Gramatica Rus

Cuprins
Substantivul .............................................................................................. 5
Adjectiul .............................................................................................. 48
Pronumele ............................................................................................... 60
Numeralul ............................................................................................... 80
Verbul
............................................................................................... 101
Adverbul ............................................................................................... 153
Prepoziia ............................................................................................... 165
Conjuncia .............................................................................................. 169
Particula .............................................................................................. 172
Cuvintele modale ..................................................................................... 176
Interjecia .............................................................................................. 178
Sintaxa propoziiei ................................................................................... 180
Sintaxa frazei ........................................................................................... 208
Cheia exerciiilor ..................................................................................... 238

&
e
a
'4

Un loc important in lucrare il ocupi schemele9i tabelelesinoptice,care scot

in eviden!6 elementelecele mai reprezentativepentru structura limbii ruse printr-o
sintezi logico-vizuald.Exemplele,in schemegi tabelesinoptice,in cadrul textului,
$intconstruitepebazaunuimaterial lingvistic accesibilpentru cititor. Majoritatea
acestorexertple(cu excepfiacelor din exercilii) slnt tradusein limba romind. Prin
acestprocedeuautorii au asiguratnu numai accesibilitatea1or,dar au creatqi posibilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofescdiferitele
compartimentegramaticalecuprind traduceri qi retroversiuni,urmlrindu-se astfel
gi volumul exercigiilorau
flxarea gi controlul problemelorparcurse.Succesiunea
fost condilionatede caracterultemei respective:caractermai mult sau mai pulin
contrastant(prezenlasau absenlacategorieigramaticalein limba romdni, specificul exprimdrii ei in limba rusd in compara{iecu limba romdni etc.). De pild6,
numdrul exerciliiior la verb estemai mare decit la substantivq'a.m'd'
In incheiere,Gramaticaesteinsoliti de o cheie selectivi a exerciliilor.
Prezentalucrare nu este o gramaticdcontrastivi, ci o gramatici descriptivd
ruse, deoareceprocedeul descriptivJineareste dominanl
limbii
a
legatede fenomenelegramaticale
Firegte,lucrareanu epuizeazitoate aspectele
prezentate,autorii str[duindu-se sE ofete problemele-cheieaie gramaticii limbii
ru$e, necesare,in primul rind, elevilor in invifarea acesteia.

S U B S TAN T ML

(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)

Substantivelein limba rusi se deosebesc

dupd gen qi se schimbddup6 numdr
gi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?),uro? (ce?).

a-Rrt";J

Substantivelenu se articuleaz,i.in limba rusd nu existd a.rticol.Un

substantivdin limba rusd poatefi redatin limba romdndarticulatsaunu. Compara{i:
.fl uumd"n poru6x.-Ez

am citit un roman

.fr uumdlt polain <<AanaRapdnww>.-Eu

am czTitromanu! ,,Anna Kareninaoo.

8 ponrine uadeo eepdee.- In rcman sint mulli eroi.

I. Genul substantivelor

(Pod uhteH cyulecmsfime,xbHbrx)

$ 1. substantivelein limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclrlin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil
pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).
li
LA
|!a

t:s

tfr
lil
it

iii'

ll
[{

r{

Substantivele masculine
se termind
in

consoand
durd
consoand
moale
-fi

Exemple

Substantivele feminine
se termind
1n

Bxenrple

Substantivele
se termind I
in
I

neutre
-Exempte

TOM

-a

pfuxa

-o

nr,tCfrlrd

asro*ro6riJ6i
uys6fi

-fr
coasoand
moale

sfruus
gnepr'r

-e
-e

3Aarrne
6e.nr6

* Semnul moale (r) nu

este considerat terminalie, ci doar semn grafic.

&
e
a
'4

Un loc important in lucrare il ocupi schemele9i tabelelesinoptice,care scot

in eviden!6 elementelecele mai reprezentativepentru structura limbii ruse printr-o
sintezi logico-vizuald.Exemplele,in schemegi tabelesinoptice,in cadrul textului,
$intconstruitepebazaunuimaterial lingvistic accesibilpentru cititor. Majoritatea
acestorexertple(cu excepfiacelor din exercilii) slnt tradusein limba romind. Prin
acestprocedeuautorii au asiguratnu numai accesibilitatea1or,dar au creatqi posibilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofescdiferitele
compartimentegramaticalecuprind traduceri qi retroversiuni,urmlrindu-se astfel
gi volumul exercigiilorau
flxarea gi controlul problemelorparcurse.Succesiunea
fost condilionatede caracterultemei respective:caractermai mult sau mai pulin
contrastant(prezenlasau absenlacategorieigramaticalein limba romdni, specificul exprimdrii ei in limba rusd in compara{iecu limba romdni etc.). De pild6,
numdrul exerciliiior la verb estemai mare decit la substantivq'a.m'd'
In incheiere,Gramaticaesteinsoliti de o cheie selectivi a exerciliilor.
Prezentalucrare nu este o gramaticdcontrastivi, ci o gramatici descriptivd
ruse, deoareceprocedeul descriptivJineareste dominanl
limbii
a
legatede fenomenelegramaticale
Firegte,lucrareanu epuizeazitoate aspectele
prezentate,autorii str[duindu-se sE ofete problemele-cheieaie gramaticii limbii
ru$e, necesare,in primul rind, elevilor in invifarea acesteia.

S U B S TAN T ML

(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)

Substantivelein limba rusi se deosebesc

dupd gen qi se schimbddup6 numdr
gi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?),uro? (ce?).

a-Rrt";J

Substantivelenu se articuleaz,i.in limba rusd nu existd a.rticol.Un

substantivdin limba rusd poatefi redatin limba romdndarticulatsaunu. Compara{i:
.fl uumd"n poru6x.-Ez

am citit un roman

.fr uumdlt polain <<AanaRapdnww>.-Eu

am czTitromanu! ,,Anna Kareninaoo.

8 ponrine uadeo eepdee.- In rcman sint mulli eroi.

I. Genul substantivelor

(Pod uhteH cyulecmsfime,xbHbrx)

$ 1. substantivelein limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclrlin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil
pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).
li
LA
|!a

t:s

tfr
lil
it

iii'

ll
[{

r{

Substantivele masculine
se termind
in

consoand
durd
consoand
moale
-fi

Exemple

Substantivele feminine
se termind
1n

Bxenrple

Substantivele
se termind I
in
I

neutre
-Exempte

TOM

-a

pfuxa

-o

nr,tCfrlrd

asro*ro6riJ6i
uys6fi

-fr
coasoand
moale

sfruus
gnepr'r

-e
-e

3Aarrne
6e.nr6

* Semnul moale (r) nu

este considerat terminalie, ci doar semn grafic.

tr'

fr

ft

ft

Ex.; TeoEfiiun .Aaexcdudpa.

_ Nnmele ,Au este Alexondra.
lmo nawe aeoflddaoenp6rur._ Acesta erle timpul nostruliber.

Observalie.
cu terminatii specifice
ln limba rus6 genul neutru este un gen independen!
(atit la singular,cit qi la plural)'
.
(in specialcelecare denumescobiecte),pot fi gru.
$ 2. Majoritatea substantivelor
felul terminafiei'Prin urmare'
p* n. genuri,dupl criterii gramaticale,adici dupi
estediferit de genul substantivelor
a..or* ori genulsubstantivelordin limba rusi
(m') - clasii
aceleaqiobiecte) din limba romini' de ex': rcnacc
i** at"".*c
(n')'
caiet
(f')
(f.);rerpiar
(n.)
o*Oo rd
- l afereastr'I
if.);
. , . c onc
an
d i n tre g e n .q i s e n s e s te respectatl | anumel edepersoane,fi eco.
(m'), yrrfire.nrunua(f')' g6rymrca (f')'
mune: or6q (m.;, rr'Iarr* 6'), tt,ftot"
(m'); O'ru' Omra (f'); K6as' Hrno'nrifi
,0"r." (m.), fie proprii: Cima, A'rerccfrm
:Y
(m.), indiferent de terminatie'
,:
:1
genului
femininsubstantive,degi au termina{iaspecific[
li
I Rw[lUnele
a( : s ) , de n u me s c p e rs o a n e d e s e x m a scul i n' deex' :xfi Il s* unchi ' 96' rymrca(moua - tinir' precum 9i diminu- 1i
bunic,' uyxqnsa - b6rbat" rrfua - tat6'
ri
tiveleunorntmebErbdtegti,ca:CepExa-det'aCepr6i;AnEua-delaAlerc6fi;
':
Bius de la l{nriu q.a.

I
i
i

$3.Substantivelecaredenumescprofesiisaufuncsiisintingeneraldegenulmasglp6rc'rop,rpor[6ccop' chiar
;Un, astfel: nsArr6r, Bplq' ce*per6pq uexilnr,
dac 6ele s e re fe r[l a o p o rs o a n i d e s e x femi ni n,d:ex:oni -xopi w l rT4np6nrop;Ea esteun ilirector buz'
4. s ubs t a n ti v v | rn o e d p u t4 i n d i c d a ti tpgrsoanedesexmascul i u,cttqi desex
Ivanov este la
-Tovrr[;a
frrnioio, de ex: Toripurq ?Inaxira y dupdrcmopa'
Smirnov
Tovariqul
pa66rnaetn.
,dirrrtorl, Torflplq clrnpn6l 6aeuuxopoti|
Iucreazdfoarte bine.
(orfan), fmruqa (om degtept'
Unele cuvinte termioate in -a ('o): cnpori
genul
in
funclie de sexul persoaneila
definesc
ouminte),parrlul (gur6-casci),igi
carg se refer6, de ex':
Smom uilnr.rrr-cnpor6.
este orfanl'
-.Aceasti fati

ffi'll

g:,
l+'lr

ffi

Acestbiiateste orfitl 3ma A6sosxa-cupor6'

atit la persoane de sex

substantivullcorldra se poaf.ereferi, de asemenga'
ex':
de
masculinnclt gi la cele de sex femiuin'
este
O116 acrt lr.tirr6ra' 'Ea
Ou uoit rcoln6ra.- El este coic;ul mru;
colega mea.
siugur substantiv este de genul
Diutre cuvintele ce denumesspefsollnoun
inlocuit dc cuvintul pedtuorc'
fiinC
rar'
foloscate
ss
neutru- aurrfi(copil.) Acesta
substantived3 gonirl n:utra terminatein -Ms' Dintre
$ 4. ln limba rusd existl
"i.ot"maiuzualesinturm[toareie:fi'{':!(n..rr:r:!,np6ul(timp),rrr6rrrr(drapel),
n.rl6ur (flacdri), c6n'rn(.slmiu![)'

Genul substantivelorcu tema in

-r
substqntivelef6rr terrninafie,care la sfirgrtul temei au
-ro pot fi de genul
marculin savfeminin. Comparati:
gE (m.), renr (f.); orriro (m.), xurrr (f.);
esmuodfnb (m.), c,ram (f.); l{BpE
(f), srepr (m.).
Genul substantivelorde acestfel trebuie invifat odati
cu cuvint'l respectiv.
$ 5. cele mai uzuale substantive de genur masanrinterminate in
acmoao6ilttu (automobil)
otcdafn (ansamblu)
6wtdxao (binoclu)
zeosdv (cui)
z6cnumatn (spital)
deno (n)
doarda (pioaie)
xdneut (piatrl)
xapmdfien (cartof)
xdueau (tuse)
xoumpdaa (control)
xopti1.ca(corabie, navd)
xdpeua (rdddan6)

-r:

Kperi4rrb(kremlin)
py6to (rubl6)
wizept (tabdr6)
cnemtdxltt (spectacol)
adxomt (cot)
cmuat (stil)
uonacm {tp o (mlndstire) cyxripa (pesmet)
uotr, (zerc)
mdnoao (plop)
ozdnu (foc)
mynndtu (tunel)
napdao (parol6)
y'aozu(cirbune)
rera (buturugl)
j,poeeao(nivel)
ndttdeaa (amiaz6)
$ondpo (felinar)
nopm$dtn (servieti)
Axopa (ancord)
nyma (cale)
avudm (orz)
peudna (curea)
Uo.frtta (pian)

Substantivelecu sufixele
-rqrrr Ei -apr sint de genul masculin, de ex.JnaiTetts,nucdrew, mixaps (strungar), 6u6tuomCxapt. Aceste
substantivedenu:;
mesc profesii.
Denumirileluniior sint tot de genul
masculin: rmdpr, Qeupri,u,g.a.m.d.
$ 6. Cele mai uzuale substantive,de genul
feminin in +:
6oao (durerc)
eapadao(armonicd)
eitum (pieire)
epydo(piept)
aptro (murdirie)
daa (depdrtare)

aemdn (vifor)
uoptiau (moral[)
awcm (gjnd)
aefimo (petrol)
numu {ald)
6cenu (toamnd)

pon (ro1)
pmJ,mb(mercur)
ccaea(legituri)
capdrc (liliac)
cxdmepmo(faf6 de masi)
cn'tepmb(moarte)

Ft,,'
a*i
?'?: ti

deepu (uqi)
eaa (brad)
xpoedmt(pat)
ruddna(palmd\
aew (lene)
ui6ena (mobil6)
uedfutu(rnedalie)
uedt (aramd)

I
iil

ni
il

I
iti
clt

$1

ti
$il

in una din consoanelequierltoare

$ 7. Substantivelea c[ror temi se termind
(secari)' Aoqr
lu, q), urmati de -r, sint de genul feminin, de ex': poxr
i*,
",
(fiici),
rvrrrurr(goarece),neur '(lucru, obiect) 9'a'
'
(cuvintul
Substantiveleterminate in -ocrr, -ecrb sint de genul feminin'
genul
masculin'
rocrL -oaspete- estede
in majoritatea
Substantivelecare se termin6 in -us, -cTbr'Cbr-Bb'-tlb sint,
c az ur iio r,d e g e n u l fe mi n i n ' Ia t6 l i s ta cel ormai uzual ecuvi ntedi naceast5
categorie:
6oldsut, (boali)
ttcusuo (viald)
rarxo (execuiie, chin)
cecma (veste)
6./racmb (putere)
zpycmb (tristefe)
sdeucmu(invidie)
rucmu (pensuld)

I
lq

ru
fi
t

l#
&

xocmu (os)
uecmu (rdzbunate)
uinaeucma (urd)
nieecmt (nuveli)
cdsecmt (conqtiin{i)
cmpacmt' (Pasiune)
uacmo (parte)
vecrra (cinste)
Luepcmb(lin6, stof6 de lind)

nddnuct (semndturi)
plxomtct (manuscris)
cment (stepi)
ryena(lanl)
6poaa (sprincean[)
no66aa (dragoste)
,r,topx\aa(morcov)
d6yao (inc6116minte)

ln celelaltecazuri ne adresdmdicfionarului'

H
l#

com (sarc)
cmato (olel)
cneno (stepI)
cmdnew (grad)
cynra(esen!d)
nexu (umbrd)
nndu4adt {pia|d)
nocmd,'tr,(pat, agternut) mempdda(caiet)
nrarua (lesituri)
namu (praf)
ryeaa(scop)

dmpacn (ramurd)
huepedo(rind)
ntiunmt (memorie)
neudau (trislefe)
nevdmt (presd)

Cuvinte inileclinabite (HecrlonfeMble

crloBa)

denumescobiecte neinsuflefitesint de genul

$ g. substantiveleindeclinabilece
xnpfi, (iuriu), laprfio
o"utru, de ex.: tranlr6o llerp6, xun6, 6np6, gen6, urocc6;
(pariu), TeKcf' rHTePBurb
E.a.
x6$e"-Ei ti
Cuvintul Kotpeeste de genul masculin: Oua 'ao6um 'Iipnsrft
place cnfeauaneagrd.
rco;rfi6pu' KeHr]rpy'
Cuvintele imprumutate ce denutnescfiin1e- KaKaAy'
cit Ei de genul
genul
masculin,
de
atit
context,
de
funclie
h,
in
uunoraRg6_pot
f em ini n :n e n ry p j ro p u ri ;ra c e o e z | d enl tubnaa* C angurul (femel a)tE i al dpta
puiul (gen f.)
8

Genrl cuvlntului compusprescurtat este determinat de substantivul de bazii

al grupului de cuvinte din care a fost alcituif de ex.: Iylf{ (m.) (rocyadpcrseEuufi yalIrepc6irrnrft urrarfix-magazin universal de stat).
ri}C (f.) (ru4poeaexrpocriiuqnr - hidroceatrali).
9ro ilrocx6scruft fVM. 3ro 6onrIu6s fOC.

ra

bxercttru
l- Traduceli substantivelede mai jos. Determinayi-legenul in comparaliecu limba
romdnd.
Model: oAexAa (f.) - imbrnclminte (f.)
O,cdxAa, Maratriu, ca6ro, xocr(lu, nuc'urd, py66urxa, rafi, u6clo, (l6xa,
rinczyx, xae6, uanir6, nwtgrfua.,ir,ronoi,d,xapr6$enr, xanfc.ra,nropx6rr, x6Qe,
h6nonx,rpaltlffi, vep6rrrrr,rvr6fira,Aneps.
2' Transcrieli urmdtoarele cuvintepe trei coroane,dupd gen (mascurin,
feminin,
neutru), punind ln dreptul fecdrui substantiv tntrebarea xro? sau sro?
Epar, uyedft, x<incrara,4ov, oxnd, rerp4{r,, raparg6ur, arropfvxa, udpe,
na6opar6put, asrorvro6dn6,TeTs.,Ah;rr.,p;fvra, 46gyruxa,666ywxa,nr6rre,
4r_
n6u, ordq, n6ne, yrrirenr, pyxoE, n6prnx, covrti, sp6une,v66em,
4enr.
3. Indicagi genul substantivelorde mai jos. subliniagi sufxul sau grupurile de consoctneeere vd ajutd sd le determinali genul.
IlNcireln. ulepcr6, cndcapr, rrr6*ogocrr, qecrb, xI{3IIb, r6xarncrr, uesarfcl,IMocrb,crporirenr, n<itecrl, pyroro4*ienr, 6ol6tur, 6u6nuor6rcapr,p64ocrl,
aecru,udnoctr, r6xapr,
4. Determinasigenulsubstantivelor
de mai jos.asotcialifiecarecuvint clt un pronume
pose,civ
sau un adjectiv,potrivit ca ser?s;i formd.
Model: Cdura (m.) - .{opor6fi C6rua; vo6 rhvrr.
C:irn4, g6*, craan, st6pr, \/lAmg,6rn6x;rr, poxr, ixopr, ruu6ur, rBo3As,
tdnoar, cnerr6ur, ordm, uyrr, rp6ux, rarcri, sn6vx, xtopti, Iiruf, uocc6, neup,
napdlr, rmrepnrr6, no.o.
5. Asociayisubstantivelede mai jos cu pronume posesivesau ad.jective,acordtniluJe
in gen. Unde esteposibil, dali cele doud variante de gen.
Model: lvroft xoln6ra, uoi xonn6ra; 6onru<ifi IVM.
Konn6ra, crpor6, parfur, flaunua, npo$dccop,xaccip, cexpelipr, rrrex6rur;
f3C, crenrae6ra, IVM' rys; r6Qe, 6rcp6, rcolf6pu, xenrypj.
6' Formali scurte propozilii cu cinci din tmbindrile de uninte oblinute prin
efectuarea exercitriului5,
, t r **

-4

u'vEu cyu4ecmefimenvuwx)
lL Numnnrl substantivelor(Vucttd
au doud numere:
limba rusi' ca qi in limba romini'
$ 9. Substantivelein
qi pluralul (uudacecmeeutwe'ructd)'
singularut(edilucnrcenuo'""'nal
ex':
terminafii decit la singular' de
uo'uft"
pfu'ui
f"
Substantivele
ostpt''
deepa,yrrfr - aysdu, ttiuna - aduns1
uneori-sclrimbiri qi in tema cudntului:
ptoaut
pf*ufofoi
formarea
La
'"
(frate)- 6pdmst; dpve (prieten)- dpvet'ir'
peaEuorc(cop\l)- pe6i';;-;p;
d" t*'t udpe-uopfi; zdpod-eopod6'
Alteori se schimbEaccentul'
pluralul
genul mascul{n qi feminin formeazd
Majoritatea substantivelor de
pluratr
reguld'la
de
lu-;; -t' tJ" de genulneutru primesc'
cu ajutorul terminaliiior
terminaliile -a qi -l'
Formareapluralului substantivelor
( O6n asoa
dnue au 6ucecmeennozo uuctd )

c.nurI lii*,1ii,X'.',f
dur6I
consoand

tl

-l,l

-a

;l"""---*
FI
-u

Ml

' fi

Fl

-'
-a

pl.

smg.

I
I
I
I

rrxeu6P
r,9EilI
xoMsaTs
cecrPi

uuxen6prr
uesi:lu
x6vnatrr
ccrprr

rerp6pp

unc6re.nn
xa:rengapfi
rerpixu

MBIIIIb

I\ar'ttllf,

uuc6re.nr
KaJIeEAApb

vry:6[
rep6fi
cevri
nfufft

<)

Exenr

Tcrminate la
N. pl. ln

cr6eo
cerr6
fDrs

rtays6u
rep6u
c6ron
sriiunn
CJIOBA

cbla
vMelTS
c,eMefla

t.-t-tl- e
lN

ll- e

-M{

-q

16ne
sA6IrEe

IIOJI'

sA6um

q' m' ul nu se scrie -rt c'i -u' se mo'

--l
l. tnffucrt dupi r' K' xt r'
\ Relineyi I
a ciror temi are in fioal una din aceste
aiiffiT terminafia pluralului substantivelor

consoane, de ex.: rcntea- rrafren; yuewfu-yeuuxf,;

cmap!,xa-cmap)'xiri
aotr - uoucfr;xapaadhu-xapmdawfr,; moedpn4- moedpuu4t;
d,fua(vil6)- dd,n
$ 10. Substantiveleneutre terminate in -1or au teme diferite la plural, cipitind
o silabi in plus: epdna-epeueu5., iua-uuewi,
sudun (steag)- manEna,
uCaa (tib) - nneuetd, cdna (sdmir46) - cenwi; substantivele:rurdur (ffac6r6),
6p6rrrr (povari), rrlwr (uger), r6nrr (cregtetulcapului) nu se folosescia plural.
de
Uaele substantive neutre tern,inate la singular in
-o fac pluralul in -s,
ex.: nae,td(um6r) - nniuu; trotiao fuenunchi)- rotdnul edxo etleoapd)-edru;
A1aoxo- hircrcn; lxo (ureche)- iwn.
$ 11. La unele substantive, odatd cu formarea pluralului dispar vocaleleo saue,
deex.: xpyucilr (cerc)- rcpyrctcfi;opEz(vultur) - op.,ttit;xri.neuo
eiatt\-rduafit;
co'roedfrfurivighetoare)- corca#t; admep (viat)-cimpu;
E.a.
dew (a)-dw
De obicei pierd acestevocale substantiveleterminate in
-orcsi -eq.
Iatd citeva dintre cele mai uzuale:

tucmdx (fo46) -- nscrxri

ntamdx (basma) - nlarnri
nomotdx (lavan) - uoronrrl
ctnanirc (strung) - cramr*
ozouEx (lwiniff)
- orosbrrt

xonetl gftqit) - ronirdr

omeq $atd) _ orudr
deopetl $alat)_ ABopr&;r
ozypal, (castravet) _ orjpqbl
*oucoudneq (comsomolist) - KoMcov6lrr{rr

Obsenagie.
Cu exceplia cuvintului roucou6neq, subsiantivelede mai sus au sufixul
aocentuat.La plural accentul se transferd pe terminafie.
O alti seriede substantiveschimb6la plural accenrulde pe o ,silabi pe alta:
a) la unelesubstantivede genulfeminlr?accentulse mutd de pe terminaliepe tema
cuvintului: enpnicmpduw, saefii
(stea)- se6ldar; cecmpit- c6cmptt;
pyxi - p{rcu;nceir-a6eu; zonoa.i- e6noow;b) la unele substartive de genul
masculinac,centulse muti de pe silaba finali pe tcrminalie: oe6w (foc)- oeafrt;
rczpaadlu.-rapttdnufi (vezi qi $ 1l). in astfel de cazuri accentul trebu i,
relinut odatd cu invdlareacuvintului
:espectiv.

AIte perticuiaritfififu f+rnnarea

pluratrului
$ 12. Unele substantivede genulmasculinlac pturalulin -6 i-:i), accentulfiind pe
terminafie.Aceste cuvinte pot fi formate dintr-o singur5 siiabl: .soru,.nec; iin
doud silabe: rdpcg, udruepqi, mai rar, din trei silabe: npodr6ccon.
LL

t
Substantivemascutinecu phnatul in -6 Gi)
6ox (ptrte, qold)- 6oxti
aer (secbl) - eer<d
azas (ochi) - enaed
do,ra (casd) - douti
xpail (lilaut)-xPah
zec (p6dure) - ltecd
aya (pajiEte)- tYzti
cuez (zdPadd)- cnezd
poe (com) - Poed

- nPo$eccoPa
npofidccoP
yuilmeta-Yuumeti

6dpez (mal) - 6ePezri

eiaep (seard)-aeuePd
z6rcc (glas)- zottocd
dhrcmop(doctor)- doxmoPd
udcmeP(maistru)- uacmePd
n6uep (n'wdt)-nouePd
ilcmpoe(insuln) - ocmPoed
ndpyc (veli)-naPYcti
ndesd(+xen)- noesd(t'
dupdrcmop-

duPercmoPd

(n -

'

produce alternanleconsonanticein
(r-s);
cyr (nod' ciot)-cytth

q)'

de ex':
eite substantive formeazl pluralul in doui foluri'
/ tttictttts (ddpeea)-frunzele (copacului)
rucr ( tucmtt (6yadzu)-fai
(de hirtie)
xne6

t xte6i (e ndae)- grtne (Pe ctmP)

(ahe)
\ xad6w,(6dmte xtd6ut)-plini
(hmoeo cmapur<d)-fiii (acestuibdtrtn)
t catuoel;fr

cr'Iu (

cuilt6-J#tElttw).*-fiii^(Vattiei)

gcoald)
/ vqumeafr(e wxdae) plgfesorii (la
yqrf,re.m
<'r;;*;d'6iprcctiia-iiiti,tsua)-4aso&Iii-'(mwxbm-leninismului)
$14. S ubs ta n ti v e l e d e g e n u l ma s c u l i n termi natel n-rl
run' -i uutransformi
la
(cet6tean)
- zpducdane;
plural aceste sufixe in -*u, -o", de ex.: zpawdxt{u
rcpecmartw,(!dran) - xPecmufuu
S ubs t a n ti v e l e te rmi n a te i n -trR fo rm eazi pl ural ul astfel :xosl
nu
(bulgar)*6ottedpw;
(stlpin) -xoeaesill zocnodf,s(domn)- eocnod6;6otedpw
zpysftu- ePYsiw.
72

i ReEineSi
I Substantivulpe6uorc(copil) are doui forme de plural - peGrfrra
-l
qi Arillilii-mul se folosegtemai des). pluralul substantivuiui uelor6r (om)
este.lnban.

Substantive defective de numir (Cyt4ecmetimelbHbte,

ynompedtheuate mdtaxo e edtmcmneHHo.u ti,.rtu so tvtHdJteecmletHou
aucttd)

genul]zrc.rculingi neutru au la plural terrninalia -rn:

$ 13. Citeva substantivede
xtircc (spic) - rotdcYn
6pun (frate) - 6Pdmst
nepd (ptand,,Peo4e)- ndPsn
aucm (ftwzd)- ailcnrts
ddpeao(coPac)- dePietn
ayuc (sol) - nYa*fi
(aiPL)-KP&nbt'
rpuil
cmyn (scaw) - cmi'ttt
seauS(verigd)-sedHbs
La unele substantiveformarea pluralului
tema cuvintului, de ex': dpyr (prieteQ-dpytth

substantivele rnasculi'e care au la aingular. sufixele

-of,ot(, -6rox
(desemnindnumeleunor pui de animale)primescla plural
-{ra, -61a, eowdnorc
(pui de lup) - eo,*inal t<omEnorc
(pisoi) - reomftrrl uedeescfinorc(pui de urs)
uedeectcaral met1norc(vitet) - metrtra; quntEnor fuui de pas6re) 4unafrrrr;
ucepe66uox(minz) - ucepedrtu.

$ 15. 1. Substantivecare se folosescnumai

.la

singular:

a) substantive coiective (uuead cyt4ecmethne.naaue

co1updme.otaorc)
cu formi
de singular, denumind insd, o pluralitate de fiinle, de ex.: MonoAdx' (tineret
qe;rondqecrno(omenire),rpecrircrro (!dr6nime)
$.a. sau de lucruri: u66e*
(mobili), uocf4a (vase), 6e;nG (lenjerie), oA6xna (imbr[cdminte),
66yrr
inclltiminre);
b) substantivece denumesccereareqi regume:nyryryfra (porumb), nuenfqa
(griu), poxr (secari), r.rM6tr (orz), rcapr6rpe.nr,
noprc6arg.a.;
C) substantivecare denumesc
- metale: 16:roro (aur), xendco (fier), rue4s (aram[), cranr (o]el), pryrr
(mercur) q.a.
- elemente chimice: nrc.rrop6,u(oxigen), no4op64 (hidrogen), asrir g,a.;
- medicamente..acnnpfn, f,oA, nenuqnllfrt;
- lichide: ro46, a6gxa, ulaun{xcroe;
- alimente: ufco, u6clb, c6xap;
d) substantiveabstracte: .nro6r6rr(dragoste), cu6aocrr (curai),
u6,rogocn
(tinerefe), qr6sne (lecturi), ronopdnne(vorbire), reunori (intuneric)
q.a.;
e) substantivecare denumesc lunire anului gi pu,ctere
cardinare: eua6pr,
{e*p6ar, Mapr ...; c6nep(nord), ror (sud), nocr6r (est), rrinag(vest).
$ 16. 2. Substawivecare se folosesc numai la plaral:
a) substantivece denumescobiecte-perechi:
orrcri (ochelari) n6rmqbr (foarfece),6p6rcr (pantaloni), cdnu,
rc.rr6ur g.a.;

tt

rtl

F'
F
*

b) o serie de alte substantive care trebuie refinute:

lt.

ddnuzu(bani)
dpoed (lemne)
dyxri (parfum)
t4u (ciorb6,de varzl)

t
t

I
$i
it

I
I

F
f'"

cluepxu (amurg)
uilxaamu (gah)
cniercu (ffiqcd)
cj,mxu Q4 de ore)

xaailrcytu (vacanii)
aacdt (ceas)
uepuilta (cerneal6)
ndxoponu (funeraiii)

$ 17. Substantivelenedeclinabilede tipul na.rnr6, xnu6, urocc6,raxcri q.a. nu

au formd de plural, dar daci lrem si indicdm existenfamai multor obiectedin
EliF?iataie mai sus, se pun la plurai cuvintelecu care se acordd acestea,de ex.:
Oxono r6po,uaupox6rnr s6sbrelxocc6,- in apropiereaoraquiuisint qosele
noi.
na.rtum6!- Ce paltoanefrumoase!
Rarcire
rcpacticwe

t:
t:.

*.:.

F:.
tll

.r,xerctlu

!f
E

7. Treceli la plural urmdtoarele su.bstantive.Re\inegi terminaliile

a)

xypn6n, xtacc, Jrhl'ztna.rpariropricr,

rfcr, r<iunara, nfpra;

Kaprrisa, mrdta,

nwndrului plural:

crar6a, xccn6rra, ap-

6) a*rorrao6:tnL, ABepb,rerp6,g, r"rys6fi, tpalrn6fi, nopr(p6nr, ue;p6gr, rpon6tr,

uep6runx, rrrtrus, cnerr6r.rr, repdfi, na6opa"t6pus, r6rs, g,q6slie.
8. Formoli pluralul substantivelor de mai jas. Fili atenli la terminalia substcntivelor
dupd eansoanele z, r, x, uc) q, ur, ttl,
py6riurxa, Knfra, Rox, ron6puu1, adxra, nnau1, nlrndfixa, pesrinra, crapj;a
Mbrurb, r6xa, raprrina, Q66puxa, lrilxa, rdxeura, ro6ra, xirnxa.
9. Treceyi la phtral substantiwle de mai jos, urmfrrind schimbarea corectd a accen'
t'"tlui,.
Mode!: urxatp - irxarlr*
lJlrta(p, cro.u, ltdpe, u6le, nucura6, c:r6no, oxu6, 4orr.r, r6pog, .nec, 66per,
napan46ru, rnar, gnop6u, genr, pyr<6,uori, rde:A, yurlre.lr,,qpyr, g6pero.

ffii
ff!i

ti:-,
ill!;
b'*h.

ri:

{4ir
tiit!

ffi

E
i
,j:
il
I

lll- Declinrrer substantivelor(crtoneuue uulu cyt4ecmgumetaaax)

corespunzindu-i
S ls. ln fimbarusi sintgasecazuri,fiecEruia
o anumitdintrebare.
lntrebarea (Boup6c)

c {.

ffi;,

b) Transformalipropoziliile, trecind substantiveleile mai sus Ia plural.

Model: 3ro n6Boenanrrd, * 9ro sdssrc reJrrro.

T1

t:

Hl

5i

12. a) Formulali scurte propozilii cu substantivele:

namr6, rvrerpti,raxcf, ruocc6, xropri,

IQ. Treceli la plural urmd.toarcle tmbintiri de cuvinte,

Sror rpax4axrin, cndpuft n6ee.u, raut npo$6ccop, 66lufi rqer6x, xop6rnrzfi
u6crep, ad6paa cecrp6, ceprdsnarfi.re,nondx,ndnoe xun6, rpacrlroe urccc6.
Treceli la plural unt'tdtoarele intbindri de cuvinte, indictnd, unde este cazul, schimbarea de accent Ia substantive.
Eolr,urrle cuer6
Model: 6onsru6r"r
Fo.lrr,rrdfi cuer, Troft 6par, xop<iniafr cstla, nrrcdrcoe g6peno, ndarrfi cryn,
srdurqfi roaoc, uoft po4n6fi rpafi, Sror geriEnrrfi rucr, B6me npdvr, xpAcnoe
srivr, xop6runfi xosiuu, 6:rrrft xne6, ram y'rfrenr,
ll.

tA
LA

I Nominativ (tr{r'aeruitenrrrrfi)
2 Genitiv (Po,rirernmrfi)

qer<i?
ro16?
(al, a, ai ale, cui?)

3 Dativ (.(rirenrnuft)

ueui?

4 Acuzativ (Baxrire.rrrsufi

uer<5?(ce?)

5 Instrumental(Tsoprirenrurrft)
6 Prepozilional (llpe4noxcxufi)

Limba rusi nu are cazul vocativ.pentfu a exprimao adresare,in Iimba rusd

folosim cazul nominativ, de ex.:
nina,, dai une, noucti,tyil.cma,
ucyoud,r.* Tatd, dd-mi, te rctg, revista.
ln schimb,cazurileinstrumentalgi prepoziyional
sint specificedoar iimbii ruse.
C-azts.l
instrumentalindicd instrumentul acfiunii:
Oa nilnaemrcapaRgaur6lr.
- El scrie cu creionul
Cazul prepozisionalse foloseqteintotdeauna cu prepozilii:
Ed|ywra paccrcdsueaem
a ceoEu46rcrae - Bunica povestette
desprecopiliria sa.
Acestedoui cazuri se redauin limba romdni pnn cazulorrriti, cu prepozilii.

i
l

JI

$ 21. Declinarea substantivelar masculine gi neutre cu tena in una dht consomtele :

x, q, |tr, q, q

namdrul singular
$ 19. Declinarea substantivelorde genul mascalil gi neutru la
Tema iluri

Cazul

N
G
D
A
I
P

lntrebarea

r<ro?qro?
ro16? qerd?
roruSi?uevlf?
xord? cro?
xeNd'Iev?
(o) xorra?(o) uEu?

Tenninagie accentuatd

Genul
neutru

fiin1i

6pam
6pdma
6pdmy
6pdma
6pdmoa
(o) 6pdme

N
G
D
A
I
P

Se termini in

oxnd
-t
yuednilt<
-O
OKHA
yud6uuro
-a
oxn!'
yud6uury
-v
orcud G(m.),N (n.)
yad6aurc
orcn6a
yud6uuxoa
-oM
(o6) yqd6uuxe(o6) oxnd
-e

omd4*
omqi

nae,a6
tuea{

omq.6
om46u
(o6) om46

nre,r6
naaafir
(o) nteu

omw

nteu!,.

neilsduc
neilstiuca,

neilsducy

neilstictc
|
neilsdlrceu
I
| @) neastime

g, 22 Declinarea substantivelorde genul

feminin la numdrul sincuiar
Tema duri

cu n inaintea
terminatiei
Intrebarea

N
G
D
A

rro? qro?
xor6? qer6?
vevY?
xorra5i?
ro16? qro?

xerra?.IeI\a?
o) rov? (o) rdrra?

cdpdqe
cdpdqa
cdpdqy
cdpdge
cdpdqew
(o) cdpd4e

Substantivele
masculineqi neutrea cdror temd setermind in una din consoanele
quierdtoare:x:{r urq qi q primesc ra cazurinstrumental
terminaliile -ou (cind
accenturcadepe terminalie) gi -enr (cind accentul cade pe
tema cuvintului).

Genul neutru
Intrebarea

|
|

Observalie,

Tema moale-

Terminalie neaccentuatd

uytiil
| uape I sdtinue | -{*.) -u1n.
-r
n y s d n I udpal sQduun |
-rc_
uysdto I udpnlsddnuro |

N
G
D
A
I
P

*yrra | ,io, I sdanuel*?:fi'

uytdeu I ndpeul sdduueu |

(oSsddnuu|
1o)aysde l(o)

-eal
-e,-u

Exemple

rro? .IT'o?
Kor6? qerd?
xorraj? 'rerr.rj?
Kor6? qro?
xeu? qerra?
(o) icorra?(o) vdrra?

cecmp{
cecmp{t
cecmpE
cecmp!
cecmp6fr
(o) cecmpS

TerminaJii

rcufiea
xnilzu
xuilee
rcutizy
rcaileoit
(o) xnilee

-a

-rr, (-r)*"
-e

-v

-ofi
-e

Tema moale

l. Substantiveiemasculinenume de fiinle au la acuzati't,aceeaqi

fHtlr{ll
formd ca la genitiv, Substantivelemasculine9i neutre nume de lucruri au acuzati'
vrl la fel cu nominativul.
2. Substantiveleneutrea cdror tem[ se termini in n primescla cazul prepozilional incd un R, de ex.: sdriruue(N) -sdduuu(P)'

&

ffr,

FI
ft;,
'j

genitiv singular terminalia

$. 20 Unele substantivede genul masculin au la
parte dintr-un intreg, de
o
-y (-ro), atunci cind indici o anumita cantitatesau
qduxa
vdto (o ceaqca de ceai)'
ex.: xyc,rc cdxapy (o bucatd de zah6r),
qdn'
xuaozpduu criryyQn kg de brinzd) sat: xynilmucdxapy,edmuma
Substantivulx.re6 nu are la genitiv singular termina{ia -I, de ex': rcyc6rc
xil1a, xynilmuxft6a.
t6

lnlrebarea

ii
t

l{

ft

fr
gl

N
G
D
A
I

xro? qro?
mEmt
ro16?'rero?
mdmu
xovf? 'rev5i?
mime
rord? qro?
m4mw
xeu? qeu?
mirnefi
(o) rcou?(o).rrr,r? (o) mime

Exemple

n)aus
nituu
ailnun
niauto
ttrtaueil
(o) ail.,tuu

Terminalii

n,tdr4.ads
n,tdt4adm
nad4adn
naduqads
n.ndwaduo

-f,r

-f,:

-tr: -llr -!l

-Qt -ilt -ll
-K)r -Fr
-efio -efir-to
-nr -q

\o)nndffi-,

g,
ffi

.@

2 *

Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. _

15g1

t7

*.':.
s,!.
Er
fr

(cu tema in una clin

$ 23. Declinarea substantivelor feminine terminote tn -a
q,
q).
Iltr.u\
x(,
consoanele

n
F

fi,
w
!{

g
Hi
[{

Terminalie accentuatE

N
G
D
A
I
P

!!
t{
fi:
#
r:t

li

[i

ceeqd
cSequ
c6eue

ceeui'
ceettSfr
(o) ceeud

dywd

dywrt
dyutd
d!'w1,
dyw6fr,
{o) dyutd

16' a) Trecegiurmdtoarelesubstantiveh mnrl instutnentalsingular,notind accentele.

Model : ueuii.r - ueu6nou, dar rapaxgri.m- xapangaur<iu,
Vveuir, 6pun, nu\6, uefts6x, cner6; orq6, urriqa, ua6rqa,qp,gvepb,xutiea,
urueml4a, rcyryp5?sa"
mempddu,uo,so yailrneno,utrcirem, agror\ao6furb.
b) Formayipropozilii scurte ca cuvintelesubliniatela cazul iwtrumental.

Terminafie neaccentuate

ecmpdaa
ecmpdau
acmpdue
ecmpduy
ecmpduefr
(o) ecmpiue

yuilmeauuuqa
yartmeaouur4tt
yudtmeawtuqe
yailmea*nryy
yu{tmeaunu4efr.
(o6) yvwneaunuqe

17. t) Traducelitn limba rusd.

Un pahar cu api, o ceaqci cu cafea,o bucatdde zahdr,o bucatd de piine,
un kg de miere, o cutie de ciocolatl, mult popor, a bea un pahar cu ceai, a
cumpdrabrinzS.
b) Formulagipropozilii cu cinci din acestetmbindri de cuvinie, la alegere.
18. Puneli substantiveledin paranteze la cazul corespunzdtor.

Observa!ie.

l. Ha ypdre (reov6rpux) vgr cri5ima.nussrr\46rer6uo(o6rxcn6uue) yurirerix.

2' K (rdicqar) no anrriwoi (ucrdpnx) rpeuogar6re* (nogo6pan) unrepdcmre
3. B (:airae) rnxcilsr ycrardrner rereQdu rdaofi (norcr-pfxqus).
-'niocrp6qr'ru.
4.
K (cr6sqns) vdAnenno noAxogrtnndes4.5. on6 dqem.nr66nr(xfuaus).6.on6
nonsri[ c (lpur6pwE uMaptix) B rdcru.

substantivelefeminine a cdror temd se termind in una din consoanelex, u,

rr, ru, q au la cazul instrumental terminaliile -ofr (cind accentul cade pe
terminalie) Ei -eft (cind accentul cade pe tema cuvintului).

$i
IT

r,
E

H
HI

fa

LXerct|u
13. Pune[i tntrebdri 5i indicagi cazul fiecrtrui substantiv subliniat.
q6cro
l. cecmpd pa66raer ua sas6.qe.2. Pa66ma cecrpdr unrep6clrax. 3. On
nucuud
rl.uury
rSixne'
5'
fl'
rta
udue
noMoraer
4,
o saedde.
roropfr
'{6aowa
iretre qaem&. 7. Moft Apyr nriuret rcapaudaw,u, a x nniil1i
6pdmy. 6. B n6pre
-tpac
pj'uxoil.8. Epat pucler doa. 9. Ed1ywxa anniler eazdnty,

Declinarea substantivelor Ia plural

(Ctt:toudtme woriiu cyryecmeurne,,haux eo auilucecmnetffioJnraucd)
$ 24.Toatesubstantivele
la pluralau termiriafiiidentice
]a trei cazuri:dativ -avr

14. Puneli in locul spaliilor punctate substantivelesubliniate la cazul genitiv.

(-ril*), iw l rum ental -al,M (-rmu) qi pr epozi ional

-!x (-rx). *.
!

Moclel: Vueuilx orse'I6er, Oru6t yuenuxri npiolr:rrnrrfi'

Declinarea la plwral a substantivelor cu tena daria

1. Vqenilx orse.I6et. Ors6t ... up6airirnrifi. 2, Cecmpd HanI4cA[a rrrcrtrt<i'

flscru6 .., dqesr o6pii4onano vesi. 3. Mrr noceTrilu aysdil. flocerqense ..,
cnpocri;rr yuerur<6. Mrr c.nfiuaev pacsapr Aocr6ruro yAoB6nbcTBue.5. Y,a?imertu
cn6s ... 4, Toedpuul o6rrrcHrir rucre sag6.ry. o6rscn6nue ... 6lir.lo 6qess icsoe.
6. Mrr opranusferrt.nrmeparip:rsrfi aduep.Oprauus6qur .'. nporun6 xopour6'

ffi
ffid
ffi
F;:
8",

Hi

tri
ffi;
&t

N
\t

D
A
r
P

15. Subliniali substantivele din propozi[iile de mai ios. Puneli tntrebarea corespun'
zdtoare fiecdrui substantiv, ardtindu-i cazttl1. VqesriK .rrr6er ynpaxcxdurae.2. On nrirne:r TencT na A,rcxi. 3. Iloverray rur
ntureu6 xapaugarn6v? 4. Vqrirenr uudpuu pacor6srrraer o repdrx n6ruero
q^irql;te. 7. fl.
sap6Aa. 5. Osa gar cecrp6 xuriry. 6. Y.r66uzxr Sroro tr.l6nb.rfixa
yslnrendfi'
9' M6ner*xufi
nw:rf urcriud vroerqi 6p6ry. 8. Mn yoax6eru n6urux
lnrifurtquxecr ir,rticonoxdrvr tr sfnKofi'
18

uuuceadpat
uutrceudpoe
uucrceudpau
ttuuceuipoe
urnrceuipaau
(a6) uu,zceudpax

xd*ttamot
xdunasn
xdnrnman
t<dunamot
KdrVtttAmAi4U
(o) rcf.wnmax

6r<na
6*aw
6rcnau
dnta
druaau
(o6) dxnax

* Substantivele a ciror
temd se terniind i.a consoaneleSuierdtoare,K, q, ,,!, u1. primesc
la aceste trei cazuri terminaliile
-aM, -&Ma, -ax, degi dupd consoanele moi q gi q in loc de
a se aude r, de ex,: rtov6u, moetipuryau.

i:

71

L9

T
iE
'*:

Declinarea la plural a substantivelor cu tema moale

Terminalia
l aD ,LP

N
G
D
A
I
P

nucdme,tu
nucdmeae&
nucdmetnu
nwdmeteit
nucdmetnuu
(o) nucdmeaax

uyadu
uysdee
ays'datt
uysdu
uysdaau
(o)

dedpu
rnEmu
daepert .:imdmeil_
daepha
mEmn.u
daipu
m2nteil
mdmsnu
deepiau
(o) deephx {o) mtmax

nonh
nondil
no.rti.u
notk
notth.uu
(o) no,thx

,Observa!ie.
Cazul acuzativ plural al substantivelor care denumesc Jiinle are terminaqia
identicd cu cea a genitivului (A: G), iar cel al substantivelor care denumesc
Iucruri are termina{ia identicd cu a nominatilului (A : N).
Cazul genitiv plural (Podilmetunwil nadiw

unducecmeenttozo uuctd)

$ 25. Substantivele de genui masculin au la cazul genitiv plural

Of, -ef, -efi.

terminaliile

1. Substantiveiecu temi durd au terminafia -oe, de ex.:

yuenfirc- yueuurcil- yaeuux6n, z6pod - zopodd - zopod6s.
Substantivele care la nominativ plural se termind in +r primesc
* cntittttxplural terminalia -er: 6pam - 6pdman, 6pdmaes; cnxr-,x
dpyz - dpyzsft - dpysfift;
cm-ll.nies rtucm - aricmsn * nicmaet; sau -efi:
timpul
cbnt* cuHolbfi - g6m6e4.it.Semnul moaie (r) se pdstreazi in tot
g61H-g61nsesh.
declindrii la plural, cu excepfia substantivelor din grupul:
care-l pierd doar la genitiv'
-catnoedil; dpye-dpyzrh-dpysdil,
l-R"ll"rlll
it geniiit

2. Terminafia -bn (-esi este caracteristicd substantivelor cu nominativul singuiar

in -f,, cind accentul cade pe tema cuvintului terminalia este -eB' de ex.:
ypocrcdil-1,potrcden, uysdil.-,uyeden; cind accentul cade pe termina{ie, aceasta
se transform[ in 6r, de ex.: 6oil (lupt6) - 6o6s; eopo1dil (vrabie) - eopoquEv.
3. TerminaEia -efi o primesc substantivele in consoand moale sau in consoani
quieritoare (x, v, urntr|), de ex.; aemouo1itlto- aemouoddt/teft,uouc - Hoa46ft) epav
- moedput4eit'
- epaa\fr, KapaHddw- xapaudawdft, moedputt'1
Observalie.
Citeva substantive de genul mascuiin nu au terminafie la genitiv plural:
udna eongin, uudzo napTl.eix, namu \eJron6$', udctcottuxo par (de citeva ori),
ndpa ean6r (o pereche de cizme).
xpecmahuuH-KpecI Relineli I forma genitivului plural de la substantivul:
mbfuHe
- KpecrbtlH.

$ 26. substantivele de gen feminin terminate la nominativ singular in -a (-t\ nu

au terminalie la genitiv p|ural:. wxdta-rrrKorr,
t<uilza-runr
(dacd au temd
durr) sau depdaua-,qependur,
i1aoua - f6.nonr (dac6 au temi
moale)Substantivul uddn are Ia genitiv plural forma x4,{fl.
t, Retineli
cind substantivele feminine (gi neutre) au inaintea termina{iei un
I
grup de doud sau mai multe consoane, intre acestea se intercaleazd vocala o sau
e (6) pentru a u$ura pronuntarea cuvintului, de ex.: mapd.ora_ mapdtox,
crcdsxa- cxrisot<, ddeo'axa- ddeoaerc., cecmpd- cecmEp, uepduraa* vepdwe*
substantivele feminine in -Hfl nu
primesc la genitiv plural -r dup6
consoana n, de ex.: 6dunn (twn) - 6dwen, eilwua - eilweu, ndcaa
- ndceuvepdwua - uepdwen. Exceplie: depiena - depeedus, xj,xua * x!,xous.
substantivele ferrinine terminate in consoanE moale au ra cazal genitiv plurat
termina{ia -efi' de ex.: n.oduladu-n.aou4ad6fi,
mempddu-mempdideil, cmeno*cmen\fi$ 27. substantivele de genul neutru terminate i.n -o (6sepo, nucta6) ia genitiv
plural nu au terminalie: os1p, nilcea; la fel gi cele terminate in
-e, care au inaintea terminaliei una dinconsoanelequieritoaresauq,de ex.: yaituule(gcoald)yafututt4; norcmdaqe (prosop) -notomdne4;
cdpdqe (inimd) - cepdeq (vezi $ 26).
substantivele neutrein -o cate au lanominativ plural terrninalia
-r, formeazi
genitivul plural in -en: ddpeeo(copac) -depieua
-depdeue4 xpur,rd (arip6)xpdtttua- xptuaen; nepd (ptan:a, penifd) - ndptn - ndpuea,
substantivele adpe gi nd,re formeazd genitivul plural in -eir: r+rop6i,t,
no't6fr,
la fel 9i pync# * pycrcd*,.
Ofnaxo are genitivul plural in -os-o6,xaxor

E 2s., R"li*li
I substantivelefeminine qi neutre care au -u inaintea terminaliei fac genitivul piural in -ft' de ex.: dpaua (armatd) - dpauii, sdduve
(cl6dire)- eddHufr.
Tabelul sintetic al formirii

c"nu I
I

N. singular

xapmitaa
orcnd
seuth
zdpod
aysdil
cmenb
aemouo6titto
uatc, ulatdut
spaq, nlraul
ndae
ndpmua
sddque

genitinrlui

xapm*a
6rcoa
seadau
zopodde
tvysdee
cmendil
aemoaofuilteil
uoucdil, waaawdtr
epaaiil, naaqdii
notitt
ruipmuil
sddttuil

F
N
F
M
M
F
M
M
M
N
F
N

plural

Terminatia
r fdri. terminalie
{ (-r este
t doar un semn grafic)
-oB

(
I
I
I
,

-eB

t ^- - .
Iara termlnalle
t
al

Genitivulplural al substadtivelordefectivede nwrdr (vezi $ 16) capitd urm6toarele forme:

a) fdri terminafie,de ex.: udttcuu4w-ndcottttq, aopdma(poart[) -eopdm;
dpoad- dpoa, vepa{tna- aepuil.tt, xaaucytu - rcanrtxy4 ndxoponw- noxopda,
dinaa- diaez, cj,mt<u- cftmot<,c!'uepta- cj'aepex;
,aactr-uac6n, dyxfrr-dyx5s,
b) cu terminafia -on, de ex.: o'anl-our6t,
dpeozl
eech- eec6t,xouc6perr- rconc
hctt
nbda-tnd6&,
c) cu terminalia -efi, de ex.: cdtn-caaEfio qn-ryefr,
(cregd)-.6c2efi.

$ 29. Substantivelefeminine Marb qi gorr' cele neutre in +nr, precum gi substantivul masculin ryrr prezinti in declinare citeva particularitdfi. Iatd declinarealor:
Masculin

Neutru

Singular

N
G
D
A
T

MAT6
.-,,i-

MarleplB
r*irleplr
ruarr
.7t
Marleplbro
o v6.rlepln

.EOII6

/soqlepla
a<Sulepiu
Aoqb. i--.[ocleplElo
s a6vlepln

rryTb
ryrf
uynt

fvlenlz

rp6ujeulu

rrJffb

vMl

BpeMt

nyreM
o rryrf

IrMrr

-1
,
IIMIEHIE

t-t

BpeM.s
, T-t
BDEMIENIE

i--i

uMletrleM BDeMleHleM
oo riMleHlr{ o BPeMleEltr

|
i:i

ii

Fl
;
?:
ii

t:

&
,r:

rryrri
ul
A6,.rlepl
e [I]
nyr6fi
Aoqlepl
.
.)
,fiM
nyrfiu
Aoqlepl
3*
nyrri
AoqlePl
huu
nyriuN
Aor{lepl
o MaTleplrx o noclepltDt o nyrdx

v6rjeplu
uarlepl6ft
MarleprIM
Marleplen
MarleBrMr{

nvlena
nr'.tien

BpeMeg a
BpeMEH
r.rMlerl
6tr,t BpeM CH6lr
r.rMleH
6
apeLt en e
nMleB 6nru BpeMEE AMII
o6 mrienl6x oBpeM ef, ax

Observalie.
Spredeosebirede substantiveleriMs gi rp6rur, carela plural primesc accentul
pe terminafie,snriua (steag,drapel) are la plural accentul pe -dn-, (*n-uEua,
maa6t, stwudna.u,utaudaatwt,atauEtax).

Exercilii
19. Formali genitivul plural de la urmfitoarele substantive. Grupagi-le dupd terminaliile genitivului plural.
Knfra, urx<i.na,oSaxcn6une, na6p9,uoxc, lpepb, AoM, ltptcnn, ariruuR, 4epdnx*,
ol6ao, 6u6nuoldrca, u-ndrqa.qr, noprrpm, pjura, nor[, crygdnr, cecrp6, npeg22

crerll,

.Iepdrnsf,

vlarr,

oBq6,

AorIL,

MbIIIrb,

c) Mdpe, cr6ro, xplrn6, n6ne, orcu<i,gdpero, uep6, d6laxo, gA6uue,noror6sqe, c6pAqe,racrvd, 6sepo,npegnpuri"rne.
21. Formali genitivul plural de la substantivelede mai jos :
Ovrri, c6nn, tacdr, udxnaqbr, Kap[6Gr, xarfxyrEr, A6lr6ru,vepnlina,nopdra,
xouc6prrr.
22. Treceli la plural substantiyele
subliniate.
Model, On nliruer nucuud.-Os ntruer nicaua.
l. Or nfnrer nuctud. 2. On ntiler moedpuryy.
3. Vqrirenr rosopthr c yvenucdu. 4. -I[ nonaoriro nodpj,ze.6. o.Fj tl,js,6nrnodyj'ey. 7. fl, ecrpgrwracs c yutimemnu4eit,8, Trr mb6fisrb paccx6srrrarr o6 yu{tme,tuuu4e.
9. Kixwtii Aenb oE
ry;rier no ndprcy.LA.PoAfre.ru rop4ircx ycnixou crlsa. I 1. Caruron6rner6er uaA
ndtea. 12. Ha n6rc pa6draror rpecrrfre.
23. RdspundeliIa intrebdri, folosind cuvinteledin parantezela forma corespunzttoare.

Plural

N
G
D
A

20. Formali genitivul plural. Grupa1i in. cadrul fiecdrui gen substantiveledupd
particulafitdlile ce le prezintd tn Jormareagenitivului plural.
a) ,{ort, xapaa46m,cryr, rrox, mxen6p, apa.r,Jlucr,rraprr{36u,4pyr,uzc6rem,
yrerrir, cngm6rnr, canr5r, ron6puu, conAeT,xovcorr.r6leq,py6;rr, TpaMD6ft,
trnau, ypox6t, crrs, r<ipo4, uelos6x, rpecrrfiuur,
b) K6r'ruara, raplriua, d6noaa, rudr, nep6nsr, nbpra, rapnxa, AeBoqxa,
Bliruur, cr6sra, cecrp6, n6car, rfxna, ur6rr{ary',Ipepb, epMrrs,n6prta, plivra,
per6n

Particularitifi ln declinareasubstantivelor

Femioin

apuArne, u6prre, uo'rr, tparr,o6t, cap6fi, per6, ner6u, repdfi, rt'rcrama, vy:ifi,
rapangeru,ToM,sar, udcHr.

l. Kor6 ru xArr6? (tpysrf n no.qplirn).2. O xorvrpaccxisrmaer ou? (cnoprcu6rnr r rp6nepu). 3. Kor6 rrr 6narogaplfus? (roripuu1r.r, 4pysrf, uo.qplirx)..
4. Kor6 :rio6sr .q6rrl?(pogure*u, y.rare;ri, yvriremmuu). 5. C xelvrrbr rogopfn
(.q6syurxr r ld.nr'u.rxr). 6. 9er6 arr xerdrs una?(5rcn6xnr{ 3Aora nepervrdne?
p6ere). 7. IIro ssr ryuri,nr B uararrlre? (6r4f:ru, r66rn u rocr6u). 8. Koqi ru
A6lro annoAfposana?(aprricrrr, 6nropu n pexirccdprr).
:t
*!t

iN'

t,

trV. Vaiorile principale ale cazurilor firi prepozifii

(OaroeBntefiaalw
nal*lt
6ez npeda6zoa)
$ 30. 1. Cazul norninativ (Euenilmeaunttilnadi*)
Rispunde la intrebdrile rcro? (pentru fiin1e.)gi rro? (pentru lucruri). Cazul
nominativ:
a) denumegteobiectul care sdvirSeEteacliunea san desprecare se spuneceva,"
find subiectulpropoziliei: BBar paidmaan. 3,qrf,me6ontut6e;
aa.

''#/i
,.4+1
kl

(*t

b) indici ce reprezintdun obiect,indeplinind in propozilie funcfia Ae nUme

predicativ: Ox ruxeu6p; Eyxapicm- croafqa Pyuimuu;
c) se folosegte ca adresare in absenfa cazului vocativ: Vumdil zpduxo, Brf,nrop!
$ 31 2. Cezul genitiv (Podumeaauttfi nadew)
in imbindri cu alte substantive determ.indtnlel,esulacestora. Are rol de atribut
in propozi{ie, rdspunzlnd la intrebirile: qefi? qrs? qr6? qrn? (al, a, ai, ale
cui?) ; xax6il! rarir? narrie? rcarfe? (ce Jel (de) ?/,' ro16? (pentru fiin{e), uer6?
(pentru lucruri) - al, a, ai, ale cui ?

$ 32. Cazul genitiv in imbindri cu adjective se folosegte:

a) pentru exprimarea obiectului comparafiei, de ex.: flymiil 4slrrnneeOare Dundrea esle mei .lugl
declt Oltal, Iotoua
rfinre Adryurr *Tindrul
este
mai Inalt ca fata;
b) este cerut de adjectivele n6.nnrrfi (plin), gocr6finrfr (demn), de ex.: Mdtodocma notuh HaAdxA u cnt. -Tinerelea este plini de speranfegi forfi, gmo noim
gocr6finnfi cnhr;br-Acesta este un poet demn de glorie.

,,,
i..

ij
,l

,rl
I

$ 33. cazul genitiv dupd numerale * sau cuvinte care desernneazdo cantitate nedeterminatd:
a) dupi 4na (4ne), rpr, rerilrpe, precum gi dupi numeralele compuse cu
acestea folosim genitivul singular, de ex.: ABr Kapo|IAanr6, rerfipe yqlet0lx6, deddqama g;nexr.firno cmo cdporcrpn py1lfi;

1. Ca g in limba romdnd, cazul genitiv:

a) indicl persoana cireia ii aparline obiectul (genitivul posesiv): 3mo
rapauArlu Brfrrropa (veit xapauddw?); Bo rctiunara cecrpli (uun xdunama?); 3mo
ua;rrr:6 orqi (rtaE nanm6?); Mriprn no.{pfrr udeue (avu adpxu?);*

b) dupi numeralele lrrrt, rtrecrb ... pin6 Ia .qsiAqarr qi dupi cele compuse
cu acestea se folosegte genitivul plural, de ex.: trsrb nrx6aunros. mecrni,qqaru
rerpdgei, cro ceMb py6.rr6fi;

b) indicil subiectul unei acliuni substantivizale,de ex.: {T6Hne ysentrr<i - citirea

elevului, o6rrcx6nne yrfre;ra - explicalia' profesorului, Aceste construc[ii arati
ci acliunea exprimatd de substantivul la cazul nominativ este sivirqitd de substantivul aflat la cazul genitiv. Construc{iile de mai sus sint sinonime cu propoziliile
'simple: yueailrc vumdem, yw)meaa o6tncuaem;

c) dupd cuvinte ce aratd o cantitate nedeterminatd.' ux6ro, mi,ro, crcd;rrxo,

n6cxo.nrxo q.a., de ex.: un6ro .irrca6ft (multi oarneni), u6.no rmrr (puline cir{i),
n6crco;nxo rerpdgefi (citeva caiete), un6ro urynra (mult zgomdt).

c) aratd obiectul asupra ciruia se risfringe actiunea exprimatd de un subcitireacdrlii, pem6nue

stantiv (ce provine de la un verb tranzitiv): rr6nue rurinrraAiqu - rezolvarea problemei. Aceste expresii sint sinonime cu cele de tipul:
qumdmo rcwizy Si peutdmo sctldvy.

$ 34. Cazul genitiv dupd verbe.

1- fn imbindri cu cuvintele xern, ad 6utto, ne 6j:demse forosegteintotdeauna
genitivul, de ex.: v nenA ner rp6uenu - En n-am timp; .B stile nd 6wio cr,o66rIn sald nu erau locuri libere; Ceeddun ae 7jtdem aoxlifiAstdzi
nu va fi ploaie (nu va ploua).

Comparali:
a6rn uzpdrcnt--uzpri aer6fi : subiectul ac[iunii
uzyuilma rpauuiruny - usyuduue rpalor6ruru : obiectul acliunii

2. cazul genitiv se foloseqte dupra verbele tranzitirte, daci. acfiunea se rd.sfringe

numai asupra unei pirli dintr-un intreg. Comparali:

2. Spre'deosebirede litnba rom6nd, in limba rusi cazul genitiv in imbiniri cu

alte substantive mai aratil
a) tntregul din care s-a luat o parte, de ex.: .nucr 6yuirn (o foaie de hirtie),
craxin no,qft (un pahar cu apd), nyc6n x.tr66a (o bucatd de piine);
b) caracteristica obiectului, de ex.: yp6rc pi,ccr<ozo rlurc6,
cxozo llwth;

Cecmpduaauadaueqiro.
Sora mi-a turnat cegi,

e[muaa \afi u a*utlta eo de6n.

am bdut ceahil gi am ie;it tn curte.

3' Dup[ verbetranzitivelaforma negativdfolosim atit genitivul,cit qi acuzativul,

Acuzativul se foloseqtein vorbirea curentd cind complementuldirect al propoziliei este exprimat printr-un substantivconcret, ComparaJi:
.E ue rcynrtta[Berris.- fl ue rynilta qrerfi. (ultima varianti in vorbirea cureirtd)' dar numli: -E ne nin.si eonpdca.Forma <<flne n6nat roup6c>nu esterecomandabill.

yai6aux fipawi,z-

c) tnsugirile obiectului, de ex.: mrcanu xopilmero rciqecrsa -lesdtur|de

bund calitate, buowa shrc6noro pricra - tindr de staturd inahL,

4. cani genitiv estecerut de o seriede verbe care exprimi o dor.intd.,o rugiminte, o cerere, a$teptarea:
xomdmu- eaxomdmu- Onfi xoran urtrpa,- Ei vroiau pace; acetama-nocrcenimo** - )I(e;r6rorne6dcq{crr,s-f1l rtorescfericire;

I neyine1t I tn cazurile ardtate(la punctul 2) genitivul din limba rusi esteredat

in limba romdni de cazul acuzativ cu prepozifia de. Alte exemple: 6ym&ttxa
nro;roni-o sticld de ilapte, yvrtmeao rfrirnrcn- profesor de fizici, dieywxa
cpElnero p6cra- o fatd de siaturi mijlocie.

+ Mai aminunlit vezi capitolul

,,NUMERALUL..
* * Retineti expresiile uzualc in
cazul genitiv care presupun verbul xe.narr: npuimnoeo
bun6-! cqacmtieozo nymti!-drumbun!
cnoniilrcE*6uu! -no&^
b;ii;A !
i;-wqeruiLtna!-poftd
'
eceai xopduezo!-toate
cele btme!
t '
i :,

* Observali acordul intrebdrii (cu substantivul determinat) ln gen, numir gi caz:

genurilc).j
utu udpra? (pl. -loate
xapanddw? (m.),,ron x6uaama? U.), ut? nattnl?,(n.),

24

ll

*.8
-Eu

25

*l

npoafrmb-nonpactimb - Ilpomf c.rrrira!Virog, (dali-mi) cuvintut! ucddmu - oncuddmt - Onil xad.w pecmi - .Ei a$teptau primivara, precum qi de alte verbe ca:
dofiuedmr'ca-do1ritmaca (a ob{ine): ycn6xor, xop6mnx pery.rrrr6ror; docmuzdmtdocmi'ao: cno6ft u6flH (a-qi atinge scopul); mpi6ooamu- nompi1oeami; (acere):
.rycquurfinrr, ruruunfil nyzdmucn-ucnyedmuca (a sesperia); 6aimoca (a se teme):
x6loqa, Tpy.lnocrefi E.a.

-I Reline1i I Uneie dintre acesteverbe se folosescqi cu cazul acuzativ,atunci tiild

se referd la w anumit obiect concret"Comparali:
Munuquondpmpd6oeat4oIcyrw6xr* Mililianul a cerutlegstimalia(m anumitact).
Mututquoudpmpd6oeaagolryudnra- Mililianul a cerut un act (o legitimalie oa'
recare) sau:
Oxnpbcumxuiry-El cere cartea(o anumitd carte).
Ounp6cumtenrtru-El cere a carte (oarecare).

Exerci{ii
dspundeli la intrebdri, folosind cuvintele din paranteze.

Model. 9:efrSror raparA6m?(Btirrop). 3ro raparg6ru Blfuropa.

l. rleSror Aornr?(666yrura). 2. Veit 5ror yr66aur? (yufrem). 3' $rs fvra
xaprfNa? (tor6puru). 4. \us. sta pfuxa? (or6q). 5. r&6 5ro rrarrbrd?(ltrl,:rcuum).
6. tIrE :lro ur6rbe? (a6soma). 7. Ilr-fi rsr.tra ra cron6? (6par). 8. IIeft nopt$6m
.nexrir na crline? (Maprfu). 9. tlrr xapar4aruriy rraeai?(,{an). i0.9ru t3i$nan
ropnt6pe? (apyr).
25. Traduceti tn limba rusd.
*
' 1. Explicafia profesorului a fost foarte interesanid.2. Profesorul de fizici
explicdintotdeaunabine. 3. Rezolvareaproblemelornu este grea.4. tn manualul
de matematicdse afli (este)rezolvareaproblemei.5. D[-mi, te rog, un pahar cu
ap6. 6. El a luat o feiie de piine. 7. La leclia de limba rusi el ascultdatent.
26. Transformali propoziliile in construclii sinonime,folosind cazul genitiv.
Model. Vqeg.rtxorge.I6er- Orrdr y.reuur6.
1. V.rf:ren6qtr4auat6er. 2. Cnoprcudrrr mp6rcr s sorefi6dJr. 3. Hacryr6er
n6ro, 4. Brrcryn6ror aprricrrr. 5. V.rfrem oxp6urmaer. 6. V.{ensrf orresircr.
7. Xop uodr. 8. Tor6puuq pa6draer. 9. Mysur6nr nrp6er ra crprinre. 10. On
ucuonrier Fdxa,
27. Formulagi zecepropoziqii cu cotxstrucliilegenitivaleoblinute.
28. Rdspundelila intrebdri folosind imbindrilede cuvintedin parantezela forma
corespunzdloare.
Model.Kaxrterj$nr.I ou6 rynkna?(66nufi rlBer).-OH6 rynf.ua rjrpan 66loro
qB6ra.
26

l. Karri.s gnyuxa uprxo4rina ro ruue?(cp6xsuft pocr). 2' Karde m6rle

66urona uefi?(xp6cmrft qner). 3. Kaxrix6to traro? (xopdureex6uecuo). 5. Kaxdft
qerrosdrraur gzp6xrop? (6orunr6ft yu u mn6ut). 4. [taxfe f6.noxu rrr rynrllia?
7. Kax6non6 A6ryuma?
(n6pant copr). 6. Kaxrie5to xocrrbrrru?(6ornmdftpasrra6p).
(nocn64unxxoxcrpyn(eeo6rrrnon6xaarxpacor6). 8. Kaxdi 5"ropagnonpn6rrnrur?
rur).
$Jraduceyi in limba rusd.
1. La speetacolsint mulli elevi gi eieve.2. Cite muzeesint in oragulvostru?
C,lteteatre? 3. Nu am timp liber. 4. Astrimnu va fi spectacol.5. Pufini elevi au
rezolvataceast6problemS.6. ln biblioteci sint multe ziare qi reviste.7' Sala este
plind de spectatori.8. Ei i-au urat drum bun gi somn uqor. 9. Cit de mult am a9'
teptat prim6vara!
*

3. Cazul

datr

(fldme/tbHbtil

naddlr)

$ 35. ln trnba rusd, ca gi tn timba romdnd, cazui dativ indici obiectul, ciruia
ii es,te destinatd aclianea. Rispunde Ia intrebirile rcouf? (pentru fiinfe), xwf?
Epam
{pentru lucruri) - cui? In propozi;ie este complement indirect, de ex.:
daEm qeemt* cecrp6. - Fratele dd fiori surorii (sale/ - KoW daZm? - Cdtu
mhuem nucuud orqf. - Fiul suie o scrisoare tttblui (sdzt) - rconajnilwem?
1. Cazul dativ este cerut de acele verbe care presupun o acliune ficuti. in fo(a da),
losul cuiva sau adresati cuiva. Astfelde verbe si*t: daedrnu-damv
dqimt - nodapimo (a dlrui), norcyndmt- rcy'nfimu(a cumplra), npuuocitntu(a trimite), noxdsueamb- noxasdmu
npwecmfi (a aduce), nocutnimu-nocnima
(a ardta), eoecpfima- crcasdma (a vorbi), paccxtisuteama--:-pacct@sdmLi(apovestj),
omeeatimu- omedmumu (a rlspunde), nucdmu-nanucdmu (a scrie), seoHrintanozeouitmu (na me,tefiLuy) (a suna, a chema la telefon, a telefona), nouozdmt
-nondaa (a ajuta), anrcdrtpoaamo'(a aplauda), coadmoeamt- 776s661!rr,r.64n76
(a sfdtui). Ultimele doud verbe cer in liurba rom6n[ ca.zul ac;'lzativ (spre deosebire de limba rusi).
$ 36. 2. Spre deosebire de limba romdnd, in limba rusi cazul dativ este cerut de
citeva verbe, a ciror acliune este efectuatl in dauna obiectului, de ex'. uewdmr"
-nsi,1siltdm6 -On
rrerni{er olqf -El
tl deranjeaz& pe t'dta; 'ttcntumu-oft1a*
acmilma-Oui
otorucrfnn nparf - Ei s-au rdzbunat pe dugman; ontxdsweamt
mu orlr:as6;r.Apiry s nduou4u?De ce ai rctuztt sd(-tri)
-6nxs63i7vn6-IIoueujt
,slli prietenul?
Urmdtoarele vetbe care exprimd. anumite senlimente ceL, de asemenea, cazul
se bucura (de prirndvard), J'dudattv: ptidoaaftTbcst*ofpddoeamtca (recu6)-a
ertimucn - yduertmucn (roupricy) * a se mira {de intrebare), saefidosatnL'- txosaertAoeamu(roor{pnwrura)a. invidia {pe tovar6qi) - couyrun$osatw * ttocauitocmaoeona {gpfdy} * a comltdtinzi (pe prieten}.
z/

32, Traduceli tn limba rusd.

$ 37.Exprimareavirstei.Spredeosebirede limba romdni, in limba rusd,cind vrem

si exprimim virsta, Subiectu[logic trebuie pus in cazul dativ, de ex.: Bpriry
ani; Cewp6, cxdpo ucndanamwdd4amu
rcm-Frrt$le (meu) are cincisprezece
wutca deddtqamb
tem-Sora (mea) va implini in curind doudzecide ani,

a) I' Noi(ii)iubinqi-(i)respectdmpepirinli
qiprofeso'i.2.EaciteEteurinou
roman. 3. Fratele deseneaziun muzeu qi o expozilie. zfr Acest penar costd zece
lei. 5. In fiecarezi el face gimnasticd.
b) I' Elevul invafi. cuvintelegi expresiilerusegti.2. Dd-mi, te rog, manual'l
tdu de limba francezi. 3. fi-am adus o carte foarte interesantd.4. Tu
5tii cit il
iubesc pe fratele meu. 5. Toatd viata i-a plicut sd munceascd.

Mfipy - uup! expresiicu substantivein cazul

I RtWl
I citeva
.Pace
,dativ:
Iumii ! Cnfisarepirnr- Slavd eroilor / Ilpln6t uiue, oruf * Salutdri r4amei,
tatei... Fl{usrnun rep6ru - Monumentuleroilor,

4. Cazul acuzativ

(Buruintenauafi

nadduc)

$ 33. l. Indic[ obiectul asupraclruia se rdsfringe acliunea,rdspunzindla intrebdrile no5g?(pe cine?) , yo? (ce ?) . tn aeeltcaz, se folosegtenumai dupi. verbe
tranzitive, de ex.: fieourca pucfer uBer64 (uro pucjem dieourca?)
; V,aeulurri
yearc&om y.rrire;rrnx{y (xor6 yeatrcdrcmyueuurctiT).
In propozilie joaci ro1 de complementdirect.
2. In combinaliecu orice verb indicd o anumitd perioaddde timp, avind in
propozilie funcfia de complementcircumstanlialde timp. Rispunde la intrebirile
(cit de mult timp?), $qry rf-c19?
(cit timp?), KqX-A-61lI'ol
,9fj{},f9"-unnMLewt:!
(c\t de des?), de ex.: Ousauuadtcsuj'ttrxoilrfx,qrrfi aens (rcaxudcmo?)- El
se ocupa de muzicd in fiecare zi ; I{orpg )ftx3nl oru ntpyddttrca(rcax ddno?) O via{i intreagi el a muncit; W o, uumdt poadu (cxd'taxo epduenu?)
Timp de o orl el a citit un roman.
3, DupI vetbelecr6urr - a costagi n6curr * a cintdri folosim, de asemenea,
cmdam?)-Caietele
cazul astzativ, de ex.: Temptidu crdnr py6lr (CrcLaarco
(Crci,toxoedcum?)Brtnza cintilreqteun kg.
eostd o rubli ; Cuipn6cnt r<n.rrorpiurvr

5. Cazul instrumental (TaopilmenbHbni nadeuc)

i.

-ry
i

op{tt rcmfim nrr{qefi

(.".

;l; ;f ?i ;i;it"H;iiri

";;;;';;i
ca o pasire. ,"*.,
3. Irdic6'1;ubieg,tul-logi9
ai ac{iunii,cind verburstd Ia diatezapasiv6.Rispunde
la intrebarea rceu?(dc cdire cine?), de ex.: vnpatrcaduue
aanrtcanoyrenrrrilr -Exerciliul este scris ik citre elev.
4. Arati' mijlocul de locomolie,rdspunzindla intrebareaxar? (cu ce? cum?).
de ex.: dxamunfieclou (rpaun{eiu,anr66yconr),temdmv cauoarou.
Observayie.
Pentru a exprimamijlocul de locomolie putem folosi atit cazul instrumental,
cit gi cazul prepozilional,de ex.: dxamt n6es.qou
- dxamu na n6elgeo ttemdma
caruo,rdrorvr-temdmuracauo,n6re,dar numai: dxamu wa re.noczn6ge(ua .16rraAr * cu]calul); na rqrrdre (cu crrufa); wwmb ns tLgrce(a mergecu barca).*

ta

30. Rdspundelila tntrebdrifotosind cuvinteledin paranteze.

(yvrlrelr). 2. Koria! nrr nuc6"nr,r
uucrvd? (cectp6).
1. Kor'a1irbr Aarryv66uui<ra?
paccx6arr(rrnfu.ra
pa6dre?
4.
Kov!
666yura
n 666yrura).
3. Konrf Brr nouor6ete r
naer cr6srcu(rrqixn - nepoti).)5. Kov;i coadtyer lrilra xoporudy'rrirrcx?(.q6:ri,I).

28

2. Expriml moilal acSiunii, rdspunzind la intrebarea xan? (cum?), de ex.:

eoeoprtmarp6urcnu r6.uocox-a
vorbi cu voce tare 1 paseuadmaca 6dlcrprrmu
r6rwraux - a se dezvoltain ritm rapid; mai poate indica obiectul cu care se .
-

alt.obiect,
a"

EXercttru

31. Puneli cuvinteledin parantezela forma corespunzd.toare.

L Mdnensxascqcrp6ueru6er(6par). 2. Os orrag6.l (anVrpa ndvou.r.r.3. Mu
p6gonarrcr (ycndxfrfcnorixron6pr.ruefi. 4. floueuf u"t yA""ttt.i.t.cr (uoup6crr)J,",
5. Hexoporu6 garrigosarr (xolndru). 6. (Epart nrrr ner. 7. (Mapff) urecrud4qarr
u orfi$. 9. Ha un6rqagu crorir ndv.sruur
Jrer. 8. fifi.gn nocnhr npuat (u6rrtaa
(rep6ifsu6r,ayxa.

$ 39. 1. Aratd instruatentul acliunii, rdspunzind la intrebarea veu? (cr.r ce ?),

de ex.: trtucoadmuralnxgaur6lra desenacucreionul ; pdsamt uox6v-a
tiia
cu cutitul 1 eamtupdmt rpfuroft - a tterge cu cirpa.

I
I

$ 40. 5. substantivele
caredenumesc
profesiunisaa.funcliistauin cazulinstrumental dupd verbele:eu1apdmt-a&6pamo (a alege), uaeHaudmu-tusudaumu(a
numi), pafidmamu,cttyttcilma,de ex.: Ee6
(xeu?)_ L-au
4updlcroporu
'.a,su$quJm
numit director; On pafrmat nnxen6pou (xeu?)
*El lucra ca inginer.
ie copulative 6r,rrr* & rt), cranonrfrrrcs_ crarb
(a deveni) se foloseqtccazul instr'mentar: on 6rr.rr cry.qr6nron,l
ona cri,,a
yvfre.urnuqefi.
I
|

R p l i n p ti
- - - t- "- t'

l T) r r n i

rra'ho

* In toate situafiite aritate pini

aeum cazul insttunetfial se redi in lomaneste prin cazul
acuzativ cu prepozilii.

;l

.1:
I

+!i*.::,
.:e: l
&t

z2

:l

f.
I
l.
I

f,
i',

ales director. 4. El vrea sd devini profesor. 5. Fratele meu a fost student, iar acum lucreazd ca medic la lard. 6. El s-a dovedit a fi un bun
specialist.

6. Alte verbe care cer cazul instrumental:

nefimuca (a fi, a constitui), rasdmuca (a pdrea), orcasdmuca(a se dovedi a fi),
ex;tecreatorul istoriei; Ona
de ex.: Hapddnxnfierctrnopurim ucmdpuu-Poporul
pare o copili; Oru orcasincs xopriuruu rorfpnueurcfxercs pedxnou-Ea
.E'l s-a rlovedit a fi un bun tovariq;
pyroeodfitna - a conduce (pa6dmoil, cmpo{tmenacmeou)
ynpaethmu-a
conduce, a dirija (nawfiaoit, opxicmpou, eocyddpcmeou)
*
rcoududoaamo a comanda ( 6amanduou, noaxdn)
pacnaaaedmt - a dispune de (epdueueu, eosudrcuocm-rnu)
o1mddmt - a poseda (artdnuauu, 6nwmon)

36. Formulayi propozilii cu urmdtoarelelmbindri de cuvintet

rrc6os6rucs nefis6xerr, ynnex6rrcr v}isrtxofi, nnrepecoe6rrcr cu<5prorvr,
pyroao4fm r[66pr.rrod,ynpaanirr oprecrpona,o6aaA6rr 6nbltoir,t,rnaA6rr mocrp6rnrur.r xlrn<dv, ganma6rucr uareudrrmoft, udrugosarrcq ycu6xorur.

l.*

eta dimo I
- ^. , (a3btKoJ't,mexHuKou)
Staptnl
oataDima f a
wtmepecoedmucfl- a se interesa de (aj,sou<ofi, ttumepamitpoil)
yetercdmvca-a fi pasionat de (ucrjtccmeon, ui'suucotr)
admira (nettsderceu, npupddoil)
nrodoadmaca-a
se mindri at (ycndxan, pesyatmdmauu)
zopdilmoca-a
se ocupa de (cndpmou., nameud.muxoil)
savnadmuca-a
ndrosoaamucn - a se folosi de (6nttmau, annnpami'poii)
arc4pmeoeamt- a jertfi, a sacrifica (mizuuro, noxdea)
g 41.7. Cazul instrumental este cerut gi de adjectivele doedn'uttil (mullumit),
6oedmoit (bogat), uea? (de ce? in ce?), de ex.: Yudrne'rc gondleu udffurau
pesyJrrriraw - Profesorul esle mulfumit ile rezultatele noastre. fiotr{rna llpdxoew
Prahovei este bogxtil in petrol'
6orira xdilrnw*Valea

V. Valorile principaleale cazurilar cu $epozifii

(Ocuoenthe3HaqdHu.n
c npedrdzarwu)
nade?tcert
$ 42. 1, Cazul genitlv cu prepozi{ii (Podilmemuutil nadduc c nped'ttizauu)
A. Indicarea

y - lingd (in
imediata apropiere)
6teono- Iingd

Exerci[ii
33, Rdspundelila tnffebdri,folosind cuvinteledin parantezela cazul corespunzdtor.
Model, Hev nSuryt sdMnro rpecrnine-noonepiloprl? (tp6nrop)-Kpecrr-inerpinropov.
roouep5toprr nfuuyr sdrra.nro
1. rler'r ror rrldevrpfnu?(aoai u r'rduo), 2.Herrt sBruliurere r xndcce?(pjulta
r rapar46ur). 3. Ilervrminryr y'uerrmf na Aocx6?(rtlen).4. qeu rrr pdxeurr x;re6?
(pac(rox). 5. Ilevr lrrr eArfu'lu{co? (nfurra n uox). 6' 9eu vrr npra'rcrrnaevca?
fnn alr66yc).
uecxa).7. tleu ou 6Aeru uxdly? (rparurnrifi

6mr (n6;rusli)
lingd
no*pyr * in
jurul
nnyrpr6.- in interiorul
aue- in afara

34. PuneSicuvinteledin pa,rantezela forma corespunzhtoare.

1. On roaopft (rp6rimr,rfir6noc). 2. Hitu:a npou(rrulennocrr pasnr'rn6ercl
(6drcrprre t6vgru). 3. Iloven4i rn cvdrpurur Ea rrac (rarfe rnas6)?4. Ou ncer46
x6xrr (6ficrprre mard). 5. On nel (upexpicnrrt 5ac).6. E rnas6 cneprdror:(v6rinut).7. Bp6rurrnerfr (rnfqa).

prin .faya.
cpe4*(nocpe-

n6tne -

ltngd

locului.

(O1osmuduue adcma-rge?

Vqettix cmofim y Eoexfi.-Elevul

(unde ?)

std la (lingd) tabli.

Acmau1oxa asm66)tca6ro.no rvlyr6n'- Stalia autobuzului este

lingi muzeu.
parc se construB6rre n6pna cmpdam r<utrcmedmp.
-Ling[
ieEte un cinematograf.
6nus gep6nnr naxddumcnmenniqa.-Ltng6 satse afldo serd.
Borcpjn A6us nocadiltu depdeun.-Xn jurul casei s'au sddit
porni.
Bnyrpr6 nlapwadsepo.- In interiorul parcului este un lac'

3aedd nocmpdu,tlr BHerdpola. -- Au consffuit uzina in afara

oraqului.
nl.o'llt*
de-a
fBgo.rrr no6ep6ntsapacnotdcrcenunp ercpdcutte om.tiau, - De-a
lungul
lungul litoralului sinl hoteluri minunate.
vlfiua-pe lingd anu npowtrt rurirvrorerirpa. - Ei treceau prin fafa teatrului.

Ilocpegri tiga nocmpduruudauil pecmopdu. - ?n miiiocul 916dinii s-a construit un restaurant nou.
np6ur (uanp6- IIEirne uaragrhra crorir uaru AoilI - Vizavi de magazin este
rlrr) - vizavi
casa noastrd.
xii) - tn mi.

tn limba rusd.
35. Tradu.ce1i
l. Am aies ca seffetar pe cel mai bun dintre tovardgii nogtri. 2. Acurn
el lucreazi ca strungar intr-o uzind nou6. 3. Pe tovarS;ul Popescu l-au

,.sj
JIJ

,.1

;ii

J1

H
-..1

S 43. B. Indicarea direcliei migcdrii

(O6ozuavdnue
nanpaeainundificmeua- orriaa? (de unde?)
ut-din,
or-din,
c-d e
c (o)as-zi ygtt6[-

npuwEa nr rur6lrr. - Elevul a venit de la qcoali.

J.,aeu{trc
a adus fiori din pIdure.
Ottd npuuecad qeem& ntn6cs.-Ea
pleacd din gari'
de la Ildeed orxdDum or roxsdna,-Trenul
intors de la gari.
Mat eepnytuca c norciaa. -Ne-am
la
de pe
Bosuutl xnizy c niprH! - Ia cartea ile pe banci!
De dupi dtla,p a apdrut
de dupd llr-ra ur:flQa nosainact tidab.un $oarece.
de sub Rdwxa a&waa ngqto4 cmotd. - Pisica a ie;it de sub masl.
cle la

t
t.

)
i
it
t

Comparali:

Y,teHrircj,aumcn s wrciae.
Ifdegd cmoilm ur eorcsdfle.
Mu cu1mpuu iaamq Hs cmadudue.
V,aeaiu( omce'ldem y docxi.
Ruued rcctcilm ta ndpme.
Motwt uaxddumcn ta wxd$ou.
Kdurca cudilm nan cmon6u.

(se) elibera de ..., cxpwedmo(ca),

2. Cu prepozigia go;
a) indici local limitd, al acfiunii (do xaxdzo uecma? - pini in ce loc?) .t"6"1
uvt udEa uac-Plnl
la stadion mergem o ord.

.{o

Observali corelafia dintre prefixul verbal gi prepozilie: Aoilmfi ilo uaeaahta

- a ajwge pind la magazin, Aofleucdmt no l6ua - a lugi pind acasd, govumona naizy go rontld-a
citi cartea pind Ia sfirSit;
b) indic6 timpul qi anume:
- momentul final al actiunii, de ex.: Mat omdutxdnu e aecj, Ao B6qepa
(do rarcdzo epdaeauT-ptnd
ctnd?1 -Ne-an
odihnit in pddure plni seara;
momentul ac{iunii, de ex.: - Mut ecmpdmutuca go cuerrrirr*
(xoedd?)Ne-wtt tnttlnit inainte rle rylectrcol.
Comparali constructiile temporale antonimice cu prepozigiile go qi nocne:
Mw j,uuuca Ao o66Aa. - Bot yurtmeco nricle o56la.
Mu ecmpdmutucb ilo cnexrdnna. - Mot ecmpdmutuct ntc'ne cuercrirc;rs.

se petreceactiunea,rdsObservalicorelatiaprepoziliilor careindici locul rumrde

punzind la intrebarear.ae?,cu cele ce aratd direclia de unile pornegteactiunea$i
care rispund Ia intrebarea oncy,ua?

r,ne?

6o*dd,mu(ca),
oceoflodimo (ca) omcrp6tno (cn) om-a (se) ascunde de...

orry4a?

3. Cu prepozilia c are:
a) sens temporal indicind:
- momentul inilial al acliunii (c xarcizo epiaeuu? - de cind ?) : Eryt c ilil,rcrsa
on tui'tan nucdmu cmuxrt. - Incd din copilirie (el) a inceput sd scrie versuri;
- perioada de timp in care se situeazd acliunea (cu prepozilia Io): c y4r6 go
r&epa - ile diminea{i plni seara ;
b) sens cauzal: sanadrcanft c r6pa - a plinge de necazn eoeapfirna eo
g;r6crn*a
vorbi din riltateo y6eauintu co erpfxy - a fugi de fric[n saxpuudma
c ncnyry- a striga de frici.

VqenilrcnpuuEa nc uxdau.
Ifdegd omxddunt or eoxstiJ.a.
Mu nowu co cmadudna doar5fi.
Or docxi ou udtm na udcmo.
Bogauil rcuilzyc ndpmut!
Muuo noaeitnaca nc-s[ utxdfia.
Kdwrca eiutta sz-no/., cmoad.

$ 44. C. Altevalorialecazuluigenitivcuprepoziliile (flpyeile snaqdnuapodfime,ro'

woeo nadeucd c npedileauu): or (de la, de), ao (pini la, inainte de)onoc.ne(dupd)'
c (de, din), us (din, de), y (de la, pe, lingi).
L CU prepazilia ari
a) indici obiectul de la care pornette acliunea: Ctta no.rtyutitt denozu or
de unde ?, om rcozd?).- de la cine ?, - Fiul aprimit bani dela-ta'ta-;
argi(omxidab) indicd distanya (impreun6 cu prepozifia Ao), de ex.: Or Eyxap6cra go
Koncrfirqu ant dxatu ua uawfiue (omrcyda? satJ om KQKo?o uecma? .,, do xaxdzo uecma?), - De lr Bucureqti la Constanfa noi am tners cu rnasina'
c) exprimi cauza acliunii, de ex.: Mriro.aux n,cd,aem or 66.nn (ont ueed?,
noueay?). - Bdiatul plinge de ilwere.
Prepozifia or se mai folosegte:
- dupd adverbe de loc ca daren5 (departe), nedaaerc6 (aproape), cnpdea (in
dreapta), cfuaa (in stinga), de ex.: Aaler6 or r6poAa - ileparte de orag, c;r6ra

I Relineqij verbelecare se construiesccu prepozilia y (ardtind obiectul de la

or Marasrina- tn sttnga magazinului ;

dup[ anumite verbe ca: saryut4dma(cn) sar4umtimu(ca) om ..' - a (se)
de..., omrcdsutearno(cn),omrcasdmt(cn) om
apdra de..,, zaeicemu om-adepinde
-: arefuza, a nu fi de acord cu... omnuqdmo (ca) om-a (se) deosebi de..', oceo-

care se ra ceva):
6pama -- esamu (y roe6?) - a lua (de Ia cine?)
not<yndma-rcynilmt (y xoz67) -a
cumpdra (de la cine?)
npocilmu-nonpocimt (y xoe6?)- a cere (de la cine?)

32

4. Cu prepozipia uz aratd:
a) o parte dintr-un intreg, de ex.: odud nr xaprfiu -unul
rlin tablomi, andeue rs pa.66tux - (cei mai) mulli dintre muncitori;
b) materialul din care este fd,cut obiectul: rcoarinnvtnr upiruopa ---icoloane din
marmurS, nadmae Il3 ulefiRa- rochie (din) de mitase ;
c) cauza acfi,unii: us ap6e{t -din ilrrgoste, uz yeancdnat -din
respect.
5. Cu prepozilia yi
a) indicd persoana .cdteia ii aparfine un obiect (sau de la care se ia un obiect):
V uo4pyru ecmt rudeoen"tdmte (y roro?) - Prietena (mea) are o roehie noud,

-.

ii

,t

rl

.i -

Grarnaticalirnbii ruse& uz gcolarc. -

1581

33

a lntreba (pe cine?)

lua (de la cine?),a sustrage,

cnpdwusamb-cnpocitmb(y xoe6?)omauudma-omnkmt (y rozd?)*a

38. Puneyi tn lacul punctelor prepoziyiile potrivite ca sens.

l. ... pa6drrr oa6 rr,r aoru6fi, 2. Haru porrr crorir ... re6rpa. 3. Mrr c.udrurann vjrrrry ... fnurpr. 4. Ou6 6rrn6 ... nogpfrn adua. 5. ... Apira n6snft
rocrr6lr. 5. Onfi erqne sdnurr.r.., lrye6x. 7, Os crofr ... Aocrri u nrimer yrpaxsduue. 8. E un6rre... ur6pcrn. 9. ... Fyxap6cra .., K.njrxa-Handxr,rganexd.
10. -.- 46rcrua os n6qar uuc6rr crnxrt. ll. ou pa66ran... ndrAneftndqu. 12.onri
xrfuru s AepdBEe.,.rvr6csqa.13. Tsod un6tre ... ru6rxa? 14, ... rlun nogsrifiocr

$ 45. D. Cazulgenitiv cu prepoziliile6et (fdrd) Ei atm (pentru).

t. Cazul genitiv cu prepoziiia 6er exprimi:
de ex.: OunowEaercuu66ecApyraa) lipsaobiectului(6esxoz6?6esueed?)
EI a plecat la cinema firi prietenulsdu; On eitwen e edpod6et s6mrna - .E/
a ie;it tn ora.;{ari umbrel6;
b) rnodul acfiunii (xarc?):O6rr,anoou n{twem 6ec om*6ox- De obicei el
scrie filtl gregeli.
Comparali construcliile antonimice:
Ou nowE,t a xund 6et gp'!rt,
Ou niluem 6er ourft6orc.

COJIHtrE.

39. Traducepiin limba rusd.

A. l. Am o camerdfrumoasd.2. La mine in camerdeste mereu ordine gi
curilenie. 3. invil dupi amiazd.4. lmi pregdtesclec{iilepinE la prinz. 5. Lingd
casanoastrd.esteun parc. 6. Iati fratelemeu vine din parc. 7. sora (mea)vine de
Ia gcoali.
B. f . in jurul parcului s-au sddit pomi. 2. De-a lungul aleii sint flori frumoase.3. Trenul a trcutpe lingi pidure. 4. ln rnijloculpddurii e casapidurarului.
5. vizavi de gari se gS.seEte
un mare magazinuniversal.6. La intrarea in muzeu
agteaptd un grup de pionieri.

Ou nouia e xwi c ApyroM.

On nilwem c ouf6naw.

2. Cazul genitiv cu preitozilia gnn aratd destinafia obiectului: On rcynil.t noddpoK Errs ruirepu (dm rcoed?)- El a cump1rat un dar pentrt mama ; 3mo edsa Errs
ur,erils (d,tn uezd?) - Aceasta este o vazd pentrt flori.
o seamd de construc\ii cu prepozilia pg.n: undem saauduue Arrf, trac I Retineti I
are importanld pentru noil ocudea gm 6ec6grr - o bazd de iliscufie 1 ycadeua
g;rn pa66rur - condisii de muncl ; Bonpde mpydaufr g;ra yuernr<6- Intrebarea
este grea pentru elev; 3mo saddnue odnedmenuo Atrr yrernmd - Aceastd. temd
este obligatorie pentru elev 1 \mo o6ancuduueueo1xodilrvroEJrsyuewx6- Aceastd
explicatrie este necesard pentru elev.

4$. R.dspundelila tntrebdri. Fili atenli la alegereaprepoziliilor.

l. Mofi 6par pa6draersa gasd,qe.
Orry.ua ox npuurdn?
2. Moitcecrp|ryn*er s ca,qi.
Orrlina oai upuml6?
3. Or6q r.rMarb 6dmllsa sorgfJe.
&*y,qu onf npr.lrunrl?
4. Hau xnaccno6xa:rua srcqipcno.
Orx}iga neprlircg saur Kracc?
5. K6rura 6rrni gag6penov.
Orryga nogsriracr r6urna?
6. Co66ra cug*r no4 crondu.
OrFj.qa 6exrir co66xa?
7. 666yurnaxfisr g gepdnne.
Orxj.qa npu6xata 666yurra?
41. Traducepitn limba romind.
1. V rcex, rp6rue oguord y'reurm6,ecru yv66uuru.2. [6vra, xp6ue v6repr.r,
6ru or6q. 3. .f, uo.rry.ulnanricrua or Bcex rraofx .qpys6ft, xpdve Blirropa.
4.Kor45 srcxypc6rru rdnunr r: r6ca, ro eu6crogepdnuriyaf4e.nun6ne.
5, Brra6cro rerp6gu, ou upmec rraneyv66rrr. 6. Brrl6cro Mapfu B Tearp upr.rur_nd
ed
cecrp6..

$ 46. E.Tot cu cazul genitiv se folosesc alte doui prepozilii:

Prepozilia rp6ue (fdr6, in afard de) indicd exceptareaobiectului: Bce a xtdcce,
sint ln clasd ln afari de un elev.
np6rue o4nor6 ; reuuri-Toli
F. Prepozilia sMdcto se redd in limba romin6 prin locufiunea prepozilionald in
locul: Bry,ficro ntficsl. aot cttj'waau xouqdpm- In loc(ul) de piesi (piesei) cn
ascultat ull coneert.

,axercttru
I'r

37. Traduceli in limba romdnd, acordind atenlie sensulut prepozipiilor.

A. l. t 6rrn y roa6pnrqa ,qup6ruopa. V ror6pnrqa Aupdxtopa 6o.rrudfi
Ka6nsdr. Er6 nrtcrrrteffrrrfi crol crorir y oxtr6. 2. 46ru ry4d4ar rl: rur6.nsr. 3rr,r
querdr ua 6yrrrira. 3. On no.nyvfi"irnlrcsvr6 c Kasxisa. Or ce,r6 go .ndca 4a.nerd.
Marr pa6draer Ao o66Aa, a .fl xox(i r rur6riy ndcae o66Aa.
B. 1. OE 6epr rnfry co c:ror6. Oreq vAer c $66puxu govr6fi. ,C ytp6 go
n6uepa 61116 xopdmas nor6Aa. 2. 6rono Adrr.raqaerdr r .&epdBLt. Osf xrinu
s4ecr dxo.no r6aa. 3. I4s-s6 gdNaanonas6nc{ aBtolro6fina. I4g-zh Eoxtfl u cug6n
.q6rra. 4. Os6 stxnb rn/rry ns-nd,u xypnrlna.
34

42. Traduceli tn limba rusd urnthtoareleconstruclii.Formulali cu ele scurtepropozilii.

condilii de lucruonecesar
pentrunoi to[i, a lua.de la prieteni,a cerede la.pirinli.

2. Cazul rlativ cu prepozi$ii (fiamennuil,

*
t
{
t,::
$
'!

ril

:i'tl

naderc c npedtdeauu)

$ 47. Prepoziliilecazului dativ si't: x (cdtre, spre. pe la), no (pe),6wroxap6t

(mulytuttitd, datorttd), corricrio (conform), nonpenf (in ciwla, cantrar), uancrptiuy (in tntimpinu.eaJ. Primele cioul sint cele rnai uzuale.

35

;*1i
FI

*ri1t
I

f,i
8i
fii

Cazul dativ cu prepozipiirispunde la intrebirile: Ky,q6?rc momf?rc rervrf?

(spre (la) cine, ce?), r4e? (unde?), Kor.q6?
(cind?), rcarc6fi?
(ce fel?), rcarc?
(cum?).
A. Italorile cazului dativ cu prepozilia *.
l. Apropiereade un obiect,de o fiingd, de ex.: Oa wfu n yrmepurflry(rcydd?
x veuj,?)-El
mergeacifre magazinuluniversat;Mot nodxhlarur gpdrropy (r
xony?) - Ne apropiemrle director.''l
2. Direclia (punctul final al miqcirii), cind este vorba de persoane.Jfdmou
a yescrcdwx 666ymne(xydd? x xoui,?) - Yara ei plec la bunica.
Observalie.Verbelede migcarecu prefixeleno4 qi npn cer cazul dativ cu prepozilia n, de ex.:
nod1ezdrnan r[rfiunmy(x ueuj,?)-a se apropia tn fugd {e finiq
nod6ecrcdmtrc rp6uepy (tt rcoaj,?)- a se apropia tn fugd de antrenor
.lIa piring
__-.-_-.-r_..lrc po4rfrre.uru(rcyda?x xouy?)
|
npuentcanblrc
(d6ar cu ou-. a. fiinge)i - a rostli; o-o-p.i!t""
npvrv
3. Timpul (apropiereain timp), de ex.: K o66gyutt 6ydeu ddaa (rcorna?)Citre prinz noi vom fi acasd.
Relineli
I
I a) Citeva verbe qi substantive formate de ia acestea, care cer cazul
dativ cn prepozilia n:
npudtucrcdmuca-npudtilswnaca (a se apropia)
npu1auctcduuerc r6po4y;
eomdeumaca-nodeomdeumucn (a se pregiti)
nodzomdexa r exsineryl
o6par4d:moca-o6pami'rnoct
(a se adresa)
o1parydnue rc cry46urarvr;
omrnaimuca
(a se comporta,
omnoutduue r afi4mr;
a avea o atitudine)
cmpean)muca
(a tinde, a ndnil)
crnpeuaduue rc cvdcrrro;
npusotadmu-npusedmu
(a chema, a indemna) npusirc r 6opr66;
npueurcdmt- npue6trcu
y mu
(a se obiqnui)
npue&uxarc pa66re.

b) Cltevasubstantive(ce exprimi un sentimentsau o atitudine),care cer cazul

dativ cu prepozilia x:, ,ua6deux pdduue(dragosteafa16 de patrie), HdHaeucmt
rc
epae! (tndfaqd de da;man),npespdnuexten*eun (disprelfal,dde leneqi),uamepic
rc aumepamj,pe
(interesfaydde literaturi), yeacrcdnue
rc cmapuxdu(respectfa1d de
betrini). doeipuex tftdnu (incrcderefn oameni).
c) Adjecti;e care cer cazul dativ cu prepozilii: eomheuilx o6ddy(gatapentru
prinz, pentru masd), cnoc66uatiltc afzorce (inzestratpentru muzic6),mpd1oeameauauil, x yaeuurcdu(exigent ca elevii), cmpdeuilrc ddrnnu (sever ca copii), dd6putit
rc nbdnu (bun ca oamenii), euuudtnettuurilrcpodilmemu (atent cz plrinlii).
g 48. B. Yalorile cazului dativ cu prepoziyiano.
I. Migcareape o anumitd suprafaf[, deex.:.fl tp6ap eynnmbuo 6y;rrnr[py.
(ede?)- Imi place sd md ptimb pe bulevaril; fidmu 6deatom tro udpny
(rae?)- Copiii aleargd prin parc.
2. Intervalul de timp in carese repetdo ac{iune,de ex.: IIo rerep{m 6ti6ywxa
ecezdd,aumdemzasdmot(ror4a?) - serile bunicaciteste intotdeaunaziarele; tro

rocrpec6mru o6rituuoaw xddu.tt e xund (xorv6?)- Duminics de obicei mergetl?

la einema.
3. Specialitatea,domeniul sau indeletniciri, de ex.: oa cnevuauicmro snepr6rroce (rax6fi cnequamicr?)- El este specialistln domeniulenergeticii;cezddna *
aanucdnpa6dmy uo pfccnouy s3nri (raxjro?) - Astdzi am scris luqarea la timba
msi.
4. Modul aciiunii, de ex.: Mu eoeoptiuuo re.ne$6ry (xax?) - Noi vorbim
la telefon; .fl notyvila ddnteu no u6rre (rax?)- Eu am primit bani prin poqtE"
I Relineli I citeva construclii in carecazuldativ cu prepoziliano indici inrudirea,
apropierea sau cauza acgiunii: ou une dAdano udrepn - lmi este tnchi dtpd,
mtmi,. 2mo uaw cocd no xraprripe -Este vecinul nostru ite atrnrtamenl or
omc!'mcmeyem no 6oJr6cm- El lipsepte din cauza holii. ona owil6aaco trr>
sesmufrerbuoctv, - Ea a grefit rlin neatenfie.

Exerci{ii
43. Rdspundelila tntrebdri, folosind cuvinteledin parantezela cazul dativ an prepozilia x.
Model. Kyva adrsBar re6i yurirear? (,qocxA)
- Vqri.renr nfisnar vesi r
aocx6.
l. Kya4 ru r-rgEus?
(uenrp;. 2.Kynd au 64ere?(r,aysift).3.KyOe nAer aBr66yc? (rfrcranra). 4. KynL neg6r rponfnxa? (repru6na)ropt'r.5. Kyg6 6er1ir
cuoprcurn (Sfnuu)? 6. Kya6 uarIsr ;rdaxa?(6dper). 7. Kora6 nu 6jgere y.
uenf? (o66t). 8. Kora6 rn nofi.qrerynirb? (r6vep).
M. Schimbali constucliile subliniate cu antonimelelor.
Model: Mu omowmi om ddaa. Mu uoAounf K .4dMy.
l- Mu ordrurz or rnxdJsr. 2. Cry.q6nr omow6.aom wunepcumima. 3. M6ro;,a
omowri om uaeasdua.4. Ildega omxhdumom eoxstirra.5. 5 omxocrcj,om ndpxa.
6' osfi ornxddamom nadt4adu.7. Typricrn omodxanuom cmonluut. g. Asrd6vc
omtdxa,rom uyzda.9, Mu omodxatuom cmdu4wt,
Transformali propoziliile dupd madel. Faceyila. nevoiesi ahe transformdri in
\
prapozilii,
Model- Btep| s 6r'l'i y 666yruru g6ua - Bvep6a xoAdra r 666yurxegorradfil. Ou 6un y rpyra. 2. Vqexft< 6nn y qupxropa B ra6aure. 3. Os6 6ur6
y yvfrernxurpr t6ua. 4. Jldrou vrr 6r1nn y 666yrucu B Aep6BEe.5. Cefis6c s
naxorqicr y uoaplirn. 6. Mrinessxrfi rrarfur.rm 6rur y orq6. z. onr pa6d,ranuy
s6mero rnxendpa,

36
t/

tr$
ffr.
$ri
f .lr
gi
g
5 t .,

T.
?

nocaompdnto (a privi, a se uita), npwnamt(c.a) - cnpAtnamt(cn) (alsel

g.a,, de ex,: Oa caompdt s oru6 - El privea pe geam.

46. Traduceli propoziliile de mai ios. Determinali sensul prcpoziliei no, punind tntrebdri la substahtivele cu aceastd prepozilie'
l. Aetu 66rarot uo n6pxy. 2. f1o'fumfuro rurunft napoxdgu' 3. Mrr n{i6r,ru rynfrr uo 66pery perf. 4. On6 mb6nr xo,qftr uo Iraarasfxavr. 5' flo reuep6u
6ii6yurna crvr6rpn-rrenea*rop. 6. fto cy666talt olrf ryniror r n6pxe' 7' On cuepa66ra uo pliccKoMy
rlnalricr no cep,[6.rnrrvr 6o.n6srqN4.8. V nac 611116.nricrrr,rerurar
xrurli. 9. On 6qenr 166llr roaopirr no relet[6uy. 10. OH6 He x6qer pa6<ltarr

$ 50. B. Loctl se indici cu ajutorul prepoziliilor crBo3b (prin, printr-o) Ei r6pe:

(prin, peste), de ex,: loctcdo npouurtti.rt cr<r;oct- oddctcdy (cxaoet umoT)
perc! nocmpduttu uocm (zde?
- Ploaia pdtrundea prin lmbrlciminte.
ll6per
udpez umo?) - Peste riu s-a construit un pod.

uo u.n6ny. 11. -fl ysxrfur ee Eo r6nocy,

47. Formula1i propozilii: a) cu verbele xogfrr, ry.nfirrr 66rars, nl6rarr, 6xarr
no renei}r6ry, cneqnaaricr
g cu prepozi{ia no; b) cu eonstucliile parron{pnnarr
tro
HeBH[Mirenrxocrn, crpeuo
nyrfi,
n6rouy
ouru66rrcfl
mgrft
uo Mareuirnrce,
n .r6cy.
no4ror6rnrlca
rc
npnd;ruxitrcr
r
cr6crrro,
rufirucr
1p6rau,

expresiile: nepeddmu npuedm udpes (oruit) - o transmite salutdri

a REI*f]
prin (tata), zoeopthnuudpes nepeeddquKa- a vorbi cu ajutorul traducdtorului (prin
translator).
$ 51. C. Exprimarea timpului cu ajutorul prepozigiilor n, na qi ra.
l. Pentru indicarea zilelor sdptdminii gi a orelor folosim cazul acuzaliv cu prepozilia n,de ex.: Bduep cocmoilmuca a cy666. y (xorA6?) -Serata va avea loc
simbiti; Bduep uawEmc.f,.B eel,fi, vac6n (n xordporvr uacf?)* -,Serata va incepe la
ora tapte.

48, Traduceyi in limba romAni.

L Erircrprrr rdMrtbl crporire;rrcrna Bo3M6xs6I 6'tazodapA sdnuu ycn6xau
orr ceprErno rordsfftcq x grs6uesau.
r6xnrru. 2. Bonpexit ncer'r tpfgnocrtM
3. Bonpexfi coa6ty npar6 6onrn6ft ncran c nocr6.nn. 4. On uocrynril coetdcuo penr5nnp caofx roriprrqeft. 5. OEII st'rnorgruIr{ rr.trarr coeadcuo gr,rperrrtnarracrd-

2. Perioada de timp in care se indepline;te o acliune se exprim5. cu ajutorul

prepoziliilor B sau 3a, de ex.: On npoaumda poania t nen6;rro (sa neadrro) (sa
cxdnrro op6rr,reun?)(in cit timp?) - El a citit romanul intr-o siptimtni (timp de o
sdptlmind),' Oau runucd"tu pa66my s M6cf,rl (ra u6cru)Ei au scris lucrarea
intr-o luni (timp de o lund).

3Aa.

:* * :*
3. Cazul ecuzstiv cu prepozifii (Bunilmenuatil naddtrc c npedadeauu)
Cele mai uzuale prepozilii ale cazului acuzativ sint: s (iz, pe la), aa (la' pe),
sa (pentru, dincolo de), nor, (sub), npo (despre), crcBo3b (prin, printre), r6pes
(prin, peste).
Rispunde la intrebarea nyA6? sau la intrebdrile ro16? qto? asociate cu prepoziliile respective, de ex.: n rcoro? no qr6? sa xor6? ea 116?) q.a.m.d.

ascunde)

;.',

3. Termenal acliunii se exprimi cu ajutorul prepoziliei ua, de ex.: au ddeu

e zdptt na ogriu Aerg (na xarcdeep'!an?) (pentru cit tirnp ?) - Noi mergem la munte pentru o zi; Mw cocmdeutu nnau pa66mat ua lr6ctq (na raxoe epena?) - Noi
am intocmit planul dc muncd pe (pentru) o luni.

Reline{iI citevaexpresii
uzualecu valoaretemporali:
'I
e zddotcotntattucmfiqecxozo
cmpoil'rnentcmea- e udwu dau, e ndwS: en6x1,- pas e zod (e udcnq, e neddaro)- ua dpyedfrdeno- na caddynqui deua (udcny, zod) - aa emopdil (mpdmuil...) deua-

$ 49. A. Exprimarea d.irecliei cu ajutorul prepoziliilor B' Ira' 3a' noa. ln acest caz
substantivele rbspund la intrebarea ry46? Exemple:
l.
2.
3.
4.
5.

Mamu ud4nt n uararrfin Ilucrendp edem nt can6A Ona nocmdeuta 1ymdt,cxy lla croJt Tw norctcia omrcpthmrcytroA KBfiry Rdmdoe aocrpecdute aot yescrcdea
ri ropo4-

Mama merge la magazin.

Inginerul merge lt tzrni,.
Ea a pus sticla pe masi,.
Tu ai pus ilustrata sub carte.
In fecare dwninicd noi plecdm
in afara orasului,

Observalii.
1. Dupd verbelede miqcare(vezi prop. 1, 2 qi 5) qi verbelede pozigiedinamice
(vezi prop. 3, 4) se foloseqte cazri aclrtzativcu prepoziliiie de mai sus care indicl
direcfia miqcirii.
2. Acuzativul se intrebuinfeazi, de asemenea, dupd verbele care presupun
o miqcare intr-o anumitd direcfie: nddamu- yndcmt, (a cidea), cuompdma l8

in anii construclieisocialiste;
in zilele noastre,in epocanoastr6;
o datl pe an (pe lund,pe s[ptdmind);
a doua zi;
in ziua unnitoare (luna, annl;;
a doua (a treia...) zi; dar:

- a cnddynque dau ndpattil dena-e

-cm{tpae (ntddwe) ua eod ...-

in zilele urm6toare;
in prima zi;
mai mare (mai mic) cu un an.,.
' Aite construcfiicu prepozifiiler gi xa exprimind diferite sensuri:

edpumoa nofddyuepdmue fiym66t-

a credetn victorie, edpae nofddy-credinla in victorie

ajucafotbal;
uepda fiym6da-- jocul defotbal

* Prin exceplie intrebarea se pune la caz,i prepozilional.

39

artuktnb na pas*rimue - a influenla dezvoltarea

a spera in ajutor
aadiamaca na nduor4u
a se supdra pe un prieten
cepdilrnben Ha Apyzaa impdrli tn unitdli
lenlma Ha 4dcmuObservalie:
Prepoziliile v6per (peste), dupd) qi nog (in ajun) pot gi ele exprima timpul,
de ex.: I[6per .rac au. 6yden y me6h (rorga?) - Peste o otil vom f la tine.
IIoA Honnfi ro4. "Mbtyddeu e aopot (xorlii!) - lnainte de Anul Nou vorn pleca la
tnunte.
$52. D, Alte sensuri ale cazului acuzativ cu prepozilia 3a.
Exprimarea scopuluiacfiuniiin construcfii ca: 6op6muca (6optdd.) 3a tvtuplupta
lupta (lupta) pentru pace; cpacrcdmacn(cpaucduue) sa pdduuy -a
-a
(lupta) pentru patie; eo'rocoedmo (eorccoednue) sa uapddnyto 6rtacmb- a vota
(vot) pentru puterea populari; eucmyndmt (eutcmyntduue) sa npedaotrcdnue - a
lua cuvintul pentru a susline (susfinerea) propunerea.

cu prepozilia sa:
gi
1 nefuelt I alte verbecare cer cazul acuzativ
a mullumi pentru ajutor;
dtaeodapilmt-no6tazodapfimasa nduot4oa premia penhu o lucrare;
xaepaucddmu*uazpadfimt sa pa66mypl6ti pentru carte zece lei;
nnam{tmt-santamilma sa rcntzy ddcamt rcil-a
a cumplra o carte de o rubl6;
norcyndmu-rcynilmtxnfiey sa py6tua primi bani pentru munc6,
ttotyvdmt-noayv{tmu dduazusa pa66myprecum qi expresiile:
6 p d m o c a - 6 s fi7 n 6 sa

I .. ,_ ..
- _ 1 !...-.
(/_ _ pa66my)
ipwunmnaca - npuuAmacnlsadefi' sa
a se apucade treab6 (de lucru).

Exercitrii
49. Rdspundelila tntrebdri,folosind cuvinteledin parantezeEi prepoziliile.'B' Hat
troA, 34.
'
A. 1. Ky,q6 u,qer ru6mqrx? (per<6),2. Kynf on x6Aar ro yrp6ld (rurd;ra).
3. Kysi nAr nirvta? (pa66ra). 4. Kyn6 rasft nuondpu? (uyo6fi). 5. Ky46 ru
nonoxfn xnfry? (urraQ). 6. Kyn6 oHArocreBl,ulacrar6lr? (cron).
B. l. Ky4i srr noudcnra raprfuy? (crend). 2. K.ynd on cen? (sEB6s).
3.Kyg6rrr cupftarucr, xorga naq6nc.n
Aoxar?(gdpeoo).4. Kya6 crpfilocr cdnuqe?
(dqa). 5. Kya6 ynan rapau46ru? (u6pra).
50. Traducelipropoziliile de mai jos. Observagisensulprepozi|iilor cu cazul acuzativ.
2. Or.rt narpaAfnr er6 sa 5ry pa1. Fnaro4apr6 roripnruefi 3a BEtrM6HrIe.
65ry. 3. Orrl 6rirctpo srsflicr sa 16ro. 4. OrrL xynfna uog6pru Ars gEr6ft ga g6-

cxrr py6l6fi. 5. Onrt se uolyrrinu euIEA6sufi sa pa6dry. 6. Cxno* rpriruy

nporer6er BoAe. 7. Crso* r;iry noxrfurocr c6rmqe.8, .fi nepe.qrlnre66nncrurd
r6pesBfxropa. 9. Msr urndrrdpesnec.10,Or6p6cx.nluv v6pescrry.
51. Rdspundegila tntrebdri indicind ziua Si ora.
1. Korai y aac yp6x pliccroro nswn6?
2. Kor.q6yrac 6t.qernricruennal
pa65ra no pliccroruryxsrrr!? 3. Kou6 y aac yp6rn narerurirrxr? 4. KorA6 srr
noftAdres xruro?5. Kor.q6 o:r 6urr r re6rpe? 6. KorA6 srr 6s,qurr sa r6po4?
7. B xor6porr'r'racf nrr ncraEte, (o66gaere,noxfrrecs cnarr)? g. B xor6pou vacf
lnr.hlaa
ylu:l6ua pa66ry79. B xo.r6pou uac! ox6 6li.qer.qdrvra?
10. B xordpolr uacf
'rrr noftgrur n rur6"ny?
\/
ffi. Traduceyiurmdtoarelepropozi{ii, acordindatenlie sensuluitemporalal cazului
t ' acuzativcu prepozisii.
l. Onnocninre.nerp6rvruyruaApyrdft
Aenr ronyvfl orsdr. 2. Ordu cr6pue u6repa na rd4. 3. fl 6gy n 4ep6anroua re46lro. 4, g. npu6xaxFa,q6s6 p6rr6me. 5' osa yxata Ha rvr<ipe
ra rr,r6caq.
6. .f, npo.rr.rriin
porrr6nn oArr*AeEb.7. 3ror
r6po4 6rur nocrpden s 16A6rcoqnanucrrlvecrorocrporireJr'crBa. g.
.{6rymra
x<iAIEr
s 6acc6ftrpa: n neAdnro.9. Mrr 6gAsvgar6poE anap6ta r u6erq. I0. Vse_
errri cocr6sr.urtrrrrrarrpa6drrr na r'rdcrq. ll. 3a nfuo ourt xoporu<iorgoxuyh r
r6repe. 12' 3a roa rsoer6 orcfrcrrrr rvrs<iroe
rgvenri;rocr s sdrueMr6poge.
53. Puneli tntrebdri la care sd rdspunddcuvintelesubliniate.Explicagi sensulprepoziliilor t pi $t.
1. Kufra ynhna ua not. 2- on uourdJre r6nuamy. 3. Mu rognxrricr xa
eepwrtnyroprir 4. .{6ao.rxa cuorp6na s'rMiremso e orcu6.5. rods.q nr6xan
e mynud,rt.6. Ilrrir{gr terir ua nz,7. B ndpeotttdera srcrjpcra on u;ircrnoraa
ce6i n:rdxo, 8. on noc.n6.rnncrrra6na dpyzhildenu.9. Ha caddynr4uil eodcerrp{t
6;i4er cry46nrroft. 10. B namo uacdeupuplr r6c.ru.
54. Traducelitn limba rusd urmdtoareleexpresti.Formulalicu ele scurtepropozi[ii.
ln anii constructieicomunismului,
in epocanoastr6,o dat6 pe an, in ziua urmitoare, a doua zi, a credein victorie,a influenla dezvoltaree*,
a sesupira pe biiat,
a juca gah, a juca fotbal.
* "n
4. ctzul instrumental cu prepozifii (Teopilrneaauttil naddtrc c npedadeauu)
Prepozitiile cazuiui instrumental sint: c (cu), ua4 (deasupra), nog (sub),
(dupd, dincolo de, Ia), a,6pe!, (in
"st
fala, inaintea), u6xay (intre).
$ 53. A. Principalele valori ale prepoziliei c. cazul instrumental cu prepozitia
c aratd:
a) o asociere, rEspunz?11{la intrebdrile c xeu (ca cine?), c veu? (at ce?),
de ex.: I{du tt docxd c rcnrfirofi('c ueu?) - Mer7t la tabld cu carter.
Ou eomdeum ypdrcu c gpyToM
(c xeu?) - El igtpregdteStelecliile mprietenul (sdzl.

40
4L

b) lnsusiri ale obiectului.rispunzind la lntrebarea rcar6fi (xardr, rcar6e"

narcr[e)(ce fel de); de ex.:
Bawa ddeywrcac 6o;rrufilru xrlpunmr.naldror (xaxda dieywxa?)- A intrat
o fatd cu ochi mari ciprui.
3mo z6podco nndrnvrunipraun (xaxilil emo edpod?)- A,cestaesteii oia; cw
multe parcuri

,i

na6nodama eo co6tununr4u- a observa evenimentele

6opdmuca c uedocmimxauu-a
lupta cu lipsurile (tmpotriva lipsurilor)
(npdmua nedocmdmxoe)

i Relineli I formula de felicitare:

-l

Eozdpaetthn me6h (Bac) c npris4ruronr ( dnEupoctcddnua,Hdeua e6doa) Te (Vd) felicit ca ocezia sirbitorii
(zilei de nagtere, Anului noul.

citeva constructii antonimice carc aratd modul ac{iunii:

crtywamb c nurep6coru- caj,wamu 6er nnrep6cal
pa66mama c euryrn{ruou -pa66mamu 6es erryrnirnra;
nucdmt c omri6rcauu- nucdmu 6er oufi6ox.

t:r

LXercrtru
55' Puneli inffebdri la cuvintelesabliniate.Indicapi valorile substantivelortnsolite
de prepozilia c.
1, Fpar uor[6r r rsn6 c dpysdAuu.2.Ox6rsfiri xo4fn no n6cy c pycrcoEn.
3. 3ro 4ow c donwinu 6xnaau.4. fluon6pu no6xans na sxcqipcroo c yvurnethuu.
5. Os scer.q6pa6draer c eamysutituou. 6. 2ra.u6ryma c xarizauu e pyrdi :vlofr.
cecrp6.

$ 54. B. Exprimarea locului cl ajutorul prepozigiilor rraA, troA, nepeA, ta, Me2i(Ay

(intrebareaele? - unde?),de ex:

Ha4 6reponrttemdnm nmilqtt (zde?)-

Deasupra laculai zboard pdsdriIloveuj, meoi mempddu nog cro;rriu? (zde?)-De

ce e,stesub mssicaietul tdu?
3a gep6nnefi ne6ottuutt5ilrcc (zde?) Dincolo de sat e o pddure micd.
Ildpeg g6ruonr ocmauoeinaco aaunlua (zde?) -ln
fafa casei s-a oprit o ma;ind.
M6x,4y 4na6xou x xp6c,rou cmdtux (ede?) - Intre canapea gi fotoliu este o
ndsulit.

\Puneyi cuvinteledin parantezela cazul instrumental(cu sau fdrd prepoziyii).

'
l. V.resa(t ctrlwaror o6.sscu6nw.nyu,rtrew.,.
(oxarra6lrue),
Z. Og|ir:flanrlc6ns.
ynpaxn6nne ... (ouf6rr). 3. Oe sour6nB KJracc... (dlrcrpue ruar6). 4. Vsirern
roaopfr ... (rp6uxufi r6noc). 5. Ox rouopr?rno-pfccxu ... (axq6rr). 6. .{6rymra
paccx6alreaerreKcr ... (caof cloa4).
r/
cut'inteledin parantezela cazul instrumental,folosind prepaziyiile n6peg,
ffyPuneli
nr6xqy, HaA, troA, t,, potrivite ce sens,
l. Terp6m nexft ... (rnfr$,2. Jftbcrpa sncrir ... (cron). 3. ,.. (nec) sr{x6_
gE:rcsEe6orurude6repo. 4. ... (ropril) re'rr 6frcrpar per6. 5. Asroil{o66nb
ocraros{uc.fi ... (sairre urx6nr$.

$ 55. C. Exprimarea timpului cu prepozi{iile 3s, n6peA. Exemple:

Mtt ecmpdmuucn ndpep, cuercr{m.seu {roraa?) - Ne vom intilni lntinte de
spectacol.
3a o66,qonauar dttu cVn u zcaltrde (ror.q6?)La prlnz am mincat supd ;i
Jripturd.
construcliile: 30 sdsmpakonl,sa o6ddou, sa fucuaou, 3a qder4,sa pa6da6tl*|,
moil, care sint sinonime al so spdrvrnsdempaxa, eo epdua o6dda etc.

f,'Traducelt.
" ' l. scriitorul a lucrat mult timp la roman. 2. Nu trebuie si ridem de greqelile
altora. 3. Profesorulurm6regtecu atenfie rezolvareaproblemei.4."EI se gindegte
n
la
excursiain munfi. 5. Ei au luptat perseverentcu propriile lipsuri gi le-auinvigs. !(
' i6. sub conducerea
partiduluipoporulroman construieste
cu succet6 r,iatdnou6.t

$ 56. D. Alte construcyii ale cazului instrumental cu prepoziyii:

' compunere
yafilyan,ulroalrou.urAyaea.r
I a.lucraI lo (oi
-' l carte
(p a o o mq I
l K H u z o u l (l u crur)l
caeimrca uadl efinocmrmia ride I de (o) | prostie

di,uamu
*ul',2T0?,iX"
i " ," eindi
Ira" lil3'ot'J"1"u
r,..u,

't+

nod endueueusub steagul

nod nadaroddnueu- sub observalia
nod pyrcoeddcmeou-subconducerea nod rcoumpdneu- sub controlul
I eocyddpcmea,uul
I state
-omnouduunlcmpdwuu
lrelaliilelgdri
udacdy lnapddauu
ldintre lpopoare
lpartide
lndpmuaau
I
a urmdri lectura
- ctedrtmos4 aTnfqusrv,
42

5. Cazul prepozifionrl (lfped,r6ucur,til naidcrc)

Celemaiuzuale prepoziqiiaiecazuluiprepozifional siot: a (despre),t (in, la),
nu (pe, la, tn), npu (pe lingd, in timpul).
A. Substantivul ia cazul prepozilional cu prepozigia o rispunde ia intrebarea
o rcou? o qtnr? (despre cineT despre ce7)

l.

43
t

o idinniiiia;-e"'
$ 57. l. Cazulprepozitionalestecerut"deverbt ai ceioi senseiprim8
sau un proces de gindire in legituri cu un obiect:
eoeophrit-cxaedrnu (pazzoedp)o (o6) pa66me,ycnixax "'
excrci'pau"'
(paccrcde)
o (o6) dpi'crc6e,
paccxrteorcuna-paccxasdTn,a
ypdxax
(o6)
cnercmdxrc,
o
panoetipusama-(paeeoedp)
""
(6ecdda)o 6otdsttu,rcrcdpcmeax"'
6ecidoeama
- no1ecddoeamt
coo6t4thno
- coo6t4ilmo(coo&4dnue) o petynmd+nax, npuizde "'
cnpdwueamt
- cnpocilmt(aonpdc)o nodsdxe
dj,uomo- no|!,aamo o ffdwefr npofidcan, o nodsdxe
ucvmdmo o 6fdy4en
ecnouuHdmb
- ecnduuuma( eocnoauudnue)o dimcmae,o udtodocmu.., nlaauma
(a line minte); snamu(a qti) o...
qi alte verbe care cer cazulprepozilionalcuprepozifiao:sa66mumacn
WllI
o ... (a senelinigtide, in legiturl cu"'),precum
o .- (a seingriji de...),6ecnoxdwnaca
pasad+nmt
uoaogi substantiveleformate de la acestea:ca66ra o acecrnop6uneu
cydo6i
o
$ecnonriftc'rso
a
tineretului),
d*u (grijapentrudezvoltarea'multilaterald
a*na (nelini;tea in legdtwi cu soarta fiului).
(intrebarea tIie? unde?)
$ 5& B. Exprimarea loanlui ca aiutoful prepoziliilor s pf na
substantivelecu prepozifiile n (in, la) qi na (la, pe, in) indici locul unde se
petrece acgiunea. ComParati:
katea s nrraQf * - Cartea este ln dulap.
KarteausmcaQf - Cartea este pe dulap.
El este la teatru.
Orun rerirpeEl e la co[cert.
Oruua nonq6pteOudpa66maemB Mara3lixe* Ea lucreazd la magazin'
Ond p,a1dmaemna loxgfle - Ea htcteazd la gar6'
pa66mamt,yuimuca se-folose$tecazul
Dupi unele verbe ca 6wmt, crcuma,
tt8.
B
sau
prePoziliile
prepozilional cu
Cu prepozilia s: e tecf, e cadi', a yzni' (in col{), e wxaSi5 e emti' (in ochi)'
eo pmj,(in guri), e 6otb,(in lupti), e men! (in prizonierat),e mwi' (ln spatele
frontului), e Rpotui, (in Crimea), 6 kpa,o (in regiunea,tinutul).
Cu prepozilia na:
w 6epez!,na uoctn!, aa wtcafi!, na t6i', (pe frunte), aa noc! ftdnas), ad nocmi
(la post), ua xpatb ftrc marginea), na !on! (pe Don).l
inaia timptt B xarcLueot!? (lfic'e ao?), B xomlpon vafi? (Laicn otd"l)
* Gteva substantive cu prepozifiile r 9i cr, cind aratl locul gi, mai rar,
tinpul, au terminafia Yr rc.

Spre deosebirede limba rom,inE,in limba rusd, dupi astfel de verbe,

@
substantiveleau prepozilia
lor specificdE sau Ea. Compara{i:

Oa orcaaEmt edpode,
EI locuiegtela oraS.
Oi 6w t edpode.
EI afost fo,oraS.
Ometqpafidmat na eoxed,le.
Tata lucra lt gard.
Il6esd cmofim sa eoxsdne.
Trenul este ln ga1d.
Matnv npoxodiltt aa cmadudue. Meciul a avut loc ta (pe) stadion.
Cecmpd aa cmadudae.
Sora este ta (pe) stadion.
B uaedrc ceimawe rcmicco*
ln ;coald stnt close luminoase.
fl yaycu s wxdae.
Eu invdl lt gcoald.

in limba rom6n6
I Reline|i I Prepozilieir pe lingi unelesubstantiveii corespunde
prepozilia In, de ex.:
,

e cat!,
a ndprce

(in gridinl)
(in parc)

e Cubtipu
a Kpunj,

e ltecy
(in pddure)
e pyu&auu
cmpaad
(in
e CoedmcrcouCorbse
,e
1a-rd)
(in localitate)
eo iDpiaryuu
:....-16 ndcnaocmu
" ye rcouandupdexe (in deplasare)
e Aaipurce

(in Siberia)
(in Crimea)
(in Romdnia)
(in Uniunea Sovietici)
'
(in Franya)
(in America)

$ 59. Alte substantitrecare in limba rus6 sint inso{ite de prepozilia na se traduc

in Iimba romdni fie cu prepozilia Ia, fie cu ln:
nt cnercmdrcae (lt spectacol)
na pdlune
(ln patrie)
at aivepe
(la, seratd)
nt ceo66de
(ia libertate)
nr penemiquu (b repetigie)
-.y.w npouzeddcmee(ln, producgie)
aa sanhmuax (lx ore, la cursuri)
nt ndpeoa rcjtpce (in anul intii)

.nt rclpcax
'{na caesde

Qa cursuri)
(la congres)

na Vpdne
sa Raaxdse
na Vxpafute

(ln Ural)
(ln, Qaucaz)
(in Ucraina)

unele substantivecu prepozilia na se traduc in limba romdnd in func{ie de

contextcu una dintre prepoziliile la, in, pe, de ex.: aa saaode(la, in uzir.d), aa
cmduquu.
(in, la sta{ie), ua !t,tu4e(pe, in stradd), na
fid1purce(la, in fabric[), aa
npednpuhmuu
(in, Ia intreprindere),ua |yaoadpie'
1pe,in iuteuaiai, ua n6vme'(la,
in pogtd.),na n,tdt4adu(pe, in pia[d), na fiarcynntdme(la, in facultate).
Comparati:
omd4pa6dmaemua udeoil$ililpurce-Tata lucreazdIntr-o fabrici noud; lrx smofi
$i6prre xopduue ycadeua pa66mot-ln aceastdfabrici sttlt condilii bune de
Iucru; Ht cra4u6necodpan1co
uudzo aapddy- pe stailions-a adunat.multdlume;
Mtr 6tit.rtu
ua cra4n6ne- Noi ant /ost la stadion.
Cu prepoziliape se traduc construcfiile:na Sp6ume,w meppumhpuu(pe
front,
pe teritoriul).
$ 60. C. Exprimareatimpului (luna,anul,secolul)cuprepoziliilen gina. Rispuode
Ia intrebarearcoraa?
45

\,/

i
I

B irrycre awnoddeu e e6pvr3uuadcxy podurtcfrr 1850 rorj3mo c,tyuilaocan Xlf,3s6re ,i

1

In august,o^ p,Irro lo
Eminescus-a ndscut in ^**ttr;
anul 1850;
Aceastas-a tntimplat ln secolulal XIX-Iea.

I Reline1i I expresiiletemporale s ddmcmee(in copildrie),s udrodocmu(in tinereqe), r cmdpocmu Qr bdtrineqe), s ua,adne(la, fnceput), n cepedilne (lt mijloc),
s xonqi (la sftrgit),naimoit neddrc (in aceastd sdptdmtnd), d,ar: t imoa zodi, Qn
acest an) ; t imou udcnqe (lt aceastd lund); ua paccedme (in zori), na saxdme
(lt apusul soarelui), dar: s cjtuepxu (ln arnurg).
$ 61. D. Valorile principale ale prepoziliei rpw
a) indicd locul, tdspwdnd la intrebarea rge?, de ex.:
On o6ddaem e cmottdeoil trptr 3aB6Ae-E/ ia masa la cantina uzinei;
b) indicd timpul, rdspunzind la intrebarea xozdti?, de ex.:
IIpn counaaf3ue rtacmb npuualtecrcim napddy-In
socialism puterea aparline
poporului.

:i-

t.
3
t::

li
"ti'

fl

it
fi:

Relineli

citevaconstrucliiuzualecu prepozilia rpn:

npu ycttdeuu (cu condilia), npu nduoulu (cu ajutorul), npu Hartiuuu:(in prezenta),
npu omc!,mcmeuu(in absetrfa), npu coime aduwt {la lumina limpii), npu tyni
(rc lun6, la iumina lunii), rpa dueandu ceime (la iumina zilei).
$ 62, Cazul prepoztional dupd anumite verbe:
a) zoeopilmt, nucdmo na podudu aeawi-a
vorbi, a scrie in limba maternE;
uepdmt (na urcmpyuewne) na cxpinxe.na arxopdeilne-a
cinta (la, un instrument) la vioard, la acordeon; crceu{tmaca(a se iqsgra) na npqyyg.(cnoil_d^dgl,anxe;
xamdmrcn na xontrdx na addxe - a'patina, a se plimba cu barca;
b) noaoedmu-noadqo '(a ajuta); wSuoqa e pa66me (ajutor in muncd)
Relinel.i ;i expresiile: yedpeaw e no66de- increz5.tori in victorie, dar Mat
sipurt 6 no6idy; - Noi credem in victorie.

;"

Traduceli in iintb,a'iimtuai, icirdtnd atenrie ,alorlib, prepozilnlo,i z g,

"o.'
t. Bvep6 mir 6twu.i ror,.i6esa cuexr6ue. 2. Marr 6rnr6 s
/
Adrvre6r,uxa s
ropax. 3. Mu xmEv E .46Men6r*epnrrnigqarr. 4. or6q sax6Aurcs pa66re,
ua
a cr-rr B ur6ne. 5. Epar ruep6 6rur sa cra,qr6uesa &r6rse. 6,
6rbrz
r 4ipxe
!6tu
ra 5hpemrev rpegcrarndrar.
P\ t

'

fr,i

Transformalipropoziliile din exerciliul 2, dupd model.

Model: Buep| *u. 6&tu r rrnj6e _ Bvep6 wu*.xodtiau n xny6.

"P'rune.ti. cuvintele din paranteze

la cazur prepozigionai,addugind ;i prepoziliire
:/ \{otrivlle ca sens(r, ua, npn).
l. ... (aup6rm)uoxrnirorcs s ndre rFert'r. 2. ... (l6rcrso) r xun y
666yuucr.
3. ... (nau6no) ceurx6pf xirw npz.6gerK EaM. 5. Kpecrriae yx64rir
s u6re ...
... (pagn6r). 4. ,{olr,mpdrropa sax6'wtct... (sar6.q)6. Osf g6mo pasroriprBaJrtr... (cuerr6urr).
63' Copiali substantivelegi expresiilecare se gdsesela cazul prepozilional.
Indicali
cazul nominativ al acestorsubstantive.
l' Knrira a uxaQ$, z. rranz pa66raer ."AX. 3. B necf rrc,r co6apii.iru
merdr.
"
4. Ha 6eper! llproro u6pr rpacfrrre steprrle..
5. Ha iocrY rm<iro nro.qifi.
6. B rar<ir.rro{ru
posincfl 7. B rordporvr
"u"tr,.-orto"r*}oJrnluf

Exerci[ii

lr

lj

ra

It,

i:
i

!l

59. Extrageli in suis cuvintele cerc cer cazul prepozilional cu prepozilia o. Formulali
cu ele alte propozilii.
l. Epar nfurer Mlre o cno6fi pa65re na crpdfir<e. 2. Me.rr6 o u6nreft ncrp6ve
rgsorsos6Ja er6. 3. -f, .rtrreJ r ras6re o6 ycndxax n4ruux rel*Drcfcros. 4. Cr<4sra
o goaor6fi pfrbre 6.rerr uonp6ru;raer una, 5. .fI nrrer6 ne snii.n o upui:ge orq6.
6. Ou paccras{r ua\.{ o csofx ycr6xax r pa66re. 7. Paaron6p.o Eli.uyurefi upo{riccvn rlac 6xem sanarepecosd.a.
ao

47

'
,i irr"

Dupi a, x, x la genulneutru se foloseqteterminafia -oe: nuc6roe,

I R llr"il
crp<5roe,rtxoe; dupd a, k, x, ?rc,4, w, 14 la genul feminin apare terminatia
-4s! Ebrcdxar,crp6ras, rfile, cadrnii, ropivan, 66qas.

Exerci!ii
A DJE CTIV UL
(I{rvrr rprurarfrenrnoe)
xarcrte?)
(ce fel ,de .. , ?)
Rispunde la intrebirile rcaxdit?(xarcdn?rcarcile?
ln fimba rusd, ca qi in limba romdn6, adjectivul se acordd in gen, numir gi caz
cu substantivulpe care il insoleqte,de ex.: masculin- udaentrnfi adauvurc,feminin - udrcnor<w ddeovxa,neutru'- udaenurcoe
orHd (numdrul singular, cazu'l nominativ); adteuorcne ndtwurcu, ddeovxu, rixHa (numi.rulgilural, cazul
ddeo4xu(nuaifoul singular,
nominativ); adtteutrcozoudtuvw<a, oKtrd,.t4d,tenbxoil
'
cazul genitiv) etc.
""-"*, f
Adjectivul la genul masculin se termini in -ufi (xp6cmrfi), in {ii (crinufi), in
-oft (6oarur6ft); la genul leminin - in -an (xpdcuar, 6onrueir), in -nl (crirrrr);
ia genul neutru- in -oe(rp6cuoe,6onlru6e)qi in -ee(cfree).
$ 63. Schematerminafiilor adjectivelor dupi gen gi numir

Toate genurile

-ofi (accentuat)
rolos6ii
6onrru6ft
-rrft (neaccentuat)
xp6cuufi
s4opdruft
'ufi (neaccentuat)
dupi r, e)x,lc,ut,
4, 14,Ei r-moale
sbrc6xd
crp6rld
rtfxd
csdmift
xopdrumi
ropfvd
66tqni
gfunnfi

48

-oe (accentuat)
rogor6e
6onru6e
-oe (neaccentuat)
rp6crroe
r4opdroe
-ee (neaccentuat)
dup6 trc,w,4, t4
U tr-* :

cBexee
xopdruee
rop.fvee
66uree
sfvrree

-an (accentuat)
roAonfs'
6oruur6q
-an (

xp6cuar
s4op6nar
-nr (neaccentu
dupi a-moale

-ue (accentuat)
rogon{re
6o;rrufie
-ue (neaccentuat)
xp6curre
sAop6nrre
-ue(neaccentuat)
dupd x, e,x, Jtc,nt,
tt, 14,Ei a-moale
suc6rne
crpdrre
rrtxne
cs6xue
xopdrutre
roprque
66qne
3r{Mnne

1. Acordali ailjectivele ln gen cu substantiveledin paranteze.

Madel: Mfuressxllfi (v6muax, gdnouxa, .u6petso)
- M6-uenrxnft u6arunr,
v6ire*rar,qdBoqKa, rr,r6neubxoe
46pero.
1. Eomu6fi (napr, crpaa6,6repo).2.H6sbtfr.(gou, rerp6.+, uep6).3. Cfisuft
(rapanA6u, rnfra, u66o). 4. Kp6cnrri (r6ncryr, Bfiurx, i6noxo). 5. Kpacrlnrrft
(uarasi.x, rurdra, rur6rre). 6. ,{pjxrrrt (rnacc, rpliuna, srend).
2. Formali numdrul singular al substantivelor Si adjectivelor date la plural.
Model : H6rue y.renNrrt, yvenriqrr, u6rsg - Hdorrft yreufr, udrax yveuriqa, n<iaoe'rsr6rre.
l. E6.nrrerocrrirurr, bnfaru, r;lrdrrs. 2. XopdnrraeApy3bf, nogpj.ru, fi6toxn3. Fony6rireqoerdr, l6urrr, r'aopf. 4. Xon6lprre ,qil{, HdeE, osdpa, 5. Brrc6rue
euoprcvdrrr, g6nyurru, z46uus,6.,{eperiuurre AoMe,n6prrr, r6lrqa.
3. Grupali adjectivele de genulmasculindupd terminalie,addugindJarmelegenului
Jeminin fi neutu.
p;iccxufi,$pan*
I{rbrlrcrqft, cenri6prcrnfi, xva6pcrnfi, sologdi, pyrrar'rucruft,
q.fscrufi, anrniftcrrfi, nelr6qruio grerndfi, sr6fi, 6orsn6f, lecx6i, lirpennrafi,
p6unni, rooord4rnfi, qaerudt, crrp6fi, cr6prrfi, vrolotff, rtrxrrfi, rarep6cuuft.
4. Asocialiadjectivelecu substantivele
din coloanaatgldran, potritinduJe ca sens"
gopor6fi,
Vrpeuxnfi, n6rguufi, rnyx6fi,
| .renoax,xocr(lv, nyrr, naardx, s6.rey6n6ft, Adtcrr,rft, nocondfi, ryn5fi, xris- |

xufi, golrd.rnunft,coclru.wia,gdnrwuit, I
rrprrradft,
npocrdfi, a<i6pufi
|

rpax, uac, yv6ctox, Hox, cryJr. rro-

adLpox,(rnorua, nup6r, ronpdc, npar,

oayrc.

5. Inlocuili adjectiveledin exemplelede mai jos cu antonimelelor.

Cr4prrfi xocrlblt, IraonoA6fi
ueron6r, crrp6t rruivar, tdnrax nor64a, odpxnlrfi sr6xo rHxo4s6ft genr, 6onrrr6fi cagonpocrdfi ronp6c.
,K. Traduceli
1. V uac s rdpoAeecrr rexcrrinrnax $56pma. 2. Sror cnoprcM6nycranonrin
vnpon6fi perSna. 3. Or6q trpmrer 4orrr6fis o66,qeunblfiuepeprlr. 4. fl xhxnr;^fr
,uerr anaro;ifiSpellElolosapilrY. 5. B grirr.nrrexarri:xynri vrr no64err,rB rdpbr.
6. H6uu c#iircuemr saaoesinr na onnrurrur6Ae
sororfte, cep66panrrer 6pdnronrre rrre46.rru.
7. Epar lf.rnrcr ua Ir.rare\aarrtsecxolt(faryntr6re.
4 -

Gramadcalimbii ruse de uz scolar c. -

1581

49

t-

Clasificarea

adjectiielor

dpj,trcnofi (unit) - dpycrcude

tcEttmatil (galben) - xean|ie
sdopdeafi (sdndtos) - sdopoede
3e.rcHdu(veroe) - sereHee

6otoutdil dou,
Limba rusi cunoa$te adjeotive calitative (r6recuenrrre):
pyn&u6ottwdn $d6puia, 6onuade orn6; adj*tive ile relafie (orrocfrenruste):
(arta
pyn&ncxoe
rom|neascd);
ucxitccmeo
cruil aettr, pyu&ucxan aumepami,pa,
adjective posesive (upurxx6rennrllre); uduun runmdx (baticul mamei); udauua
6fisxa (bluza mamei); uduuno nadmue (rochia mamei)'

$ 65. Cu ajutorul sufixului -e se formeazd

tema in -r-, -r(-, -x-r -A-r -T-r -cr-, care
rfr:
dopor-1it - dopdx-e
zpdax-uil - epdan-e
r/r:
xlmt milx-uil-mtitw-e
glrz meEpg-ttil- medpx-e
rir:
6oedr-ad- 6ozdq-e
cr luz mdasr-wit - mdaw-e

I. Arljmtivele calitative ( Rdaecmaennwe nputa zdmennue )

Adjectivele calitative au trei grade de comparafie, ca qi in limba rorndn[i
pozitiv, comparativ qi superlativ. Gradul pozitiv - flonoxr?renruax crdnesr este forma iniliald a adjectivelor calitative.
$ 64. A. Gradul comp*ativ (Cpaeudtmeaonaacmdnenu)

nqiiil

adjectivele mai uzuaie din aceasti categorie:

6Crrril (^Ib) - Sede

6,tddnwfi (palid) - 6rcduie
6*cmpuit (rapid) - 6otcmpde
eddcuutfr(important) - eacrcnde
adpnwit (credincios) - eepnde
rp! zaair (rotund) - xpy eade
xpj,nnait (mare) - rpynnde
urtauit (dragj - 'vttlrls
aj,dpuit (inlelept) - uydpde
adeuil (nol)-iloede
eecEtutil.(vesel) - eeceade
espdcaatil(matur) - espocrtde
exj,cnofi. (gustos) - exycude
zttd.euuil (principal) - zaaeude
et!,nuil (prost) - eaynde
epha+atil(murdar) - zpnsude
dtrtuuutil (lung) - dLrunude
d66putil (bun) - do6pde
fU

pienttil (neted) * p oeade

ced?,cuil(proaspdt) - ceeilcde
cedntnatil (deschis)- ceemade
cdptr.fr(cenrgil) - cepde
cfiluuatr (puternic) - cuLtuude
ciutuil (albastrt) - cuuie
ct<fpwil (rapid) - cxopde
cnd6uil (slab)- ctta1de
cudntit (curajos) - caenle
mEunuil (intunecat) - 7ast4ilds
mtnmir (caid) - mentde
mpf,duurt @reu) - mpydude
ntd.tuutil(exact)- mo,tnde
ltuuutil (de{ept) - yunde
xpti6pttil (viteaz) - xpa6pde
ircuutil (clar) - acnde
xpdcaofi (rogu) - rcpacnde
udwuutil (tandru) - uettcnde

gradul comparativ de la adjectiveie cu

se modific6 in felul urmdtor:
(scump - mai scump)
(r6sunitor - cu voce mai tare)
(incet - mai incet)
(tare - mai tare)
(bogat - mai bogat)
(gros - mai gros)

I Repineli I unele forme neregulateale gradului comparativ:

(mic - mai mic)
adnenarcuil- uduaue
(bun - mai bun)
xopdwuil- $,vwe
(riu - mai rEu)
naoxdil - xjttrce
(dulce- mai dulce)
ctuidruil - cttth4e,
(ieftin - mai ieftin)
deutEauil- dewierc
(adinc- mai adinc)
etr.y66rcuil- ztti,dtrce
Adjectivele cu sufixele -p-, {K- la gradul pozitiv, pierd la gradul comparativ acestesuflxe, iar consoaneledinaintea lor se schimbd,de ex,:
(jos - mai jos)
ntsxuil- uilxe
(scurt- mai scurt)
xopdrxuil - rcopiue
(inalt - mai inalt)
sbtcdKuil- s&ne
(ingust- mai ingust)
ysxufi - lxe
Puline adjectiveformeazd gradul comparativcu ajutorul suflxului -ure.

Gradul comparativ are in limba rusi doui forme: forma simpld sau sinteticd
gi forma compusd sau analiticd. Pentru forma simpld sint caracteristice sufixele
-ee (-efi), -e. Ea nu se schimbd dupd gen, numlr qi caz.
Majoritatea adjectiveior formeazd, gradul comparativ qu ajutorul sufixelor
(-eii):
xpacfiaafi - xpacilaee(frumos - mai frumos), eaacma{tewil.
- s4ssmni6Bg
-ee
(fericit - mai fericit), accentul riminind pe aceeaEisilabd ca qi la gradul pozitiv.
Existd insi un numir de adjective al ciror accent la gradul comparativ se mutd
pe sufix.
I

ilcmpttil (asculit) - ounpde

nEcmpafi (pestrif) - necmpde
xotddaatit (rec,e)- xaaodnde
uEpnwft(negru) - uepude

I ReYineli I pdnuuil- pdntne

|:
t'.

I
I

i;.,

(timpuriu - nrai timpuriu)

(departe- mai departe)
(sublire- mai sublire)
(lung - mai hrng)

da,tExuit- ddmwe
mdnrcuil- miname
ddneuil- ddaute
Nu formeazi gradul comparativ urmEtoarele adjective: eetitxuil (mirc!),
dpjorcecrcuil(amical), epducecxuil(dugm[nos), edpdafi (mindru), tuiwnuil (de prisos),
saaopdnit (bronzat), ruficxuit (plat), znuilil (putred).
Forma simpld a gradului comparativ se intrebuin{eazd:
a) cu substantive la cazul genitiv: flyndil
d*ft Oltul;

uirpe Otma-

Dundrea este mai lati;

b) in construcqii cu cor:junc{ia ueu, substantivul stind la cazul nominativ: !1trLti

wipe,tew Oaru.

51

l.=
g 66.Forma analiticd a gradJui .";;J;i;
este alcdtuiti din adverbele 66,nee
(mai mult) sau u6nee(mai pufin) qi adjectivul la gradul pozitiv, de ex.: 66iree
aucdxuil (mai inalt), uiluercewcdrcuri(mai pufin inalt). Aceasti formi se intrebuinfeazd:
a) cu substantivela cazul nominativ: 66;ree {slxar. pexd (un riu mai
tngust);
b) in construcgii cu conjuncfia qeu: 3ma ru{tza 66tee wmepdaua, aer m4
(Aceasti carte este mti. interesantd declt aceea).
(mic) nu au forma analitic6 a graAdjectivele6onow6il(mare)qi udneaut<uit
dului comparativ; in locul acesteia se intrebuinfeazd 66nsulnfr (mai mare),
ru6nrd (mai mic).
S 67. B. Grailul superlttiv (Ilpeeocxdduaacmdneuc)
Gradul superlatival adjectiveloraredoui forme:.simpld (sinteticd)qicompusd
(analiticd).
l. Forma sinteticd se formeazi cu ajutorul sufixului -ailur- plus terminafia
adjectivald.Adjectivele cu tema in -e-, -ft-, -x- igi schimbi acesteconsoanein
-

-, -4-, -W-:

zlcrc: crp6r -ufr- cmpozn-ditw -uir

xlv: tErx-uil - lteeq-dilw -uil
xlw: mtitx -uil - muw <iilw -ttft

(cel mai sever)

, (cel mai uqor)
(cel mai liniEtit)

Adjectivele cu sufixul -rc- pierd la gradul superlativ (forma sinteticd) acest

sufix, iar consoanadinaintea suflxului se modificl: uitsxuit-uuxdilwuil (cel mai
de jos).
I Reyineli I adjectivelecare nu au forma simpld a gradului superlativ:zpdunufi,
aunouAft,apitnecrcuil,dywr)cmutil,eecEtwil,zdpdatil,ucEamutit,setftawil, xpdcnuit,
jt sruil, y u dtotil.
uoaoddil, p odudil, ce6crcuit,moedput4ecrcuil,

Forma scurti a artjectivelor calltative (Xp,hnrcaaSdpua xdue:cmrrrrur*

.
npumad.menuwx)
$ 69. Forma scurti a adjectivului indeplinegtefunclia de predicat nonoinal. Ea se
schimbi dup6 gengi numir: uotoddil (tin[r) - n6aod ,aoaodd,adtodo, udtodu;
Refueti I unele reguli privind formarea acesteia.
1. DacI forma lungi a adjectivelorare sufixul-r-, atunci inaintealui la forma
$curtd, pentru genul masculin,apare vocala -a-: nils-rc-uil(de jos), nle-o-rc (la
feminia insd, avem nfisxa, la [eutru - uisxo, la plural-nilsxu). De asemenea:
ndaoude la ndtaafi (gfin), cuew6nde la caeunhil (caraghios),ddaoede la ddazuil
(lung), cu formele de feminin:'notrui, cuewud, doazd.
I

2. Dupi cowoanelemoi gi x, inaintea sufixului -x-, Ia forma scurtS,pentru

genul masculin, apare vocala -e-, de er: edparufi (amar) - zdpett, mhwnuil
Greu) - mAxercQa genul feminin insd zopoxti, maucxd), ln mod analog apare
inaintea lui -n- vocala -e- la forma scurtd pentru genul masoulin:,6otau6il
(bolnav) - 6dtten, fdwufr (sdrac)- 6dden (la feminin insd 6oaond, 6edad);
inaintea lui -.n- gi nr: cadmtwil (deschis)- cadrne4hcntpwfr- ocmEp(la feminio
lnsi, ceemni, ocmpd).
3. Au forme scurte neregulate: 1oauwiil-eenix, -tr -or -n; docmdilnat&
(demn)-docmdutt, docmdfuu, {r -rri srcfr (tdu)-sort, sn*.,.{r -Bri uyctcfiil
(strdin) aycrcd,-g {: -Eri udneuuruil-a(M, -a,si; E.
Nu au Jorma sailtA: a) unele adjective care denumescculoarea: zoay66it
(albastru), sortomdit(auriu), ruudwwfr (ca limiia); b) adjectivele cu tema in
-*z ycmdtuil (obosrt),yadmfi (priceput); c) adjectivelecu sufixele"nqdcr-,-cr-,
-BrE-r-Itr-! mpae{taecruil,dpi;,xecxutt(prietenos),$&ewuil(fost),ndduuil(dec[zut)"
gi altele.

ta

$ 68. 2. Forma analiticd a graduiui superlativ este compusi din pronumele

cdruuft(-an, -oe, -bre)gi din gradul pozitiv al adjectivului: cdawfilunmepdcuaft
(cel mai interesant)etc. Gradul comparativ al adjectivului,asociatcu pronumele
eecb,acE,ect, sce(tot, toati, toate,toti) la cazll genitiv (acezd sauecex),indepliecezd (mai interesant
negteinlimba rusd funcliagradului superlativ:uumepdcuee
gradul pozitiv
declt tot); uumepdcuee
ecex (mai interesantca toti). De asemenea,
al adjectivului,impreuni cu adverbeleuau66rcegiaauudnee,are sensulgradului
superlativ: nau66rce edtcnait (cel mai important), uauudneeedcrcauil(cel mai
putin important).
Adjectivele calitative au dou6 forme:.forma lung[-q6ruar fi6pua-aotc6xui, earchxan,eorcfixoe,aorc6xueqiJormascwtl,-KpiTrcaf, Sdpua - ewcdx,ewcorcti,
eorcdxo,6btcdKu.
52

.LXerctIu
7. Forma|i gradul comparativ (Jorma sintettcd Si analiticd) de la urmdtoareleadjective calitative):
cBo66,ryrrf, dcrpufi, 66auft, rop.dyaft,rnarrf, xpdnrlrfi, cyxdft, vricrrrft,
qpocr6f, rop6rrnfi, cBdxrfi, cr6rrrrfi, xond.ryrrfi, xfrprrfi, fsxat, fprufi, 6o16rst.
8, Rdspundeyila tntrebdri folosind adjectivele la gradul superlativ (forma simpl&
Si Jorma analiticd).
Model: Y re6f ecm r6prnfi apyr? - [a, vofi c6rolt adpmrf, .q)yr - Criary. Aa, ruot repu6iuaf Apyr- Cfuny.
)J.

2. V'iier6 eCii cgexas ra36ra? 3' V nerd

1. V re6fi ecrb rr6Bbrri xocr6vf
n'I6rre? 5. V sac B r6poAe ecrb
r{pacliBoe
ecrb
V
ned
poM6E?
4.
Er{repdcHbrfi
ecrL
8. y
cTlipLlfi uapx? 6. V nux ecr6 3rrer co66ra? 7. V sac ecrb BbIcdKI,IeIoMe?
gEaK6Narre?
ecrr
He
qer6
v
10r
xopdrune
ecrr
Bac ecrs rJry6<5xneor6pa? 9. V
Becerat nonpfra?
g. combinali dupd sens construcliile de mai jos, Jolosindu-le tn propozilii.
x6$rrr'
Model: KpacliBee' xpacfree, 'rerr; n'nirre - r6$ra: n'I6Tbe l<pacfrBee
''
qeM
rdQra.
nl6rre KPacIiBee,
coM-rufrca; nnfra-rerp6.qb; ndPrufpe, rufpe,'reN,{; cr6ue, cl6ule, qev;
rn1i6xe, rnj6xe, velt; gopdxe, Aop6xe,
ren; xopriue,xop6ue, tevr; ufxe, nrixe,
veu; rdr.re, l6rue, uev; rpynnee, rpynEee, qeM; .ueIudsre, geru6ele, vel't;
.4nunu6e, gluun6e, teu

t,

tl
i

L0, Indicali forma scurtd a urmdtoarelor adiective calitative:

necaut, sAop6shrft, ropcirrnt, lwrsrir, rninrrft, x6.usrrft, ropfrr.rfi, ruupdrufi,
.sicrlrfi, xol6gmrfi, Aanxufi, cl66rrfi, g66p4ft, rrx|nstft, r6xlnarrft, nperp6cmri,
nouirmrfi.

b
i

fi
t:

ir
;
./'

li
I,

ir
t

il

fl
ll
El

.f
F

..,11. Trathcegi in limba romdnd.

1. Ha Srot firuue uax6,ua:rcq cdN{blii sltcdrNFl Aou. 2. B xraap6 r ropix
urpor6v 0yr66rrr'croins cflrrs6ftrure r,aop6ru. 3. H6iry 64n c6urrr''r crilrruu
yuexfx
gcex
socrN{6ro xn6cca.
6un
xorvr6x.qe
5roft
s
noft xoNt6s.q6r.4. Cu.nrree
6. Hau66rce
r4irrrra'
Htaccfsecras
aJluisne
oras6la
5.,Cnirrs6e scer6 ra.ner{
I
os oer6ggj1
nonp6crt
rpfgsEre
7
.
Hasu6nee
rt6ca.
coBpeMegrrar
6bur6
nrrep6csoft
yqemrr n6ruero xa6cca uOnyurlur updurro'
ra s6rrpamnnft AeIIb. 8. Jlliwuni
rou6n4a yleurr6n craplsux
9. Xfauux pe:y,rrr6roa .qo6riracr soreri66lrEat

ilt

xniccos.

ti

.CMEJI, MAJI.

fr

cux - i6roro; pelc6- PYu6ft;rr't<iPe

6sepo;B6ma-Aox; nl6rre-66- YrPaxu6Ka; enb- cocr6; ga.u6qa
xr.re;perriuxa- pfqra

proPozilii
12. Gdsiti antonime la formele scurte ale adjectivelor d.emai ios Fi alcdtui{i
an antanimele gdsite:
rplicren, r'rdnoA, nrrc<ir, rur.rp6x, rgopdu, Tlxn, x6aoAeu, rJIyII, AO6p, cna6'

i1

$.
i:
]1

ii
i,i

eau dintr-un substantiv la cazul genitiv fdrd prepozilie. Comparafi: ,,w2tKoedfr

nnar6x (batic de mitase)-naardx
uz u4txa (batic din mdtase); xoa$imuaa
nop66xa (cutie de bomboane) - rcop66rca omxouSdm (cutia de la bomboane);
dyruiilcrcuil
66per (malul Dundrii)
lyndamalul Dunirii q.a.
-6epdr
Adjectivele de relalie se formeazi de la substantive cu ajutorul sufixeloi:
-* (ftmuee natimue- rochie de vatd), -ny- (wepcmawdenilimae - rochie de lind),
w-(depeefinnuil doa- casd de lemn) g.a. Foarte productive sint sufixele-cn-,
-ficecr- (rcbaucrcuil, ucmop,fiiecrcuil).
Retineti

adjective de relalie formate cu ajutorul sufixuiui -ct<-:auadpcrcuil,

lunele
fiupdncrcuit, udpmoecrcuil,anpr)atcrcuil.tvuiilcrcuil,ubnucxufr,urbaucxuil, deeycmoactwi, cenmh6pucrcuil,oxmh6pucxuil, noh1pucxuil, dexd1pucx.uil,
pyu&ucrcuit, aueniilcnai, ddmcrcuil, eenedpctcuil,6oaedpcxuil,udwcxuil, ropiilcruil, uteddcrcuil,uopedtrcoaai, cu6ilpcxuil, ntypticmcxufi.
I

Spre deosebire de adjectivele calitative, cele de relalie nu formeazd grade

de comparafie si nu au formI scurtd.. Ele pot trece la categoria ad.iectivelor calitativein cazul in care capdtd sens flgurativ, de exemplu; eo/tom6e ronrrl6 (inel de
atx) qi eoaontde ceplue (inimd de aur); crcendsuotil g6*rox (lacdt de fier) qi
crceilisndil xap6xrep (caracter de fier).

bxercttu
13. Forma\i adjectivede relagiede la strbstantivele
de mai jos :
a) cu ajutorul sufixului -cx-z
rep6ft, 46ru, coadr, congir, coc6A, naprus6x, 6par, Karx6s, flaprix,
Erriner;
b) cu ajutorul sufixului -n.recr-:
wct6pun, 6non6rux, laateiu6rura, rtonfTsra;
c) c1t ajutorul suf,xelor -!E-, -sn-r -flrn-:
ctexl6, rdxa, rnrira, n6peuo.

npuaaztime'tauwe)
{ 70. II. Arljectivele de relafie (Omaocilmewuarc

14. Alegeli din coloana din dreapta substantivelepotrivite ca sew pentru adjectivele
de relalie din coloana din sttnga.

Adjectivele de relapie in limba rusi exprimi propriet[{i ale obiecteior prin

'raportarea lor la materiaftil din care sint fdcute, la locul, timpul, acliunea etc., legate de ele, de ex.: adjectivul uce,tdguwil(de fier) provine de la substantivul ctcerdso
,(fier); adjectivul uondunuia (de lapte) - de ta substantivul uottorc| (lapte). Aceste
adjective au ca sinonime constructiiie compuse dintr-o prepozilie gi un substantiv

xur6rrrrfi, sencrdfi,JJe.qonfrrrft,nec.riFIJft, nraon6pcxnft,JrerxoBag,cK6pr,rfi, ryu6uurrfi , urrd.rrrnrfi, g6rcrax.

Qyrddmrufi, rr,116ficxufi, rraopcr6x,

54

rArepb, ToBAp[EI, pti6a, l'r,atnfraa,

oxe6u, 66per, Iuap, Marq, r\rl4p,[de3A,
uelor6r, x6wara, asdrx, noan6.

cEdet

55

*^

-o,x6,rrurwca,.2.
i.-I{r;x,'cir'iia, iiiidE; dtrdn
riesA8, n6pis, sfiq6, ronoBf
X"p, rreury.irx6crnptit6w,5,.Tna-.
eopo6ah,3.Monord, pori, roocr, cney,xopdeu.4.
s6, ttf,lnaxdwxu. 6. Vxo, xDocr, rllrqilrRa,cae,4drsdfu1a.7..f,g, roroa6; wocr guafi.
8, Jl6Axa, g6vrnxpw6arcd.9. Vmu, v6pAa, rpw. octd. .

1,,5.Addugali substantivepotrivite ,o tliti la urmdrtianeleadiect;tne

Moilel: gepea rfi -,qeperfulft
Aou
peaoraoqn6mtfi,
roMMifsucr6pFrlrft, rvepAnrn-qfi, rep6fcrnfi,
efi,rufi,
'rfrecrufi, xdkanrrft, ruepcrru6fi,6p6rcrrfi, A6rcruft, vopcx6ft, ore6ncrufi,craarpacrrireromrft .
n6ft, xfr6rnni,

t). Inlocuisi construc{iiledate cu altele, sinonime, tn careadjectiveleposesivesd fie

formate c.u ajutorul sufixului aw.
Model : Hoc, rar y ;irxu - yrirn'rltr see.
BsrrrgA,rar y opn6; cyr us rjprqu; rp6nu raepft; rfiqa rony6dfi; rnEr,ua
rpardfi; por6 rco:n6;yrfc ror"rap6;cnegrirrvrrrrudft;Kpr[KxypaBxfr, c'ritr nopo6ra.

16. Traducepi.
ser,nr6ft ruap, sevr6,rrnar peQ6pr"ra,aeureu6e yxpeun6uue; rpoom6e .qasn6aue, xpon6arrfi6ofi, rp6rnax olrtla; JleAosirrrfi ore6n, leArs6[ r6rep;.co.nssdre
tr6Etr,corrr-rfi cyu; crdprri u6er4, cropocrs6fi r'rEro,qp6sasu wet6uura;.qeroB6fi
{eror6r, A&rrsoe upe4nox6ure; ronerdfi xap6rrep, sdrrlelfi upocr6p; ryu6unuft nocrjuor, ry*raaur6prrre ua..irr.

20. Traduceli tn limba romdnd.

l. Marenr6nor nponfo saxdAurcsn loxsoft Av6pure. 2. Vqfrem uoragin
ua x6pre Edpeuqogotu6peu ly,qsdsoa sanrtB.3. Trr sn6erur, rAe sax6Arrcs fepxyl6corr* cron6fi? 4. Ha ypdre uo xlivsu r"ru ucu<inrsorarul 6epton6rory conr.
5. ,{au6xnoo Metr- oro 6uero gpdraeearrpax6rue. 6. Ywirers uar'r o6reouil,
qto ograq6erropuudlaera uycror6.

npufttefunercwe)
$ 71. IIII. Adjectivele posesive(IlpunnucdrnenbHbte
ln timba rusi adjectiveleposesivear,rtdc5.obiectul aparfine unei fiinle (omului sau animalutui). Ele se formeazi cu ajutorul suflxelor -on-, (-er-), -f,x-r -s,
de ex.: didot Aov. (casa bunicului), cCcmpwa tcnuza (artsa surorii), co6d,twi
xeocm(coadaciinelui) q.a. ln limba rusEcontemporand,in locul adjectivelorposesive cu sufixele -on-, (-en-), -nu- sint folosite mai des construofiile sinonime, compuse din substantivela cazul nominativ qi substantive la cazrul genitiv, de ex.:
lou dida, xutea cecmprit.

$ 72. Declinare* adjectivelor (Cx,roudaue npu,zazdmeaonux)

frazeologice cu adjective posesive: npouemdee

I Refinefi | unele eipresii
.ozdna-flacdra prometeicd; axuatdcoea namd-cilciiul
lui Achile; ansilSoe
rnpyd-muncd cle Sisif; nporcplcmoeorrduce-patul lui Procust; xpoxodiuoew
caisat-lacrimi de crocodil; manmdtoeutu!'rcu- chinurile lui Tantal; adduoeo
A1ltoxo-mirul lui Adam; apudduuua
firr,rl Ariadnei.

N
G
D
A

LXercttru
17. Alegeli din coloana din dreopta s'ubstantivele potrivite ca senspentru ailjectivele
posesive din coloana din stinga.

nrf"rre, s6r.r[fi, rafue, B6nnsa, 666ymxnna, rycfnoe, co66unE, otq6a,

pu66vr.a, oanufi

I
P

r64ra, xftq6, r6rcryr, por, xBocr,

sni'xq rerp64u, uep6, cle.4 yxo

xpticntfr,
| rcpdcuoe, cwterc
xp dcnoro, "{ttfr
cthntol rp dcnoro,
Kpaatow,
I RPacHow,

crtnevry
: N (subst.
inanimate)
xp6cnrrfi, ciud
:G (subst'
animate)
rp6ororo,
crfuero

xpticnrl,ttt, afrnw|

(o) xpdcuou,
(o) crixeu

I ailnerrry
I xpdcnoe,cinee

rcpdcttw, al+nu

| (o) xpdcnou,
| (o) clxeu

rpdcuwe,ai'tne
xpticnffio altmx
xpdcasa6cilnwr
: N (subst.
inanimate)
rp6crrre, criure
: G (subst.
animate)
rp6crurx, crinxx
xpticuww, ctawvn
(o) xpdcnux,
(o) cfiuax)

Observalie.

Fr
h

\8. Transformali substantivelesubliniate tn adiectiveposesive,acordinduJe cu rnrh,

stottivele ahturate.
Model: nepd, xnocr ynxu - ywinoe uep6, ymthruit r.tovr
56

Dupi
relafie.
r:1ff.:
1+,

acest model se declind atit adjectivele calitative, cit qi cele de

)/

s
$ 73. Declinarea ailjectivelor posesive(Cxaoadnue'O***'*'O)''"i'*"
nPulrazamenbHblx/

Fenrinin (Xdrcxafi po4)

Masculin (Myxcn6ir po.q)

o6rvrn, c6crpuua,
orq6sa
rdriurefi, cdcrpunofi,
oru6sofi
a6.nvrei, c6crpnrofi,
orrldsofi
B6rq$Io, cdcrprnY,
oTrloBy
N sauG
N sauG
rdrvrru, c6crPunrnvr, rdl.rrnlr, c6crprurnr, n6;rurefi, cdcrplruoft,
oru6sofr
orrI6srrM
orq6nrru

s6rwfr, c6crplul,
orq6n
t6lurero, cdcrpluroro,
orq6na
r6rvrelry, c6crPu- ndrvreuy, cecrp6nouy, otq6ny
rouy, orq6rY

II
i
fl

fis
E

o rdrvreu, c6crPuRonr,or[6nou

it

o sdr.rbe[{, c6crpzuoru,orudrou

fl:
$-

s'

g',
E.
ltl

ilr

K]:
&,
H!

H;
Hil
E:

H
ffi

ffii
!ir
Ei

F};
,4.
$l!

ffi
ffi
l{#

ffi
p-,
F*
t#
F"il

F{,

i;,.i
F,f
irlti

ti

N
I-'

D
A
I
P

rdavrn, cdcrpuxrr, oru6sbr

erSlvlux, cdurpraux, orq6ar,rx
n6;rurru, cdcrpuur'ru, orq<isbllu
:N
s au : G
s6rqrrrtrfl, cdcrplruhlMtl' otq6nrruu
(o) a6nurux, c6crpuRrrx, otqdgrrx

l. 9r sro nep6? (cecrp6). 2' rtlefi sro r6.ncryr nexft na cron6? (Baua).
3. llrro cfrrlry ru nonoxlina ua cryn? (Fa.no. 4. 9rr 4iQnr croir y n6nra.rxra?
(a4yrura). 5. !I.rs sro 6.nfsra? (v6ua). 6. C qrriMli Spysrilcl rrr 6l'In6 s rI'rH6?
(n6na). 7. O qsux cnoprrionrrx ycn6xax nuci:rru e rarire? (C6ura). 8. K urev,
,u6uy noar6xalo raxcri? (M6ua).
23. In locul punctelor introduceli adjectivele calitative potrivite ca .sens) la cazul
;: r 1r::'-'
coespunzdtor.
i...ayqeablrrt.3. Mlt
l. Bmnfi sltAtr6rrcl ... rdprt. 2. ?urtm P6rornqa 66ur
or.mrxfuir.tna 6eper! ... perrt. 4. 9ro 6un6 a6uyurrcac ... veprlwtu truu6. 5' Euy
uor6Aa. 7, ... re"6luuevrpexr'i
sarfus crar6n... qa6. 6. Becr r'r6cqq cloira.'.
Eoclira rySrlz- Ha ,.. Ka8.
On6
66pery.
K
rlporuBonon6xuot'ay
r5gry cnocri.no
6.nyrc6.9. B varasliu npnrernll ... xle6. 10. 3to 6rurlenoadK ". xap6xtepa,
Cuvinte de introdus:
MirKr{i, r6nnuft, rrrc6ruft,
xPfnxw;, uruP6rnfi.

r6nrrafi,

rec,rrrft, 6ftcrprrfi,

cn6ArI'rft, v'hzxuir.

adiective de relayie de ia substantivele din paranteze, punindu'le la cazul

/:Formali
corcspunzdtor.
Model: Epar luwcn na (r.rcr6prar) $axynrr6re. - Fpar yuurcr- Ha ucroprtrecrov {ary.nrr6re.
,}1 .
nsf,:rr..2, Moi rr,r:r6.qmarcecrp6 x6Aur n
l. B HK6re x ntyuhn ($,uuur)
(aersi iaa. 3. Ha (Hr6la)-fiaetn.
r',rltnup6uluaaeM SpJIT?r u SpofrIE..,4,B66yurxa,
xsBer r (x6ueur) .q6Me. 5. B yufrenrcxoir 6trsr6 (.fp4{dl 4uipr. 61:(trdrd:r.lr.id)|
a:drr rxdgur n rpfnn-v por',r6Hcnrx 1sux9g. 7. B (srvf),xdffKyrn'r Mbr no6AeM na /srcrypcuro e rtiprr. 8. B (rvrbpe) soa#ioadpxrarcs usdro cd;ru. 9. B pyccxor,.r
f,3br(e 3To cJroBo (xe
rrpoxnBaeT MHoro pa3JIrtrHLlx Hapo.qoB,

Exercilii
2/'Puneli la cazul corespunzdtoradiectiveledin paranteze.
'/
Model: { xroli n (6orsur6ft) n6ue. - "f, xullf a 6onrurdu 4<!lte'
1. Moft 6pat pa6draer ua (ndrufi) sasdAe.2. (Ilepnufi) rapauA6urnexrir
4. flapox6.qnaup6ueraura6norur.
na n6pre. 3. J{ uognax6Mrmc{c (onnrrrnrificxnft)
ororudn
Tpoan6ft6yc
(66naa)
6.
rb6ry.
xyuinn
5.
Mse
(pe's6ft)
rorgflrry.
K
Brrrrcrr
or (qerrpansnufi) n6pxa. 7. B (gtipnoe) v6pe r"rudropdr6n. 8. B rag6re uaneg.Y *reai r"rn6ro(xop6ruue)4pys6fi'
carauacrarti o (cnoprfomre)copeonoa6uusx.
10. Itrr6nHras 6u6.naor6ra nonylrina (unrep6cmre) xsfirn. 11. B Mau6e urt
tr(rmocrp6rulr're)rypfcror.
,.';"p-crp\6rsfi
/: 22. ifrspundepila intrebdri,folosfud in locul substuttivelordin parantezeadjectivele
._
pbsesivela cazurile corespunzdtoare.
-*-' Model: I[u sto rufra? (666yrura).- 3ro 666yruruuarnfra.
58

25. Traduceqi in limba romdnd.

rr;icnoe xopd'nre vonox<l; lronoa6s ox6rsnqlr co66xa; n6pvcuaa prr66vrr n6Axa;
csdxufi sin,ruia cneA; cdpoe nrrf"rse nepd; 6o.nrur<ienopdnre rnes,qo; xpacrieoe
66ruse na"nrrt5; recdroe pe6fvre ruud; r.ny6dxan tirctn uop6; orp6vHaff xypaBnilrlat c"ris.

59

r;:,:$ 75eDeclinrrea pronumelorpersonrle gi a pronumelui reflexiv

,,',:
(Crcnonduue
ce6fi)
rtqnwr uecmoundnuilu eosepdmnoeo

VN
G
-D
9,A
I
P

P RONUMEL E
(Mecronrudnue)

Numdrul plural

Numirul sing:lar

Cazul

ou onti on6
TbI
ed
er6
Lresf
rc6ft
ei
euf
MEE
re66
, G .".:'
G i'.{.
G
Gfi.'
UM
e6 (efi)
r'm6fi
ro66fi
(o6o) wt (o) re66 [o) u6tvt (o) nefi
5.

MbI

*Al
ce66

Eac
FAM

G!!:i.:.: Grt' '

co66[ nivru
o) ce66 'o) uac

BbI
Bac
BAM
Q .:...:"

orf

B,fiturs.
o) Bac

irv,u
o) nux

t4x
wl
G l ,' .'

persoaaaa III-a primeqtela cazul prepozilioual consoanas.

l:$ .?6: Ptonumelede
' Aceasti consoani apare gi la alte cazuri oblice, ln urmdtoarele situafii:

ln limba rusi pronum*le se imparte io urmitoarele grupe: promtmele prx.wrial (nianoe necmouudaue), pronumele reflexiv (eosepdnnaoe ueunoundme),
pronumele posesiv (npumaucdmerbHoe .Mecmouaiuue), pronumele ilemonshativ

(yxasdmennoe aecmouaduue), pronumele determinativ (onpedenime.ob*oe,n4ectnouudaue), pronumele interogativ (eonpocitmenHoe lvrecrnoun|daue),pronumele negxtit
(omputl&nennoe aecmouuduue),prdnwnele relttiv (omaocilmdaanoeaecmouadnue),
qi pronumele nedefinit (ueonpedetEwoe uecmouudmte)
|
11

ro (dupi), ur (din), n (sPre),na (la), noq (deasupra), o (despre),or (de la), n6pe,q
(fa1d de), no (pe), uoa (dedesubt),IIpf, (pe lingi), c (cu), y (la), u6per (peste),
de ex.: EpamnpuwEtKreMi e eh.cmu-Fratelea venit Ia el tnvizitd;
b) dupi prepozi;iiie adverbiale: n6r.rre(lingd), Borpyr (in' jurul), nnepegri
(inaintea),rr,rriuo(pe lingl), naup6run, (vizavi), 6rcoiro (iingi), l6c,te (dupi),
uocped (la mijloc), csdp Gn spatele)9i altele,cind acesteastaupe lingd pronumele
personaleos, onf ou6, ori, la cazti genitivsingular sau plural, de ex': ,B medmpe
a cuddt cr6ry see6--:La teatru qn stat tn spatelelui'

Y i - r \ ''

$ 77. Consouta s nu se lntrebuin[eazd:

a) dup[ prepoziliile adverbiale,folosite cu cazul dativ: tonpercr((in dezacord
(in pofida), rc.neg (in urma), HaBcrp6qy
cu), corricuo (conformcu), xaneperc6p
ellludaeeci
(in intimpinarea),coorB6rcmenuo(conform ou), de ex.: HaBcrB6qy
moedpury- [n intimpinrret lui veneacolegul sdu de tcoaldi
wredaunwil
b) dupi prepoziliile nomioale, folosite cu cazul genitiv: n oruom6mn (in
leglturi cu), rpn n6moqr (cu ajutorul), co cropoufr (din partea), ga ncrnoq6nnw (cu excepiia),uo crrfqaro(cu ocazia),rro upnr{ne (din cauza)E.a.,deex.:
eed ece npuwti na co6pduue-Cu excepfialui toli au venit la
3a ncrcruoq6nneu

I. Pronumele personal qi pronumele reflexiv cr6fr

(JlilunoefirecmouMdHue
u 6os6pdmuoece6fi)

$ 74. Pronumelepersonalede persoanaI qi a II-a, la numirul singuiarqiplural,

nu se schimbd dupd gen: r (eu), rrau(noi), ru (tu), nu (voi). Pronumelepersonal
de persoana a III-a are forme pentru toate genurile: ou (m.), oni (f), on6 (n).
rronumele onri (ei, ele) reprezintdforma pluralului peatru toate genurile.
Pronumelereflexiv ce6f (forma genitivului singular)nu are cazul.nomilativ
qiqi_;;q-l.nid:pluial.
Aiati cd actiuneaexprimati de verb se rlsfringe aiupra
1Ei
subiectului.
Este
invariabil
ca gen gi se intrebuinteazdcu pronume personale,
;1
proprii
qi
substantiveanimate (in rol de subiect)la singular gi plural,
,ltt nume
de ex,:
fi, xynilu cE66xnizy-Fn
mi-am campdrato ,caile.
Tu xyniln ce66 xnilzy - Tu fi-ai campdrat o carte.
Qu xyntfu ce66rcniley-El qi-a cumpdrato carte.
Mw xyntau ce66rcnizy- Noi ne.az cumpdrato carte.
Vqexfic ryrula ee66 xnilzy -Elevrrl gi-a campdrat o carte,
60

9edin16;
'c) cind pronumelede persoana
a III-a esteprecedatde un adjectivsauadverb
la gradul superlativ,de ex.: On sfr,ue eE-El este tnai inalt dectt ea; Outi
dexrtm 6ucrp6e er6-Ea aleargd mai repededecit el.
$ 78. Uneori insd, la cazurileobliceale pronumelorpersonalede persoanaa IILa,
se admit doui forme, cu gi firi n:
- cind pronumelepersonalde persoanaa III-a este precedatde pronumele
determiuativ Becb,Bc{, rce, nc6, de ex,: Mut nosa6hmuttucao66 Bcex ufix sau
o6o rcex ux-Noi am avut griid de ei tofi.
Mat noga1dmultucb
61

ciIii

- cind intre prepozilie qi pronume sint intercalate gi alte cuvinte, de ex.:

M6xgy lrHofi z nu cocmbhrca pazzoedp sau M6x,uy unofi u lllnla cocmoi,tca
paseoedp-lntre mine gi el a avut loc o disculie.
$ 79. Unele prepozilii folosite la cazurile oblice cu pronumeie de persoana I
sg. (r) suferd transformlri de ordin fonetic. Prepoziliile ro c, n6pe4, raA se transformd in Ko, co, nepeg6, na,qo, iar prepozilia o, folositd in cazul prepozilional,
in o6o, de ex.: Ou npuwE't Ko MHe- El a venit la mine; 06o une nucdau e
zagerne- Despre mine s-a scris tn ziar.
Pronumele personale se folosesc mai frecvent in limba rusd decit in limba romdni pe lingi verbele la timpurile prezent, trecut qi viitor. Comparali: fl. nuwi,
scris o scrisoare;fl,nanuuj,
nucau6-Scriu o scrisoare;S,nanucdttnucuu6-Am
nucund - Voi scrie o scrisoare.
Suprimareapronumelui !_e-gergoana .I sau a II-a in limba rusd are un rol stilistic,
contribuihtl-la dinamizarea contextului; acfiunea exprimati de verb devine mai
categorici, de ex.: Ilpeg.nardro nofimfi e rcuuo- Propun sd mergem la cinema.
Ca gi in limba romin6, la modul jmFerativ pronumele personal se suprimi,
cmuxdmeoaceastd lucrare !; Ilpovnrifire
de ex.: CtSraf imy pa66my!-Ei
poezia
piuue! -Citili
!

la firma
L. Cot4pletayi spaliile punctate, punind pronumele persotule din paranteze

Model: Spar nrxl y .'. (r) rerp64s. Fpar rrr.lr y uexi rerp6Ar'
- ': )
l. Mapiq srtrc$a;:.. (ox6) a te6rpe. 2' Buep6... (on) g6ln up6r"mo' 3' "'
Ir.roft6par. 5. B
(tu) sroxrl,n Ea:f.il4. Brrrdcrec .,1 1nu; uo6Aer na srcry.ipcr.no,u
(r)
7' Ys'htenb
xnriry'
q6cro
(r',ru).
xyniina
Cecrp6
6.
...
scnoN{nESrot
urr6;re
-..
6tenr xopou6 rooopfn o ... (on).
2. Fotosfi pesrctot pronumelede persoanaI singularalegtnd, totodatd, varianta
prepoziliei,
- corespunzdtoare
Modet: R ueuj,noaoru.rf rypricrur. Ko uue no,qoIurf rypricrrr'
gaA6sa.
l. Epar xoA6n c HurvrEa nircranry. 2, Ildped mo66itcto,frt g6x<nas
S.Yqir
neil.
nad
wy'rfit
on
morAri
4.
paccrutriutacr
z
od
uduu
Ao.r:risa.
rruaj
3. Tau
TeJrbyBriAene uiin ran6w1 6. Bce roaop,fttruo me6dxax o cnoc66gofi yleufqe.

,j*;
:,

|i;,;,-3; trlsgspiforma corespunzdtoare4 pronumelor personaledin paranteze.

Model: Mtr ro,qpyxfnuca c (nuv, ur'a).Mrr nogpyxdaucsc nuu'
l. Oreq noc.u6nv6pes (erb, uerd) vne nncru<!. 2. 5, zaatdt r 6r6'rum6rcy
r ornom6unu (uer6,
ur"r;.r. v nac caoxfJrocE orrpeAernsoeMs6sr.re
sa (uNrr.r,
rucr6ro
rllrepecEoro or
yau6:ru
(seft,
5.
ei),
xaecrpevy
urna
ero). 4. Marr
[6rn
(ner6, ero). 6' Ha co6p6nus s' cnll6t nanp6rur (ep';'sed)'?' Ift'rcrud nocn6*ru
aoeg (uer"r!,errali).8. fr. xftrrr co ctopou{r (ero, renS) ndlrlom r'r nog,udpxry'
9. Cecrp6 6uri6 xpacrbee (ero, Irer6).

$ 80. Pronumele personale, pe lingd valoarea de a indica persoana, mai pot avea
qi alte valori, astfel:
a) pronumeie MH poate indeplini funclia pluralului modestiei, de ex.:
B imou doxtdde *u (a) nwmdtuco npoauarueilposamb p$yrbmdmat adueii
pa66mbt-fn
acest reJerat (noi) am incercat sd analizdm rezultatele muncii
noastre ;
b) in adresiriie care exprimd o compasiune se poate folosi pronumeie urr
in loc de Tbr sau ru, de ex.: Moaod6il aetoedx, KcK MbI ce6k aj,ecmayeu?- Tinere, cam ne simlim ?

la intrebdri,Jolosindpronumelepersonalin locul substantivuluitipdrit

4. Rdspundeyi
crrsiv.
Model: Tu rooopri.nno rene(pdvy c Mapileil?-{a, x roroprbt rro rerre'
$owy c neil.

c) pronumele personal rrr indeplinegte gi funcfia pronumelui de reveren{i,

la teatru, Olga?; Huxotttiil,But
de ex.: Bsr xoditu a medmp, Omza?-Afifost
paccxactcime euy - Nicolae, povestiti-i dumneavoastrd.

1. TbI BriAenas xffi6 Hurcotdx?2' Tnoii 6par mp6nlrudxuarrt c Muxdeu?

r Epa[r6a xl,Ipr)ne?4. IIo uyr6 a re6rp nrr gafi,ureu zaHurco3. Osa no6xa.na
admoil?5. I4s Kr{Na-Han6xu nplrexal llempdcxy?6. Mrivo Hurcotdnupourdl
rnofi 6pat? 7. Onn uo6xa:runa soxg6r ncrpeuirr mypi'tmoe?

ObservaTie.
Pronumeie de reveren{d 86r se poate scrie cu inifialE micl sau mare (Bu).
In ultimul caz vorbitorul exprimd un deosebitrespect fa16 de persoana cdreia i se
adreseazd.Pronumele Bhr.se poate folosi qi pe lingd prenumele unei persoane:
- Mapila, 8u... - Maria, dumneavoastrd... Compara{i cu: - Maria, dumneata...
$ 81. Pronumgle reflexh, cg6n sg asociazS,cu toate persoanele, de ex.:
mi-am"luat mingea.
fl esa.n ce6,6Mn'r-Eu
grijd ile tine.
Tw nosa1omaca o ee66-Ai
fliayrurca nocnompdta ua (ce6f) e sdprcato- Fata s-a privit in oglindri.
mult vorb4i despre voi.
Brt ctttiutxou uudzo zoeopunte o ce66-Prea
Vueuuxti esLtu trnilztt c co66fi - Eleii au luat cdrlile cu ei,

5. Includelitn spaliite liberepronumelereflexiv la fornw cerurdde rcntext'

Model: Euy np6olrrcx ronopfrr' ... Er'lf upisurc-aronoprirl o ce66'

Ir

1. Apyr gara:6ri ... roctrcr,a B are.nr6. 2, Marr nocaarina piAovr ." cr6puJyroAorlb.3. Mrr Bsirtl.. n encripcnrc r6plroc. 4. Fpar paccxa:5nIlaM "'
5. Jl6ror"rr no6gy ... n aep6uxro.6. B 12 'rac6s.mq q 6rrr .'. a<ir"ra'7' Osi
orirf6ry.
.:' pyr6;la ... sa c.u6ranr-vro

t:::.'.:-..i'
i' r-:: .
il;.!:: -;
,lgi:Ut:i,

63

'' "'IntrebuinfareA*'.;proiium-elui;::-tindtii;;tBiifi
&4, Pronumelecsoft aral6 od obiectul apailine subiectului (la persoana I,

L OU rpmaac*n rnlenf r ce6d s r6crs. 2. fl. no6gy x EeMy B r6cru. 3. B

sfureuar rrl6paau ce66 udcro n ndpnou pepi.4. ou6 uocr6nz:ra ce66,sa cror
I6ryryy.5. Ildcne Srrlx cepenuonauut.{a"u yx6 rf,qen ce6.6sevnr6uov,urx6.ur.
6' .{pysri yx,qaBu6crnrinu erd qevnr6sou rmc6arr.

II-a sau a III-a), de ex.: fr (mu, on) ezat crlofrrcapauddwu cr,oirxutizu' Mot (ea4
eshru esoit xapauddw u csofi xutizu.
art pus ueionul
inr exemplul: S, noaocrcfiaa euofr,kapaHAdutfla ctnotr\t
pe masd, fi ,este subiectul acfiunii, iat tcapauddw- obiectul acfiunii'

csofi determin6 obiectul, ar6tind ci acesta apartine subiectului. In

caz, pronumele cnofi poate fi inlocuit cu pronumele posesiv uofi, de

II. Pronunnele posesiv (IlpumaucdmettbHoe

uecmouadnue)

: ..fl noaoctaiaa wofi tupanddu

$ 82. Pronumele posesiv aratd cui aparfine obiectul.

1-vofi
i-voi '

l-r"roe
l-vori

MbI

;rroi
TbI

OE

oni
osd

l-rBot

l-ruoi
I_TBOII
er6
e
er6

l-Hau
l-ndma
l-uanr'e
l-serur

r"?-

l-"Tu
rBTre
i_BAItrZ
osu

g
T6I

oE, ou6, on6

MbI

r:.
1':

BbI

ogiir

Ha cmort.

Aceasti reguld este valabili qi pentru alte cazuri cind subieptulaofiunii este
imat prin pronumelepersonaldepersoanaI qia II-a,\a singularqiplural. Comcnofi
cso.f
cno
csofi
coofi
crof
cro
csof

lrx

Pronumeleposesivese schimbi dup5 gen,numir gi caz cu excepfiapronumelor

ee6,eE,?x care reprezintd de fapt cazul genitiv al pronumelor personale oa;
ond,on6,axfi.

no.nocrcfutcnofr xapanddw Ha crnort.

noaoctcfiau cr,ofi xapaudaw{t
cmoJl.
nonoclcu,4ucBoa KapaHoautu

Tst notosctLt rtofi xapanddw Ha cmor.

Bw tottoucilau sirnlm xapandaw{t
HA CmOr,
Mrl. noaorciltu niwr xapandawrt

cmoJl.

HA CmOJl.

Reline1i I Dacd subiectuleste exprimat prin pronumelepersonal de persoana

III-a singular sau plural, inlocuirea pronumelui ceott ctt..pronumele posesive
: =B
r"teeo,eE,ux dtce Ia schimbareasensului,ardtind ci obiectulaparfinenu subieclului,
: ci altei persoane.Comparali:
dan uae csorot<nilzy,-El mi-a dat cartea s'.
(Obiectul apar(ine subiectului)
dat uue er6 rcnfizy-El mi-a dat cartea lai.
nu apar[ine subiectului,ci altei persoanede gen masculin)
nodxata r cso6[ nodpyee* Sora a plecat la prietena sa,.
(Prietena este a surorii)
':|!'

lri+r'l11

$ 83. Pronumeleposesivede persoanaa III-a, sprt deosebirede pronumelepersonale,nu primescconsoanar, cind se asociazEcu prepoziliile B, Ha, K, Ao etc.
qi nu schimb[ prepozitiileo in o66 sau K, B, uog in ro, no, u64o.
Comparafi:
Pronumepersonale

Pronume posesive

fl npuwdar uer.rj e edcmu.

Am venit la el tn vizitd.
On qdcmoecnouuademo66 mre.

-fl nodow1a rc er6 ddny.

M-am apropiat de casa lui.
.t[ npovumd.t e zasime cmamafr o eri
cecmpd,
Am citit in ziar articolul desore sora
lui.
Ou rtdcmo npuxodiln rc eril 6ptimy.
El yenpa des la fratele luri.

El lgi anintegte adeseoriile mine.

Ilpuxodtfr rco ror{ eduepoa.
Vino la mine diseard.
64

nodxata x eE nodpyze-Sora

a plecat la prietena ei.

(Prietenanu este a surorii, ci a altei persoanede gen feminin)

85. Pronumeleposesivcnofi se foloseqtedupi gradul comparativ sintetic, ca
al complenrentuluicomparafiei,in genitiv, de ex.: Oud e&etsdunrctipme
lnconstructiilesinonime
fuo6fi cecmp&.*Ea aratd (a fi) mai mare decttsorasa.
rtlns6, in care apare conjunclia qen4, pronumele csofr se inlocuiegto cu un alt
ume posesiv, de ex.: Oud e{ramdum cmdpue, qelr eE cecntpd,

Pronumeleposesiv ceoil m se intrebuin{eazi niciodatd pe lingd subiect.

.De pild6, nu este corectd propozilia: Csort cecnpd sauuMdemcamdpnrou. (7n
;rstfel de cazuri se folosesc alte pronume posesive).
ln uneleconstrucfii cu caracteridiomatic seiotilnegtetotuqi pronumele csofr
;
$n nominativ cu sensul de',nosfru sau propriu, de ex,: Mbande?3mo csofi
i:Eterca4rc-IvanovT
mingeata
Este ornul sosfrui V me6l ecmo cssfr,uaqT'Ai

,
-

Gramatica limbii ruse de uz $coia.rc. -

1581

65

.
.--pronnmelor
-.posesive
$ '86, Declinoree
( Crcrcndnue
npumaucdmeabttbtx
.&tecmouuduuil)

Conptetali spa1iile punctate cu pronnttele posesive cerute de context.

Model: f, Bcu<ilrsst o.,. apire'-.fI

SinguIar ( Edi.u cmaennoe vuctd )

N
G
D
A
I
P

vof aaoE
Ir,roer6
uoeruf
G sauN
uofu
(o)rvro0ru

Moi
tvto6fi
uo6f,
Morb

saru E6ure
EAIIIero

udrrra
tr6mef
siirueI

n6ureuy
GsauN
r6uy
n6urnu
siiruefi
(o)n6Iueu o)nrimefi

tlto6fi
o)r'aodfi

ncndMuun o crortt apyre'

l' ... 6par frrrcx r cenrcxoxosiftcrserfiolt nircru.t;ire. 2' fl zu6ro, tro '.'
cecrpi xopour6 nor. 3. B ... $yr66nrrroft xoM6sAe vxdro yvenr'rr6n cr6pmux
rn6ccos. 4. Ha .,, cron texrir un6ro rnlrr. 5. ,fl' nepenucil r -.. terp6gr iuudro
s6sbrx cruxda. 6. Mapr{r nporoAriria ... 666yruxy Ha soxs6r. 7. Kora6 upr64er
... 6par? 8. TH aass6 ne nfAe.n ... cecrpy?

ii

10. Rdspundeli la intrebdri. Folosili substantivele din paranteze, addugindu-le pronumele corespunzdtoare.
Plural

N
G
D
A
P

Model: IIro rrr uoaoxin

xnfiry.

(Muducecmeeuuoe uuctd)
HAIIIR

G.s a u N
(o)vorix

G sauN

l(o)cror(x

fl

noloxl'fu

Ea croJr csolo

l. C xev r-51,rcrp6rrurcx a6repov? (c aplirov). 2. O qrvIroropfl

,"{IiTeJb
c yyeuurdu? (o 6p6re). 3. lrc pelhra ycrp6unu rdrcrarxy pracrixror? (r ur6ne)'
4. C qeN.{npuurr u peg4rqsro ragdmr nucinwa? (c paccxdsorra)-5. Kor.af rav
n64o nocr6rr norgpanr.ire.rriryro relrerpdri.o'.ry?(pd.acrnennlrxaryr). 6' Korri srt
nprr.nacfna a vysdfi? (ror6puu:efi). 7. Itord ru rctpeu6la na roxsil,'Ie? (noap:ir).

rr4urnx
n5urmr
GsauN
n6urnmr
(o)n6urux

Dupi modelui de mai sus se deciin5.Ei pronumele posesivemeofi, meori;;1i);',,

meo|,meoil;Gallt,adtue,etiwa,edwu.Pronumeleezo,et, rx nu se deciini.
"l;.',:]i,

',,i *it;'

t,,.i ,1.;#
i.

t lii,,r r {

1 4-

',;ti"fi'

Exercilii

na cro;r? (xnury) -

8. Tu Aond.nen?(ycn6xaua).
11. fnlocuili, unde este posibil, pronumele posesive din Propoziliile de ntai jos cu ptc'
numele posesiv csofr. Indicali propoziliile in care tnlocuirea nu se poate face'
Explicali de ce.
sas6Ae. 2. fl' 6stt.4osdres
l. Mot 6pat pa6<iraer na Malul.iuocrpofreltuou
ruro6fi pa6drofi. 3. C n6ureft sa,q6qei rlrr cnpiirrnnct. 4' B6ruu pogrirellr xtrnir'
B Koncrduqe? 5. Er<l .q6AVIxra6rr;r ssauestirulr artpou. 6' fl" scerah sa6dvycr
o vo6ii r,or64uefi cecrpd. 7. B rnodu Adrte ecrr nuQr? 8. Ha 5rov a6uepe I 6u.n
c l"roriu ,qplirOltl.

.,I*+F:

QConptetafi spoliilepunctatecu pronumcleposesivela cazul coresputtzdtor."t1{.

Model: { Aal er,,ry.., (croi) rapaxg6ru-fl
Eanevyi cnofi xapau46ru. . :,11fl,,
1. V (ri.rofi)5p6ra cer6aur AeEb pox46xnx. 2. flo;ro>r<f (croi) rerpdlr..:.',,i.".l
sa cro4. 3. fl 6sur c (rtofi) ,u6ayurroilsa s{rcrasxe. 4. Xyadxnur n;r.tu""l,"i$t"Sil
(cbof) raprrirnr r vy:6e. 5. Ha xaufrynrr x no64y x (n6rur) p6gcraernuxa"-_l.t Hj
n K-rryN-Han6i<y.
6. B 5rofi crarld nriuryr o (rnoi) cecrp
i:.
8. Contparalipropoziliile din coloanadin sttnga cu cele din coloanadin dreapta.'ir'i',
'
ce diferenld
diferenld de
Ardtali
sensexistd
Ardtali ce
de sens
existd tntre
tntre eie.
ele.
ttil$.}
i*1fft$;

1. .f
euy coorb
.fl aari
coo6 rerpiAr.
rerp6Ar.
Aaa evf
2. On sr.rr y veni cnorbrerp64r

1. glan
fl gan erray
er'af ero
erd rerp6ar.
rerp6gr.
I| t.
Orn:aa
rr,rorb
2.
rerp6ar.
I
fveni

3. Cecrp6uogapri;ravre crorb ruliry.

4, Y l.l...,esfi
ecrr csoft seroc[n6.{.
5, Iloloxri cnorb n6xry Ea crorr.

I
|

6. Mrr r5incrryerrl ce6i <!ser6 xo- |

pour6 a cro6fi ruaprfipe.
I
66

t o+ri'
'lJ|!

l Aarop il er<!gpyr lrenS.rrn o cqactrtisoN{ 6lia.vmev. 2. Horordanraft o6uep

urr uporelri e rpyrj crorx gpysdii.3. flyn|it necdr csoli s6Abr s lldpuoe u6pe'
4. H:L!'o sasal\a6rrcs cnSproIr,t, yrpennirr cro s4opdnre' 5. Vsexnrf s6lnero
rn6cca nodg-vr na ercxjpcrro r r6prr. 6. fl. lasu6 sNard\a c ed 6p6rorr'r. 7. Borrvri,
noxdLnyficra, csolb n er6 rerp64l. 8. flouerr.tl?ruori cectp6 ne upuuuA a rux<5n1'?
9. B re6rpe ru 6rur6 co csodfi uo,qplirofi r:rr.r c ed cecrpdii?

lll. Pronumele denaonstrativ(VrcaerimeabHoer\tectnou.44dHue)

3. Cecrp6 nogapfra rraueed rruiry.

4. y lreni ecrr erd nerocun6.q.
5. flonoxfi e a6x<ry Ha croJr.

12. Traduceli in limba rontdnd.

6. Mu rli'rcrryerra cedf xoporu6 a

n6Luei xaaprfpe.

grupuridecuvinte:
in limbarusi includeurmdtoarele
demonstrativ
$87.Pronumele
emo-n.,
9mu - pl. (acestar aceasta, acegtia, acestea),
m., grna-f.,
mom-m.,
n1e- pl. (aceia,acea, aceia, acelea),maxdii-m.,
nxa-f.,mo-n.,
marcda- f., maxde - tu, ntaxile* pl, $ maxde - m,, maxoed - f., maxoad - n.,
(asemenea,astfel, atit de ..., a$a).
maxoadt-pl.

67

1
i :l

Pronumeleilmom, mom qi maxhil se declini, in timp ee maxde are numai

forme de gen gi irumir. .2mom itdicd un obiect apropiat, moln - un obiect indep6r'
tat, iar maxhil aratd"calitatea obiectului, de ex.: 9ror doa nocmpduaue 1976
eod!, qmr dou e 1961roaf -Aceasti casd s'a constiuit'tn anul 1976, iar acet
are o voce atlt tle
casd in anul 1961; V ne rarcffi rcpacfieotte6mc!-Ea
!
frumoasd
Pronumelemarc\elndeplinegtein propozilie funcfia de predicat, de ex.:
Trnin Smomvenoedx-.!6x egteomul acesta'
exprima calitatea, pronumele maxoil se folosegtein funcfie
I Relineli I Pentru a
bGE6ut"lar maxoein fun4ie de nume predicativ.Comparati;

roA
yrenuxd
14, AlegeYiunul din pronwnele date tn Parolteze.
Model: Or (tar6fi, raroa) necnufi.- On rasdt necErorfi.
1.,y se6 6(sln (rarfe, rdgrrir) rorryOrirernas6, raxfx s ue aliAea nu y ro16
.qpyr6ro. 2. H6und;cn6xu (rar<iixir, rarfe): var saBoes6rugoe sonordx r rpu
cep66prru,rxveA6ns. 3. Ha (rarrix, raroatu) sbIc6KExxa6rryx6xrp6tmo xo,ulirB4. C (rarrrvr, raronrht) gp;ixurru roanerrfsolt M6xEo Ao6frrrc.8xop6urm pe3ynbriros. 5. Bu seEfitr ua copeauoraunrx atop6e u rpefte v6cro. (Taxoafi, r:axrie)
r6nrr perynrriLTil. 6. I(rfra braseracb (tax6fi, raxor6fi) ffirep6cnofi, qro 3axor6nocr e npoYnr6rs eqe pa3.
15.Rdspmde\ila lntrebdri lotosind in rdspunsuri,tn funclie de sens,pronumele
dupd sens.
raroft, Sror gi ror la fortna corespunzdtoare,.orimttndu-vi

Ei au o grddind atlt de frumoaslt

Mama are pdrul negru.
Un astfel de (asemenea)p,nr negru
are gi fiica.
ASa-mi stau teburile.

Y nux rax6f, npxcfrnffi cad!

Bdtocw y udmepu vEpuorc,
Tarcriexe .r6pune ednocutu y
d6aepu.
Tarcorriruofi detd,

Model. I{..yaanerfr carvroar?

- Carr,rolrrerfr s tor r6pog.
Y re6rt rcpacfsax cecrp6?-V Mesf raxA{ xpacrtnaxcecrp6!

$ 88. Declinareapronumelorilemonstrative
( Cxtondaueyrcazdmetoaatx
uecmouudauil)

l. V se 6onrunie urugt! 2, fAe ru xusEEE? 3. Orqila l;padxarru rypitcru? 4. 3ro gpjxaaa rpfrma? 5. 9ro cr6poe sAAEEe?6. B xaxdu rairpe trr
cuorpdn w&y? 7. Katfe y ser6 n6locrr? 8. Iae rnrucer6gnq rcrpruucx?
16, Traduceli tn limba romdnd:

N
G
D
A
I
P
N
G
D
A
I
P

5ta
5ror,5ro
5rofi
Storo
Sroi
fuorrry
fry
G sau N
Sroi
Srnrvr
(o6)5rou (o6)5toft
rar6fi, rax6e
tar6ro
rax6uy
Gs a u N
rarf*r
(o) rar6rw

TOT, TO

ror6
roMf
GsauN
rdlr
(o)rou

TA

rot
. rofi
ry
roi
(o) mft
raxdc
rar6fi
mr6fr
raxjro
mr6f,
(o) rax6fi

ler' 2' Tax6[ pe3yrll1. Marr 6un6 rar6ft crp6tnofi, KaftB BoceMs6Aqarr
B3$rt,q'
4. KarosS f6lorrs 16r nac p6goran. 3. V se 6rl.n rax6fi n6crorlrfi
Maril. 6. Peru6uue
6un6rn
Ea
on
C
raxliqu
rpy46M
,qoq6.r
ranor6 s i6noxo. 5.
qro MbI or6rrrt
rarriv
tllruM,
pa66ty.
7.
sar6ussrr
r6sepa
raxond: ,{o
,{eur
npiaunucr B uapr, 8. TaxosS 6srs6 |ra cer',ri; c6r"roftcnoc66soft s ueft 6rra6
uerrEprar gour, O.trra.

re
5rn
rex
5rrx
reM
Srn
GsauN
r6ur
Sruun
(o) rex
(o6) 5rnx
rarfe
raxfx
rarriu
GsauN
rarftrm
(o) rarfix

lV. Pronumele deternninativ

*rdHue
( Onpedeninrerbrne Mecmou
)
Grupul pronumelor determinative cuprinde urmEtoarele cuvinte: Becbt
nc{, nc, nce (tot, toat6, tofi, toate); rcfxuf;, Bctiraf,,ncfroe, scfnne (oricare);
rr6f,, uudr, un6e, nnrle (alt, alti, alti, alte); caM, caui, cau6r crfuru (insuqi'
insigi, ingigi, inseEi);ffo661, mo66r, mo66e' rnodlire(oricarQ: x{x,qrd, rcdxgaro
r{xgoe, ritc'Able (fiecare).
PronumelEdeterminativ se schimbi dup[ gen, numlr 9i caz.

Exercitrii
ca sens$ formd
corespunzdtoare
t3. Completalispaliile punctotecu substantivele
din coloana aldturatd.
1. B 5torrl ... Muoro ctipux 4ep6nrea' 2. Ild'een uacr
B ro ... 3. Ha 5tofi ... n6x6r rrulru u rag6rrr. 4. Myx'

I n6pra
I uarasfr

69
'l t:l
..

68

.i

' r :::,i

,,i'+,.1
ii.t

,:i

..4t

d9 r,illt gl', !ld-gdi;

5. 89 l. Pronumele,qec (acn, rcOt p!l) Tui.r3.p gi-9en.gul
nind in propozilie fuacfia de atribut, de ex.: Smoeo cnopmcuina sndem sct
cmpaud-Pe acestsportiv tl cu,toaltelnfieag'.lard,
ptonwele nce (forma
funcfia de subiectsavde complernent,
Cind.indeplineqte
pluralului) are valoare colectivd,indicind un grup de persoane,de ex.: Bce
noixaauaa erccxj,pcun-Toti au plecat in excursie; Bndcme co sc6lrm uot
nounrt e mednp- Impreund at tolt noi am plecat la teatru.
ln schimb,forma sc (gen. n.) se foloseqtecu valoarecolectivdnumai cind
indici obiecte neinsuflefite,de ex.: BcE 6tiuto cddmno e cpox-Totll a fost
fdcut la lermen. Mat nosa6fmuaucuo6o scEna-ly'oi ne-am tngrijit de torte.

Fiecaredin acestepronuryre(ncrlxni, rcdx,qufi,ruo66ft)are gi sensul lui propriu. Astfel, x6x.uufi aresensdecuprinderea obiectelorIuate sepaiat,unul cite unul,
cxdx4uuyvexuxdu- Invdldtorul a vorbit cz fiecare
de ex.: Vnail'mero
eoeopfia
elev (tn parte).
uow (ia flecare
I R4krtl I unele construclii cu pronumelerix.rnd: rcdnrcdyn
(in
uurj'my
noapte), rdcrcdyro
fiecare minut), xtictcduedeenediru (la fiecaredoui
s6ptimini), xdcrcduenarnoaimpoe (la fiecarecinci metri).
Pronumele scdxd se asociazdcu substantivesau verbe care indicd o lipsd
sau absenlaobiectului, schimbareasau tncetareaac{iunii. Adesease combini gi
cu prepozifia 6er, de ex.: On ucdat xoutqti6ee scficof, nadiucdvt-El agtepta
sJir\itul firi nici o speran(d.;Irtau 6ott ymeepucd1a6esrcfrnx usaeuduuil- planul a fost aprobat firi nici o schimbare,
Pronumeie scfKre (la pl.) mai poate avea qi sensulde diferite, diverse,tot
felul de, de ex.: Oa cmpdunscfxue nniuw aa 6ydy4ee-El iSi fdcea diferite
planuri de viitor,
Pronumele;rro66f;indicr un obiect oarecare(indiferent care) dintr-o seriede
obiecte asemdndtoare,de ex.: Srny rcniteyeu adscemexyruimoe nw66wuaeaeilue-Aceastd corte o puteli cumpdrafn orice librdrie.
Pronumeiemo66[ sefolosegtecu substantive
abstracte,ardtind cantitatea,mdsura, termenul, de ex.: ff6toxu uducuo xyttimu e nto66wtrco,nriqecrre-^Sepol
cumpdramere in orice cantitatel on uducent npuilmti e .nro6rifiruorr6ur-.8/
poate sd soseascdln orlce moment.

$ 90. 2. PronumelecaM, c&M6ocau6, c6un subliniaz5:

a) faptul cd subiectuliqi desfiqoari acliunea in mod independent,de ex.:
cau- Copilul se tmbracdsingur;
Pe1hnoxodeed.emca
b) are rolul de a evidenfiaunanumit obiect, de ex.: Mbt6ecddoaatuc calrfu
dupdxtnopoawrcLaot-Noi am discutatcu insuqi directorulpcolii,
Pronumelecau intrd intr-o seriede expresiiimpreundcu pronumele reflexiv
ce6d, de ex.i canino ce66,cau co66it(separatoinilepenilent),caud co66f,pasyudemca(e de Ia sine infeles)q.a.
$ 91. 3. Pronumelecdrvrufise intrebuinieazd:
cnoc66auilyaenrtrc
a) la formarea gradului superlativ,de ex. : 7mo cittvr*rit
Acesta este cel mai capabil elev;
b) pe ling6 pronumele demonstrative 5ror gi ror are rolul de a sublinia
identitatea obiectului, de ex.: ?mo u ecmo ra cduar xniza, o rcomdpoila me6i
paccxtisueatt - Aceasta ;i este (este chirt) acea,carte despre care yi-am vorbit;
c) indicd punctul culminant in desfdgurareaacfiunii in timp sau, dimpotrivi,
limita ei in spaliu, fiind folosit pe lingd substantive cu sensuri temporale sau
lucreazd (cbiat)
spa{iale,de ex.: Cecmpd pa1dmaem da ciuoro eduepa-Sora
ptnd scara; lou cmoilm y cauriri percil- Casa este chixr lingd rtu.

$ 93. Declinareapronumelorileterminative
(Crrcniuue onpedettilmeauaux.ritecmouudnuil)
Singular (FlFwcrssgr.rsgqs6r6)

N
G
D
A
I
P

$ 92. 4. Pronumele rciixgsrfi, rcfrcuft, aro66fi pot fi sinonime, cind indicd un

singur obiect dintr-o serie de obiecte asemln6toare, de ex. : K{xnrrfi (:rcfrcnft
:mo66fi vercedx)noudctcemqani - Orice om vd ta ajuta.
ln propozilia negativl rcdcrcdadEi ecArcuilse intrebuin{eazd cu aceeaqi valoare,
de ex.: I/ercixAuE (:aercrfirclrfi) udcrcemnoilmiteaecud.turo-Nuoricine poate
merge noaptea in pddure.
Cind se asociazi cu substantivul par, pronunrele pcfnnfi qi rixguft
devin
iar[qi sinonime, de ex.: Kixauli par (:sg6r.rit pas], Koeddn npueztrdaeSmom
zdpod, a acmpeadncac 6ptimou, -De
fiecare dtt6,, cind veneam tn acest oraE, rnd
tntilneatn cu fratele (meu).
ln propozilii cu substantive abstracte de tipul uor6ga (starea timpului),
ycr6rne (condilie), reuueparfpa E.a, pronumele eckrcuil gi ato66il se pot folosi
nozddy on ettakne ndpxe-Peofice
ca sinonime, de ex.: B ruo6frc (:scirfo)
timp el se plimbd in parc,

secr rc
scer6
nceu5i
G sauN
BCCM

(o6o) nc6u

Singular ([pncraenuoe

N
G
D
A
I
P

cavr cau6
calror6
cavouf
cavror6,ca.u6,
cauriu
(o) cau6u

BCfi

sce&
BCex
BCX)

ncefi(-ero)
(o6o) rcef,

urcrio)

caM{
cav6ft
caM6fi
canrf cavo
cau6ft (-oro)
(o) cau6fi

BCe
BCeX
BCEM

G sauN
acdMtr
(o6o) ncex

Fluml (Mr6>recrBenHoe
Yacno)

cfiwu
car*fx
cavrfiu
caufx
cavrfiun
(o) canafix

/t

i
I

Singular @grncraexuoevrclo)

N
G
D
A
I
P

cAMErn, c6Moe
cAMoro
c6MoMy
G s auN
c6r"tnr.
(o) c6tutou

o6uar
c6Mof,
cinaofi .
c6trlyro
c6llof, (-oro)
(o) citvtofi

c6usre
c6uux
oeMhrM
GsauN
c6r"twn
(o) c6uux

Observalii.
La cazurile oblice pronumele cau, cana, caud gi ctiuuil, cdnaa, cdt'tbte
prin locul accentuluigi prin terminalii la unelecazuri (vezi A sg.se deosebesc
crh,ryroqi carvro;I sg, -c6urnn qi carrarfinr;G pl. -c6tutrrx gi caurfrx;D pl,
- c6rvrrruqi canai'u;I pl. - c6vnuu qi caurinrx;P pl. - o c6wrx gi o caurix):
ecAxuil,aro6dil se declini ca adjectivele (vezi $ 72)
Pronumelercducdoril,

7a

.EXercttru
17- Punegipronwnele din paranteze la forma corespunzdtoare.
uony'rfr
Modcl. -fI no.ry'rfn (c6uar) BbIc6KyIo oqnry. -.f,
arrcdrylo oq6xry.

l. B 4- A6r"re6rur6 Etrya-2. Os6 vorr6 4po6irc.irr 5ro paccroirze r .1.

nop6ay.'3.Ha caivroniherrr udxere rIorIer6TBr J. r6po,u siuefi crgranrl.4. Ha
./. g6u.e 6duu ycrar6rnem* anrdmr. 5. Bp".* trpurul&ier {- g9o, c aocuai
yrpi go.rerrppEx.gur.6. Bu vr6xere ceorba rponn6fi6ycna f. ocrar6sre. 7. C
Anrucrasostiiocs teunf. 8. Os uor pa6r5ran r ... ycn<irrn.
1
fu(Traduceli tn limba romdnd!
1. He xra.nricauor6 ce6h,nyqrr gpyrfe re6f noxs6rrr, 2. fi. 6sur neAoB6neu cal,fllM co66i: 6qes l"r6no cA6nan sa 5rm ariuep. 3. On6 uogaprlna MEe ry
cfuylo rmiry, xor6pyro Mse xot6rocr arrr6rr. 4. Jl6ror'r lcr xar6lr.rcr sa Jr6AKe
sa r6fi xe c6Moi per6, sro n r qpduurornrrory. 5. Bciroe A6ro s6,qo ruo6ri'rr
r xopour6er6 A6.irarr.6. K rp6gmrxy ror6rarucr r r6xAottt A6ue. 7. 3ry xrdry
su M6xere uporat6rr s 8o66fi 6u6nsot6re. 8. V 6p6ra 6r1,iror"qdro r,cfrKlo,.
ueqixmor nerq6fi.9. B .ruo6jro rwrrjry uor norofirri u6eeA.10. fpu6dr rcrpesenucr sa K6xaorvr Erani.

r **

c6twyto

HeAoct6rxos
-.1:. CeMfi) 6ceuu ycranos,hrracsr6uaar-nor6g a.2. Os.r.rcxrin
n (car'af'ce66.3. 3ror cttl cndnas ur (c6r'1ffi np<ivxoro46pera.4. Er'ry(cauf,*'gxor6tocr nanuc6rr nucru6. 5, (Cau) rrrcdxotuy y.reuuxliroAapliurtrnoleft66:rrmrfi Irtrs, 6, Efi (car'r6) npr.rru;r6a rdrony 5ra rurrrc.m.7. Ten6pr rnr6rso 6*no
(cpu) no4ir'rarr o 6tgyuleN{.8. Craprix xun y (c6r"rrrft)cfuero v6px.
tr18.
Introducepitn spaliile punctateeronumele cau saz cdnarrfila forma corespun
L zdtoare,

Y. Pronumele interogative qi relative

( Bonpocilrne.abHwe
u omHocrimerbHbte
.h4ecm.oun4dHun).
$ 94. Pronumeleinterogativexro? (cine?),rro? (ce?),rar6fi? (care?),ran6r? (cefel
de?),xor6prrft?(care?),ref, (al, a, ai, ale cui?), crc6;rrrco?(cit?) pot indeplini
gi funcfia de pronume relativ, fiind folosite in propozifii subordonatein calitate
de conjuncfie.
Comparali:

l. Fpar... npn'or6rrance66s6nrpar,2. Cuoptclrldnrrrpexrapor6.nucr

Ao,..
odrepa. 3. Mu ne Aocr6rrn6rur6ros ua uo6g,En peIIIfJrtro6par/rmcx rc ... raq6cr6Eqnu. 4. Beup, rordpyro rrt c.qnan..,, ncerA6re66 gopor6. 5. -fl
JrbEr.rKy
rynrl,n ... rpacrterrft urapQ n uogaprin er6 6p6ry. 6, Cer6AHt r ue ganrM6rcs
r"lrpnr6cturofir dsesr seAos6reflI, co6oft. 7. Cx6po r'oI gdrunrago ... neprurfurr
roprir, 8. B nocr6Aseer;pdue n ue yauarb ..,, ce6i: r craJl dveur opraxas6rarsTNr qenos6roN{.

Pronume interogative
Kro x me6d npuxodiltt euepd?
Cine a venit la tine ieri ?
Cn6mro ltem mloeMy Spdnty?
Clli ani are fratele tdu?

Nf. naspundelila intrebdrl folosind pronumelexixgufi, aro66ft,scircnf,,potrivit

f tu contextul respectiv.
i
l, Itt.r6cro x64lrre r reirp? 2. Karfio rnfry ru uue garur?3. Karrte Qp!x'
TEr Bbr rnb6rrre?4, B xar6e rp6vrr nr6xno x BaM npnftrf? 5. Itra raxdu rpoJlnft6yceM6xEo nouicru B ueurp r6po.qa?6. Korl6 npuesx6et r rau 666ymxa?

Prondele interogativ-relativenoroprfi, sei se schimbi dupd gen (rcor6prfr,

reH (m.), rcor6paa,
rlr (f.), rcor6poe,
rt6 (n.), dupd.nuni6.rgi caz, Pronumelerro,
rro, cn6.nrno se schimbi numai dupd caz. ProuumeleKaKoBse schimbi dupi gen
qinumir.Kroseintrebuinleazdcu prezentulverbulpi la pers. a III.asg.,deex;:
Kro wmied) iar cu trecutul la forma genului masculin, numdrul singular (de ex.:
Kto npowm6:n?,indiferent..degenul persoaneidespre care este vorba sau de

Pronwne relative
Tor, rcro ud 6ott e uysde, udacem nofrmil
aiampa.
Cinen-a fost la muzeupoate merge miine.
Ou xomdn suamu, cx6tsno rtern meoeu!
6prirny,
EI vroia sd gtie ci$t ani are fratele tdu,

"72

_l

/)

tJ'

?,tii:,,:
' t:lrl,
"ii -

,:

numirul persoanelor, de ex.: Wo cezddua orcyTcrBoBan Ha ypdke pi'ccxoeo

asuxd} - IlempecKyl;Iapun, Ilonecry Muxail, Teodopecxyu JIasep.
Prouumelerro se intrebuinleazi cu verbul la timpul trecut, Dumdrul singular'
genul neutru, de ex.: rlro ;Ier6;roman? Ce zblrs scolo?
S 95

Declinarea pronumelor interogrtive gi relative

(Cxtoninue sanpocilmertbuotx
u omnoaonenbHbrx
aecmouudnuil)
Plural

Siogular

N
G
D
A
I
P

qTo
qer6

xTo
xor6
xonrf
xo16

ueuj
IITO
qeM

KEM

(o) rou

(o) u6u

Plural

Singular

N
G
D
A
I
P

9eft,

.rer6
vreuf
NsauG
llbtrM

(o) uu

tib

crdnrro
cxdnrrux
cr<Snrxru
cxdnrxo
crdnsrmrn
(o) crd.rnrux

qbt

sbefi
sefi
llbIO

lrgefi
(o) ud

qba
rlbtrx
t'Lf,M

N sauG
sbtfu,fl
(o) wrx

se declini ca adjectivelecalitativela forma lungE.

Pronumelexaxhfi, romdporrT

Exercilii
22. Puneli intrebdri completela atvintele subliniate,folosind pronumeleinterogative
rro? gi uro? FiTi atenli la acordul predicatului eu subiectultn propozi\iile interogative
oblinate,
nex6no ua rmaS$?
Model.Xypnda nexc6aua uxaSf -tlro
jsmcs s rocuadv ftr6cce.
2,
Cecmpd
a
uopr$6ne.
rex6ur
l. Vud1aurcu
napucon6la
lol6;cce.
4.
yu,hnacs
ceAbMdM
E
rou. 5. Bdea crortr sa
flieovxa
3. Oud.
oro16. 5. Kapaudawfinex;dnur res6ne. 7. Mot c cecmp6{trrlr s r6pog. 8. Otl
uorsmi na cra,qadu.9. Pedfima;rex6t na nnftre.
23. Puneyiintrebdri completela cuvintelesubliniate,folosindpronumeleinterogative
refi? gi nan6i? la forma coresptmzi.toue,
Model. fl. rmw! ceotla ndeuu rapangarltlw- Huuu rapas,4auldl\ar nun4f?Rarctin xaPaw4a*6Ms mmli?
l. Moil 6par livz:rcr sa rrtame.MatmlqecKoM
$ary.mr6re. 2. Ys66w.u irnozo
udaouurcancerga urtctlre. 3. Mrr ropgliMoa ndwutttu donwrtuu ycndxauz. 4. .8
nt

pl-p6raer'g.l*o!!p:9.Py6_rf"r,6pdae.'6;od6':::
",orpf:fg,fe;f,lA,eg_V,.*1r$,gp.(,,5::;Onf
paccxrfurreaet
o ceoEanli6inou fepS;e,7, I[epeA6fiTetrprBgt etw4il fttittepn:8.'IId-'
eoetatsri Bfucmopetycfrr-atrixar[f, 9, Mah x6vnaraocer46 q'rtcrts. 18. B nfuten
wxdnuoil 6s6rsor6re rcerA6 r"rs6ro.Iurirenefi.
tn linba rusd.
fTrailuceti
l. Elevul pe care-lcauti profesorulsegisegtein curte. 2. A*ela careva ajunge
primul la finig va devreni
campion.3. Cum estpacestroman? 4. Cu cili elevi vorbegteprofesorul? 5. Btriefiicu carene-amintilnit mergeaula munte.6. Noi am plecat
pe drumul care due spre p[dure. 8. Lucrarea trebuie si o conduci cel care are o
mai mare experienfi.g. Ai citit carteape"carefi-am adus-o?10, Cum esteaceast6
carte?
***

VI. Pronumelenegativ (Ompm4imenbHoe

Mecmouudruue)
$ 96. O trisdturi specifici a pronumelor negative o constituie prezenta negaliei
ru care se adaugdla pronumeleinterogative: nn{xro-nnrcro (nimeni); ntr*qro
mrsro (nimic); rm*qef;-uq6fi (al, a niminui); m*rcarcof,-rurcarc6fi(nici un fel);
nnfcro;nro - nnqcrinbro (nioi un pic). Pronumele n6roro gi n6rero aulabazd
forma. genitivului pronumelor rno gi vro qi se formeaz6 cu ajutorul negaliei re.
Neavind forma nominativului, ele se intrebuinleazi. ia propozitii impersona'e,
in funcfie de complement, de ex.: Hfrcoro 6&tto cnpoctimb, 'rerr npodxamt x
Qdumplt-l'l-sfr avut W cme intreba cannsd ajtmg in centrtil (ora;ului);*f{tero 6&ao
ddtamo: eao pa66myaddo 6&ao nepenucdma-N-am avzt co face, toatd lucra.
rea a trebuit sd fie trotuisd.
Pronumelenegativeslnt folositeou scopul de a intdri sensulnesativ al propozifiei. de ex.i OH msen6 ne saart*El nu gtia nimic.
Cind sint folosite prepoziiii, pronumele negativ se desparte in negalia nn gi
pronumeleinterogativ, iar prepozitriase plaseazdintre ele, de ex: CeroAsrrr Hn
c rseMne scmpetnuncn-Astdzi nu m-am tnttlnit ca nimeni.
PronumeleRRrr6,trrr6 se declini ca pronumele interogative nro, vro iar
sur*rdfi gi nnr6fi - ca pronumele rcan6fi,refi (vezi paragraful precedent).

EXerctflr
'

25. Inlocuili cuvintele subtiniate ca unul din pronumelenegative (nucr6, nrrrr6,

xnrax6ft, nrr6fi).
Model: A eadse {pEurartrfu-.fl uuror6 Ee qpnilraru6Jr
l. groro urcBMa.[ue uorrysrlr. 2, Eay,n Smoaane roaoprin, 3. Jmux rpurfqecrm pa66r or Ee lruraJr.4. fl se nocer*h ilmoil sircrasru.. 5. Mo npe4noxi/3

I
iiiioitrittilpnteihi"i"fronq*ei''aisi&".lnucro-rurrropin6roroo

t6tero. Repineli alcdtuirea propoziliilor eu pronumel [6roro, n6qero.

Cefi'ric rvmen6qerciA6narr.
A.l, C.eiq6cr'mr.rerdseA6raro.
Erri *6qero 6iuro narrtcrag6rr.
2. On s serd:saM'ie ciag6n.
Er,,r! rdrovy uucdrr ufcrua.
3. Os uuxorr,qine rfruer uriceM.
B.l. OsuEcKeMEeApyxuJr.
Er"rf ne c xer"r6rir.no4pyxfrr.
2, .fI un x ror,4f ae uourn.
Mue se r rorrrj 6riao uoi-rf.
3. B .q6Me6rmora r un o rr"rue 6;i,rly B a6rr.reor4drxa-we re o uErvr6jger
ga66rurrcs.
SaooTtrTLCS.

]fi

rtri

27. Rdspundcyila fntrebdri,folosind pronumelemrxr6, rmrr6,precurngipronumele

u6rcoro,ssero.
Model.Koro rrr rcrpevi"iru cer6lp.fisa soxs6ne?-lI nmoro ue lcrpev6lr, norolrf
qro MEesdroro ncrpeuirr.

l. Or xor6 rrr oxa.q6ere u6nroqz? 2, Vg-za qer6 ru cn6pure? 3. B q6v

orl Bac y6exafi:f! 4. Ot ro16 rrr norryriere micrrvra?5. C reu on cor6rosanca?
6. Korralfo16 paccr6arrranao crov r6pe?

iiill

VII. Pronumeleneilefinit (Heonpedea1uuoe

uecmounduue)

,li'

iliii

,l

il{l
I

! t1.,

ifili
irll

riiii

ii

il
lllil

tilii

ii
iili
I
i

illl

L]

ii

i
ll
t

ii

oitii-

&iun;
b) in propoziiii care expriml o cereresavut ordin, de ex.: Paccxatrcilme
Sd'-i dea cinevt
qro-xn6Jgr - Povestili ceya;nycmb rcto'ru6fal dacmeuy
mWea;
c) cu verbele de aspectimperfectiv,asociatecu diferite obiectede acelaqifel,
cind are sensde repetare a actiunii, de ex.: Koeddou 6ept a 6u6tuomdxercaxyronrff4r xartzy, on eEeuavd4enepenicmorcaem-Ctndiade labhliotecd w* carte,
mai tntii o rd$oie;te.
Observaqie.
,
Pronumelenedefinit rax6f,-uu6y,qrcu valoare de repetarese intrebuinleazd
numai atunci cind obiectele cu care se asociazidiferd ca sortiment. De pildd'
in exemplulde mai sus este vorba de fiecare datl de altl carte. Este incorect
si spunem: Vmpou oa ewnuedaadtaeaxy marcdreun6f,ryrc6{e -Dimineald
biuse o cegculdile cafea (oarecare),intrucit cafeauareprezintd,de fiecare dat6, acelagiprodus.Putem fotosi insd construclia Vmpon ou eomuadncmarcdnrarc6rom6fnr c6rca- Dirninealabduseun pahar de sac. (Se gtie cd existi mai multe
feluri de suc);
d) cind vorbitorul nu dispunede o informalieptecisd privind o persoanI, un
obiect etc. ln asemeneaconstrucfii se intrebuinfeazi qi cuvintelemodale, expr!
mind presupuoerea, probabilitatea, ca: repofruo (probabil), rvroxer{rirrr (se
'
poate),naa6pxoe(probabil), orerfgso (evident,desigur) etc. De ex.: Itraadpwoe,
qro-m6Jnr caywittoco c uuu-Ptobsbil s-a intXmplat ceYu cu eli

Existi in limba rusd un grup destulde numerosde pronumenedefinite,formate de la alte pronumecu ajutorul particulelor -ro, -m6fgr, no6-, ue-: rcrGro
(cineva), xn6-ro (niqte, ceva), narc6[-ro, (careva),v6ft-ro (al cuiva), nro-rn6fgr,
(cinevadin...), rcaroft-nu6f4r,(un fel de...),refi-undfgb (al cuiva), roe-rcni(cineva
din...), roe-qr6 (ceva), rco6-xarcfie(un fel de...), x6rcro (cineva) n6.rro (ceva),
n6noropne (unii), u6uco.rrrno(ci1iva,citeva).
$ 97. Valorile semanticeale acestor pronume diferi in funclie de particula careli
se atageazi. Astfel, pronumele nedefinit, format cu ajutorul particulei -To, va avea
ln vedere:
a) un obiect real qi cunoscutin general,insd necunoscutpentru vorbitor, de
ex.: Kro-ro npuwdt K H.an4
- A venit cineva la noi ; \16-ro eed 6emon6utto
- Cevatl nelinistea;Mapila dani une narfio-ro xniley - Maria mi-a dat o carte;

d.eobiecte,de ex.l Hauocmde) pentru a semnalao cantitate netnsemnatd

dea qacd-A rdmassd mai luudm doar weo
ma nopa66mamurcanc,rtxqwtffav
rcarrfrx-st6f,&ddcnmtxurcudmpoe-Pfnd
doud ore; fio Eyxapdcmaocmaed,eoca
la Bucuregtiau rdmas iloar vreo zecekm.

b) un obiectcunoscutin generalpentru vorbitor, dar neprecizatin momentul

vorbirii, de ex.: .fl crtrltwat pdaawe qrwro o6 imoil pa66me- Am auzit inainte
ceva despreaceastd lucrare.

$ 99. Pronumelecu particula Koe- au urmitoarele valori:

pentru
a) indici un obiectsau un fapt cunoscutpentrvvorbitor,dar necunoscut
interlocutor,de ex.: Ifocniwaitme, flau eau paccxducemrc6e.qrouumepdcuoeo6
sxcr!'pcuu- Ascultali,Dan vd va povestieevainteresantdespreexcursie;

$ 98. Pronumelecu particula -nn6far se lntrebuinleazdin urmitoarele cazuri:

a) cind este vorba de cineva neprecizatinci de vorbitor, de ex.: Tot d6a-

v6

porriori*i io E*r* nouv'moy; 'irleniie ta tp'i-ioi*':@ttpi)

(qro-m6fnr eto.) apare in

fucru. Cu aceastd valoare pronumele nro-nr6f,r
constru4ii-cu.verbe la timpul viitor, alaturi ,de cuvintele modale uigo, nfxno
(trebuie),xe;rdte:rrrno,neodxogrftuo(este de dorit, este necesar), c.n6ayer(este
c reDr-rm6fg5- Estenecesar
necesar)etc., de ex.: Te6d or,64yer nocoedmoeamoca
si te sfdtuieSti ca cineva.
ldli1o xrytimt qro-m6far ua stiempax- Trebuie cumpdrat ceva-pentru tnicul

Ii

r{

1
!j
..:1
,14

, .;.i1

pulin, tinind seama

b) cind searein vederecevadesprecarese;tie gi se vorbegte
numai de un anumit aspect al obiectului, de ex.: fr yuci ycndt nozoeop{tmo
r6e.c reu- Am reuEit deja sd stau de vorbi an clte cineva"On yeaaa rc6e-qro'

77

o rnou4,t4rnd66utocqdsanoo HerwHa codpdauu- A aflat clte ceva din ce s-a

spusdespre el la Sedingd.
Pronumele cu partioula xoe- admite intercalareaprepozitiei intre particuli gi
protruller In cazul acesta,ele se scriu separat:lc6ey nor6, rc6ec ueu, rc6eo rdu,
r6e o xou.
Pronumeleu6nro gi u6qro sefolosescin limba rusd numai la cazul nomioativ
(n6rcro) sau nominativ gi acuzativ (n6rro). IJ,6wrolleande ctcune Sntou ddue Un orrecare Ivanov a locuit tn acea$Acasd; Mot ycttritwatu o nli'i.u'6sro uamepdcuoe-Am auzit despreel ceta interesant.
|-------.-.-_.---.;
pronume nedefinite: se Kro nnoE,rcar
I Relineli I unele imbiniri frazeologicecu
(nu-i altcineva decit...),re qro moe, RaK (nu este altceva decit..,, de ex.:
He rcr6 rudfi, xan caa dupironop omxpdw co6pdaue- Nimeni iltnl, dectt
directorul ln persoand.a deschis;edin1a.
On peutitt, vmo 5mo 66t4ose rr6-nu6e, nan doaowdil rduew - El a ajuw la
concluziacd nu era altceva ileclt o piatrd mare.
Pronumelerc6enro, n6e-rro, nro-u6f4r, .rro-nu6fgr, rr&ro, qr6-ro sedeclini
dupd modelul pronumelor iuterogative xto gi lro iar ratcrii-ro dupd modelul
adjectivelor.

Exercilii

''" 39; Rfipundeli la'lntieb;dri,

Model. cx6wxo ra.rolrdrpor go r6poAa?- [o
u6rpor.

L
r6poAa xa'r{x-Ej6j'qr 5 nano'

L Crc6nrxo-,un6fi octfuocr ao raulixyr? 2. Bvep6 r"m6ro yreuxr6a orcfr'

crBoBiuroua co6pirau? 3. Od t6rro xfra a gep6nue?4. Trr.q6ffo pasror6paBaJruo reire$6ry? 5. Brr rylfurz r"m6ro xour[6r? 6. cx6rsxo crparriu rrr goaxrrl
npouur6rr K yp6K/ 7. fl. onosxeJra,ngnrslire. Bu A6lro ruresi xA6rE? 8. Aa'
16ro lr orcdlAa 'qo qrrpa rr5po,qa?9. 3ra rsrha A6poro cr6rr?
31, Citili propoziliile de mai jos, determintndsensul .pronumelor cu particula
-vde" Traduceli acestepropozifii.
1. Ifo,qox$ire werrh, pe6inal fr. safrn! .qov6fi u rosrrvrf x6e-rarfe rdrqg
u ycn6xesaulero nn6sa, 3. A y ueni ecrr roe-raxfe
2. K<ie-rro tr3 EaccoMf,eBSacr
u6socrg AJrr Bac. 4. 06 onepe<llaau Cyc6mmr lnrfurn e yx6 roe-qt6 c.rdrurala.
5. Koe-xor4i rao6 arrcrynjl6sEeHe ronpanunocr, 6. Hanr seo6xoAriN{orroroBoprlrr xoe o .rLr. 7. Os ,q6rxes nororopfirr r6e c xeu.
32. Traduceli tn lirnba romdnd.
l. B n6urev;rnqe 6un s6rro IIBas6r, yrr?re:n natriscroro ssfrra. 2. I\{ne
Kar6.rocr,rrro oE crp6rr sdqro nerlisecrBesgoeu nperp6cuoe.3-BxanfLsa Ao' pdre noxa:6.nocru6vto reorpe4enmoe: se ro MaEuiEa,r{e ro rcnita. 4. Ha
niruefi fnrue xal s6rro Brirrop, xor6prrfi nepe6xanr np6mnou ro.t' na rd'ayro
naapnfpy.
33. Traduceli in limba rusd,

propoziliile de mai jos,Determina1i

sensulfiecdrui pronumenedefinit,
28. TraduceSi
l. Vsennxri moiru rpjuuaMu u o q6u-ro roroprbru. 2. B up6u;rolr ro4i
r xax6rr-ro Nypur4ner npovur6r dueur natepdcnltft paccrc6s.3. Os peudr ua
6jpyuraft ro4 rt'rulcarr raxd[-ua61i,+ aureparfpuo-xygdxecrreauufi xypu6.n.
4. flocoa6rytre Mse ud-na6;iar anrep6cnoenoqur6rr. BeAr cei.{6c nrt
"nr'6ere qr6-ro zurepdcnoe,5. OH 6.IeEblrndro pa6draer:.Ha crori6 y serd rcerAd
lex6r raxrie-ro xnrirr, rordprre or roucnexrripyer, 6. KorA6 os rro-m6f.+
paccx6srnaer, y nerd cnaerusdgorirarorcx ycit. 7, Crdruuro, rar uanepx;fxpycrrir
nA s cuer uog weft-ro nordft. 8. Her xnirr, xor6paa ne yrura 6u nroAi ,!el\,ry-

1. In fiecaresear[ el treceape la careva dintre cunoscufii s[i.2; Aq vrea sd

cumpir vreun tablou al acestuipictor. 3. ln camerl cineva vorbea la telefon.
4. PinEin prezentel n-a sosit.Ceval-a refinut la lucru. 5. De ce s-a adunat lume?
- Probabil s-a intimplat ceva acolo. 6. Cr duce Maria? Desigur, niqte jucdrii'
7. Trebuie s[ cumpirdm cevacadouri pentru copii. 8. Cine cren cd m-a invitat
la spectacol?Nimeni altcinevadecit dirijorul. 9. Ce era in sertar?- Nimic altceva
decit cirfi. 10. El a povestitprietenilor cite cevadin ceeace s-a intimplat'

ru6y.ur.
29.Puneli in locul punctelorprorumelenedefinitecu particularo sau su6fAs laforma
corespunzdtoare.
1, Ha adcrnsqe nocnduuatcf IIryM: ... cxoArin nnas. 2, Cuofite, noxa.nyfin6csro. 3. Kou6 uenon6ryrpliano, errajxdverca uoronopfrr c
cra, .,. BecgJrylo
une
cragiilr ... r5.reu6unrep6cnlto nocndnuqy. 5,... r.rgrocrdft sH4.
B.rep6
...
rtreJrB qerrrp slJtus. uoAoruenr po.imo. 6. Borpjr ryni.nu ... uesuardMBler*64a.
tc, vto a ralr craxf, 8. EIralioepnlinx
,,, rscr 6yv6ru R sanlrurfi.re
7. BogsNarire
pa65ry v cra.r,6nu,:IroraM ecrb ,.. ornri6ru. 9. Pa6&am u yvrirrcx 6rjurodqenr
rurep6cno: r<Axlprfi AeEbM6I yeuar6na ... s6eoe. 10, Typrictu peuuiau ocrallosrirbcs Ea .,. norriuKeu orgoxujtr,
/8

79

NUME RAL UL
(I/[nrr rnc.rrrfi
re.rrruoe)
ii

$ 100. ln fmba rusl numeralelese impart dupd sensin:cardinale(xottiaecmeeugi fracfionarc (dp66uute).

aareJ,orilinale(nophdrcoeote),
colective(co6updmetuuale)
Numeralelecanlinalerlspund la intrebarea cr6lrrco (ci1i, clte?), de ex.:
V nac e xadccerpiqqarr Iuecrb yaeuuxde(Crc6mro yuenuxde?);Ha crnoat!
^ne
xnilzu. (Crc6wrco xnu22)
Numeralele orilinale rdspund la intrebarea rcordprrfi, rcor6par, nor6poeo
xor6pue? (al citelea, a ciIa, ai citelea, ale citelea?),de ex.: On xyruin 6uadmut
e rp6rfrprg(aror{pufrpad?)-El
a cumpdrat bilete in rlndul al treilea. fl
uayvdropi,ccrcuilrsrilr rertEpruft ro,q (rcot6prrfteod?)-Eu tnvdl limba rusd al
pafrulea an (de patru ani).
Numeralele colective prenntd obiectele ca un tot, de ex.: {r'6e udawurcoe
udym e medmp.(Crc6.mroudawuxoe?)-Doi bdieli merg la teatru.
NumeralelefracfionareexprimI o anumiti parte dintr-un intreg, de ex.:
oaui rp6rrr-o
treime (1/3) (rarrfln qacmu?-a clta, parte ?)
Dup6 formd, numeralelese impart in trei grupe:
a) simple,cu o singurd riddcinE: mpu, wecmb,czo (i00);
(al unsprezecelea),
din doud saumai multe riddcinl odfiunad4amanT
b) compuse
numeralese scriu intr-un singur cuvint);
nnmadeci.m(50) q.a.(aceste
c) combinate,formatedin numeralesimpleqi compuse:mpidqamuwecmu(36),
cmo dedd4ambnnmb (125). Pirlile numeralelor combinate se scriu separat.

$ 101. L Numeralul
Unitililo

1-oAro
2-Asa
3-rpa
4-qerftpe
5-usn
6-ruecrn
7-cel'ar
8-Bdceur
9-a6gt'rb

80

cardinal (Roni,aecmeeHHoe qucr'IlimeftHoe)

d e la 1 1 la 1 9

l lJolriHEaAqarr!
l2-,qseg6Arlarb
l3-rplru6,qqarb
l4-serdrpr4qqarr
15-nsrir6auarr
16-urecru6auarr
17-cenrs6Auarb
l8-rocevru6Aqarr
l9-aessrs6nuarb

l0-A6cxru
20-wdaaars
30-rpf.qqarr
40-cdpox
50-rrrruAecsr
50-uecrl4ecir
70-c6MrAecqr
80-r6ceiurAecgr
90-Aesqg6cto

100-cro
200-,qB6cru
300-rpfcra
400-uerdrpec:ra
500--ngrrcor
600-ruecrrc6r
700-cevrccir
800-soceMrcot
9OG-,qessrbc6t

2. Nuiiieidlele"domiiused{t'la 11
cur la sfirqit.
asemenea,
3. ln ortografia numeralului existi doar un singur r. Acesta poate fi la sfirqit
(in cazurilear6tate) sau in mijlocul cuvintului la numeralele compusece denumesc
zeci qi sute, dupd 40, respectiv dup[ 400 (vezi tabelul de mai sus).
Numeralelecardinalese declin[, dar nu au numir Si gen.Exceplie fac:
(miliard). Acesteasecomporti
a) rficnra (mie),rlunnuiln (milion), uu.n.mr{pn
ca niqtesubstantive(de genulfeminin,respectivmasculin),avind qi numirul plural:
nkcnw (mii), Mrnnu6ubl (milioane), mr.n:rndp,&r( miliarde) ;
b) numeralulog{u are forme pentru toate cele trei genuri: o\filr'.tapauddw
(m.), o,qs6cend(t.), ogni xnfiaa (f.); *
c) numeralul ABa are doul forme - una pentru masculin gi neutru: Ana
pr nucaud,qi alta pentru feminin: Erieddoo,txu;
udnauw<a,
d) aceluiaqiregim ii sint subordonateqi numeralelecombinatecare se terminS.
io I si 2. De ex.:
rapaxAdm
cmo o&rt,m
cmo onndeend
cmo owiwliri'

cmo Arla rapas4am{

cmo xng ceJrd
cmo Be rrrrfirn

CelelaltenumeralepdstreazdaceeaEiformd., indiferent de genul substaotiveior

cu care se asociazS:
mpu, uem&perapandawd(cead, xapmuuat)
nfrrnb,urecmb...(xapwdaweil, cEa,xapmtiu)
$ 102. Asociereanumeralelorcarelinale(la nominativ) cu substantiYe
1. Dupd numeralul l qi dupi numeralelecombinatecare au la sfirqit 1, substantivul std,\n cazul nominativ,numdrul singuhr. De ex.: aartn r6poxi cdporc
o4rftnr6poArcmo o1rtil r6poa; onlr6 cen6,cdporcoAn6ce.r6, cmo oprr6 cel6; oAn6
crpen6,cdpox oilttl crpau6, cmo opn6 crpan6.
2. DupI numeralele 2, 3 qi 4, precum qi dup5 numeralele combinate,
care au la sfirgit 2, 3 gi 4, substantivelestau la cazul genitiv singular. De ex.:
rBa (?iptr,'rerrirpe) asroModrfirs (rucru6)
me (rpn, 'renirPe) naPrrfinu
deddqamagna (rpu, uerupe) asroMo6fnx (mcru6)
deddr4amo
4ne (tpn, .rerrrpe)xaprrfiuu
* Articolul nehotdrlt din limba romAnd (un, o) se omite de obicei in traducere. Sint qi
cazuri insd cind el esteredat prin o,qrfu, oAn{, oan6, de ex.:0 femeie mi-ipovestitcevainteremnt - Offi,ctcdHtquna Jv,nepaccxazdaa vm6mo wunepdome.
6 -

Gramatica.limbiiruse de uz scolar c. -

1581

81

ffii'-'i.

i::l

il

:.

3. DupE celelaltenumerale(5, 6,7,8, 9...) ia cazulnominativ,"o a.u""tiu,

substantivelestau la cazul genitiv plural. De ex.: rnecrb xaprir, mprtdaamy
rnecrr rcaprriil, cmo urecTb Keprfin, dee m&caqu nnmucdmdedd4amt mecrs
rcaprrfin.

'
I

tcothtecmaeauom
Declinareanumerdelor cardinale (CKiroqeHue
quclumeJtbilbDc)

$ 103. L Declinarea numeraleloroAfiu, oAn6,oag6, oAEf

l'r:
iLl

:i:,
ii::
i:::

,axercuu
1. Subliniali tn textul de mai jos numeralele.
Puneli lntrebdri la fiecare din ele, determinin&rle Jelul.
a) B nrrcdmuofi6u6ruor6re.qseAB6psn uerCrpeorn6, Ha cton6 nex6r piiccrne xypa6nu. ,{r6e yuenurdr cEAfu 3a crondu R qut6rot. Ildprufi yrentr
etrT6erco cnoaapvr,a nrop6ft.rnT6er 6er cnorapf. Tp6e yuennx<issnt6rcr nopliccxu.

N
G
D
A
I
P

oArhI,

oArtg,
1

6gso16
o.{Hora}i
o,4tro16,
oAEItM

OAIIO

o&6
o,qs6fi
o,m6ft

oand

OTJT'

oasdfi
(o6) oqsdft

(o6)o;rr6u

ogrti
o.tw6x
offifu
o4srl, oAnlix
o.16fuar.r
(o5) o.enix

Folosirea numeralului o4fiu la plural

6) B Srov urra@icroir As6cruc6por uara ruui. B rperbeM prgy wax6wrct

(sfrs no pyvirucroii nmeparfpe. Ildprar xirfra s Srovrpn.4j <<I4cropunpyrra{mB xsrire
crofi nn'replrfpru. .{r6,uuarb rrflTb yverrr6r xAyr gKcl(ypcoB6Aa.
nrerdrp-'craABeArInrbrpa crpanri[n. On .rnrdr r6nrro ndparrft rorr 5roro
polrfua.

Formelecazualeale numeraluluionrirrla plural (ohtiL odnilx, oduila g.a.m.d.),

se folosesc:

2. Asociali cuvintelercrf;ra, rerpi4r, yrenfirc,mrcuu6, nR.norpfiror,Merp, qac,

genr, uurfra, r*cffra, um;u6u cu urmdtoarele
numerale:\, 2, 3, 4, 5, 6,7,8,9,
70, 20, 40, 150, 260, 94, 93, 57,65, 72.
Model. op.tx|rsrira, Ase rufra, tpu rurfrr, uerdrperufru, rrrrb KEr{r..,

b) cu sensulde unii, o parte ilintre...ode ex.: Caaviiaa dupdxmopzaeopila

c oAufiuu yuenwttiuu, nam6u c dpyziuu-La tnceputdirectorula vorbit ar mii
elevi (o parte dintre eleu), apoi cu ceilalli;

sau EB,la .formacerutdde subfi. Puneytin locul spaliilorpunctatenumeraleleorywrr

! stanti't,,

o) pe lingd substantivelecare au numai pluralul: oAnf vacdr(un ceas)ogun

(o foarfecd), omrfiro,txil (o perechede ochelari).
nducuurlor.

nS*yp",am. 2. V rrreuir nopr$64e r6nbxo

.-- l. Hn cro46 rexir*urera
r *&,s,i.". 3. B u6e[. g6unare croitdd$ton, q\+.ti*,*Sxp6cra
*\.tpan"
5. M6r'ta *yn#ttu ff'ranorpaunaa
u${popnrr.-+. ll^ creu6 pucirffiaprrfuu.
.v.htt.6. Hr Arsluo csgir tr$Minbqara, a a rp6cneffi6ro.Ira. 4. Rdspundelila urmdtoareletntrebdri.
1. Cx6rbxo ,{neft n xnaap6?2. Cr6nsrcoAEefts $enpal6? 3. Cr6mro .qnefi
o aupdre? 4. Crdnrxo par n regdruoy rac yp6nu pliccroro ggbrx6?(pyritriraororo
*rnrr6, (prirrrrl, Marett6rlrl(u).5. Crdnaro reg6nr B Mdctqe?6. Cxdn6ro ,qset
r neA6;re?
5. Povestili despreclasa voastrdrdspunzindla intrebdri.
Cr6nsxo gAecrAgep6fi?Cr6lrxo sAecr6rou? Cx6nrro 3Aecbilapr? Cx6asro
y.rerux6r lunrct s s6utel\4rl6cce (Cr6nrr<o MAnr.IuroB,cx6mro gdoouerX
Cr6rrxo KaprIiH nnc,hrsa crdnax?
82

66utuo\artyueuw<rtudweeo
nu4Atl
a) cu sensulde numai,de ex.:Ha xoarydpnte
- La concert au Jost numai e/evi ei liceului nostru;

$ 104. 2. Declinarea numeralelor ABar Tptr, 'renilpe

Masculin

N
G
D
A
I
P

Neutru

Feminin

ABE

ABA
ABYX
ABYM.

wa

(spyx)
ABy}.4f"

(o) rwyx

ABe

rprl
uerdrpe
rpex
uerupx
rpeM
uerr,rpdr"r
rpu (rpx) uerdrpe(.rerup6x)
TpeMi
rerrrprvf
(o) rpx (o) 'rerrrpx

3. Declinarea numeralelor de la 5 la 20 Ei a numeralului 30

$ 105. Numeralele lrtrrb, tIrecrt ... ,qBriAqalE 9i rPrfiaqaru se declinE
ca formtr sint si numeralelg
ca substantivele feminine. Aseminitoare

8'

.,.";;;*

.i - ,.'

n'"=';'li'ti.l;'i';
.+.-. ..
.-.1...:_... .

T::*"
de la 50 la '80 (namadecnm, wecmodeicrtm, ciuodecnm, e6ceiadecam),
(vezi tabelele de mai jos).
care igi modifici in declinare ambele pirli

N
G
D
A
I
P

uecrb
B6ceMb
usrs
ABeAuarb
I
ruecrri
rocrufi
nn"tir
,usaAqarf
I
EocEMIi
uarri
mecrf
Asa.qqarf
I
ruecrr
BoceMb
nxrr
As6AIIarr
I
urecrrrir
usrrrb
DoceMbro
ABaAuar+ro
I
(o) rocrrlrf
(o).qBaaqarfi
| (o) nsrri (o) urecrf

rprilqars
rpllAqarrl
rpunqarri
tpf,uqarr
rpnaqarr(r
(o) rpr.quarf

$ 106.

N
.G
D
A
I
P

ustrc6r,
'urtilc6r
' uarucr6u
uarrc6r
uatrioc16Mir
(o) nsrncrix

ureprrc6r.
ii

d 4 .:!-::;

i !!!-,,

:,-

III@TBCOT

ruecrRcr6tta
urectrc6r
uiecgrocrhirtr
ureCtucrax

celurCrbrra
ceuscdr

aocrllllcrirr,t
soceMbcdr

ceMbrccTaMu

BocbMblocTaMtr

ceMI{cTax

rocruracr6x

$ 109. 4. Declinarea nutneralelorr$rcnra, ur.nln6n, nru.nmipg

Numeralul rfics.ra se declind ca gi sgbstantivul rf'ra, dar la cazul instrumental are gi forma rulcrrrro, ca numeralul nsrrrir.
Numeralele uu,uru6n, mu,nnnip4,rpu.nnu6use declini ca substantivele
de genul masculin in consoani duri, ele avind gi numirul plural: rglcsqu'
uu.n;rn6nrr...
Singular

N
G
D
A
I
P

nxrr4ecir
nstrtEecgflu
nf;rriEecsrlr
nsrrAecfr
natr(:.{ecsrrro
(o) nsrfigecrru

UIECTb,IIEC'T

IUeCTrrAeCrTr.I
IUeCTTAeCTTI{
IuecrrAecir
urecrubaecqtrro

c6ur4ecrr
cew,h,iecsru
cgurtAecr'trr
cdr,raecsr
ceurtb,qecrtuo

rcicer"rgecm
socrilaliAec.srn
soglMriaecsrn
adceilarAecsr
rocel"rubgectTbIo

(o) ruecrriaecsrr.r (o) cer',rriaecmn(o) rocr'vrt.rlectTl.l

N
G
D
A
I
P

N
G
D
A
I
P

copoK
copor6
copor6
c<ipor
copor6
copox6

AeBrHocro
AessHdcra
gerrndcra
Aesnrdcro
Auqndcra
,{esqu6cra

cTo
cTa
cTa
cTo
cTa
cTa

Aceste numerale se aseamlnd prin faptul ci fiecare dintre ele are o

singurd formd la cazurile oblice, in afard de ilcuzativ, care este identic cu
nonrinativul.
$ 108.

(o) vua.rr.r6ue

rt'rcsEtr
rdrcxs
rgrctsaM
t[tcr,gu

vRnnr,r6grr
vurmn6noB
llunnr.r6nau
vlrn.nu6nsr

TflctqaMu

Mur.ngdEav14

(o) rrJrcavax

gr6c'rr
4oyxcd,r
4ayucr6u
Aa6crs.
.qayurcr6w
(o) aaycr6x

rp,ftcra
rpxccir
rpdr"rcrSu
rpricra
rpevact6rrlu
(o) rpecr6x

(o) vn.nnr6nax

cocrasgblx qscnrirerbur'rx)

$ 110. La acestenumerale sedeclindfiecarecomponent.Spre exemplunumeralul45T3:

c6!,6[ecfiT

N
G
D
A
I
P

.lerrirpe
uerrrpx
rerrrp6r'r
uerirpe
qerrrpEMi
(o)'rerupx

ritcsqn
Tdlcf,s
rdrcrqalr
r{rcMn
rdrcs.ravll
riitcrqax

nnrr,c6r
nqrr,lcdr
nstrctir"r
n.srrc6t
nrrrtocr6lru
nlrrcr{x

cdvrAecrt
ceufAecxtl'I
cevriAecxrr
c6NrAeosr
oetvrubAecrrsrc
ceMd,qec.srlr

A. Folosirea numeraluluicardinal in construcfii firi

200-400

84

umaudn
ur.r.nrtn6na
vrnnu<iny
uulau6*t
vralnduov

5. Declinarea numeralelor combinate(Crlounue

$ r07.

N
G
D
A
I
P

rdrcssa
rdrcssn
rfrcsue
rrircrry
rdrcsqefi
rircssbro
(o) rrircare

verdrpecra
.rerrrpdxc6r
.rerrrpdrracr6u
.rer(rpecra
.rerrrpruacrivru
(o) verupxcrix

rptr
rp0x
rPdu
rPtI
TpeMt
rPex

prepozifii

$ 111.1.Dupi numeralele oAfu, bAui, onn6 adjectivul care insofeEtesubstantivul st6, ca gi acesta,la nominativsingular,de ex,; od{tnu6euilpoudn, odtldudaan
xurtea, odud ndeoenucou6.

ro
.i

ii,

ii
il'

f.

ii
:i:
:1i
ii

ii
I
ii:

ii
l;

p
il!.

!i

#
il[
flf
tI
ii+r
tI

til

;iiii.

iliii:
iifii
jrill

iirii
t:ir
,iili

i4ii
it

'
'46
'8"
in geu. numir gi Cazcii sirbstantineld
ij"bbaie'le daierminE; d.i.i iibCiidileC
epiua n npovumd.,tmd,,turcoognj nnrepdcnyronurfiry- ln ultimul timp am citit
dosr o (singurd) carte interesantli.

rptr, verftpe la cazuriieoblice se acordi cu substantivele,

2. Numeralele,qBa,
de'ex.:PewdaueABW nnox6por 6&ao npttnamoecert xadccou (G) - Hotdrirea
celor doi pionieri a fost acceptatd de tntreaga clasd.
NumeraleleconTpuse,
care au la sfirgit ABa, TprI,rerfipe (daddpannaemtrpe,
dadcmump{tlqamadea,.. etc.), se supun aceluiaqiregim, ca qi numeraleledca,
mpu, uemdtpe:B Eyxapicme co6panficowrcd,cuawtu
Ara,qqarf wyx truydee(G)
- In Bucuregtis-au adunatelevi din iloulzeci 9i doui de licee.
3. Cind numeraleleABa, rptr, verdrpe se asociazi cu substantivede genul
crasculincaredenumescfinfe, atunciele au cazulacuzativla fel cu genitivul,de ex.:
am tntrebat doi
Mot cnpoctittu4ryx r6uouefir\,zde uaxddumcauysiil-Noi
tineri unde se gdsegtemuzeul,
Forma genitivului plural la cazttl acazativ nu se intrebuinleazl, in cazul numeralelorcompusecu dea,mpu,vemr!ryercind
eleseasociazicu substantiveanimate,
de ex.: fiupdrcmopwxd,tat omndmt!,,t,Kar{ajtvwux As6Aqarbrenirpe yrenulci- Directorul ;colii a evidenliat,ca pe cei mai buni, loai;zeci qi patru de elevi.
$ 112. Reguliite fotosirea numeralelorcardinalecu substantiveinsofiterle ailjective
sau pronumeposesive
1. DupI numeraleleABa, TpH, rerfipe la cazurile nominativ sau acuzatlv
substantivelede genul masculinsau neutru staa la cazul geaitiv singuiar, iar adiectivele la genitivplural, de ex.: B wrc|neomrcpitauAnau6srrx rca6undrano fi*suxe
u xtluau - In gcoalds-au deschis-douicabinetenoi defizicd gi chimie,
2, Dupd numeralele gsr, $r'pu, uerrirpe la cazul nominativ sau acuzativ
substantivele
de genul feminin stau la genitiv singnltr, iar adiectivelecare le inso'
pot
sta
atit
/a nominativplural, ctl gi /a geuitivplural, de ex,: V uac e ua<6ae
lesc
ecmbrpit 6onrufie .na6oprr6puu(rpn 6o.nlufix ,na6opar6prx).
3. La celelaltecazuri numeralelegra, rpu, vertrpe se acordd cu adjectivul
qi substantivul; E npoaumdtcmamabo rpi cudnux ,rErqurcax (ca.zullnrepozilional)- Eu am citit un articol despretrei aviatori curajo;i.
Aceleagireguli ae{ioneazigi atunci cind numeralelegna, rpu,!'rerdrpe se
asociazii cu pronume gi fsubstautlve,de ex.: Tpn u{unx yueufna noayuilau
oauunuddeno pfteet<oayasbttr'-Trei elevi de-ai
npdauu na pecny6turcd.na<oil
nogtri ar pfimit premii la olimpiadarepublicandde limba rusd.
4. RegulileI, 2,3 sint valabilegi pentru numeralelecardinalecompusecu
doa, tnpu, vem{tpe,de ex,: 3 rcuilee6&,lo ,qt6cru lrrrgecir .rerdrperpacrbux
u,rmocrp64m - In carte erau 254 rte ilustrafii frumoase.
86

. -:i.1,. ,

:l.
; l..-..",.-- , , ,.. . .
:1'
,
:.it;:::i:i,:,

' '''filazurlie oi;tic'iiisteTiiiiliit6J;'erudlil666ffi;Eiiil;i;sc;ii"iioioa

:1

de la nsrr la ArdAqarbta N ,iA,pr.ecum q!,celg

$ 113.a) Numeralele,cardinale
compusecu,acestea,se asociazl cu substantive,adjectiveposesiveetc. la'cazul
genitiv plural, de ex.: V uux e uxdtte rprtgrlarl r6celr crr.rrrrx u Gomurfix
Kniccas.La-ei.in Ecoaldslnt treizeci gi opt de clasemari gi luminoase.
b) La cazurile oblice, acesteaprimesc terminaliile specifice,impreund cu cuvintele asociate(amintite mai sus), de ex.: Beca xoatexrnie eopdilmcannrsw
esoftta yrennxiun-ourfqurrcaun * hiregul colectiv se rntndre;te cu cei gapte
elevi fruntaqi ai sii (caz.I); Mot ddtzo annodilpoeatunimnru AnaAqarr[ nsrf,
raadsrtf,rhrlr cuoprclrdnau* Noi am aplaudatlndelungpe cei douizec! qi cinci
de talentafisportivi ai noqtri (caz D).

t:r

EXercttru
6' Puneli fu hcul spaliilor punctate numeralul o4w la forma corespunzdtoare.
l. Ou npdxun r gep6rue ... Mdcsq. 2. fl. nariuciul pa6<5rysa ... ne46nro.
3' Onu ydxanus cocd,Emee
celd ua... ca*rtx.4. Trr se udxenb xAarb nu... rralnrfrrr?
5' B .,. ;fxo aorrn6, a n gpyrde sdsxro. 6. Bce urr se r"rdxeu 6xarr ga.,. asrorro6rine.7. Her ua... cso6d.{Horov6cra.
7. Traduceli in limba rontdnd, ardtind sensul numeraluluionafi,
1. OalIi
c:qiruaaar'aj3brxy,Apyrr4epasroeiipmaner.
Z. B:irour rura$f
oAaf pj'ccnae
xrfrlr, a a rorvr rura$f - o.{HraSpaxqigcxre. 3. o.wri ranrixyml
'"qesuxf
on npor.r Ea Mope.4, v rr,reuf6riurs nurur ognr,rorxri. 5, orFf cros6 r nr'ryrz,ra"
a apvrrieeru.6xer. 6. B xdrvlnareocr6ar.rcroAiiri poArirerll: Adrr yur6 so ABop.
8. Rdsoundelila intrebdri, folosind construcyiagna x6pomnxylesun6.
1. Xro gdrlqun cnos6?2. Kor6 uogAp6sffi gupdxrop?3. Kolrf rrr AaEur
.
5rE rslhu? 4. Kev ropqfrcs sarr xracc? 5.Kro nolywin cer6,qs.s
or.nii.firue ori6nrlf
!..Ko"ry arr aunoAriposaru27. C xev ronoprir yufrenu? 8, O ronr paccrSarnaer
Bfrrop?
9. Rdspundelila tntebdriledemaisus folosind, pe rtnd, gne xop6uue yrenrluuo
tpu xolxi,muxuiinouura, uerirpc xoprirnue anymnu,
1.4,Copiayipropazi1iilede mai jos, tnlocuindcifreleprin cuvinte.Funeli numeralul
la cazul cerut de context.
l. Tuvqm{ape6d.nee700.ner.2. Eyxapcry6dnee500ner.3. MocKs4-nopr
5 t'topfi.4. EepdsaxsBEr n cpdgreu 100- i50 ner. 5. H6xoropue nrinrr Aocrrrirot tucxser{ruero nospacra,a 6rru 1200ner. 6.' Hoc 5roft rrr6nrcrof cxymutlipu prirer 96 carrrrra6rpar,a,
O6ulrft e sec
;fxo-106, a mas-85 caurarntBrpa*r.
cocrannier 300 rdrcss rsHE,
74..Tra&tce1iin limba rusd.
1. Cirfile acestordoi elevi sint foarte curate.2. $coalanoastrd se mindre;te
cu cei 25 de elevi fruntaqi. 3. Patru sportivi ai nogtri lau ocupat primele locuri
ia coucurs. 4. Spectatoriiaplaudi pe cei cinci actori,caie segdsescpe scend.5. ln
6j

:..:.;p,*u,

, aI

;.'+;';.
'1 ,!

curtea qcolii sint doui terenuri de sport, iar in orag trei stadioanemari. 6. ln
clasanoastrdinva16'32de elevi.7. La gedin{I au sosit reprezentanlidin 16de qcoli
bucureqteneqi din 26 de qcoli din prrvincie. 8. La expozitiagcolari erau 33 de
exponateale noastregi doar 26 de exponate,alecolegilor de la gcoala vecini.

li

II

i'
I

C. Folosirea numralelorgaralinalepentru e4primar'ea,.virsJei=

$ 115. in liinba rus6, pentru a afla vlrsta punem intrebareacxdtoxome6i (ean)
aem? (cili ani ai (ave1i)?).
Pentru a rispunde la aceastdintrebare folosim cazul dativ al substantivelor
(pronumelor sau altor pir{i de vorbire cu valoare de substantiv):
(Kony?)

B. Folosirea nmeralului carilinal in construcfii cu prepozifii

printr-o marevarietate
$ 114. Numeralul cardinal in limbarus[ se caracterizeazd
de construclii cu prepozi;ii, avind diversevalori. Iati citeva construcfii mai des
folos:te.
1. Constructiilecu numeralul cardinal gi prepozilia rua,cu valoare de cantitate crescinddsau descresctndd,
de ex,: IItfryada cdda yeettiluumc.a
ua g6c*rr
renrApor - Suprafalagrddinii se va mdri cu zeoe hectare. ln aceste construcfii
sint folosite verbe de tipul: yaenfivwnca (va cregte) sau yndatwumcn (va
(se va reduce) etc,
descreqte),corcpamilmca
2. O valoareaseminitoare celeiprecedenteau gi construcfiilecu numeralele
cardinalein combinafiecuue uilwe,qertHa (nu mai putin de) sat6dtee,aeuua
(mai mult cu), de ex.'. Pa66,auenepea{motnuttunncat ne nixe, qeM f,r cro
A6csrr upoq6uron- Muncitorii au depdgitplanul et nu mai putin de 1101.
3. Construc{iilecu numeralelecardinaleinsofite de prepozilia no au valoare
distributivd. In acestcaz, numeraleledea,mpu, vem&pe,deeaudcmo,
cmo,dedcmu,
mpicma, tem4tpecmase putr la acuzativ, iar numeralelentmb, utecrnb,ce.Lrb,
edceuo...la dativ, de ex.: V,aeuuxrt
notyuitttu no An6 xurlru a no uxrf rerp6nefr
- Elevii au primit clte doui cirfi qi clte cinci caiete.
4. Constructiilecu numeralelecardinalegi prepozigiar la cazul prepozilional
au valoarespaliald, de ex.: B nsrf rcxnorvrr6rpax
or r6poAa uaxddurnca6wpoLa cinci km de oreq se gdseSteun lac.
5. Construcfiilecu numeralelecardinalegi prepoziliilen, ra la cazul acuzativ
au valoare temporald: B rerdrpe r64a ou cmat uzpdma aa cxpilnrce-Lt
pahu ani el a tnceputsd cinte la vioard; Mu eimoanutu saddwuera rpn vac{
- Noi ne-amldcut tema ln trei ore.
6. Constructiile cu numeralele cardinale gi prepozifiile c Ao la cazul
-.
genitiv au, de asemenea,valoare temporald,de ex.: Bpau npuauademc rrocswfr
4o rerftpuaAqarn qac6n- Doctorul primeSte de la orele opt la paisprezece;
qac6e- Biblioteca este deschisd
Eudtuomdxaomxp&mac gecrrr( Ao ABaAqa.Trl
de la ora zeee Ia ora doulzeci.
88

I opew

(crc6a*o ,tem?)
| eti
| 6omniuY
gi numeralelecardinale,dupi cum urmeaz6:
a) roq - pentru a indica virsta de un an *:Mtinuuurcyro^-Bdiatul are
un an;
b) roa-dacI vrem sEexprimdmvirsta cu ajutorul unui numeralcombinatcare
are la sfirgit odila: Euy c6porcoafu ro1-El are pttrtzeci gi rmu de tn\ Smouy
edpodycmo dedd4amoodilueod-Acest oras areo suti ilouizeci qi unu de ani;
c) dupi numeralele ABa, rpn, rerSrpe, precum qi dupd cele combinate
care au la sfirgit acestecuvinte,punem substantivul ni,qa (genitivul singular de
la roa), de ex.: Mdnovuxyrenirpe r6Aa- Bdiatul are puttaami; Moefr cecmpd
AsiAqaB Asa r6Aa - Sora meaare douizeci gi tloi de ani;
d) cind virsta este exprimatdde numeraleletrflTb'mecrb...,ryfAuarr, rpriarlarb sau de numerale combinate care au la sfirgit acestecuvinte, dupi ele se
folosegteforma .lrer. De ex.: fideovxe nrrr let - Fetila are Cirici nni i Ed6yuxe
uecrrgecir s6cre ilet- Bunica are qaiaeciqi opt ani.

D. Exprimarea cantiti,tii aproximative

$ 116. Pentru exprimarea cantitdlii aproximative cu ajutorul numeralelor cardinale, timba rusi folosegtetopica inversd,de ex.: Cetd uaxddumcxrcrn6uerpax
u urtiAecsrn om zdpoda - Satul se gdse$e cam la cincizeci de km de ora;.
ln astfel d cazuri substantivulse glsegte inaintea numeralului' Limba rom6n5
nu cunoa$te aiest procedeu.
Aproximalia.este redati ca in limba roman6' qi cu ajutorul unor cuvinte
ca noqmri (aproape), dxoao (in jur de, cfuca),sa (peste), c t{aauuu (9i ceva)
etc., de ex,: ffoqrfi detid4amtyveuurchenpilnatu ywicmue o pa66mercpyucxtiAproapedoudzecideelevi au pailicipat la cerc; Orolo urrnc6r rypfc oBnpudxatu
evepde Manfuo - Circa 5$ de toriqti au sosit ieri la Mamaiai B eopdx6orcdtont
uapfsw sa goi,4qatr rrirr epddycoc- In mun1isint geruri de per;te- 25 ile grade;
Ed1ywra eildeia Smomfiuava rprf,qqarr c lrimmlu rcrn ruedd-Bunica a vizut
acestfilm scum treizeci fi ceya de ani.
* tn cazul acesta numeralul cardinal oAf,n est subinleles,

89

::lt:
' : : 1 1.

-. . .{i.

Il1

bxerctlu

t..

ii'
li,
li

12. Traduceli in limba romdnd.

'
l. B 6f.4yluev ro4f uucnd yviitluxcr r6rueft urxcinsrynemiuurcrna 150 y,reunxdr.
2. 5, pa66rat saA Aorr6Aorrane nrdrcue mix neA6rtr. 3, Os ror6sEJr
.
tscnof yp6xn uovrf rpu uae6.4. Marr pa3Aar6csofrvrA6rg\atro ABa.i6noxa n uo
' urecrricnr.rB.5. B Asaaqarf xurou6rpax or r6poga naxdAurc.flnruues6plra. 6, E
,oeg6Aqarr Jrer oE u6.rar m{c6rb crzxf.

!i
i
ij,
i

73. Traduceqitn limba rusd.

l. Magazinulestedeschisde la ora 8 dimineafala ora l0 seara.2. profesoru}
a dat fiecirui elevcite trei caieteqi cite cinci cdr1i.3. Eu dau fiecarui copil cite qasc
bomboaneEi cite doui chifle. 4. La 8 ani el a devenitpionier, iar la 14 ani utecist,
5. La cinci sute de metri de gcoaldse giseEteparcul oragului.6. Numdrul locuitoriior noului orag nu va fi mai mic de 10000 de oameni.7. circa 2000 de elevi,
vor
la acestliceu. 8. Aproape 100 de elevi vor pieca miinq-in excursiela
-invila
munte.
14. a) copiali propoziyiilede mai jos, puntnd in locul spaliilor punctatecuvintu\
potrivit (ro.q,r6Aa, .rrer).
1. Mse uecrn6Aqarr .::. : IoApjre celq6.{qarr ,i,J,r,.z.Moefr.lr6ue cdporc
i o,qfn,..l'; tvtoer'{ orUli cdlrox rrflrr... .3. Cr6prueft cecrpd As6Aqat Elaj,t!,.:;;.:i
E cdruy rd;rrro oainfudni4. Sii6yruxe
oattulnp4eryrrrxe rrrecrb;
-..:
'recrrpecir
Aecir uert'rpe .- 5. .{f,ueC*por rpu .... Tdre rpil.uuarr a6sl}r ... ., ,.
b) Puneli intrebdripent,u a afa virstafecdrei persoanedilt propoziliilede mafi
8l,r,t,

c) Treceli propoziliile de mai sus la timpurile trecut gi viitorfolosind formele

verbab 6rtno fuentru trecut) qi 6f.qer (pentru viitor).

1;|
"

15' Rdspundelila inffebdri, folosind numeraleledin parmileze pi cuvintelecorespunzdtoare (ro4, r6ga, ner), pentru a indica anii.
. 1. Cr6rmo rrer orr pa66ran ua sard4e? (16). 2. Crdrsro er"r,jrcr? (26)
3. Cr6trro let erd crilay?(5) 4. A ,q6qxe?(l) 5. Ha crc6.nrrorrer oH cr6prue
6p6ra? (3) 6. Cx6:nxo rrer r6rueuy apfry? (21) 7. Cr<ilsro Jrer BaM ucudnnu'rcr?(17) 8.-Cr6mro.ner ucndlsrnocr ndlreruryorrqf? (42) 9. A A6ayure?(65)
(60).
10. A 646yurxe?

,l

16. Traduceli in limba rusd folosind pentu : tmplineste- ucuo;rniercq a implinit .ncn6mnnocrlva tmplini - ncn6nxnrcs.
La noi in familie e mare sirbdtoare. Astdzi mama implinegte4o de ani gi fratele mai mare 18 ani. Eu voi aveapestedoi ani 18 ani. sora mea a implinit luna tre' cutd 14 ani. Au sosit musafirii. Unchiul (meu) spune cd este mai mare ca tata-

qn

ani..-.Ce '
rnetuqi:peste'o'tund-vj*ravea.49
-,P-este
llqi luni:vg implini.,5"rlde,.ani,'iai:,
qi
(Kar
ieri
avea
ea 49 de
6ygro)
Farci
trece
vremea,
spune,bunica'
rcpede
-ani).
ani (ea in curind va implini 7l de

II. Numeralul ordinal (Iloprtdxoeoe uucflimerbHoe)

{ ll7. Rispunde la intrebarearor6prrfi (-or, -oe, -rre)?
ndpruft
rropdil
rprufi
rernprrrfi
ufrnfi
ruecr6ft
ceAru6ft
socrvdfi
AeBirrrfi

o.urinnaAuarrtft
Ases6Aqarhlfi

| ,uecfrui

| gBaaq6rlrfi

rpnu6nuarufi
| rpuauirufi
rerirpna.uuarrtfi lcoporor6fi
uxrsfAqarbrfi

I usra.qeciTu[

ruecrR6Arlarrrff

| ruecru,ueciTblft

ce-vs6Aqarrrfi

| cevugecfrrrfi

soceN{s6atarrrfi I aocrrwaecirufi
aessrs6.uuarbrfi l.qesm6crufi

c6rufi
nsyxc6rbrft
rpExcdruft
uerupExcdrarfi
u-trTrlcdrrrft
urecruc6rufi
cevucdrufi
gocrl"luc6rblft
.{esaruc6TgrI

2. Numeraiele ordinale se formeazfl de la rddicina numeralului cardinal corespunzetor la cazul genitiv, cdreia i se atageazd terminafiile adjectivale: mecr-ri
trrecr-rlr7, mecr-da, wec'r-det wecr-&e; AnaAqar-* - zs0'p,uirsa;til, 'an, -oe) 'btei
resrn6cr-a - .qesstt6cr-otfi
, -an, -oe, -bte.
3. Excepliedelaaceasti regul6 facnumeralele: n6pnrrft (primul) -as' {)e'-BIe;
sroEi* (al doilea), -afi, -oe, -ue; rp6rnt (altreilea), -bff, -be' -ruo ceqru6fi (a/
6aptelea), -r{r -or -rrel nocru6fi (al optulea), -as' -oe" -rrel coponor6ft (al
patruzecilea), -t!Ie -oe -rre. Ele trebuie relinute ca atare.
4. Dela cuvintele m&cava, ttlutaudu, uuamdpd se formeazd numerale ordinale
cu ajutorul sufi.xului -x- qi al terminaliilor adjectivale: rtlrcn.rnrrfl, -4{e -o1 -blee
Mu;r;rn6u*ufi, -4fi1 -oe, -rre, nm.iurn6p4xrrfi, -an, -oe, -hre.
5. Numeralele ordilale se formeazd de la numeralele cardinale combinate
transformind uJtimul cuvint in numeral ordinal, de ex.:
ctipox nficena - c6pox socrn6fi: cmo doddqamo oAr{n - cmo deddqamu n6prnf;.
6. Numeralele ordinale se declind la fel ca adjectivele *, acordindu-se in gen,
numlr qi caz cu substantivele (sau alte cuvinte cu valoare substantivai[-), pe care le
determinS, de ex.: .B vumdro rp6raro tacrl- poadaa - Eu citesc lrartea a treia
a romanului; Ou eopdilrncn ceoiluu r6pruuu ycudxaux - El se mindreSte cu
primele sale succese.
7. La numeralele ordinale combinate se declind numai ultimui component,
acordindu-se su substantivul "pe care-l determini, de ex.: On ctcueEmHa Ar,a* Numeralul ordinalnipeuii,-a.f,,-oe,-bre se declini ca adjectivul rpricuttit,-aa,
-oe, -bre
$ 72); emophil, -an, -oe, -we, ca uotodiil, -aa, -oe, -bte. La fel se declind fiecare numeral
ordinal, in funclie de terminatie.

(vezi

9L

g-qaprnropriwetna.7rd-El|9cyj-e-s19..'.lg..'.'9.|9J.!!....49.!|&e9.i..'..Fi
reridrpecra c6porc rocrufio cmpauil4y-Tu citeai pagina pafru sute patruzeci
$ opt.

gScsrr rriunyhn6proro - zcsminute ale,orei'unu;."adic6-'ora"'-'12:*gi=-:10t"g:a:-m;d;

pini la jum6tatea orei in curs - nonosrixa(uo.rr)uepsoro - 12 gi iumitate' dupd
care urmeazi o altd construcfiecu prepozilia 6er1
' c) tn'limbi votrbitdrtit:rlle care lipsescpini la ora rotundd se cxprimd tot
cu ajutorul numeralelor cardinale.Pe lingi acestease pune prepozilia 6et (fdrd),
iar numeralul care indicd minutele lacazul genitiv, de ex.:6ec nsrfi (decnmfio
vdmeepmu,deadqamu,daad4amu.namu)uarc(dea,mpu,.,)- este,oratma (doud,
trei...) firl cinci (zece, un sfert, doudzeci,doudzeci$ cinci). Deci, la intrebarea
Kordprrfi sac? se poate rlspunde in mai multe feluri:

Observalie.
lor formald cu adjectivele,precumgi nuanfa calitativl
Dati fiind asemdnarea
pe care o pot avea rneori (Oud n6prar ytenhp e udweu rctdcce: Oud nfzmu
yueuiryaa udweu rnicce), unele gramaticitrateazdnumeraleleordinale ca pe o
parte a adjectivului.

A. Exprimarea

orei (Batpamdnue qacosdzo spAJwenu)

$ 118. Pentru a exprima ora in limba rusd se folosescatit numeralelecardinale,

cit gi cele ordinale.
l. Pentru exprimareaorelor rotundese folosescnumeralelecardinale(aplicitidu-se reguladefolosire a substantivelor dupl numerale(vezi $ 102),degiintrebirile
puse sint specifice pentru numeralul ordinal (rcor6prrf, rac? r nor6porvrracf?).
Ora tnu se exprimd doar prin substaotivulrac (omilind numeralul),de ex.:
Konipr,rfi sac? - Cit e censul?
(Ceirudc)qac- (Acum) esteora unu.

.{na, rpr, {erhrpe qacaEste ora rloui (trei, patru)

(urecrr ... gBa.qqarb).
fkrr
vacoe- Este ara cinci (qase...
rtouizeci).

B rcor6pouracf?-La
B qac- Lr ora rmn,

oficiali
AeBynbsacdB Aectrb MEq;r-ora
. -vorbirea
curent[
.q6crrt r"rndr.qecfroro

rn,
^-^ v^ +1
-: rxJ
ora

Adssrr vac6r c6por vunfr -ora oficiali

rvorbirca cuientd
6eg.qBaauarfaecqrr

Kor6pu[ rac?

3. La intrebarea B rol5pou vacf? se rdspunde:

a) cu prepozilia r pe lingl numeralul care indisE ora la cazul acuzativ,
de ex.: RongdpmHa.tuuderncrB ceMb qac6B
- Concertul tncepela ora gapte.
b) cu prepozitia e pe iingd cuvintul nonosfua fiurndtate), la cazul prepozifondl, de ex.: n uonosire eocbM6ronpuw{t edcmu.- La gapte qi jumltate
au sosit oaspelii;

ce.ori?

B Aa,a,tptr, qetbrpe
La ora doutr (trei, patru).
B nsrb (mecrr ... Asagqarr)
qacoe- La ora cinci (qase...
ilouizeci.

c) nu sefolosefteprepozilian atuncicind in exprimareaorei folosim prepozitia

6er, sau cind minutele stau inaintea orei, de ex.: Vpox ua,aartck6ec AEaAtIar{
nsrf s6ceMb-Lecliaainceput Ia opt fir[ itouizeciqi cinci; Vp6rcnavaacl g6cnt
unnfr gecfroro - Leclia a inceput la noui Fi zeee.

2. Pentru exprimareaorelor gi a minutelorse intrebuinieazl, atit numeralele

cardinale,cit gi cele ordinale:
a) ora oficiald se exprimi in limba rusl, ca qi in limba romdnS, cu ajutorul
numeralelorcardinale,careindici atit orele,cit $i minutele, de ex.: Ceilqac we,
qacd rpfuuarr ngtr rlm{r - Acumesteora doui si treizeci gi cinci de minute.
Dup[ cum sevsdsdin exempluldat, in limba rusi nu sefoloseqteconjunctias ($) ;
b) in limba rusd vorbiti, pentru exprimareaorelor qi a minutelor se folosesc
numeralelecardinale in combinafie cu cele ordinale, de ex.: CeilrracAecflrb
Mf,EyrtrepBoro(ceeace in ord oficiald s-ar reda prin:Ceiluac ABeudAqarb.rac6t
a6csrb umfr - Acam este ora douisprezece qi zece minute). ln acest caz,
modul de exprimarea timpului in ore qi minute este altul decit in limba
romdn[. Cind ceasomicul aratd on L2 fi& se consideri cd aceasti ori s-a
terminat gi incepe ora urmitoare - unu. Cind minutarul indic6, de exemplu, 5'
dupi ora 12, acesteminute sint conceputeca apa4inind orei unu. De aici exprimarea- trf,rb Mlrryr lrepBoro.- cinci minute ale orei unu, adici ora 12 Ei 5';

B. Exprimarea datei (Baryamdnuequcrtdu ddmol

$ 119. Pentrua exprimadata, in limba rusd se folosesc numeralele ordinale la
diferite cazuri.
l. Pentm a aflaziua si luna sepundoul intreblri: XarcOe
- Ce datd
"u#'d?
este? qi Kan6ro qucrri? - La ce datd? Comparali intrebirile qi rispunsurile:
Kax6e quca6?
Cer6Ass daadqdmoe (uucad).
Cerdasg dead4dmoe nda.

-R

llr4l

ffar6ro auctti? (rcozda?)

| lead4dmoro ada (qucrtdl x np6gAnyro
I crofi Aerr poxg6nrax.

La intrebarearcar6eqnc.rr6?
se rdspundefolosind numeralul ordinal

la cazul nominativ(cu cuvintul vucad sa:uf6rd el), iar denumirea lunii la cazul
genitiv.

92
1.:
1t:: :
.i.',.,.

.J

ora v $r lu'

I ::,

93

fJ j r .

&a;

F-^
il"

t..!;

hr:

ffi
a;i

i{.

L
'::
il.J

E:*
i5

f,i
i.:
i:

La intrebarea xarc6roqucn6? (rcoedd?)rispundem punind atit numeralu!

ordinal, cit qi denumirea luoii (sau cuvlntul vuc6) la cazul genitiv.
2. Pentru a exprima data intreagd, adEugim la construcfiile de mai sus 9i
numeralul ordinal care indicd anul, impreund cu.substantivul aod, ambele la
cazul genitiv, de ex.: I{:arcfiecezddua qnc;16?- CeeddaaurrsiAqaroe cenrr6p*
ciuudecnm ceAnr6ro r6la; Kardro srrcld mot poditrcn? fr
mttcauadeeamocdm
r6Aa.
podilrca oA{[HaAqaroronurapi m&caua deeamucdmwecmodechntn6paoro

?
i'l

, '',,.:,
.,
.'' ."b)f.ztreIi..'tntrebarea',...eotspinzAtar.s;
la cari sd iaiitnda" fiecarc iumeral
ordinal.
18. Inlocuili cifrele cu numereleleordinale, acordindu'le tn gen, numdr gi caz cu
substantivelepe lingd care stau.
l. Moi 6par 1fu4'rcxn (8) xt6cce, a fl.-R (10).2, Tn ryuri.nxypx6nu r
(1) xuocre, a oH- ao (2). 3. Mofi gpyr xmt ra (3) orax, a Iraoi rdrs Ea
(11) srax6. 4. lll (3) rvracrepcrdisfIIurE yueuuxri,a us (4)-yueafuu- 5' Mn
pa66raau r (1) na6opar6pvu, a rrr pa66raere ro (2). 6. B re6rpe llrr cr'tallr
(5).
r (?) ;rdxe,.a E6uxrros6paqr-n

3. a) Pentruexprimareaanului (secolului, rnileniului) ; rogr (rercrrrrcrreadrue)

se foloseqteconstrucfiacompusddin numeraiul ordinal la cazul prepozilionalcu
la acelagicaz, de ex.:
prepoziliaB,urnratdecuvintelerov (aex, mwcaaercmue),
(B xaxdu eody?)
podrtrca
rpdnen
rcaf!
namtdechm
s mttcaqa deanmrcilm
On
paseilmuecmpau&s soceMuiAqaroMs6rce-(B xaxda eixeT)
Rufiea ondcateaem
luna std la
b) Cind data estecompusddin luni si an, cuvintul caredenumegte
gi
indici
anul
cuvintul
prepozi[ia
care
n,
iar
numeralul
eanfl prepozilionalcu
m&cn'to
genitiv,
cttyuiutocarmipre
de
ex':
)mo
la
stau
urmeaz6,
reA, care-l
eoceubcdmnnmadec.hm
Aerdroro r6ua(B xakdu udcnqe?Roedd?).
4. Pentru datarea documentelor,aactelor, a ediliilor estefolositd construcfia
cu prepozi;ia ra gi anui, (rog) sau luna in cazul acvzativ,de lex': Iluct'uri c*
mruAecfrui roA, dar lluctad 3a Mapr mircaua deendocirn
tn*tcnuadeenmucdm
usrnAecfroro r6Aa - S*isoarea din luna martie a onului 1950.
ln acelagiscop se rnai folosegtegi construcliacu prepoziliaor pe lingl dat6'
luni gi an, toate la genitiv, de ex.: Ilucutiddor rp6rrero anpdnr mdrc*to
deeantacdmcduodecnmurecr6ro r6Aa - Scrisoareadin (de la data de..')
Comparalil
Om xaxdzo uuctd? (Din ce dat6?) 3a rar<dequcfu?(De pe ce dati?)
<flp6sAa>sa rprre cearabpi tircs'ra
<flp6a4a>or rropdro Srryora
gerarrc6t cdr'ogecrt rropdro rd4a.
rdrcssa Aegrrrcdr rpltAqarb
rflecr6ro r6ra.
<IIpAgAD sa cy66dry.
<flp6nna>or cy666rrt.
(,,Pravda" de simbStE).

Exerci{ii

$.
B:i

f;i
+1

17. a) Inlocuili cifreleprin numeialeordinale,acordindu'leingm gi numdrcu substantivelePe lingd care stau,

(1) y.renrir,(2) yreuriqa, (2) xypn6r, (2) oxn6, (11) pr.q, (13) srix, (3) pna'
(24) la6nrsrr, (5) xnacc,(5) 6sepo,(6) yu6rlrr, (6) xurira, (8) raprriua, (7) nduua,
(16) a6xa, (15) udcro, (31) l6rovra, (23) cryn6rr.
94

p Rdspundelila intrebareaB rcor6ponrt*cf!, folosind in rdspuns'oreleindicate

de cifrele de mai sus.
pe rtnd la intrebdrile Kor6prd qac? B rcor6porrrracf?
4. RdspundeSi,
cifrele
din
Exercigiul19 a), pentru a exprimaora tn vorbirea &tvt1td.:
{folosind
Model.7.Kor6pnft qac?-Eer uerseptz gra' S *ot.5p;;'";;;,
v6rneprn gea,
2. Kor6pnft uac?.{6carr ulruiir tprrero' B ror6pov laclf? .{6cxrr
uuulr rp6rrero.
2-A.Rdspundelila urmdtoarelelntrebdri lolosind prepozilina, unde este cazul'
pa66mamt?-B edcenuvacde.
Model. l{:orxi eatna'tuudeme
ett pa66maeme?
Crc6.nrtco
npdrvrenn
- Ce**,racde'
{. Kor.urisrt roxftecr cuarr?
qac6s
Cr6mno rp6ueulr nrr cn6.nu? s6ceMb
I
2 Korari srr o66.Eaere?
qac
Cx6lrxo sp6veun srr 6drrR s cror6nofi? |
3. Korari repufnacr o6ura cecrp6 rorra6fi.? |
rPu vaca
Crdroxo np6rvreuu
os6 6uri n r6po4e? |

,
4. Koru6 nn upuruni r 6u6.rnor6xy?I ---qacoB
-.Cxii:nro rp6tenu srr 6turu ruti I Iltrb
5, Korai npuurnf r salrr rdcrll?
| --^ vaci
cr<lrrxo rp6ruenuor"'dJt"r y aac? | aua
21. Schinbali tmbindrile de cuvinte care indicd ora prin construcliisinonbne.Scrieli
cifrele cu cuvinte,
95

=uunym:-V\ilmeat;"eou^Ert
' e"
'' " Model 1, yijilmeqb'eoue4|e 'knacc e'8' rtuc'e ''15dee*moeo.
xadcc uemeepmu
Model 2. vqilmettaetirwer us.xadccae 8 ,tac6e55 uunym. vutlmen edrwel us
xadcca6esnnrh{tbdenma.
B nepxeB 8 .rac6s25 r.alrrfr. 2. On soluJlr 6u6nuor6ry
l. Mrr ncrp6u.rJrncb
qac6
s 7 uac6s10 rrrurfr. 3. Il6ee.qorx6Aur n l0 qac6g40 r"tnnir. 4. cefiqac 3
30 rrnrafr. 5. Maragfir orrprrr6etcx B ? sac6B 15 r'rurqit. 5. Marasfg 3aKpbIBaercs.B 12'rac6s 45 uuqir.
22.Puneli intrebdri la cuvintelesubliniatedin propozrtiilede mai ios'
l. 8 Mapma-Mex4ynap6xrr'rfi xducruft Eeus.2. Ilipeoe udn- Mex,ryEap6,mElfigesr rpy.qirrtnxcs..3' Ildpaoe wbaa-,{em samfrrr zerlfi. 4' Iedd'
s6IIIefi crparrir oT oalulicrcKoro
tlamo mpdmte Aeeycma- AeELocDo6ox,q6Er4.s
rocn6Actsa.4. Ilamaddtlamoecenma6pA-n6prrrfi gero yu66uoro r6Aa. 6' Tpud'
qdmoedexa6ph- Aeru Pecmj'6.ruru'
23. Trmsformali propoziliile obpinute,rdspunztndla tntrebarea:
... ?
Kaxdro qlrcn6vrr np6sAsyeIr,r
Model: Bocu"l6e rrtSpra- eto Mex4ynap<iaruf xdscxufi AeFb.BocbM6ro
u6pra llrr up6tguyer'.rMexgynap6grrtft xducrufi gerr.
24. TraduceYi:
1. ln ce an ai inceputsd mergi la gcoald?- ln anul 1951.2. ln ce an a intrat
la liceu fratele tiu? - ln anul 1970. 3, Ea a terminat liceul in anul 1975.4. ln
luna februarie 7975a apdrut o noui edilie a acestuiroman. 5. Industria acestei
f6ri a inceput si se dczvoltein secoiul xDc 6. Mihai Eminescus-a n[scut
la 15 ianuarie 1850.7. Acest documenta fost publicat in paginile ziarului Scinteia din 5 martie 1949.8. Nu voi uita niciodatdziua de 5 apriiie 1974.A fost cea
mai fericitl zi din viala mea. 9. Fratele meu s-a niscut la 21 mai 1963' 10. La
serbdmziua de naqterea mamei.
10 septembrie
***

III.

Numeralul

colectiv

(Cofiupdme"xbHoe quctrtmehHoe)

$ 120. 1. Numeralelecolectivesint apropiateca sens de numeralelecardinale,

indiclnd, ca qi acestea,cantitateaobiectelor gi rlspunzind la intrebarea cn6,rrxo?
(vezi $ 100).Dupn numeralelecolective(d6a, d6e,dede,mpde,admeepo,nAmepoo
substantivelese pun la cozul
wdcmepo,cduepo,edcuaepo,deehmepo,dechimepo)
genitlv. numirul plural.
Comparafi: gn6egpys6fi,rp6e ronipnqeiir'r6rnepoget6fi, n(repo crygdnron,
udcrepo yrennr6n ... at dea dpyea, mpu moedpw4a, uem&pe pe6Euxa, nnmu
cmyddumoe,wecmayveauxde...
96

N
G
D

rpdc
lp6e'
rpoft
" ABofx
lpofrra
TporAM
rpoth
aso*x
J
J
n^
IA B Oe
lTpd
|
rpofiia
.qBo*ME
P (o) .qeor.rx (o) rpofu

'r6rrepo
rrernepilrx
uerrepdrra
J verreprix
|vdr nepo
verrepdrvz
(o) verrepfix

(ror6pnurefi)
(ronipuurefi)
(ror6pr,rqav)
(ror6puurefi)
roripuuavn
(o) roniprruax

Numeralele nfrrepo, n6cmpo, cduepo r6cruepo, se decl.ni ca rdrnepo (din

tabelul de mai sus),
$ f 21. 3. Numeralcle colectivc se folosescmai rar decit cele card;nale. Iatd citeva
cazuli de folosire a ace$t6a:
- ele se asooiazi cu subotantive care denumesc persoane de sex masculin:
ge6e cayA'6nron, re6e yrcmn0n, qdrrepo uyxurfin, nirepo pa66.rnx
;.a.m,d.
(Cu subslantive care deauncsc persoaae de sex feminrn se in'rebuinfeazI doar
numeralele cardin'ah: pe
cryaSrmn, rpr yrerf{u,
verilrpe x6nrqlrRu, nzrr
pa6rirmru);
- numeralele coletive so asociazl cu pronume numai atunci cind acesteaindicE
persoane de sex naasculin, de ex.: flec 6&ao rp6e - Noi eram trei (persoane
de sex masculin); Ilptt*d
rco nirepo- Am sosit to{i cinci;
- numeratrele colective se aeociazd qi cu substantive care denumesc pui de
animale: rp6e xomAm (trei pimi), r6rnepo r4enrtnt (patra cd(ei), pe cind cu
substantivele care denumesc animalele respective * nu, de ex,: rpu xdwnu {trei
prsicri), verrirpe cofidxu (pafru cfiiai);
- de asemenea, aestoa sc mai folosesc Ai cu substant ve care nu au numirul
singular (unele dintre ela aritind obiecte perechi), de ex.: Koonepam.ile xynrtt
rp6e can6fi - Cooperotiva a wnpdrat trei sinii 1 Or.til dxa,tu .r6rrepo cyToK -Ei
au cdldtorit patru zile p patn mff ; Y uenft Asie nurx--Eu am do:u6perechi
de schiuri;
- numeralu! cohctiv, singur, fErd a se asocia cu alt cuvint, se poate referi
fie la persoane de s:x mascmlinofe la persoane de sex feminin (sau luate impreund);
d: ex.: Cdmepo obtozd ne *lyn-$apte
nu asteaptd pe unul; IIItu t|rsepoz
mpde uywutiu u cxaugurm- Mergean pttru - trei bdrbali ;i o femeie ;
i rzz. 4. Dupi numeralele colective ri6a, 66e la nonrintativ sau la acuzativ
(cind acesta este la fel cu nominatiwl), substautivele se pun la cazul genitiv,
nuntdrul singular, do er: 6fit uiatuuxt,66e
dieourn (ambii bdrela ambele
fetite\.
Numeralele 66e, 66e.s asociazi cu orice fel de substantiv, indiferent de gen:
6t6t udtu,aLrka,'ffia cdM, fu dry,
ifie dCeoarcu,6Gexnrtzu.
,.,r,i ,
7 -

Gramaticalimbii ruse& ru gcolarc. -

l58l

gZ

irF ,?.
o6e

5- Declinarea numeralelor o6a Masculin

N
G
D
A
T

_.
.:. .-:,
-.:-...-,....-..
ia forma femininuluiABe,de
DacEla numdritorseafie numeralul2, acesta

66a
o66ux
o66uu
d6a,o6dux
o6duvlr
(o6) o6<irx

j--1 36

Feminin

Neutru

d6e
o66ux
o66nu
d6e,o66nx
o66nvru
(o6) o66ux

N
G
D

25. Citi{i ;i yaduce{i propoziliile de mai jos. Indicali numeralelecolective;i cuvintele

la care acestea se re-ferd.

l. Osr,i 66a pa66ralrn xa S66pnre. 2. B r<iIr'rnaresx 6drro nirepo' 3' V nlrx

r6rnepo Aer6ii: Ande M{r6qrrKoB lr Ase A6ro'Ixu. 4. Bo1rrI6ra,nce rpde, rpnro
enltn.S. V xer<i Odr.nfl:6nqrrr 66e pynri. 6. Onri, nce ru6crepo. ulrr no 6dpery'
7. IIo Si.rmqegrnn .us6e: lryxr/taa a x6nruuna. 8. C o66ux crop6u pargaririucl
rprirr. 9. Oxu paccr4:rtsanri o6 o6drlx tr'l6tr"srax.
26. Traduceli in limba rusd folosind,

unde este posibil, nunteralele coleclirc.

f"

,$ 123. l. Numeraiele frac;ionaredenutnescp6rli ale unui intreg. Ele se formeazl

cu ajutorul numeralelor car<iinalein combinatie cu cele ordinale. Numdritoiul
fracliei se redii prin numeralul cardinal la cazul nominatit, iar numitorul prin
,numeralul ordinallacazuTgenitit' plural, de.*., -L -tpn

cegrn'rdrx(trei ;eptimi),

t
- nuro .aecfirnx (cinci zecimi).
10
DacI la numflrdtor se afll I (oaH6), la nurritor se foloseEtenumeralttl ordinal
,feminin la nominativ, de ex.: --!- -oru6
.(o cincime).
98

nrop{r

(o doinrc),I

-e4s{

Ar,e mecrtrx (doud ;esimi).

ale numeralului fracfionar se schimbd

A
I
P

.usen:iTbrx
asyvr nirrruu
o .csyx u.irux

3. Substantivuldupi nurneralulfraclionar ste intotdeaunala genitiv singular

(mpema) ] racrxa - o treime (de) din teren), indiferent de cazul
(odnampemoa
Ia care se afl6 numeralul,de ex.: On zoeopimo6imoil oqlr6firp6rn (mpdmaeil)
zx yrdcrrca- El vorbe;te despreaceastdtreime de teren.
$ 125. 4. ln vorbirea curentd p.rrtru I
z
11

mdtate), pentru -j- - cuvintul rp6rs

se foloseEtecuvintul nononrftua
(7a-

(trefine/, pentru :-

(odnd uemeEpnma)-

J-

cuvintul r6rreprr

(sfert), iar pentru t L (odua 4d.taa uaiwti amopda-un

N
G
D
A
I
P

Numeralul noniopa

notmopd (udmpa, eedpd)

notit moPa ( u dntPoe,addeP)
no$,mopa (,+tdmpaa, eddpan )
rtonnopd ( udmpa, eedpd)
noaj,mopa (,v dmpauu, addpauu )
(o) noajtntopa(udntpax, eddpax)

tntreg

se schimbi dup6 gen qi caz.

noamopir (neDdm)
no$tmopa (neddau)
nerimopa (neddmu)
no.nttoptit (neddau)
notitmopa (neddanuu)
(oj noti'moPa (nedi'tnx)

$ 126. Daci numeralul fraclionar se asociazi cu numere intregi, atunci ia nunteraiul car<iinal care denume$te aceste numere se adaugi uneori qi ad-iectivul

trV. Numeralul fracfionar (fipd6noe quc/tilnxenbHoe)

f: l

Ase nfrsrx
4ryx uitrtx
gryu uirrru

gi o dointe) -no.nr:op{.

l. In gridin[ lucrau trei: tata, fratele meu mai mare Ei eu. 2. Lingd sobd
erau culcali trei pisoi. 3. Profesorul a dilcutat cu amindoi bdielii. 4. El a dat caietele celor doui fete. -s. Bunicul are trei perechi de ochelari. 6. Ambele lacuri
se gisesc in nordul lirii. 7. Dupd spectacol phtru studente au oferit flori diri-ioruiu!.8. La uEi erau patru: trei bdieli gi o fatd.9. cinci cd{eluqialergauprin curte.
10. D oi prieteni jucau qeh pe banci.

ti "

(doud treimi), *

i 124,2. ln declinare ambele pirli

dupi caz. De exemplu:

Ex ercilii

i,

gBe rp6rbux

sfaas

ultax (tntreg/,
.
,- 4
n"1mas),3 -

de ex.: 1J-1odrui qdtaa tt odnd amopd,t), z I

z)

(nryu qitau

laeetldautx u odx6

u vemttpe nAmotx) E.a.m.d.

Construcliilede tipul 0,2; 0,02; 0,002 etc. reprezinti cornbinagiiintre numeral*

cardinale qi fraclionare:
0,2 0.02 0.002 2,3 -

Hortbrqdaamu dee decimo*

Honb qdrrbrxu dae cdmaw
noau 4daux u dse nt&cnvuutx
dee 4d,rutx u mpu decimux

sau
sau
sau
sau

noau Edtau dee decAmutx

uo,to 4d,tutx dee cdmux
uota q|tutx i)ee ntitcttwftt;;
dae ryd.,turx
ntpu decAmt:x.

99

:l:
Exercilii
27, Citili numeralile
demai ios:j-,

'of; f;

,2.

5.

s l.

o3.

2.

- 5t
gt
f,,
2,
41
5t
t(
t -- ; s -:-; 0,5;2,05;0,(M;2,02; ?,3; 6,5; 10,1
10,01.
;
6
l0'

VERBUL

28. Traduceliin limba rusd.

l. ln acestoral locu escun milion gi junitate dc tocuitsri. 2. Rezultatul problemei este 0,003 din uscatulglobului pimintesa 3. Hvii Folii au semEnatpe
77
-l din lotul gcolarporumb, iar pe lfloarea soarclrei.4. Ia garinoi am aEtep,ia Oo", un minut gi jumitate.

:**rt

(f.rraroa)

in limba rusi, vorbul elprimn a{iurca cu ajutorul persoanei,modului, timpului, aspecfuluiqi diatezei.Toa& fornele verbaleau aspectgi diatezE.participiul
nu seschimbrdupd persoani p mo4 iar gerunziul nu se schimbi dupi persoand,
mod gi tirnp. Formele verboh sc imFart informe conjugabile(cnpazdeaweS6putt)
qi forme rccmltgabihe (rccrpnadetue 66puu). Forme conjugabile sint cele
ale modului indicativ,imperalivgicomdifional,iar infinitivul, participiulgi gerunziul
reprezinti formele neconjugabih ale verbului.

Infnitirtut (Un0urrumua)
$ 127. Infinitivul esteforma iniliali a verbului. El are urmdtoarelesufixe: ,rr:
nucaTb,qumtiTb,pucae&n, ryut*;n
(car este accetrtuat):uecr*, mpncrfi (a
scutura); -crr (de asEmctGaaccentBat): cnfi, wtecrf,(a croqeta); -cwz yndcrt
(a c6.dea);yudar (a lua in considenalie);.ilrbi meorb(a curge),ieqb(a se culca),
6epdts (a pdstra)etc. rnfnitival poate iadeplini in propozilie funcqiade subie:t,
predicat, complementetc., dF rL:
I{yptrn epidno- A, fw
esra ddtndtor - subiect.
He slrlxfrn eoaacia c ndac- JVe se aud vocile (oamenilor) de pe cin,tppredicat.
on nonpoctfrn
areruf4omirr
cmuni-El
mi-a cerut si recit versuriconrplementindirect,
.fi e&wee e cad molrirr
dddyure-Am ietit in grddind si-t rjut pe
bunicu - complementcircumstanlial dc scop.
IIIxdaa panuadem e yaerlrrncd;ryniaue srrrirr eupaltime,nno* $coala dezvohd la elevi pricqterea dc e citi e4tresit - atribut.

Terele vorbelor (Ocadeat zwe6m6)

$ 128. verbele in limba rusii au doui teme, care stau la baza tuturor formelor
verbale: temainfinitivutruisj temo timpului prezent (sau viitorului sitnplu).
De la tema inftritivufui sc formeaz5:
a) timpul trecut gl modr,rl condifioaal de ex..i rg,e6.mb-nnc6-a, nnclrt 6ot
(ar scrie);
100

101

n. iii.
!"
iY'
It

ri1
1! ' -

u : j':
:li
'!

$ iii
?
!i:
I
ri

ii
ttl

i,;

ii:

fi
I
I
i:l

-...-..-.
-.-:-.,-,.,:*.
-nac6'6w-uit (care scria);
b) participiile'la timpul trecut, de ex.: trrc6-t??b
,c) gerunziulde aspectperfectiv,de ex.: xarnc{-t?rb
- saflnci-a (scriind).
plural,
persoana
III-a
se formeazI:
a
timpului'prezent,
Dela tema
a) timpulprezent Ei viitorul simplu, de ex.: snr{-tum (pers'a lll-apl'),quri-ro
(pers.f sgj, nporm6-m(pers. I sg., viitorul simplu) etc.;
b) modul imperativ,de ex.: pa66ra-Iom-Ps66Ta-ri(pers.a II-a, sg.);
c) participiile la timpul prezent, de ex.: Pa66T^-tom-pt66ra-nu7-utr (cate
lucreazd);
d) gerunziulde aspectimperfectiv,de ex.: pa66ta-rcm-pa6rira-x (lucrind).

B. Claszle neproductiveale ierbelor

-:"

' -*'--

S 130.B. Claseleneproductiveale verbelor prezintd rnai multe deosebiriintre

tema infinitivului gi a timpului prezentsau viitorului simplu decit cele productive.
Celemai uzualeverbedin aceastdcategoriesint: 6parr, B3srL, 3Barb, )Kr4Tb,
ecrb, Mr,rrrr.nr{Tb,Jrr.rr6,,Ear6,Barrarbetc. (vezi tabelele conjugirii I gi a II-a,
$ 133, 134 q.a.)

Fersoana verbului (Kameedpun r?utld e.nazdna)

Clasele verhlor

(Radccut znaednoe)

Temeleinfinitivului qi ale timpului prezent(sau viitorului simplu) sint folosite

pentru gruparea verbelor in clase. Claseleverbale care sint folosite drept modei
xadccw);
.pentruformareade verbenoi sint denumiteclaseproiluctive(npodyrcmfienorc
cele care nu mai servescla formarea de verbe noi, 9i care de fapt sint intr-un
rcadccw)numir limitat, sint denumite claseneproductive(uenpodyrcmianue
A. Clasele producfive

fi
1,.
ti

ir
i:

ii

r
F

$ 129. ln prima clasi se inciudverbelecare au tema in: -a-, -Ba-' -nua-' -br*a-'
(a incdlzi)- coepes6-ro;
nodudpxusa'mu
de ex.: aumivmo-41sn{-1s,coepetil-ma
(a inchide)- sarprina-p etc. Aceste
(a sublinia)- nodvprnst-rc; earcpitr,a-ruu
verbe nu-gi schimbi accentulin timpul conjugirii.
Verbele din clrsa a II-a au tema ln -e- accentuat: uu,6-ma-un6-ro,
yu6-mo-ya6-n, e,tad6-na(a poseda)- eaadr|-to
E.a.
verbele
in
cu
tema
cuprinde
a
III-a
Clasa
-ona-,-era- la infinitiv, La prezent
(a desena);
acestesuflxe sint inlocuite cu -y-. Comparali: punnimu*pucfn
(a demonstra)- deuoncmpilpy-to; durcmosil-mu(a dicta) deuoucmprtpoaama
lu<m!-ro. Acesteiclaseii aparEinqi citevaverbecare igi schimbi tema la timpul
(a ciuguli) - rrno6 g.a.
(a mesteca)- ucyio;rcneedmu
prezent: crceeanrc
Clasa a fV-a se caracterizeazd.prin tema infinitival5 in sufixul -ry- gi prin
moarcuf-ma(a1ovi)tema timpului viitor in sufixul -n+ xprtrcwy-mu-xp{.txn-y,
morrKv-y etc,
Yerbelecu tema accentuatl plstreazd accentulin timpul conjugdrii, de ex.:
t<pttxuymo,xprttcuy,rcpilxuewtetc. Dacd la infinitiv accentulcadepe sufixul -uy-,
acestasernuti pe temaverbului,deex..;esetaatuncilatimpul viitor (sauprezent)
ufma (a aruncao privire)- age'xfrnewt-esznrtuem.
Clasaa V-a estealcdtuitd din verbecu temain -fi- la infinitiv. La persoanaI
a timpului prezentsau viitor simplu au loc alternanle ale consoanelordin finala
temei respective(vezi tabelele conjugdrii a II-a, $ 138). Difer[, de asemenea,
pozitia accentuluila infinitiv Ei prezent,de ex.: arc1ilmu-arofnb-atb6uwo...,
aosrtmo- eoctcj,- edsuuto...

:jl

i
,i:
i!

"n

ale verbelor

t02

$ I31. Persoaoa este marcati prin terminaliile verbului gi prin pronurnele personale.
Un numdr de verbe in lirnba rus6 nu dispun de toate cele trei persoane, ci doal
de pers. a III-a, intrucit exprimd acliuni care nu pot fi raportate la pers, I sau a
II-a, de ex.: 6nilsumucx (a se apropia) *, eoepacmanra(a cregte), npacou.ilmoca(a
se strecrira) etc., de ex.:Bodd r4ncivnaaercr vipes n.aomilny- Apa se strecoari
prin baraj
O serie de verbe nu se folosescla persoana I, de ex.: no1edilmt (a invinge)"
1t6edilmo(a convinge), ou4ymimt (a sim!i), 1acimo (a vorbi ca un bas), aydrimu.
(a glumi.;, ovymttmucn (a se afla) g.a. Aceste verbe sint denumite defective.
Verbul 6urmu (a fi), spre deosebire de limba romAni, are la timpul prezent
numai forma ecmo (este) care qi-a pierdut valoarea de persoani gi num6r, de ex.:
V .naeuh(y me6.fi,y ue7 ...) ecrr rapanddw * Eu (tu, ea...) am(ai,are...) un ueiotzln iimba rusi fiecare persoand are gi valori transpozitive. Astfel, pers. I sg:
poate avea valoare colectivi, fiind folosit[ in proverbe qi zic6tori, de ex.: Moh
xdma c
- uuqeed ue gsiro** - N-am /osl, n-am vi.zut. Formele pers. a II-a
^pdw
gi a III-a Gg.Ci pl.) pot avea gi ele valoare coiectiv5, de ex.: Vmo nocfiew,mo u
noxll0ns - Ce semeni, aceea culpgi; 06 om4d vdcmo n*myr o eagdmax- Despre
tata se scrie des tn ziare.

rf

Conjugarea yerbelor (Cnpawduue ?,aazd,ro6)

in iimba rus5. existd doui conjugEi: conjugarea..I (n6paoe cnprx6nue)

1i conjugareaa II-a (nrop6e cnprx6uue). Acestea se deosebescprin terminaliile
care se adaugdla tema timpului pl:zent.
* A se deosebi de npu6tisumtca care se raporteazA ]a toate persoanele,
de ex,l
npuS,,ttitcltct - npu6ttisttutrc;t - npu6atwmcn..
.* Traducerea ad literam: Casa mea este la marginea (satnlui)-nu
qtiu nimic.
1n1

Singulor
n rure4o
rlt quri;eilrr
a.

Singlar
rrutrt-y
fiiirx-eIrrb

OH, OH&; OHO ql,lTa-eT

nI{U-eT

s roBotrFf
TbI roBo@.
,
on, ou6, oE6 roBoIFiT

Plural
MbI ttr.rT6-eM
BbI qHT6-eTe
OHI,I tII,IT6.rcT

AIleMdr!

aex-f
nex-fitnb
ner(-riT

Singular

Plural

niru-eM
nftll-eTe
NTiUI.YT

lcr rorolrfur
Bbr roBo[F&Te
oar rorop-ir

'

nx-riM
rex-fiTe
nex-AT

Plural
urr roa66aepr
err xor66rere
oxlr ron66lpr

.:,
:il
.t' '

:.,

l. Verbele in -rn, -crl; udmil, eecmfi (a condue), necmil (a duce), pacm*

(a cregte), eesmfi (a ci,ra), 4aecmil (a inflori), jnxicmo (a cidea), npovdana (a
citi) etc., de ex.: necmrt-uec!, uecEut $.a.m.d.
Verbele de aspect perfectiv cu prefixul Bf,r- arr aaoentul pe prefix. Compara{i:
17ss17ui-necit - uecEuta; eiurccmu (a Suporta) - e&rcecy- e&uecewo.

ncrfrs

6. Verbele 6pamu - eznma (a lua), ucumt (* trdi\, seanu (a chema),

nottima (a infelege), naadmu(a incepe), nocnimu{at'rir'itn},&rwtnb(a
inotu),wamu
(a stringe), ucamu(a secera), paamt (a rupe) Sa", de ex:pearna-pey -pei)wu.
Celelalte verbe de conjugarea I au accentul mobil: eL cade sau pe {erminatie,
sau pe riddcini. La timpul prezent sau viitorul eimplu de sraferdalternanle vocalice
sau consonantice. Datolit5 acestoia, tema infinitivului se deosebegteuneori radical
de tema prezentului sau a viitorului simplu (vezi g 133).
104

cK-ul

T6I CK6IIEIII6

oE, oE6, og6 cx6.rer

Plural
Nrrrcx6sel4
BbI CKaqETE

ouu crfuyr

a ciuta

fi Lrqy

(eu

Singular
q nrr.ui (eu scriu)
ru nriureul
on nfuret

caut)

rrr riruerur
oH, ou6, oN6 rirqer
Plural

Plural
nnsl nfinev
srr uriruete
ouu nfuryr

MbI IhUCM
grr rfirere
oxu riuyr

$ 134. Alternan{a vocalelor la tin4tul prczeil sau viitorul simplu

canpduu; yueptlmu

5. Verbele monosilabice cu -u- in ridlcina cuvintului: Swnw (a bate';, nun*

(a bea), auma (a vdna), wuma (a coase), de er: 6Dana- 6aro, 6udutu,

Singular
r craqi (eu sar)

Singular

2. Verbele in tr: 6epdau (a pdstra), msib (a ccrge), ne.r6 (a coace), cmpltqb

(a turrde), uanpiva (a incorda), de ex,: aeEa - rccKi-nevrr-wt etc. Fac excep{ie verbeie uova (aputea), teu.u(a se culca), docntiwta ob{ine), care au terminaJiile
neaccentuate.
{
"ru&nc6",*.g
3. Verbele cu sufi.xul -sa- la infinitiv. La timput preEeat ele pierd sulixul si
primesc termina{ia accentuati, de ex.: acmaedmt- ecmat6, ecntaEwu; cdaedmucda:b- cdatuta; yeuaadma (a recunoaqte)- ywafu, yoxa&at ...
sanp! -

crarc{u,- a s{ri

', .r..
" "r.
Singular
p6xy
(eu
a
tai)
ru pdxeur
on, on5.,o116pdxer
Plural
wrr p6xevr
nrr pdxere
oxr.rp6xyr

$ 132. Verbele de ronjugarea I au la timpul yeaxrt seuviitor simplu termina{ii

accentuate gi neaccentuate.Terminafii accentuat au urBitoerele verbe:

4. Verbele cu suflxul -epe-: unepdrna (a incuia) (a muri; - yr,tpi * yMpALub.

r,

prarr - tiia

:&.
*....
A. Conjugaree I

Singular
M-Mn r 4peua6 (eu molIi)
ru Apdtlrreurr
ox, 016, oE6 ,qp6Mrer
Plural
urr Ap6u,rervr
rur 4pdunere
onu gprnorror

.n ron66alo (eu oscilez)

rrr ron66neurb
oH, ou6, os6 rcor66rer

64t

br-o

a acopeil

Singular
r rcp6ro (eu acopirr)
rrr xp6eum
oH, on6, oH<5np<ier
Plural
lor xpdevr
rrr xpdere
osr xp6ior

nerb -

a cinta

Singular
e-o .q nolo (eu cint)
ru uorur
oE, oud, ond nor
Plural
vrt noElr
BLI IIOETE

olrr{ rro}irr

Observapie.Dup[ acest model se conjug[

sdpa)
6umb, (a urla).
{a

se a$eza
Singular
e-a n ciay(eu rni voi ageza
ThI CrlAerub
oE, oH6, os6 ciner
Pluril
Nrsr ciqerr.{
srr c.i{ete
OIIE CONVT

verbe e aumt

(a spdla), pumo

105

iiWiitil'iti'diant sau'i'iitlit' "

$ l3'5'.Ali;iiAiliiA'"i:o"nioiiiiA[a;i:']ii
Moqr-a

putea, nou6'b-a

'. Sin$ilar
niry (md'
voi culca)
rixeun
rixer

uolror! (eu
r-x.a uorli
voi auta)
(eu pot)
Tbr I\46XeirJb nou6Neurc
nor.rdxer
o "l
Mdxer
ox61
t
os6j

6epeny
(eu pistrez)
6epexdura
6epeNEr

coace

lrrr noiirr,ru
ru uofiuEre
ouu uofir,4ir

x-q s neki
(eu coc)

BbI M6XETE
ti

orrr4 M6ryT

o'l
ou6) neudr

noll6xev
noMdxere
Ilor\4oryT

chema

rr 30Bi (eu chem)

rtr roneglr'
ou, ou6, ond soser

MhI EaqseM
Bbr Eailuere
oEE EalrEyT

6srrr-a

6eperxu
(repeNdre
6epe11'r

.nixell
lixere

-rfryr

nnrrrr-a

Singular
a nrrrnj (eu inot)
rr,I n.nuniu:i'
ou, on6, on6 n,run::

' ' ..:.'

n 6ily (voi fi)

rep6n-a

incta

fi

nalt neqe*r
srr neqele
o'Hll uexyr

nourirr-

a infelege

OEE AAIbT

MbI

IIJTLIBEI4

nH n"rr,nere
oHI{ trnbrByT

Singular
r r{Mi (eu string)
TDI )KMUJIT

oH, oHe,os6 xrar'

r rrany(eu mototolesc)

K ,{ ac r!-apune

r\cr ME6M
nrr rqre
orrr{ MEyT
x nrg-atrdi

Singular
r d.qy(eu merg)
Tbl e,qerllb
on, oub, ond d.qer
a secera

n xn5, (eu secer)

rn xndun
or. ou6.,0116xHeT

MBI XMM

\4bI

)KSEN.I

arr

xHdle

oHa xMir

o}lr,

a lua

fl xnBy (eu trdiesc)

rrr >KffseilL
ou, on6, os6 xaner

Irtrr r,ra,lrnt
lu rila,fdre
oun xlagjr
nnri, -

vlt xltgrrl
gu riunete
oqr.r xnBiT

a bea

Singular
r 6epli (eu iau)
trr 6epur
on, on6, ond 6ep6.r

xiiyT

aap63s -

r KnaAy (eu pun)

rrr n;ragEur
ox, ox6, ond raag0r
Plural

vrr dgerur
nrt 6aere
ouu 6A),T
6paru -

a irrcepe

Singular
r Bo3bMi(voi lua)

Ms rb-amototol i

rrlrr sogrl4N{
ssr so:svdre
ou4 aoslufr

dxl rr-amerge
cu un vehicul

vri rpdu
er,i rpere
oHrI rpyT

BbI XMETE

uardrr -

rrrrr-al ua

uri bjgerra
BbI 6iAere
oUll 6j4rl

a da

Singular
r noivli (voi inlelege)
TbI rlofiMeurb
oE, os6, oE6 troftMeT

vru ,qaEr'r
Bbr Aare

Plural

Iieca

Plural
M6r yr4peM
Bbr yMpere
oHLI yMpyr

. . - . -. .

TEI Bo3bMerrrl
IEI I\4IIrrrr
ox, oa6, 0116Bo3bMeT oE r\,creT

sin4tlu

r rpy (eu frec)

;r,t rpdu:l
o!i, oHA, ono rpdt

)KaTb -

r yMpi (voi muri)

rrr yupeutl
orr, oH6, oud yIvIpeT

'1 I

TEI OyAeuL
oE, oE6, oud' 6yaer

Plu^al
Mrt soseN,l
gbl sosere
onu roayr

'

oHoJ

$ 136. l/erbe care au teme difcrite la infnitit' ;i prezerztsau la fiitorul

ggan-a

..

Observalie.
Dupi acestmodei se conjugf,verbeleecmaetimr,
(a se ridica), yernedtnu(a se
recunoa$re),

rbl ne.rdutg

Plural
MbI MdXEM

-,::-,.-t:.,..::

Plural

ners-a

ajuta, nerlb'*ri se culca,6ep6'r-a.pdstra

...' -,.-. . '. . '. '- '. .

''

vrr 6epu
Bbr GepeTe
oun 6epyr

x ua.m.f(voi lncepe) x aaro (eu dau)

rur .uarur
TbI Harrserub
oF, otle, ou<iua'{uOr oE, og5.,oricina6r

105

{:=

x nurc (eu beau)

rrr nteurl
ou. o116,ond nr,Sr
Plural
uat nrE'll
s r nrre
oxli

ngrot

x yu6crryro(eu partici
rrr vqicrByersi,
or, ou6, oHdy.rdcrsyer
Ivrlr yu6crayelr
rrr Y'r6c'rrYere
oxz y'rfcruyror

F lffii
'if

f t + --l1l

&i".-E:;;"i

FJl_*:

ijg

r li|

f.' ,.

,ilt

f,oqer6rb-a

.f,
ffi

rpec}ri-a

iDnopta

visli

uognirs-a

ridica

:''il
lii,

n rpe6{J (er.rvislesc)
ru rpe6urr
oH, on6, ou6 rpe6r

r no4nulrrj (voi ridica)

'
rrt noAuriveut
ox, 016, on6 noAgriver

Plural
vrr novjerra
arr no.rfere
osa soqliror

vrr rpe6v
nrr rpe6re
orn rpe65ir
Il ,,*recrii-a

'\

rr,lri
'liiiii
giti

'.':..

'I it,.,

prinde

aoriru-a

rourirs-a

scufunda

vu nogniveu
srr noAsrivere
oxu uo4Hrivyr

ii-tt:

Singular
TOIUI}O
fl-Iut
B-BJI t nosJt6
x nro6rnir
'I
(eu
scufund)
(eu iubesc)
(eu prind)
trt r6unur
rrr mb6uu.ls
rrr r6srurr
ou, oE6, ond rdnnr
ox, on6,oud nrb6a'r
on, ou6, on<5l6anr

Plura

r'tt ru66raru
srr rlb6nre
onr rnb6qr

m[tura

vLr r6snlt
Br'I ldrllre
oHu .n6Brr

v6r rdnr.rvt
srt r6nure
osu t6unr

r. rv,ery(voi mdtura)
rrr ver6nrt
on, oH6, ond verr

q seaj (eu conduc)

rri se.uerxr
olr, oE6, on6 re.qEl

a rupe

Singular

Plural

uu upriuerrr
nrr uprlvere
onr uptrvryr

$ifii

dffi
&ilfii

vrt uetdrt
ebr vetete
orn verjr

M-Mr
FQ.rr s rpa$.n6
(eu liniez)
rr,r rpacpriur
ou, ou6,ond rpaftfir

vu aegrr
BBr BeAeTe
ouu re4!r

B. Conjugarea a II-a

"14.,y|,d.4-cs.
r^^^$\^/rw(L

a) -nrf: eoeopiln* - zoeaph, aoaoprttuu..., seortintv- seontb, seoatiwa ...,

useuuilmo (a ierta) -useutub, useuuilwa ..., o6taunima- o6ancutboo1oacuilu.tt...,
oceo6odrtntt (a elibera) - ocao6oucy,ocao1odilwt ..., npuztacfimu (a inv.ta)* npueaawj,, npueaacilwo ... ;

:ffi
*,tlii
riiii
;llll

b) -en,: zopdmo (a arde) * eoprb, zoptitur' ..., ttemdma (a zbura) aemilwa ,,., cuddmu(a sta a;ezat - cu:ttcj:,cudtiua ..,;

rcu!,,

c) -arr: rcpuudmu(a striga) - rcpuujt,rpuutiu.tu..., uotldmu (a t[cea) - j,totuj,, uoaatiut ,.., aeucdma (a sta culcat) - teucjt, teuc{twt ...
O serie de verbe au accentul mobil la timpul prezent sau viitorul:implu,carc
la pers.I sg. se drplaseazi de pe terminafie pe riddcind, de ex.: xo,qrfirr-xoctcj',
xdduwa, xddum .,.; .nro6rirr - tto6,ttb, atbSttwo, ,nbdum ...; cnpoclilr - cnpotaj,,
cnpdcuwt, cnpdcum ,.. .
In conjugare se produc la unele verbe a'ternante consonantice.
10 8

q ,'roMn6
a-x
(eu fring)
rrr l<5tuurus
oH, on6, ond ndutlr

a roxy
(eu conduc)
rsr s6ALruIr
or, ou6, ou6

Plural

f 137. O seriede verbe de conjugarea a II-a au la timpul prezentsau viitorul simplu

terminatia,,accentuatd.Aceste verbe au infinitivul in:
-

*Iiii

'::-

Singular

x upnvj (voi prin-,i)

rrr npflrerur
on, ou6, oud upriver

r,iiji

1 rtil
Iittl1

--l

,a'jit -

Singular
s no.rVrc(eu innoptez)
TEr FOqyeIuL
oE, o16, ou6 uouyer

.'.

"'"

:
,
.
..
..
...'
. t . r-*'*-="TTl81':Aliitntinla-'i6iioiin:ilo;
ii' tiiqiul :Tir4zZii-iifi:niiioruT's'fiii;lii":'

nn rpa$fu
alr rpalfrtre
ona rpaipir
aO3UTL -

OUCe'

vlr l<iuralr
rrr -ndvute
osu .l6vsr
6rgnrr-a

vrr B6.uulr
srr n6Aure
onn sdrm

merge (c u
un vehicul)

Singular
gr-sx .fl 6:rxy
c-u
r Boxy
(eu transport)
(eu merg)
rH sdruus
rrr 6:.qnuro
oH,on6,oH6s6:rr
ox, oH6, os6 rAnr

q npoury
@u cer)
rrt nP6cuur
on, ouii, ou6
np6cnr

Plural
ru,lbt 6sAuN4

srr is.unle
ouu 6rArr

vu updcav
arr npdcure
onu npdc-ar

Mc[oTdTb-a

treem

sric{sTb-a

cufeta

Eap64sylo n6cruo. 6': C*fuirc rrr (cecri) sa niprri. 7' Cer6lns x (uoutinr) vArrle
ylphrt B xBaprlipe. 8. B6reporr ru (asrrr) RHIirs B 6u6nuor6re.
2. TransJormalipesoanaI singular a verbuluitn persoanaI pl.

Singular
r.Morroqi (eu treier)
cr-rt n urlury (eu curi.f)
rrr Nrondrltttlb
rut 'rricrirulr
oE, oua, oxo voatitur
oE, ona, oso v{crur

r-{
'

Model. fi, xtnxy xnfrs Ha croJl - Mu rlagdv rsriru na crol.

1. .f, cn-n6 s6ce\abuac{iBB cyrrn. 2, .fl rtlorf nanucdrr' re66 rincbM6
3. Cer6ans r riry crarb B A6c{rb qac6BB6qepa.4. fl p1xy sox6v xne6. 5. .fl eM
Bxicnoe f6noxo. 6. -f, .qatvtbpdLtycloi neB6JI.7. ,{ 6eri n ruxtiny. 8. -[ sasuMiilocb KAxAbIil 4eHr,pjccrnur t3BIKdIu.

Plural
vgr lvroecirqlvr
nrr von6rure
oRu voadrgr

vrr.ilicrur\a
su.rfcr$re
onn 'ilicrsr

1. Conjugali rcrbele date in propozilii.

-fl nr6 ruronord..f[ roeoprbrlo rereib6ry. -fl no6 u6cnro.fl. cxnvy rratrbr6..f,
s 6u6rlror6re. .l[ ns6 rdny. -f, urr6 ce66xocntrtnt..II 4au roafpuu{y
sautrMdrocb
rrfry.

atit conjugd.riiI,
$ 139. Citevaverbe primescin conjugareterminalii carac.teristice
cit qi conjugdrii a II-a, de ex.: \.,t
xor6rr -a

wea

6eadrr-a

alergp

da

Aan-a

4. Traduceli in limba romdnd.

cn6prov. 3. Bropde 6n6Ao
l. Brinrop yMeer nn6oa"s..2. Mrr ganuM6elrc.f,
yrp6u
yuur6rocl
u{urou r nrrrnp6rocauonor
sox6r*.
4.
tlo
Brirxof
x
r eM
r6nuerur.5. Moft gpyr xr.rn6rra !.nuue{afir6scxoro. 6. Ha gec.ftrufi sr6x vrr
c co6<ift 6yrep6pd,mrr Splr<rEI.
ua nfore. 7. 36yrpaMEIBo3bMeM
noAnsr"{6ei'rcs
8. Kyarl lrr nodIere n6ron? 9. Kro BaMnpetroAafuplfccxafi xarilr?

Singular
r x ot r i
n 6 e ry
T6Ixdqeur6
T616exfurb
oE, olla, ono x<iqer oH,oua, ono 6exr.!r
Plural
vrr 6exfiu
srr 6excriTe
our 6erfr

vrr xorriu
Bbr xorriTe
oan xotit

t\aN r
Tbr,aaub
oH.ora, oHo.aacr
vu ra.uri:w
Bbr ra,araTe
oHrr.aa&jrr

Observalie.
Yetbul ecmt (a minca) se aseamini.in conjugarecu verbul damacu exceplia
pers.a III-a plural: t e^Lmbreutb, oHec.tn,.uu edil.u, eu edilme. ouu.edhm.
La pers.I sg.qi pers.a II-a pl., adic5.dup6vocaie.verbelereflexiveschinrbi in conjugare pe -cflirr -cb, de ex.:
'r,'.
Mbrrlcs-a

se spIla

Singular
(eu
rradrocr
lI
md spil) y.r5icr(eu invE{t
trt radeturcs
r-iqrarurcg
oII. OHa. OEO MOeTC{

ywrr,cn -

trtr.Verbe impersonale(Eesniw*te e.naed,,u't)

$ 140. Verbele impersonalenu cunoscflexiuneadupd persoane,(acfiuneaexprimatl de ele nu se raporteaz[ la o pesoanEanume),dar se schimbi dupi timp gi
au forma modului indicativ qi conjunctiv,de ex.: menniem (se innopteazi) - modul indicativ, timpul prezent; cmeundem(se va innopta) - modul indicativ, timpul viitor simplu; cme^lHdio(s-a innoptat) - modul indicativ, timpul
trecntt cmer4adto6ut (s-ar fi innoptat)- modul condilional. Verbele impersonale se folosesc numai la pers,a III-a, num[rul singular,timpul prezentsau
viitor simpiu, iar la timpultrecutiaformagenuluineutru(vezi
exempluldemaisus).
Ele se impart in dou6 grupe.

a invala

Plural
vu vdeiracr
suxvdelecr
onu vd'rorcg

i,.rfivcg
- urrecr
itqarcs

1. Verbefdrd -ct la sfirgitut cuvintului, care desemneazd.:

a) fenomenegi stdri ale naturii, de ex.: eeuepdem(se insereaz5,),uopdatm
(amurgeEte);
(geruieqte),ceemdem(se lumineaz[); cruepKaerncfl
b) stdri fzice saupsihiceale amului,de ex.: eeo mouur,im (ii vine grea[6),
1orandzosuo1tnt (bolnavul are frisoane) etc. Astfel de verbe se construiesccu
cazul acuzativ;
c) cantitdli variabiJe,de ex.: xeamden (este destul), uedocmatn(lipseEte);
docmduent(va obfine);

Exercitii
l. Puneli verbeledin parantezela forma cerutd de sen,su|
propoziyiei.
Model. { (ecru) i6noxo - fl. eu f6noxo.
l. Vsfirerrr (prcor6.ru)na gocr6. 2. Korad rr,i qrcraa6rr) yirporr,r?
3. .f, dqegs
(rno6rirr) cro6 cecrpli. 4. Fpar (6epds6i csoli xurlru. 5. B xndccevu (nerr)
11n'

111
';1'::-'
irr.{l;r,1;,1'

t<

!ilr
ltf
ilIi

Ei

.s

rlUr.
$ ilfl

3
.?,.

,L!

,lf

)l

iti

{r,
1: itll
d
t.

'lt

ll,

I ,1il

i[l
l$:

i
t

li'

.'i:
ii
il

2. Verbe'cu -cs la sfirqtul cuvintului, care arati:

a) dorinla, posibilitatea, caracterul obligatoriu i.l actiunii, de ex.: x\qemcn
(a vrea), asdjtuaemcn (a-i veni ideea);
(nu se simte bine), ae cnrtnca
b) starea fzicd a onului, de ex.: uesdopdeumc:r
(nu-i este somn).
Un numdr de verbe impersonales-a fornrat de la verbe intranzitive cu ajutorul
lui -cx. Conrparafi: on, ou6 ne cnilnt (e1, ea nu doarme) - eMi, eia.He cnrtmca
(el, ea nu poate sd doarml).
Aceste verbe impersonale se construiesc cu cazul dativ: Mr{.rstuxy ne x6qemca ecmb - Bdiatul nu vrea sit mdnince.
'

ti

- d) iecesitaibd -iicliunii, de ex.: ctidyen't (trebuie), nad,,teucilm (e necesar)

etc., care se folosesc cu cazul dativ, de ex.: Te6d c,n64yer o1pamimucn x
epaqy - Trebuie sd te adresezi doctoruh,il.

t. ,li
i

i
t
t:.

r,iIl
][:

t:

*r

,t

f,'

desfd;urat al acliunii nu are iimiti. Nu gtim dacd subiectul a incetat sau nu sE

facd lucrarea. In cazul acesta este vorba deaspectul inperfectiv (uecoeepwdr;rit;il
eud).
Intr-un astfel de exemplu ca: .fl cp,6tranimy pc6in;y (Am ficut act,cstd
htcrare), verbul c,q6.na,r
arati. ci procesul acliunii este incheiat in mcd definitiv.
Verbul ca6aal este de aspect perfectiv (coeepwinnwil eud).
verbele de aspectimperfectiv au timpur prezent, fiitcrur ccmpussi rirnpur tracut,
iar cele de aspect perfectiv au yiitorul simplu gi timpul treail.
$ l4l. A. valorile de bazi are aspecteror imperfectiv gi perfectiv.
(Ocnoen{rc snaudaua uecoaepwduuozo u coeepwdunoeo etidoa)
Aspectul imperfectiv rdspunde la intrebarea
qmo litaem (dimn,6ldem dinamt)?

Aspectul perfectiv rispunde la intrebarea

cmo cdiaaem (cdint)?

I. Ac{iune fi.rd precizarearezultatului. Ex.: lI nnur! (mc6,l) nucbl4d Eu scriu (scriam) o suisoare.

I. Precizarea rezuitatului ac{iunii.

Ex,: .flnannwf (namcil) nuctuo
- -Ea voi scrie (am scris) o scrisoare:

2. Acliuns nelinritatd in tirnp. _Ex.:

Cecmpd pa66raer (pa66rina) rc
gaeodedea zdda- Sora (mea; lucreazi (lucra) I uzind de doi ani.

2. Ac{iune limitatS. in timp. Ex.:

Ceanpd upopa66raer (npopa6ritata) aa saeddedaa zdda -Sora
(mea) va lucra (a lacra;t) la uzinit
doi ani.

3. Acfiune repetatd. Ex.: Yntpou n

orrpnniro (ornpur6;r) oxub u t^6.rraro
Q6.na.rr)zapAdxy - Dimineala
(deschid) (deschideam)
fereastra
;i fac (ficeam) gimnasticd.

3. Acliune momentand. Ex.: Vntpoa

.n orrpriro (orrcpfr.n) oxud u cA6.iraro (c,q6.na.n)saphdrcy* Dimineata toi ileschide (am rleschis)
fereastra,ri voi face (am ficut)
gimnasticd.

ln

LXercttru

i
F
4

I'Fl

iiJi
irli:
li

il
iriiii
i lirir
I i
i

ta
I
I

6
i
!
I
I'

illri!l

iliiii

iriilti
:iliiil
;
lir[i

liiiil
lllil

iliil]l
1

ltttliii
ilir
i
,ll

,,]irii

L. Ardtasi infnitivul vrbului din fecare propozilia.

Model : 5. ut! n urx6ny. -

unr"h

l. Apyr xver une pyry. 2. Cefi.ric woil 6pa.r crorir. 3. K6xarrt Aesb t
scrarc s sdcer4r .rac6s. 4. V,reHurli norbr pjccxyro n6curc. 5. Trr eurr vico c
xn66otrr?6. -{nro6rnb nap6,uuyrovy:uny.7. Mu ciaerran n6pnov prlj.8.
Pe6sor lexfr Ha xpor6rr.
2. Formayi persoana I singular de la unndtoarele verbe:
o66garr, peur6ru, orrpunirr,
rprr,
ndrrnrryrr, rfryrun ononrlrr, xracrr,.

con6rorart,

6ec6gooarr, euvon6rr,

3. Transformali propoziliile personale in pr'opoziyii impersonale:

Model : .f, He pa66rarc -

Mse He pa66raercx.

1. .f, ne cnarc.2. Ox ue x6qer nofirfi I xyn6. 3. On He cvrrir

4. On xe ri6xr.rr na npon6rn.

na nadc.re.

4. Traduceli in limba romdnd :

1. Hacrynrinu cfveprcr.ru noxoror6.no. 2. Toaipaury nesAopdsurc.r.3. Mue
xnar6et pa6d,tr,r A<iua. 4. Te66 cl6ny'er o6parfruca x rpauy. 5. Evy x$sercg
no6xars na ercrcjpculo. 6. Menf guo6ft: u y veui
slrc6xaq rer'.rnepar.jpa, 7.JI6rov <isenb p5ro crer6er. 8. Bor yx6 crraepr6ercs, adho uAril aov6fi.

III. Aspectulverbului (Bud eme6m)

Exercilii
5. Puneli intrebdri la verhele din propoziliile de ntai jos.
l. Epar pricyer 6'renr xopo'r6. HeA6nno oH Hapuccrin nefisax. 2. cH cxirxer re66, qro HaM sllratru no Qrisure. ou roroprlr, vro Higen rvep6 unrepicusrr-l
QrEnru. 3. Korn6 rur nepenfurerur iry pa66ry? Trr nepenricnraerur pa6dry? 5. A
necr rdvep nscil coqlrsdgrrero pliccxovy rsrrrj. .{ nauuc6r coqurisve nds.u}io
n6.repou.

Aspectulverbalaratd daci ac{iuneaexprimatl de verb are sau nu limitd in

desfdEurareaei, de ex.: JI Efixarc'.imy pa6dnry -Eu
fac aceastd lucrare);
.f n6;wr \my pa1dmy - .Ez ficean aceastitlucrare. in ambele cazuri procesul

6. Transcrieli verbele din propoziliile de mai jrss, grupindu-le astfel:

a) verbe care desemneaz[ acfiunea fird definirea rezultatului;
b) verbe care arat5 o acliune neljmitatl in timp;
c) verbe care aratd o ac{iune repetati.

112

I -

ir;iri
i

iir,
riU

i'",

Gramaticr limbii rusc de uz qcolar c. -

15gl

IIJ

l. Il<iegg npn6nrxiercx x ctdnqnu. 2, C*wp6, fvurcr na Qrao.norri'IecxoM

(!arynrr6re..3. ildpea cEoM t uuro crar6n ntonox6,4. Il6cne o66Aa s ue\du6ro
or.qrrxiro. 5; Or6q qnrier pollir Jlrsa Torcrdro <<Bofiu6Ir M4p>. 6. Vrpou
t y1apitroy ceSi n xti,nrare. 7. O:r.aronopft c nogpfrofi no re;Ie(fdny. 8. Mu
frrrvrcr E Jrfiqee,Kordpbtft 6brrr orxpfir cro Jter Ha36.[.

" 2. aspecfulperfectiv al verbelorseformeazd9i cu iijritorui cufixelix:

-tr' : 1poctimt- 1pdctma(a arunca); saxpen.,timu
- saxpetirtnn(a int5ri)'
-vy-: ehmheuoamb
- e&nnrymo (a trage,' a se trage); nepeeopdvueama,
nepeaepu!'mt(a intoarce).
Uneori verbelede aspectperfectivse deosebesc
de cele de aspetimperfectiv
prin locul accentului. Comparafi:
parpes4rr (imp.) - paspdrau (perf.)- a tdia
paccrm6rr (imp.) - pacct'rnarr (perf.)- a risipi, a vdrsa.
Alteori verbul de aspectperfectivare alti temEdecit verbul de aspectimperfectiv.

7. Explicaqicaracterulacliunii exprimatede verbeledin propoziliile de mai jos.

l. Mo6fi cecrp ncn6lrrr4rrocb
socer\asiAqaru
ner. 2. CxdJrbxoggefi TbrrrposE.nna rvr6pe?
3. lliicro s no:ryriro rricrua or uoer6 gpfra rc Eparu6ra. 4. tro
yrprlu r upoa6'rplraaiocaor6 r<iurary. 5.Hau rcnaccno6eArinxacopennoninuax
no rrprr6crnre. 6. 36nrpa MbrrrpoarraJrr.rar.ipyervr
crRxornopnueA.C. Ilfinxuua.
7. Matr ne.rr d{ess nrcycrrreuzpdxurre. 8. Pa66u{emp6lr 6onrurdft Aornr.

. i Retrineti
I acesteverbe:

8. Rdspundelila intrebdri, folosind in rdspunsuriverbe de aspect pe*ctiy sau

imperfectit'.
Model. {ro ru adlaeus? (nrc6tl yracru6)-.{ nmuj urcsM6.
. . 9ro rsr A:raemr?(ouorp6u nr6cy no reaerrisopy).2. IIro rrr a;ran auep6?
(nepenfcrraarr ynpaxu6uur a rerp64r). 3. IIro a6naer rsofi or6q (pa66rarr sa
sas6Ae).4. llro on cg6:ral? (oroev6r'r na uucrr"r6gpjra) 5. 9ro .unaercefis6c
rnofl cetp62 (urnrr nn6tre). 6. tlro osfi cA6rarn?(rriryvu'rr aciroe crrxoraopeuwe).7. rlro ru c.uenar?(nocr6surr crardu ua croa), 8. Ero glaer rnofi gpyr?
(aauum6rucrcn6prorvr).9. ![ro arr g6naere cefts6c2(c:qimars p6aro).

6pamt (imp.) - e3nntb (perf.) - a lua;

uaxodttmu (imp.) - uafimu (perf .) - a gEsi;
aocrcilmoca(imp.) - aeuo (y;erf.) - a sta cuicat;
cadilmtca (imp.)- cecmu (perf.) - a se ageza;
crneHoeilmtca(imp.) - cmamu (perf.) - a deveni;
xtdcmt (imp.) - nottouctimo(perf.) - a pune;
,toedtnr,(imp.) - nortadmd (perf.) - a prinde;
zoeopimo (imp) - aeasdma (perf.) - a spune.
Observalie.
verbele de aspect perfectiv nu se asociazi cu verbe care indici, o fazd doar
de desfr.gurare a acliunii, curn sint nattdmu * ua\uud'na (a incepe); npuaimtca * npunuudmtca (a se apuca de f6cut ceva); npodL,twuma
- npodotttrcdmu
(a continua); xouqdm.u* xdu,autnt (a termina); nepe*nd.mu- nepecmaedma
(a
inceta); npenltamilmo-nperpat4drto
(a inceta). In construclii cu rerbele acestea

$ 142. B. Formareaverbelorde aspectperfectiv

(O6pazoeduue
enaedtoecoeepwinnozoeilda)
l. Verbeiede aspect-perfectivseformeaz[ de la ternaverbelor imperfectivecu
ajutorul prefixelor:
(a sl[bi), rcpdnuymu-oxpdnuyma-(a
o - i crra1dmb-oc.ta6dnto,
seintiri);
(a fixa);
3& -: Surcitpoeantb-tafiurccrtpoeama
(a alcu{i);
tfa - : nuctinw- utnucdma,(a scrie),moqtima
- trgmo,tdtmo
ro -: 6rcdudnt-to6tedadmr (a pdii);
rplr * : eomdeunta
- rynaondawnu (a ptegdti);
c
(a ascunde);
npinantt-atp.4matnt
-:
y
perfecliona)
:
coeeputduansona,nb-ycoeepwdncmeoeamb(a
Acesteprefixeau doar un rol gramatical,acelade a schimbaaspectulverbului,
sensullui lexical rlminind acelagiqi la aspectul perfectiv gi la aspectul imperlbctiv (pentru valorile aspectuluila verbelede miqcarevezi $ 149).
Existi insd mult mai multe prefixe care schimbdgi aspectulverbului, 9i sensul
lui lexical,gi dintre care ddm citeva; de ex.:
fletre- : ,rwndma-nepeuwndma(a reciti);
Bbr -: cmdeun*(a pune)-sitcmaeumu (a expune);
c - i nucdnn-cnucdntu (a copia);
npo - : nucdtnu-tpanuctimo (a inscriein acteleoficiale) etc.

ai doilea verb trebuie sL fie numai de aspect imperfectiv: nauci-n

{.u6;rarr
(imp.) *.

$ 143. C. F'orrnareaverbelorde aspect imperfecniv

(O1pasoaduueetae1toe necoeepwdunozo
euda)
L Verbelede aspectimperfectivseforrneazI de ia r,erbe de aspect perfectiv
cu ajutorul urmdtoarelor sufixe,:
-rtrna-,npovumdmu- npouumwtma (a citi):
- sarcpr,rsLmo
(a lnchide);
-Ba- 3aKpt;nnu
(a prelungi);
-eta-: npod,ainta-npod,rewdntu
pewrtrnu
pewimo
(a
rezolva).
-a-z
+ Deci nu este corecti construclia de
tipul naqart* cdeeamr (perf:)
t;

tt4

!,,,1.
il

i:
1.;Ylr

115

,
tili
,rEi
.iti
'flt
rt ll

t$i

de "lar verbele de 'aspeefptifdctiv

2. Fqrmar-ea.v.erbelsr.de-aspect.imperfeotivpoatefi insofiti de alternanfea1evocalelor sau ale consoanelorin tema verbelor:
Aspectulperfectiv

ili
lf

tr
jifii.
iidi.

Ii,
$r

"ii
itrni
li

:riffiil

irmii
Iiilii
I

rl

iriil

ir

il
iii

4. Verbe cu prefixul or- indicind o acliune realizatd in mod tlcfnitit,. de ex.:

om6iumu (a inceta de a fugi), omeoeedntu(a termina de luptat) etc.

Aspectul imperfectiv

(a arunca)
garc{nzuaama (a terrnina)
- auddadtueamu (a scobi cu dalta)
'6- | -6ll- : e&do,r6unrt
-v | -sn- : e&nosunra - euudrrueama (a prinde)
(a se extenua)
- ymovtthmt
-ru-/ -mn- '.yntoutitttt
(a inunda)
- samowAmr,
- n- / - nr - : . s am onwna
(a reflecta)
- ompa*inta
-c- / -u,- : ompatimu
(a conduce)
- npoaoxdma
-a- i -*- t npoeoyitna
-a- / -*q- : conpoeogitma- conpoloxqdma (a intovdrS;i)
- cnpdmueanta (a intreba)
-.- / -nr- : cnpoaimo
(a striga)
- rcpuudma
-r- / -"- t xpriwtymu
-"*- / -nl- z o&pacrumt - eupdtlueama (a cregte)
(a rdspunde)
- omaeqdma
-t- / -o- : omerumt
(a imbogdli)
- o6oeaudnn
-r- I -,u- : o6oaarilmt

-n-I -a. :1pdcuma

:o-i -a-l.sar6uqunta

I,ii

frff'

3.'Verbe cu prefixele nc.-?Tpo-"cu ser?slimitatiy,..de ,ex- nopa66mantu (a

lupra citva timp), ii,o1emdma (a fugi pulin).

opoclmb

5. Verbe cu prefixele neperuo-care exprimi o acliune repartizatd tn mo{ egal

asupra unor obiecte, de ex.: nepe6ilmu noc!,dy (a sparge vesela) q.a.

6. Verbe cu prefixul na-, terminate in -cr, cu sens de acliune intensd, de ex.:

uazoaopimtct (a vorbi mult), uapadimanrbcn (a munci mult) etc.
7. Verbe cu sufixul -Hy- care indici o acl.iunemomentani, deex.: xptjxu:ma
(a 1ipa, a scoate un strigit), iaxnymt (a da din mind), nprlenl.ma (a siri o
singurd dati).
$i verbele care au numai aspect imperfectiv se pot diviza in citera grupe.
L Verbe care desemneazi anumite ilAri suflteFti, de ex.: pddoaanttcn
(a se bncura), cuekmucs (a ride), 6odmu (a fibolnav), cnamu (a dormi), u2psxymo
(a inghela), eucdma (a atirna), rctrcdntu (a sta culcat) etc.
2. Verbe care aratd existenla, de pildi:6unno, uaimtca (afi), cl.t4ecmeoadntu
(a exista), naxodilmvca (a se afla).
3. Verbe care exprimd acliunea or ganelor clesim1, de ex.: etii)enta, cu1t:yin:a
c,titutann.

S 144 D. Verbele biaspectuale gi monoaspectuale

( [eyeudoe6te u odnoeudoe4rc
zmzdaat)

4. Verbe care indici acliuni concrete, de ex.: np&zamt (a slri),

(a cioc6ni), eduantu (a atirna), xpymtintu(a invirti) etc.

Majoritatea verb:lor formeazd perechi aspectuale cu ajutorul sufixelor,

prefixelor etc., avind acela;i senslexical: comparaTipeurima(imp.)-pewirmo (perf.)
- a hotiri; nucdma (imp.) - nanucdmt (perf.) - a scrie. Acestea se numesc
verbe corelative de aspect. Exist[ insd un numir de verbe care exprimd atit aspectul
perfectiv, cit qi imperfectiv. Aceste verbe se numesc verbe biaspectuale (ppyau4ondre rnardnrr), de exemplu: uutdtwoeama (a folosi), ucctddoeama(a cerceta),
(a saluta), ptinunta
o6eu4dma(a promite), ofpasoedma(a forma), npuedmcmeoearna
(a rlni), podrtmuca(a se nagte; qi altele, de ex.: M1lcno npxtGrcruotaru udirc
wt<daauux xyddtrcecmeeuudx ertcmaeorc.- Poate J'i salutatd ideea expoziliilor
;colare de artd.
Yerbul npuedrncmsosambin acest context poate fi atit de aspect perfectiv,
cit gi imperfectiv. Unele verbe in limba rusi pot avea numai aspectul perfectiv
sau numai aspectul imporfectiv. Acestea sint verbele monoaspectuale(o4roenaoadre mar6nu).
Verbele care au uumai aspect perfectiv se impart in mai multe grupe.
l. Verbe care indici inceputul acgiunii cu prefixele 3a-, tro-' lt-, de ex.:
saxpuudma(a incepe si fipe), no1etcdmt (a incepe sI alerge), ezeotuoedmaca(a

cml;adntu

Exercifii
9. Determinagiaspectulwbelor Ei indicaliperechealor.
Orrrnrr, ronoprirr,, 4an6rr, peu6rr, cljruarr, lri5eru, cxas6Tr, A6:rarr,
nepe.rftrtnatl, uoctpduru, ucr6tr, gap,irt, clecrb, Ielacrb.
10. Transcrieliterbele, subliniindprefixul satt sufixul cu ajutorul cdruia s-afcrn;al
aspectul perfectiv sau imperfectiv,
flepecvo'rp6rr,cnrc6rr, rdryuun, npudxarr,*prirnyro,paccx6:rrna6,nptrrryru, san6sbttart, EallriTr, ganrc6rr, Aonrc6rr, cnf crmatr, urryvranarr.aonricrrnatr, sanfcblnatr rununSrr.
ll. Detewninali aspectul verbelorsubliniatedin propoziliile de mai jos.
1. Haur xracc op?anusj'emnrtcranxy
raprrin yueuurcdr.2. 3Aecr opzaHw'rcm
copenuoniuuxuo rzrnrs6crrare,
co6rp6rorcr nro6frenr cudpra. 3. Moft ,upyrde.
6nmilpyem xax no5r. 4, 36arpa tu dedronrtpyewbBa cqdue s6uero xn,i6a.
5. Cr6po e na6opar6puu wt uccaidyen5rn pacr6nua.6.fl, ucc,tddyro
rpou cxoxg6nue xzn6rmrx.7. EpW o6eu4dem
upraecrf uue s6nrpa rrfry. 8. Ecla s o6etudn
rovry-rr6yi,qr, ro rcer46 c,q6pxnaro cBocn6no.

incepe si se emoiioneze) etc.;

2. Verbe cu preflxul par-, tcrminate in -cr, cu sensul de intensificare a acli'
nnr) desfdgurate,de ex. : pazeotuoedmaca(a se agita mult), pas6ewdntucn (a o lua
la goand in diferite direclii);
tto

LL/

t'
I
'i ]::::

?:
':?t ' "

:::
t

i:

"& .
tE

2. Traduceli in limba romdnd.

l. Mansqqr

rraieturcr. s6 Aeur E 6ye'b

ycr6n,2, OH xpfruyt

or 66nu.

4. Mil tar A6.EroHesfAeJracb,qro npu rcrp6re se vorart

3.Kro-rci cryrnT B.4Bep6'
uaroroprirrcr. 5. cer6gst ctroprcMdEuprirrnyn Di'me, qeM rrep6, 6, Kovr6.urc
6rnr6 rax6f recloE, qro MBI Adnro crvreinsct, 7. Ha vodv cro;r6 nex6,nu
xsfrr u rerp6Ar. 8. B x6vsare 6p6ra na cres6 rficrir penpoAlirqusc xaprftrrr
fprropdcry.

Cuvinte gi imbindri de
cuvinte folosite cu aspectul imperfectiv $i valoarea lor

IIo eevepd.u666Y' 3. IIo eevepau (serile),

t
IV. Folosireaaspeaterorverbare(vnompedaduueeildoe)

?
i

Tabelurl I

-fect it, sau per.fectit'

Aspectul imperfectiv

Aspectul
perfectiv

Rtittcdvtfr dcnu n
Ditan ruv.uactvtt<y
( in fecare zi etr
/ac gimnastici.l
Etcednieno 'tnt:';t
r1oL1t4figJn
COiucttt'
zasdnnr.
(Zilnic primint
ziare noi.)

1) Kdwduii deuu
ll[u noaoao(in flecarezi), rcducduni
PUIL|,UUH.
xic.atl (in fiecare .
dat,. Noi am
!und), xr)ttcdofi zod
vorbit vreo
(in f,ecare an), euce_ doud minute
dalaao (zilnic) etc.
Repetare regulatd.

fl qacmo saHurtdtocas 6u6lLuot6xt.

(Eustudiez deseori
ia biblioteci.)

2. Pddrco (rar), u(jcnto Mu cudea

(des), ttuozdd (uneori) t'tpouu:ndau
etc..Repetare neregu- 5ry rnfry.
(Noi am citi
din nou
aceastdcarte.

pACCKd3bEAnA no cpedau (miercurea)

U;[KA
etc. Repetare atit renaM cx6srr.
gulate, cit qi neregu(Serile bunica ne
latd..
spunea povelti,)

Exercitii

de cuvinte care se
folosesc cu verbe de aspect imper-

Cu vin te g i. im b in d r i d e
cu yillte lo lOsite Cu a Sp ccr u i. r- m p e r fe ctir , va _
5i
ioarea lor

Cuvinte gi iqbiniri
de cuvinte folosite cu
aspectul perfectiv $i
valoarea lor

ITo tldmra dunn ou 4.IIo rydauu lnau (zile

quma/t.(Zile intrcgi intregi), uacdnu (ore
intregi), qea*e dnu
el citea.)
(ziie intiegi), deuu omo
Bct utiu1eu udt4e
lr..,vt
ecnoutnrilnu
dun (zi de zi) c xapoAHoft Aou. (Tot tcdttu duEa (cu fiecare zi), ecE udt4e u
mai des ne aminteam de casa pd- udt4e (tot mai des)
rinteascd.)
etc. Un timp repetabil
Dermanent.

verbele de aspectperfectiv sau imperfectiv se asociazEcu anumite cuvinte

gi imbinrri decuvinte(adverbe,adjective,substantive)etc., caresubliniazdcd acfiunea este repetabila,se efectueazd.zirnic, des etc. (aspectimperfectiv)sau, dimpotrivd, cr acliuneaestelimitatd. in timp (aspectperfectiv
- vezi taberul r).
Folosireaaspectelorverbalein propozilii cu negalie(vezi tab. 2 gi 3) relevi ea
9i
diversevalori pe care le au verbelede aspectperfectiv sau imperfectiv.Infinitivul
se disti'ge printr-o seriede trS.sEturirp..ifl.. in folosirea aspectelorverbale(vezi
tabelul 4).

$ 145. Cuvinte gi imbindri

' Tabelul I (dcintinfieii)

;;

I
$
F
#
i

13. Determinaliaspectulverbelortn propoziliile de nni jos.

1. JI p6lxo ronop{r c gpyrou no rene(p6ry.2. Palara npopo*xduracrgena.
3. Epyr nocuorpdl 5ror $r,ltrrr,.rertlg pas. 4. KaniArrft rog .r nonyudrorroAdpxu
rra AerrLpoxgduur. 5. B rcluro'reirpelurorA6 nor6grrgaror u crdpue Sfra;vrr.
6. flo p6.quonepegaa6.nra
elqe pa3 ndryro n6cgro.7, Ilcles.{ ono3.I6:rrua umrjru
.qBe.8. .{enr oro Alrl cralrosfrocr reun6e. 9. .{pysr.6 ncrper6lucr ncd .r6qe u
sirl;e. 10. 3acr.qilu.un
rpyxx6 no $uodxe npor6gxrca no cpegiu.
14. Traducelicutinteledin paranteze,puntndu-lein locul spayiilorpunctate.

Cuvinte Si imbindri
de cuvinte lolosite cu
aspectul peritctiv $i
valoarea ior

l. artultny (un minvt), uuu',,mot dee

(r'reo dou6 minute
e Smomdexa(in
aceast6, zi\,
ed deut (.in cursui
rrnoi
sr .w r

&r
- i l ^r vi
t

1. ,.. s cljuraro piauo (zilnic),2. .., ou ganuv6e:rcapucorduraerra

(ore intregi). 3, ... naura ceMbricriuaer p6grlo (serile).4. ... s HarrTr'6poA nps6xa-uqupr (din nou). 5. ... n ryairc r n6pxe (uneori)" 6. ... Haru x.lacc rrrnycx6et crenragdry(in flecareiunl). 7.,.. 5I uapu'cylo...5ror nerisdx (din nou).

Le.
^u+^

Scurtri duratd.
2. Cudea(din nori),
onhma (din nou),
pas (inci o daeuqE
td),emopdil pas (a
doua oard) etc.
Repetarea unei
actiuni cu un rezultat definitiv.

75. Transformalipropoziliile cu verbe de aspectimperfectivin propozilii cuverbe

perfective,modificind totodatd {i contextul.
IVodel:.{ rixiqbl; gear roeop(> no rene$6uy--f,
Hyry.

nororopro no re,'reQdgyr\4p-

1. Kaxroli Aenns nrrb vonoxd. 2. E66yurra q6cro scnolrrg6"ercsorc vdrogocrr. 3. gur6ro qac4vu crr.rxorrop6rzs,,4. V6c.ro uu nolyu6ev niicrlra or
t i9

j,,i:,"-.-;
'.1 ::: '::i
. . l::t
-

:t ::::::: a'.,::l.::::l::...':

' --...' ..-"--:

H6-daiidx
3gak6vlrx: 5. K6x.srr[ ro4lwu np6:AlryeM renb poxqdnrax v6rrrrr: 6: flo
cy666ravr cectp6 yctp6llBaer B a6vre y6dpry. 7. Exeag6suo 6par sagn-v6ercr
aurnfificxuv s:rrx6v. 8. B rnjSe q6cro .1116ror a6rqur no ncr6pnr pyuirxcroro
ncKyccTBa.
*
'
'F *
,obutur2
146.
Folosirea
aspectelor
verbale
in
propozilii
cu negalia ne
$
;i adverbul nrKorAa
Aspectul imperfectiv

Verbul la timpul prezent

.f, nnrorAi ne ronop(r nenpdedot.
(Niciodati nu spun minciuni (neadevdrul) .

li."
t$,

lwiii

lfli
lflu',
lillri;
iilliil
i1

Verbul la timDul trecut

On nurorgi ne nnc{.n nnoxrtx pa56nt.
(E/ nu scria niciodati lucrdri proaste.)
Verbul la timpul t,iitor compus
-fl snxorAd 66aouteue 6fay onirAsrn.art ua yp6rcu.
(Eu na voi mai intirzia niciodatfl /a
Ieclii. )

Verbul la timpul viitor simplu

.E uattorgf 6d,,u,we ue ouotl;{to na
yp|rcu.
(Eu na voi mai intirzia niciodati /a
Iec!ii.)

Tabelul 3

$ 147, Folosirea aspectelor verbale tn propozilii cu n.egalia HE

Aspectul imperfectiv

1. Epam ne peurSr
Smoit sadd.ru.
(Fratele nu rezolvase
aceasti problemi.)

Aspectul perfectiv

1. Ac giuneaa
rdmas neefectuatii.

l. EpamuepeSmoi)
uri.n
saddqu. (Fratele
nu a rezolvat
aceastd probl.-

1. Acliunea a fost
efectuatd,
insi flrd
rezuitat

2. Ou/glw6MHene
nuc6;r,(El nu mi-a
scris demult.)

120

2. On en\6ue
2. Acliunea a
rimas ueefectu- uanucdnvne,
(Elnrumi-ascris
atd mult timp.
Se folosesc cu- incd.)
vinte qi imb:nlri
de cuvinte ca:
daeuo de mult
timp), u{cxo,rtrco dneil(de c'.
vazile) 9i altele.

Aspectul imperfectiv

Valodrea-acl unii
{esfigurate

3, Onalr,etnrill,a po,
ndna. (Ea nu citise
romanul.)

3. Aciiuneanu
era previzutd,

4. He parron6pnnail!
(Nu vorbi!)

4. Exprimi un 4. E1,66ocroPr1- 4. Exprimd o prevenire. Se folosesc

sfat, ordin etc. uceu neynagfi!

3. Oua Herrpoturil;aa poudna.

(Ea na a citit
romanul.)

si

3. Ac{iunea era
prevdzutd, insl nu
,s-a oblinut incd
rezultatul.

construcfiile de tipul: ue ytuu6tict

(si nu te lovefti),
ne otuu6ilca (sE nu
greqeqti), ue sa6ottdilkd nu te imbolnivegti), ue ymouil
(sd nu te ineci), ae
saSi'h (sI nu ui:r),
ue onosdriil (s6 nu
intirzll),ne nomeph

(sd nu pierzr), ue
uenyzditcn (sd.nu
He nposperii),
cmydilcu (sE nu rircegti) etc.

rl

LXerct{u
16. Trawformayi propoziliile cu t'erbu! la aspectul Terfecliv in propozilii cu verbul
la aspectul imperfectiv.
l. B pabdre no $rirure r ue 4otycrIfur su o,{n6ft ourf6ru.2. Cer6gnx yulriTerb He s{rsoner re6f x gocr6. 3. Cecrpi ne curtii,ra rrue nn6rrs. 4. -fl noxa nu.rer6 He yauin o uEN{. 5.
-{ unxorAdL Ire r$t6pocul lttl o.qlr6ft cr6poft rwfirir.
6. Cer6Aas wr ne edryvnu n6roro cruxoruop6urtn.
17. Traducetrittt limba romdnd.

ma.)

;i!:ii

i{fiii

Valoarea acliunii
desff,gurale

I ADCtut 5- (Conilnuarel

Valoarea .acliunii. 'Aspectulpeifectiv

dcsfdgurate

(Fii atent,
nu cazi,)

Verbul la timpul trecut

Se folosesc suplimentar imbinirile de
cuvinte uu oduoit(nici una), nu oduoz6
(nici unul).
Or uuror4d ue xannei;r nn o,qnofi
naox6il pa6dmu.
(.8/ nu a scris niciorlati nici o htcrare
proastd.)

imil
j

Aspectul perfectiv

..

2. Rezultatul acliunii mai poate fi

oblinut. Se folosesc cuvinte Ei imbiniri de cuvinte
ca,; eqA (incd),
norca(deocarndatra),
nor<aet4d (cit timp)
etc.

<He rcyprirr!>2. Eyl" aguuS'rereu,ne

l. B srine suc6r urar6r c u6.qnucsro
6onururix
3.
Ha
ne
crp6nru
aovds. 4. fl se uepeulirtrean
5roft
!.nuqe
$yrura6fics.
" 5roft Kn/rrill S. Ou ne sanuc6r 5ro saA6HHe
r rerp6Ar. 6. Trr laeu6 ne gsorriJr
il6:ay?7. C Aocrcrieure He cr6p.nr. 8. Vxe nnrr uac6n, ne onoga6ft n re6rp.
9. O.q6ubcrrnoleude, ne upocrygricr.
18. Tradttceli in limba rusd.
\
1. Si nu gregeqti
cind rezolvi6ceastiproblem4!2. Sd nu bei ap6 rece!3. GrI.
p'ine! SI nu pierzibanii. 5. Nu
beqte-te
la qcoald,sdnu in;irzii.4. Du-teqicumpS.rd
gtergelitabla!6. Nu te grdbi,ai si faci multegre;eliin lucrare.7. Nu fa:e giligie,
tata doarme. B. Nu vi jucafi cu focul!

** x
10 1

:I

ij:

]:i,

l,ii
li
,lii

riiri
,iil

tni
lliii

irl;i

iill
ilfi
iiiij
iii i i i

ilfi

iiH
llfi

iiii
ifi
iiitf'j
i l j li i

fiifii

$jjtii

ffifi
Hiftl
!|tti

i;iii
t ill

i{llil
rirlii
ilrlli
litii

lilliii

iriit

ji!i

lijrll

]i;ii
iiii

riii;l

illi

uduamo, HauuOn rc6nqnt . qurr{rr

(El a terminat de citit.) ndma,(aincepe),
rcfuuumb, rcouMal npo4o;lxdeu
udmt(atermina
rarb 6 cady- (Noi
cmama(adeveni
tinudm sd lucrdm in
a incepe), npogrddinS.)
do,tucd.,ma
.Erzy ranPenfi.rn mrr
laco
xofidu;in addy. (l s-a tinua), npexpainterzis sd. bea apd. m{tmt (a inceta)
npuettxuymu (a
rece.)
se obiqnui), ycmdmu (aobosi),
sanpemilmt(ai
terzice) etc:

Cecmpd raEfi.na
neaa par6yyint.
{Sara (mea) a uittt
si mi trezeasci.)
Mue ygxn6cs t<ynfrt u.umepdcnyn
rxria3.'. (Am reu;it
si eumplr o carte
interesantA.)

Ha4o r:epenncrirr
3ntpaueuinue,(Trebuie si transcriu
exercitriul.)
Cro*r roc:uorp6ru
lmomSu,tuu.(Merit6 si vizionezi
acest film.j
(nu
e M6rcno orrcpdrru
neausA.
Heirrri orrprrritr
oxnit. (Se poate
owd. (Nu e voie sd voie), ue aoz!,
ue udweau (nu deschide geamui.)
deschizigeamui.)
pot, nu poti...), Morf xanncdrr rc
He ruor$ f,nchrt ua
{mort 6yadee ynpa'
|moft 6yud.ee.(NuPot ue xomdmt. ue
ttcniu.ue. (Pot si
sd scriu pe aceasti uceadma (a nt
scriu exerciliul pe
vrea),ne nadihirtie.)
I{e xovf eads{Iaers. amuca (arru spe- aceastdhtrtie,)
Xou! ee6 yrrlgerr
(Nu vreau s6-1vdd.) ra) etc,
cezddnn. /Vreau
s*-l vid ast6zi.)

BaunendAocteurfrt. rueuddo,ue
(Nu trebuie sd vd no, ue d6acrceu,
ue ctidyem, ne
grdbili.)
Ial lre A6,rxelr so,qno- cmdum, ue ntpdn6rrcr. (Nutrebuiesd. 6yemca
te emotrionezi,)

flpourf ne urym6n!
(Yd. rog sd nuface|i
sdldeie.)
Orucos6rosanxe qIrrina Smoilxatizu.
(M-a sJdtuit sd nu
cilesc aceastEcarte,)
He penouergfn 6arrl
euo'rBrfrr Sntom
$wtr'u. (Nu vd recomandsd t'izionaliacest
film.)

Exetcitrii

Cuvinte care
lnsolesc. . verbul

Aspeciul imperfectiv
ExemPIo

flpomy cecrb 3a
npoc{.unu
ue ,..,
coedmoeatnuue., nipeyw ndpmy. ff6
(a sfdtui sd
rog aqezafi-vX tn
m . . . . ) m pd6o- banca intii.)
eamuue.,.(a
Con6ryro sa.I4trotuaxdnmrr'cs c adsd nu...), ae
eua jtueuundu.(Vd
ne
coedmoea-a,
sfituiese si facefi cucmapartca \nu
na;tinld cu naul elev.)
s-a strSduit),
ue np66oean(nu On up66oran upoa incercat) etc. .f$r{Tb ctnuxornaopiuue na pitccrtou
aswxd. (El a incereat si eiteascipoezia tn limba rusd.)

sa6t;utti (a uita),
yldnnca (a reugi) etc.

19. Alcdtuili propozilii cu tmbinrtrilede cuvinte date mai ios.

Hd.ranrouoplitb,crarl crpdurs, aanpetrinpasror6puBarb,upo4onxi.u cur-;,.,
upr,ret'rrscrasdtr p6uo, n6rari uzyu6'rt, ga6rlmnocr6surs, l[Ee yAan6cs rreperrllKyflurb'
c6m, xovy cKa3arl,Meqraer 3atri,Icarbct,npeAJIoxI'IJr
20.Transfurmalipropoziliile afrmative in propozilii negative,menlinind verbul la
infnitir'.
Model. C,riwr o.prilrnir, Stor rocr6u. - H; cr6'ilr nepeurusitl Srot rocrrov'
. plccxoro
1. Tn A6mressaA6rr-u6gnft xocr(>u. 2. Hitxo uepentcni
".tt""
ss6r16Ha pyudrrcrrft. 3, Bau cng-veto6parhrrci .KBpa.ry.4. X6.reur6.qocr6rr
6snrrr s rm6? 5. J{ cosroaan, euy coo6qdrr o6 Storu pogr'irenarr.
orxpdrrr orsd. 7. V'rliTerb xordn ocr6srrB Eac Ha ntrr
6. Meui. nonpocri-nu
rr,rrdr n6cne yp6ror. 8. Cecrpri Aonxs6 noc;riirr nocrirrry r Kxyx-Haroxy.

wtido, u!,ucno,
ddaaceu (trebuie), ctddyern
(trebuie), cmdum
(meriti, are

21. Rdspundeliafirmativ la in*ebdriModel. Bsr se xorfre nncirs xoarp6.rrsryro pa66ry uo xfvrn? - Mrr xoniu
nauuc6rs routp6nrryro pa66ry uo xriunu.

aducao, uozi,
M6ilceub,
crcettdtna,
uadiamaca
xomdmt

1. TarrrEenrsi ocrasrirr lvlawrtuy22. Trr ne u6xeu6 pucoritr rapangaru6lc?

3. Os ne xdqet o66Aarr? 4. Bu se Aotlxst'I nepecenftrc* r Sror .qold 5. Bavt
ne cl6.ryer Aonfcrnarr fico.run6ure?6. Mapax te66 cor6ryer tre orBeqarb sa
nscrN{d?7. Pe66soKlre xoqer slttr Mororo?
22. Traduce1iin limba rusa.
1. Am inceput sE scriu o poezie.2' lieau si desenezo casd.3' Propun sd
viziondm un film..4. El a incercatsi traduci un tetrt dia limba romdnl in limba
rus6. 5. Trebuiesi rezolvaliaceastdproblemi din manual.6. Nu pot inchide uEa.
7" Nu vreau sd lucrezcu el. 8. Nu e voie s5 vorbeqtila lec{ie.9. Trebuie sd te
duci la doctor.

npociruu,
coedtnoeamocn,
cmapdmtca,
np66oeamt

Verbele de nigcare ( Iaazdmt

$ 149. A. Verbelede migcare fir[

deuwenua)

prefixe (Eecnpucmdeoqaileeaazdrtordsuilcdnun)

Printre verbelecarearatdrnigcareaexist[ in iimba rusd 14 perechi, flecare

cuplu component al unei perechi (uneori cu rdddcini diferite) exprimind una ;i aceeapi acliant-:migcare.Ambele verbesint de aspect imperfectiv.Deqi sensul celor doud

i"
ii i;;

ii:
1'i

t23

v,erbese traduce in limba romand la fel, elenu sepo! folo:i unul in locul altuia
prezintddeosebiriin modulde a exprimamiscarea.
Iati acest:verbe:
deoarece

ifl,

ifr Ir
b)

ift

:i'

li

i
l

i#

6xarr
6exirr
lerdtr
IIJIbITb

recrf
recrii
segrf
norltli

6pecrf
JIE3Tb
IHATb

raulrirl
rarfirr

xogrirr
6sAflrr
66rarr
.rer6ru
nxisarr
rocrtrr
so.qriTr
sosfrr
ndnsarr

a merge pe jos
a merge cu un mijloc de transport
a fugi, a alerga
a ubura
a inota
a purta, a duce (cu propriile puteri)
a conduce
a duce, a clra (cu un mijloc de transport)
a se tiri

6poafrr
nhgnrs
rollirr
racr6rr
rarSrl

a hoiniri
a se c61Era
af ug6r i, ag o n i
a trage, a tiri (un obiect greu)
a rostogoli

Tabelul l

o
N
l)

negr'*

6xa:rs

secrf

usy
6Ay
uAOrrrE6Aeub
rgr
6Aer
rg6u 6,ueu
uAre 6Aere

neaf

re:y

necj

nesy

6erf

BE.AEIXb

BC3CIIJ6

I{CCEIUb

JIETHII]b

OCX}1TIb IIJTbIBC

BeAr
se.[[4
neare

nesdr
necdr
rerrir
Be3eM uec6v
lerrirur
segre necdte nerrile

BCJI

Be3
sear6
negn6
segni

nesjr
o
I
F

d
a

urEr
rrura
Iuno
mJrr

xal
6xara
6xaao
6xanra

senh
Ben6
nerrl

necrs

r'T

JreTeTt

oexatb

6exfr
6exrtlr
6exfire

[JIbrTb

unsrny

verbele din grupa a II-a se numesc yer,e de m$car.e multidireclionale

MHoroHatrpaBrerlHoro geuxduu.r -vezi tabelul 2). Ele arati cd:
{uardru
a) miqcarea are loc in direcfii rliferite (chiar qu pauze), de ex.: I-{ittofi dena
ldnru 66rawt no y.rluue.-- Toatd ziua copiii aleargi pe straili;
b) mi;carea se repet[ (spre o anumiti !inti), de ex.: Jf dntoa oufi xix4r"rir
geHr frarot ua 6sepo xytuimucn - Vara ei zlewgl in fiecare zi la lac sd se
scalde ;
c) miqcarea are loc dus (spre o anumiti f intd unde subiectul poate rlmine
pentru o perioadd de timp),si intors, de ex.: V4eaurcrtx6nm (ry.q6?) r utc6'ry'
- Elevii meg la qcoaili (frecventeazd fcorla) ; Mdna x6gur xa pa66ry ' Mama
merge Ia lucru,
La timpul trecut verbele multidireclionale antTa o miEcare efectuatd o singuri
am mers (am fost) la
dati rlus qi intors, de ex.: Buepd txo4fitemetimp-Ieri
teatru, ln acest caz ele sint sinonime"cu verbul 6umu - Buepd a 6:rirtrr reirpe.*

rtrrbrBeT
nnbrBeM
nrursEre

faoetut

JIET.'IT

gec
ner6-r
secn6 ler6"ra
uecn6 rer6ro
necnri .rer6lu

$ 151. Verbele de migcare urultidirecfionale

6ex6l rrJrr;rJr
6ex6la'ulrrrS
6ex6-no nrlrm6
6ex6lu naril;rn

unrtl noesxifi! BeEf! Berf !

uecri! nerri!
6erri! nnsrst!
u.qfre! noegx6fire!BeAfre!sellire! secilre! rerdre! 6errlre! nnrrnfre!

Observatrie:verbeled: rriqcareBecrr, Be3ru, Hecru sint tranzitive. In afari

de intrebareanyaa? mai r6spund qi la intrebdrile complementuluidirect rcoro?
qro? d: ex.: Or6q uec9r ud,'tu,tuxas pdrcrcuficaA. -Tata duce (in brale)
bdiatul la grddini!5.
t2!4

gtuba'6''aituri:
din'
-,,.

trull,ty-Sportivii aleargd spre finig.

Verbele unidirec{ionale se folosesc de obicei in propozilii cu cuvinte 9i expresii
care arati ci acliunea se petrece numai o singuri dat[, intr-un anumit moment
(cefr"thc,cer6gru, ua 5ror par g.a.), de ex.: Ceftqdc rvtw.nilAy ua cmadud4g Eyxap6cr Acum roi mergem la stadiott,' Ha Sror pa;t ndna nerfr
De rlbta aceasta tata merge cu avionul (zboard) la Bucurepti.

$ 150. Verbele de miqcareunidirecfionale

rtmrz

in-mod diferit fa1[ de ceGl-'"'--*-*

Verbele din grupa I se numesc'verbe de migcare ,,unidireclional'! (inbronrl

oAsonauparn9sEoro Asux6sgs), deoarece redau o.migcare ce are loo intr-o
anumitidirecfie,de'ex.: Mdua nXEr rio i.rruqe- Mama rnerge {intt.o anumitE
direclie)pe stradd, sau migcarea spre o anumiti titrtd, de ex.l zmu yaeuux{twglr
(xya6?) n Inr6.ny-z4cepti elevi merg la Scoald; Cnopmcnduut 6erfr (ry.q6?) r tftfi'

Dintre acestea, primeie opt perechi se folosesc foarte des in vclrbire, in timp
ce ultimele gaseperechi au o frecven{L mai redusd (vezi conjugarea primelor opt
in tabelul l).

Inf.

r/r;rtele diO prima grupd caracietiiaz:6.i9cit"i

Inf. I xoafrr
xoxli
x6.quur
x6Arar
xdAuM
x6.urre
x6.nqt

6ax5'
6sanIrra
6rgur
6r.quru
6rlu're
6lxtr

roxli
n6.qnur
g6AET
odgnvr
s6.{nre
s6ant

Jler6lo
nourf
noxf
B6gnrrr!' H6cI'Iurb aerieurr
H6cnr'. ler6er
a6g[r
ler6ev
sdgnrd ndcuu
n6lure ndcnre leriere
ler6ror
n6crr
rdrqt

66raro
66raeurr
66raer
66raerr'r
66raere
66raro'r

naSsaro
nn6naeurl
uriBaer
nr6BagM
uinaere
nr6sarcr

* Spre deosebire de celelalte verbe multidireclionale, verbul dpodtimt (a hoindri) nu

poate caracteriza mi;careadas gi intors, ci exprimd doaro migcarc fdri direclie precisd, deex.:
Ou 6pann no zdpody- EI a hoinirit prin oraS.

lz5
r

a::

"a

' : ' ',' . , -: . !ii:. .i 1 ' :

1. , i,
Tabelul 2 (continuare)
Bo3ri.rb

:':,)',
6sAEr noaun
e3Ipilra Bo4r4r'a
e3Ar.rJro BoIXJIo
e3AL{JIE BO.4I{JrA

xoIlittt
xoArJra
xo,ql,Ino
xo,qlIJII{

Hocrirb

nerarb

66rarr

Tqbelul 3 (continuare)

nr6.sarr

sosli:r
sogrira
sogdJio
sogtrr

Hocrh
ler6n
66ran . r
nocilla ner6aa
66rata
socri.no nerdno 66rano
wocrhttig'nerdi.rrr 6dra.lrra

ffr6Ban.
nn6Bala
na6saao
nnhr;ann

sosf !

nocrl! :rer6fi! 6drafi!

nnilsafi!

Grupa I

3. tsvep6osuEa La trecut qi la viitor

s Ma!-ag{H g
BCTpeTtrt

rP;ira.
Ar.r! 6:au! noart!

oAfre! dganre! soArtre! sosfre! socfre! nerAilre! 66rafire! nn6.saliie!

liii
i rl i i

ilr;

i,irj
lliiii

iliii
ilri

ffir

i Relineli I Cind dupl verbul de miqcare multidirecEionai se gdsegte un infinitiv

sau o construcfie cu 3& care aratd scopul, acesta nu poate fi inlocuit cu verbul
6atmo,de ex.: Epam xogrfure aaeasrtH ga x.t66ou. .8 xo4inr* e rcudct<
xynilrr zazdmy.
Ultima propozilie se poate transforma doar astfel: .8 6uud e rcudcxe u rcyntita
'easdmy.
Velbeie multidirec{ionale se mai folosesc pentru a ar6ta capacitatea subiectului de a face un anumit fel elemipcere (miqcare caracteristicl, obiqnuiti pentru el),
deex.: Ilmilqr,r ,nerfror nad 6sepou- Pdsdrile zbaard deasupra lacului. lpysoe*n
n6s$r ud6eat' - Camionul card,mobild.
Observatrie.Verbele unidirecgionale din grupatr subliniazx migcarealntr-o singur6
direcfienumaiilus sau nurnai intors, chiar cind acea, z. se repetd, de ex.:
Rdtcduil deuo onr1g e uxd,ty utiao eopodcxozotrdptrc- tnfecare:j e/ se duce
la ;coald pe ltngd parcul ordEenesc.(Consultali tabelul 3).

ffij

Tabelul 3

$ 152.Folosirea verbelor de miqcare fir6 prefixe

ilii

fiiii

Grupa I
L OE ud2m no
ndpxy.

iiiiii

iiiiil

il1,
r,i'it
i:rlr:

iii'

Grupa a II-a

ln momentul vorbirii Qls,xddunr nc

sau al observdrii su- n6pry.
biectul se rnis,cdtntr-a
singurd direclie.

Verbe multidirectionale

In momentul vorbirii
saual observdriisubiectttl se miscdschimbind
direcliile.

2, Onaudtmsa ln mornentul vorbirii OY xoilum wt O mi;care rcpetatd (opa66ry.

sau aI observdrii su- pa6or1'.
bignuitd), spre o anubiectul se indreaptd
mitd {intd, efectuatd
spre o Sintd anumitd.
de subiectul, care rimine ds fiecare dat6 in locul indicat o perioadd
de timp (Verbul este sinonim cu 6utedem).

liiil,

iiirii

Verbe unidireclionale

Verbe unidirectionale

l
tt

Verbe multidirectionale

Bvep6 on xo- La trecut verbul indici

verbul indicE o mirscare drtr fia xoa- o migcarecares-afdcut

o singurd datd, dar in
intr-o singurd direclie, q6pr.
doui sensuri: dus gi
eiectuatit o singurd datd
intors. Verbul este si(formi proprie stilului
nonim cu 6rrrr,
descriptiv).

4. KAxAHiiAesr Desi adverbutrindici

au wE,tnapa- repetarea,mi;carea se
6dty udper face intr-o singurd dinapx. O6(Iv- reclie :
a) numai dus sau
xo u6cte pab) numai intors
6dru os
udtm towfft. Cind au loc acliuni
K6x,rltft.Eesb, succesivecare se reoH o66.uaris pet6,verbuide migcare
ooate subiinia o anucro16aoft,
nor6r,r ryafi mitd direcaie.
nevu6xro n
wEtt Eou6t.

Kiixar,rft

Verbul 1a trecut arata

In cazuri particulare
5. 36erpa or
uddntx reinp. pentru exprimareaviitorului se poate foiosi
orezentul.

Vrx:,i. nadeapm. llritwr

lemdnm,
Pe6nor
xddum,

fuatd capacitateasubiectuluide a semiqca

intr-un anumid mod.
O miqcare obignuiti a
subiectuiui.

%
!

Grupa a II-a

AeHb oH xo- o mi;care repetatd in

diltt ua pa- arnbelesensuri (dus ;i
66ry u6pe: lntors) .
rrapK.

Exercitrii
23. Cititi propoziliile de mai jos ;i explicali modul in care are loc acliunea verbelor
de mi;care multidireclio nale.
1, Buepi r6uepou vtat xodrt,nuB rius6: trrrr rr.i4enu u6nuft ifrEn*,lr. 2. Jl6rov
yrexrx:i niuero xxhcca 6sdu,,tuua vrdpe. 3. Vrpolr s- aodiu 666yury B no;ruxlti:tutxy. 4. Jlemdmt Ea caMorere Stenr upniruo. 5. K6xasrt Aeub lvlarb xdduntn uaragriu sa xr66oM. 6. Crp6yc (sti:u{ul) se nemdem, a 6drcrpo 6dzaem. 7. Mofi or6rt
6.renr xopoud eddumuawhuy. 8. Kai< uplritno ntdeama n Storur6acc6fine. 3Aecr
soAi ncerAA sircrafi.n renaas.
24. Citili propoziliile de mai jos gi explicali modul tn care orc loc acliunea verbelor
'
de miEcorc unidirec{ionale.
1. Croprcrvrlrbr1etctiltu r $ltulnuy. 2' ftlnywra necEm6yxer qeerds. 3. fuA
aedinz cer6ilrrr rypricror a ucropf.recrnft uysdfi. 4. 36nrpa ot6tr '1emfimo Knyxt-

tL o

L2'/

r.

***it

rrrru"l r"r* |

puncteloruerbelede miscarepotfi'rtte
C"piali aiii"iu,t i, *,oi iit, punindln locul
ca formd Ei sens.
pilrOy?
- Brr r6srpa ... c n6tr'lll:rorrirr
-.IIa, ... a criiPufi Pu6rir'

*,u*)t" t *u**r.""0* uorr*,

""t ""
goe
";";.r
"ur
rapr. 8. Kixanft.{es
iirpo orliudEmtapa66ry'rpes
llgr earop6lu xa c6lrqe,
nrp6.nu.r vxu, ryn6lrrcr r v6pe td wnuB cro:r6ryro o66.qam.

- fr; ;;d'.- ;;p"'b6"d s 5rovroai?

25. Inlocuili, acolo unde este posibil, rcrbul de mi;care cu unul tlitr vrbele sinoninre
(6rur, no6rra6.n,.noceudn), modifcind, dacd este cazul,
;i restul propoziliei.
lvfodel:

B updulorvr rogli vrr lsr'luail s Cosdrcxv fi Co6:.

rrarr6fi.nr s Cos6rcxov Corb:e.

:
B npdurov

rogli
t{

r'*

l. B aocxpec6nreurr xoAriru s rERd. 2. B,tep6voi cecrp6 xogrtnana arircrarxy.

3. Irpdurarrrra n6rou usr nrl6sarr s HdsoM 6acc6fine. 4. Ha np6ru.noii reAdne
ordrl rer6..nn Koncr6uqy. 5. vrporra 6par 66rar r anrdry ra lerApcrnov. 6. oxrl
xo!,iuru B Jrec3a qner6rr,rr.r.
7. Br,t 6,s1luntd
sa rpanliuy.

l
2ta261br
$ 153.B. Verbele de migcarecu prefixe (IlpucmoaoqHbrc
deuwduun)

26. Rdspmdeyi la intrebdri, folosind in rdspunnri cuyintele din paranteze la

forna
core,tpunzdtoare.
Model. Hro srr .a6raru ruep6? (roailrr,
s goon6ox.

roon6px) -

n ,I

27. Puneli tn locul spaliilor punctate verbele xonuru sau .r,nrn la fornta coresptut'4
zdtoare a timpului trecut.
1. Kor.q6 r ... B rapr, uaqanci.(oxAr,, u x uepnjnacb AoM6fi.2. B cy66<5ry
nduepori.rMbr ... cMorp6rr ur6cy <Bn6fixy B6.qg>.3. Vrpoira x ... r uaraa/ru la
norynraur,r. 4. Mrr ... no linzqe r rcrp6ruau n6uero yurirenr. 5. Kora6 on ...
n rurdny, on acn6N4glilr, .rro sa6*l adr,aarerp6ar, no p5iccxovy lsrrxj. 6. Buep|S
noft 6par ... s t(Hrlxurrft varastu rynfirr, c:rorhpr.

.s
28. Puneli in locul spaliilor punctale lerDelc dxlr
zdtoare a timpului trecut,

P r e fi xe l e a d a u g i ve r b e l o r d e m i q ca r e ,p e d e o p a r te ,d i fe r i te n u a n l e d e se n s'
iar pe de alti parte, le pot schimba aspectul'
uneori qi r[d6Verbele din grupa a trI-a, unindu-se cu prefixeie, i9i schimba
oesxdma
o6
; nxheama
Sueztxdmu'
yezxdmu,
npuetxamt,
dat
\cryumu
cina, de ex,:

fr noryhnavra.uluero 6pira

I . f4e rlr 6dtlu .r.axaurlryaa-1?

(d:4nrr, r6prr n v6pe). 2. rfev srr surorrrenr."
nuep6?(aoarirr, ir,ryr6ra,
6drcrarxu).3. tlro-sH .a6,ralnna vdpe? (xo4frr, 'nnr#,
u6oarr, ucipe).4. Ornliga nsr uAerec pe6erfror,a?
(uoiriip govdfi,. f6rcnrail caa).
5. fae 6u,ir6 C6ss u nocxpeinre?(ner6ru, .Mocxerl). 6. gro A6rra, rJrotDp
rl6nufi Aeur?(noafrr roBapbr,vara:rir*r). 7. lAe 6rrn Brirrop? (6Eraru,
?=-rtrrl.

sarr drgrlrr la jorma corespun-

I
I
f
't
!
!
6 r,..
5 '!

i,

:.

'i

!
*
!';
j .,
i :r
i ;,

I. Vrpov uaru yur.irem ... r urx6:ry Ha asrovo6fne. 2. O6dr.rxo ou ... a

rurdry Ha rponndfi6yce. 3. O6drqno r ... r urxdny Ha rpavu6e, Ho Ha 5ror pa:
r .,. Ha arrd6yce. 4. K6xnoe ;16ro onri ... n gepdanro. 5. Ha np6ruaofi ueAi;re
Mbr ... Ha excrfpcr.uo. 6. Hiwa cenarf ... s6 ropog x6x4oe nocrpecdare. 7. Mrr
.ruir6rav... Ha aBToMo6rlae. 8. Kor.a6 g ... na vdpe, r ndegle I rcrprrrlcr c
rroriv gp5irorr,r.9. Or6u ... na riypdpr ne.lilrrcs.

+:
\:
l:
,\i

$:
T,.
il:

1,r
2,'

i :'
tl '
f!

128

se rofiviiJru'
seyA6llso. IIor6Aa 6wni yx6ctar' IiI Mbr suqer6
- ...,
"o
Bb I '.. ?
-A
- Ha f,lorrauqy. TaM xop6rurneuecr6'
- Hdao -.. na ldesae?
_ Her, .uo trroMl4uhl ... anr66yc' 3ro 6qesr YA66no'

+.n

*:
L
I:
\i

:*=:

d a r n p utn w e d m u ,sa n t:e i r l d m u ,yn n w e d m u ;l t6 Su m v,d a ta xe sd m a 'n e p e n e td m u '

nodrecdmo,
nodoilmt
Verbul udmi cu prefixe are o alti ortografie: npufimrt' ethilmu'
q.a.m.d.
F 6 r 6 p r e fi xe ,a ti tve r b e l e d i n g r u p a r ci tg i ce l e d i n g r u p a a l l - a si l td e a sp e ct
imperfectiv.
C up r e fi xe ,i n sd ,ve r b e l e d i n g r u p a l - u n i d i r e cl i o n a l e ,se tr a n sfo r m Ei n p e r (cu unele
fective, in timp ce verbele din grupa a II-a - multidireelionale, igi.pistreaza.
din
verbelor
a
imperfectivl
excepfii *) aspectul imperfectiv. Ele devin perechea
grupa I.
mai clar sens il
Preflrele exprim6, in cea mai mare parte, valori spaliale' Cel
tw-xoDumtintra;
a
s-xodfimo
contrar:
inleles
au urm6toarele prefixe, cu
se
nory-xodrtma-a
pleca;
y'xodtimo*a
sosi;
a iegi; npu-xodimu-a
miqcare
de
qi
verbele
upropiu; oi_xodimo_ a se dep[rta. Tot sens antonim au
cobori gi c-xod{tntaca- a se
cu prefixele tc-xodtima - a se utca; c'xodtimu-a
reflexive'
sint
aduna; pac-xod*muca - a se imprigtia' Uitimele
care se folosesc
qi
prepoziliile
ci
prefi.xate,
Antonime sint nu numai verbele
4
(vezi
tabelele
corelalie
o
li 5)'
existl
prepozifii
cu ele. lntre prefixe Ei
r uneori gi lerbele din grupa a ll-a pot lbrma aspectul perfectiv. Prefixele cu sens temde ex': 66raru
poral procluc, in afara moOincarii nuantei de sens' 9i schimbarea aspectului'
imp'
perf. (s \aaragrilr)-a se repezi'a da o fugi (plnd la magazin); xoarirr
imp.-c6dran
perf'
noxo'u*ru
imp'
noxo'uirr
(ziua
intreagd)
;
(recr
a
umbla
perf.
.uenr)npoxoafir"
(uerran6ro)- a merge (pu1in) 9.a. Vezi tabelul 4'
9 -

Gramatica limbii ruse de uz polar c. -

1581

r29

ll rijli,
;

l . ; ' lt

'

, l,;.l
,ir l l

.tl

S.1s6. C. Partiiulalitifile ispectuaieale verbelorde migcare

(OcdSeuuocmu
6udos{txfiopu y erae6ro6deurcimtn\
verbelecu prefixedin grupaa II-a, care.gip ilstreaziaspectulimperfectivarati:
a) procesulmigciriio o migcareneterminati, de ex.; Mwyezxiewus Eyxapdcma dueuadoefttonuecopeeuoedtanaa- lvoiplecim din Bucuresti
foarre mulpumisi
de (rezultatul) intreceri( lor ) ;
b)o miqcareceva avealoc in viitor, de ex.: M, nparcr\euuiempaeduepoa
- Sosim cu avionul (vom sosi) mtine seardi
c) o migcarerepetati, dar terminafi de fiecare datr, de ex.: Ktittcdttil,deuo
or upux64nr e wxday e ceuo qacde- In fiecare zi e/ sosegte
/a scoaldIa oru $aprc.
La timpul trecut verbeledin aceastdgrupi pot arrta o migcarefEcuti o singuri datidus gi intors. ln acestcaz, verbul de miqcarepoate fl apropiat de sensul
verbului 6uuna,de ex.: oua yxoArina auepde e6pod- Ea a plecat (a
fo,tt) ieri
in oraS.
De obiceisensulde miqcareterrninati (dus gi intors) poate fi exprimatde verbele cu urmd.toareleprefixe: B-,Bbr-;trpn-rX-i or-, [o,q-, de ex.t en wpnxogfin
euepdx rca - El a venit (a fost) ieri la noi.
Verbeie cu prefixe din grupa I de aspectperfectivarat6 o miqcareflcut[
o singuri dati, lntr-o singuri direcfie, o migcareterminati, de ex": Ot ym6ll
loadil - El a plecat acasd.
Comparali: Ona npw'i
e wxday e ceuo uac6e(Ceiluac oua a uxotte) _ Ea a
venit la gcoald la ora fapte (inseamnE ci eaesteincd. la qcoal6)-verb perfectiv,
grupa I. Ona upnxon'frtzae wxdty e ceut vacde - Ea t venit (a tost) la
;coald, la ora
,rapte (inseamni cd ea a plecat, nu mai este la qcoal6) - verb imperfectiv, gr. ail-a;
sat: Ott rrrxo4fi.r aa dicamu
- El a iegit (a fost plecat) pentnt zece minute
(acum este aici), on nfinre;r na^tutq),n
ddcnmu
- E/ a ieEit pentru zece minute (deci
^4ntym
peste zece minute va fi aici).
Observa!ie,
Sens temporal au verbele din grupa a II-a cu prefixcle 3a-, np{F, s-, tt3-.
cu aceste prefixe se formeazd verbe de aspect perfectiv, Ele nu au perechi imperfective. (Vezi folosirea lor in tabelele 4. 5).

ta

EXercttil
30- Funeli tn locul spaliilor punctate verbelecerutede contextla
forma potrivitd..
Remarcali prepoziliile cerute de aceste verbe.
de folosit: eoilmfi-e1hilmu,
epdxama-odtexama,
e6etrcdmu-et&etrcamo,
J,Cuvinte
g
e;Mcnit- e6tuecmu. e.a
flg4il{6rce rg1
1. Msr ... .s uisur66h-*sdrcrasrR. 2. Osit ... r rparli. 3. Kaccrip nolyvri"n
Adurru u ..- | rA:isns 65wra. 4. Haru yuirem r6llro qro ... or guprropa

qeMoAeEI s roctri-t"i'io"qy'
o' cnoprcnaed "' B rapK' ?' Bc
."'
i.'p*oli":.t
'!o
gpopsardga' l0; Mu
Beaocnne'dcr ';;
;;-. ;.'Ot"..;, luxaQr'rexa6rsta' 9'
11' H6,uo"' recr xupurir co ppop6' 12' Pa66que
... co cragn6r4 c63AEordueporrn'
... n'uararftu roaiPltt

3l.Copialipropoziliiledemaiios,inlocuindexpresiilecarerdspund-la,intrebarea
xyaa?(rcxo u! , ! ) pr inexpr esii. car er dspundlaf it , r ebar eaor r f la?( or r cor r 6?) .
lor'
inlocuili verbelede ntiEcarecu antonimele
jrporur.- MbI y6xa:lu or 6i6yuru 5;rpou'
Model.Mu npn6xa:rux 6a6yunte
2' TEts npn6xalar Fyxapctx o66'uy'3' Ear6x
.,
1. K nav upuexanr'r,qpygri.
ra roxrp6cc'
I
*a".pv *pu"J""". 4. Eercrlr,;r npunerdrr r cro;uiuy
,o;;.;;^;
5.Trrlx6eurr,qtopt,laragrinnpureslfrrdnyrorra66errr?6.ou6npuuuarnoap:ire
n6cJreo66Aa'
B ntrb
"ac6s
verbe|e trIptlxogrirr,nprre:x6rs,
32. Rdspundelila it|trebari, Folosiliin rdspunsuri
propoziliile'
op""ourito, nprnoltirso modifcind in moil coresptmzdtor
x HUM'
Model. As q6cto 6brs6ery nnx?-,['a, ou v6cro upux6Art
rypfcru? 3' B 5roii
i. Tr,r ,ricro 6nsd.eilu y .qpira? 2' B hpawone 6us6rcr
6rrn6er mn6ro
reirpe
Haquos6lrnou
crordpofi scerAi 6ns6xor y'lerlaicrif4' B
6' B goovs6ro
Aer6fi?
6sreeer
scer'E6
spurenefi?5. Ha uepnov6pcrcovnri*xe
n6pxe 6ur4rcr Adru?
33.D ayi re plicilau'r nldt oar eleint r ebdr i, f olosildad'per beleo6dlgno, q6cr o'
se repeta'
rcer.u4.uxorA{, rcdxAuf, Aerr pentru a ardta cd acliwtea
xixArrfi Aenr'
Model. Ottonlrl ue npuurnl- A pinrne on npuxoAf:r
npauc noASpox
, '-'/\fl 1. Tvpricroe wtrrd ne BeAErB nay:6fi?2' flouevj rrr ne
Boudn cer6.$rx
se
Bixrop
4.
ssoxr6?
rr6cca
rs
.qo
on strurer
olarf l. ii"**l
ftt
yp6x?6' FIona
5. Vqrirerilguua cer6,[t' ne nplrxec'16alr66u
u6 rper*,rr?
r ratr'r
nprneer'nri
ni
rrr
"'nn"..
orerrnj
r'6'rr c .uileii xe npu6xannua np6uurar? 7' Or'lero
a saJr
rorunri
Osri
9'
cso/lx aerft?8. Iloveltli trr ne npunc ceorb arrop5irxy?
n6cre Haq6racneKrirJlq?
34'Citi|isita&tcelit)ialogurilesipropoziliiledemaijos.Explica1isenswrileprefixelor ,uo Pi nPn.
Btl ,uassduPa6xa.ln?
b)
a) - Orxj'aa usr uPuner6nu?
T6arxo oreP6.
- -f upunetdl ur TrrraurndaPu'
Kax
aoxa.llr?
nPruler:rr?
- Kor.qi nu
Brr su6ere'dro Y Hac
Orrilqso.
rveP6.
npu;ret6l
- .fl
rar6nu !
cn6lulr4d
yad6sue
- KarcAonerdlu?
- Cnaci6o, xoporu6. HonEr nPoroaue ycrdn'
x4lcr rcillxo qac, n t coscI\4
{ 11

130

-i

b) ilransJormagi
2, Kar arr Aonet6ns?-{ un6xo uepenorufcauolEr. 3. Kor.q6 rrr.npanerdnn?
gov6[ r npudxan6rolo
-yrpoM, B ,q6crrbsac6r !"Er6finu yx6 na aepoApdue,
1l sac6r. - Tax 6rircrpo?- Ha srvrsx .qo6xanuAo A6My?- fl. sgsJrraxcri. 4. Kax
6rircrpol"or Ao6xann!5. C rerr rrr npn6xa:rucroA6?

Model 1. Itro-Qgpgorear Eac 3a qac.- 3u6ssr os 6:i.qerEac Be3rxisac?

Model 2. IIIo$p AoBe3Eacgo udcra sa qac. Mrr xanuBcerd qac.
tn locul punctelorgrepozilia wpet. Indicali unde anumeprepozilia nu
39.,-'Puneli

35. Formali de la verbeledate mai josperechide aspectimperfecrivSi perfectiv cu

ajutorulprefixelor ao[ gi or. Traduceliacesteverbe.

l. Mamisat ocrauoslirncr, r{ MErueperunf ... faury, 2. Mars lexn6pe66rra

36 pyry I{ [epeBeJliier6 ..|. fnnry. 3. Os ueperuL... rpar\e6fiEylo nrrr"ro E craJl
xAarE TpaMB6t. 5. Osf trepesgcnureaenrirop .;. .qop6ry v cr|Jru Xgarr tarcri,
4. OErt uepe6xann... rpanrlqy x o66,uy. 6. Maurrisa uepeeox6er ... xensuyro
.uop6ry.

Model. uonoiirri (perf.)-- uo.qxoArtrr(inp) - a se apropia (pe jos); orofirri (perf.) -otxoarrr (imp.) - a se depirta (pe jos)
Hgrf-xo.qrhs, 6ex6rr-66raru, 6xarr-6lArrrr, nJrbrrb-u6narb,necrri-nocrirl,
sectf-roAriTs, rearri-rolftr.

40. Citifi gi traducelipropoziliile de mai jos. Explicali sensulverbelorde migcare

.cu prefixul sa.
garurd ga r!^ry.2.Munirn
gadxana3a AoM. 3. JId,qKagaurrraS
f a) Cd,rmue
sa raM(IIn'

36. FormulaYipropozilii cu fiecare verb de miscareoblinut prin efectuareaExerciliului 36. Remarcali construcliileantonimecare le insolesc.
oroIIIn (orxoxy) om orcnd.

Model. .f, uo.qoruEr(uorrxoxj) K oKHy.-.fl

b) Mapiu, Bdxrop saxoAfs r re66. 2. IIo .qopdrer urrci.rry,,xgaurnua

n6.lry. 3. fl.zaaec! re6 yv66nnx,rorgd uofiA5?
aa cra[nds,
c) On rcran u r Boandssa saxoryiutuo x6vnare. 2. Pazniurcs gaondr c
ypdxa,urx6-urnlrxusirurar.rBo llBop w sa66raru no .uBopj.

37. Traduce\i in limba romdndpropozifiile de maijos. Explicali sensulv-rbelorde

migcare cu prefixele noA-, uo-, trpu-, or-, y-.

.f

l. Mu rprrunf s 6oran*secruft ca[ tr flpdxAescer6 uor$rri r 6repy,na rordpou ra.rllnacr rurr6pax-p6rus. MEr uo,qorunf r qgerr]i n,{6nro ruo6oserrcs rM,
2, K rau npnmni era x6mqma c saflBaduueMo npurvrena pa66ry? - Her, oua
r<irnxo uogoun6 ro rm6 r cnpocrina,rAe Arrp6rTop,u nordu nolulr6r gup6xropy.
IIOA _

4l'. Puneli in locul punctelorverbeledemi;care cu prefxul rc sau ta, potrivite ca sens

;i Jornd.
1. OH scral us-:6 u*csl4ennorocroa6 a ... r urx6Synsrrr crordpr. 2. flpo4onx6r ronopfrrr, on sdrruerus-gacror6 rr ,.. rro rdvnrare. 3.Peihrasdr6exaJila
rs pexf u ... r n6cy, .rr66n corp6rrcs. 4. Ost, ysriAeru y 66pera n6Ary r ... K
sefi, 5. flaccaxripu criluru6poc6rur r6py xre6, c xprirou ... naA lrriMrrl6firu.
6. K6rep (galupa) orup6rn;rcr r vope, .rifiru ... 3a I{EM.

OT

1, Kor.q6yuenurri cnfcrrsans c 4ocr{ peur6uuezag|uu, y.rfirem scrar lls-si

cror6, no4oru.nr oxuf u orxprta er6. 2. Vqfirenr uo.usrvirrrqura x r6pre ll
yxrirear oran yveuarS r crend
norandner,a.i
9pnoervr6pe.
3. Bo rpdr'rr ueper"r6mr
r cgdnan eulf aaueY6rue.

42. Citili gi taduceli propoziliile de mai jos. Explicali smsul wrbelor de mi;care cu
prefxul npa-.

y -o r
l. Maurtsrr rdnmo .rro yrunrl.Ouu orouuui sa 20 xrr or xene3noAopdxxofi
cr6nqnn, KaKBApyrvor6p sar.n6x(s-a oprit ). 2. Cxaxfi:re, rarix varurfua ugr
o r6pog?-Ta, ror6par rdnrro sro ororur6. 3. Anr66yc a cocdAmorogep6aroo
yua aua.Iac6ua3e.q.5. Il6eg.qorx6gzr r urrr .rac6s,

1. Mrr npourarl cxsosr 6oarurliro ronnf ua nn6rlaAr. 2. [6ru upo6ex6au

rrriirr,rordca. 3.. Caruolr npoterdn uag r6pogov. 4. Typfcru npou.nf 30 rv
uyrri. 5. flpoxogrire ruepdg! He aag6pxrnaflrecr y ,rpep6fi.6. B arrdSyce ou
sasrtbrcn r upoexaJrcro(l ocraudnxy.

38, a) Dali replici in scrisIa urmdtoarele1)ropoffiit. Figi atenli la forma verbului.

Model.Itro$dp AoBe3Eac 3a qac.-,{$ae ,J'"u.1 3uavurnon sdi Hac eac.

in limbarusit.
'4..Traduceti
r
tA r
l. Bdiatula descbi-s
ugagi a intrat in biroul tatilui. - El s"adezbricatin hol
(r npnxoxei) 9i a trecut in biroul-ti16-iili. 2. Md intereii*jocd loleiboliqtitor.

1. .II Aomngo rurdlrr 3a Adcfirl riaurfr. 2, Msr Ao6xanrgo re6rpa ua aBroutro6fnesa f6Aqatr Mmh. 3. Cnoprcrra6mrAo6ex6nEAo r[rtnrrua sa narrS4qam
*,rqlr. 5. Ao monriqrr Aener6qnsAoJrer6na3a qac.

* Folosirea prepoziliei !?prq este absolut necesari dupi verbele de mipcare tranzitive.
DupE verbele intranzitive ea se poate pune sau se poate omite.

132

t33
-,rj
llj

}*l w

WV
\-

'rS\ airopiat de teren gi am inceput sE privesc.- Am intrat pe stadion qi am

M-dm
trecut spreteren undejucau voleiboliqtii.3.Ammers tot drumul pini acasl pe jos.
4. Au zburat I 000 km intr-o ori. Au ajuns cu avionul la Leningrad intr-o orI.
44. Citili ;i traducelipropoziliile demaiios. Explicali sensul verbelorde mi;care.
l. 3ervgreudprro6orul* y.r6crox n rsudpnnn er6. 2. Kor4i lru o6xo4flu
6repo,r"mruauurf s xal"Gun6n6ary. 3,Os ss6ex6nno .n6cruuqer ycr6.n.4. OHrt
t6;rbxo .rro couuli c roprit. 5. On 6p6cunrdpua.f6rry6u oler6alt c xpdrurnr nep6'
na rourp6cca cronfry. 7' Ouirpaer6xaolen r er6 nor6lr. 6, ,{eaeriru cr6xa^rracr
y rraoerd6pdra, w parournricr onri
pe6fua
corunricr
B6tepovr
.rrncbtro Aou6rw.8.
r6n*o s ,46csrbqac6g.
45. Traduceqiin limba rusi.

ii;i

l. BunE ziua, Maria. Pot si-l vdd pe tatll t[u? - A plecat in oraq.- Bine,
voi veni deseard.2. Nu qtili unde estesecretara?- A iegigpu1in.- Pot s-o a;tept
aici ? - Da, poftili. 3. Alo, Andrei, pot si. vorbesccu mam'6t4 ?,,- A ieqitin curtei;,
S-o chem... - Nu, voi telbfona peste l0'minu{e. '4. Tovardqul profesdr e3-!ein'
qcoald? - A fost, dar a plecat.- Mul6umesc,il voi cduta miine.

ti.ii.
liiui
;.lilil
jiiii:;

riiri:

iiiiiir
lirii,
,,li..

',,1,

.;.li

i.l.ll

Modruile

verbelor

(Hatnonilnte

;1'1'1,1't",','r''

'::-..:"::.,n:dcil|:.';
M[''.intorr tn,"oraS
pesteo'hn;t ln:timta rus5;'sl qi'i"1ilnla;c;ma;a,r
pyezenulistoricse folosegtepentru redarea.maiyje a.atgrgsfeleitrecutului in opere,
literaresau in relatdri desprefapte petrecute9i corelatecu actul vorbirii, deex.:
IIlwrun nocsrqier uadzue cmuxrt ceotu dpystkn - l. ,S. paSkin ddli&
A.C.
.
. multe.poezii prietenilor sdi; Bvepda W! no ynuqe u 'rfxy,
iax ocmanoefiaca
6xoto zocmilauquaem66yc c myprtcma-uu-Merg ieri pe stradd gi dintr-odatd
tid cum se oprc{teun atttobuzcu turiEtilingd hotel.

2. Timpul viitor (Efdyulee apdaa)

$ 158. umba rusi cunoagtedoud forme ale timpului\iitor: viitorul simplu (npocr6e 6fpyruee) qi viitorul compus(c.rdxuoe 6fryruee). viitorul simplu estepropriu
numai verbelor perfective, avind aceleagitermina{ii ca qi timpul prezeit viitorul
compus este o formi analittcd, in componen{a careia intr6 verbul copulativ
6ormola viitorul simplu Ei infnitivul de aspectimperfectiv.

Viitorul oompus
Singular

"i

ii,ii:

l"llil-:::rllr*r1

zaaedaoe)

Spredeosebirede limba romind., in limba rus[ existd doar trei moduri:

nat<aoaduue)
carc aratd ci acfiunea este reali:
modul itdrcatit (ustnertntelutuoe
uarcaondnue)
care aratd o acfiune posibili qi
modul imperatfu(noeedtmeaauoe
ilaKrtonduue)carc aratd o acfiune ireal6.
modul condition*l (cocnaed.merbHoe
A. Modul indicativ se realizeazdprin timpurile prezent,trecut gi viitor.

Plural

r 61f,4yunc6rr, tur6rr
ru6faemb mlc6rl, qrrdrs
oe, on6, on<i6lfner ruc6rr, sariTb

Viitorul simplu
Singular

A. Moilul

inilicativ

( I,I%neilmenbHoe HaKltondnue)

1. Timput prezent(Hacmokryeeepdua)
S tr57.Timpul prezent se formeazl de la verbelede aspectimperfectiv, dc conjugarea I sau a II-a. Acfiunea exprimati de verb la timpul prezent: a) poate fi
raportatd la momentul vorbirii, de ex.: V,aeauxilnfirnyr noumpdnuryrupa66my
- Elevii scrialucrareade control; b) nu estelimitatE in timp (reprezint[ o ac{iune
permauenti), de ex,: 3e,utA spaq{etcx eoxplz aittrt4a- Pdnttntul se lnvirtepte in jurul Soarelui.
Uneori timpul prezentcapdtdvalorile altui timp verbal.Astfel, tirnpul prezent
poate avea valoarea timpului viitor, de ex.: fl oompaqilo cs a adpodupes
t34

r.au61iger,rnrcim, sur6T6
au6faerenncirr, strTdt
onri 61f.ryrnrzc6Tb,sur6rr

x uaumrni,npo.rrrdro
1'5,J
Eatrliruerrn,npoynr6eur
oH, oua, on6 gaurimer, npovuriet

Flural
urr uaufmeu, npo.lur6er"r
srr Hamtmere,nporzraete
oun nauihuyr, upovarriror

La formareaviitorului compuspoatefi folosit ca verb-copuldgi verbul cmemb,

de ex.: ,fi crdwyuucirr paddmy - Eu toi scrie luuarea,
Timpul viitor are in limba rusi mai multe valori.
1. Exprimi o actiune care va fi efectuati in viitor, de ex.: Ilev
ramnairrcs sirrpa? - Cu ce vd teli o.rlryrtmtine?

rrr

6fgere

135

1;ll ill

,lil...

""'t:

";';':;:-" Sihiiv;ierbilof 'ar $' fdr d sufrntI -'w'ta'-gemt'iosfiifn

Eibdind o acfirinecondifioriati dC"'dltt adfiiin6-$iCai6.io61e'-f;dii6;ati'E'

mo
atit la'viitor, cit gi la prezent,de ex.: Ecau eu xopowd nodeomdeaeuw,
pregdtit,
vefi
bine
rtrspuntle
la
toate
Dacd
stnteli
oir6rure ua ecC eonpAcot
tntiebdrile.

Verbe cu sufixul 'l' la,timpul trecut

genul mascurrn

3. Poatesubstituitimpul trecut, de ex.: Bce cuddauudtua, u edpyelldma xar

saxpuuurn- Toli stdteau tdculi, li deodatdPetia lncepesi !ipe.

BEA.Y

t1, Ben6,
rel6, aenf

la nivel de regul6,de ex.: Ceiludc

4, Indici o acfiunecare a fost generuLzatd
6es ofpasoeduuadaaercfue yf,.qtrtr- Aeum fard invdldturd nu aiungi depane.

npuaecflh

IIpme.A-y

5. Exprimd o acfiunemomentan6care poate fi raportatl atit la trecut, cit gi

la ptezett, de ex,: floacfu mo nepeerfaer, mo 6Hoeb s,ucrlurftr no xptinae
- Ploaia ba lnceteazi, ba din nau bate tn acoperis.

nepeaecrf
a traduce

nepeaea-1i uepenEn
-re.n5, nepenel6, uepeneJsi

uea6, npnre
n6, upuaent

necrf
(a purta)
rpecrf
(a visli)

Eec-y

Econecai,
necl6, necnf

rpe6-f

rp5, rpe6a6
rpe6n6,rpe6trt

nonr-f

uol:, nolsn6

i ,l

lrccrri

Mef,-y

(a mEtura)
3. Timpul trecut (Ilpowddwee epdua)
g 159. ln fimba rusE existi un singur timp trecut - forma sintetic5.(firi verbcopuli) .
Timpul trecut se formeazi de la tema inflnitivului atit de la verbeleimperfective, cit gi de la cele perfective cu ajutorul sufixului -n- (care reprezinti qi genul
irnasculin)$i al terminafiilor -a- (pentru genulfeminin) Si -o- (pentru genul neutru).
La plural exist6o formi unicd pentru toate celetrei genuri cu terminalia -n-, de
ex.: nucdn(m. sg.),nucdta (f. sg.), nucdto (n. sg.), nucdau(pl. toate genurile).
Verbele la timpul trecut nu se schimbl dup6 persoand.

Singular
nnnc|r., nucSna
Tunuciin, nucd:na,unc6ao
oE, on6, o16 nuc6:r, f,.ucana, nuc6"no

iiil

mecrri
(a cogeta)

rurer-y

nonsrt
(a tiri)

3JI!I

u6n, ir,rea6,
rrle.r6, uemi

(a transporta)

nJteJI, Ilrer6,
uren6, unemi

se clfira)

BE3TE

BJIE3Tb

rii,
ii:

TJIACTb

(a pune)

xJraA-y Kra[, KIar6,

rndLno, raiiru

rp613rb
(a roade)

Plural
uu nuc6nz
sblullc6ru
oEE nnc6-nu

(a putea)

li'rl
i
I

t36

'itii

rprra, rpdnla
rpfisro,
JII{

6eper-f

$ 160. l. Yerbe care formeazd timpul trecut de la tema. prezentului (sau a vii'
torului simplu) pers. I sg., c'u sufixul -* la genul masculin,sau fdrd acesta.

li:i

rpur-f

6epeur
(a pdstra)

Forma n nucdto nu se intrebuinleazdin limba rusi,

de tema in'
Intr-o seriede cazuri tema verbului la timpul trecut se deosebeqte
finitiwlui sauare alte trisdturi specifice,prezentindabateri de la regulaformulatd
mai sus. Acesteverbe pot fi grupate astfel:

Btte3, l.r'63Jta

rn6:no, ar6s-

norutor-1i

tlii
I

i..

nner-j

troMoltB
(a ajuta)

Observalie.

!3n Ee3ra,

lerrr6, reenft

Jrg.

MOq6

IIETIb

iiii

Be3-y

, troMor-

n6, [oluom6,
nouorrf
6epEr,6ePer16,6epern6,
6epernf

rtfOf-;i

uor, tuorl6,

ner-1f

uEK,nexl6,
ner.u6, uerlrl

(a coace)

Observalie;Verbelecu tema prezentuluiln consoanele -A- sau -ur- primesc

la forma genuluimasculinsufixul -a-. Restul verbelor, in 'crr, -rru, -lrr 9i -rr
au forma genului masculinfir[ sufixul -.rr-. ln ambele cazuri +- din temi trece
in -F (necli- uEc,re,qi - rl etc.*).
qrvlotul
* Litera -E redi sunetul
-o- duptr o consoani palatali, de ex. ln
ste palatala 9i dupi ea se foloseEte litera 6 ln loc de o.

nEc consoana c

L37

cateJotmeazd.timpultrecut.prin omiterea.pdrtrii "finale erb ' satr

$ 161. 2. Ver.bele
-ryrr la infinitiv
I Partea
Infinitiv

Bfrreperb (a tterge)
yMeperb (a muri)
creperb (a Eterge)
rcqdsryrb (a dispirea)
Eo3Hlixuyrb(a aparea)

final6
care
se omite

Timpul trecut

-eTb

rrirrep, a*repaa, nurepao,

yuepnri,vuepnd,iivrepau
lir'aep,
crEp,crepra, crdpro, crEpnu
sc.r6g,tlcq6llra, ucvaro, ucq6:.nn
aornri,n,sosgrrxra,un3rnirno,ro:uri-

-erb
-eTb
'EyrB
-HyTb

I(JIU

4ocrf,rryrr

(a realiza)

odprryru (a aboli)
u6xnyrr (a mirosi)
uoni6ryrr (a pieri)
upsryrr (a inghela)
rra<ixryrr (a sta ia apd)

-ByTb
-Eylr

-nyrb
-ryrb
-f,yrD
-FyTb

Aocuir, 4octrir.na, 4rrcrrir:ro, gocrfirJII{

crepr, cn6prla, cadpruoo cr6prnu
nax, n6xna, n6xno, n6xln

uorf6, uorf6ra, uoni6lo, n

Mep3,Mdp3ra, Mep3Jro,Mep3n
u<irno udx;rs
tvtox.u6ua.

Observaqie.
Li.

::!: '

iiilil
i.i..1,,
lri: ili: :

iiir,
rli..i
;'i.i''

iiilli,r:

Verbelecu sufixul-uy- Ia infinitivocu sensulde acliune momentan4opistreazi

sufixul qi la timpul trecut.
I Relineyi | rcpilxnymt (a striga)-

--l

rpilxuya, esdoxujtnu (a ri.sufla) -

esdoxnj,.r,

yttt1uymucn (a zimbi) - yaw6uy.aca,defiuymuca(a se miqca) - dailuyrcn, udntymt

(a da din miini) - uaxnjtt q.a. Sufixul -sy- este pistrat gi de unele verbe
imperfective care exprimi o acliune durativd, de ex.: zaatyma (a adormi) -3acHyn,
morrymb (a se ineca) - mdayt, mxuj,mt (a trage) - mnnjttt etc,
Unele verbe au forme neregulate la trecut, de ex.: udtnil- ut4t, utta, w,ro,
wrtui ecmb (a minca) - ea, ,!aa, iao, irtu; pacmit (a cregte) poc, pocad, pactd,
pocart; cecmo (a se ageza)- ceL cita, citto, ciau,

I Regineli I l. Verbele de aspectimperfectivau la timpul trecu .tens duratit,,

expffifia-o actiunecare a avut loc in trecut intr-o anumit6.perbacld, de ex.:
II6JE fi Aelm outi unr6;ra, nHu{crBana4wndmat- Toati zitrs eo a citit gi a
extxrs citate. Alte verbelarati cdfacliuneaexprimat[ a avut loc, rnsd,nu se ;tie
cit a durat (ca timp), de ex.: On ute ronopri.l o6 gmou , na e sa66u.-El mi-a
torbit despreasta, dar atn uitat. Timpul trecut al verbeior de aspect perfectiv
are urmltoarele valori:
a) exprimi o acliunecarea avut loc tntr-unrnomentanumit sauacliuni repetate,
incheiatein trecut, de ex.: Oa rlrflncflnnoiuy e npdwaou eod.r -El a scrh

poemul anul trecut; fforsrnci sdnaeec,u ua c46ayrdtuen axmdp-,5-c ridicat

cortiru pi pe scend a sPirut actorul;
b) expriml o ac]iune care a avut loc in trecut, insi rezuhateleei sint relatate
prezent,
de ex,: Mu ,aumti,tue eaeCmax,umo e npdwtou eod!, e udwe*
in
u dae wxdtu.-Am citit tn ziar cd anul tecut tn
zdpodenocrpintnrcuaomedmp
ora;al nostrus-au construit un cinematografSi doud gcoli.
$ 162.

R Moilul

imperativ

(IIoeetrtmeabHoe HaKroudnue)

Modul imperativexprimi un ordin, un indemnsauo rugd.minte,de ex.:

Ilrnrf - Scrie! Iloilrrr e run6!- Si mergemla cinema! C,q6;rafi,nouedtyfrcma,
_A
1my pa66m1'-FiL, te rog, aceastdluoare. Lre forme sintetice(pers, a II-a sg.
Ei pers.a II-a pl.), de ex.: rurr[fr, rnrilre gi forme analitice (pers. a III-a sg.
qi pers. a III-a p1.), de ex.: trycrb vrtier, rycrr rnrdror (sd citeascd).
Modul imperativse formeazdde la tema timpului prezentsau a viitorului
simplu. Terminaliilesint condilionatede locul accentuluila pers. I sg.*

.- ife*

l. Terminal:a-n la pers. a II-a sg. o primesc:

viirnrul sbpr'r. tenrtzalla
a) verhelecare au la Pers.I sg..timprrlPre*e*-*au
accentwtd(!') de ex.: 6ep!-6eprt, necf- neoi, accentulrdminind tot pe terminalie (-rif;
b) verbelede aspectperfectivcu prefixul accentuatrr*, de ex,: sir6epysirdepu, r,intuutl'- s*t"rrrr'
c) verbelecu sufixul -ny- care au la pers. I sg. (viitorul simplu) forma:
xptixwy,moaxn!- r<pitt<nn,
moat<nfi;
d) verbelecu terminalia-ro dup[ consoanl,ds ex.; zosoptit
- eoeopfietc.
2. Semivocall:E_4parela modul imperativ(pers.a II-a sg.) la verbelecareau
terminafia -ro dupd vocali la pers.I (timpul prezentsau viitor), de ex.: ddaarc
- ditafr,, patzoedpueato
- pazzoeipued, vumdro- vumdft,norb- nofr,
3. Verbelecareau la infinitiv vocala-n-in tem! (nwna,6uma,,tumd,utumuq.a,),
iar la persoanaI singular. timpul prezent,terminalia-ro dupi semnul moale(non,
6orc, .loro, utro), formeazl modul imperativ cu ajutorul lui ft, schimbindu-gi
tema, de ex., nunTb
- nbt{t- neil, 6umu- 6tto - 6eil, uumt - wuo - urcil,
Jnrmb-auto-,1ei l .

4. Un numlr de verbe careau terminafiile-y. -rc neaccentuate

timpul prezentsauviitoi simplu, seterminil la pErs.I sg.,modul imperativ.in consoani palatald, urmati in scris de semnul moale, de ex,: ecmduy - c,qd6.**

ecmaut, cAdy

t Vezi capitolele respective.

+ r Semnul moale dupi consoanelex gi u nu are functia de palatalizare
la consoanelor.
ci se scrie conform tradiliei, Aceste consoanc rdmin nepalatalizzte, de ex.: pexb (taie), emr
{mininci).

138
139

.-,.,-;.
.,-,---. /,|,

'l'

47. Determina\i sensulformelor imperativulut.

1. Ilo,qofuri croA6,rvr6nrsrr, r re6d Aav f6noro. 2. floesxilft x 666yruie,
re6f xgti. 3. ,{au, orrp6fi, uox6rryficra, ,wepr. 4. Ilpoxogfre'nne'
o5;aAaB:r;6
,peA,,.raM,.eo
r cgo6dAfrreuecr6. 5. Orxp6fire x,ufru, ceiric r"rn6i.qer"rsrr.rfLTt
n6Brrfirercr, 6. Ilymr rro.i cecrp6uprgEr ua xoucyart6gsto. 7.,{a sApaacuyer
rnrnprur6x,ryrap6Aaun! 8. Bogruf Tpitrxy r corpfr c Aocrri.

I unele forme neregulate ale modului imperativ: rcuo (a se culca) (perc,

I sg.)-: arr imperativ,pers.a II-a s5.i ecmb(a minca)- eu,w; dxamo
aley
(a merge) ddy-noerxifi. Un numir de verbe nu formeazd modulimperativ,
(a vrea), uova (a putea), edcumo(a clntiri), cmdumt(a costa),
de ex.: xomimu
eeuepimt (a se innopta) etc.
Forma simpld a modului imperativ, pers. a II-a pl. are terminafia -re, care
se adaugi la forma numSrului singular,deex.: noil-ndilre, peacu-piwre,
mnufi-nuwttre E.a.
Forma compusda modului imperativ la pers. a III-a sg. gi pl. are particula
rycrr asociati cu forma verbului la pers.a III-a sg. sau pl., timpul prezent sau
(sI povesteasci),
viitorul simplu, de ex.: rycrr miwern(siscrie), nycrspaccxducem
rycrs aumdton (si citeasci).etc.
ln lozinci se folosegte particula Aa, de ex.: .{a rap6rcrryet ll{peoe
Md.a- Trdiasci I Mai!
,nall*ll

48. Traduceli in limba romdnd.

1. Tlpuxrtn l6rpeul, ue ouooq6n6u ua u6es4. 2. Kar sr roaop*, a $r:Ir,*r
6yenr nnrep6cnufi. 3. Bcrarr! Vsfrem nx6Aur B xJlacc.4. flourp6ervra Msq?
5. Paapeurfresofrrf? 6. Hy, nouraf, sac Bcex4yr droro urx6ru. 7. Vsax6eNrrrt
rorl6ra, parpeurrtreaac uo6naro4apfru ra n6naoqr. 8, .Crofrr na rvr6cte,uawrier',r jrpeunroro rnMracrmy. 9. Cxaxf orr ero ,qdNrp6nlure, r 6u t<ixe cuor
noArordgmrcr r r6rry1rcy.
"rt

S 163. ln afari de sensurilelui principale (ordin, indemn, rugdminte), modul

imperativpoate aveaqi unelevalori transpozitive.
a) Valoare optativl, de ex,:
uue cttdemasdecu- Do'ag fi ficut
Cn6nafia lmopduowe,aenpuantdco6ot
asta mai tnainte,n-ar fi trebuit sd stau aici.
b) Valoare concesiv5,de ex.:
Rax mau nu 4ilaafr, a pesytomdm ocmaEmcamaxrta crce- Oricit te-ai gintli
rezultatul rdmine acela;i.
c) Formd de politele, de ex.:
Parperufrenpoilmfi- Pemitefi.rd trec, lIoss6lr--re63nmby eacmtizy - Permitefi
sd vd iau carlea,
C! valoareimperativdse intrebuinleazEin limba rusi gi alte forme verbale:
a) infi.nilivul,de ex.: Moaudrno!-Tdceyi I (un imperativ categoric);
b) forma pers. I pl., timpulprezent,de ex.: II o,tumdeu/ - Si citim / (Cu valoare
de invitalie);
c) forma timpului trecut,plural, asociati uneori cu particula ny, de ex.:
Eoutnil H.y, nowni! - Si mergem!Hai, si mergem! (cuvaloarede indemn).

tr

LXercttril
46. Formali imperativul, pers. a II-a singular ;i plural, de la urmdtoarelor verbela
pers. I sg.
Edraro,nor63lnaro, niry, rftnrto, EbIo,[olb, c.fgy,arir6epy,x6uvy, 6gy,rlag;i,
rp6ro, 61i.qy.
140

ri

tt

C. Modul condi,tional (Vctdanoe narcrcnduue)

din limba rusd ii corcspunde
in limba romdndmodul
Moduluicondigional
condi!ional-optativ.

ff
f
{
{
*
i
i
t
i
$,
f
$
$
F
$
fi
$
t' ,
,&

I'
*.

{r

4 '- ..,

f'.*;'

Modul condilional se formeazi de la timpul trecut,asociatcu particula$u (6),

de ex.: Eitto 6u y rreni ceo66daoeapdua, xod{tn 6u t e medrnp - Daci ag
avea timp liber, a{ rnergela teatru.
I-u singularmodul condilional are forme diferite pentru masculin,feminin qi
neutru, iar la plural o singurl formi pentru toate genurile(ca gi timpul trecut),
0" ex.: rnril(rnr6.na,rrr6.lro)fur-sg.;qunina6rr-pl.
Pentru cele trei persoaneIa singular exist[ o singuri form6, tot aga qi pentru cele trei persoane la
Plural:
I
r
r "m r l
rbr
Bbr I sur6ru 6H (6)
I rnria, ,anriLna
oH,orrarouo
our I
I wmrino 6rr (6)
furticula 6srpoateocupa in propozifielocuri diferite (nu are un loc fix, legat
de verb), de ex.: fl6ucydoednacmeucuttwn{xiempa rcme6i, ta y aeart aem
apdnenu- Cu pldcere ag fi trecut mtine pe la tine, dar n-am timp.
in limba rusd existii o sinliurI formii a modului condilional, care se poate reda
io limba romind atit prin condilionalul prezent,cit qi prin condilionalul perfect,
in funcfie de context.
funclia condilionaluluio poateindeplini qi infnitivul cu particula 6n, de ex.:
Iloxarsflua edpul-De-am merge/a munte!

L4L

, '

*-,*

f-* " "

*f -* '

Exeriilii

ri

it

Existi un numlr de rcrbe care pot aveasau numai diatez.a

activd saq:numai
diateza pasiv6.
Astfel, au n!'nai diatezoactivEverbeletranzitive 6meodapima(a mulgumi),
sacmdmv(a glsi), tusuj,mt (a linge) etc. precum fi toate verbele intranzitive,
a* ex.:xodimu. cnamb.cecmu(a se aqeza),cmyvdma(a bate, a ciocini), inclusiv
verbelecarenu se intrebuinfeazd.fdr6"s: fiohmuca (a se teme), nadd.amrcn(a
(a zimbi) etc.
rp.r"), yttot1dmoca
Ar numai diatezapasivl verbele ueyvdmocn(a se studia), npdsduoeamucn
(u se sirb[tori), eunoauhmuca
(a seexecuta),
q.a.
(a fi predestinat)
npeduasuauhnaca
P"rechi de verbe de diatezEactivi Ei pasiv6se formeazdde la verbeletranzitive. Yerbeletronzitive(nepzxddawe
zwe6tbt) exprim6 acfiuneacare se rdsfringe
asupraunui obiect (in propozigiecomplementul
direct), de ex.: nucdntt uucru6,
,tumdniurgriry. Complenr.-::tuldirect in limba rusd poate fi exprimat prin:

fr
*
g{ Traduce1iin linba rom&rd.
*
1. Ilocu6rr 6u! 2. Ecns 6u y ueui 6t'urs a6sbru, n xymlu 6u cepr-fuor
*
roch6ilr. 3. Ec.nz6 gs6nEBhr,KaKA6mo lor sac xA6nu! 5. Ilory:rirr 6rr sa .rric- $
roM s6s,ryxe!4 Crop6fi 6u uacrynfnu xaurkynu! 6. Eclrl. 6rr rrr rosroR*r rraxe,
$
r se uosr6r 6rr r rt5po.u.
*
f;
.56, Traduceli tn limba rusd.
$
l. DacEai fi mersin tabIr6, te-aifi odihnitfoartebine.2, De-ai gti cit de pldcut I
e vara la !are! 3. Aq citi gi eu acestromaD.4. El ar fi cumpirat cartea, <iaci.ar fi
$
gisit-o Ia libririe. 5. Daci vom aveatimp liber, vom merge-pela magazine.6. Ar
$
f vrut gi el sd meargi la cinematograf.
f

VI. Diateza verbului (3aile inaedm)

$ 164. In [mha :usi siutdoud diateze:l)diatezaactivd(deficmeilmetwaitsatie),
cind subiectulexerciti acfiunea asupra unui obiect, de ex,: Pa6d,rue crp6nr
dou - Munciton'i consfiuiesc o casd; 2) diatezapasi, d (cmpaddmeaaaotil
satde)o
cind zubiectul suferd efecteleacfiunii, deex.:,[o.nt crp6urcr pa6duuuu-Casa
este coostruiti de muncitori.
Verbelela diatpza,pasivi. sc formeazd cu ajutorul afixului -cr de la] verbele
tranzitive de diatezi activil Cornparali: Ceanpd y6rpier xdnuamy (diateza
activi), Rdauamay6rpiercr cecmpdil(diatezapasivi).
Astfel de perechiseformeazi de la verbelede aspectimperfectiv.Ele au timpul
prezent,viitorul compus l iimpul lrecut. Comparali:
Diateza activd
Pa66qse cmpdam vow.
Pa66sue 6ydymcmpdumt gow.
Pa66qsecmpdutu 4ou.

$
$

l) forma cazului acuzativ, de ex.: Mw cacmpdntcuerrSrnr. fiaw narruciur

.
troaul:;

$
t

Zi forma cazului genitiv fdr.I prepozilie cu valoare partitiv5, de ex.:

npundcroarjr. Mfruqur. ednu,tnaolor6;

Diateza activd

;i j:

!,.1

:. a': i,
,i :: "

Os

4 forma cazului genitiv cu negafiaue, de ex.: Tot et4dne npouumdt xurt ,

[
*
e
I
I

S 165. Terminalia -cs o au nu n'rmai verbelede' diatezd.pasivi (vezi $ 164),

dar ;i verbele refiexive (eozapcimttweztaedtut), in timp ce la verbele de
diatezdpasivd -a are numai talnarc de marcd gratnaticald, sensul verbului
riminind neschimbatin compara{iecu verbul de diatez[ activl. (ComFarafi:
Pa66uuecmpdnm doa-,[ou
cmpdumcapa66vuuu), Verbelereflexive cu -cr. @t
alt senslexical decit cele nereflexive,acfiunea rdsfringindu-seasupra subiectutrui. (Comparali:.One uoet pe1\uria- Ea il spald pe copil. Owa udemca- Ea
se spali.)
Verbelereflexive nu se asociazi cu cazul instrumental(cu valoare de obiect
activ). Ele sefolosescins[ in construcgiile
gerunzialecaresint exclusepentru verbele
de diatezd pasivd in -cr. Comparali: Mw cmoAtu aa aepwtineeoptit, tuollrtct
neilsdtcea. (Am stat in vir.ful muntelui arlmirinrl peisajul) - verbul reflexiv.
,{o.tt, crp6tcs paddvuuu, 6dr zcxda,.reu
- diatezapasiv6, construclia gerunziali
incorect6.
Majoritateaverbelorreflexivecu perechenereflexiv[au alt sensiexical, de ex.:
pddooamu(a bucura) - pdloeamaca(a se bucura), maporuimu(a grdbi) noponrtmrcs(a se grdbi) g.a.
O serie de verbe reflexive nu au perech: nereflexiv5.

Diateza paiitd
flota cmpiuntca pa66uuuu,

fiou 6ydemcmpdumacnpa66.ruun.
x pa6dvur"ru.
lou crnpduac

Verbelede aspectperfectiv se folosescla diatezapasivEdoar sub forma partieipiului pasiv (forma scurtd) cu verbul 6uma sau fird el. Compara{i:

Fa6<isuenocmpduttu you.
Pa66qae nocmpdam you,

'\ l!i

Diatezapasivd
[ou (6u.n) nocmpdenpa6dunrvn.
low 6ydemnocmpdenpa66.runaa,

1 RE;A

O alti trlsdturi speeificda diatezeipasivecstelolosirea cazului instrumental

al substaatiwlui cu yeloarede obiectactiv sau subiectlogic (veziexempielede mai
sus).

l, acesteverbe: fuortmtcs(a se temu7,cuertmucn(a ride), updeunacn

(a place), wldamoca (a spera), eopdtbatc.t (a se mindri), aeurtmoca (a se lene,ti), cmapdmaca (a se strldui) co*eedmrcn (a se indoi), uesdopilaumaca (a se
simti prost cu slnitatea), cuepxdmtcn (a se intuneca) qi altela

142
. ri , l

,il;:rr
,l,,i,rl
, l;, . ill

143

:1

;j]-:ir

r:

EXercttru

n1
/.lJtilP'

raucurfto
nt
de ex.:: nucdmt
-- - n&qtu1uil (care scrie) - timpul prezent,
,, . ?)-,.tinPut,. d
(carescr
scfla, - ump
impul ireCr
nucdgwuil
timpul
ireCut
t;

a
$,. Transformalipropoziqiilecu verbe de diatezd activd tn.propoziyiicu verbe de
diatezd pasivd,

,aum
,aumdma-- ra
3) diateza,de
de ex.: uumimt
uumdrouluil (care citeqte)- diateza activi,,
uumdcuuiil (care, er
este citit).) - diateza pasivd.

Model O:a.rur6er rnriry - Knrira snr6ercs zM.

l. Pa66snfi rpAcur gpepr. 2. Vsrirerr penrier saA6.ry.3. Pe6sor orKpEF
n6er grepr. 4. VsEre usyrrirru 5ry rpo6.n6rvry.5. Pe.qaxqtr6ssaxxorrdrnr Bbrrrycrc6errasdry, 6. Kpecrriue o6pa66rrnaror gdwtro. 7. Korratccnr cocrarnier nporp6ruuy. 8. Bpauf xoxcynrrripyror 6o.nrmirx.

4) valoareatranzitivi sau intranzitivi, de ex.: Vqeufx uwtdem xnrtry. - Vvexalry (tranzitiv). Vqenrix ctdilm. - Cudhquil yvenrix (intranurtx, uumdrot4uil
zitiv).
Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut gi pasive, cu
timpurile ptezent Si trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

i4r'1"-t-

q+Iley@.ib

5/. Transformaqipropoziliile cu verbe la diateza pasivd tn propozilii cu verbe la

diateza activd.
Model. @66puxauocrpdeua pa6<ivruu.- Pa66quenocrp6u.nn$66pmcy.
l. Korrp6lrnafi pa66ra 6lger uar;iLcauaEAMu.2. Ksfra 6un6 risAasa s
Byxap6cre. 3. fla6rre cmfro uoeft cecrpdt. 4. 3ro 6rlno cxasaso uofttr lpjror'r
na coSp6ruu. 5. 3an gau6nsenyvenur6vu. 6. Bdrcrasxa6rra6 noAror6rnena xyI6xnmou. 7. Ilpousneg6uur 3uecxy 6drm rcndrnreshl ssr6cffErtvr rsaufcroM.
8. flpo6rr 6un paccrradrpen
uuxen6potr.r.
5/. Traduceqitn limba
.romdnd.
1. B s6re gevoucrprlpyercr xtrroftallriua. 2. 3rbrpa orxpr,rr6ercr sdrcrasra
r uys6e. 3. IIo p6auo ucnoffiiercq udra.su6cu-fl,4. He.qa.xex6
or uaruero rdpoga
npoexrfpyercr erexrpocrdnqrls. 5. B Srorvrrnicce uprnnr6ercs srs6Meu. 6. Ou
nepqi.rcr goM6fi B6sepoM.7. Ilaccaxfpu cag.frrcsr n6el4, ror6pnft uAErB KoHcr6ury. 8. Ilrcdrern ocrasosri.fic.f,n Srou r6poae.
fl.

Traduce1iin limba rusi.

l. Mi spdl in fiecare2i.2. Elevul se uit6 atent la table.3. Te pregitegti

de pe acum fentru examene?4. EI s-a dus cu maqinala Bragov.5. Pentru aceasti
probiem[ gindili-vd la o rezolvaresimpli. 6. M-a4 inscris la cercul de matematic6.7. Sd ne amintim de vacantade iarn6. 8. Ei s-au intors veselidin excursie.
: *l

*r .!

Vll. Participiul (llpuudcntuel

Participiul reprezint[ o formd neconjugabili a verbului, careinsd. se declini
dupi modglul adjectivelor.Cu verbul are urmdtoarele trislturi comune:
f,.,'jqt:

1) asptitu[ de ex.: q,umdmt-vumhouluil (care citegte)- aspectimperfectiv,

npouumdmo-npouumdewuil(carc a citit) - aspect perfectiv;
144

t<v1rf*oftvdz

A. Formarea participiilor

(Ofpasoednuenpuudcmuil)

l. Partictpiul activ (fieilcmory'rbHg, npuq!ry)

n
ti
/+
Hc 13
$ 16t6.Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimpbrfective cu ajutorul
sufixelor :I3!_/ -Lq-, careseadaugdla tema verbelor d. .jnrygggg.! (timpu!
prezent) gi al sufixelor -6sI- / -rq-, care se adaugi la tema verbelor de conjugarea
(tiropul;Egz.-ttt,pE u@-pl.). Participiul activ are terminafii aaJ6iivaii.
lll-u
!
Exemple:-vumd-w,qunui-rou-ryGf"' tg -Ig); ctj'uta-to, ctj,ua-wt -nft, (-ar, -ee,
+re) (care asculti); pex-y-pdcrc-yq-nfi (-an, -ee, -ue) (care taie), conjug. I;
cttdnu-ar*ca&w-aw,d (-arr -ee, -re) (care aude); zoeop-rtr- zoeop-iu1fi -as,
-eer {e) (carevorbegte),conjug.a II-a.
f?a(icipiul activ prezentse schimbi dupd gen,numdrgi caz, de ex.: uumdnt4uil
(*), r
utr- genurile,).Se
declind ca adjectivele,de ex.: N-.rnrarou1Rfi, G-.Iuralbuero; D - unrarbqeuy
etc. Setraducein li=mbaromind prin construclia care cite{te (unrdtotttuit), care
vorbe;te(roropiurufi) etc.
__h.
//(G
@.
$ 167!?arilcipiul activ trecut se formeaz[ de la verbeleperfectivegi imperfective
cu ajutorif sifiiEi6iliil-unl
Sufixul -Enr- se folosegtecind tema infinitivului
5,
se tgiminiil ,/gggg, iar - nanucd-sm-uit(care a
de ex.: vum6-mb
- uumd-sw-uit(care citea), uanuc$-ma
(carc transporta).Participiul activ trecut are terminafii
scris)sauees-nu)-eEg-w-uii
(pl. toate
(n.), nucdettme
adjectivale,de ex.:nuctisuufr(m.), nucdeuan(f .), nuctiewee
genurile).Se declinddupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul). Se traduce in
limba romAni prin construcfiacarescria (nr.lc6aruuft),care a stis (ranrc6rrunft).
In funclie de context,se pot utiliza qi alte rnodillitd{i de traducere.
neregulate ale participiilor active trecute:
I Reliileli ) unele forme dificile sau
6ep6* (a pistra) - 6ep6nuufi;rpecrf (a visli) - rp66Iuuft; ncne'rr,,(acoace)- ncn6xuafi; rprBecrf, (a aduce)- rpaaegrullfi; pacqBecrli(a infloti) - pacqBdrurufi; xracrr (a pune)-radnurufi; no6crr (a minca)- no6rurzfi; nacrr (a
lC -

Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. -

1581

145

atrttfr, crhpnnta(a sipa) - ei42anwil,wdimu (a sufla) - naliT wil., ptiiuotft'mu

(a micina) - pasudtoruril, edwymt (a scoate)- e&nytwil; e&mepemt (a gtergeJ- etimeprwil.
Spre deosebirede participiile active, care au numai forma lung6, participiile
pasiveau Eiforma lung5 qi forma scurtli. La forma scurti participiile pasivetrecute
au sufixele-E-r -tt-r -r- qi terminafiile adjectivelor scurte' de ex.: HanicaHrl'btt7
(-ax, -oe, -ate)-uanilcot (m.), uanilcana(f,), nanrtcauo(n.), nanrtcanor
$i.), pewEn'
(pl.),
peweu&
(n.),
omxp&muil
pewend
(m.),
peweni
(f.),
aotil (-an,-oe,-arc)-pewln
(-an, -oe, -ate)- omxpttm(m.), omxpiana(f.), omxp&mo(n.), omxpttmul(pl.).
Participiile pasivela forma scurtdnu se declin6, iar in propozilie au funclia
de nume predicativ,de ex.: Pa66margnficaBa(6yden,6uta uanucana)yueauxo'tt
- Lucrareaeste (va;fi, a Jost) scrisdde elev.Forma scurti a participiilor pasive
la tirrpul prezent G;folosegte mai rar in limba rusi.

cidea) - r6BrtrEft;rpuo6pecrf (a obfine)-npuo6pdruruff; ynacrb (a cidea) - ytr6Burnfi; ror6crryrb (a stinge)- nor6curnfi; nrEprxyrs (a inghela) vdpruufi etc. .

.:

:t.::
i

rl

2. Participiul prsiv (Cmpaddmenunoe

npuudcmue)

:il
i

l'
iir
I
ilril

,,tl,i
i lr'

$ 168. Participiul pasiv prezent se formeazdnumai de la verbeletranzitivel* de

aspect imperfectiv cu ajutorul $ufixelor -oM-, -eM-, -nM-, $i al terminaliilor
adjectivale.Sufixul -ou- seasociazdcu verbelecareau temaprezentuluiin consoani,
de ex.: uec-mi-aec-6vr-utit (care este purtat); sufxul -elr- cu verbeie care au
tema in vocala-a-, de ex-:. idaa-mt - ddm-eu-ad (ficut); sufixul -nu- cu verbele
care au temain -r-, de ex.: tuo1fr-mu- aw6-fiu-wil (iubit) etc. Nu se formeazi
participiul pasiv prezent de la urmitoarele verbe: epemo (a incilzi), manymb
(a trage), nucdma,essdmt (a crogeta),eepmdmo(a invirti), uecmil (a metura),
(a acoperi) qi altele.
uumu (a coase),6pamo(a lua), rcpotmo

19
il
N:,
tlL
ti

$ 169. Participiul pasivtrecut se formeazdde la verbeletranzitive de aspectperfectiv cu ajutorulsufixelor-eun-,-nn- qi -r-, la careseadaugdtermina{iileadjectivale,

Sufixul -eHrFse tntrebuin{eazd:
a) cind tema infinitivului se termini in -r-, de ex.: rocrp6-s-mb - r1o(care a fost
cmp6-Ew-wfr(care a fost construit); patpeufi-ma- pazpew-6w-arr7
rezolvat);
b) cind tema infinitivului se termini in consoanI,de ex.: npuHec-mu
- trpuuec4m-rrft (carea fost adus), npueevmrt-npueez4aa-util (care a fost transportat) etc.
La uneleparticipii pasiveseschimbdconsoanadinainteasuflxului -elrx-, de ex.:
c6epiuo (a pdstra)* c6epexuuuil, nopas{tmo(a impresiona) nopaxEuauil,
ttoettcumo (a ridica) - not*weuHbril, useecmrimu(a ingtiinla)- uzeegtuwotil,
ymsepdinea
(a aproba)- ymeepx.g?uuarit,
uaepadimt (a decora)- uaepaxgdnuafi,
oceemima (a ilumina) - oceerrEuuwit,ompy6{tmu(a tdia) - ompiCteunwit,saxpenrtmu
-(a intdri) - saxpetn?uuutfr,uarcopurtma(a hrini) -uar6puxeauuil,
(a traduce)- nepeedpeuuwit,
nepeeecmri
omnpdewnt(a trimite) - omnpdsnenauil,
cmpuva (a tunde) - cmpixennufi, crcocima(a cosi) - cxdweuuotil,cntecmti
(a impleti) - cnrerA*Hbitetc.
Sufixul-nn-se foiosegteIa participiileformatede la verbelecu tema in -a-, -r-,
-e-, de ex.: cddaa-mo-c46nanrrtfi (fdcut), uanucima-Eanficamrfi, nocdnmu{a
insiminta) - noc6cunart,paccuomp6ma(a privi) - paccudmpeetoit.
Sufixul -r- se intrebuinleazd"
mai rar, formind participii pasive de la tema
infinitivului terminati in -a-, -r-, :-, -f,-, -H-,-X-, -o-, -ny-, -epe-,de ex.: caci.mt
(a stringe)-cttcdtwil, eEfr-nb-esAtbtil, cne-mu-cndrwil, e&mtnt (a virsa)-adrii jt :

ltili,]',.
f'firrl,

lili'iil

* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), carr se formeazi

bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.

atit <ie Ia ver-

ii
t:

(-aa, -oe, -arel (respectat)

I RelineSi I citevadintre celemai uzuale:yeaercaeawil
yeaucdea (-a, -o, -u), arc1fiuafi(-as,-oe,-ue) - ato6iu ('a, 'o, -bt)i t4enilaaft
(-aa, -oe, -arc) (apreciat, pretuit) - qeniu (-a, -o, -ut); xpauiuorfi (-aa,'oe. -ate)
(plstrat) - xpauilu (-a, -o, -ot); uj,uuuatit ('an, -oe, -arc) (chinuit) - ufiuuu
(-a, -o, 'u) etc(-a, -o, -st); yeuemtieaotil (-aa, -oe, -ue), (asuprit) -yeuemdea

;t
i

'l

f
lr
i:i
i1i
1r:

;ri

1,

B. Trecerea participiilor la adjective qi substantive

rbHble
(II epexdd npuqdcmufie npunne(ime
rlbndeu cW ecme*me
)
$ 170. Participiul ca formd verbaldexprimdo acfiunecare se efectueaziin timpPierzind caracteristicileverbuiui (categoriiletimpului, aspectului,diatezei)participiile devin adjective,desemnindcalitili ale obiectuiui. Ca participii, cuvinte de
(educat) au determinanli (cuvinte pe
tipul qeemj,ryuil(inflorit), aocnfimawtwit
o cavi' pd:a'r(trandafiri inflorili
care le determin6,le explicd), de ex.: 4eemjtulue
(biiat
eciucatde bunici). Devegrddini),
eoenilmauuutit
udlo.tux
6i6ynro&
in
nind adjective,participiiie pierd cuvinteleexplicative,de ex.: 4eemltqanpdsa (un
trandafir inflorit, in floare), eomfimotntni utitu rutr(un biiat educat).
Participiiiepasivecu sufixeie-HH-,-eHH-gi fir5 prefix, trecind la adjcctive,.
(cartofi priji{i
pierd un -u- din sufix, de ex.: ercdpmatile nticae t<apmdSena
in uiei) * acdpenutilrcapm6fiera(cartofi prijiti), co.retmuee 66uxe oz1'pr76t
(castrave]imura!i). DacE participiile
(castravefimurati in butoi) - cot4aweoeyp4dr
de acesttip au prefixe, ele pistreazi gi ca adjectivedoi de -sn- in sufix, de ex.:
satcdpeunuil e anicrc xapmd$eao-satcdpewofi. xapm6$en; wcdttewue e
6dvrceoeyp4tit* ttcdrcr*twe ozyp4rit.
Uneleparticipii, trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul. Comparali: eopiwu&
(arzitor, part.) - eopituit (arzitor,adj.), euchwuil(careeste suspendat,part.) (suspendat,adj.),mexjryur!(carecurge,part.) - mexi,tttil(curgitor, adj.)
- euchquir
t47

146

_l

19i.,. ,

i+ii,'r,
;iit
ii11;l

ili

i l. i:

i1',1

NT

f,xercull

.., ..2) timpul, d1 . ex,: nucdmo- ntwyuquil (care scrie) ti.-mp-ul

, prezentl
iuiairaun (care scria)- timpul trecut;

Modet. OE qur6er xnriry-Ks*ra

wrriercs. n\4.

1. Pa66'rafi rp6cur ,mepr. 2. Vsfrerl peur6er saA6'ry.3. Pe6nor orxpbrrSer grepr. 4. Vs6ere wyriuru 5ry upo6n6uy. 5. Peaarqa6ssas rorr6mc Ebmycrfer ras6ry, 6. Kpecrrine o6pa66runarors6rvrrro.7. Korvrfccraq
cocrarnfer nporp6ututy. 8. Bpa.rf xoncynrrfpyror 6onrat'rx,

ll
i
t, I

5/,. Trorformali propoziliile cu verbe la dtateza pasivd tn propozilii cu verbe la

diatezaactivd.

;i.;:t

Model. Q66puxa uocrp6eua pa6<iurr'az.- Pa66qse uocrp6rmu Q66prxy.

l. Konrp6muat pa66ra 6!rcr sanhcaga xiME. 2. Ksfra 6un6 rie.qasaB
Eyxap6cre.3. Ilairue cmiro uoefi cecrp6i. 4. 3ro 6drro cx6gasouorfur.rap:irou
ua co6p6rau. 5. 3an sas6rmer yueuuriur. 6. Bdlcranra 6rur6 no,uor6uena xy7, Ipoarnea6nur 3r6cxy 6rirra r.rcndrnrenrrnss6crrrbfit{naanricrovr.
.q<5rurrror.a.
8. Ilpo6rr 6rra paccvdrpeu uuxen6polr.

iili

ilr

ltiliiii|,

1
iic
irt
ilriq

J,r,iil
[ l1
iinril
iu

,iiiir:ili
::

i,,,,,1
;iirlf
i,'fi
ir.riif

,U.etrtz
3) diiteza, de ex.: qumdma-uumdrct4uil (care citegte) - diateza activi,,
uumdeubiit (care este citi| - diateza pasivi.
44/'Ir0!ke.ib t<tntToayoalS
4) valoarea tranzitivi sau intranzltivi, de ex. : Vqeurix qumdem rnftry. - Vuex,ix, aumdm4uil xnrtry (tranzitiv). V.renfix cudilnt. - Cudiquil yvenrtr (intranzitiv).
Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut qi pasive, cu
timpurile prezent gi trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

#, frorlfor^ali propozipiilecu verbe de diatezd activdtn'propoziyiicu verbe de

diatezd pasivd.

5/ Traduceli in limba
.romdnd.
l. B gri.ireaeluorc, pripyercs KuroKaprisa. 2. 3rfurpa orxprrr6ercr sdrcragxa
n rrays6e.
3. IIo p6guo ucuo:miercqn6Baxudcu.s,4. He,qaler6or rrauero rdpoAa
upoexrfpyerc.r o.nerrpocr6uqffi. 5. B Srou r.n6cceupnnula6erc.ssrs6rvres.6. OE
repqincr nor'adfin6vepou. 7. flaccaxaipu ca4furcs.a ncies,4,ror6pufi uAEr s KoEcr6nqy. 8, flrcirenr ocrauonrircr s Srolar6po4e.
fl.

Traduceli ln limba rus6.

A" Formareaparticipiilor (O6pasoeduue

npuadcmuil)
^

L--'L4

l) asp?itu[ de ex.: qumdmt*uumdrcqufr (care citegte)- aspectimperfectiv,

npauumdmt-npoaumdewuil(care a citit) - aspect perfectiv;
r44

aetiv (fleircmaimettuuoe npuadcmue)

H eB

$ 166. Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimperfectivecu ajutorul

(timpu}
sufixelor {ilt- / -roq-, carese adaugdla tema verbelor dt
""ntlguigg-!
de cgnjugarea
prezent) 9i al sufixeior?I!]-9,
carese adaugdla tema verbelor
Participiul activ are terminafii u$"tio.t---:Fr:;IiGl,l.).
n
3.-ll-1(timpglgezcst,
Exemple'.-uumd-ro,
vunui-rcq-nfr
-gg -g); ctitwa-rc, cafwa-wt1 -ufi, (-ar, -ee,
el
$
(-an, -ee, -ne) (care taie), conjug. l;
(care
pex-y-pdcrc-yur-ni
asculti);
-ue)
tr
ctdtw-ar-ciliua-stq.d (-aer-ee, -ne) (care aude); zoeop-fir- zoeop-fiu1-rfr
-xs,
{
-*., -ue) (care vorbe;te),conjug.a II-a.
1
.
activ prezentse schimb6dup6 gen,numir gi caz, de ex.: uumdnt4uil
.
-l,pa+icipiul
t
(m,),
(n.), uumdtot4ue (pl. tdate genurile,). Se
(f.), uumdtot4ee
uumdrot4aa
N-usraroIunfi,
G-.Iura}buero; D - unrarbuevy
ca
adjectivele,
de
ex.:
deciind
,:. tw.ry
prin
care ciregte(uurdroutni,l, care
construclia
etES6TIducEEli66a
romina
X;t)
;
", N"
vorbeSte(roropiuufi) etc.

l. Md spdl in fiecarezi.2. Elevul se uitl atent la table,3, Te pregdtegti '

i
de pe acum pentru examene?4. El s-a dus cu maqinala Braqov.5. Pentru aceasti
,*
probleml'ginditivd la o rezolvaresimpld. 6. M-aq inscris la cercul de matematicd.7. Sd ne amintim de vacantade iarn6. 8. Ei s-auintors veselidin excursie. *
$
$
*!
: f *r
r
$
#
$
([Ipuudcmue,l
Vll. Participiul

Participiul reprezintdo form[ neconjugabili a verbuiui, careinsd.se declind

dupi modplul adjectivelor. Cu verbul are urmdtoarele tris[turi comune:

1. Participiul

/l
/+

*s-A
ELI

B
&
$
*'
*
$
il .
a-

* +:

ff;;-

---h

H(c

$ l$7i?articipiul activ trecut se formeazl de la verbeleperfectiveqi imperfective

Sufixul IgL se folosegte cind tema inflnitivului
.u ajutoiiGuIG6i-E-'1tl
tgrmin[ in consoana,
r. tersggjlr-vog3l!, iar -g1-gindtem4infinltiv
de ex.: ,.rumi-mu-quma-svt-uil(care cilea), uanuc6-ma-uanucd-su-uit (care a
transporta).Participiul activ trecut are terminalii
scris)sat ees-nni-eEs-w-uil(care
..
(pl. toate
(f.), nucdewee(n'),nucdeune
adjectivale,
di ex.:nucdswifr(m.),nucd6wa$
(vezi
Se
traduce
in
adjectivul).
adjectivelor
Se
dupi
modelul
declind
U"nurile).
care a scris(nanrcarnufi).
tmfa romAni prin constructiacarescria (nr.rc6nruufi),
In funclie de context,se pot utiliza ;i alte modirliteti de traducere.
I Reyineli j unele forme dificile sau neregulateale participiilor.active trecute:

(a coace)O"pivr(a pdstra)- 6eprrurfi;rpecrf (a visli)- rp66urufi;acret{Er

* Ncndrurrafi;
pacrpecrti(a infloii) - pacqudr*
(a aduce)
rpr{Becrs
- npuae4uu.rfi;
ruufi; rlacrr (a pune)-rndrruufi; nodcrr (a minca)-uo6rurraft;nacrr (a
10 -

Gramaricalimbii rua de uz qcolar c. -

1581

I45

auruil, e*pvtmu (a sdpa)- atpunuil, nadlmt (a sufla) - na:dlTwil, paii'toi6'tii

(a nicina) - pasudaorwil, etimymt (a scoate)- st;tHytblil,e&mepema(a qter'
ge)- eimePrafi.
Spre deosebirede participiile active, care au numai forma lunga, participiile
pasiveau qi forma lungi gi forma scurti. La forma scurti participiile pasivetrecute
au sufixele -B-, -er-, -r- ii termioafiile adjectivelor scurte, de ex': aanitcaanoit
(pi'), pewtu'
(-aa, -oe, -we)-Han{tca:u(m,), uawicaw (f,), uanrtcauo(n,), nwdrcauot
uotfr(-aa,-oe, -tte)-pewdru (m.), peweui(f.),pewend(n.),peuen& (pl.), omxpitmwil
(pl.).
(-aa, -oeo-ue) - omxpdtm(m.), omxpiona(f.), omxpdmo(n'), omrcpdtmal
Participiile pasive la forma scurti nu se declin6, iar in propozilie au funclia
de nume predicativ,de ex.: Pa^dmarrnficana(6ydem,6utananucaua)yueauron
- Lucrareaeste (ta;P, a fost) scris6de eJev.Forma scurtd a participiilor pasive
la tinrpul prezeDtr{*r,folosegtemai rar in limba rusI.

c6dea)- n6slluft; upuo6pecrf (a ob{ine)- npuo6pdrrmft; ynacrr (a cidea) - yn6uunft; noricnyrr (a stinge)- nor6curnfi; rra6psny"rr (a inghela) wdprrruft etc. .

2, Participiul pxsiv (Cmpaddme,tuuoenpuudcmue)

$ 168. Participiul pasiv prezent se formeazd numai de la verbele tranzitive,|* de
aspect imperfectiv cu ajutorul sufixelor <lM-, -eM-, -xM-, gi al terminaliilor
adjectivale. Sufixul -ou- se asociaz6 cu verbele care au tema prezentului in consoani,
de ex.: xec-mrt-uec-6w-ttil (care este purtat); sufixul -eru- cu verbele care au
tema in vocala -a-, de ex.; ddns-mu- ddta-em-od (fdcut); sufi.xul -nn- cu verbele
care au tema in -u-, de ex.: ap1fi-mt - ao6-fiu-uil (iubit) etc. Nu se formeaz[
participiui pasiv prezent de la urmdtoarele verbe: epemt (a incilzi), mnHymb
(a trage), nucdmt, estdmt (a crogeta), eepmima (a invirti), uecmi (a mitura),
utumu (a coase), 6pamo (a lua), xpwmt (a acoperi) fi altele.
$ 169. Participiul pasiv trecut se formeazd de la verbele tranzitive de aspecr perfectiv cu ajutorul sufixelor -enn-, -nn- gi -r-, la care sp adaugi terminafiile adjectivale.
Sufixul -eFH- se intrebuinleazd:
a) cind tema infinitivului se termind in -n-, de ex.: nocrp6.a-mb-nocmp6-Ew-wil (care a fost construit); paspeutfi-mt - paspew-Am-alri (care a fost
rezolvat);
b) cind tema infinitivului se termini in consoani, de ex.: npuHec-mu- trpnnec-rn-rrft (care a fost adrs), npuaet-mrt-npuees4dn-btil (care a fost transportat) etc.
La unele participii pasivese schimb[ consoanadinaintea sufi.xului-exx-, de ex.:
c1epdut (a pdstra) - c6epexEuuctil, nopasfimt (a impresiona) nopazr.Euauil,
noerhcumo (a ridica) - nosiunewtbtil, uteecmrtmo (a inqtiinfa) - useewEunttil,
uazpadrtmo (a decora) - xaepaxanuofi, ymeepdilnlo (a aproba) - ymeepxNunuit,
oceemirna (a iiumina) - oceeudunttit, ompy6{tnta (a tiia) - ompj,taeunwil, saxpetzitmu-(a
intiri) - sattpennldunuil, uarcopurirza (a hrini)-nat<dpuneaawil,
'omnpdaumu(a trimite) - omnpdsnettnuit, nepeoecmri(a traduce) - nepeedpeuuwt"t,
cmpuay (a tunde) - cmpfixeuuttil, crcocfimu (a cosi) - cxdseuuwit, cntecmft
(a impleti) - cnterduuoir etc.
Sufixul -un- se foiosegte la participiile formate de la verbele cu tema in -a-o -t-,
-e., de ex,: cddaa-mt -cA6.nanrsIft (f5cut), nanucAmu-sanricarmrrfi, nocinmu (a
insiminta) - noc6runari, paccuomp6mo (a privi) - paccudmpeauofi.
Sufixul -r- se intrebuin(eazl mai rar, formind participii pasive de la tema
inflnitivului terminatd in -a-, -r-, --: -f,-: -6r-,ry-, -(Fr -nV-, -epe, de ex.: cuc6-mt
(a stringe) -ccrcttwil, e?fr-mu-asAruil, cne-mt-cndrofi,
eittutnu (a vlrsa)-ari* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), care se formeazi
bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.

atit de Ia ver-

(-an, -oeo'ate) (respectat)

I Reltneyi I citevadintre celemai uzvale:yeacrcdeawil

,{i

i;
I

B. Trecerea participiilor la adiective qi subsfiintlve

rbltue)
(IIep exdd npua(icm:uils npu$rz(ime
nwbte u cyl4ecmsurne

:
;i

il

lil
h

i!
;ir
i

ti4

,,i
'ai
!1
'rj

ti
ijl

'a.t
,1
F

"+
}I

fi
&

1El -:',

;{

x46

tto6titt ('a, 'o, -u); qeailuuir

ycat*deu (-a, -o, -w), tm6iuotfr(-an,-oe,-we):
(-aa, -oe, -we) (apreciat, prefuit)- tpniu (-a, -o, -ut); xpaniuotil ('aa,'oe.'we)
(plstrat) - xpauila (-a, 'o, 'w); nj',uuutit (-aa, -oe, -ute) (chinuit) - uitaun
(-a, -o, -tt); yzuemdeuuil (-an, -oe, -ue), (asuprit) -yeuerndeu (-a, 'o, -d) etc-

&r t

$ 170. Participiul ca formd verbali exprimdo acliunecare se efectueaziin tirnp"

Pierzind caracteristicileverbului (categoriiletimpului, aspectului,diatezei)participiile devin adjective,desemnindcalititi aie obiectuiui. Ca participii. cuvinte de
tipul qaemjtuluit (inflorit), eocnilmantuit (educat) au determinanli (cuvinte pe
care le determind,le explicd), de ex.: 4eemj,quee ctg! pdtvt (trandafiri inflorili
666ylrrofi ud,tu.tux(bdiat eciucatde bunicd). Devein gr6dind), eoatrtmannotil.
nind adjective,participiiie pierd cuvinteleexplicative,de ex.: yaemitryanpdsa {un
trandafir inflorit, in floare), eomilmanruniudau"urc(un bdiat educat).
Participiilepasivecu sufixele-HH-,-elt+- qi firS prefix, trecind la adjective"
pierd un -p din sufix, de ex.: ctctipmwil e udcrte xapmifietv (cartofl prIjili
in ulei) - acdpenwil xapmhfieaa(cartofi pr5jilD, ciLtetsarc 6 6dvKe oe1'pqit
(castravelimurali in butoi) - cotinue ozyp4tit(castravelimurali)' Dacd participiile
deacesttipau prefixe,ele pistreazdgi caadjectivedoide-rm- insufix, de ex-:
sancdpemrwile udcae xapmd$eao-satcdpetxotir xapmdfiem; gac6iewde e
oeyp46t.
66vxe oeyp4ir- sacdae$Hute
Uneleparticipii, trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul' Comparaii: zoplwuir
(arzitor, part.) - eopituil (arzitor,adj.), euciwuil (careeste suspendat,part.) - euch,ruil(suspendat,adj.),mexfqur!(carecurge,part.) - mexfiutt (curgitor' adj.)
147

**-

i1
ril
iliili,..

frt.

ii;ti',l

l'l
| ,1,

ll,li

cmohr\uil(caresl6, part.) - cmolquil (stitdtor, adi.) 6podhuuil(carehoindreqte)- 6podhtuil(vagabond, adj.) etc.

Trecereaparticipiului la adjectivesteasociati uneori Ei cu schimbareasensului,
de ex.: part. 6aecmfu4uilya c6nrue cner (zipadi strilucitoare in lumina
soarelui)-; adj. 6tecmhryuil ycndx (un successtrilucitor); part. omrcpttmoe
ndcmectcu
orrud(fereastri larg deschisn); adj. om$p&moerttlq6 (fa[d deschisd);
part.-paccdaaH.ue
vo uor(l ceuen6 (serninfeimprdqtiatepe cimp) adj.-paccdaHHuilssilr.A (o privire distratl); pafi. us6tanaasa6pervt
nrriua (o pasdreloviti
de un animal); adj. usfiilmasr6ua (o temi banalS) etc.
Participiile pot trece gi la substantive,denumind o persoani sau un obiect.
Comparafi:
Participiu
,{isovxa usrnany,ra sa eowddwux
r x6vnary.nrog6fi.
(Feti{a a privit la oamenii care au intrat
in camerd.)
Pa6dvue, mpydht4uecnua Q66pnrax
u sand4ax, 66prorcr 3a Mr,rp.

(Muncitorii,care lucreazi in fabrici 9i

uzine, lupti pentru pace.)

sa eoutidwux,

(Fetifa a privit la cei care au intrat.)

Tpytdiryuecn Bcex crpar{ 66prorcx :a
Mr,rp.

(Oameniimuncii din toate firile lupt[

pentru pace.)

LXercttrrr
55. Forntasi participiile a) active ;i b) pasive la timpul prezent de la urmdtoarele
verbe:
a) Aarl, 6ecnoxrirrr, xparuitr, prncon6ru, wecrf, croirr,'
b) pacxprra6rr, no4rfrr, :uo6rlrr, ynaxr6rr, 6pociiri, Aas6rr.
56. Formali participiile a) active ;i b) pasive la timpul trecut de la urmdtoarele
verbe:
a) npurdlrnyrr,
b) pa:4rriuyrr,

lr , , l i

o6parorArr, p acr6,nts, currb, ornpaBr.rrb;

ornp6rlrtr, ogrr, nepenp6rurr, nepeaecri.

57. Acordayi tn gen, numdr Ei caz participiile din paranteze cu substantivelepe care
le determind.

iiu,rit,

i'i'
ili
,,-i

.{6aovra aruanfla

rt

i rli

iliil.ii

Substantiv

Model. fl, re66 aana(nanfcaxuax) evep6 pa66ry. -.f

nuep:i pa6dry

re6d .ua;urianricaniryro

L MU nepedxanu n (uocrp6ennrrft) sa s6rueft 5i,ruue gona. 2. 0 (nocrynrirrrrufi) E4 Nrareltarri.{ecrzfi lfaxy.rrrrdr yuenurd r,vcdnw s ra:6rax. 3. 6par,4aJr MHe
uo.rllrirr (nepeaegnmrfi) c pfccroro qsrri6 c'r[xri. 4. Meiri nognaxdrvrRlz c r6so14 8

'*a*r,

lpaOOtarourufj'ra saBdAe sl\a6cre orrt6t. 5. B xruire, (orxp$rar) ua.

"
EsaAqarofi crpaurlqe, fl Hauerl uurepdcryro qur6ry. 6. V xac r cag5irvrndro (pacu1'
/
nrruafi) e Srohdro.u$ Qpyrr6rrtx 4ep6srer.
58. Transformali construcliile cu participiile pasive de formd lungd in construclii
cu participii pasite de tormd scurtd.
Model. IlpoaimaHHaa iraudro xurira -

Knfira npouikiua

.,lruoro.

CAdnaxnas uv pa66ra; nocrpdeuxoe pa6<iur,rur

3gaufig; patl,arat v6ruqrxol\a
s6ea; ynrlAergnfi nu tpuruv; paznrtrue ero ueprui.nf;tudmiroe ero voloxd; ycafliuanrrble s6r..rg ro.noc6; :axpt'iraa cecrpdfi ABepb; napfic6saFnrre xy,udxnuxou
xaprfnrr.
59. Trntscrieli exerciliul, sco\fnd iitti propoz4iile au participii ;i apoi propoziliile
cu participiile transformate in adjeciive Si substarttive.
1. Orpyx6louue Hac yqerrtrKr.i
Bonrrf B KJracc.2. Bce oxpyx6rorqlie nosApanafmr sac c ycndxorra.3. Br.rciurufi na creu6 noprp6r 6rrn uanrican r,res6crnsrv xy.qdxauKoM. 4. Bucirque capir Cewupavf.u (6iiru) urupox6 rEsBdcrsrr s aHrIa.IEot'I
vipe, 5. TexSiuraaxa rcr pex5 saxoArbracr neAaler6 or.rdpoAa. 6. Teri.rdq soa6
pexrt 6uilt stcroi, 7. Epoxiular.6r<ono A6ua rdurra 6lur6 cr6pofi. 8. Ha s6urefi
jrnue ecrr n6cxonrxo 6poai.rux rdruex.
60. Traduceli' fu limba romdnd.
L Haui uacc go6riacr 6necriu{sx ycu6xon a copernordxrasx tro ruvn6ctr.txe. 2. C 6recriulravu or cas mag6uu 46norra noclraorp6la rra Mar6. 3. Ha ypdre
pyccroro x:ur6 uu ra:yv6ru rlar6lu, ynpannfioruae grsfre.nrusrv naAex6Ivi.
4. B o.qndr'rpov6ue r vlrr6Jr, vro n cripofi Poccriia y novdulrxon 6ilrru yuparnftoulne lnuenueu. 5. Mrr sudrn ero xa.xseroB6xa paccdnixoro. 6. Pacc6snnrrii s
caa! var yxd rro-iirEn. ?. P6sessre nex6:nr s rdcnzrarie. 8. Bpaui oculrpusana
p6xeunoro^p lrory coladra.

***
VIII. Gerunziul (fleenpuudcmue)
$ 1.71.Gerunziul in limba rusd (ronopri- vorbind,paccras6n-povestiltd) posedd
atit insu;iri ale verbului,cit gi ale adverbului.Insolegteactiunea principali, exprimat[ de verb. referindu-sela acelasisubiect.
l. Insugiri ale verbului
Ca gi verbul ile la. care provine,gerunziul poate fi:
- tran"itiv sau intranzitiv, de ex.: fl quri.r (umo?) uamepdcuyro
xnriry.- {urin (umo?) uumepdcuyrorn{ry, .a eotruicorcat4umdmtt. On6 yarige,ra
(roro?) ortlil e cadi'.- Vsfiaen (xozo?) orq6 e cadit, ond now,tri x neuj,. Sau:.
149

*
'+'

cdl t

'g

'.",:::
,.
,'' :.

(xouy?) aprricram, onit

ipifictam.-AnlIosfipyn
Oni anno1{ryyrlr (ioiy?)
cr'ldHe;
nodowtti K
c yvfimeteu,
- reflexiv, de ex.: f rcrp6rnncR c yufimeneu.-Bcrp6ruoruaes
a euj, cxasdta o sadduuu; fl ryurfuiacr e peri. - Kyuincr e pexd, n ertdem dilxux eyciil;
- cere acelagi caz ca qi verbul de Ia care s-a format, de ex.: Iar ramrlrienncq
cn6pro*r - 3annnrigca cu6prolr;
- poate fi de aspect perfectiv sau imperfectiv, de ex. : Ou pucler dou.-Pucjt,
dott; On HapllcoBdn dou- Itraprcon{a do,r,r.

-,&
''&

I ReSineyi:'lGerunziulverbului 6l;m, este 6fgy.ur.

':6":

,w
,,,4

'$--

Verbele: nrcdrr, pdrarr, naxdrr, uerb nu au gerunziu.

2. Gerunziul de aspect perfectiv se formeazl de ia tema infinitivului sau a
timpului trecut cu ajutorui sufixelor -B sau -Blnf, (mai rar) dupi vocald. gi -url
dupd consoani, plus -cr pentru verbele reflexiveo de ex.: yc.n$rmarr - yc.ndrula--r,
ycmimar sau ycafiuaom, rarcpdrrr - rarpdr-ri -raxpdrn sau 3ar{plrBrxfl, Bepn]"T6cs- Bepf,v-Jrcr,repnf-rruucronpnuecrri - upuudc- rprnEcmn.

,#

e:
.;
;
t

$
:11
li

In cazuri mai rare, gerunziul de aspect perfectiv se poate forma de la tema

viitorului simplu cu sufixele -a (-s).

- Ca qi adverbul, gerunziul nu se schimbi dupd gen, numir 9i caz, Joaci in

propozitie rol de cornplement circumstanfial, ardtind imprejuririle in cafeEpF
=
trece aciiunea, R[spunde Ia urmd-fddFeie intreblri: nax? rcorA6?uoreruf? rpn
nax6u yc.n6nna?,de ex.: Ou ituum (rcarc?) nonroprir-El
invali repetind. Bofigi
e cad, ou cpdsy yeilden om\d (xoedd yBIiEen orq6?) - Intrind in grddind, el l-a
vizut dintr-odate pe tata. )tKer6nomdoxuymo,onnodxatez6pot(noueujnodxaa?)Dorind sd se odihneascd, ei a plecat la munte. for6nncr xdacduil deua rc ypdraa,
aH cmar ycne^dtoup^4 ),qeHurcdu (npu xax6u yctdauu? (in ce conditii?) - Pregltindu-se in fiecare zi pentru leclii, el a devenit un bun elev.
Dupi cum se vede din exemplele de mai sus, gergp?ig!Jsjggllglggggggg
Ia verbul-oredicatdin orooozitie. ardtind o actiune secundard..

I nqinqi I citeva gerunzii de

acest fel: qrorrr (citind), npnpi (sosind),npnrecri

dar pi npmcm (aducind), yrr64r dar 9i yrflerur

ycndrrrlBrrtt (auzind),

(vLzind), yc.ndrmadar ;i

$ 173.B. lntrebuinfareagerunziilor de aspect imperfectiv

gi perfectiv

A. Formarea gerunziului (O1pasoednue ileenpuqdcmurt)

Gerunziui de aspectimperfectivindici o ac{iunecare are loc in acelagitimp
cu acfiuneaexprimatd de verbul-predicatdin propozilie, de ex.: Idmu u1i,r
no ylrutle qnefcs- Copiiimergpestradirizind (In timp ce merg pe stradl copiii
rid. - ac\iuni concomitentela timpul prezent) ; fiimu vtrrr no ytutqe cuertcv
(acliuni concomitentela timpul trecut) ; ldmu 6fgyr udmi no faut4e cvrefic-.
(acliuni concomitente
la timpul viitor).
Gerunziul de aspectperfectivindicl o ac{iune sS.virqitdinaintea ac}iunii exprimate de verbul-predicatdin propozilie, de ex.:3artinsrB nuchnuynpatcuduun,
aw 6ydeu cuorp6n meteailsop-Terminind de scris exerciliile(dupd ce vonr
termina de scrisexerciliile),noi ne vom uita Ia televizor.

{ 172. 1. Gerunziul de aspect imperJectiv se formeazd de ia tema prezentului,

cireia i se adaugi sufi.xul -a dupd consoaneie guierdtoare (uc, u, ut, u1) sau -t
in celelalte cazuri, pius -cb, pentru verbele reflexive, de ex,: pa6rirarr-pa66ra-ror
roaopri; cn{rnrarr - cmirur-ar - c;rirmal ctreBa6rirax; roaoprira - rorop-ir,
ulrirr - cnerr-4r - cneur6l rcrperirrcn * ncrpexd-ror-cfl - ucrperdRcr,q ,nro6oodrrcn -,rro6j-rcr-cr
- ;rro6jncr.
Exceplie fac verbele cu sufixul -na-. dupi rddlcinile Aa-, 3Ea-, cra, ale ciror
participii se formeazd de ia tema infinitivului, de ex.: ganirs - gao{a; yrnaoirr - ysuanir; paccraa{rrcr (a se desp6rli). - paccranixcr.
O seriede verbe imperfectivenu au gerunziu:
a) verbelea ciror riddcinl la timpul prezentesteformati numai din consoane,
'rle ex.: crcdama- utlym, numb - nbnn't,Mumb - wbtum;

$ 174. C. Construcfiagerunzial[,( leenpuudcmuuito6op6m)

b) verbele terminate la infinitiv in -vr, de ex.t net4b(a coace), uceuu (a arde),

.6epdua(a pdstra), aow (a putea) q.a;

-t)u

Dacd tema infinitivului gi tema trecutului sint diferite, atunci este posibiil
foroarea a doud gerunzii de la acelagiverb (de aspect perfectiv) - unul de la tema
infinitivului, altui de la tema trecutului, de ex.: nsrcoxu-_vrr(a se usca) * r(rcoxnyr
5i rrlrcox - nfrcoxmt, mueprs (a inchide) - ralepdn ;i rdnep - rilepuru.

ii

2. Insupiri ale adverbului

c) verbele cu sufixul -xy-, de ex.: cdxuymt (a se usca), udxnyma (a se uda),

edcnymt (a se stinge) E.a.

lr
,,L/
'i

Sensulgerunziuiuiin propoziliepoate fi iotregit de diferite cuvinte cu rol de

complement(direc! indirectsaucircumstangial),de ex.: Peuril ra,qdrn,ou nowt,t
omdoxnjtmt-Rezolvind (dupdce a rezolvat) problemele,s-a dus (a iegit), sd se
:ti

'::1
;i ..
:i
-;J --

-: i t : : ' . j

15t

ou yxpenaiem"''caoE..
adopdaae;=F.,racticlnd
-"odihneascd.2. ,3aflnnriscr...cn6pr'our..
sportul, el tgi tntdregtesdndtatea.3' Crfinr n yl66nrrx np6c.nax,ourhuefiao6ecd'
,doeanu-Sttnd in fotolii confortabile,ei discutauaprins.
Acestg.grupuri db cuvinte care stau pe lingd gerunziu,limurinduJ, impreuni
cu acesta,poart6 numele db construclie gerunziald.Construcfia gerunziald,,ca
qi in limba romAnd, se desparte prin virgule de restul propoziliei, de ex.:
Sosnpaqixcr ,qonr6fin
ourhedcenoflecidoearu-lntorcloilu-seacasi, el discutauvesel.
j

i
,
t

ADVERBUL

(Hap6rue)

I-

-r,xerctlu

$ 175. in limba rusd, ca gi in limba romAni, adverbulsti de cele mai multe ori
pe lingi verb, caracterizind ac;iunea, de ex.: ctj'wamt runudte,runo, nucdmu
rpdnnmno. Mai poate sta pe lingd substantive,adjective sau chiar adverbe"
intregindu-le sensul, de ex.; dopdzarlnepla (drumul inainte), 6ter;- xopdwufi,
edpuo (perJectadevdrat).
corepurdnuo
Adverbele se formeazi:
a) cu ajutorul sufixelor -o- sau -e- (mai rar) de la adjectivecalitative,de ex.:
sau cu -r-, de Ia
xopdtuuil- xopom6,fithcmpuil-dtrcrpa, {tcxpeuuarT-ricxpeme,
reoperfreoorg
adjectivelede rela;ie,de ex.: meopemilaecxui
b) cu ajutorul prefixului no- gi al terminaliei -oMy, -eMy, de la adjective
calitative (la cazul dativ), precum gi de la pronume, de ex.: ndewil (adjectiv)
-uo-n6rorvry (adverb),no imouy (pronume)- noirouy (adverb);
c) cu prefixul no. gi sufixul -n-, de la adjectivelede relafiegi posesive,de ex.:
$panqyscxuil- no{panqygcxu, orqdgcnaft - uo-orqrfrscnn;
d) de la cazurile oblice ale substantivelor,numeralelorsau pronumelor,cu

61. Formali gerunziulde la urmdtaareleverbe:

Pa6drhru, uarrnc6rr, 4arr, gar6rrn ronopfrr, cras6rr, orxprrrirr, orxpirrr,
*pocrftrca, upov6crr, npouftarr, npuiarrt,ynrigerr, sanep6rrca,ynn6wcx,,pacqoecrri, ucv6rryru, y:Nan6rr,
,62. Cititi gi traduceSipropoziqiile. Explicayifolosirea gerunziilor de aspectperfectiv
Si imperfectiv, raportinduJe Ia acliunea exprimatd de predicatul propoziliei.
1. Ilrr6r s6Brrft TeKcr,r rcerA6 sutrricrrsarcnessardl\crec.noe6.flporar6a
qrou6n,fi re66 paccraxf o ru. 2. 3arprrr6r oxud,on6cvrorp6nana jnuuy.3axpdrr
onr6, on6 nem6 cnam. 3. OrArrx6r ua u6pe, oarl uoceriT rce rypdprrr no6epxu.
Orxoxn:i-sn6cJre9$6MerroB,rrrrrn6uanu6nsrr gartr\46rscq.5. Paccr6srraaxrercr,
ou cuorpdr Ea Hac.PacbxageB
TeKcr,on ce.nra n6pry.

(sau firi prepozilie, de ex.: admo-adwu,

c wadta-cuauira,
uouu-u6'*to,
(mai intii), e dede-sw6e (de doud ori), ca 6cer4-coBd6M (cu totul).

63. Transformali una din cele doud propozi[ii ale frazei in construclie gerunziald.
Model, Onu 6&tu ucnj'eanu; ort{t ecn Hotrbue cndnu.Ej'dyuuucnjzaaut,ou{t
Bc,oHoubue cndn:l.

Clasificarea Jdverbetor

1. Ou6ycn6naog6rrcr 6drcrpo;on6rdrrula sa irrqy. 2. Bceo'lefnncr rp6vxo,

xorg6 ycrdrrranue paccrie. 3, Mrr cnerurirzgorradff,nororr4isro 6ofrucr rpouir.
4. Omi orAoxnirrn u co6parfcr yxoAr:rrr.6. Ecnr.rx repnlfcr r<n6"repy,n 2afr.fi
,r re66. 7. O,drtcvefnucl, xorA6: ncuoIr.0nr6nn
o .q6tcrue.

sepotimpirfi in urmdtoarelegrupe:de mod,de timp, de loc, de

$ 176.Adverbetre
md,surdp grad, de scopqi de cauzd,in preilieativepi pronominale.
I. Ailverbele de moil (napduun 66paaaddilcmaa.a/rispund la intreblrile:
(incefel ?);V,ailmehuuqaaoeopfimrp6m<o(r<ax?)
rcuc ( eum?T,narcflr66pasou?
Profesoara vorbeStetare; Onil 6ecddoeawuo-gpfxecnn (xaxilu66pason?)*Ei
discutauprietenege.

;{Traduceli'

1. Auzind un zgomotin curte, am iegit si vid ce s-a intimplat. 2. Rezolvind

rn flecarezi problemela matematici, vei deveniu-ii bun matematician,3. intffi-*cindu-se de la spectacol,el a gisit acasi musafiri. 4. Yindtorii povesteau,stind
'in jurul focului. 5. Stind la tabld,'el a incercatsd rezolveproblema.6. Rezolvind
problema, s-a dus la locul sdu in bancd.

I R ll*ll

1 Formele scurte ale adjectivelor nu trebuie confundate cu adverbele

de mod. de ex.: J/mpo ficuo*Dimineala e sen:ind.(aici ricno este adjectiv la forma

scurtl). Ond rtcno eoeopilm no-p!,ccxu-Ea vorbegte elar ruseste (hato uci este
adverb de mod). Oaepo cnoxifino*Lac,ul
e tiniqtit, (cnorcdiluo este adjectiv).
,{Cmu paseoedpueanm cnor6fiso (cnoxfiilao este adverb).

153

x.52

S- t d/"t - ,

i:,e-'.

,,]Ji"$-

^
c1l f \,
t-*
" itu"s.\r/*
^$,*-u.
{* f

t.

de la adjectivele .calitative au -grade.=de com.parafiei.-.:--,.'ei""rb"n,"*","

Gradul comparativ al adverbelor nu se deosebegteca formi de gradul comparativ al adjectivelor (vezi $ 64). Comparagi: Ceeddnn cdanqe iytesoarele este mai luminos. Cezddun ct)tuqe cedmum fipue - Astdzi
Iumineazl mai tare (mai viu).

:l:ll.

Astdzi
soarele

ln irima propozilie, Apve este adjectiv (ta gradul comparativ) pentru cd si:
referE la substantivul c6twqe, in a doua propozilie este adnerb (la gradul comparativ) pentru cd se referl Ia verbul ceimum. Ca qi la adjective, al doilea termen al
comparaliei se pune la nominativ sau genitiv, de ex.'. Epam nilwem rpacriree uenf
(reu r).
Gradul comparativ al adverbelor poate avea prefixul no-, care di. nuanfa
de ,,pulin", de ex.: IIuwfi no6wcmpde- Scrie eeva (pufin) mai repede. laeopil
aoepduae-VorbeSte ceva (pufin) mai tare.
Gradul superlalir se formeazi de Ia gradul comparativ cu ajutorul pronumelui
ncex (cazul genitiv de la pronumele cce), d,e ex.: On 6ecrcim 6rrcrpde Bcex- EI aleargd cel mai repede (mai repede decit tofi).

Adverbele predicative

$ 177. Exis6 in limba rusi o grupi speciali de adverbe,carejoaci rolul de predicat in propozilii impersonale.Ele se numeseadterbepredicative,
I. Adverbele predicative arat5.:
a) stdri 9i sentimelte "opqgggti,de ex.: Enjt x6to+na- Lui ii este frig.
Ceadduauaa dqevo n6ce,ro- Astdzi sintem foarte veseli.Astfel de adverbe
mai sint: mentd (cald), arcdptto (foarte cald), 66mno (d,arercs),pddocm*o
(bucuros),epj,cmuo(trist), cry'vao (plictisitor), uumepicno (interesant),mpj,dno
(greu), rcexd (rgor), cnewnd (caraghios),cm&dno(ruginos), npuhmno (plicut),
rcao (lene), xa,ru (pdcat) E.a.;
b) fenomene ale naturii gi caracteristiciale mediului inconjuritor, de ex.:
Ceeddunxrl;roAuo- Astdzi e frig. .B rcLuuamerenrn6 - In camerd e lntuneric.
Din aceastlcategoriefac partegi adverbeie:.
ceetntd(luminos), npoxnddao(ricoare,
(insorit), uopieao (geros),npocmdpao
(spa{ios),ceo66duo
rdcoros),cdmteuuo
(liber),
mdcno (str:imt), dltwuo (indbugitor), nj'cmo (pustiu), mfixo (liniqtit), wluno
(zgomotos),nilxo (rd,t), xopowd(bine)q.a.;
c) necesitatea,posibilitatea sau imposibilitatea sivirgirii ac;iunii, de ex.:
Hfxro npouumdmtmexcm- Textul trebuie citit. ML6zrlao
yilmil? - Se poatepleca ?
HenosM6xnonucdmo darcmpde-Nt e posibil sd scrii mai repede,Asemenea

154

aparte -,,categoria

ueotxodrtuo

:a

.. ..

(e

-.:.1:..:.--l:.. -

-: : .

necesar), o1asdmeaYHo

' :: ' '

(obligatoriu), aeawi (tw se poate)';
d) timpul actiunii, de ex.: ffopf uau dxamu-E timpul sd plecdm. EwE
pano'if\itiiiii-Edevreme
sd prinzim. Din aceasti c4tegorie de adverbe fac
parte gi ndsdno(e tiru)u),epiaa (e tinpul).
Substantivelesau pronumelein construclia impersonald (subiectullogic) stau
in cazul iiativ, de ex.; Mrfun urcy nn6xo - Biiatutui fi esterdu; B*r ne iiiodno?
- I,[u vl estefrig.?
La timpul prezentadverbelepredicativese folosescfiri verb copulativ,de ex.:
vagon e z[pugeali.
- Astdzi e ger; B eaedne gfrrrro-ln
.Ceeddna uoprSruo
fidaywxe tt6xo-Fetei ijeste riu. La timpul trecut gi viitor se adauee ver.luf
6rru la forma corespunziitoare,de ex.: (la timpul trecut) Buepd6,hnorrrop6eno
vagonera zipuqeali. fldeywtce
- Ieri t fost ger; B eaedne6drlo .ffmno -In
6drro nr6xo - Fetei li era rlu ; (la timpul viitor) 3dempa6{ner uop6rno- Miine
va fi ger. B eae6aedf,qer dmro - ln vagon va fi zipugexlil. leaytuxe 6!g*
m6xo - Fetei li va fi riu.

t
\

Observalii.
1. La timpul trecut verbul copulativ se pune la genul neutru, iar Ia timpul
viitor - la pers. a III-a sg.

([IpedunamileHbte Hapdvun) *

I Ubele gramatici le consideri o categorie gramaticald

{xarer6pur cocroirnr)

: l.: 1,.. :l:-

sterii"

2, Uneori, in locul verbului 6wmu se folosesc verbele cmaHo*rtmbcaCmtn6

cmamo (a se face, a fuveni), de ex.: Cmdto mena6-S-aficut"cald:
eumca menad - Se face cald.
Cind adverbul predicativ se combinE cu verbul, acesta din urmd sti la infinitiv,'de ex.: Ery' riofmo o"d""
no-pltccrcu-Lut ti este grer si pcrie ruse|te.
Mdae 6j,dem npnirno nfrem me6A - Mamei ii va face plicere si /e vaili.
Dupd adverbele eitdno(se vede), rcarc(a-i pdrea r[u), ctt]tutrto (se aude) complementul st6 in cazul acuzativ sau genitiv: He cn[twno uyua ({en6 ue cttrwuo?) - Nu se aude zgomotul| fulue ucano er6 (Kor6 me6 crcam?)- Imi pare
rdu de el.
Adverbele predicativeformate de la adjective calitative, terminate in .o-, au
grade de comparalieca Ei adverbelede mod, ie exemplu,gradul comparativ: B uodit
xduuame cnera6e, qeu e cmoltdeofi-fn
camera mea e mai multi lumini dectt
ii
in sufragerie. $i la gradul superlatir': Mtittoaury 6*to rpy4g6e Bcex-Bdiatului
era msi greu declt tuturor celorla\i. Ilpnfrnee ucer6 66lro e zoptix - Cel mai
pldcat a fost la munte.
ra

LXerctilr
l. Copiali propoziliile ile mai jos ;i sub[iniali cu o linie adjectivele la forma scurtd
Ei cu doud linii adverbele de mod.
?ra peri ncerAi reqr cnor6ftso.
1. Cerd.qur rlEproe r"r6pe
-c-uor<6$1ro..2.
Crasra o iiri6a{ti
3. Fenr6nse 3atesv
np6alurgo roropfr.5.
Oui
T_41*rurrro.4.

155

u pt'r6xeprpgd3ra. 6. Ea6rrlria paCCrdiiiianaci6tiii.j*g!ri#,1*'r"t

".e
Tuxduovr, nposp6'ruo
n66o.8. Jlro6n6 re6f, vof
cnlwatu eruurrdre4F4_o-.7.
.

."fudry*t:*i9

PdAnna,rury6ox6a cfnrno!
.

;=T-'

2. Formnli adverbede mod de la urmdtoareleadjective.Ardtali gradelelor de comparalie.

Model. xop6ntufi- xoporu6* rf.rrue - 4iuure ncex.
Xopdnuft, rec6arrft, iurrrfi, crtnuwfr, crurrft, rp6t"rrui, xp6nxut, rirxuft,
sHn]ta6rearnbrft,
naoxdfi, ndrxufi, gopor6ft, Teunbrfi
.
, xoa<5guuft
3. Formali propoziqiicu adverbelede mai sus la gradul comparutiv;i superlativ.
Model. OE rnfvureronoprLr no-p1iccrz,rIeM,I (veryf,).Ou ronopfr uo-pyiccrul
;rlivme rcex.
4. Indicaqi adverbelepredicative din propoziqiile de mai jos.
l. Hapr rrarorA6 ne crfvuo. Orxp6ire o116, r rdvnare ajuuro! 3. Kpyrdrvr
6uro ulxo, aex6pro. 4. Tp;iano 6f.qernanrB 5ru Asu. 5. Hesorv6xso erd nonfrr.
6. !6rtl'a nop6 goudfi.
5. Traduceli in limba rusd,
1. ln jur era intuneric,nu se vedeanimic. 2. Se fdceatot mai cald gi eu md
gribeam spreacasb. 3. Soarelea apus.E timpul ca copiii sI plece.4. ln camerd
era curatocaid gi pidcut. 5. Cum se poate ajunge in centru pe jos? 6. Vorbegte
ceva mai incet, tata doarmein cameravecinS.7. Trebuie s5.trimitem telegrarna
de felicitarechiar astdzi.

.'* .=# ,;;..* .- ="'.;.'.,.'.',.'- '''.',.* .,.""l .,^ '".";'-*..,:,''];i.:-.j:" .

'l', (apai),piho (devreme), ndtdno (tirziu), crcLpo (in curind), edepeun (la timp),
-- . ecC.edd(totdeaina), o6&,auo (de obicei), uuoedd (citeodatd), nocmohuHo (peimal
,roi1 q^.. De ex.; 36rrpa y uac ypdx p!,ccxozo nzutrcd(xozdti?)-tr;41iiae avem
... Iqc1ie dq limba rusd; 3auffi utt xamdeuca ua xonurcdx (xozdd?) -Idrna
patindm.
2. La intrebarea cr6,nsno rp6rvreuu?rdspund adverbele ddrco (mult timp) gi
ueddaeo (puSin timp ), de ex. : ,{6.nro ouil sanuud,,nuca cndpmou (cr6nrxo
rpdvenu?) - Mult timp ei au Jdeut sport.
3. Adverbeie uaddiazo (pentru mult timp), uenadLttzo (pentra pulin tinp),
uaeceedd (pentru totdeauna), uaedr<u (pentru vecie) rdspwd la intrebarea na
rar6e npdur? de ex.: Oau ydxanu nenag6.rro (ua xarc6e epdun?) -Ei au plecat
pentru pufin timp.

4. La intrebareaKaK ufcro? rispund urmdtoareleadverbe:udcmo (adesea)

pidxo (rar), eaceuwj,muo (nouuaj,mno) (in fecare minut), earceudcao
(la
(tn fiecare zi), eetceueddnouo
(tn fiecare sdptdmind),
fiecare ord), euceDudeuo
eilceudcaqHo(in fiecare lund), eacezhdno(in fecare an), de ex.: Exer6go ndwa
cemal dsdumua nipe (xax adcmo?)- In fiecarean familia noastrdmergela mare.
Acesteadverbearatd,ci acliunease repetd,de aceeaele sefolosescin propozilie cu verbe de aspectimperfectiv.Tot cu verbede aspect imperfectiv se mai
intrebuinfeazl Ei alte adverbe de timp a: ecezdd,nocmoiauo,o6*uuo, o6orc(neincetat),de ex,: O6ilrcno
uoaduao(deobicei),uuozdd,ecEepdun,
uenpep&euo
a rcr6srn ypdKu e noiil xduuame*I)e obicei irni pregiteam lecgiile tn ca-

Adverbele

Adrerbele de timp

udcma)

lHapduun epdueuu)

g l?8. Rdspund la intrebdrile norgri? - cind ?, cxdtrerco npdueun? - c:it timp ?,

na rarc6e sp6vLn?- pentru ctt tirnp ?, rcax v6cro? - cit de des ?
l. La intrebarea rcorA6? rdspund urmitoarele adverbe: !,mpoa (dimineaya),
dntu (ziua), advepou (seara), uivun (noaptea), suudit (iarna), eecndil (primdvara), aimou (vara), dceuaro (toamna), euepd (ieri), nosaeuepd (alaltdieri),
ceeddna (astdzi), sdlmpa (mtine), noc.oetiempa (poimtine), odud:scdot (odatd),
daend (demult), neddouo (de curlnd), pdnowe (inainte), mendpu, ceiladc (acum),
cpdzy (dintr-o datd), mepad (de prima datd), cuaudtta (de la inceput), nomdu
1i6

de loc (Hapduun

$ 179. Adverbelede loc r6spund la intrebdrile: rae) (undel), de ex.: Tau pti66prietenulmeu;
maemaoil dpyz- Leololucreazd
r<ygifl(incotro), de ex.: .E udy;
(de
merg
rcrsil
ornj.qa?
unde?),
ex.; Kmo esn.nuaq orci)xa?de
aou6i-"Eu
- Cine a luat mingea de aici?
lntre adverbelede loc carerdspundlb cele trei intrebdri: ede?xydd?omt<yda?
existd de cele mai multe ori o corelafie.Comparapi:Taupa66maem6pam(ede?);
.8 udy rypit ( xydd?); On ud2morrfaa ( onxyda?).
in linrba romin6: Lcolo lucreitzdfratele (unde?); Eu merg (intr-acolo)
(incotro?); EI vine de (dintr-) -acolo '(de unde?)
Urmlrili corelalia dintre celetrei coloanede adverbe,in tabelul dat.

r57

orx j,qa?

ll
6

m1tm, sdecu {aici)

mau (acolo)
nuedi (nic5;ieri)
adede (nu-i unde)
edd-mo * (undeva)
edd-nufydo (undeva)
ede-tu6o (undeva)
aesdd, acbdy, noeobdy (pretutindeni,
peste tot)
ddua {acasd)
cadaa, uattdao (la stinga)
urpdea, uanpdeo (la dreapta)
onepedfi (inainte)
nowdri, crridu (in urmd)
naaepxj,(sus)
euusi, $os)
enymp1i (induntru)
cnapyxu (afard)
datexd (departe)
adatfi (in depdrtare)
eesdd, ecfidy (peste tot)

grcdd {incoace)
nrydd (acolo, intr-acolo)
uurydd (nicEieri)
adxyda (nicdieri)
xydd-mo* (undeva)
rcydd-nufydd (undeva)
xydd-au6o (undeva)

omabda (de aici)

omtn!,da (de acolo, dintr-acolo)
uuomxyda (de nicdieri)
niomxyda (de niciieri)
omrc!,da+no*(de undeva)
omri'da'nu1Yda (de undeva)
omxi'da-tu6o (de undeva)
omoeubdy (de pretutindeni, de peste tot)

do.tr,roii(a.casd)
uo.tdeo, eaiao lla stioga)
uanpdao, enpdao (la dreapta)
anepdd (inainte)
uazdd {inapoi)
uaedpx, oaep.r (in strs)
euue (ir jos)
64)mpb (indintru)
uapi'ucy (in afari)
darcrcd (departe)
elaat (in depdrtare)

ctaOu (dinapoi)
cag?xl'(de sus)
cnrtty (de jos)
tutrrympil(dinduntru)
cnap!;rcu (din afard)
usdanexd (de departe)
iledaau (din depirtare)

:
Observagie
Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd;
anepedfi(r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei,
de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.
* Sensul particulelor -mo, -ttu6jdt, -,ui6a a fost ldmurit la capitolul
,,Pronume nedelinite" (vezi $ 97, 98)

$;E FF$ ;HE E :E-l F

xss$8"-g$[y$[g$sEgf
*Fs
$
$:
i
l$'
sfi:
$$s
s
i
u.i$.i*
iisti$iieugu.E

FsR$Fi+iF

$$t s $lgli$s[$
s i F$
E Es P ;:FSf;i g$1 8s Fil*is:
s,s[$i
*is;I
ii $tE:$iF$$
F$F$E*i
E'3$Ef,s
$

s
ll
:.8$
s
F".;$
FH
;t$I

fl
g$ E e:FI F!c.Hi3!
Fsi;r$!Et.ii:g
gfi
g$EE*.
li*rr
i$$$[
$s$g
ii Irsl ss$s
,
$&fi;.Fg
$;$E
$
iiisfli$$$$ig$sif,a
g.a'is;i

;$ EfEg:;,
$
e ; s E ; E gt'i

B$$iiFii$fl'$gFiii
t r $, ilF

t__-.'.

8E'E'5f . 8;

do.tr,roii(a.casd)
uo.tdeo, eaiao lla stioga)
uanpdao, enpdao (la dreapta)
anepdd (inainte)
uazdd {inapoi)
uaedpx, oaep.r (in strs)
euue (ir jos)
64)mpb (indintru)
uapi'ucy (in afari)
darcrcd (departe)
elaat (in depdrtare)

grcdd {incoace)
nrydd (acolo, intr-acolo)
uurydd (nicEieri)
adxyda (nicdieri)
xydd-mo* (undeva)
rcydd-nufydd (undeva)
xydd-au6o (undeva)

ctaOu (dinapoi)
cag?xl'(de sus)
cnrtty (de jos)
tutrrympil(dinduntru)
cnap!;rcu (din afard)
usdanexd (de departe)
iledaau (din depirtare)

omabda (de aici)

omtn!,da (de acolo, dintr-acolo)
uuomxyda (de nicdieri)
niomxyda (de niciieri)
omrc!,da+no*(de undeva)
omri'da'nu1Yda (de undeva)
omxi'da-tu6o (de undeva)
omoeubdy (de pretutindeni, de peste tot)

;$ EfEg:;,
$
e; s E ;Egt'i

s
ll
:.8$
s
F".;$
FH
;t$I

fl
g$ E e :FI F!c.H i 3!
Fsi;r$!Et.ii:g
gfi
g$EE*
li*rr
i$$$[
$s$g
ii Irsl ss$s
,
$&fi;.F
$;$E
$
iiisfli$$$$ig$sif,a
g.a'is;i

$$ t s$ l g l i $s[$
s i F$
EEs P;:FSf;i g$18s Fil*is:
s,s[$i
*is;I
ii $tE:$iF$$
F$F$
E*i
E'3$Ef,
$

FsR$Fi+i

$;E FF$ ;HE E :E-l F

xss$8"-g$[y$[g$sEgf
*Fs
$
$:
i
l$'
sfi:
$$s
s
i
u.i$.i*
iisti$iieugu.E

* Sensul particulelor -mo, -ttu6jdt, -,ui6a a fost ldmurit la capitolul

,,Pronume nedelinite" (vezi $ 97, 98)

:
Observagie
Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd;
anepedfi(r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei,
de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.

m1tm, sdecu {aici)

mau (acolo)
nuedi (nic5;ieri)
adede (nu-i unde)
edd-mo * (undeva)
edd-nufydo (undeva)
ede-tu6o (undeva)
aesdd, acbdy, noeobdy (pretutindeni,
peste tot)
ddua {acasd)
cadaa, uattdao (la stinga)
urpdea, uanpdeo (la dreapta)
onepedfi (inainte)
nowdri, crridu (in urmd)
naaepxj,(sus)
euusi, $os)
enymp1i (induntru)
cnapyxu (afard)
datexd (departe)
adatfi (in depdrtare)
eesdd, ecfidy (peste tot)

orx j,qa?

t__-.'.

tr $,ilF

8 E' E'5 f . 8;

B$$iiFii$fl'$gFiii

ll
6

ilI
I,
s,

ll'

Ailverbe de mdsurd ;i glad,

Adverbele

ii:

OIEHb

undzo

tlirro

ii

xeawdeo

p]

s.

6aeuuxopdwuil
6ueuoap6ilt
(iubea foarte mult)
(foarte bun)
dvexo 6otrou6il
dqeaoueueriliacn
(s-a schimbatfoarte (foarte mare)
mult)
6ueuapad
6aeut eonuvemca
(se emoiioneazifoarte (foarte bucuros)
mult)
audzo sndent
(gtie mult)
un6eo nouoedcm
(ajutd mult)
udao aumdem.
(citegtepu{in)
ou utitto ugueuilrca
(s-a schimbatpufin)
on ueandzonopa66manueaudeo mpydnafi
(pu{in greu)
(a lucrat pufin)
ne*mdzonozo^opdtr, ueundeo eenh<
(e pulin prea mare)
(a vorbit.pulin)
. I
oH Helduoeo no4w11an I aemfizo wupdrc

(a citit putin)
qymv4ymb
(uyma)

vymb ycm(M
(am obosit pufin)
.l
qymb-uymb omooxilyl

clreeKa
coScen4

i.i'

I
J

il:

(e pulin (cam) larg)

I uyrnt edpuxutt
(foarte pufin amar)

I
|

(m-am odihnit foarte

pulln]
cnezxd ycmdaotil
on crczxd yddpu,t
(abia) a lovit (ugor) (pu1in obosit)
coecdu (coeepwduxo) coecda udeuit
(absolut nou)
sa6&rt
(am uitat de tot,
complet)

cu adverbe

dvena xqpowd
(foarte bine)
daenu wmepdcno
(foarte interesant)

coSepueHHo He Jrcoalt
(n-a asteotat deloc)

(a obosit prea mult

ca se...)

6qena ndsdHo
(foarte tirziu)

cmluxou dailanuil
(prea lung)

oa cn)wxou ugaenrla- cttiwxou eucdxuil

ca, 4md6bt ...
(prea inalr)
(s-a schimbat orea
c.ailwxou ms|pddil
mult, ca sd...)
(prea tare)
on noqmt sa66La
nowni fiiauii
(aproape a uitat)
(aproape alb)
oa noqmrt rdaqun
novmri udeufi
(aproape a tenninat)
(aproape nou)
cttocrctirnoelade
a pune in doui,

a indoi)
yEerrrrqumb
smp6e
(a mdri de trei ori)

neundzo 6&cmpo
(putin cam repede)
neaudeo pdua
(putin cam devreme)
neaadzo 6orcmpde
(pulin mai repede)
ui,mo-aj,nt noainoue
(ceva-cevamai mic)
ujtmu pdnwe
(un pic mai devreme)

edede6dnwe
(de doui ori mai
mare)
smpoe d(ilrbwe
(de trei ori mai
lung)
evitneepowtpe
(de patru ori mai
Iarg)

eopdzdo

ou dadlcrcduvumdr
(a citit de doul ori)
,orri.*f,,inodro
(rece de-a binelea)

(mult mai interesant)

zoptisdo wit4e
(mult mai des)
zoptitdo eeceltie
(muit mai vesel)

on mpilcrcDunpuxodila
(a venit de trei ori)
on vemttpeucdwnuctiu
(a scris de patru ori)

coEepweHHo nPae

coeepudnao edpuo
(are perfectE drep- (perfect adevirat)
')
coeepwduao
tate)
l
npdsutuno
l
(absolut corect)
l
docrnamorrno cil,,to- docmdmormoxodocmdmoraao oH
I
-oocmanloqHo
pqoomar
powd
I uvtit
(a lucrat destul)
(destul de puternic) (destul de bine)
|
docmamoquo 6otudocmdmovuo
or7 oocmamoaHo
I
npusbtK
ceemnd
I wdil
(destul de luminos)
(s-a obignuit destul) | (destul de mare)
on docmamorauocnal I docmtimorauo wu(a dormit destul)
| pdxuii
(destul de larg)...
coeeputinno

cu adjective

in combinalie cu verbe

Observalii.
l. Nu toate adverbelede.misuri qi grad se pot
combina cu adjective gi
adverbe. Adverbelezopdtdo gi evdmeepoiu
se combinI cu verbe.
2' Adverbul 6ueause combin' doar cu uncreverbe
lvezi taueiul gi atunci se
traduce prin toute mart. yerbtr usuenthnoca(a
se schimba) se asociazd cu adverbele6ueao(na cv uu6eo) gi udao, de ex.:
ond oqe*b ugtteuiuact_ Ea s_a
schimbatfmrte mult; Ond ufuro ueaeatiuacu*
Ea s-aschimbat pulin,
3' Adverbul aeuaLeose asociazi cu verbe de aspectperfeitiv
cu prefixul no-,
care indici acfiuneasdvir$itd intr-o micr mdsuri,
i"
Mu, re*nio oo ,ou*
plnu no meaefidnl- Noi ant stat pulin
dc vorbd la "".,
telefon.
11 -

Gramaricalimbii rusc dc uz pcolar c, _

t5g1

16l

Adverbele ile scop gi de cauzi (Hapdaua t4ittu u npun nurs

$ l8l. Adverbele de scop rispund la intrebarea aat6*{! (de ce ?). Cele mai uzuaie
adverbe de scop sint: samda (de aceea), udsaqew (inutil), uapduuo (intr-adins),
de ex.: H6raqeu xodirma mydd- N-ai de ce sd te duci acolo.
Adverbele de caazd.,rdspund la intrebarea uorenrf (de ce) ?. Acestea sint:
nomou! (pentru cd), noomoay (pentru aceasta), de ex.: IloSronry on aenrt u
\
cnpocila - Pentru asta e/ m-a gi intrcbat.

ffi
i8
rff

$
i-

xy.qa etc.) in propozilii impersonale.

Compara{i: Hura6 I ne aaw|,t. dp.vea-N-anr
w[rye uutrinta ead - Nu am unde sd-l sisesc.

$ 1S2.O parte dintre adverbele ardtate mai sus nu denumesc insugirea acliunii sau
a calit6$i, ci doar o semnaleazd. Acestea poartl numele de adverbe pronominale,
de ex.: Ox udEm rygi - El merge lntr-acolo. (Adverbul nrydd nu arati' o anumitl
direc(ie a ac{iunii, ci doar semnaleazd existen{a acestei direcfii).
Ca Ei pronumele de la care provin, aceste adverbe poartd. numele de adverbe
interogative (aonpocilmettuwe uapdvun), demonstrative (yrcasdmetuuorc),negztfue
( ompugimeauuale/ neilefinite ( ueonpedetttuuorel gi alteie.

'de loc

interogative

ide, xydd,
omxj,da

de.tiwp.

de mod

ibald

KsF

negative

mau, mydd
ommj'da,
sdecutmy,m,
ctodd, omcrcda

nuedd,
uuxydti,
uuontx!da,
uizde,
udrcyda,
adomxyda

zd6-mo, rydd-mo,
omrci'da-mo,
zd6-nudydu,
xyld-utdydt,
omri'da-nu6Yda;
x6e-zde

moedd

nuxozda'
udroada

rcozld-mo,
rcozdti.uu6yda,
xozdti-au6o

uuxtix
(nicicum)

xdN-mo; ..xti*uu-"
6ydt, xtir<-m6a
, (cumva)

nlaK

(aca)
de misuri
r$ glao

de cauzi

de scop

t62

9. Trarluceli urmdtoarele tmbindri de cut,ittte.

l. O.reHrrpfanui, c.nfurxov rpixsrrfi, gocr6ro.*ro rpj.{irbrfi, corc'6rra

rpfEultfi; 2. Co*c6v sa6trn, novril sa6*.n,vyrr ne sa6ul; 3. 6cegb rnobii;r,cnriurronr
n:e'6un'-4. 6'{em gnrirnrrfi, clriurolt Alrlnurrri, neundro .unrilrsrrr?;5. Oqesr
piro, neundro pduo, qvrr D6utrue,cosc6rap6xo;.6.Baroe ;l1iurue,rop6:ao ;ryurue;
7. Coneplruuoo,4nr6rbno,couepiudnnor6prlo.

74. Formulali cu I0 dfu imbindrilede ntai.susscurtepropozilii.

11. Pmeli in loculpuncteloradterbele:
undno saa 6qenr.

I,'1

x.t

ci6awo
nacrcd,cutlo

nucttri,latto
cmdnrrco
aacmd,turco.,

Hea@nbKo'

no:rctiy

nomouit

i:.oueuj,-mo,no-

4A3t-4Y96'n,aert,Y'
nu6ydt'. . '
(aproximativ .
,pentru cd)

,{
.1
il
f:l

.t
,,l
iil .ji

SAqert

3AmeJrt

He3AqeM

iaadu-mo" sarrEuuu6]dY;.aatrda-ru6a
..{'cam pentru'=,ce)

gdsit niciieri un prietetx; Mue

Exerci[ii

nedefinite

<iemonstrative

I . Traducereaadverbelorestl oateta capitot.r"priuitou.. r"

,.ro.oiu..
"o".roo.
2. Sensulparticulelor-ro, -uu6yi,ur,nde-, -nrl6o este dat la
capitolul: pronumele nedefinite.
Adverbele negative cu particula nn (uur,u6,Hwcy4detc.) se intrebuinleazd
in propozilii negativeunde exist'dsubiect,iar cele cu particula ue (u6r4e, u6-

Adverbele pronominale ( MecmouudtlHbleHapAun)

Adverbe

Observalii

:1

"1

i ,.
,,1
:{,tl:,
r;dL:1,=

.:;}'...

, .,':'

1. Evyi... noupdnuaacr
5ra rrr'rra.2. 9...:to6nrb xar6ncr sa xourr<6x.
3. Or6q ... pa6dran cerdAnsB caAi. 4. Apyr... xor6t tcrp6rarrc.r co vndfi.
5. Cerd.ulis.s ... 'rnr6r. 6. Jler6pcrro ... novorud 6onnn6vy.
b) uermorosau qyr"' (-vyrr)
i. Osu ... nory.nilu u sortraf s Aorl. 2. 3ror xocrrtru MHe... reafx. 3. Jlricrbr ... ruvvdna r cagli.4. Ou rrjnuen ... piurrue veni. 5. 3ra raA6.ra... rpyplr6.
c) a.n/luxor.rsaa ropirgo
1. 3ra ropA ... Brrc<5xa-r.
2. OHscrar ... piarure vesf. -?.Typ6isa Hax6Anrc.a ... gaaex<l.
4. Bu rgre ... 6ricrpo.5. Sror ronpdc ... saxs6e,
I IIJ

12. Citili gi traducefi. Re$nefi ilrtdSrafra adieibiilor negativri gi ardta[i iliosdb:iiea

dintre propoziliile din primt coloanl gi a doua.
1. .Olr srrn6 ,se nfAex er6.
2. fl. :rruorxynaHe xAy nriceu.
3. Epar nunygd ue,6fger yerxim.
4. IV{au rurorg6 ue rynina n udroila
n6pxc.

Mne udr.qe6riro s{qeru cfii.

Mre H6orryga xA6rr uricervr.
EMy udxy.qa6fxet yeax6rr.
Mirppu u6rorAa 6srrro rynint
Ednou n6pxe.

PR EPOZ IT IA

( Ir pear 6r )

13. Cititi gi traduceli propoziliile. Explicali sensuladverbelornedefinite,

1. Bvepi orxfga-ro upu6xan K uaM Apyr otq6. 2. IIo u66y rlrrlns o6,rar6:
r6e-rAe rrrn6rocr qfuee u66o. 3. Ecnr x y:nyry.q6-Ira6yltr, ro 6fgy uoc*ur6rr
nanrsricrua, 4, fA6-ro, rorg6-ro r upov6n 5ro crruotrop6mre. 5. Korg6-rr6ygr
gadleMr usM?

sensulprepozitiiloraparemai evident in imbiniri Ia diferirc forme cazuale.

Relaliile exprimate de prepozifii in combinafie cu substantive(sau alte pd4i de vorbire cu valoare de substaativ)sint variate.
$ 183. Sc/reza folosiit

14. Puileli tn locul punctelor particula -To solt -qn6f,qg.

l
l

Relalii
exprimate

... nonoxf,nyv66s{r lr ne prdxer

1. -[xorg6 ... sriAersac.2.Mrlnrwryni
KyAa... r rdprr.
erdnatrf.3.flofigEr'{renygi.., rynfrrr.4.Jtrdroruvrruo6.qena...
5. Ecnn rrr uoreuf .,. se cM6xeE6 upu6xarr, nansnlli vne n6rpervra.5. Og6 no'
verraf... re uprmn6.

Exernple

us (o) G
doG
om (o) G
yG
6xoto G

** *

edsneG
npdmrc G

aniao G
cpedilG
edon G
aoxPi,zG

Spaliale

us-edG
us-nddG
c(o) G
x( olD
noD
e( o) A

aP
H aA
H aP
s aA

saI

164

i,:1,
::.1:.,a
,

,ii.fii,1
iiii:jiii

prepoziliilar

ntrfrnr us unc<irm(a iegi din qcoal5)

,uodxarbdo rdpoAa (a ajungeptnd in orag)
orBexarl om sritsgns (a pleca drz statie)
crofrr y orn6 (a sta la fereastrd)
xaarr dxoto varasrisa {a aEteptalingd
magazin)
saxoffrrcr edsae nipxa (a se gisi lined parc)
rcrp6rurrcx npdmue yuurepcur6ra (a se intilni
vizavi de universitate).
upofirrl uiluo E6vra(a tr-eeepe ltngd casd)
crofrb. cpedfi wftmapu{'d sta tn mijlocul pielei)
uoca,urirr4gpisrs edom ly:rtafipa (a sEdi-pomi
de-a lungal bulevardului)
o6ofirrt eotcp!,2n6pxa (a merge tn jurul
parcului)
nfi4no ue-ui yra6 (se vede de dapd colt\
slltfars. B-ndd cro.nd (a ieEi de srub mase)
R.?rrb c ndpru (co croaa) (a lua de pe banc6,
de pe masd)
r-pu6lriruruca r r'nys6ro(ra rune) (a se apropia
de muzsn) (de mine)
nn6sarb no 6sepy (a pluti pe lac\
ailrft e 6onrruiqy (a merge /c spital)
nofrrueo 4pop (a iegi (a intra) fa curte)
4ex6ru c 6olrsfqe (a sta fn spital)
fixa:rt ua ear6a (a merge /a uzini)
pa6<irarr ua tar,dge (a lucra la uzind)
ydxarr.sa rdpo,u (a pleca inafara oraqului)
or.qrrxirs ra r6pogor'l (a se odihni inafara
oraqului)

165

Relaf ii
exprimate

Spaliale

Prepozilia
gi cazul

Exemple

nod (o) A
I
nad (o) I
neped'(o) |

tronoxrirb nod xypuiln (a pune srzbrevistl)

naxolri'rucsnod xypx6nov (a se gdsiszbrevisti)
.ner6rr uad 6zepou (a zbura deasupra lacuiui)
ocrauoui{rrcandped taiuuev (a se opri in fitya
clddirii)
naxoAfrrcg npu zasdae(a exista pe lingd
uzinl)
n6rn udpesnec (a merge prrn pddure)

npu P
vdpes A
c ( o) G
doG
ndcae G
ndped (o) I
uarcaui'ue G
Temporale

x ( o) D
noD
e( o) A
HaA
s aA
udpes A
nod (o) I
npu P

dan G

De scop

De mod

uaA
3aI

6es (o) G
c (o ) I
noD

166

$ I85. Un numdr de prepoziiiis-auformatde la alte pErEide vorbire: subsrantive

adverbe,gerunzii.Trecind in prepozilii, ele nu pot fi pdrli de propozilie, ci numai
pi4i de vorbire ajutdtoare. Comparafi:
Pdrli de vorbire de-sine-stAtdtoare
L lI<ieg,qwln naacmpduy.-

ocrauoBriTrcq Lcn Srpyrxa (a se opri pentru

odihnd)
Aarb Aeurrn na gop6ry (a da bani de drum)
xoAlirr B Mara3lis sa xr66otrt (a merge la
magazin dupd Sine)

rr.rc6rb 6es out'h6ox(a scrie fdrd gregeli)

nnciru c ourrjr6xauu(a scrie cz gregeli)
nocn6rr .u6sbrtlno n6sre (a trimite bani prin
poqtd)

t"il
;ur"
4 ;oo;;' o.ru-

cu doud sautrei.cazuri. Iat6- prepozitiiiedin .prirna.eategorie;.precum

gi
- ,.,se.folosesc
cazurile resPective.:
genitiv: 6ez, dtus, edoat, eds.ce,eorpj'2, enympil (in interiorul)o dna,
bo; uzi,u?-3a,as-nod, t4rtuo, aarcauftne,6kot&, om, ndcle, nocped:?,npdmue,
cPedil;
- dativ: rc(o), 6naeoda.pA;
vdpes;
- acuzativ: npo, crceosa,
- instrumeatal: aad, ndped(o);
- prepozilional: npu.
Prepozilii care se folosesccu douE cazuri
- cu genitivul gi instrumentalul: uecrcdy(uew);
- cu acuzativui gi prepozilionalul: a(o), na, o (o6);
- cu acuzativul qi instrumentalul: ta, nod(o).
Prepoziliilecare se folosesccu trei cazuri:
-cu genitivul, acuzativul qi instrumentalal:c(o):
-cu dativul, acuzativul qi prepozilionalul:no.

pa66rarb c yrph (a lrcra de diminea{d)

cnarr do yrp| (a dormi ptnd dimineala)
y'nirrca ndcae o64!a (a invdfa dup;d
^utl,
ncrp6rurrcx ndped cnexrflxneM (a se intilni
tnainte de spectacol)
ror6Br,rrFcfi uarcanitueno6aAxr (a se pregiti
inainte de (in ajunul) cdldtoriei)
npuirr'ir r n6uepy (a sosi spre seard)
nprxo,qrAr6 no nev'ept.lut(a sosi seara)
yexarb e cy666ry (a pleca simbdtd)
ocri;: cn Mt Mecflr\ (a rdmine pentru o lund)
upovnr6ru sa vec (a citi timp de o ori)
yxo,qrirb udpes uac (a pieca peste o ord)
npudxarr nod npd.agnux (a sosi tn aiun de
s[rbdtoare)
BoJrHoB6Tbcfnpu ur'uwu (a se emoliona fil
timpul lectt'trii\

u.n6xarr 43 x6rocrn (a plinge de mrlit)

rre ryrrfrb us-3d toly.Eh(a nu se plimba din
cauza ploii)
rpuu6rr om 66ttu (a lipa de durere)
om (o) G
orcfrcrnonarl zo 6or6ssfi (a lipsi din cauza
noD
bolii)
ng npuauueD no nparuHeorcytcrurax (-dincauza absenlei)
faazodapi D sblre'rarr 6tazodaph snur\d6remuotry yxdAy
(a se vindeca datoritd unei ingrijiri atente)

us (o) G
us-sd. G

Cauzale

_'tK:,id:,
iidj"titd piw;1ilo. # i;iorir"':*,*,i*

:a

adverb

Prepozilii
l. .{nna noguuud.nba nsepx waecmpivy c<i-nucvmrv ny.lana.

2. On sdrrxel oT Aqlrra, 6ttazodaph sa oN6saHHBrfnpudrra.-gerunziu

2. EmeodapA cdnge.tr$r1I AmM yAaridcr laitdu.rurr y6dpry ypoxda.

3, B ceAsugrax s:rerradnroa
ua6lropd*orcr nrrep 6calr e
sl:rdni.rs. - substantiv

3. B ca.lslic orouqfuuev pa66r cr.nr,tndsuyraa6trn ycrp6eur:opx6craenE6rftn6vep.

4, Borcpjte 6r,rr rycrr5fi nec. -

adverb

5. ON 6ol6ri nno Sroianpuuiue

ne upnur;r n ruicdny. - substantiv

4. 3evrs apau6ercr aorpla cxo6,it

oc,i.
5. IIo npuutne ntox6f nordprr sxcrlipcrro ornox<rinr.r.

1l /
\t

JI
\r

1.,

r(

1l

.l
.l

I Retineti I prepoziliile formate de la alte pdrli de vorbire ;i cazuriie cu care

se foiosesc:
a) de la adverbe,cu cazul genitiv: edoaa (de-a lungul), eue (in afard de),
enympfi(induatru), eadcmo (in loc de), edste (ling[), eorp!'z (in jur), rpyzLu
(in jur), xpdue (in afard de), saucu cazul datl: aanpeni(in ciuda), coz,tticuo(de
acord, confornocu), no0d6no(la fel cu, asemi[etor cu);
LO/

b) dc la subst&ntive,cu cazul geniti?: nymeil (prin' cu ajutorul)' ito ndpe

(pe misura), c ndxot4an (cu ajutorul), no cti'wn (cu ocazia), c'aride (su'b
(1n
formd dc), eeudJ,(7n vederea...),no npuvtfuw(din cauza), e npodotctcduue
(ca urmarc);
continuara...),ecaddcmeue
c) delagerunziu,cucazuldativ sau cu cazul acuzativ: 644eodapft(datorit6)'
ewuoradn(incluzind), cnycm.fr(tn urmd cu);
d) din imbintrri de cuvinte, cu cazul genitiv: Hegacrtcunoom (indepeodent
de), anpedt do (lnainrc de) saucu cazut dttiv: npuneutmetwro K (cu apticafiela).

Exercitrii

*i
frliill
P/
6 ! : lii

l. Ardtali relaliile corc sint exprimate cu ajutorul prepoziltilor.

l. H6ci:re.soxAt 6lino upoxn6,uo.'2. Oxono a6ua pocnf .qepgbs' 3' tlpf
mn6 6xono MmrTtr, s os nomfrcr r ropua6pe. 4. 3a rmqre6rpo4 a uiprq
rvs6ro scr6r. 5. Er6 rceiAS rfuer r rubAnn 6. lls-a6 rop{ Eo@'{linoc6 dtr6Yi
uoe c6hsqc. 1. Ofr cftqacncr.fT Ea.qndcolt 8. Crsorr ryr'riu rngfi 6*JIn tryqd'
cOmqa. 9. IIon n6rep crino x6noAso. 10. 3a n6crornro {ae6s-t'tEl Ao6xanu,qo
Kosm6ru6r.
2. Indicali cllrei piirgi de -vorbire lpsrtin cuvintele tipdrite cursiv:
t. Ot qpofien n,i,aa, nc saM6Tru *teuh 2. M6po c r'o.ivora rvrqi4nocr
*tti.uo sac. 3. Korl6 ox uocrraorp6n 6okpy2, rce 6t'rrrr ror6pu q41tt .q6rrlule.
4. H6cxonrro serordr cnAlo eorplta rovrpL S.VI',ilE. srofttt csddanerp6ia.
6. Bnepegf 6nccr6.napex6,csddusEI(Ercrnec,7. {6noxo 6rbro rsuu;IM enymprt.
8. fuymprt noMeqeggt cAdlalr r6e-xarre Blrfes6s;r. 9. On cran rpolqfrbcf;'.
g6stn
,meodaph Bcex 3a t6rvronrF, lO. Etaeodaprtxop6runra ycu6xau sam r:Ilacc
udproe r*6cro no rur6re.

c ON J U N C T T A

( C or 6s )

$ f86. Din punct de vederestructural conjunctiile seinpart, in slou[ grupez sbnple

qi compuse.
Coqiundii simple: a (qi), c (ci, iar), ro (dar, iar), dc (prscum), aza (sau),
,tm66w (ca si), unio 1ca.si, care), dcat (dacil), roedd (crrrd\, xomrt $e$l Jri6o
(ori), 6ydmo (parcI).
Conjuacfii aompuse: nomox! vmo (pentru ca), sunCm um66u (ca sE),
c mcx nip rar (de cin.d),tucuomprt n4t mo vmo (nefinlnd scama de), mo ,.. mo
(cind... citd), ccnilcmauc mozd vmo (e. urmar a faptului cd), matc tamd6ut
(aqaincit), Hu... Hu (nici... nici), g.a,
Din punct dc vedereal rolului gramatical conjuncfiile sc impart in:
a) conjun{ii coorhrutose: u, a, no, da, uru, mo ... mor rru... nug.a.i
b) conjunclii subordonstoarc: vmo, um66u, xoedd, 6fimo, 6c4tt, nomoni
4mo, mtix, qmo, c mex ndp rar g.aEIe se folosescin propozilii (legiDd pirfile componenteale ace$eia)qi in fraze
(exprimind relalii de coordonare sau subordonare).
$ 187. A. Relaliile exprimate cu ajutorul conjunclillor coordorwtoare
Relalii
exprimate

Copulative

Conjunctii

Exemple

i (sr)

Cecmpdnx crj'waeu u!,euxy.

,ua (qi)

Pa66maeu e cadi, n

..., f,f,

(nici... nici)
TAI(XE

6pam,
^s
Euj,ue apdeumcaw odnd, m dpyede.
Vqimerb artwem,yueaurit ts;xxle saraicwaaom.

(de asemenea)

Disjunctive

168

riu (sau)
au6o (ori, sau)
ro .,.,ro (ori...
...ori,sau...sau

Ildcte o6ila nozyaAn wn noildj' a tam6.

fl 6jtdy nucamb ynpactcHequn, tgi6o pucoeamu
rcapmilny.
Mut. ro paddmaeu, ro omdwxdeu,

L6v

'-r;-.!...r-:..
":, dm.J;),.,.:1.,.
-..",,,
!i*

+d

ta

LXerctilt

t&,

&

,s
.&
3::

=:
=

t:E'
l,1r

,ii

S 188. B. Relapii exprimate cu ajutorul conjuncliilorsubordonatoare

Relalii
exprimate

cro (care)
Kor6pbrfi(care)
lefi, lrl,
vrr.ru (a1,
a, ai, ale cui)
rAe (unde)
ryari (incotro)
Explicativt
orrfga
(de unde)
xoraa (cind)

He r6nrro pa66Tan, so r{ orAhDdn; To cMeincq, To rrr6rar; unr M6Ma,

EtlI cecTpli: II ,AepeBbs,u qBeTdI,II trTriqbl; roBoprifi, a Montr6n; ]rrr aKTCp,rrtr 3priTeJrlr; TpeFr{poBeJcr MEdro, so Ee cyM6Jr,

,tn

=,
a:
:,

Exemple

Conjunclii

l. Alcdtuili propozilii cu tmbindrile de cuvinte clate mai jos.

:!i

fl6rvrxrnr.rx,rrro croi.iT Ha rrJrdrqa,utr,

6qenr sbrcdruft.
Knrira, Ror6pyxl r fiporrr{TiiJr, 6uenr nnrepdc*rar.
3ro ror crroprcM6u, o {bux yclxax LrbI y3r6.rru
It3 ra3eT.

2. Completali spaliile punctate, linind seama de sensul coilstrucliilor date.

qro...;,.. I{3BcrrIo,rrro...; coo6tufi.rtn,
qro...;... fiofiBr.irrrcr,,
... Ka36rrocL,
KoF.(6...;... c rex rr6p, KaK...;... He cA6Jrarra,
rroroMi rrro...; tro6eAriJru,6raro,(apf ro\li, tITo...;... npfi6xaJifi,tlr66br...;... [oAournrt K pe66, TaK rrTo...; ...
Birnoffrtr-rrlr, dcnu 6rr ...; ... Ee [r6.rer, xori...; npoAonx6er ilaclLTb,EecMorpi
Ea To qro ...; 6necrrfr, Td.{Ho ...;... norrrJmryA6, oTKi.(a....

.f, xrrj
B r6poAe, rAe xlrBir r{ Moi po.urfre,'rr.
On uourdn B rrapr, l,yg6 vu xd.[uM (ex.&brri AeHb.
Mu no4orurfi r rraye6ro,orKyaa BLrxo.uriJloMHdro
rypricroB.
Ordu scnovnn6-'r o rp6r,aesu, KorAd on yvflcr r
urr6.ne.
.fi Aiuaro, vro r6rrpa 6j.uer xopduaq noro"qa.
rro (ci)
vr66u (ca sd) PoArirens xorir, rrri6rr criHosli xiLnu nyque ux.
Onra scrrot\.{m6.nu,nar upuirno 6drlo r rop6x.
KaK (cum)

Spa{iale

Temporalt

rge (unde)
Ky.ud (incotro)
orrcf,qa
(de unde)

fl uti ryt6, r,ueueni xadr apyr.

OBn no6ayr rya6, ryai[ dsAunraa vrr.
orrjaa ndrep, orryga II Aoxab.

ro146 (cind)

On u6qan co.rfinirr cruxri, rorpa eria! 6ruo lreu6.uuarr ler.

On He sriAer er6, c rex n6p xax osrl ordnqr.uu
Jrr{tr6fi.

c rex nrip
nax (de cind)
(pentru

Os ce.n 3a croJr. qr66u nanuc6rs urzcrlrd.

Finale

'rrd6rr

.E rie uor 3acrirb, norouj qro 6nn 6ueur ycr6:-

Catzale

noroui'rro
(pentru cd)
TAK KAK

On rorudn rynriTb, TaK KaI( npiarordrra

JIIJM.

yp<irx.

(deoarece)
Modale

rcarc(cum)

On pa6ciraer cepbe3uo,KaK pa66Talor sce niurli

yuennxf.

Condi
{ional

ec;lu (dac6)

Ecnn rrr fipoql,rrar 3Tor poMan, paccKa>rilMHeero

co.IleDx(aFlre.

xoni (deEi)

r nocr6nu.
On ne uor cnatr, xord nexc6"n
Hecnorpf Ha ro rrro exedueu6au mplluaru, ou
x nenryiMe,'roror6Bsnct.

Concesive recuorpfr na
TO qTO

(cu toate cI)

170

'.:l -r
:.1
ax -:
,!. ....

,a

171

.*l;;.
.,*i.l.a.+#+i :.'i.-, .,
44-:Lr&ft

f4;1i

-i,;i,r:

Nganfa
semantici

Particula

ExomplC'

aa (da)
.{a, x g6.nxen 5ro cAnarr.
Afirnrativi rriuuo (sigur,precis) T6qno on trpu.qqr.
rarc(agadar)
Tar I yro cra36n.

P A RTTCULA

({ a c rf iq a )

$lS9.Particula adaugi diferite nuante sensuluiprincipal al cuvintului sau al

intregii propozifii. Particulelese redau in limba rominl prin adverbc,interjec;ii
sau diferite construcfii, de ex.:
I Mai!
.{a updrcrnyer IT6pnocMisl-Tldiascd
Heyx&m sbr se rriAETe?
-Oare nu vedefi?
Hy, r uordAa!-Ce timp!

Nuatrta
semanlicd

Exclarnativl

De intlrirt

Negativi

t 72

.{pero pocad noxrf y aopdrr.

,{o r6poga rriqro Adcars rcrnou6rpor.

Comparativd

KoK

6fsro I deparca, Temd 6J.qro n6rov.'

0ri6 pacundna rarc p6sa.

r {ca.

c.rr6suoJ intocmai)

NNltrB

'

Demonstrativd

BOT
BOE

(iatd) *
(iat{; +*

3T0

SchemaJolosirii particulelor
Particula

.nn (daci, oare,

sau nu se traduce)

Intsrogativd

nowi (chiar)
rriruo (exact)

LimitadvA r6;sl.oI (numar)

DupS nuanfa semantici pe care o dau cuvinteior sau propoziliilor, particulele se impart in mai multe grupe.

$ leo.

Determinativd

neymrian (oare,
intr-adevir, chiar)
pdrne (oare)
qm rf (c.e!)
rcarc(cit de! ce!)

rtrro sa np6lecrr! -Ce drdgildgenie!

Kar on ncq6nen!- Ce trist este!

aixe (chiar)

3ro ,q6xepe6Euoxnonuu6er- Chiar gi un

copil in{elege.
.f, xe re66 cxas6n!-Eu fi-am spusdoar.
Ttr ne,qr se nnc6n 5ro nncr,vd - Doar nu
tu ai scris aceasti scrisoare.

xe (chiar)
ne4r (chiar, doar)
xn (intdreqte
negafia)
ne (nu)
n6scese (deloc)

He cyu6a npoudcrr nn c'rpdvru. - N-am

reugit si citesc nici un rind.
Or ue npugEr cerdAuf,.-El nu va veni azi.
.I[ o6 srov n6ncene 3tran.- Eu desoreasta
n-am stiut deloc.

TrSnrxo 5rofi xxrlrs n ue q&r6r. - Numai

aceastd carte n-am citit-o).
Jlrul sn He 3EaJr5roro. -Nqmai el nuqtia
asta.

Borr'rod rerp6,ur.-Iatd caiehil meuBos uger uof cecrp6- Iatdvine sora mea).
A, tm rrl npnru6.u!-A, tu ai venit!

$ 191. Particulelesc folosescAi peutru alcituirea unor cuvinte noi sau a diferitelor
forme ale cuvintelor. Din apestpunct de vedereele s impart ln trei grupe:

Exemplo

Cupocf er6, 6ul nu os cerdAn Ea craAudse- lntreabd-l daci a fost azi la stadion.
3siere au 8r.r, Kro on rar6fi? - $tifi cine
esteel?)
Heyx6an ou rd 6ror na ypdne?-Oare n-a
fost la lecfie?
Pdrne rrr 5ro cldna.uu?- Oare dumneavoastr[ afi ficut asta?

EE r6.uoc sry'rrlu ca6ssonolor6lrqax.

;i

l. particulele 6rL 6fiao, 6rn6:ro, trycrb, .qs, care participE la formarea

diferitelor moduri sauforme verbale: 6rr (modul condi{ional), Aa, rycrl (modul
imperativ), 6rfuroo6rrniao (indicativ, timpul trecut);

il

2. particulelenedefinite-r'0r ..rri6o; *u6fgl, rc6e-,care intrd. in componenta

pronumelor qi adverbelor nedefinite, dE ex,: rcmo-ra, 4mo-To, $md-rtn6y6.
vm6-w6yp, mie-rmo, nde-vrno, zd4-ui6lwj

fl

:;1
#

3. particula f,e- care se folosegte la formarea:

a) cuvintelorcu sens opus (a antonimelor), dc ex.: cccErbfr- xerecG.rrufi,
r,, r4cero -- nea6ceao;
b) diferitelor cuvinte, care nu se folosesc firi aceastEparticuli, de ex.:
reredt'rna (nu-mi-uita), reuarfigerr (a uri), uer4otrdrrrcx (nu se simte bine),
uenlpiwrd (sdriicicios, neardtos), uero4odrr (a se indigna), nepixa {neglijent,
neingrijit);
c) pronumelor nedeterminate:ndnro, uerro;

fl
,.
,.''};i
'i!l :,;,;,",

4. particula m intri in componenlapronumelorqi adverbelornegative,de ex.:

fi ,' xntr6, rmn6n mA6, mcorA6.

'1".
,f;iti'"
r indic{ aproplrea
'

:iFl:i',-,'
lgl:i
#l ii':
#'.#: '
Wf f i:

** indici

depirtarca

t 73

.,il

::ri;:j:rl'rr'ri

e *---" .
;il t.pr,irru. 10.Kyarufnxu(nufeiii)
pocruirdm*o
5ro* 6repe.ll. Heyxnu
s
"" xopourd.!
rrr HeyarSl voer6 6prira?12.-Kar y.Bac sAecr
-cr<as6la o116,
r*
rxoAi s ca,{.
*:

"q_

$ tr92. Particuiele He gi ntt au o sfer'6mai largE de intrebuinfare. Astfel, particula ne

se folose$te:

a) cu sens de.negafie, de ex.: fl eult Smozo ne zoeopil,r.

b) cu sens de presupozigie,de ex.: He rdqewa tu
vrea oare sd mergem la film ?

fi

:1i
''ts

nofinti e xuud? -N-ci

2- Traduceti in
i3

c) cu sens de generalizare, de ex.: Kmc ne xodtit e iec, Knxo te co6updt

ma.u zpu6de?- Cine n-a Jost la pddure, cfue n-a cules a.colo ciuperci ?

*
'&

d) cu sens afirmativ, de ex.: Kar nne He scnoNar,rHirrrdro? nl-mi amintesc t,ara (de timpul verii) ;

:l
!!1

Cun'tsi

:3
=
tlt

t:il
lll'1,

e) cu sens de apreciere (a fi de acord cu ceva), de ex.: Ve'vt ne e&cmaeKa!

Ce expozilie ! ;

a
,:l
,,!l
.tl

f) cu sens de intdrire a afirma{iei, in propozilii cu dubld negalie, de ex.:

}te uoej, ne omudmuma - Nu por sd. nu observ;

':l
.)
.;
.:i
:i

g) in diferite imbiniri
r6,nrrco, xo n; ur66rr ne.

de cuvinte, de ex.: rfrr

limba

romdnd.

ru nel e.4rd nr

He; ne

1. Kar 6rt ro rnr 6iuro, litrs A6qepn 6elordpcroro xonaenA6nranpon:u6ceno

ge 6(rro (Illfruruu). 2. He r,ror os. fivl6a or xop6x, KaK r\4brtrufitnucr, orru.lfrr.
(Illiruxlrn). 3. Epar nuc6l o cr6pofi csodfi cs6.{66e u npocfi fl6rry npHxarr
ro qro 6rr 16 nN cr6no. (H. Ocrpdacrrnft). 4. Her ru vunjrur cso66Anof y nero,
5. O qdnt 6n paaroedp nri 6ru, os Bcer,a6yMn nogepxdrr
er6 ... (f6ronr).
6. Cn5iuraftrecr erd eo tcdlr, {ro uu npari{xer (tlirurr+r). 7. Muxarlsu.i y6xan
ra apyr<ifi.uerrb, KaK ull ya6pNraarr eroJlarp6qrcafi (Typrrea). 8. Her nu connqa, ru adrpa, xu uryrraa(Typr6xer). 9. Cr6nrro 6rr nn roaoprin, 6jgro errali.rrerxd,
sa c6ivrornl
a6:re 6rjrro senernd. (96xon). 10. f,qe ne 6srgar os, tro rarfrra gop6rav
ne xoAfn! (Typr6xer).

:i
j
ii

a:

Particula xu se folose$te:

==i
'.i
li

:l

a) pentru intlrirea negaliei, de ex.: Ou ue yeildea xt odndil owit1rcu-El

n-a vdzut nici o gre;eald;
b) in imbiniri de cuvinte, de ex.: rcro nri (cine nu), rro m (ce nu), rre sfi
(unde nu), cr6rbKo nn (cit nu), m piry (niciodatd) nn ru6ry (nici un pas), Hri
rcdrersrrfi (cituqi de pu!in);

c) in expresii frazeologice: ur ro Hu cE (nici una nici alta), f,n pfi6a ulr

ufco (nici cai nici migar), Bo trro 6u ro un cri:ro (cu orice pre!).

Exercilii

l)

l, Indicali ce nuanle au particulele in propoziliile de mai jos.

l. Bor r"rrru na reprurixe ropr'r! 2. flocuorpri: EoI{ raM sa pdurer?,uepdaur.
3. Aa gapiocroyer c6lnue, Aa crp6ercs rrv6! 4. flycrr oH tro3Bufitlr Ir3 aBTov,ina. 5, Kde-rAen .nec;ielrlc IIBenftl6nAr,ruu. 6. I[ro xe rbl Eb nL0rur qafi?
u qserdl.8, Bc nu tsr cA6:raa
7.Kytd nr uocvdrpnlg, resgd genxarTpaa6
v;i,t etdcrss cro6fi p<iAuru?9. IIro ga [rrH6 raM rra cro*d? Hardpuoe,rbl Irpo174

I
:,i

ti

:a
:;:i

;,
i:l

175

:::i
-i

,;E
r r ;_1,r 1::::.

:m,
'4S

'ffi
rfl

2. Cuvinte car aratd cd relatareaeste posibili deqi nesiguri: no'rfufutuo:rly

(dupi aparenfe),repoirno, rc{xercr, [o Bsefinepoirnocrr, Mox(er6trTb.

;.'S.i

"$

'ri !

i!

rl: ii:
r

C U VINT

lli

EL E M O DALE

(Moni.rururec.norf)

Exercilii

'i

.lli

ril

lil l
).llr
ti:

ri i

I,;,

l, : r:
f' :i i

i i : ii
ii:ilI

l. Determinali sensul cuvintelor modale.

ili

)i i

$ 193. Cuvintelemodale relevi o anumitE atitudine a vorbitorului in expunerea

sa faf6 de realitatea inconjurS.toare.Aceste cuvinte privesc fie intreaga expunere:
Bepoirno, sdempa 6j'dent docrdu. - Probabil, mtine va ploua; Eerycl6ruo,
6mo cdawil xophwuit us adnauxcnopmcuiuoe- FIri lndoidi, acesta este cel mai
bw dintre sportivii no;fii, fre numai o 'parte a acesteia: On nb6um uaneudmuxy, $fiswcy u, Kon6rno, cnopm - Lui ii place matetnatica, rtzica, fi
desigur,sportul.

1. flucArem, rixercr, xur B 5rou r6poAerrtrb JIerrovi uae6A'2. Bepofruo,

rau craginu p urfrry,,uro x uruf crnxri. 3. M6xet 6urtu, vdpesuac Irarrrcrpd'tr4Mcxc uuv, 4. BcerA6,pa3yMercc,v6xuo Eaftrf rfixo,4 s3 noJtoxdsug.
5. neficrsfreJlgro, ero 6un Sselb rariRulrsrrfi (lnoma. 6, Il6es.q ouosA6ier.
uo tceft aepoirrocrn, Ea [sr6 r"rur4ir. 7. Cerd,qustrt, Nou6tuo, uofi.qellb Ha
rpercp6rxu. 8. Eerycaduro,xonqdpt 6faer aan n s6.re Smapr'I6n[u'

2. Indicali ce parte de vorbire reprezint(tcuvintelesubliniate.

cerdAss xe 6!.uer poAlirerLcKoro co6p6uvn' 2' Kal. Mue rcdcreemcn,.Ito
ucerncq,ra fnrqe EAerAox,qb.3.3rO edpno,.no Brirrop nofe.Urins ludx[4aruoNl
4, Ox, eipao, peurfn, qro MbI yxd ue rpI{AeM r nertaf.5' f6prxal
'reLatrroE6re.
cnri4roft rxu. 6. Epar BcerAeB6Bpertl upoxdgul .qoudft. Ilpdeoa,
npdeda.rniuure
ra pa6dre, 7. Qerpil eidao, pentfina nodxarl
csr6Aus on neundro ea,uepx6.nca
orA6rx6r6na vdpe. 9. Botndcrcno,n6cneo6i.sa 6ligyr nepe.ranirr no p64no rouqpr cuvr[onri,recxoiujrrrrn. 10. Peur6nue5rofi ga,u6'Iltruomr6 eoguducno.

Cuvintele modale se folosescin propozifie in calitate de:

a) cuvinte-propozilii, in special in dialoguri, de ex.: Tw xopow6 npueomdeuaypdrcu? - Kou6sf,o! @eryc,n6ano!)-Desigur! (Absolut!, Firi indoialt!);
b) cuvinte intercalate, de ex.: Oa, nepofirno, Gltdemyvfimetea*El
va
ajunge, probabil, profesor.
Cuvintele modale se formeazd de la:
a) substantive:Sanr (fapt), npiraa (intr-adevdr);
b) adverbe: n6puo(adevi..rat),oqesfiAtro(evident), ron6qno (desigur),norru6xno (posibil), nrfigno(se vede), cn$ruso (se aude) etc.;
e) diferite forme verbale: upegqor6xuM (sd presupunem),r{xercr (se
pare), uoxer 6rirr (se poate), paryu6ercr (se inlelege);
d) expresii frazeologice:Kro 3uaer (cine qtie), no ocefi rcpoiruourn (dupi
toate probabilitilile), n cimou n6,re (intr-adevir) ek.
Trecereaacstorpirfi de vorbire ia cuvinte modaleschimbl sensulcuvintelor
gi funclia lor sintactici. Comparafi:
Ilpdeda ceemtie cdnqa.
Ou,rtpisfta, 6vent yuatuit.
Adevdrul e mai strdlucitor ca soarele.
Adevirat, el e foarte deqtept.
Cueexducetncnzoayiutu,
K6xercr, sdempacocmodtmcnsaceddZiryada pare albastri.
Hue KpytrcKa.
Se pare b{ miine va avealocqedinfa
cercului.
$ 194.Din punct de vedere al sensului, cuvintele modale se impart in doud
grupe.
1. Cuvinte care confirmi adevlrul celor relatatc: ron6rno, a6pro, geicrrriTeflr,Ho,paeyrr6ercr, trpuAa, rfaxr, cauo co66fi paryu6ercr, a cilrou ,q6;re.
t76

t 77
.

.,,,:t

.ilr....

,.
-uR

,
*

ls*
t:
#

ii.

I NTE R JE C T lA (Me x 4 o u 6 rn e )

$l
,$:
,,:ll
@t
',fi

$ 195. Interjec{ia, parte de vorbire neflexibild, include in limba rusd, ca qi in limba

rom6.nd, acele cuvinte care expriml sentimente, acte de voinld sau imiti sunete
qi zgomote din naturd, fdrl a le numi.
Din punctul de vedere al formdrii lor, interjecfiile se impart in urmdtoarele
grupe:
a) interjeclii formate din simple sunete: 8r or yr rr, s, 3x, ox, ax, ara,

y0, 6pp;
b) interjeclii provenite din cuvinte cu sens de sine stdtltor, dar care, cipltind o incirclturd emo{ionald puternici, giau pierdut sensul lexical: r6cno.qu!
(doarnne !), udpr! (drace!), 6irroruxs! rrr{ryurru! (rniiculifnD, 6faer:! (ajunge!),
n6.nuo,4on6mno! (destul!) g.a.;
c) interjeclii provenind din imbini.ri de cuvinte: Bor on6 rro (Ia, te uite),
Bor xanis ucr6pua! (IatI ce s-a intimplat!), !I6pr no6epri! (La dracu! La
naiba! Naiba sdJ ia!);
d) interjeciii formate din cuvinte strline:
napaf;r.

afi4a, a:l.t6, 6pino, 6uc, yp6,

$ 196. Din punct de vedere al sensului interjec{iile se impart in:

a) interjeclii care exprimd veselie, bucurie, aprobare, admiralie etc. sau triste{e, indignare, repulsie, uri etc.: a, o, H, e, y, !x, yib, ox, 6irrourmu, r6cuoan.
Deseori una qi aceeaqiinterjecfie, in funclie de emofia pe care o redd, poate
indica sentimente din game opuse. Comparafi:
Ox, u xpacomdt O, ce frumusele / (admiralie), Ox, ctint uenz! Of, nu mai
amputere / (triste[e); {Epr no6epfi, into 6ueut xopow6! La dracu, asta-i foarte
bine ! (bucurie); 96pr no6epri, xar uenpu.hntto! La dracu, e nepldcut !
(supirare).
In asemenea cazuri, ca dealtfel intotdeauna ln exprimarea sentimentelor qi
a emofiilor, intona{ia joaci un rol hotiritor.
$ 197. Unele interjeclii arati numai o anumit[ stare sufleteascS,de ex.: An6, xopowo! (aprobare); V, 6eccm&ucuit! O, neru;inatul / (indignare); Oir-oir-oit, rcaxd.t
6edril Yai-vai-vzi, ce nenorocire ! (durere, compitimire);

{.
,|
i

zde mw? r,i, f.ule, unde eStt? A uy-ra, deeywttu! rI8il, fetelor! 4fin6, ddmu!
Haide, copii / Cron, uautilaa! Tce, xmd-mo udtm! Sst (Liniqte)' vine ci:netta!*a.
Alte interjec{ii din aceastS categorie: (Fr(Ho-ro - exprimd chemarea la
(uti-uti),
distante mari in pddure sau in mun{i; urm-Uun (pui-pui), yrb-yrb
(ajutor!)"
(pis-pis) - cuvinte cu care se cheama animalele; rapaj.il!
ICEc-r{Bc-Kxc
rpax! (tranc!, 6aro-6aro (nani-nani) q.a.
in aceasti categorie mai intri 9i cuvinte de salut: rgpircrayfi(re), npoqifi(re)
(adio), to cnugdnnR,cnon6fiuoii H6un (noapte bund), ad6pono rryrri (drum bun)
noxa.ryf,cra (pofti!i), cnaeu6o (mullumesc) q.a.
{ 198. O serie de interjeclii pornesc de la verbe care arat/ar: acfiune spontan,',..
Eie dau dinamism qi expresivitateexpunerii, de ex.: Oa ddtzo ue nucdtr, a tzottti,tt
6sU! ddcantu ttilcety! - El mult tirnp n-a scTs ;i dintr-o datd, hop! zece scrisori.
e/ buf! in apd. Un grup de sunete poate
Bdpyz ou 6yx e eody! -Dinrr-adatd
reda reflexe omenefti (Eppl f{cr cmpdutuo 66mot - Brr ! Ce in.fiordtor a fost !
Ts$yl Raxdn zridoana!- Ptiu ! Ce mir;dvie !), cate de fapt sint onomatopeice,la
fel ca acelea care imitd diferite sunete din nature: ilty-Mffy, TIIK-'rnK-rtlK (tic-tac)
Aus-,unrl-Anri(clin-clin) q.a.

Exercitriu

'[
,l

l. Traduceqi tn limba romdni.

nAp66esruL Vx6cno ycria ... X6pro ... yO! 2. Bapyr-rpax!-orud
cAsnMrlrrrxa,
cxas6a
rrr,4.
crapfx.
-3x,
3. <<I(apajn,xapa!n!> -sarpwi.ir
uArf.
6qenl.
r.aorli
ne
5.
Ox,
AairHue
Bbr,
Aesq6Hxz...
16r ruanxy ua 1ixO,-gx,
Ycrina. 6. 3i , He rloAxoAri r :a6dpy! TaNr sa6g co66xa. 7. A! 3ro r51? 6'ieHr
paa re6i sfAerr! 8. Y, xar<grrcor6 nsnir cavol6r! 9. FIy, rbt eue Eu.Ier6 rie
c.q6na;r?10. Ax, 6c.lu 6st rrr sn6lr, r<ar s mo6;r(r cdlllqe! 11' Ail-afi, rar. nce
u:uenfrocr gAecrl 12. Craxrire, nox6lyiicra, xar npotirtl x ynrreprrlAry'?

Alte interjeclii exprim5. acte de voinld: adresarea,chemarea, indemnul,

ordinul tfr, ty, urn6, ny (hai, haide), rrlapru, cton, 66cra g.a., de ex.i Ay, cbnt,
178

t79

iI

I
'l

;f

,;'ii;'-"*'=a'*'gindpi:caic:iitrll ptortaiici
i.cr^rr (i,tr, ri; ir pt"poiiti" io"si"'ta:unfut
-tcrogativ[el ceplti forma gcnului ncutru,
dacEsubieotulindic6 un numc dc lucru
(3) gi forma gcnului nasculin, dacd subicctul indici un numc dc fiinfl, indifercnt
dc gen (1, 4).

s IN T A X A
PROPOZ lT r E I
(Cunrarccnc
npocr6ronpeAnox6mf,)

$ 2f11.Exprinrree subiectului ( Baryauctnue nol aexht4e eo)

l. Subiectul poate fi cxprimat printr-uu sobstrativ sau oricc alti parte
dc vorbire (cu valoare de substortivJ, la cazul nominativ, de ex.: ,{6aymra
c$uaem ufsuxy. Kdnruruca rcanlnylrr (substantive); 6o.rcu6t e&zdopoaet.
Elpye roroyfrgfrt ocmanoeiucn (adjectl gi participiu cu valoare de substantiv); Tp6e cudinu na cxaudilxe. Or,fi cuompitu xa xdc (numer.alcolectiv 9i
pronume).

intre ele dupi scopulenunlului qi

$ 199. ln limba rusd propozifiile se deosebesc
dupd felul cum sint alcEtuite.
1. DupI scop, ele se impart in:
a) propozitii enunfiative (noeecmeoedmetbuuenpedaoacduua),de ex.: Pa66ma npocddumcae ta6opamdpuu;
b) propozifii interogative (eonpocirmemuorc
npeLaoucinua),de ex.: 4mo eat
mau ddtaeme?
c) propozifii imperativez (no6ydfunettuote npeltouciwn), de er- fiafr, .rtrrtc,
noxdttyilcma, yui6wn;
d) propozifii exclemrtive (eocrcmqdneaoaue npedrcacCaun),de ex.: Rardit
y neE edrcc!
2. Dup6 felul cum slnt alc[tuite, propozifiile pot fi a) monomcmbre(odnn.cocmdcawenpeCnatcdwa),care au doar o singuri partc priucipalE de propozilie
(subiect sau predlcat), de ex.: 6cem - E toatn&. B rcc! dceuwoupriruo; Ei
b) bimembre (daycocmdenwenpednoacinua) hvind ambcle plrfi principale de
propozifie (atit subiectul,cit qi predicatul),de ex.: Mn ug:fui e aec.

l. Pirfile prineipale ale propozifiei bimembre

(Fn6rnue qndnbr tpycocrdBnoro npeAJloxmr)
$ 200. A. Subiectul (Ilodaeacdqee)
Rispunde la intrebirile Kmo? 'tmo?
l.
2.
3.
4.

.{6rymar aoeopfittuepdurco,
C6mae4pxocsdmum.
I&fra 6wd wtmepicua.
Os cmar crnydeilmort,

*
-

Kmo roroprfurrpduxo?
Ymo ca6rrr fpro?
Vmo 6rra6 rarepdcxo?
Kmo cran cry.q6nrorra?

Observalii.
a) Ca gi in limba romini, predicatuldin propozilia interogativdsefoloseqte
la singular,indiferent de numirul la care se gisegtesubiectulpntru care se pune
intrebarca(vezi intrebirile I - 4 diu dreapta).

r80

:i
t)

.-:
ri
i::l

,.,i.

.::
::;
ii

.i

2. Infinitivul sau orice aItL parte de vorbire wfuxibildl(adverb,$interjeclie

avea in propo.zilierol de euctc.) cu valoare de substantiv poatc, de asemenea,!
ua uilcmoa eiilyxe npuirffiio (infinitiv); Hac scd1m ',ceim'toe
bicct, de ex.: f$irr
eirrpa (adverb).
3. Subiectul mai poate fi exprimat prin lmbinlri de cuvinte, formate din ssbstqrtive la cazulgenitit, asociatecu cuvintecarcaratA corrtitateaobiectelor (la cazul
rcminativ), astfel:
- ns&erale canlinale qi substantlve (vezi $ 1(D), dc ex.: .B 6u6tuomdxe
uumdauuecrr yremr6a, a rpx yxenfru 6pdnu xxieu ud dou;
-numerale c'olectiveqi substantive,de ex.: .{r6e cnoprcuAsosnodowai
r mphepy;
- substantive ssociate cu ailverbe cantitativei undeo, ueuadzo, urito,
ue$dno, aicxotoro, cxhtarco g,a. de e*: Cezddnn y aenh rnfuro cno66nroro
rp6ruerr.Ha cmot.dteacriaon6cro,nrnoKmr;
- subetantivelr cazul genitiv asociate qr cavinte care aratd cottitatea;
ndpa (pereche), noroeiua, uacmu, epj,nna, dottuwwtcmad(majoritatea), meav
wwtcttud (minoritatea) 8.a., de ex.: Eonrumcrr6 yreurr6r nodxato Ha sncKypclto. fpfua ryprficmr npudxata Jtmpou.
4. Subiectul se mai poate exprima prin slbstrntive sau pronume la
crnl nominatly, asociate cu substantivesau protrume la cazul instrumental cu
prepozifia c, de ex.: Msrb c cecrp6fi nowtrt o edpod. T{'u, ,c 6p6ror,r ey.rhtu
a ndpre, satt
- prrn fmbiniri formate din numerale la caul nominativ gi substantivesau
.prorunv la cazul genitiv cu prepozilia tr, de ex..' Tp,6erc rac uorunf r rdpoa;
Ogfu rr yrerurrc6nuoruEnaoudf,.
In astfel de construcfii, in locul numeralelor se pot folosi adjective la gradul
superlativ sau pronume, lde ex.: C6uan rrrep6ctar ns pa6dm ymC 6ottd
npotaimotu;Hrrtrr6 ur Dsc He udscem crasdrnt, umo ctyuitaoca?
181

:li:llj?!:iii;:rli:li.:::r::l:

:irilr:

: r'1

::

1(.

"..""*'.$.'iH.'.|iidi..-;;#aip''...lc'a;aaidi|...ino".b,n;n
{ 202. Rispundelainireb[rile: qnto ddmem? qmo detuiemca? xaxde (npegv6r?)
(r<aroeti? rcaroed? xaxoe&?), xarctfi (upegvtr?) (rarcda? rcarcoe?raxfie) rcmo
{on?). Ex. l .

Omd7 pz66ran.
tlaquuiercx eecua.
Rnrteanarep|cwa.
Mdpe 6r;rno r,ry6r6rcoe.
OH xnpypr.

- Vmo ddmt or|rfl

c necsofi?
- Vmo dd'raenrc.s
- Kat<oedxm,ir{!
- Karcie 6rrno u<ipe?
- I{mo otr?

l. Predicatul verbil (F,taz6,tauoe cxatyeaoe)

in limba rusi predicatul verbal este de dou6 feluri: sinrylu qi compus.

*"1

Verbele semiauxiliare a.daugi sensului lexical de bazd al predicatuiui nuante

suplimentare, aritind felul cum se desfdgoarl in timp ac{iunea sau care este atitudinea subiectului fa16 de ea, de ex.: Epam nilxuun qnrdts po.tadu- Fralele a
terminat de citit romanrll; On x6cer qurfrr poa.dn - E/ wea si citeasci romanul-

\ Re;ine;i
$ 203. Predicatul yerbal simplu (Ilpocmde etaedttuoe cxasj'euoe)

$ 205. verbe carc aratd, inceputul, continuarea sau sfirqitul aeliunii: uaqundma
(imp.) - na,rdnto (perf.); cmanra (perf.) - a incepe; npodoatrcdma (imp.) - npoddttcrcunru(perf.); nepecmasanlb (imp.) - nepecmama (perf.) .- a inceta;
xou,rdmo (imp.) - nduuumt iperf.). Ele" se asociazd doar cu verbe de aspect
imperfectiv, de ex.: On adxan (npogo.irxa;r, n6nvnr) pa66mama s 6u6iuomdrce;

fi nnw! (urc6.n, 61t.qynrcfra) co.utnduue.

- Vmo a ddtaro (l6ttaa, 6ydy ddnamr'?)
fl wanww{ (nanuc6*) coquuduue.
- 9to s. cddttan (cddnaa)?

Verbe la modul indicativ.

prezent, trecut qi viitor.

2. verbe care aratd dorinfa, posibilitatea, intenlia: azouu(imp.) - c^4avb(peLf.);

yadma(imp.) - cJt*ima (perf.); xomlnra (imp.) - zaxomdma (perf.); co6upd.mucn
(imp.) - co6pdmacn (perf.) - a se preglti, a intenliona; rwtmdmaca (intp.) nonwmdmuca - a incerca; npo1oeama(imp.) - nonp66oeama Qryrf,j;naaepeeamacn
(imp) - a intenliona; cmapamucn(imp.) - nacmapdmocn (perf.) - a se stridui;,
ucetdmo (iurp.) - rzotrceadmu$teff.); cmpeailmacn (imp.) - a nizui: pewdmu(cn)
(imp.) - pewfimucn (perf) - a (se) hotdli, Cu verbele din aceastd. grupd. se
intrebuinfeazi atit infinitivul verbelor imperfective, cit qi al celor perfective, de ex:
,f xorj ronoprirr no-pyccKu.,tr xorf nororopfirr c mo66fr.

simplu (Brrpaxduue npocrdro mardnrsoro

Prin ce se expriml

Exemple

timpurile

Verbe la modul condifional

Verbe la modul imperativ

l. an sauuutiemcncn6prou.
2. fl. 6itdy nucdmure66.
3. Hirua rortdsAa npouzpdaavrar*
4. Tst paSdmaapo n6tpret ud.rtr?
5. Bs noildtmesLnTpas (m6?
7. Xomfu 6uts c 'ro66ir.noroaoprirr.
2. fl sawit 6u x re66,6crr 6r,r y
laeni 6rir.noso6Mr.
L. Iloaoeilme ane, r.ox6nyfr9ra.
2. Bfrrop, sauuuddtcacn6prorr.r!

,i
I

'il
irl

i
,
:i
:;i
:i,
,::i

'ii ,
l'i:

Verbul ecmb a) sensul de existd (nu

se acordi cu subiectul)

l. B gep6nueecmbEoM-\tys6h,t<ylft
s6cro npne3x6ror rypfmrr.
z, t,cmb JIroAu, KoTopEIe .qyMaloT
uHaqe. qeM T5r.

t82

i verbele' semiauxiliare care intr6 in componenla predicatului verbal

compus:

Rispunde la intrebarea qnto diaamtT (cind este exprimat printr-un verb de

aspect imperfectiv) gi ,tmo cddtamu? (cind este exprimat printr-un verb de aspect
perfectiv), de ex.:

Exprimarea predicatului wrbal

crasyeruoro)

: rr Este aketuit dintr-un terb semiauxiliaf::(norryncuouofAre;irdbrfi'itafdn)"la

'
diferite moduriqi timpuri ale indicativului care se acordd cu subiectul,gi infnitivul
verbului, ce dd predicatului sensul lexical de baz6.
IntrebareaIa care rispunde'predicatulverbal ebmpus inchide verbul semiauxiliar (la modul, timpul qi persoanadin propozilia afirmatir,i) qi verbul di'tamu
(cde.aama)la infinitiv, de ex.: Oud na\ara curirr poudu.-Hro
afi6 uaqaad
ddtama?

;li
rti

iti ,''

:.:i ,,1
i;1 t" t,

ii.i''
'i'f;l'::,i,
)E .t:,:.,:
fl ;- r

qr?e'

's::#-

Observagie.Verbul npotdottucimudevineauxiliar nunrai la aspectul imperfectiv.

pa6riry. Forma Or
Comparali: Or npogo.nxht pa1dmama-On'"npofiirxu.il
npoddtucurt pa6dmamu nu este corectd.'

f
(

r
t

I
!

(
I

.l

I
I

$ 206. IL Predicatul verbal compus mai poate fi aicdtuit dintr-un adjectiv de

formd scurtd (ddacnea, pad, eom6e, o6isau (obligat), coztdcen (de acord),
uaudpeu (cu intenlia sd), cnacd6ew(capabil) qi un verb lainfinitiv, de ex.:,? pa4
Sint bucuros si mi intllnesc cu dumneavoastrd.
c eduu rcrp6rnrrcaTirnpul trecut sau viitor se formeazd cu ajutorul verbului 6utmu, de ex.: Ow
ror6s 6rln qrrr{rr - El s* gata si citeasc[, Mot Elnena rordsbl aaa sovr6w'
- y'y'oi vom fi gata si vi ajutin.
Uneori in eomponenfa predicatului yerbal compus (in locul verbului auxiliar)
mai intrd unele expresii ea: 6wmt 6 cocmoaHrut (a fi in stare),6umu e cdtaax,

183

.\

I
I
I

' ,,,,_,,
66ioind rdltbpfitb : ]t D-,s-fo1$ lil
G fi in starc); de ex.: Or rd 6un b clsioffir
$lro JA mai vorbeascd; Btt 6frcre r cfilax imo cdiaama?-"- YeTi (puteo)
f tn starc sd faceli asta?

lntrebuinlarea formei scute a adjectivului in calitate dc nume predicativ prezinti urmiitoarele particularitdfi:
- aratii o lnsugire temporard a subiectului sau o fnsuplie care 8e manifestfr
ln anmite imprefurdri. Comparafi:
Pew&ue imoeo eonpdcaaceedd- Toeddpa uiuue lmozo eonpdca

Predicatul nominal (Huennde cocmaeudecxatyeuoe)

rpfiroe.
3mu tnj,$auy4ri5rue.

S 207.1Dlimba rusi, ca qi in limba rom0n6, predicatulnominal se compunedintrun verb copulativ (eaaedrcehsxa) gi un nume predicativ (unem$a tacmu),
ln exprimarea predicatului nominal numele predicativ joactr rolul principal,
in timp ce verbul copulativ indicl doar modul gi timpul predicatului. La timpul
prezent, copula se omite.* Ei.: Moil 6pam-uouEp (timpul prct*nt); HC6o
6duro roay66e (timpul trecut); ?al cr{selrb mxer6poru (timpul viitor); Eygb
aorada(modul imperativ).

6&to rgtw.
3mu mffi'u sne Ynffiwt.

- clnd subiectul se exprimd prin pronumcle rro adjectiwlrDultr predicativ

'
eslc intotdeauna la forma scurt6, de ex.: 5ro rpfmo dta uenh. 3to 6(rao
aegouycrftuo - Aceasta era ile neetlmis;
- cind numelepredicativ este ldmurit de w complement,se itrtrebuinteazi,
formascurti a adjectivului,de ex.: On eceeDd6ua pmnire,nen r
de asemenea,
cmdpua dpy*hu - El a fost mereu stent cu vechii prteteni.

Exprimarea ntmelui predicativ (Bupax6nue xr'aeun6ft v6oru)

$ 210. 3. Numele predicativ mai poate fi exprimat gi pria:
a) participiul pasiv Ia forma scurtd, dc ex.: Vnpaao$xue 6duo rolnrtra,gnoExerciliul o fost ssis. fleept txxp*ta - USaestetnchisl;
b) rumerale Ea;upronwne, de ex.: Ceat ufinyc mpu 6ydem reuirpe-$apte
rninus trei fae patru; Smom rcapotddwuofr-Acest creion este al meu.

$ 208. 1. Numele predicativ poate fi exprimat printr-un sab.rtantivh cazulnominativ

sau instrummtal.
Substantivul std lz cazul nominativ pe lingi verbul auxiliar Ia prezent (care
rarcrid ezd omeq?
se omitc), dc er: Ez6!omi,l-w*en6p.-Kro
La timpul trecxt s&t viitor * folostgte de obicei cozul instrumental.
fl 6wn yremrn6u.-Keu a 6utt?
X 6fW cnyl6rroiu. - Keru a 6ydy?

4. Numele predicativ poate fi exprimat gi pfin construcgiica sensdeterminativ,

formate din:
a) adjectiv qi substantiv la cazul genitiv, de ex.: Moil udeofr rcocmtbn
cfise!'o qseri. )ma mrcaatrrrc6rcoro x6rectaa;
b) numeralul odfin gi substmtivesau adjectivecu prepozifiarl, de ex.: 9rzo
oAfrx nc lyrwx yretun6n.

$ 209. 2. a) Numele predicativ poate fi exprimat gi printr-un adjectiv la forma

luogd sau scurtE, de ex.:
( 6ut) nnrep6,crufr.
Cnexmd.rcaa
- K:trc6fr( 6trn) cnercmdrctu?
Ilaica (6utnd) nrr6pecna.- Kanon{ (6uad) nuica?
I-a timpul fiecut sa:uviitor forma lungd a adjectivului poate fi atit la nominativ
cit fi la instrumental,de ex.:
Bdsdyx.6ua qfisn;d Gur"r).- I(an6tfr 6ua edsdyx?
fiorc,tdd 6item wrtnnrfr Guu). - Kanrf,*r 6ydem dorcndd?
b) Gradul comparativ sau superlativ al adjectivului poate indeplini, de
a$emenea,funcfia de nume predicativ: Osepo Eafrxda r.rf6xe Racnfiilcr<ozo
udpa.-Katc6e 6zepoEailxdn?Owpo Eailxaa cduoe r;ry66rcoee urtpe-Karcile
6sepoEaitxda?
c) Forma scurtd a adjectivelor se foloseqtenumai la cazul nominatiu,adesea
in limbajul gtiinfific, de ex.: floxasdmencmeo imoeo Sdxma neouc{tdauao
npicro -- Argumentareaacestuifapt este nealteptat ile simpli.
t De obicei ln defnifii
$tiintific copula ecmo Qa timpul prezent) nu se omite, de e)L:
Eopr64 pyccxoro pa66rero xricca sa cso ocro6o&Aflase ecmb 6opr66 normrfvecxax (8.
lI. I6sus).

184

Yerbele copulative care intrd ln componenlapredicatului nominsl.

Copula cea mai des intilnit6 esteverbul6amu.Cu acelaqisenssemai foloseqte
aetAmucn,care se intilneqtemai desln limbajul gtiinfific, de ex.:Hapdd
verbul
Ei
sgnfercr rsopq6Drucmdpuu- Poporul este creatorul istoriei.
Verbele copulative mai des folosite sint:

i;
rifi",

i'.'..
;j :,ii::

t'+'E

r-*i..,

riF=

ffi

ffi

au cran KpynubtMxupfprorrr.
cmanoailmrcn- Vcndeuanotdma cranonfmcr 6dtee rpf4uwrrm.
stwndmtca - Ouri c{trTinacr t!,uwefr cnoprcu6nrcof,wrcdttvt.
rcasdmuca
- Ox rcacfnca cuoc66urruyreuur6u.
norcasdmoca
- Oa uau gorcarinct 6Jr6ruBnt.
oxdswaamtca- On qdctno orcdtunarcg nogr6.mnn.
oxasdmuca- ldeywxa onag6aacr csunarfquofi.
ocmaedmucn
- Ial ocramsct ao*n ApfToM.
ooruimuca- fiimu ocrirucr cuon6f,nrnundo xanqi cnercmdx.ta.
185

,:.;----,-. .,
':Ab;eiiAiie.

Dupd toateacesteneiuecoputarive-numeie:prCOiJiiii:ii
pune ta
cazul instrumental.

',,j

Dupd verbele 6weamt, cmamb, oxasdmaca, ocmdmaca se pot folosi ca nume

predioative gi. formele scurte ale adjectivelor, de ex.: 6sepo 6wr6er (cralo,
oxali{-nocr, . ocrrluocr) 6venu npospfuttto.

uiJrrqnmos rx6Anr e xuud;

- la timpul treant, d'up-anumeraleledtea,mpu, uemitpe predicatul std de obicei
la plural. B sar, rlorr'afi rpa ucdnr4uuul, iar dupE nnmb, utecmb ..' ddcnmu
predicatul st6 de obicei la numdrul singular, genul neutru, de.ex.: trIs medmpa
aAru.iro nsra nuouipoo;

-a xurtd sau flxrr

. Unele din verbele care intrl in componenla predicatului nomin4l rpot juca
in propozilie qi rolul de predicat verbal, avind insi un alt sens. Comparati:

Tat dfgerur rpal6m

Oa norcagd.ncr
crprixmuu.
OH ocrrfurcrodwua duputrtpou,

3dampa mu 6lgeus o 6oawil4e?

Olr norcar{.rcs y dedpu.
Ou ocrflacs e medmoe.

Predicatul nominal mai poate fi exprimat prin imbiniri de cuvinte formate

din verbe (care aratE starsa sau migcarea ca: cuddmu, cmchma, aewdma, udmrt)
gi adjective sau participii la cazal nominativ (mai rar la instrumental), de ex.:
cmaprtx nexi.u 6o;rru6fi. Epam npuru6n douhil paecrprienurrfi - Fratele a sosit acasd
inilispus.
In acest caz, verbul copulativ igi pdstreazd sensul lexical care se inuegegre
in predicat cu sensul lexical al numelui predicativ. Fratele nu nurnaj a sasit. el a
sosil indispusl----l

i Re,ineli I cazurile ciad intre subiectpi predicat se pune in scrislinia de pauzd:

a) in iocul copuiei a fi (la prezent),cind subiectul qi numele predicativ
se exprim6prin substantive1a cazul nomina:iv,de ex.: Eyxapd.cm-cmoti4a_
Pyutmuu;
b) cind subiectulgi predicatul sint exprimateprin inflnitiv, de ex... )Ituma
-Pdduue c,q)ucitnb- A trii tnseamnda sluii patia;
c) dacSuna di' celedou6.p5.rfiprincipalede propozi;ie este exprimati. prin_
tr-un verb la infinitiv, iar cealalti printr-un substantivla cazulnominatir',de ex.:
Hdwa saddqa- xopotudylrirlcn - Sarcina noastrd .este(de) a lnvilla bine;
d) dacd inaintea predicatului exprimat printr-un verb la infi.nitiv sau substantiv la cazul nominativ sti cuvintul grflosau gmo sHdqum(aceastainseamn4)"
deex.: He nodxanuceil,adc- sro suliqtlr r.lLars do vmod,
Acordul predicatuluicu subiectul
(Cozmcoeduuecxasjteaoeoc nodneucdt4uu)
$ 211. Fredicatul in limba rusd se acordd cu subiectul:
- in numir z Vpdx nauuudemcn;
Vpdxuaawattfuomcx,
- in persoanl,la timpurile prezent qi viitor: fl, eoeopr6,rw eoaopfiwt... .
fi. noeoeoprt,lsr nozoeop,&mt
.,., fl. 6ltdy zoeop{tmu,rw $fdews eoeopfima.,.
* gi in gen (la timpul trecut): Ha,aanch yp6x; Havaadcu suad; Ha,aa,ldca
timn ; Hauanim xaudwytot.
186

*r

'.*"'tti'
Co:i.rbtiuoesteexprimatprio numerat"
'" 2. Cind subiectul
""i&oart
iive La cazulgenitii,'iiibiiiciitutiiodtd''itd"ldsingular'Sdil'ia
fliiii;"astriiir"r':i<i
ex6rqr
sint posibileambeleforme: flsrr lr6nr.rlrnoB
-la timpul'prezent

- dacd numeralul are la sfirgit odilu predicatul se pune la singular, iar ld irecut se acordi in gen cu substantivul, de ex.: B xtdcce 6wtr deddEamb oAliH
yveuilx, B ntticce 6w;r{ deddqama oAu6 yvenil4a.
3. Daci subiectui este exprimat prinfr-un numeral colectiv ;i un substantiv
FrTpdeyueaur<da
Ja cazul genitir, predicatul std intotdeauna Ia plural, de ex':
6ec6gyror eo daopi utxtitot.

E
i+

$I
ri
.1i

Dupi cuvintul udcromrco predicatul se poate pune atit Ia singular cit la plural,
de ex.: Hdato,turcoyuenuxda nx6gut (nx6.qsr) eo deop wxd,'ttt'
Dupd ceielalte adverbe de cantitate (andzo, ud,to, a<6,rorcoetc.) predicatul
std de obicei la singular, iar dacd este la trecut, Ia genul neutru, de ex-; B cadi'
;n6draer udao yaanurc6e.B cadj'ocrdlrocs utito vaemde,
4. Cind subiectul este exprimat prin substantive la cazul genitiv, asociate cu
substantive care aratd cantitatea, de tipul: ndpa (percche), norcedua fiumetate)'
uacmu (patte), zpjtnna, 1otuwuacmed (majoritatea), MeHbwuHcm66'.minoritatea)
q.a., verbul se acordi in numir gi gen (ia trecut) cu $rbstantivele care arati
eantitatea, de ex.: trpfnna mypucmoe rpn6xala !'mpou'

L'

t"
I

rJ
I

I'

5 Dac[ subiectul este exprimat prin substantive sartpronume Ia cazul nominativ

gi substantive la cazul instrumental cu prepoziliqc, predicatul se pune intotdeauna
la plural, de ex.: Mu c 6prironr nawnrt eythmLl. tn propozigia Mamu ywni
e edpod c cecmphil subiectul este numai uamto iar c cecmpdil este complement
indirect.

Exerci{ii
l. Indicali subiectulfiecdrei propozilii, ardttnd prin ce se exprimd.
1. CuerrS.x:r naqnn6etc.E.
2. Bce g6nsrrr c orAMecr6, 3. H6roe rtobeAfro B
acrsw uap6ga.5. IIIecrs A6.imrcssa,{Ba 6egocr:6rxa.4. Kyprirs np6.uo. 6. <Kapajx!>>,cninn4.qocs
r rruun6 ,7, Ytl;od:aecs.
nsyuircr rnrocrp6umre.srrrr<ri.
8. Kr6-ro
x6qer c ro66fi uoronopftr.9. Ha craAudse co6pa.nd'crvudro aap64y. i0. Mn6rEe Ils Eac upoyrri.ru Sror pov6r. 11. Mrr c aplirorvr mpiell B Mrrtr,
L87

)
{
)
TI

ii; .

ffi i
[ ,
fl i
.fili
Itl"'
f

i
j
i
i

2, citili pripoziiiiii'si'iiaitcaltt,trb;tn*iti* cu:vtiiil,rti earei ;;;;im'i

Explical!gtpt se realizeazdacordulpredicatuluicu subiectul.

rpr yrauaf oraesfurf,.2. Ha oq6xcn6.nouecn naoapor.3. Ha
l. B x.n6cce
crpilfxe pa6drur pdsqarl oafs cry,q6rr.4. 89 m6p p6cx6.nonart 41{m-gor.
5. B aa6opardprnpa6dranarpfuqarr o.qE6
cryx6rrxa.6, ApdcvdrrL'rrrosrrp6w
r Mrs.7. B urxaQfcrof;ro tror6rou6rru(rsrr.8. rlacrr pa66ru jx6 naufcaua.

il-.;
,i
Sii

9. Epar c gpfrorrr noriud sa cra,qg6s. 10. Mn6ruc xr rac yx6 nporxr6rn poMer.

$l

t i
1,,
ffij
iiil
l: I

i
i
i
:i

3. Formayipropozilii cu urntdtoarele imbindri de cuvintetn rol de subiect, Fili ateng

la acor&tl predicatului cu sabiectul.

:ll i
$;t; I
$l i i
'#t
ff ,
h l i
$ I i
ffi,"

Tpn upuireax, urcrb ner, vu6ro ndceu,rdcxornxo {eror6r, 616yna c rxjrouo u6roropue u3 Eac, 6dmuIar vacrr gop6rr, crdl uruq, ogfu ss yleuurdr
q6uepo
varssfuer. .
asrDePv uruD:rqs
4, Citili propoz4iile de tnai jos. Ardtali felul predicatelor pi prin ee se exprimd.
l. Jl6ror*rr'ol 6f,qeMor.s'ot6rs r rop6x. 2.'Cvorpia 6u e r[zmu y Bac,so
x 46nxeu yfi"rf. 3. M cr6.m pa66rarr yc6pluo. 5. Paccxard saM o rlo6fi no6sAre,
4. or npogomrc6nssr6rg r cro6fi rdrsarc. 6. Mrl (upororx6lu) {poA6rxruu
trr6nne n 6a6ruor6re. 7. Ox xnser6 Ee cMor cxasirb. 8. .lt rvrori re66 crasirs
up6r4y. 9. Eiry rordsxrbcs cpbe3ro x srs6rvrery.10. MEI 6i4er"l p6.u rro3uar6lrntcr o sEM. 11.Ou6,qonxsApa66ra* ceprruee.12.IIro sbr,qonxwrlr6durr
nprror6rurr x cer<i,ryxruuerryypdry? 13. Mu uepecr6nr parror6proarr u norrmi
cn&rt.

il4rI

I
1
tii
t
f
i
i;t
i
fltlli,
t I
I
h- '
fifr'ji i
I I

5. Pueji tn loai spayiilor pwrctate verbul auxiliar potrivit ca setu gi formd.

(Mouo, yxCmu, pewdmt, cmamb,npodotacdmu,nonpd6oewna,
nawi:mo,rdxuumb,
co6upunaca,nonumdmtca).
1. MEr ... cr"rorp6rr rpyr sa gplfra r'a6ma.2. llnxenep ... pa66rarr na n64. Mrl ... up6nxrrno
rov ras6.qe.3. Vsenruf ... gauucirrcx ra onrr"ruu6.rry.
urcirr uo-pfccrs. 5. IIor6 oE 8c... su:rirb nrreparlfury 6esc;ronapi. 6. Os ... rosopfm r6:nxo xa rrocrp6mou sgnr6. 7.,Cver ... rirsts.8. Vsenk... pa66rarr
u 6u6asorre. 9. 5,... arlyyurr crunorroprue uauslicrr. 10. MBI ... no6xarr
ra ercrypcElo.
6. Formulali propoztlii cu predicate verbale cotnpusedin verbesemianxiliare la alegere Si wmdtoarele infinitive:
4grf, 6ecigorarr (uo6ec6aorarr), cnp6urnarr (cupoctrrr), orpaxirr (orpasfrr), perouergondrr, yricrroratr, uouordrr (uotu6rr), ynfrrr (nrlyrrrr), o66xaru (uoo66,qarr).
7, Traduceli tn limba rusd,
l. Cineva dintre copii a intrcbat clt e ceasul. 2. La stadion s-au strins mulli
oameui. 3. Cinci elevi repeti lecfia cu voce tare. 4. Eu 9i prietenul meu sintem
in. stars s6 terminim aceasti lucrare singuri. 5. Pe trotuar trei btrrbali discutl
despremeci. 6. Eu gi Andrei vom fi la tine peste o o16. 7. Vom termina in curind
(sErezolvim) problema.8. El ar fi trebuit str soseascide mult. 9. De cc ai incetat

*'-;16";iii'

i t0.'Noi oiiitcmobiiealiU ;tae;

ii.' lo"c"tx
;cnoncte
ai' ctcutatie.:

.. ,,si inplegi arta,modernii! t2. Voi.fi Sptslo oricc moment si te ajut. t3. El'nu
poatc vedeafdrii ochelari,
'

' 8. Gfuili tn propoziliile de mai jos subiectulSi predicalul. Ardta|i prin ce se exprimd
predicatul nomitnl
l. Mot 6par - cryx6rrr. 2. B up6uaov roni on 6ul yveuurriM.3. Ou 6tner
*nxer6pou. 4. Iloneo*e pa66ru 6rilnngan6uscrbl.5. .{na,uarpr-rulrb. 6. -fl-uc
Brr, Bu-ne ou. 7. Brirrop-rbuoura slrcdroro p6cra. 8. llsas Llr6soBrs rcerA6
6u'l rp66orareneux crorirvry.resur6u.9. .{op6ra np.r*r6nnp6nnar. 10, Ocnosril;IN{
rtarepu6nou nrreparfprr wtiercs. rgrirr. ll. Os se crar uoSrorr, rar uetrln r
rbuocru.l2,EErmzL cr6nu 6aeorirqnun. 13; Brcp noras6lcx ev1y'ne cfnrshlN4.
14. Oni crira 6segb vor,raJrfla. 15. Ocersto nor6Aa 6r,rp6erAoxanrtgofi'
'9. GAsifi subiectulgi predicatul in propoziliile de mai jos. Ardtapi unde verbelesint
unde sint predieate.
-@uxiliare ^,ri
l. Ho.rb 6r,ra6cs6xbs r seorttiAamo csdrrris. 2. n6pe.qoxnOu O# ptA,4ep6arer, u6pnrocc otts<ifi u ccpe6primoocBeutEEELrx
c .qpyr6fi cropordr. 3. Vrp6rcrqsectan6s{Tqf,B l(pyr. 4.\nu cran6strcs reuri3e.5. 5ro sgscrue nsrfuercn
6.9'ir rccrd rrr'trhrcsp6mme Bcexsa pa661y. 7. Crcti
v;anuewft
yndr6xa(6rur
6duu nAcRdBEr,
L na ry66x.
imbindrile ile cu,-intede mai josformulali propozilii cu predieatenotninale.
rurcp6cmre AJrt Eac por"niru; yrmrf;, nscrmrfr,ro rcQu Mripe;Saupfssas
cu6ripbnarread6; triitii'rt, ioffifi ors6i; F.fraar EaME6uorqb; rmdrufi x ot$:
6:.uf,; uibsno nocry'oemufi rvrocq tr6*"4 xenprfrnlft AoxAb; rxc6roe xiiMes-,
Hoe s.qturre;aga{.nrrnre rrcqipcxei lueiiuri;irfoax rdrsas uolr; ortrnruft rocr6wufi afueir.
a) Au predicatul nominal Ib timpul prezeni. Moilet. Srcr portin Am nac
lrrrepdcer.
b) Cu predicatul nominal la timpul trecat' Modcl. Cu6fpcrar secui 6ur6
ranprisnofi.
c) Cu predicatul nominal la timpul viitor. Model. Kivlenuoe r46rue 61iaet
oirc6xnr"r.
ll.

Formulali propozilii an urtndloarele verbe copubtit'eKagirsct, ora:|Tbcf,, norcal6trcr, ctanorfirrcs, crarr,

6grs6rr, rnnitrca'

12. Tradlieli in limba rusd.

l, Munca esG un factor hotiritor de civilizalie 9i culturi. 2. Ideea e$te sufletut operei de arti. 3. Conqtiinfa esteo insuqirea materici superior organizatl'
4. El s-a dovedit a fi un adevlrat prieten. 5. Profesorul a rlmas multumit de rdspunsul meu. 6. Vintul de la nord devinetot mai rece.7. El e consideratun bun
organizator de excursii. 8. Drumul spre cabanl mi s-a pirut foarte greu.
189

188

tr|. Pirfile secundareale propcziliei (Bropocreu6nnsre

q.n6nunpe4noxdnux)

" d) pronume posesivede persoana a III-a:

Atributul ( Onpedeadnue)

,
dgauna inaintea curintuiui pe care-l determini.
,
e) adjectivela gtadul comparativsau adverbe,de ex.:
(Iht<itn xlrfry?). IIu nddaru rdfe no-napuircrn
uonnrep6cnee
fldttme nue rcudtey
(KarcdilxdSe|;
f) infinitirwl verbelor(in special pe lingd substantiveabstracteformate de
la adjective Ei verbe), de ex.: cnoco6uocrr (cnoc66r*,rfi),(pa66rarr, ucenduue
(xerirr), uyreur6ctrorars, yuduue (yu6rr), ronoprirr no-pfccnu.

' R6spunde la intrebirile: rcarcdil?

ueil?xomdpotil?
B xduuamy eowti uonopht ddeyuu<a;r'er - Raraa 46nynrxa?
ureerHsauarq.
Er6 paccrcatut 6tiuu ecezdd uumepdcutt. -Vau paccxizut?
fl 6&cmpo petuila nrtryrc sadciuy. - Romopyro saa6c]'?
'fn limba rusd atrihutul este de doud
feluri: acordat gi neacordat.
$ 212. A. Atributul acorilat (Coznacdeauuoeonpedetdnue)
Se acordd in gen, nurndr qi caz cu cuvintul pe careJ determind qi sti intotdeauna inaintea acestuia.
Se exprimd prin:
a) adjective, de ex.: Ha ro,'ry66*r adSe noaailMca 66;rnre o6mx/1.
(Ha xaxdu s66z'! Ranie o6nar6?) 666yurrcuu cad 6ut 6ueuu rcpacilo.(Vefr cafl)
b) participii, de ex.: Ou dd,teo paccxdsuean o nporfrauuoi rcufize (O xaxdii
rrifre?);
c) pronumz gi numerale, de ex.: Hiwa cmpaud uoaoddem c xdncdua dul.tr
(Vtt crplttz?)?ta rcaizt unwzpdcnta (Ktria rnfra?); Hltxu aecmd uaxdd.qmcn
a uerirpnagrlaraupadj' (Vwwec'ra'! B xomdpoa prAy?).
$ 213. B. Atributul neacorilat (Hecoetacdeauuoe onpede,tdnue)
St5 de obicei dup6 cuvintul pe care-l determinE gi se exprimd prin:
a) substantive in cazul genitiv fdrd prepozi.lie, de ex.:
Tempddu yueur({n y yw)nteaa. (uan rcrpilir'l)
Poudau Typr6nera ue6oauw{tetro o6bgMy. (auu povidurt?)
b) substantive tn cazurile oblice cu prepozilie, de ex,:
E uaw edpod npudxaa need4az cro;rriqr,r. (rcaxdfraenfd!)
Ou ene4uaaficnr uo cepA6rnnru 6o"'r6gnru. (raxt5il cneguarrrtcr?)
E x1tnfit 6uLtlmat ua rconq6pr. (xarcfie 6utdrar?); Oud cadmpum ua cmapuxd e
g;rnuuofi 6opog6ft. (xaxdzo crapuxi{!); fl onhmo acmpdmuaaco c qertoedxou s
66.nou nocnbue, (c xaxila ueaondrorra|
Observa1ie. tn componenla atributului neacordat intrd gi aceie euvinte care
se referd la substantivele ce se g6sesc in cazurile oblice, de ex.:
fion c rvrpdluopnrrur ro,r6nnaun (xaxdit gov,?), Pa66mano pjccroruy nturcf (tiaxda
pa6ora?);
c) imbindri de cuvinte formate din substantive la cazul genitiv, asociate cu

adjective sau numerale, de ex.:

.fl noeoeopilttco cmyddnmoaa
rp6rero rclpca (c xarcrtu cry46urov?); .E xynil,",r
l6ltoxu n6proro cdpra (rcanie h6norca?);Snto ,aeioadxruc6roro p6era (raxdfr
.rerosrU;
1on

er6, e6, ux, de ex;: Er6 (e, nx)

$ 214. Apozi{ia

Apozilia determind obiectul, dindu-i o altl denumire, de ex.: Yqenix

Moncry e rtdcce (Rar<6ir yuewhx?)
Este un atribut exprimat printr-un substantiv care sti in acelagicaz cu cuvintui
pe care-l determind, de ex.: V,rilme,xadat xutizy yaeuurcj:tr{aauriey.
Dacd. substantivul-apozifie se schimbl dupd num6r, atunci se acordd cu sub$tantivul pe care-l determin6, de ex.:

i
t

I
.:

1
ii
:l

Fepdfi-r6r.rux e{tnoauua ceoE saddaue.

Feprin-.nEr"rnrx e&noauutu ceo| sadduue.

;l

Cind apozilia denumeqteo institufie, intreprindere, ziar, revistd, operS literarE.

etc.. atunci, indiferent de cazul ia care se gdseqtesubstantivui determina! ea rdmine
la nonrinativ, de ex.: Mampfc ddnzo paccxdabtnat u.n4o ttpdicepe <Anp6por.
intre substantivul determinat gi apozilie se pune in scris liniuld de unire:
a) cind apozigia gi substantivul pe care-l deterrrind sittt substantive comune,
de ex. : dou- uyz iil, meaeSdu-aemoudm, n dmrtux-xocuowiem g.a.;
b) cind apozitja exprimati printr-un substantiv comun std dupi substantivul
propriu pe care-l limuregte, de ex.: Koucmfut4a-nopm,hfauzda*t-cend,IltbhtdHb6tepo, Bdttza-pend.
DacE substantivul propriu st6 dup5. cel comun atunci liniula nu se mai pune:
nopr Koncrduqa, ceJrd Manr6lr.u, 6sepo Hlrrrt6nr, per/r B6nra.

$,

Complementul ( lono ttuduue)

tl

j[

(flpuaoucduue)

Rlspunde la intreb[rile cazurilor oblicet xoe6?-uee6?rcoui,?-ueuj,? rcoe6?qnto? reaT-raeu?o ttou? o aEa?

De cele mai multe ori se referi la verb. Complementul este de doud feluri:
direct qi indirect.

$',,

$ 215. A. Conoplemenful direct (Ifpnatde donoaudnue)

.1
r:iJ

*I :,,:.,
".:r,'
iff

a) substantivela cazul osv2a1fuJdrd prepozi1ie, aritinci ce acliunea trece asupra

lntregului obiect, de ex.i OH npouumdtt nnrtny. (Ilpoaumdt tro?);

'#.,;:r'
'' '"
-{Tri;

ffi

Se foloseqte de reguld dupd verbele trcnzitive. Se exprimd prin:

t9l

b) stfrstintive la"ciazulge,iitiv f6iA-iireitiiTtlie;'"aidtihd cE abtiiiiiCii sc iEbTiinge

doar asupra unei pirfi dintr-un intreg, de ex.: Oa e&nw s6ro (B&nut ren6?].
Otu uarutd.,nxeuoaorc6.(Hatuad wr5?)
Dup6 verbe tranzitive la forma negativd se intrebuinfeazd,,de asemenea,genit.ivulfdrd prepozilie, atunci cind dorim si subliniem nCgarba.Comparali: fl ne
xynilta eazimy- fl ue xynfiaa easdmot;
c) tmbindri de cuvinte formate din numerale la cazul acuzativ (sau adverbe de
mi.surd Ei grad) gi substantive la cazul genitiv, de ex.: On xynfin gficnru
rapanAau6fi(Ryntfu vo?);

'

. .ieazd, de la el cereup:complemenf,indirccl:errprimatrpria-;sub,stantiv,;in,sarnrl..dativ.
.cuprepozilia rc. Comparafi: yeawdmt lv{tihcttarynaucenue'i yii;menn, tuodilmv
:::
'r
:
. ;:,.,,lii iue nn66ebx vmduuo.
*--^-;i-i-:p1ii5sub,stentiidlui'iicbi'esprihile
un v6ib intraizitiv, atunci aCesta
cereracelaqi
caz qi prepozifie ca gi verbul de la care s-a format. Comparati: 1opdmrca sa
no pddune-.mocxdno pddune.
iwti-6opu6d sa i4up, moctcoadmu
I Xqineti I citeva exceplii:
no6edima epazd-noddda aad epaedu
unmepecoedmtca ayswxoit - uumepic rc ujtswxe
doeep.kmumoedpur4y - doedpue rc moedpuugy
saefidoeamomoedput4y- sdeucmu x moedput4y

d) pronume,adjectivesau participii (cu valoare de substantiv, de ex.: fI

yeawdto er6. Mw ecmpdmutu niwnx (Veaucdrc rcor6?Bcmpdmutu rcar6?);Mat
nosdpaeaheu6nfrrcnx c daEu polcddaun (Ilosdpaenfieu ror6f ; Onil ctj,wawn
euuudmertuno
roropfqero (Crjtwanm ror6f ,'
e) numeralesau infinitive ale verbelor, de ex.: Pagde.nume
r6csrb uq dea
(Pasdenime'rno?);Kouandrtpnpuxaztinne rqpfrr (Ilpuxastin ura?).
Complementuldirect semai folosegtepe lingd uneleadverbepredicative,de ex.:
Mae scan 6pina. (Imi pare rdu de fratele).

Adjectivele qi adverbele la gradul comparativ cer dupi sine un complement

indirect (substantiv in cazul genitiv), reprezentind obiectul cu care se face comparalia, de ex,: hpve c6tut7a, 6eade cudea, rcpinve trceadea.

$ 216. B. Complementuliulirect (Kdceeauoedonoauenue)

Exercilii

Se exprim6 prin:
a) substantiveIa drferite,cazuri oblice cu sau firi prepozilie, cu excepfiacelor
atdtatp la $ 115,de ex.: .fi nadapia xpfry rop66rcyxonfitw (Kow! nodapfia?);
(K uevrf eomdeuacaT);On paccxfudnaemo6 rrclcjpcnx
Mw zomdeuacar ercrinrenara
(O t6u pactx tisweaem?
.
)
b\ pronume, adjective $ participii (cu valoare de substantiv), de ex.: Omdq
eopdfimca
urrr (Keu aopdilmca?);O4rolrf apyvrittu dumdu (Komy rpyufau?);
Bce cuompd.,tuuanpum6guoro
(Ha xor6 cuompitu?); Bpavda,r 6clbn6trypeqdnm,
(Kow! dan?);
c) construclii ca substantivetn cazul genitiv dupd numeralesau atlverbede mdsurl gi grad cu saufdri prepozifie,de ex.: Y un6rrx yrexurc6recmuctoedpurcu
(y
ro16 ecrr?); Oaa ecmpCmu,taco
c gaywfrnr cnoprcm6uor (C reu ncrp6runacr?);
d) construclii cu pronune sau substantiveLa cazul instrumental cuprepozipiac:
Ei,fywrcanocadtanau c cecrp6i noc&ttrcy
(Kow! nocilna?).
complementulindirect semai referd qi la substantivelede provenienf[ verbali,
de ex.; vmdauercuieu (umdnuevezd?),pyrcoeddcmeo
(pyrcoehlcmao
eocyddpcmeou
veu?), to66ao rcnpupdde(an6deox ueuy?).ilfDaci verbul de la care se formeazE.
este tranzitiv, atunci substantivulculrol de complement st6 in cazul genitiv.
Conparali, Ifocrnp1umt dca - nocmphfrxaddnz; peutdma sadduy- pewduue
sodd,tu.
792

l. Gdsili atributele in propoziliile de mai jos. Ardtali felul lor gi intrebdrile la care
rdspund.
1. PyrrafaarAdsyrxa co cs6rrbrMsnorocdus cuorp6la na uenf. 2. VcrauosliMerif. 4. -II ruo6mt>
lacr xopdnrarnon6Aa.3. [p6llor lldxosa rcerg6 uarepecoBerrr{
rar6rrca ra n<5Are
c n6pycorra,
5. Brop6r EeAdmyxd raEr K xosqi. 6. -fl se gnar
4pyr6ro .reros6rasecer6eer6. 7. Ha pyufuorurrrr.rq6,c 6onrruriwupauriru r6cov,
cnina rony6ire ura3e.8. B:rec;i cnduuanncrnrfsbs ronoc6.
2. Inlocuili, acolo unde este posibil, atributelecu pronumeli ero (e6, trx).
1, Onu pa66raror n'r6rnrnarececrpri. 2. Bce qurdrcl c raurepcolrpor,r6nrr
JI. Toncrdro. 3. Trr ne suierur u6vep re.lieS6uallprifru? 4. Meni ncer46rurepecosira xugrb xounosriropos H n[c6rereft. 5. Bu cvrorp6.rurodcy uo.nogdroApaMarfpra. 6. Terp6aa 5rsft yqenrirrrrslicrne. 7. Aorn6a ruorixror6puuefi rce c:ninra.nu
sur\46reirruo. 8. ,{d6prre cnor6 apys6i rcerg6 nouor6ror.
3. Traducelitn limba rusd imbindrilede cuvintede mai jos ;i formula1i ca elepropozi!ii.
Bunitatea mamei,vitejia soldatului,albul zdpezii,frumusefeamdrii, bogd{iile
patriei, indeplinirea planului, discutarealucririi $oise, uo bliat de vreo laprc
ani, rochie din md.tase,tinir de statur6 mijlocie,pricepereade a compuneversuri,
capacitateade a se apira.
13 -

Gramaticalimbii ruse de uz scolar c, -

1581

t 93

,,i"i#,!,^[i;it,::.,,-".,.::
:,.. :
.4. Transcriegi..textulile.mai jos" qi subliniali-imbin'drile.de.cuuinte.eare.eon|in,:,aior:ilii.:.:.
Ardtali cum se acordd. Explica\i folosirea liniulei ile unire.
l. floer Hexglgor upore.n csoE A6rcrao na 6eperf perri B6nru. Perli B&ry
on socnes6r B,csofx npor-rsreg6rrrx. 2. lI sor rgdr sor$r46u!{rla-3ryi. 3. Pliccxue
E6rr 6sesr nrb6fir cx6sxn upo I,Io6na-Iaprnra r ?b6uyrm<y-7rypdur6. 4. Exegrdnno or6q qsr6.r <<Vvr,rreglcryro rup"tyr-J. Orri .qdmo .nro6of6.irucr pexoft
I{E9fi. 6. O rdpone-rep1y na Hes6 ursrux6ro uprf6wr.7. Orlh Ao6xanu go ro.nx6ra
<<Arp6pa>.

t,:i

r ;1,

iirt'

iir.
iiiti
iiiil
'iil;

;ijiir
liiri.
ilrrr

iiliil

iliil
]iiiii

ililili
iliriil

ilijiir

iiii

ii.iri
litil,

l';i.

5. Ardtapi complementele;i precizali felul lor. Indicali la ce tntebare rdspund gi

prin ce se exprimd.
1. f, ,q5mo xAar er6 ra frurue. 2. Os 6ex6n K Apiry cnpocfirr erd o6 yp6xax.
PagAenrire
3.
Er.lcrn ruecrL IIa Asa. 4. OH en6et vn<5ro paccr6roa npo 4eperducxlrx
oxdrarros. 5. flo ,qop6re orri acrpdtrnu Irau6ro gnarc6rarrx. 6. Ou6 npunecli
rmitrlaft cauor6p u.r|ia:c.wK.7. B6poura, ne xonire nII .{6rc? 8. Xenrlro EaMcqacrrfraoro nyrrf.
6. Ardtagi unde infinitivul fbce parte din predicat gi unde este complement direct.
1. OHrl pernrtnr uo.res6t n nee!.2. Cudpuru c sefi os nuxorA6 ue uor. 3. Bce
nonpocrina ee 'crerb uro-rur6;iur. 4. Ou npnrag6n scrarr p6uo frpor,r. 5. ON
;166rr sfiriirr

,
;r.,,,.,.:. _ 3.. Complernentul circumstanJial de . cauzi (A6cmairne",tocineo.:npurlrigvr)
rispunde la intrebirile wueuj,T om'aeed?us-sa qezd? (pentru ce, de ce?) no xarcd{t
'npuutine?(din ce cauz5?).
'" "* [Io orufi6lce oad ossrui rneo:bmempdda.
- flo.remf oud Bsnadmeob mempddo?
crttouozo edmpa au ue uoeafi - llr-ga verd (noreuf?) uut ne uoen]
-FIc-:a
npodottcdmu nynn.
npodoaucdmo
n)mrc?
- Or nolndnna oH He aoe eoeooilmu.
- Orqer6 (no.rerw5r?)
ott He Jr4ozeo6o-

nrtmt?
4. Complementul circumstan{iat de scop (O1cmoimetbcmno 4(au1 rdspunde
la intrebdrile savdu? (de ce?) dta qezd?(pentru c,e?)c xaxhil4enuo?(incescop?).
- Ond nowad e uazasrht rvnfur
- Saqeu (c raxdfi ufurrlo) oua now,td
nadmoe.
e *tazas{rn?
- C,nryrttc ocmeaceiltca Alr 6rAnxa.
- {irr qerit ocmauoe*rcn cniaprtr?
5. complementul circurnstgnfial da mcd (o1cmahmeatcmeo 66pasa dhilcmeua)
ndspunde la intrebirile rcax?xaxtiu 66pasou? (in ce fel?).
* Kalr nilwem?
- Ou nilwem no-p!,ccttu6er orori6orc.

- Mopds cepe6pr5ru
aeercdtna depdeu'rx.

cruxf rcnyx. 6. Og xor.ir nognaxdtrrztrcs c i.aofvu 4pysrfvu.

7. Traduce{i in limba rusd urmdtoarele tmbindri de cuvinte Eiformulapi cu ele scurte

propozilii.
Mullumit de rezultatele muncii, un pahar piin cu vin, a se speria de greutifi,
a mullumi pentru ateutie, a lupta pentru indeplinirea gi depiqirea planului, studierea
timbilor striine, interes deosebit pentru muzici, a cum.pdra piine, a. bea lapte.
$ 217. 1. Complementul circurnstanfial (O1cntohrneataneo)
ln iimba rusi, ca gi in limba romdn6, complementul circumstanfial este de
mai multe feluri.
Compiementul circurnstan{ial de loc. (O6cmoimeaocmao udcma)
aratd. locul acliunii - rdspunde la intrebarea edel (unde?) qt direclia miScrtrii r6spunde la intreb6rile: rcydd? ,utde? incotro?) omxi,da? (de unde?) dorcj,da?
(pini unde?).
- fge pa6drarot?
- Outt.pa66manm B caAy.
* Iluoudput w,qu edceao nnep6.{.
- Ky,q6 tuffI?
OrrJ.qa .qonocrinrcl?
- I4s.qaru douocfiauco ssj,xu aj'saucu
npoao4in?
-.{orf4a
-Ou npoeodil"adplza,qo yrr6.
2. Complementul circumstanfial de tirnp (o1cmohrnearcmeo epdueuu) rdspunde
laintrebdrile: xozda?(dnd?), c xaxux nop? (de cind?), do xaxux nop?(gind cind?).

-Jl6roru onfi 4sduauna u6pe,

- Ond.6u,ad sdunmac Jrrpi ao
uis4neft x6vu.

- Korgd 6s.qnra?
- C marfix trop Ao tcarcicxaop 6ortd
ednsma?

- ICarc(raxriru 66paroru?) rexii-n vopds?

6' complemetutrcircumstanfialde misuri qi grart (o6cmoimeaucmeoudput

u cntdneuu)rdspunciela intrebi.rile *o crd;rrro pas?'(de cite ori?), xan urriro?
(cit de mult?), rar.qrfurro?(cit de mult timp?), n rarc6fi rvr6pe?
(in ce mdsur6?).
*

.f rprix4u nacmJtud,ta deeptr.

Pe6duot<tri,l,o ecnt.
Ouil crcdriauaem66yca ixess Adwa.
froxLtdd 6ul 6\ent wnrepdcnwil.

*
*
*

Cr6;rrno pas a nacmyutitr?

I{an *rniro ecm peddnox?
Kax ,q6nro xa6nra?
B nar6fi wipe dox,rtidfiw,r uumepdctttttil?

$ 218. Exprirnarea complernen{uluicircumstan,tialde loc

1. cind acfiunea se petrece intr-un anumit loc, complementul rispunde la
intrebarea rae? gi poate fi exprimat prin:
a) substantiw la cazuriie genitiv,.dativ, instrumental qi prepozilional cu diferite prepozitii, de ex.: Aemouo1t)auocnrauoailaca
sdsre nuuh (caz G). Jlddxa
n,zdeaemno rirepy (cazD), Cmapin omduxtitt rroA .udpeBoM (caz l), ieuuaepdd
pacnondacen na deperdx Eee& (caz p);
b) adrcrbe de loc, de ex.: BAaren6 eu.dndtucu edput. Ona pa66maent g6va.
2. cind aratl direclia acliunii (miqcdrii) complementul circumstanlial de loc
rispunde ia intrebarea ryg6? gi se exprimd prin:
a) substantive la cazurile. dativ gi acuzativ cu unele prepozilii,
uditm x,q6,qyune. {caz D), Aentd|yc xddwn e eipo| (cazul A);

de ex.: flimu

b) arlverbe de loc, de ex.: Lldilme rnepq, pe6.hma!

194
195

tt,j

3. Complementulcircumstaniialcare aratd locul de unde porrelte acfiunea

rispunde la intrebareaorxf4a? iar cel care aratd locul limitd pind Ia care se
sivirgeqte migcarea rdspunde la intrebarea gorcf4a?
Aceste cornplementese exprimi prin:

Dativ
Acuzativ

a) substantivein cazul genitiv ctt prepoziliile om (c), a.a,respectivdo, de

ex.: Ifdesd omxddumor cr6nquu. Ou{t eoscpauqd.nztcu
co craAu6na.Ou npoeodfia
ueuA go yr;ni;

Prepoziliile care se folosescpentru exprimareacomplementuluicircumstan[ial

Oncfla?

$ 219.
lntrebarea

,{orfaa?
6mts, dro,to,
edste, us
(lingd)
aorcpyz
(in jur)
edoat
(de-a lungul)

Mu ecmpdmutuca 6sms (6ro.no,

y) u6ooeo redrpa.

cpedfi
(in, printre,
in mijlocul)
np6mue

Cpegf ndprca nocmpouttu pecmopdu,

,{dmu manqitron norpfr

;rrcn.

pacmjtm

Itrp6rnr urc6,rrr omrcpdtauadeuil aa

(vizavi, in f
eiln.
uriuo (pe lingd. Ildesd npoxddum vfiwo tr6cx.
ymqe

Vueuilx nodxddum rc y.rriremo.

Ont cadh.mcn3a cron.
Rdwxa sa1ecrcdaa no1 Aw6u.
Mtt eowa{t n arr66yc.
Pa1dquil udEm na w6p.

om (de la)

Typficmat

ornoescrcdrcm ot rocrri-

Etillhr.

b) adverbede loc, de ex.: trIrAa,nerc6

meqEmpercdBdna.

B,Eo.nr 6y;rrnripa
oepe6bfl.

r (citre, spre)
:a(la, dincolode
nod (sub)
e, na (in, la)

qeroedx.

Genitiv

zs (din)
c /o) (de pe)
u3-34
(de dupn)
zs-nod(de sub)

Yqeuurcdt e&turrtu n, xlicca.

Onil ywail co craAtrdaa.
lls-sa cmdpoeo ddpeea noaeiltcn
adiuqurc.
.fr esaa rnempddo trs-trog Kufiru.

do (pini la)

Cnopmcaduut do6ecrcdtu Ao Qfmma.

$ 220. Exprimarea complementuluicircumstanfialde timp

1. Cind rlspunde la intrebareaKorA{? complementulcircumstanfialde timp
se poate exprima prin:
a) substantiveIa cazurilegenitiv,dativ, acuzativ,insTrumentalqi prepozilional
cu prepozilii, de ex.: .{o o66aa.uw xodiltu Hanrtacrc,a u6c;re o664t uu omdutxdm (cazul G), IIo rerepftn 6dbywrcacn4dmpummerceisop (cazul D), B nocrcpec6nrey ueart 6ydym edcmu(cazul A), fihda npuddetnu6pe4 H6ruru r64ont
(cazul I), B dnrycre .uutnoddeae adzept (cazul P);
b) adverbede timp, de ex.: Vrporu a ddttatosap.hdrcy;
c) construcliitemporale,care indicd data (vezi $ 119), de ex. OHtipodutdco
$ro m6pra 1962-ror6na.

no (pe)

IIo

sa (dincolo)
zod (sub)
ruad (deasupra)

Onil arb1nm zyulnta ra r6po.[ou.

Tempddu uaxddumca uo4 rcufrofl.
IIaa cro.l6u aucfim adunoqxa.

2. Cind r6spunde la intrebareac rcarcfixnop? (c rarcdro np6ruem?),,qo

rcanfix uop?(go rcar6ro np6uern?)se expriml prin construclii temporalela cantl
genitiv cu prepoziliiie c qi go, de ex.: Ifoim nd,laa nucdmbcmuni et4Ec g6rcrna.
.{o xouqri cno6fi xricnf, on npodoaxdt 6opdmucasa cudcmoenoddil. C 1971
r6,qa ,qormapi 1J}77zddautt trcitu e zdpodeIfto&amu.

ndped (in fafa)

udmdy
(intre)

Ontt ddno paseoedpueaaan6peg

nmev. au4da.
Mxny My36eMn Mara3{HoM
ndaamuux.

3. Cind rdspundela intrebareaKaK A6nro?(cm6.mxonpdueru?)se exprimi.

prin construclii temporalein cazul aatzaliv, de ex.: .E pa66maauad dorcnddon
q6ryro ueA6nw.Au ne 6ut ua udpe sc ndm.

e, ua, (in, la,

Pe), nPu
(pe lingd)

Moir 6pam !,vumca Ha Sanyrbrdre,

aaYvjtcuBJluq6c.
flpu ranrige ecmb sdtcmasKa.

4. Cind rispunde la intrebarea rcarc icro? complementul circumstanlial

de timp se exprim6 prin construc{iide tipul pae e weddato,dta pdea e udcaty
etc., de ex,: fl xotcy s 6accdfrnlpa pira s ueAdJ[o.

udiim uotoddit

L97
196

gi.ill,rl
,,.ili

'

!, Cind rdspunde la intreb5-rile_(r) ra 4a66j cpsrc?, (B) ss ran6e. npdux?,

sa rar6i cpox? (xa ralcrie np6un?) sau s rar6fi cpox? (n ramrie npin:l?) se
exprimi, de asemenea, prin construclii temporale cu prepoziliile ra, na qi a.
Compara{i:
(B) 3a rcaxdil cpox?
0u nanicdtt pa66my la gna uac{.
(in decurs de doud ore)

Ha xaioil cporc?
Mot ydxatu ut zdpoda lra Mdcr{u.
(pentru o lun6)

6. conrplementul circumstangial de timp rnai poate fi exprimat prin gerunzii

sau construclii gerunziale, deex.: Bftirar r:46nry, n ecmpimutcn c norlma]tt'uoM
(Roedz .f, ncrp6rnlcx?). Haxo4fcu a! aorr{le, oa nogeouil uau (Kora6 ot
uossoHlir?).

-*. '.-...'.'
*,
E.
*
.r!?:4$n+;.

r,

lntrebarea

Exemple

#*

.f, roropfn c unw ndpedypdxauu.

Aas6t rcrp6rnvca udcrcdydeyaA
nepep6taauu,
Hexopomdqur6ru sa o6ddou.
Oa yrur c aocxddoucdanqa.

B
*

,n

a
g
+

*=
t:
:':
*

Prepozifional

r]

Folosirea prepoziliilor pentru exprimarea complementului

circumstantial de timo

Orq pogfrcn e 1930 zody.

Ha lmoil aed6,te x sar6uvy pa6dry.
9ro cayutnocb no so3rpauiiuuu wj
adrepr.

IIpu nepexdde
udpeslinuuy on rapj,urnanp6rrnna5irltrlgorognuxnr.rr,

f
.T
-+
ai

$ 222. Exprimarea

complementului

circumstanfid

ile moil

$ 221.
lntrebarea

Kor.qd?

j Prepozifiile
I

Cazul

fio o6dda urr laropiinlr Ha cdlsue.

Il6t,te ypdrcoat noftn! r xlrnd.
Mrr xoarlnu sa norinral'alr naxaalue
npa3oHu.ria,
.{ npocnincr cpedil uo.ru.

AO
nrSc,re
naranl.ne
(in ajunul)
cpeAx

(printre,
in toiul)
C rcaxfix nop?
{o xarcfx nop?

C deesmti uactia x-ntpd do cevi ,aacde

oduepaoy paGdran n 6n6luordre.

Kora{?

Epar npramEa,rloM6it r o6ddy.

IIo eeuepdu Mbr c Hurvrurp6eu r
rudLxuarrr.
f, afiraaro, rro rar6nuy pov6x x
xonui, ueddnt.

i ootit

K rcaror.ry
cpoxy?

Il
B
HA

Kora6?

B xar6fi cpor<?
3a rar6fi cpolc?
Ha rarc6fi cpor?

;i
,i. ,'''
';.:

. ,:
lr,,'i::.
: : : 'l'
" ! : ! irl . l rl
fr'.{,i.,

19 8

.r6per
3a (ao)

t_
I
B

3a
fia

l-

Cornplementul circumstanlial de mod rispunde Ia intreb5rile rar? (rarfin*

rffipasou?) qi poate fi exprimat prin:

Exemple

B inty ulay r no6gy a rdprt.

IIa ctddynuyu& leua s rafi.uj x re66.
Vdpez daa dns r'rn 6faer y uac.
Og sosJr B 3aJr 3..i nama uuuim do
naudta cnexmdx.,ta.
-fl upovurira paccx6: e oditu aiaep
Os al'rnoruxlr ta.q6.nuesa qac.
Cerpet6ps srrxo,qfr ua nun!,m1t.

;i
a

:+

a) substantive la cazul instrumental cu prepozilia c sau fdrd prepozilie (vezt

39,40),
de ex.: Onu nowni x e&xody 6drcrpulrn Ear{Mu. Ou et c 6o.nr,urfilr
$
rnnetftou;
b) substantive la cazul genitiv cu prepozitia 6es, de ex.: Otr ctti,waa paccxds.
6er mrrep6ca. (Vezi construcliiie modale antonime, $ 53);
c) odverbe de mod, de ex.: Ond xopouri zoeoputn no-p;iccrn. ,Qdoourcacui,*
mpwn Ha ueui s6,ceno.On nb6um xodilma uenrcriu;
d) gerunzii Si construclii gerunziale, de ex.: Ou omadmu.dna eonpdcaryuil*
mean taamtltcs. Mw ctj,uaau eoeopir4eeq cMorpd euf n rnari"

$ 223. Exprimarea

complementului circumstansal

de cauzi

Conplementul circumstan{ial de cauzi poate fi exprimat prin substantive

la cazul genitiv cu prepoziliile rr3-s&,ll3, or, de ex.: ?Ir-ra cfi.firuoro Mop63a Adr?rr,
ne uoani uepdma ao deopd, (Iloveuy?, ue-sa veed? 46ru ue r,lor.nf arp6rr?).
Yqtimeaa futnau nordsntie coedmu s3 xeJr{nf,r noarjvu uaa. (trJoueaj' AaJr saM
cOBdrbI?). B xduname 6dtao dluuo or cdtrrxa tittuit. (Ifoueuj;? Om ,teed? 6tLno
4jr.r.rxo?).
Observalie. In sens cauzal, prepozilia nr se foloseEtede obicei cu substantive
abstracte care denumesc sentimente sau atitudini, indicind cauza care determina
persoana s[ actioneze can{tient (no*tozdnzu us covjtecmeua- a ajuta din compatiune, omxasdmbcn us adpdocmt!- a refuza din mindrie etc.) ; prepozilia ot se folo*
seEte,de asemenea, cu substantive abstracte caredenumescsentimente.darexprima
199

.r"

f ,..
',#- *- ; ' - "

iiiro ciri:ditei^i"t ;cffi;'d;-;i;n;;nA";'niiiinli,'faieii ;il6ffi"1";-;;1i;;i;";

asupra ei (norcpacndmuom eoanduua- a ge inrogi de emofie, natixamt om

adpa - a plinge,de durere etc.)
Complementul circumstanlial de cauzi mai poate fi exprimat prin:
a) substantive la cazul dativ cu prepozi\iile no, 6laro4api, de ex.: flo ourfi6re
ua gpyr6fi u<5esg?).Btaroaapfi, meodil
oH ce!, Ha dpyed'it ndesd. (Iloaeuj,oucer'
(Iloueny?,
pa66my
Eaaeodaph veuy? r. 6r'rcrpo
tr6Morqlr a 1rhcmpo saxduqur
gax6n.rur pa66ry?).
Observalie. Prepoziliile ua-za (G) 9i dnaeodaph (D) au sensuri diferite. Comparafi:
Braroaapf ct6ry uu 6j'deu xodfimo
lls-ra 6oJcm6ro cl'.6ra aut ne
na n&ttcax.
ao etufi npodo,,tucdmunymu,
ou cnoudn ce6d
b) gerunzii ;i construclii gerunziale, de ex.: [p*ruyn,
ndzy. (Iloveuy or cnou6n ndry?), flpo.Iur6u urcrM6 or c(rua, uamu aatrartd
ntdrcarnu. (Iloueuy lr;atu rra'tarh nn6raru?);
c) adverbe de cauzd, de ex.: Oud noteu!-ro ue nodzomdeunacu rc ypdr<an
(Iloueuj, on6 se no4rot6rturacr?)

'- -rorra

MudxecrBe.fli,i tp,t".g"t trocryq6rB erd oxE6.'tr2,Affitoog,tn"-o" *rru:'

srisaM, uoryn6r upo.aj'rrrr.'13JCrp6uuefi becnrir.qo trbsgnet 6cen :on upoxfu
n Aepesftfirov g6nr,rxeJIecErm6.

H
#
E
6

;,

_* _

'
t:

9. Traduce\i in timba rusd uimdtoarete expresii temporale ;i modale.

rl Din tinerete, pind la bdtrinele, 24 ianuarie 1859, in iulie, in fiecare an,
in fieoareslpt6mind, la 15 septembrie,
timp de doud zile, pentru cltevazile. b) Ca
s6geate,cu cuvinteletale, flri greqeli,jucindu-se vesel, ca aurul.
"
tO.' Formulali scurte propozilii cu expresiile taduse oiblinute prin efectuareaexerciliului 2.

ry'r*duceli

*
'{i

1. De obiceidupi prinz bunicapleacdla ea in camer6si seodihneascd.2.Din

cauza ploilor nu s-a terminat strinsul recoltei. 3. Mulfumiti ploilor anul acesta
von avea o recolt[ bund. 4. Ei mergeauinainte, ticind. 5. Din toate pirfile se
atzeau glasuri de copii. 6. Am venit la gari s-o intimpin pe prietena mea.

t
E
E
$"

1i '

I
i

tn limba rusd.

-t\
I

$ 224. Plrf,le multiplede propozi{ie(Oduopdduuevaduotnpednoucduux)

{
I
DouI sau mai multe pdrli de propozilie care rd.spuadla aceeaqiintrebare, \_-"
referindu-sela acelagicuvint (saugrup de cuvinte) gi carejoaci acelaqirol in propozitie se numescmultiple. Multiple pot fi:

Exprimarea complementuluicircumstan{ial de scop

Complementul circumstanlial de scop poate fi. exprimat prin:
a) substantive cu prepoziliile Arrff, K, ua gi ra, de ex.:
fr rcynfinqaem6e,q;rr u6te3u (G). Mut eomdeuucn Aass6 K uicrMensofi pa56rc ( D).
Podimenu nodxatu o edparna 6raux(A). Md,ua nouuttis r4aragts ra nonjrxamu (f);
b) infinitiv (de obicei dup6 verbe de rniqcare), de ex.:
Ouit rzodxaau a edpur.o'rryaxfn"l
c) adverbe de scop, de ex.: OH saq6M-ro npuwda K Ha^4- El a venit pentru
ceYa la

:a

a) subiectelecare se leagd de acelagipredicat, de ex.:

Yrenumi, yrenrturra yrnrenfi co1pa,nico
no gaop6 nmdrnr;
b) predicatelecare au acelaqisubiect, de ex.:
Ha yphrceuu uudeo qnrieu u ronopriruno-pjtccrcu;*
c) atributele.: Kpacfnufi shrc6rcorop6cra fiuowa eoutE.rte uaut dou;

nol,

Complementulcircumstanfial ile misuri qi grarl se exprimi in special prin

adverbede m6surd qi grad (vezi $ 190).

d) complementele directe ;i indirecte: Ilepedait npulern rcerwl poAirercir,

6pirrau,Apy*fu;
IIo j,auqe edmep zna,t n6prr, 6yuixrcn, nbrnb;
e) complementele circumstanliale: Onu crwompdrruua aeed r6ce,no, c nHTep6coM a nrodondrrcrsoM.
lntr-o propozilie pot fi. mai multe p6rfi multiple, de ex.: Ond ne Afrwa.na
n ne sa66rnracs o csoEu lnq6 u trptrq6cne.
Pirliie multiple de propozifie se unesc intre ele pfin conjunclfi sau se despart
prin semne de punctualie
Conjunc{iile care le leag[ se impart, dupi sens, in trei grupe:

Exercilii
8. Citili propoziliile de mai jos ;i indicali complementele circumstanliale. Ardtali
la ce lntrebare rdspund, felul lor ;i prin ce se exprimd:
1. OH d.reEr nroofn rynirr no r6pogy. JIyn6, xat6,rocr, cvorp6na Bnuna6TeJrbrro sa ner6 c .rfcroro s66a. 2, Cr<6po cvrdpxllErcs, u vrt nepe6geu perf
npr.r rryn6, 3. Os ncrar r,r or rasylr.lrduusEe Mor crar6rr nrl cr6sa. 4. Epar ut
rrpeAocrop6xcnocrra (pruden!6) aarcpriurorcr6. 5. .{ peuflin nofttti Aorradfi uerull c
x6rnt. 6. K6werr.r na c6pA{e orrycrfnacr lpycrb. 7. fl, cugd,ra Reiro.qBri':rcso
y4nrn6nneru cvrorp6na ua ner<i. 8. Kn:roudrpos flsrs6Aqarr onri 6xanu ru6rou.
9, Onf 6po4rinn no ndmo Ao r6vepa. 10. B nec! pacrlr rcirne rpn6t'r s serfi-

l. Conjunclii copulative: B, Aa (in sens de n); ue r6nrmo, Ho rr (nu numai,

ci gi) nn... nu (nici...nici), KaK... raK u (atit..., cit qi).
r Spre deosebire de limba romdnS, ia limba rusi numdrul propoziliilor sb socctegte
dup6 numlrul subiectelor, nu al predicatelor, cu condilia ca fiecare subiect si fie legat de un
alt predicat. ln cazul nostru avem o singurd propozilie cu predicat.multiplu.

,nn

201

itr-.r.

(:

:++"
- +@;...-

i-iitUii, i iiii"r"i,,
rcastittucu
Exemple,Brreou,au

iaxp1il oxnd,Ar
n ddm,u'.

v nee6 ,r'em sn 6pdmtea,

cndt ctodd. v netth ecmb He r6rnro 6pam, to n cecmpd.
r ddmu'
w cecm\p. Ha oxcxi'pcun sanucd'ttuct xeit<poditme'u, Ta;rc
Be
ro (ori"'ori)'
2. Conjunclii-disjunctive.'um (nur), ''rnO{!(Fau), ro"'
*
To ... Re re (Parci).
uzpdrcm 6 Mt|t Bo
Exempie: Ha nepea^ne yveuuninnn paezoedpu^alom,nla
Il6c.rteit*uua
sdampa
nfr6o
lmpou.
trfrt6o
cezddua
advepou,
me6d
n
daopd..fr ipudy
taumdentpoudu'
pdduo"ro
no
rconydpm
me"teetisop,
to
c'rj:utaem
cudmpum
cecmpdro
B mawuomd Kma-mone ro naduem, ne ro cue4mcx'
(totuEi),
3. Conjunclii adversative.. noolgat (no), a (iar, dar), [oml:ixo, rar6

-:Tij$,ifi

..

"
. Covi"itini:ll i^tuI s o,;i
a,,o,r, nil uid
)
"

"','

Pentru a ardta atitudinei'o.ultoruioi

rale oe p.opriu.i ;";;t
;; introduc
in propozilii anumite cuvinte._sauexpresii, subliniate cu ajutorul intonafiei, iar in
---.scrisdespirfite prin virgule. Aceste cuvinte incidentejoaci un rol modai in propoziEie, nefiind insd legate gramatical de nici o parte a ei, de ex.: Ott, no-narieuy,
nocnt.vni.'rxopowti -Ei,
dupl plrerea mea, a procedat bine.
Cuvintele incidcnte se pot grupa dupi sens, indicind:

xorri n (deEi).

a) provenienla ./aptelor relatate, de ex.: flo-caonr{m yrurendil, on xopowttt

(dup6 mine), no-re6euy, uo llrr6nurs
,,'reurirc.Astfel de cLr.rinte mai sint: uo.rn6cruy
(dup[ plrerea), nl c.aon6nr(dupi cuvintele), uo udrc.nr (dup5 ideea),nocnf:tau
{dupi zvonuri), noaopir {se vorbeqte). Eax sgedcrno (dupi cum se $tie)1

npuilntit
Exemple: aad ueua'zo pa66mata cez6dna, tto ycn'tdta.** on xomd't
On
nocre3dempa'
He
a
ydden
sdampa'
Mw
ddaa.
ocmdtca
x etut, Ea pasdj'aat u
uHcneKmop!''
eoudtr
x
o,4r{rco
(a
govdit),
aeundzo n.oxote6dac.a

b) certitudinea vorbirorului itr cele relatate, de ex. ; B w.ci.t.r., xou.*rc.

nituwLti ece yueuuxri. Din aceastd grupl fac parte : nt:lirrno, paryud:rcx {se
inlelege),6ts co;rr;r6ilaq(fir5 indoiald), 6eryc,rria:rr(necondllionat), Aeficrrnrensno
{intr-adevlr) $.a.;

plrfile
$ 225. Semnele ile punctuafie care despart

multiple de propozifie

1. Virgula se Pune:
a) cind pdrpile nu se unesc prin conjuncfii, del ex.: Pa6dw.te,m,lxuurcu,Euuncneudpw co6patict eo deopd fid6putcu;
pa6omaent
b) inaintea conjuncliiior adversative,lde ex.:Ha imoil neddae amdq
ne j,mpot+t,t ndcte o6dda;
de ex.:
c) inaintea conjuncliilor copulative 9i disjunctive care se repeta,
3e\sdw to nonerAtuca ua nd6e, ro ucuesdrtu;
d) inaintea celei de a doua pdrli a conjuncliei compuse, de ex': Haypdrce
aau ne r{.nrco uumdemno'pitccxu, no u ndtweu'
* * '* 6td inaintea plrtilor multiple,
Dacd cuvintul cu valoare de generalizare
6ama B;cE npedupS acesta se pun doui puncte,il del ex.: B 'aertoedxedonwt'
xpdcuo: u au46, u odiucda, u dywd, u uitcttu (9exoa)'
Daci acest cuvlnt st6 dup6-p5t1ile multiple, inaintea lui se pune liniuln,lde
udwa.
ex.: II[u da rdwa-nfiloa
pun doul
Dacd propozilia incepe cuf;.cuvintul generalizator,$dupiiacesta'se
'-ge3Aei
e
cmenti,
iiniu16,
pirlile
multiplo;ffi,
puncte, iar Oupa
'o
"deiex':
nicmo.
zau
-]6&no
no dop6
i Conjunclia ,re m1),,. ,& mo se foloseqte atunci clud cuvinte.le cu care] se asociazi nu
exprimi ccva precis.
., iaaintea primei pirti a predicatului multiplu s poate punc xiitd, de ox.:Xori"old
tuundeo p6<tmaaa, uo Yawiaa.
ri.
lB propoziiiile cu pi4i multiple apar adesea cuvinte cn valoare de genaralizare
na orop6lc. B uxdtwau cad! pacmln
(o6o6qfuorp'e c:$sir): Ilmti$w 6&au sar46z c edi,
Cuvintelg. cn valsare de generalizare
ci$au.F
ctricu,
zplau,
A1totttt,
depdewz
$pyxtadeye
joacd ln propozilie acelagi roi capdrtiie multiple lacare se referi'

202

c) posibilitatea, neincrederea, indoiala, de ex.: lTt,t)etn, naudpuoe. scn

ce.nai un uope. Aici mai intrd: r 3lu.ixuo (posibil), lrdxccr 6uru, Eorxnd
6srrr, o.rerriguo (desigur) nriauo (e clar) q.a.;
d) regretul, bucurio erc., de ex.: K uecrdcmlo, oH tttntrce,rd sa6snit.
Astlel de cuvinte sint qi n cricruro; (din fericire). x coxa.n6n*ro (din prcate),
r ymrnr6ruro (spre mirarea), r yxacy (spre groaza) ;
e) ordinea Japtelor petrecute, de ex.: Haxon6,g,uat ycndnt 3aaoHqutrlbpa66rn1,.
in aceasti grupd intrd cuvintele: no-ndprux (in primul rind;, uo,aropdrx, ... a
ronq6 xonrtrin (la urma urmei), rrp6xge rcer6 (mai inainte de toate), :n{rnr
(adicd, inseamnd.y9.a.:
f) caracterul apreciativ a: expunerii vorbitorului, de ex.: .Oau&lr cr6roM,
scE 6tir,tonpexpitcuo.Aceiagi caracter il redauqi expresiilc:soo6ui rolcpfi (vorbind
la modrl general), rcrpire rosopri (mai p: scurt), ,qpyr-{irr:rcnoniimn (crr alte
cuvinte), nu{re ronopf (astfel zicind, cu alte cuvinte) s.a.
$ 227. Fnr{ile secundarg de propozi{ie izolate (o6oc66teunare entopocnteniuuute
,
4,reHbt,lpeotoilceHuS/
Pilfile secundarese pot izola de celelalte plrli de propozilie cu ajutorul intonafiei sau al pauzei in vorbire, iar in scris prin virgul6.
Iatd citeva cazuri de izolare mai des intllnite.
l. Atribulul acordat. exprimat prin adjectiv sau eonstruciia participiali.. s: zoleazi. cind std dupi cuvintul pe care-l determinE gi are pe lingd el cuvinte explicative, de ex.: fliayuxa,
6.uanan or to.m6nm, cnompdta ua nez6. Vqerrt{..
crofiqnfi y .locx6, pewdem mpydnvn cadd,ar.

2C]

i1

l(

ry

-':-:..,-" ...

ffi

'ffij

Se izoieazd, de ase'died'ea,doui sau mainiulte atribute,sinipfC;Cind stari':diii6

cuvintul pe care-I. determind, mai ales daci acesta are in fafi un atribut, de ex.:
.Ed.np6nrurrnsre omadmw, l6rnr,re, fcuue a co4epxire;rrnrre, nowpdeuaucbitne.

. 2 Atributul neacordat se izoleazd atunci cind exprimd o comparalie, de ex;

Botcdrcuil uycrcufiua, nelrx6ro cripure orq6, eow2n e cmondeyro;sau precizeazd
imaginea unei persoane sau a unai obiect cunoscal, de ex.: Cxaxilme ddeywxe,
n 6non n,nfme n c criueft cjurof, n pyx6, qmo n sdecu.

d*j
+l
ffi

3. Apozifia dezvoltatd, cind se referd la pronume sau nume comune, se izoleazd intotdeauna, iar cind se referl la nume proprii-numai daci std dupd cuvintul
pe care-l determini, de ex.: Ou, mofr,4pyr g6rcrna, audzo cddtat dtn Smoit
wrcdtut. Jlticmourcu,upegn6crrnxx tecurt, npuaemdtu u e udu,tuxpai; sau comparati:
3auuicrcy, re;rrfirnfi pyrvniurcrcrfinoir, podtitcn e Eomowdnt - Beafixuil pyurhucrcuil
noim Snundcrcypodilucn e Eomowdnu.
4. Complemenhrl se izoieazd atunci cind este exprimat cu ajutorul prepozifiilor rcp6ue (in afard de), noufnro (pe lingi), ncr;uoqir (cu excepgia,afarl de), care
indic6 excluderea unor substantive dintr-o serie, de ex.: Bce, rpdnre re6i,
npuutafi ua co6pdnue.

5. Dintre complementelecircumstanlialese izoleazd,mai des cele de cauzi,

concesivesau de timp, de ex.: Mtimvurc,nr-ra un{6rcunomofi 6o;r6rru, He Jrroe
npuilmil cezddnne wrcdty,I{ecuorpf Ea Bce rpfguocru, ou ycnda sax6uuumupa6dnty; sau Mdtuvux, u6clrepem6mq rax6ft rpfaxoft sagixu, etutea ao deop.

$i

$,i
ji

i:il

,&l
':i

iii

l. Gdsili pdrlile multipledepropozilie.Ardtali rolul lor gramatical;i explicalipunctualia cerutd de ele.

l. Borplfo sc ox[r6: wnec6, u npy.4t'r,r crerrb, 2. B lec6x, na rop6x, y
vop6t tr y peK-trooct6,ry u6xuo r;ai:.n,hApys6ii. 3. AoxAri, 6o.n6ra, x6nog,
ycr6nocrs-rc6 5ro 6durosa6drro.4. 3ro uetr6no se r6mro EaM,Eo r upox6o csodv crjnre.6. Kro-ro se ro rur, se
xuv. 5. Marr x AsEiu,u n6vrro .rqirrta:ra
ro 6xar. 7, Xorit onf u ycr6:ru,Eo trpo4oJrx6rncnoropa66ry.
204

,, Bli,uno, uouiTuo, rouop.it, uao6op6ro x ygunl6uuro, r cu6crr1g,4pyrrirrau

oJroBeM[,ro..u6pnux. rc6x,4r upduurvr,r xouu6 xosq6s.
b) Arfrta\i care din cuvintelede mai suspot juca un rol gramaticalgi formula\i
cu ele propozilii ln aceastd calitate.
3. citili gi traduceli in limba rom6.nd.Expticayi izolareapdryilor secundarede propozilie.
l. Pag4incsrrtcrpel, patlyg,fuumfr.rrmmi r6ca.Z. E socrruq6sux, rp6r"r.
rre r ucufrarrnre, paf'6y4irlla Eac Bcex. 3. B 66nou xocn6vre, c rp6crrnra ranoryxoM, ou u64nermomar6l no lrnge. 4. Or6q er6, CeuEr Ar4p6enrr Ierp6r,
onyxri-nA6nro B 6prrnu.5, Bropjro sag6vy,sarrm6ro rpynude neprofi, oE Ee Mor
pdmam, 6. Vcr6:rrrfi, oe savors6J. 7. Heclrorpf sa unoxlho uor6,ry, oE trpumE.n ndapelu

:l

,lij

'l
.l

Observalie.
Izolarea pErlilor secundarede propozilie depindein multe cazuri de nuaota
lor stilisticd, de importanla care li se acordi in exprimare. Cind vorbitorul
vrea si subliniezeceva,partea respectrv6se izoleazd, de ex.: Apmticm uumdtr
cmuxil, rp6urco,q6rro n fcuo. Atunci ins[ cind vrea sd redea determinantul qi
cuvintul determinat, ca pe o unitate, izolarea nu are loc, de ex,: Rmo uanucdtt
coqundnuemaxdeunmepcnoe?

t xercttu

i, $ Formulayipropoziyii'tncare cuvintele;i eipresiile de itai' jos"sdje'iiiiiinte.

***

Propozifia mDnomembr[(OauococrdBuoetrpeArroxdnue)
$ 228. Propozifiile monomembresint de doud feluri:
a) cu o singurd parte principal|-predicatul;
b) cu o singur6 parte principall. - subiectul.
Propoziliile din prima grupi. se impart la rindul lor in: propozilii personale
(nrtvmre npeanox6nza) gi pr opozil ii impersonale (6esnf mre upe4aox6ura).
Propozilia avind o sioguri parte principald.- subiectul - se numegtenonrinald (aouunarrisroe npeA.iroxnue).
$ 229 A. Propozifiite personalemonomembre
(Jlfyurre o4xococr6nu$rerpegnoxduur)
Felul
propoziliei

jl
I
,il

iit , '

,!1,
.
'fi

Cu subiect
determilut
(onpedeftnuo-ailquoe
npedtoucdnue)

\Kry om me6h nucautL

ffpugEre edempa x uau?
fioitt6wre dondil.
Ilpnyrriire ce6h rc cepuiisuacmu
e pa66me.

Cu subiect
Itrepea3rbr no pdduo npoeuds
nedeterminat
nozddw.
(neonpedeHa udweit j,,tu4e nocrp6nta
nhtno-artrlaoe
utieuil dou.
nped,toucd.Bac srrshrBiror x dupdr<mopy.
nue)

.,iitl -,
.,i]. .....:,.
jr:r:
:ftl

rsl
1st.

Exemple

,,,ffit,

Observafii

Predicatul se exprimd
prin verbe la modul rzdicativ, pers. I gi a II-a,
qi prin modul imperativ.

Predicatul arati o acfiune care se sdvirgeqte de

cdtre un subiect nedeterminat.
Se exprimd prin verb
personal, pers. a III-a pL

205

S...-:".-

liH;;lr;,11

,#,,..::* .- .-

, -. '

, -. it ,

]s -

.:;' :
I

Felul
propozi;iei

Exemplc

Ob,ervalii

3a dey,ul stiilqauu nor6nflrlrbcf,,

Cu sabiect
generalizat
uu odnozii ue noiludeua.*
(o6b614Enno- Vmo ut.n6eurue xpanfiu, nomepiewu nl,6.rew,
.e{twoe npedB rcc dpae ue s6gnr.
tocrcdnue)
Eeper{ nttdmrc cudey, a uecma
cndaodv.

Acfiunea verbului-predicat poate fi fdcuti de

orice persoand.. (Se intilnegle mai des in proverbe gi zicdtori)
Verbul poate fi la indictiv,
pets. a II-a sg, I gi a III-a
pl. sau la imperativ,

i.l

2. Propoiilii-Caii exprima o negalie, de-ex.:Hem. nt'"i i*i (Nieidecum);l

de ex.:Bomme6eu pas!(la te
3. Propoz:1iicare exprimi diferite.sentimente,
uiti!) {a ny! (Ce vorbifi!)
4. Propozilii careexpriml diferite indemnuri,de ex.:Edcmal (Gata!), Tccc,l
(Liniqtel)
5. Propozilii care exprimi mullumiri, salutdri etc,, de ex.: 3lpdecnteyilnte!
(Buni ziua), Ilpou4tiit(Adio!), Cnacil6o.(Mullumesc)
Dupd cuvintele-propoziliese folosescin scris: punctul, semnul exclanirii,
semnulintrebdrii sau punctele de suspensie:,{a-a-a ... Bor ranfe aen6! (A.5a

!")

stau lucruri!e)

fr
Eu
:g'.
:Y^

:,
i'
j:;
.:l

;:l

Nominald
(nouuuamieuoe
npedntad-

Iilots. f'ry,fiiYat 11oqb.

Cenrfdpr.
Ha.firo y,td6nozoz(,da.

Aceste propozilii denumesc obiecte, fenomene

etc., consemnind simpla
lor ex,stenld.

ii

D.

$ 230

B. propozi{ia irnpersonali (Eesnianoe rtpedrcxduue)

Prin ce se exprimd predicatul

1. Verbe impersonale
2. Farma impcrsonald a terbelor personale (pers. a III-a sg. la trecut,
forma neutului).
(6rir.rro, 6jper)
3. l/erbul 6url
cu
sensu.l de ,"a avea".
4. P redicatul t'erbal compussau notninal
(cu adrerbe predicatire seu participii
pasirc Ia forma scurtd).
5. Predicatul t'erbal la infnitit' 9' promtmele inlerogarir, sau negati't'.

Exemple

Buepdueui nrrxcpdarr.no-l secrd ni-zu

scuturat frigurile.
fldxner cdu.oa-Miroase a ./in.
flos6qto eenrcpxdu- Adia t'fntul.

Exerri{itt

V uenA n6 6u.no (ue 6yaer) ape*tdttu.Ou n-anr avirt (nu yoi avea) tir11p.
Cr6.no cseriiri, - A inceput si se
lumineze
Brhno ycrci ntirAno - Era de.ia tirziu,
BcA 6thno sa6{rro- Ioral fusese uitat.
Kar npoxarr c qeHnlp zcipoda?- Cwn
se ajunge in centrul orapului ?
Mne nirorga npxi'rrfi r tne66 - l.{-am
clnd sE vin la tine.

C. Cuv intul-propozif ie (Cft ao-npel.r o ucittu s1

(Bcmaende npedtorc4uue)

$ 232. Propozigiile intercalate introduc in frazd, un sens suplimentar, o explicaiie,

o preeizAre, o observa{ie etc., de ex.: Kozdti xansu Aubptil zoeopftt (on 6vens
xopouri paccrirsma;r),Hamduta c edpDocmoto
ctfwata ea6.(JT.Toncr6fi). Propozilia intercalatd ou 6qeuu xopowd paccxdsueat explici propozilia Rozdd xn"rzt
Andpdil eoeop{tt, precizind cum anume .vorbea prin[ul Andrei.
Spre deosebire de cuvintele incidente, propozigiile intercalate nu au sens
modar, apreciativ la adresa celor spuse. Eie se folosesc in mijlocul frazei Ei sint incluse in paranteze sau'ntre linii de pauz6, de ex.: .fl nodxat r dp!,ey-ow
ror,{6-ro npnrnanrin ueuf m ce66 s r6crn -, vmi6at eg.ambudcxo.4aKoKHue.

:,i

HUe

Fropozi{ia intercalatl

::i

l. Traduceli in limba roruhnd gi aritali felul prcpoziliilor.

l. Pa:perurire npotrli? 2. Ber xIlsli, neri yulcr. 3. Eduro yx6 nda.uvo. 4. Kor.ui
Bfircrop Ao6ex6n 4o SfnNura (on 6rrn afeururvrcuoprcMduow luu6a), gce anroAiiipoBarri{euj. 5. TenGder na,qFer6ii. 6. Mse cosc6N{Ee cllrirc* 7. Kos6'rHo! B.JI6luo. 9. O5 Srov BcEv urs6ctHo. 10. B caayi 66lrme ne 6di;ro qBer6B. 11. Ees
rpyAA He Bdlnerul u pilr6xy lIs upyg6. 12. Kanrkynri, Crdpo noncslt uHoudpon
r.narepi. 13. EurO o.qqi Mrrlrjry urigerr e6, noxdrr eii pjiry n no6rarogapfrr,
eE sa scO.

,i

ri
I

,'i

I
$ 231. Propoziliile exprinrate prin particule, interjeclii, cuvinte modale se numesc
cuvinte-propozilii. DupE sens ele se inrpart in urmitoarele grupe:
l. Propozilii careexprimi acordul,de ex.: Ia. Rottiuxo (Desigur). Tduno(Exact)

'ri

lj

* C-inefuge dupi doi iepuri nu prinde nici unul. Ce avcm nu pi.str{m, ce-am pierdut
plingern (Pretuirr un bun dupd ce l-anr pierdut). Nu cari lemne la pidure (Vinzi castraveli la
gni<iinar). Pistreazi haina de noud gi cinstea de tinir.

,i.1'.=
'#l;#-.

'

1.,7

.J

Exemple

3, B xpycrcxd no$eo ,tltAiloe, t no5mouy

3. Exprim[ relalii de
cauz6saudeconsecin{d. eed eacedduun npoxd dam uamepdcao-

SINTA X A

FRA ZE I

Cercul are mulqi membri de aceea qi

gedingele lui decurg interesant.

(Cru ra rc c ncJroxuoro
c
upegroxennr)

4. Acfiunile exprimatein 3, On xdnvut uumdmo, t a saxduuur,

ceofu pa66my -El a terminat de citit,
propozifii sint asemdniqr eu am terminat lucrarea mea.
toare sau identice,
$ 234.Fraza seformeazddintr-un grup de propozilii, unite prin raport de coordonare sau subordonare,Propozifiile in cadrul frazei se leagd intre ele cu ajutorul
corfunc{iilor, cuvintelor conjuncfionalesau, in iipsa 1or, cu ajutorul intona{iei,
exprimati in scrisprin diferite semnede punctuafie.Frazelecu conjunclii qi cuvinte
conjuncfionalese impart in limba rusi in fraze formate prin coordonare(crcctcaoco,tuuEuHtte
nped,toacdnun)
gi fraze formate prin subordonare(crctrcnonoduunEnnuenpedrccrcduun),
iar cele fSrd Conjunc{il sint fraze formate prin juxtapunere ( 6eccorbsutre ctd tcatre npedrtouciuua) .

tr ..., ll

Exprimd rela;ii tempor

1e,acfiunile desfiqurindu-separalel.

trll| ..., ull

Se folosescin propozilii Hn oduozd ozonurcdne 6&to eilduo, na

oduoed seitxa ue 6&to ctulrunonegative,indicind ritmicitatea desfdguririi ac!i- Nu se vedea nici o fiacdrd, nt. se auzea
nici un sunet.
unilor.

l. F'raza formati prin coordonare

(Cnoxuocoqril{enuoe
npelJroxeurre)
sint legatepropozilii de acelagifel. Acestepro$ 235. in general,prin eoordonare
pozilii sint mai independentein fraz6, decitcelecarese gdsesc
in raport de subordonare. Legateprin coordonarepot fi atit propoziliile principale, cit qi cele secundare, unite prin intona{ie gi context. Diferitele tipuri de relafii intre propozifiile
coordonatese exprim6 cu ajutorul conjuncfiilor. Coordonatelein limba rusd se
impart in trei grupe: copulative,disjunctirte9i adversative.Ele se despart in scris
prin virguii.

$ 235. Schemafolosirii conjuncliilor in propaziliile copulative

Exemple
1. Acfiunea se realizeazd"
in ambele propozilii in
mod simultan.

7, Ou uumdempouriu, mezd au46 eupaucdempddocmb-El citefte rontanul

;i figura lui exprimd bucurie.

2, Acliunea se rcalizeazd
in mod succesiv.

2. Kduquaucu rcaurixyttot, n uat cndca

ecmpdmu,rucue wxdae - S-a terminat
vacanla si ne-am intilnit din nou la
;coald.

Se folosegtein propozifiile in care acfiunease

desfdgoariin mod simultan.

Ha cmoad tecrcdtu na{tzu u mempdbu,

Ea cmoltrc edw c qeemdauPe masd se gdseau cdrli ;i caiete qi
stdtea un vas cu flori.

1. Indicd.similitudinea
desfigurareaacfiunilor.

7. .fI Daend saxdnvua caoft pa6dmy, ou

rfixyre saxdnaua caotbEu an terminat de mult lucrarea mea
el, de asemenea,a terminat-o pe a lui.

2. Vqilmeau paccxasdtt 6uoepdfiun nucd2. Indicd o informalie

me./ta,oH rixxe npoauatustipoeat eed
suplimentarI, exprimatd
poa&t.
de a doua propozilie.
Profesorul a povestit biografa scriitorului, el a analizat, de asemenea,romanul
lui.

A. Propozifiile copulative(Coeluu*metnuaenpedrctrcduua)
Acest tip de propozilii coordonateseleagdintre ele cu ajutorul diverselorconj,unc1ii, exprimind acliuni care se realizeazdin mod simultan, succesivsau completindu-se una pe alta.

V rec saseaeudtt, n pexd Laecmdaa$i pddurea a tnverzit, qi riul strdlucea.

HE TOJIb.
Ko ...r
H On

Subliniazd faptui cd a
doua propozitie este r

importanti decit prima.

.i
il

,1
:.:1
,:!l.l
r.l
- l :l

:!l
a:)

,:li,
ll'l
'll

ni

B ezd dorcttddeauatustipoaatucb Ee roJrbxo paccxdzvt 5mazo nucdmera, Eo a

6utu npedcmdaaenu ezo dpd.rtturIn comunicarea lui s-au analizat nu numai
povestirile acestui scriitor, dar au Jost
prezentate gi dramele lui.

ObservaTii.
acfivIn propoziliile copulativelegatecu ajutorul conjuncliei n succesiunea
nilor poate fi subliniatd prin cuvintele r6rvac, r6r.rae xe (imediat), cpdry
(dintr-o dati), n 5r'y cexfir4y (in aceasti secundi), n 5ry uunity' E ny xe
umrjry, etc., folosite in a doua propozilie. Cind se exprimd rclagii cauzale
sau de consecinld,inceade a douapropozilieshrtfolosite,pe lingd conjunclian,
cuvintele norouf, ro5rouy, liuernro noSrouyo orror6 (de aceea), ror (iati),
c.r6Aonare.rruo(deci), rc.n6,qcrsre5roro (in consecinfi). etc. Conjunclia aa,

la:

208

14 .::I
:
;.4t . .. :
;E ..=-.---.
;& .-.

Gramaticalimbii ruse de uz lcolar c. -

1581

209

t,.*eE*r-..,,
-

-qi!";::!e':+;=.,"

..1.':..-. :

sinonimi cu conjunc{ia n, se foloseEtein lirnba rusi vorbit6. Conjunciia r6rcxe

are drept sinonim conjunclia r6xe, proprie iimbii ruse vorbite.

C. Propezifiile adversative (lTpomuefimetwwe npedaoucinua)

'
B. Propozifiile disiunctive ( P asdet{rmetranarcnped,rcac duun)

*.--.,ojust:,'

Propoziliile disjunctive exprimd ac;iuni incompatibile una cu alta, care se

schimbi in mod succesiv sau alterneazI.
$ 237. Schema _folosirii conjuncliilor

Exemple

IIJIH ,..,

un|I

Jrtr ...r
UJIII

(.nn ...,
m)
.nu6o

nri6o ...,
ari6o

TO ..., TO

He TO ...,
|Ie To
TO ,Tr{ ...,
TO .IIH

Observatrii.
Conjuncliileu.irnEi .nri6osint sinonime,totuqi mai desestefclositd conjunc{ia
qi .nrl6o..., ,166o.
r;rn. ln mod analog se folosescconjunc;iileduble mnu...olr*u
Propoziliilecu conjuncfiileHe ro ..., ue ro ,siro rn ..., ro sint deopotrivdproprii
limbii vorbite qi scrise.
210

$ 238. Schemafolosirii cortjunc1iilorin propoziliileadt,ersative

Valoarea

in propoziliile disjuncti;-e

Aratd cd acliuneadesfd Ou qticmo qumdt ua,+t cnntxi, nnn ee6

s,uratEin prima propocecmpd ttzpdta na pohrc zilie presupuneexciude- El ne recita des versuri, sau sord lui ctnta
rea acfiunii din a doua la pian.
propozrlle.
Indici
actiuni care se I4*'n ,uut noioe,u c zoput c.ttictrtc. n;nu
schimbd in mod succesiv
.ttu ocntane.ucaddua Szrl plecdm la munte impreund, sau
rdrninem acasd.
Ctdtwuntcn JrrrMne onAntt Sntont e6tioc,
Se folosescin propozilii
unn 5mo sa cmeudrt seyufim paluo? interogative. indicind suc
cesiuneaschimbirii acfiu Oarc a'td din nou &ceastd voce, salu
aldturi se aude radioul ?
nilcr.
Sinonim conjuncgiei n.rn. Eri5ytuxa paccrcasutaata uatt cxdsxu,
tth6o uut eil qumdru cmuxi. Btutica ne spunea poveiti, sa;u noi li
citeam t'ersuri.
JIi6o mu eanfiwewacn e xp.ycrcdx,l'ir6o
Construcliile cu aceste
.uu eudcme 6ldeu xodima Ha wpettuconjuncfii repetate sint
pberut e cnopmilauoe664ecmao sinonie cu conjuncliile
!{JIB..., rrJtrl.
Sau le inscrii la cerct seu t,otn tnerge
intpreund la antrenament la asocialia
sportird.
Arati alternanla acfiuTo au onxduxdJtlta zopax, ro dsdu.tu
na *rope nilor.
Ba ne odihneam la nrunte, ba ntergeam
la mare.
Exprimd caracterul
t[.e rts cue: etmat e zopdx, xe n1o urilJl
loucdu - Nu gtiu a nins in munli,
terminat al acEiunilor a
nu $tiu a plouat.
ternante.
To sw eed nonpoctita yaitneawuqa, to
Construcfiile cu aceste
JrwoHcaJvt
xotne't nou6taaceoeuy dpj,z1,conjunclii sint sinon
cu ceie avind conjuncli
Nu qtiu l-a rugat invd{itoarea, nu qtiu a
vrut el singur sd-l ajute pe prietenul s5.u.
rre ro ..{ He To.

Acfiunile exprimatein prcpcziliile adversative

se ccrnpari intre ele sau sint

Exemple

Exprim6 simpla con- fl nucd,t, a 6pan qundrt traDunerea faotelor Eu scriam, iar fratele (meu) citea.

=,

(Are valoare com

rativA)
Acfiunea exprimatd in
prima propozilie este
opusd acliunii din a
doua propozilie.
A doua propozilie
vaioare explicativd,,
pozitivd..

1l

',1
;:i
:I

:'t

t'

Yqique - (6ent. a ncvqduue- mbria Invdldtura e lumfuh,-iau' Iipsa de lnvdldturi tntuneric.

Oxo:to wttd,tut naxddttntctt ced, t e cady

nndzo fipvxmdeurx depiawe Ltngd ;coald se gdse;te o grddind, iar
in gritlind mulli pcmi fructiferi.
ExprimL reiatii conV ueni noa&wenua.s mennepamypa, a
caddnrc ddua ,une ue xi,aentcacesive.
Am temperaturd ridicatd. insi nu vreau
sd stau acasd.
l. Exprimi rela[ii adver- 3addrta 6.irta mpjtdnan, tio x petuit ed
npdau,tunosative. Actiunea din a
Problenta era grea, insi, ont rezolrat-o
doua propozitie este
bine.
ciiametral opusd celei
din prima propozilie.
fr xapowd nodzontoeutcn x ypdrcy. no
2. Exprim6 relalii conceslve.
uenh ne enpoct?,ruM-am pregdtit hine pentru leclieo dar
n-am Jost itTtrcbat.
3. Exprim6 rela$i iimita- Ox xomil liue ,rnir-nto r:xasintu, ta ezo
tive, a cloua propozili
nosadru x ntaLtefionyEl a vut sd-mi spund ccra, insl l-au
limitind ac{iunea d
prima.
chemat la telc.fon.
Exprimd relatriiadversa- Poudn 6ot.,tuumepdr:nuu, oAnixo /iorurixl
tive, fiind sinonim6
eed 6ut 77pqfi.46H61r1
coujunc{ia uo.
Romanulera interesant,ins.Earee sf triltul
lj'ist.
Ed6ywxa pidxo nptteztctient xuan, gar0
Exorimd o valoare
eE npuisd dt.n uac 6o,rrt'wdnpddounr sativi $i in acelasi tim
c om parativS.
Bunica vine la noi rar, dc aceeaveniraa
ei este pentru noi o mare bncurie.

,lj
:l
.it
1:,1

):.
ji

'.,a

r+ai I l.:i

Obsuralie.
Conjunc{ia onuiro $tiinlific ;i documentar.

sinonirni cu ro, se intrebuinleazEin stilul publicisti':,

?-11

::j:'* :j,=.

'::' := -'
- ."
-:t
im;*f..

Exercitrii
L Transcrieli exerciliul, gruptnd frazele dupd conjuncliilefolosite. Determinali vaIoarea conjuncliilor in propoziliile copulative.
1. I{ 6par npu6xau,u ceop6 aepnf.nacrc rurdpa,
2. fl. rcsu6xdre:rganucSrbc.s
r xpyx<ix, r"rofi npln r6rxe ueqrSer o6 5rona. 3. Bor nacr;inzt 1610, r lrbt
ysriAur"rcn6aa Ivr6pe.4. 6xo.no Sroro g6ua 6rur ne tdrnro 6oalur6fi [apx, Eo
zpocr6 un6ro Spyxrdrrrx 4ep6nrer. 5. B.urx6ne 6riuro uri6ro xopdrurx cnoprcu6noro r,ruo5rorvryouh gaslr6 u6proe Nt6ctos r6poae. 6. B Srort ro,qi y uer6
n6 6dr.nosu o,qfidfiunoxoft oq6aru, uupttty oE Ee nporrycrfn sanirtrr. 7. C6nuqe cn6rur, u nrf(rr norbr. 8. Bo ,unop6pocn6 i6lour, AZ!,m cxav6fi-rr ctoilsm
dro.no.q6ua.9. fl.6zaun s SroNaro,zqfr Eparu6n,rurofi,qpyrr6xxe,6rrn ralt,,'y
osofx ssax6\ex. 10. B rrrire pacorc63brBaJrocb
ne r6.ntro o6 Srou rro5re, uo u
6rlnlr Harteq6ramr er6 crmri.
2. Completalifrazele cu conjuncgiilecorespunzdtoare,traducinduJe in limba rusd.
Deteminati valoarea conjuncliilor din propoziliile disjunctive.
Model. Bd.reporvrnnrr cvrorpnu tetestsop, sau 6par str'r6fi saM cso6" crri:rt,
rcr clrotp6.n."nrenerrisop,wtu 6par qrr6n salt cBolicrl,Ixf.
,; Bdqepor"r
.-.",
prrr
pa66ratm B ca,4y,bii'nposonrtJfi{up6rruxy s Er6rbsoil,r arern6.
1, .Ba
2. B cy666ry.rc 6p6ronrxogrin r rxn6, #iit'k nav npuxo4inu r6crw.3. SdU-'
yyearxrl s6nrero xn6cca ,qa,qir rox{6pr nap6xuoi ulisarra,
coctoritcs .
"iiiit
acrp6ra c nncfrensius. 4. Parcd K HaM B xJlacc npu46r s6sbrft yueutirx,'\dit'
oAfs ns y.renurdn s6rnero xn6cca 6iaer yu,hrscr r gpyr6lt rdpoge. 5. Oare ,
cecrp6vexf uosnal6, oare fra ]innqe xr6-to sagB6tlvrenf;uo t'wreua?6. B socxpec6nrex xoxj r uyseri, sau Bwecrec orq6vr lrrr crrt6rpuu Qyr66nrurtft
r n6rnefi
Nlarr. 7. Ba l..retycrp6raramraeuep6xyA6xecraennofcaturoA6sreJlbEocrrr
rur6re, ba nac npmnauinr,r r ce6eyuenrarrtcoc64set nrr6:rsr.
3. Alegeli din parantezeconjuncliapotrivitd ca sens.
l. -f nrc6rlrbcvlorp6rr S1'r66nrurrft Marq [o reneBli3opy,(a, uo,,sar6) Ivroft
'rror
xon6lu ,
6par ncerg6x6gr,rrna craArntlu.2. Id.arftliwo ga;rer6,(no, ogu6rco,a)
(rard,
ng
cdpuft,
ogu6ro,
6rr.n
paccro.fnue
nerm6lt.
3.
@uriuvr
4ryx
upofirf 5ro
no) uavr noxa:Enoxon rop6rxr,ru. 4. Fiaou naxoAf:rocr tnocc6,(a, Ho, d,quexo)
no uerrafupoxo4rinoMn6ro asroN{aurfu.5. Msr Bceco6pfLnngna srccxlipcml,(sard
uo, a) eE npurun6cr' ornoxrirr. 6. B ropix eu rex6J cuet, (a, o4116ro,no)
r gonfne qnenri$pyrct6rrregep6arr. 7. flpyr se mo6fn rvmdroroaoprirrr,(rat6,
ogu6xo,a) vsr su6nn er6 ;tlo66sr r qt6r*rro.
o nr"oi';::r:
,^,sora (rui)citeaziarur.2. Saumergemru.in..ut*
^::::t:^'!i{,.,
grai sauvedemmeciul la teievizor.3. Am f[cut o excursiela pddure qi am vlzut
ua iepure.4. Am vrut sd mergemia mare, dar nu era vremeabuni. 5. Ori bunicul

:':
i

Il. Fraza cu propozitii subordonate

(C.rroxnonoArmneHnoe
qpe4Jroxeutre)

5 Zll. ln frazacu propozilii subordonate,acesteadepind de regentEqi sint legate

de ea cu ajutorul conjuncliilor sau cuvintelor conjunctionale.Subordonatelein
rlimba rus5.se impart in: explicative(usancntimeatnuie
npedao.ucduua),
atributive
(gnpede,uimetunorc
npedaoucduua),
de mod (npedrcucdaua
d6pasadeilcmeun,
adptt
u cmdneuu)*,de loc (npedaoueduun
udcma), temporale(opeuenndte
npedaocrcduun),
cotnpar
ative ( cpaeuilme
nutte npedrc ucdwu), cauzale( npuailunuenpedrcm duua),
fiwle (qeteeite npedtoctcduua),condilionale (ycadeuttenpedmcrcduua),concesitv
(ycmyntmettuorcnpedmuciaua), consecutive
(npedrccrcdaua
ctdlcmeun),sociative
( npucoeduwfime.tbHue
nped,,tacrc
dnua).
Subordonatelese despartde regentdprin {rgule. .Celemai multe,dintre ele
nu au loc fix, sepot gdsi la inceputul,sfirqitul sau.mijloculfrazei.Seplaseazidupd
regentd numai propoziliile comparative, consecrtive qi. sociative
SubordonataexplicS.un cuviat din regentdsau intreaga propozigie,de ex.:
.f ya!,coe wrcdte, rcor6paeaaxddumcnHa Hriweil:
yrru4e. Subordonata ror6.pat
aax6gnrcn na nfmef, jnuqe expliei cuvintul (n) rox6ne(Subordonatl atributiv6).
.fl euepdnd 6un e 6u6tuomdxe,torouj cro 6ordl. Subordonatauorouf sro 6o16r
explicd intreaga regentd. (Subordonatd cauzali).

A. Plopozifia explicativi ( Ileaacnrtmeauuae

npelrcucdaue)
Subordonataexpiicativd completeazdregenta,ldrgind seqsul unor cuvinte
(verbe,substantive,adjective etc.). Se ieagd de aceastacu ajutorul conjunc{iilor
rro, 1166rr, lu, kar{, 6jaro, [6jgro i6n, xarc6fgro, rcarc6r,r ne, urodrl He etc.,
precumqi cu cuvinte conjunclionale: Rro, rrro, BaK,rcar6fi,cxdalro, nacm6rbrco,
rcor46, r,ue, rya6 uouerwf, saudu s.a, Spre deosebirede conjunclii cuvintele
conjunctionale indeplinesc in subordonat[ func]ia de parte de propoZilie,;
Compara{i.:
,

.t cninuan, nro Bbtnoideme e Epawde.(uro - conjuncfig).

I c.rtrhwa,t,trTo Bbrcrcasdru,(uro-complement direct-quvint conjuncfional):
t ueprr a cretrerrn
- de misuri

gi grad

215
212

#
Schema fb'loshii'fidpoiiliilbr
Cuvinte
.determinate
din regenti

Coqiunclii pi
cuvinte conjuncJional

- f+Sr

iipliCaiive
Exempie

*
's
.
at

E,

Cuvinte
determinate
in regenta

Conjunclii 9i
cuvinte conjuncfionale

Valoarea

Exemple

''t*

l.'Verbe, forma Conjtmclii

tITO
scurt d a adjectivelor sau a parcipiilor (in funcfie de predicat)
2, Verbe care
exprimi indemnul sau dorin{a:
npocilma, mp66oaama, npedtazdmu, pazpewdmt, pexoaeudoadmu, coedmoeamd,
xomimu,
ueqmrimu

Indici un
fapt real
din regentT

fr ytuda, qro K HaMnpttidym e6cmula noi vor veni

Am aflat ci
musafiri. Bce 6&,tu yaipeuor, tro
ou tailudn ndpeoeudcmo Toyi au fost convinSi c6, el va
ocupa primul loc.
Ilpeno,qarirer.b npccuJt, qr'66u ltu
ns:ilu croaap* s 6u6ruordre Profesorul a cerut si fufrm tiitlionere de la bibliotecd.
fl xou1i,,qr66rl mu cnet 4my ndcntoVreau sd. ctnli acest ctntec.

qro6sr

;:
::=,

1. Verbe, pronume

Indicd o
persoanE
sau un
obiect

e
:=
:l

':r:;l

F'
=:
i:

:::

Cuvinte
conjunclionale
KTO, {TO

3. Verbe cu
nega(ia
ne:.ue dyuarc^
HenojtH,o,He
eide,t, nc ctirwal etc.

q166rt

4. Cuvintele
uddo,n1ttrcuo,
u.eo6xodiu'to,
edwuo

.rrriSsr

Explicd o fl ne ninnrc, qr:66u mu ,44rrepacactiune ne- cxazdtr Smom fiurcu - Nu lin minte
gatd in
sd-ni fi povestit acest flm.
regenti

Are valoa- Batcilo, ,tr66ut nrct jnrc ndu.t,lre modald Este important si, in{elegi acest lucru.

Explici
fapt real,

5. Cuvinte care
exprimi percepfra:
aitdemu,cadr

fiIot auie,ttt, t<xx t< u-trcdrenoduexarta

uaruixa - Am vdzut cra a sosit la
yoald o mapind.

wamb, Sa

6y.qro,

7. Verbele:
6ohmuca,
6ecnoxdumucn,
ucnyedmuca

nar 6rr
ne. qr66sr
HE

Indicd o
Cecmpd 6o.4aaca,xax 6u t ae 3c(mea1 se temeacs nrt
acliune ne- 6o,,tdm-Sora
cunva sd rnd imbolnivasc.
doritd

On cnpoctitt aenh, ue ecmpeuda nu

n ezd 6pdma e zdpode- El nt-a
intrebot daci nu l-am tnttlni.t pe
fratele lui tn oras.

Ott vsud,l, o ttou nucatu e zasime EI a aflat despre cine s-a scrri
tn ziare.
Tu ,-eitdet mo, qer6 He eideta mao.ir
cecmpaAi vAzu ceea ce nu a vdzut sora

2. Verbe

rAe, KyAa, Are va3u He lndere, rcyAd uAer lro't aaorlcfAa

Ioare loca- md1jtc? tiv5.
Nu gti{io vnde merge ace,stautobuz

3. Verbe

rcorAd

Are valoa- Bdca crrqcfitr. rorr4. npudEm ndetd.

re tempo- Vasia a intrebat cind yc sosi trerali.
nul.

4. Verbe

uorenf

Are valoa- M u te rr6.trR,uoueuy on ne npuwil

re cauzal6, e wxda1,*
-N-am gtiut de ce n-a venit la
scoalit.

5. Verbe

saq6v

6. Verbe
Exprimi
On cxas/r:t, nax-6ynro npenodaedindoialain me.,u'*rameudmurcLtnpun|c ntiutu xouexisten{a mpdtt'uue pa56mu El spunea ctt prolesorul de nrate6'!tro 6sr' faptului
matici sr t\ adus lucrdrile de eonreal
ram{f
trol.

6. Verbele:
zoaopilntt, crasdma, dltnantu,
cnita.amt,
norcatdmuc.rt,
uiecmeoeanra,
saueudnu,

2t1

ExprimE fr ae gno,l, nocden ttrnuut cezodun

interogafia Ha sKcKypcurc - Nu {tiam dtcil vom
indirecti pleca astdzi In excursie.

::i
aai:
i:

JIII
8. Cuvinte gi
imbindri de cuvinte:
npoeephmt
cnpocfirnt, nounnxepeco8dm.bcfr.,
unmepdcno,uetnedcmuo, mp;itduo crcasdmt,
xomdtno ysndmu, ue sndmu

-3-

Verbe

Are valoa- I{umepdcno 6dr.no 6r,r yonirr,o sau6u

re de scop ottd uadena udaoe n.cdmue]s fi interesanl ile ptiut pentru ce
a tmbrdcat ea rochia cea noud.
rcarrifi,
Are valoa- Iar rre sniierur,, vax6e ynpauatduue ua*t
noniprd
re atribu- sddaau ud 0ou7 - Nu qtii ce exercrtivE
liu ni s-a dat pentru acasd ?
cr6mrco, Are valoa' I'Is zasdm. aut ysufltn, crd.nrnxo ,lzeuacrcrimxo re cantitati dtiaeil saeoeeaau ndwu cnopmcuiuor
tivl sau ca- - Din ziare am' aflat clti medatii
litativS.
au oblittut sportivii no;ffi.
Pour)u paccxriswaa-,tfiacrc6Jrrrcola.qcrcEtoil 6uta ucusnu paSiuux do 23
Aaeycma- Romanul povestea clt de
grea a fbst viala muncitorilor inainte
t{e 23 Ausust.

2t t

Observalie.
Conjuncfiaqro6srsefoiosegtein subordonaiecu verbela timpul treeut, de ex.:
Oa.xdaemr'$66brubt endcmenownl e medmp.(El vrea ca si ,mergemimpreuni
la teaFu).'ln propozilia explicativdcu ItaK 6rl ue sau qr66u n0 verbul Se foloseqieii timpui'trecui, cind acliunel din iegenti li'iiln iri6orArinate sinl"asociate
cu diferitepersoane,qi la infinitiv, cind subiectulacfiunii reprezintdaceeagi
persoand.
Compara[i: fi 1ecnoxdwca"rcarc6rr ouue onosddlna n6es4.(Md temeam sd nu
intirzie cumva la lren.) ,fl 6emoxduaca, xax 6w ne onosddmt na ndesd (ML
temeamsd nu intirzii cumva la tren.)
Conjunciia narc6rr re este mai expresivd decit qr66rr xe.

]ll

couiot"
-deterrrinate

cyvinlg
I conJunctro'
I

[-;:ffi; |"ili"uri,i"'lcTo, tITo

rcoroprul,
narc6fi,
qefi

Propozifia atributivd (OnpedetilmerbHoe npedaowdnue)

Propozilia atributiv[ determind substantivele sau pronumele din regentS,

cu sare se ieagi prin urmdtoareie cuvinte conjuncfionale gj conjunclii: nrr6-prd,
rcar6i, refr, ryA6, ornfAa, rcor46, KaK, qro, 1166rr, c.r6nno, 6f4ro, Sfgro 6sr.
9 Ul.

Schema folosirii propoziliilor

Cuvinte
determinate
in regente

cuvinte conjuncfionale
9i conjunclii

l. Substantiv nor6pufi?

2" Substantiv rar6fi?

3. Substantiv

ailibutive

Valoarea

Exemple

Aratd identitatea persoanelor

sau obiectelor

IIpowEt rponn6fi6yc, na rcor6ponr

n dsucy e wrcdty - A trecut troleibozul cu care merg la gcoald.

Indici calitatea
obiectului

B eopdx cmoAau milnnte Auu,

xarcfx .s daoud ne ndunp - La
munte au Jost zx.lecdlduroase, cum
nu-mi mai amintesc sd fi fost de
mult.

Are valoare de
apartenen!6

R uau e wrc1ay npuwEl nucfre;rr,

usa poudnot n vumd/t eu4C B
ddmcmee- La noi la ;coald a
venit un scriitor
ale cirui romane le-am citit in copildrie.

4. Substantiv r4e, xy46, Valoare spafial 3mo 6ota zdpod, r1e npowad uoE
orrfaa?
ddmcmeo - Acesta era oraqul
rrmdemi-am petrecut copildria,'

5. Substantiv rcorAri?

6. Cuvintul
rar6fi

2L6

KAK

Valoare tempo- ?mo 6&,ao u6crq roruf nag{A,

ral6
xor.q{ .a xodiltt na cmadudaValoare de

6f4ro, rcarc paral'ie

6frro
c,rdrno,

8, Pronumele KTO, [ITO,

Tot rarcofi, rcoropuft,
T&KOB
rcarrii,
refi, vto-

- Asta a fost acum o luni, clnil

am fost la stadion.
Cezddua 6aut raxilft xe mdnnwil
deno, *tn u auepd- Astdziafost
o zd tot aqa de cdlduroasd ca
gi ieri.

,;i

fl
I

xax 6y
C.IIOBEO

Indici identiiatea persoauelor

sau obiectelor
(nror'rro);
are valoare atributivi
(rcor6pufi,
rar6fi)
sau de apartenentd (reft)

Exemple

V orcnti cudit Tor, no*r! uut

donrcnth 6tluu damu xurtey Lingd fereastd
stdteo acela
&mis trebuia sd-i ddm cartea.
Tor, ror6polry,,ltcndnuu,toco deddqama nem., 6ttt
eE cmdpwuu
cdtnou
Cel care a implinit 20 ani era
ei
cel mare.
ful
(dxAnfi, uefr,mpyd nouoedem
cmpdumundeoe o6t4ecmeo, sacttj,ilcunaem ndueeo yeauednunX'iecare (om): a 'cilni
muncd
contribuie Ia construirea societd[ii
noi, meritd respe,plsllne517u.

a. Identitatea
a. Epam 6un rew, x.t<o*r,1iuut o6papersoanei. Va- t4dtuct sa cpadmon - Fratele era
loarecalitativi acela ciruia ne-am adresat pentru
un sfat,
b. Cetd 66uo rarc,6e, xarcfiw a ce6
ezd npedcrnaothaa* Satul ardta
afa cum mi ham tnchipuit

Observalii.Cuvintele conjunclionale rcor6prfr qi rcan6fise acordl in gen qi

numi.r cu substantiveledin regentS.pe care le determind,forma lor cazualdfiind
determinatdde verbul din subordonatd,de ex.: fl nocuornpt\irr[runrvr,o KonipoM
nutdnuezasdmax.Substantivul$nirru estede g,enulmasculin,la cuneirul singular.
Cuvintul conjuncfionalo nor6pou estede asemeneala genul nasculin, numdrul
singular. llucdau o .rEM?ffuca,cu (o Sf.nrr"re), o nordpou - std in cazul
prepozilional. cuvintul conjuncgionalqeii determinl substantivul din regentd
care denumeqteo persoani. Genul, riumdrul qi cazul cuvintului uefi depind
de genul, numirul gi cazul substantivuluidin subordonatl, de e*.1 py^ntitHcKuil
noim, tat noSrtanepeeedeud
ua piccxufi as&tc,poditrcn a uaqri,aeudutezoedxa
(Poetul romin, al cdrui poem a fost tradus ln lirnba rusi, s-a ndscut la inceputul
secoluluinostru). subsiantivul noSua estedegenul feminin, la numdrul singular,
cazul nominativ; cuvintul cbr este de asemeneade genul feminin, ta numa*i
singular, cazul nominativ.
Conjunc{iile qi cuvintele conjuncfionale pot forma perechi impreunI cu
pronumeledin regenti, astfel; ror-rcTo, Tor-{Tr}, Tor-nordpbfr, raraifi*rcarc6fin
rar6i - rcor6prrfi, rar6fi - rro, rar6fi - rcar 6f4m,
2t 7

.t
I:::t:',t t::l- ::::':llll::r.::::

propozi{iedu conitru4ie
$ 242, Transformareafrazei cu subonlonati etributivi ln
npuddmotmuil
npedta,ucdnua'c
(3audwa
ctotenonodrtun,uuozo
participiali
u
o6opdmo
npuvdcmttotu
Lrocrc
duue
c
nped
e
)
de
t{tme,cunata
onpe
propoziliile atributive pot fi transformatein construclii participialeintrucit
sint sinonime cu acestea.
transformare a propoziliilor
I natineti I clteva reguli de
construc{ii particiPiale.
Transformarea este posibild numai cind:

atributive

in

a) cuvintul conjunctional sti in cazul nominativ sau acuzativ firi prepozifie,

iar predicatul este exprimat prin verb la rnodul indicativ, timpul prezent sau trecut,
de ex.; 3mo eduotil euc'rcuil dou e z6pode, nordprrfi nocrpdlunu e Smou aody.
- )mo cdnwil earc1xuil dou e zdpode, nocrp6ernrufi e Smou eody;
b) pa*icipiul st[ ]a timpul prercnt sau trecut ca qi verbul din propozitia
atributivi, de ex. : Tempdda, rcom'pat Jte,ffirr Ha cmotd, a xynfut e xudcrce'
- Tempddo, ,rex6ryro ua cmond, n rynfia e rudcxe;
c) dacl cuvintul conjunclional st6 la cazul nominativ, in construcfia participial6 se folosegte participiul activ la timpui prezent sau trecut (vezi pct. b);
d) dacd cuvintul conjuncfional stI la cazul acuzativ, se foloseqte participiul
pasiv, ia timpul prezelt sau tecuto iar subiectul din propozilia atributivi devine
complement indirect, exprimat prin cazul instrumental, de ex.: @uaoa, ttor6prnE
xrr eruo4r6;ru e uemedpz, deuowcmpilposarxcfl I Eenmpt)nuaou xuuomedmpe.
niuu a uenrepe, deuoncmpupaaarlcn a qeumpdtt'uou
-euatu,upocu6rpermuli.
KUHOmeampe.
cind fraza cu propozi{ie atributivl se transfonn5 in propozilie cu construcse omite,
fle participiald, cuvintul conjuncqional
constructriile participiale se despart prin virgulS sau virgule, dac[ stau Ia
mijlocul propozi{iei (vezi exemplele de mai sus).

Exercilii
5, Determinali valoarea coniuncliilor ;i cutintelor conjunclionale din propoziliik
explicative de mai jos.

5ro cruxorsop'uue.2. fino1, Heo6xoArillo,vrd6rr BcenpoaaaJrrr3riporann

qr66rr
On ne 3IIaJl'rAe nauncrpd3.
BgIcTaBI(y.
IIa
cxoArina
os6
cecrp6,
oos6rosan
rfiMcs n6cre o66xa.4. Hmcr6 ne sliAer, xyA4 os no:roxfn rcnfry' 5' Heusudcrxo,
g
rro 61igerrrrcryn6rr n6prwrrana nosq6p're.6. Mesi cnpfuuralra, ae 6(rl lr'r
onas,ubl'
crra
run6AIuut
rouelrai
n npdunou rog! n Koxcrlsne. 7, Marr He:x6la,
BaerHa o6el. 8. Mu cadurarir, 61inroy uac 61i4erqar6rr ldxuaro npo&ccoprcro.rrf pa66rala ua crp6fixe. 10. Bce
r6pr.rn.9. OFfi rcnourxSln, nar n up6ru.norrl
qrd6ll
n6esA.
sa
ono3A6r
se
t
6ecnor6unracr,
21,8

+1
:..i

fl

:l

ji
.l

.*
tti

Ej

.!.i

i:,i

;ioit!,

{i

1, .{ov, ryg6 iuu uepgixaau,uaxdAlncr ua f.rrr,rqe

'
Jr{niina. 2. on cnpocfa
rli4a,.xyari no-6xaaarrd6yc c rypriiraua. 3. yqfrenr crdg6r, rorg6 Nrrr 6f,(e*a
npoaogrfrrupouradgcraeunyro
np6rrury,4.B ro 16ro, rorg6 npoxogfla o,rnvlnuiAa, s rdpo.{e6drnor'mdropg@p, 5. Trr ne ln6eur, xaitdft llnrep6csuft xorrlipr I c,rfrua.lr
n cy666ry!6l
croira rar6a xap6, xax6fi rre 6di;ro a noc.n6Arure46cxrr rer. Z. U ror"'iffi"itT@
ror, ronali npucyA/rnu n6pryro
6rpdr{,rro.8. Crarrri, rolrf rrr nepeail 6r,ra6rra ronqdpr? 9. X Heuor acndvauru,
xarcsaqNn6erc.qn6c[*. 10. Mali 6rrn rar6fi xe rnnufi, KaK r{ B .updulora roai.
lrazele cu propozilii atribrtive in propoziyii cu consffuc{ii partici,"ffiransfornapi
piale, orienttndu-yd dupd regulile expuse la
$ 242.
'. l. crrenr6 .rrs, ror<ipufi ucgror6aua, yveuux{ cr6prurax rn6ccon, noragdnn
xa ropogcxdv secraaiae. 2. 5ro 6un cra;udx, xoropui nocrprinla ruoloExr
rdpoas. 3- B rnrire 6fino r"rs6ro unnrocrpdqr.rii, xor6prre sdrnoasrar Esa6crsrrfi
,xyAdxnux. 4. fluc6re;n, rorciprrft paccriirsrroaer:o6 frofi gr<cne.afqni{, caM
rrDu1rrnaar s neE y'r.icrne. 5. 6repo, rordpoe uaxo.urrcs r rop6x, dreur rnybdroe.
6. a'r6ou gnn vr6porc,ror6plrfi q notap,hr 6p6ry, nexir y xerd ra e-ran6,'7. Brrcryniina
cnoprcra6nxa, rordpaa ranari4 ndproe udcro no rnvnacrure. g. orrpirrxy,
Kor<ipyro r.nocl4-ir aplry r flnouru, or nolyvii;r u6per aenr.
{b1
in linrba rusd.
;{Traduceyi
i. Piesa de teatru pe care am vizut-o ieri este scrisd de caragiale. 2. cartea
cumpdrati de fratele meu este foarte interesanti" 3. Casa construitd de muncitori
se giseEtepe strada noastr6. 4. In ziar s-a .scris despre o elevd.din
$coalanoastri
care compune poezii. 5. sportivii noqtri, care ail participat Ia olimpiadd, au oblinut
multe medalii. 6. Am plecat de la teatrul deschisde cutind. T. Am scris in caietul
pe care mi l-a dat fratele meu.
9' Completali regentele din coloana sringd cu subordona.tele potivire
coloana din dreapta.

l .{pyui cnpocri,urraer_i,
2. Msr ronoprinlrc cnoprcraxrofi,
3. Marl npoci.naivleui,
5. Cxo4rlr-rar(rcraary $ororpi$rfi,
4. Buepdx rcrp6.rn-nApjra,.
6. Blr ruiere,
/.

JTC

ObIJI ltolrd.

8. Ha ndpaoir,rsrax a6Ma 6btrr

' Marasfx.

ca sens ditt

r xordpor'r xsa usndctrirui axrdp.*5

ror6poro ue nrigel rpu rdga.i,
nouerrayn ne nporul ua roucylsrdunro. ,r
rolr5par saugJr6 n6pnoe v6cro.gi,
xro sanuciia 5'ror porvriu?
a nordpora npoaar6.nu npourondprr.
rge yrripuurr vntlro nurepdcnoro.
q:r65rr r cxoafia,s anr6xv.

219

"""
'fropoz$ia"-de"-mo ."(-IiIpedaoorcdwu,fl.'46Ftba*:4ifrenrcu*,'adpw**-cmdneuu)

Acest tip de subordonati arati modul desfdquririi actiunii sau gradul.derealizare a calitdiii unui obiect. Se leagd de regentd priu gonjupcliile qi cuvintele conjuncfionale: vr66u, rror cl6nuo, r6rno, 6ftro,.t11x 6flro'- rax, cttinlcg.
i

P,r.opozifi1.!e,,loc.,lllpplrgeg,"el49__!ligrnQ).".:.:,,;,,:,:.
Avind valoare de precizareu tobutoi ac{iunii din ,egenti, subordonatetede
,i-:;rii,rtoc se folosesc cu conjunc{iile rAe, KyA6, orrfAa.

Schemafolosirii propoziliilor de mod

Schemafolosirii propoziliilor de loc

$ 243.
Cuvinte doterminate
din regentI

l. Verbul

Conjunclii
gi cuvinte
coqunqlonale
KIK

Valoarea

Exemple

Iutensitateaacli Bri6yuxa yudern paccnfsrrnarr

cxdgrcu, rcax uuxmd dpyzdil B
unii

"A.dlerbe:
mau, mydd,
.edee4aezdd,
acfudy,omoeabdy,noeabdy, mym

udueil. ceaui - Bunica -'g.tiesL,povesteesci basme ca nimeni altul

din familia nnastrd.

2. Adverbul

xarc6f.qro, Valoare comparativi

CnOBnOi

6frro,
r6qso
q156rr
(rm6)

3. Pron
rax6fi

qTo

4. Adverbul
croJrbro

rITO

a.Ond 6u,td oddma max, Kar 6f,qro

xamd,qa udmti e medmp - Era
tmbrdcatd aga, de parcl, vroia
sd meargd la teatru.

Yaloare final6

b. Hj, ucuo p a66mamo rar, ur66w do6ilmoca xopdwux pesytamdmoe - Tlebuie s6 se munceascd astfel
ca si se oblind rezultate bune.

Intensitatea ca-

JIec rat<6it eycmdil, ,rto ne.ftgi

npoilmti uetoedxy- Phdurea este
atlt rle deasd, laclt li este greu
omului sd treacd.

lir61ii

2. On noxaslirt pyrcflfi ryn6, :cyad

nanpdawtuca mvprtcmw- El
a
aritot ru m.ina"intr-acolo,
unde
au plecat turi;tii. BerAe, rgrg6 alrr
npuescrcdtu, nac acrnpeudnu Ka.K
dopoeux zocmeilPeste tot unile soseam eram intim=
pinali ca niste oaspe,li dragi.

3. Indic[ punc. 3. II maa, orxfga

ca&wanuco
tul de plecarea zotoca, 6&ao ua6eo napddaacfiunii
- ,!i acotg de untle se auzeau

Yaloare cantita- Oa cr6.nrxo nanucda, qro He npoqumdmu sa qac J z4 scru's aqa de

tivd

voci, era multd lume.

mult, tnclt nu reuSegti sd citeSti

totul tntr-o ord,

5. Cuvinte qi
imbiniri de
cuvinte:
rarc, rarcrifi
go ro16, go
rarc5frcr6tretrtr

tITlO

Observalie,
Conjunctiile gi cuvintele conjunclionale formeazd perechi cu diferitecuvinte
din regent6, de ex.: Tar-qro, ran-ur66u, ct6;rrrco-'rro, rar6ft*uro..
220

Observalii. Cuvintele conjunclionale rge, rcyg6, otlcfAa fotmeaztr perechi

cu unele adverbedin regentr,de ex.: ram-!'Ae; TyAa*rAe, TJrr-rAe, rcr64y-6'gso
rea,q6-rge, rJg6-xy46, TaMJrcyAa, orrfAa-orrcyga.
Subordonatelede loc, care cuprind in structuralor cuvintele conjuncfionale
nge, ryAi, orxfga, sint omonime cu propoziliile atributive. Subordonatade loc
iletermindinsd in regenti complementul circumstan{ialde loc, in timp ce atributiva estelegatd de substantive.Comparafi:

Valoare conse- frpye rarc 66tcmpo eoeapiltt, uro

eed mpyduo 66tto nou.hmvcutivd
Prietenul vorbea aga de repedeo
lncit era greu sdJ inlelegi.
B zoptix 1tlttto Ao. ro16 xdtoduo,
qro n4u naldm
nammd - In
munli era aga dey'lg, inclt ne-am
pus paltoanele.

l. fiou n:ocmptju"qurau, rge pdnawe npbxodilaa dopdza*Casa

a fost construiidncola wdeinainte
trecea drumul.
' '
Bc6gy, r4e pactnEm tec,.uadzo
tot unde e pddure,
4eemde-Pute
cresc multe flori,

.r

a) Taa, ede uaxddumcatdnnuil meamp, uticmo deuoucmprtpyrcmcn$fin uut.

{|ge man u4c:ro geuoncrpritriyrorol Qrinrrrrn?- ede uaxildumca tdmnuil medmp)
Deci propozilia ele uaxddumca tdmuuil medmp, deterrninind complementul de loc
ryqr, dLt regenti, este propozitie circumstanlialI de loc.
,,, B.ndpt<e, ede uaxddumca admauil medmpourictno deuoacmpfipytomca fiil-muu,
[B ran6v nipxe u6cro Aevroucrpripyrorct $f.mlor? - ede uaxddumcn tdmuuil

22r

.'.,"-....-"'','...:
... ..,,_-..-,,"..,..,-.:...
Propoziga''iempoiiff @peientdi' ipadain;
wdnue)
luuiniui *p* oio regenti, inCeplinir:d
Aceasti propo;1i" o.t..tini
princonjuncfiile:
timpseleag6
de
regentd
Kor.u{ uor6 (cit
Subordonata.de
245.
,,,,:,,$
^rn*o
func{ia de atribut. Prin urmare,propozilia zde uaxddumc.sGmuufrmetimp este
. , timp), KaKrdrrbxo (cit timp), n ro np6ur xarc(in timp ce),c rex,troprar (de cind),

l.i* i

i i; '
r

atributiv6.

' I no tex uop nor6, (pin[ cind) nP6xle ven (inainte de). lntre regent6Ei subor.
'' donati existddiferite tipuii ile relalii aritind felul cum decurgeac{iuneain timp

.,?.

t-

LXerctIu

Schema folosirii timpurilor verbale in regentd ;i subordonata

temporald

lA. Copiali propoziliile. Subliniali cut,intul din regentit de care este legatd subordonata de mod.
l. Ou roropr'r,rrax rpdvro,,rro 6trro cniruno s cocd.Enefi
xovxare. 2. Cnoprcrradn6ex6a rax 6r'rcrpo, cr6sgo rerfur na rpilr.nrrx. 3. H6no yufrrca rar, .rr66u
ro6<ifi ropaf,nacr urx6ra. 5. Fnag6 y ne rarfe cfure, uro r6.xyrc; Heecrdcrsen*
nrruu. 5. M6JrrsuK ycri.ur ,uo rax6fi cr6nenrr, qro lre vor uarri a6nrue. 6. Hina
yv6aa neru, rcax nurcr6 Apyr6fi s H6ueNr r.n6cce. 7. Cser 6rr.ir rardft ray6<ixlti,
qro gerrsi 6dlno npofini. 8. flnruf rar<, vrd6lr nce vorlrl. nonirr rrort rr,tficalr.
V.
fr.

Alegeli din parante;d cuvintul conjunclional porrivit ca sens.

L On nour.nryAe (rne, rya6) 6ex6rn cnoprcudxrr. 2. BdrcraBxa 6ur6 orrpdrra rav, (rae, ryari) p6rrure 6r'ui cnoprr6.n. 3. Tav na crprilire, (rae, or$taa)
npr.rdxa;ruori ordq, 6A.no lur6ro ltoro,qxr. 4. .flopdra neilt ryn6, (rae, xya6)
Eaqr.ru6rcsrycr6fi nec. 5. TaM, (r,qe, ry,{6) pa6draer voi olu, crp6ar E6Br,rf Mara:ris. 6. Tari.r,(xy.q6, otrj'aa) loi uanp6amlrcr c 6p6rorr, Haxoarircq Aov 6r.quxa7. Mgf.A nocn6ru pa66rarr ry,nA, (Ky,[;i, orri,qa) nodxaa u vort .upyr. 8. Taw (rac.
rya6) piinule 6iuro n6le, noc'rpdunrardrrri ear64.
12. Determinapi felul subordonatei (de loc sau atibutivd)

ln frazele de ntai jos.

l. IIIrd.na, rg.er yuycl, 3ar{r:randproe vrjcro s coperuon6nurx no rr.rvuicrurc.

2.Tau, r.{e orrpr'r:rr n6ryro 6o:rlxriqy, ecrr, He6olrrudft napx. 3. tr6poa, orrli.oa
r,turuptt6xanu, ne.Eiinuonpd:Atroaal cBoe nrrracotl6rue.4. B 4ep6ane,rae xurjr
nlruru pd4croerr{r{Kr{, ecrb 6.reHr rpacrlrr,rfi aov rynr'rypyr. 5. fl onrirl xo"i-i,'
no6xarr, ry.q6, rAe rr,rrrpa6draar a6roll. 6. Ildurs cliluuanacr orriAa, rAe penerriponaalr yuexrarf cr6puux xr6ccos. 7. Aur66yc uanpinr.ncx ry,[e, ttyr6 y:t(6
no6xalo H6croruxo senocune,qfcrog. 8. B 6o.nnu6rras6re, r.u.enpoxogrln (recrllriilr xy,u6xrecrncnnofi cavoA6re;rcrocru,
naxogliJrrcb rr n6rull po4freln.
fi.

Traduceli.

1. Unde n-a fost pini acum nimic, o lume noui eu am sI ridic (M. Beniuc).
2, Pune creiouul unde zice Toma. 3. Unde au lucrat sdpt6mina trecut6, Iucreazi
qi acum. 4. Fuge, cum fuge un sportiv. 5. S[-1 pregitegti ;i pe el bine la limba
rusi, cum m-ai pregitit gi pe mine. 6. Cum iii vei aEterne,aqavei dormi. 7. Primul
mergea Petre, care cuno$teadrumul. 8. Lingd parc se aflI casa care a fost construitd (de) anul trecut.
r{S,

Timpul verbal in
regentA

Conjuncliile

Timpul verbal in subordonatA

Modul de
realizare a
relaliilor
temporale

Exemple

KorAd q nucrina nucwtd, 6Par

uumdt xnrtry. Ifon6 y veui
ecmt BpCMil. x 6!ty ea+u*t/t'
nl ac.an'iccxHI\tlsrrx6ll.

1. Verb de KOrAa,
aspect imperfectiv,
IloKa
Ia timpul
prezent,
viitor sau
trecut

Verbe de l. Acfiunea
aspectim- simultand
perfectiv
ia timpul
prezent,
viitor sau
uecut

2. Verb de
aspect imperfectiv
sau perfectiv

rorg6,

Verb de 2, Acfiunea M:llt nouutti n re6rp, ltorgd

aspectper din subor- cdd,taru oce ypdrcr. 5. noc:tti.'r
Nor.q6 r-:fectiv
donati pre- eruj renerpivvry,

3. Verbe
imperfective sau
perfective

Itoc,re
rord rax,

4. Verbe
imperfective sau
perfective

go rcr6
rcarc,np6x.qe rIeM,
n6pe.qreu
Kar

KAK

c Tex llop
KAK

cedl acliunea din

regentS.

udt o er6 ycu6xax sa orltMnu6re.

Verbeimperfective
sau perfective

3. Acfiunea din
subordonatd precedd ac{iunea din
regentA.

C rex nop KaI( MbI etntpdnu*

tuca, npowad rpx rdaa.

Verbe imperfective
sau perfective

4. Actiunea din regentd precedi acfiuneadin subordonati

Mut satu'itl n rr.lyt6fi, npdxge

.r6u y6xarr ur Storo rclpoaa.
Flepea rerrr xtr udmil,s utxoJry, s t1o36onulcBoelr4yApyry.

Observalii.
Unele conjunclii compuss se foiosesc in doui variante: l) conjuncliile c rex
nop RaK, Ao roro rcaK,trp6xAe qeM, ndpe.q reM rcaK (inainte ca) fac parte din
subordonatd.;
2) prima parte a acestor conjuncfii c rex rop, Ao 1016, np6xge, u6peg renr
intrd in regentir, iar parlea a doua - KdKr qeu - in subordonati. In cel de al
doilea caz accentul togic cade in regentd pe aceste cuvinte.

223
2 22
l
I

t:.-,:..:,.-,....^
-.

Propoziliile temporale"cu -conjuncfia' ror4ri'-sint "omonime-'cu"propoziliile

atributive cu conjunctia xor4{. Prima propozilie (temporal6) este legatE .de verbul din regent6, iar cea de a doua (atributivil de substantiv.
Comparati.: rf rfoura e 6u6tuomdxy, rcorAd xdarrulrucuypdxu. Rorg6' s nowEt
temporal6).
a 6u6nnor6ry?- Korad xdnqulucr yp6ru. (P+opoziEie
'
B ecnoaundro.ndmnuexanfir<yrn, morg6vst 6drln ra v6pe. Kanfe n6rnne
raxrkynu r ncnovrn6ro?Kora6 inrn6duruna'v6pe (Propozifie atributivl).

.15. Completali, regentele din coloma din stinga cu propozisii de loc sau atributive
din coloana din dreapta, orienttndu-vd dupd sens.

l. .[ ucpegdurxxfry 6p6ty,
2. Osrno6fr scnoMEF6TD
o rcrp6re
aPYg6fi'
3. 3axrlf r l6le crer,
4. B ru*re onfcrrsarcs crn-i'raf,,
5. 0n caal xufry r 6r6anor6xy,

Propozifia comparativi (Cpaeailmennoenpedaocrcduue)

Propozilia comparativd determind regentacu ajutorul comparafiei.Se folosesc conjuncfiile rcarc,6f,qro (parcd), rarc 6fxro (de parci), r6rno (exact),
cn6sso (parc6)etc,, cu ajutorul cirora se redaudiverse sensuri ale comparafiei.
Schema Jolosirii

conjuncliilor

in propozilia

comparativd

s 246
Conjunclii
KAK

Exemple

Valoarea

Sint comparateobiectesau Ou yvfiaca xapout6, xarc

u ezd cecmpd-El
invdla
fenomeneegale,reale
bine ca gi sora lui.

rar 6fAm, 6t'aro,

r6sso, cJ6nno

Comparatia.are un aspect ,{ou xasdacn nycmita, warc

6llro e nEu uuxmo ue crc{tt
ireal, presupus.
- Casapdrea pustie, de parcL nimeni nu locaia (n-ar fi
locuit) tn ea.

Obsertalie,
Propoziliiie comparative cu conjunc{ia xaK au structura identicd cu propo.
zi;iile de mod, deosebindu-se de acestea ca sens. Comparafi: Cnopmcudu
6eucda max uce 6thcmpo, xarc 6deaem otuanilfrcxuir ueunudu, Kar< tax xe
66raer onsmnftftcxuit qevnu6u. @ropozifie
6drcrpo 6exrfu cuoprcr'a6r? Kar
de mod).
Pddy 6ua cnochSnatu yveuuxda,
(Propozilie comparativi).

t{ar

uudeue

ezd

oduoxttdccuuxu.

Exerci{ii
14. Ardtapi modul de realizare a relaliilor temporale in frazele de mai ios.
1. C rex nop KaI(q ganuc6lcr r rpyxdr uo xrilruu, r nu p6sy ne orcircrnoaan
sa erd gaceA6sunx.2. flepeg 16r,.rlcaNrynriru 6un6rrt n re6rpo x saurdr ua n6vry'
3. Kor,u6 AaH .rr.It6n cnoi.i cruxri, e gSre ctofra rraurrar6. 4: E66yIlra nogsonlira
uart, xor46 yzudra o rrlodfi 6on6ssr. 5. flp6xge qerr,rnaq6rr n6r1to pa66ry, I
221

Taa;qhn"u6taqrc;'serEribior'tji"airAA:6,,CetbiAa3! xe upn|iaai,-rar rOai'

:-.: :fo rroJryeriJraor Hac renerp6rrMJr. 7. Ilo&i;vars.rordBl|ra

'o66Ar.cec 116efi .novoriJra. 8. KorAi s nepenucirn Dcc ytrpaxreEus, r rrepeAenyu66uux,oAaorneccrlllry.

.i

I
I

,:i

8: .{au uenfnor4p6aun,

xor.qi ee npo,rur6,r.
xorgi yrrii.n o vov .quepox.46uur.
xor4i co66xacsacrd pe6ura.
rorA6 rdrvuacr $fnrv.
xory6sdruucarHsHeEsdcxorrxocrsxorropdrufr.
rora6 osf 6s1nur ropix.

16. DeterminayiJelul subordonatelor(comparatit'esau de mod).

l. Ox nftr.rsAe;rrax u.n6xo,xar 6iAro 61116oaurtrv.2. Ha jauue 6irno rar
trM6ex6:rcnoprcrennd, rax 6rrs6er r6nrxo r uic. 3. Anr66yc urnrraiarensee,
un. 4. Clfluranacr ro cnpira, ro cn6ra n6cnr, c;rdrxo ne.nl1dlrrft xop. 5. fluc6rr cr6:xy raK rr(erpflno, xax nepegirr crosir\alrr6nax rpardr. 6. Meri arb6m
poarirelra,rar oxri n66*r n apynftx caofx gerdfi. 7. ,{ov x6xercg nycrdrv, rar
6jgro a nv suxrti ue xEEeT. 8. O66n y vexi noryvilncr rrlicrrrv, 6jaro erd
nparor<iarla calrS varr.
17. Traduceli in limba rusdL In timp ce el iEi ficea lecfiile, afarl ploua. 2. Cind a terminat de lucrat,
fratele l-a dus la concert. 3. Cind nu gindeEti,atunci greEeqti.4. Cum m[ scol,
imediatfac girnnastied.
5. E mult mai inalt decit am crezut.6. Iarba esteumedl
ca qi cind ar fi plouat. 7. Eu i-am scris precum v-am aritat. 8. Fuge cum fuge
un iepure.
Propozif;e

cauzeli (Ifpuuriwuoe npedaowdnue)

$ 247. Se leagl cu ajutorul conjunctiilor noroult rro (pentru cd), orrorri rro (fiindc[)" rex rcar (deoarece), noocrimry intrucit), n cssrfi c reM qro (dat fiind cd),
6.naroaapi ronf xro (mullumiti
faptului cI) q.a. Conjuncliile cotnpure, cu
excepfia conjuncfiei ran Krx pot fi disociate: prirna parte (nororuf, 011016, n
cscgli c reu, 6.iraro4api rouj etc.) aparline regentei, iar partea a ll-a (rro)
subordonatei. Disocierea conjuncliilor contribuie la sublinierea importanfei
cauzei exprimate in regenti. Comparafi:
fl nadia nattnr6, uoron'rf qro 66ttto xtitoduo - Mi-anr imbrdcat paltonul,
pentu ci era frig.
".fl uad6,t. nattmd norouj, wo 6&to xdrcdno- De aceea mi-am tmbrdcat
paltonul, (pentru) c4 era Jrig. Conjuncfia compusi rar KaK nu poate fi despdr'1itl
flri schimbarea sensului subordonatei. Comparali:
15 -

Grlnatica limbii rusc dc uz polar c. -

1581

225

'

On cdt e mnxcii,iarc?ar oilriDiiiii':aiii'"ioiiiaim'--n"a'"iiiit""iiii!ii[i pentru

ci tntirzia Ia concert (Propozigie cauzal6).

Ou oddacx raK, KaK euy nocoedmoeat dpye - El. s-a tmbrdcat aga cum /-a
sfdtuiq prietenul (sdu)
mojalil
,(Propozi{ie
Propozilia de scop (I{etteede npedaoucduue)
Este tegatd cie regenti cu ajutorul conjunc{iitor vr66u (lro6), (ca sd), c reu
.rr66u (pentru ca si), anq ro16 vr66u (de aceea ca), sardM qr66br (pentru
ca sd), paltr 1016 rr66u (mullumitd faptului ci). Pentru acest tip de propozilii
este caracteristic modul de intrebuinfare a formelor verbale.
$ 248. Schema Jolosirii Jormelor verbale tn propozilia de scop
In regentd

Conjunclii

Exemple

L Acfiunea expri- rrri6u, gnr

rord 1166rr,
c reu qrd6sr
soand (din regentE qi din subordonat6)

1. Se folosegte 1 npnur6tr tt me6i.11166rrysur{rr o meoinfinitivul

2. Ac{iuneadin re- rrd6rr,4,rr

genti este expriro16 1166rro
mat[ la forma im- c reM sr66bt
personald

2. Se foloseEte Eruf uflo 6drno rcrarr

infinitivul
pdao, tr66w ycnimo na
ndesd-El
a trebuit
sd se scoale devreme
ed. s6, ajungd la timp
la tren.

mati de verb se
feri ia aceeaqi

3. Acfiuneadin re- xrridung.rx

eentl si din subo ro16 rrri6u,
donat[ se referi la o reu qrti6rr
persoanediferite

Eu sdopdeteAm venit la tine,

ca si aflu despre sdndtatea ta.

3. Este,intrebu- V,arimerh sddat yaeinlat verbul la uuxtiu sadday, c reM

timpul trecut
vn56w outi ed pewrtru
do saempa
- Inv[fitorul
le-a dat
elevilor o problemE, ca
s-o rezolve pini miine.

Observalie.
Conjuncfiile compuseA"nsro16.rr66u, c ren 1166rropdgnro16 .1166rr,tar6u
.rr66u pot fi disociate:4m ror6,creu, pdgn ro16, rar6u rdmin in regenti,
iar qr66rr in subordonatS..

Exercilii
18. Transformali Jrazele tle mai jos in fraze cu conjunclii disociate.
Model. fl, ne npzur6nx te66, nororuf.ITo6o16r. -.fi ue nplturnx re66 norcuf,
.rro 6or,'I.
1. Hapda no6eg/rn,uororray uro o6pur s cndrroe 6igyuee. 2. B csssit c
TeMqro saqrur6rucrexl6.rrensr,rrrr orloxfln ercnfpcuror r6prr ra cne.ajrcruufi

am',frti{s'rrtg,.cjioid.
.i$rd"r",*ltr.lr:'-O..9..J.-cgigr,"pg,.gggs-gq{;+nq6.ft;S.rafogapf
-lio_1]!ly;$,,is,,_
.rio
r'tarritgcrr. 4. Ery 6drro x6nO4so, noior4i
oE 6r,in s nprrorr,r[6Jrbrd.
5. flpr,rurl6cr ornoxltir uo6rgry ii'.I(Jryx-HAudxy,r cssgli c reN{.sroga6oa6arilof
cr6purnfi 6par. 6. OAesiftcr rbnn6e, nororrlli qro rra jtrrnqe rAer cner. 7. On
easoesin sono'rfio ue46.ns,6naro.uapfrouf vro c 4drcrna saur,rNa6rca
cn<iprov.

19. Traduceli tn limba romdndfrazele cu propozilii de scop.

1. H6.qorcrarr p5no, yr66u ycndrr npurordErnru s6nrpax. 2. Ko une gatu6r um6nssgrftrou6prq, sr666rgssrr rnfry. 3. -S6rr:r na n6ure, qrd6rr noc.n6rr
norApaaritenrnyrorenerpi'rvrlrypogurlnvr.4. Marr nonpocrina,.rrd6rr rabrxynina
xne6, 5. On ronopfn rp6lnco, sr66rr sce s sii,'recrdluatu. 6. Cecrpi BsuoAfaa
I43AoMy xa norrac6 p6rrme, c rertt sr66rr ue ouosA.irl ua ypdx. 7. .{;rx ro16
qr56rr 6brrr 3AopoBbrM,
n64o peryn-fipnosasr,rN46rnc.s
cndproir,l.
20. Alcdtuili cite trei fraze ct propoziliide scop, tn care verbulsd Jie Jolosit:a) Ia
infinitiv b) Ia timpul trecut.
21. Traduceli tn limba rusd.
l. Ne grd.beam,pentru cd eta deja tirzio. 2. Cuvintele i se pEreau simple,
pentru cd le-a inleles sensul.3. Nu mergemla cinema,deoareceavem de invdtat
la literatura romdnd. 4. Ca s[ nu intirzie la tren, fratele (meu) a luat taxiul. 5. El
a invifat mult, ca sI reugeascd.
si obfind iocul I la olimpiadd.
Propozifia conilifionali

(Vcadeu.oenpedtowdnue)

Se leagd cu conjuncgiile 6c,rn (dacd), rcorai (cind), n rou cljrae

6c.nn
(in cazul cd), r rou c,rfrae xor46 (in cazul cind) E.a. Condilia exprimati in
subordonatd Boate avea caracter real sau ireal, gi se redd cu ajutorul diferiteior
forme verbale, atit in regeotS.cit si in subordonatl.
r::,]
$ 249. Schema folosirii

condilionale

Tipul conditiei exprimate in subordonatd

Formele
verbale in
regente

l. Verb la
timpul prezent, viitor
sau trecut

propozi.liilar

6cm, ro146,
r r:ou c;l$rae 6cru,
n rou c.iljrae
rorgf

6c.nu6n,
2. Verb Ia
modulcondi ror4a 6rr;
B ToM cJqL
!ional

qae 6c.lr 6rr

Verb la
timpul
prezent,
viitor san
trecut
Verb la
rnodul
condi{ional

Ecnn sdempa6faer xopdutas naedda,Mb, iloeAe:!d HA

gK|ttypcuto *

Daci miine va fi timp

frumos, vom rnerge in
excursie.
Ec.rn 6u ed galrrilir ea
au6fr, a 6ts mduce nowBnna xouqdpm-Dacd
treceali pe la mine, aq
fi mers ;i eu la coneert.
227

zzo

It
I

Observalie.
Valoareacondilionat6poate fi redatdin limbajul familiar qi cu ajutorul formelor modului imperativ, de ex.: Bcrrxb t pdrntae,a 6u ue onosd,inua n6esd(Daci md qculammai devremen
nu intirziam.la tren).

Propozifia concesivi (Vcmynfimeauoe npedaoacinue)

$ 250. AratI fapte, ac{iuni care se opun celor din regent6. Propozigia concesivl
se introduce prin conjuncgiile xord (deqi),uecuorpi f,a ro trro (ne finind seama de
faptul cd) qi prin pronumele qi adverbele cu particula f,n: KTo Hrr, sro trR,
cr6nrrco nu, ranrift rm, rygi Htr,rAe trf,, tcotcm etc., de ex.: Xori nacr.ynli,ra yx6
recu6, a zoptix aemdt ueeDegi a venit prinlven,
in munli erazdpadd. I{ro
euj, nn cxdtceuru,tn ac| ort uaildtm omeim-Qfiei-ai
spune,el giseqte rdspuns
la toate.
Observalie.
Propozilia concesivi cu particula Ef, are o structuri identici cu a subordonatelor explicative qi de loc (in care particula rr are funcfie de intIrirQ" Comparali: Kygi nu nocurSrpuurt, aezdd qeem!'m cod&-Kyni
ns nocnr6rpumr este
propozilie de loc; nn intdregte verbul nocudmputab. - Oriunde i{i arunci privirea,
peste tot infloresc grddini.
Kya{ 6u n nn yeztcdn, n c Hemepniuueu *dat
- Oriunde plecam, a;teptanx cu nerdbdare lntoarcerea
ye3x6ir este propozi{ie concesivi..

in propozigiile de loc gi e4plicotiw ; b) parte integrontd a rcnjuncliei in propo ziliilq concesive-

1. Ky.qf nn no64erur,oes,q6Te6i rcrpe.rrircr xopoud. 2. cxdnrxo ndrxa uu

roplril, oE EceB JreccMfrlrxr. 3. Kax6fi 6u ns 61116nor6.ua,r rcd paHrd noiay
ai ropoA. 4. Vlxorl EE cqp6rlr'ar oE, Bceev;i nor6rrnanu Aopdry. 5. Kax uu
trnoxi 6buta gop6ra, uaruf,u qpopur6;rncr nnep6g.6. gro nu paccxAauraaon
naM o cro6E no6l4xe, oE Ee cMor Eac 3arrnrepecos6rr.7. Kar on uu craplnca
nac y6egriru, vrr evf Ee rroD6prJrn.
8. Iae 6u x nf 6u:r, rI Bcerre 65i4yrcnovrurllrr re6i.
24. Traduceli Jrazele din exercisial 23.
25. Tradtceli

in limba

rusd.

l. Aq fi bucuroasi daci ai veni.2. Dacd s-ar fi uitat cineva ra tabli, ar fi

observat gregeala. 3. Daci ploui, nu mergefir in excursie. 4. Dacd egti liber, vino
la noi sd asculli muzic5. 5. cu toate ci am venit la timp, nu am mai g6sit bilete
la film. 6. cimpul este verde, degi n-a plouat de mult. 7. Deqi e mic,
;tie sd se inrbrace singur. 8. Cu toate cI era cald, mi-am innbricat paltonul.

Propozilie colsecutivi (Ilpedaoxduue

eoeapaqhun
acasd.

Kygi

donoil 6H x m

Exerci{ii
22. Copiali lrazele de ntai jos, grupindu-ledupdfelul condiliei exprimatein subordonald (condi{ie reald sau ireali).
I. Ec,rua
ru gaKduqftuupa6<iryK tuecri rrac6M,To r,cr nofi4nrrynfrr n napr.
2.5l6ut fipr{urerrrcre66,
Ecnu6yrue6ur sit r.3. Ecnr 6u ruoayuril rererp6urvryo<inper.rr,
To n 6lr rc"rpd-rmer6 sa aorg6le. 4. [pn.qf x na nxrr uuryr
p6rrue, r 6u ue onor.q6axa cauo.nr.5. Eqnacenimr re 6fger Aoxai, ro u6xHo
6f4er cxo4riru ua <i:epo.6. On o6cs6rer6ro 4pr4r Ea Eb'rcraBxy,
6crurrn erd
npnr.nacfiurs.7. Brrrc.rri n p6,4uo,r 6u ycn6nranra,4eriryro cuvs<ianro EerxdseHa.8. Cxotrl s r apa.rf, y rraeHfne 6ol6nn 6u si6u.
228

..,-,,:.-:.,.-.
.,
23, Determinali
Juncliapartidileiry.Ci4.ltfmdtoerelg
.cleintdrire
fraze:.a) .elementr

ctidctneua)

$ 251. Aratl urmarea acfiunii din regentS, cu care se leagd prin conjuncgiile rarc
uro (aqa ci), ncndgcrane qeni (ca urmare), n c*.ny ver6. (in virtutea a ceva).
Aceste conjunclii nu se disociazi, de ex.: Becu ieuu w|t docrcdu,TaK qro
rLe
uoetrt nottmil e napx*Toatd ziua q plouat, aia cd n-ant putut merge in ^rd
parc.
conjunctiile uc.n64crrne rcr6, l cfay rer6 se folosesc in stilul livresc, oe ex.:
Irpu npoeeddnuu 6nwma 6&au ucnfmzoaauu H6eue uawilnu, nc.n6,ucrnueqe16 pesymmdm nonJ,qincn 66tee mhquwn - La experintenrareau
lost folosite ma;ini
noi si ca urmare s-a oblinut ua rezulta, mai exact.

Propozilia

societivi*

(Ilpucaeduuunlerturoc nped.,rowittue)

$ 252. completeazd conlinutul regentei Ei se introduce prin cuvintele conjunclionale

!tro, rITo n, noreuf, xy,q6, xuA4 r4e, ornfga, rcax. Buepd cocmoi.rtoct sacedduue
aumepamj'puozo xpyucrcd, o qEu a a ywdu om uoeed dpj,ea - Ieri a avui loc
;edinla
cercului de literaturd, deee ce on raiafiat de la prietenul meu.
* Termenul
,,sociativ' nu trbuie luat cu sensul pe care il are acesta in sintaxa limbii
rom6.ne,

229

l:':-lr:ii:

':....f

(3audua
$ 253. Transformareaconstrucsilorgenmziale'lnpropozifii subordonate
dnwuu)
npe:dtouc
npudfunovuttuu
o6opdmoe
deenpuvdcmnatx

::
',
.

'

Spre deosebirede limba romin6, in limba rusd construcliile gerunziale

sefolosescnumai in cazul cind acfiuneaexprimati de verb gi de gerunziuse referi
AoM6ft, c' nanucda uucru6-fntorla aceeaqipersoand, de ex.: Bepuyewuca
cindu-md.acasd,am scris o scrisoare.
Construc{iilegerunzialepot fi transformalgin pqopozi{iitempolale, cauzale
gi condilionale,de ex.: H6ny e&we4 rorprirr sa co66n daepa'-Korgb Ed'ty
rdruen, on sarpdrn sa co66rodeepa.Koedd H]6ty ertwen- propozilietemporald.
He sarduuueyp'rcoa, .s IIe cMor noftnl rynfrr. flororuqi uro s se gax6Hssj]
plccxuu aawrcdu,ut't
yp<ixon- propozilie cauzal6".3auuudnca cucme^4amilqecxu
crur6xerrr.rrr66 pfccryro nureparfpy r opmru6.ne.- Ecrr usr 6:ineu crctenaarli.recru ganuN{6rrcrpjccrlrlt xsbrr6lvt,tusr cu6xelt ssrfLrt pjccxyro nareparlipy
sauuudmucapj'ccxua n*rr<ia r oprruu6ne.Ecauuut 6i'deu cucmeuamilttecmt
propoziliecondilionali.
I nenqi

1. Ziua era aqa de cald, incif in-am dus'la qtrand (unrx) 2. Drumul era
foarte greu, aqa ci am obosit. 3. Am terminat exerciliile gramaticale, aqa incit
pot si mi duc la plimbare. 4. El a f6cut lucrarea bine, ceea ce a qi eonstatat pro,
fesorul de fizic5..

78. TransJormali construclii.lg gerunziale in propoziyii subordonate, arienttndu-r,d

dupd regulile expuse la g 253.

l. He upovar6s portiina Ao xosq6, ou ue cMof er6 nidpecxazilm. 2. Kyurin

r\torli apyg6fi. 3. Onoa.4ds na ndeap,
@oroannap6r, L crlrr SororpaQfposarr
C6a4y pernfn no6xarr xa aar66yce. 4. Xoporu6 nortrordsusurucb, rbr clr6xeml
nocrynrirr r uucrurlir. 5. Bdryvua udnlre clor6, on cudxer nepenecrri Sror rexcr,
6. C.rr;iuar 6prro Jlncroro, x rcn6vnux crpdru il: povdua <Enrdsrafi Ou6rran>
A. C. fljutcnna. 7. flpocrrrArpuoax xypu6l, s raurE'r ranrepduryro crarrrtr. 8. He
txhs. up6;vunq on He cuor peurfrr eaA6'ry.

subordonate.

Fraza cu mai multe subordonate se imparte in trei tipuri. !. Frazacu subordonare succesivL,2. Fraza cu subordonare paralel5. 3, Fraza cu subordonare
multipl6.

J1l ,

26. Addugali la regenla din coloana stingd propozilia

tivd) potrivitd ca sens.

230

cu mai multe suborilonrte (CaotrcuonoduuuEnuarc

npedaowduua
c n dcxotturcuaunpuddmounatau )

',,1"

Exerci{ii

3. flpoarend.n nocldAsnfi aaoNdr,

ltaza

t:
ri

1. Ou st'rnoruu.n 4ov6runee gaA6nue,

2. Pex6, 6rur6 ruupdrax.

IITO I,I OTMCTIIJIO XrcPU.

27. Traduceli in limba rusd.

reguli de transformarea construcliilorgerunzialein propozilii

I unele

1. Gerunziul se inlocuiqte cu verbul de acela;i aspect (vezi exempleiede

mai sus).
2. Verbul oblinut din gerunziuarc acelaEitimp ce gi verbul din regenti, de ex':
ou nocmynin e ueduytiucxuiluucimwnj,m.-Rozdd ox or6H.Isa
t1ur4dilo
Orc6uq11s
(orc6x'ryn
qi nocryuii;r sint la timpul
nuqdil,ou nocryn*rre uedurytincxuiluncmumj'm
trecut).
3. Subordonataoblinutd din construcfiagerunziald]primegteacela;isubiect
ca gi regenta,de ex.: llpo.lrr6s xv'hry,BfircmopcAal ed s 6il6ruor6ry'-Korryd Bfurmopnpotxri;r xutty, on (Brixrop) cAal ed r 6n6lraor6r<y.

7. fl rro6rubre6l, xusnb,
8. B KJricce
6ir,ro srcro.

t"r-.r-.":,'r':-l':.t::,.
,.:::...i..::-"..1::.1.:::';:;'.t..:llji:t:l:.l:

f dkr.iro Vii :r'ioiiit:npiftCctiit-r

r'mdrb l
alolfi,,
...t .
TaK qro u6xno 6dino ndfirs s sal,
r cd;ly uer6 udxuo 6d,rnondfirn norynhrs.
orqerd Jiuq6 erd cr5.uo xpacfirrrv.

(consecutivd sau socia-

'rro carraduo ce66 u ue Hdso'

TaK qro no ueii vorriri unisatb llapoxo.trBI.
irro u orM6Trn .Eexypnrtfi.

ij,11'
,ii'
tl '

1. Fraza cu subordonare succesivi ( aocrcaanodvuutuuuenpedaouc rluua

c noca ddoeameltbHbt&t noduuudnuen )
$ 254. Fraza cu acesttip de subordonare con{ine subordonate care formeazi un fel
de lanf: pdma subordonald este legati in mod directde regentd,ceade a douade prima subordonatd etc., de ex.: Epar paccrasii.t, vnrc dz6 dpyz pa1dmat.na
cmpiilxe, ede oa ecmpdmu,r aadeo yueuurcde us nduteil wxdttur, xom1pue nrau

#[.,,'

:!4 ." ,,..

tl ,;l:'
:{i
-

il'

231

J A E'

.4.;;-,
pa66nranuecd ndnw'

| ,.n.nte I

i$i
't',.V,:,]
'=
.

Epai paccrar4l,

l-l

i qro

- ''
,:i
:il

I
i ProPozitia I
I explrcattveI
I

:l -.:
r.a

rae

( Ct1fucaqgnpedno-ctc
eaue.:c,cosua
imte.ttu nqduuxi.uue.u
)',,
Acest tip de frazl are o structurl mixtl, de ex.:
Eouti ycai aedui, u a wipxe serreairudepiean, roedd nor ycmpdutu excrcj,pcun
a Mycdfi cead.
t2
5ul6 yx6 aecu6,r r nipxe senexnnAep6ar,n
-coordonare

'j

I oropozitie I

I il;ffiil;

':'.'E257.':tr'idi:a'
fornitf,'-rg'iin,,coiiiddniriCr,rpi
riirtoid-oniiie

a.i
''.

nto er6.qpyr pa66raa xa erEiinc,

*.-"'

'

raeoHncrpdrunvx6ro yrem6r ns n6nefi ur6ru,

ro146 rrarrycrpriunr sncr.ipcnroa Mya6fi cer6 - subordonare

(propozitia de timp)

---.t-

l----

t.

l1l
tt

i KOTODbIE

t'

I orooozitieI
I #ffii;;
I

c napaaai tutwu

nodutor&arcx)

-l

uro cr6po npr.r6ger r< HaM,

crlr

I ProPozific I
I condifionald I
6cnz 6iner qilcrrorarr

| - coordonare

I
- subordonare
|

FT

Exercttu
29.Face1i)naliro lror"tor cu rnai multe subordonatesubformd de scheme,folosind
modeleledin ti 254, 255, 256.

I regenti I E66yrma rrcSaa,

I

lor . "*t t l"

i i" ii;;-

npedrcuctuue

II

..
r
I propoalre I
dxplicativa
i
I

--l-

ll

in fraza cu subordonare paraleld cxisti o singurl rcgcntd de care sint legate

paralel mai multe.subordonate, de ex.: E66yrura nrcLta, rro cr6po npn6aet
tc HaM, 6cnu 6!aer vfacrnorars ce6i xopom6

qro

ul

I l(Oraa

xor<ipuetar''rpa66tanurc6 ndro.

\ 255. 2. Fraza cu subordonareparateli (

--l

ce6i xoporu6.

nped-'tottcduue
3. Fraza cu subordonare multipli (CaoctcuonoduunEuuae
c odnopdduwu noduun&nrex)
de ex.:
$ 255. Subordonatele muitiple au aceeagi valoare qi aceeagi regentd,
Ou.ertlea. rcarrcux6ae nodz'ixaaa uaw{tu u nttt us xeE tdtwttu nuou[pw-

[. Jlerx6 pa6drarl, xor46. suierur,, vro rnofr rpyg oq6atr crpolirenu n6soro 66uecrsa. 2. Bc, lro nocrp<iexoy Hac,6dgroc6sAagor6un, xro yu6cuoBrur r{ B apirux rorocrp6trax crpaail. 3. fl, gjwaw, vro njxro xopourd axarr
lraterr6rzry, ur66rr nocryurirr s torruexnfqecrcnfirucrurjr. 4. Tdnrro IcBdsepy,
rorg6 crilo npout64no, *rrr uornri nArf A6rbilre. 5. Korg6 x npoxoxf uriuo
mrrinu, s scuoNa[u6rcA6rcrro u rbuocrr, ror6pue nponrlfi n e cren6x. 6. Mu
6fxert n6rrarnrb,Kaxsgecr yrfinucr, rorgS repexoAr.inuus oAxor5 x.n6ccan 4pyr6fi. 7. B6uepou q noruer r croer{ roniipuuy, xoe6povy 6drro Aemrn6Aqarr
net n ror6prtt r6xe uocrynir s cemcroxosiftcrgenubtftuncrurjrr. 8. Mu sriev,
qro r6xA6rft r,r3uac 6t4er .qdaarrlc, uro noldsuo 4nx crpandr, u qro s Srov
g6ne nr.rnr<5
ue ocran6rnrcr un n6peg xaxfrrasrpiAnocrrMrl.
30, Analizayi./razeleJormate prin coordonare;i subordonare,folosind schemele
(vezi S 257).
l. Erirnoyxd n6s.4no,r sce flerrf cuarr, rorg6 larsoni[ renei[6r, 2. Korah
*ru ornp6nnn6cbB rryr6, c6nrqe enld Ee scxo.qrlfio,Ho 6dmo yx6 renn6. 3. B
yxrnepuSre 6irno lor6ro (poroanuap6ror par.nrtrurrx lripox, r rubr rrg 3nirr,
rar6ft sr nnx nir6parr. 4. B necf croil Aovr lecumS, a rrarr,4iiraanr, rro 5ro
oanar6pafi, xor6prrft nlrr ncriinn.
233

i l,j',,,

' l'::

1.:.:

1 '1:!r:

',n'r--rF.-

,: .-",'-", .

l.tii|" - -

tl,r !l

i$r
igrl
i$:r

ifi;il
i:'rll;
l:Si;r '

;pitr

:i-' : '"":]:
r'
:e,rdr{cnoe,apeD:nociinue)
Fraza formatl prin 'juxtripunerc'(Eeeeofusuag
Propoziliilecareformeazdfrazaprin juxtapunereseleagdintre elecu ajutorul
sensului;topicii, intonaliei qi tr,rin diferite forrne verbale.
$'258: 1. Proptizifii ln cife acfiunile se rerilizeazi ln mod simultan sausriccesiv
(Epedtoucdnua,e romdpatxeorpacrcdemca
odnoepeainaocmbultu nocnddoaanidmaocmu ddilcmeuil).
Cind ac{iunilese desfiEoariin mod simultan,in ambelepropoziliipredicatul
este exprimatprin verbe de aspectimperfectiv,de ex. Ctindy trirder poutin; e cocddueilxduuameezd cecmpdc.rrt'uaerpdiuo (prcpcziliilesedespartprin punct gi
virguln).
Acliunile se desfdqoarlin mod succesivcind predicatulesteexprimatprin
vei'bede aspectperfectiv,de ex.: Hacryuf;ra su*ta,luu crinu xopdntxlruu,e ilera6pi w&nannipewii mee. (Propoziliiie se despartprin virgul6.)

ffi$i

I$ili
IFi
$ffi

}ff,

ffi

ffi

ffil
ffil
iitriii
ffi

ffi

#lrr

fi:iil

ll.liir:i

$l{i
iiil illr .,

iii#{ :

ii

ti

.^,

tt
it7'

.;;r*f.-,;
;r;.;r.
:itl

'g
5

"t.rl
rri

fl
:,ili

ri.i

Vorbitorulsauscriitorultransmiteadesea
ascultitoruluisaucititoruluimesajele
altor persoane'i' acest caz, er se folosegtedevoibireaintrirectd(Kdceenuahpeuu)
de ex': flpeno4aa6renucra:in, vrno stiempa y
wc 6ydem ypdx pyutitucxoil.
rumepiam!'pb,
Propozilia subordonat[ vmo sdempay ruc 6!,demyp6x jya1mcrcoil
exprimi ideeaanungatdin regentd.de subiectulacesteia
'rumepamj'pat
-profesorul.
Vorbirea indirect[ m_aipoate fi redatd gi cu ajutorul
cuviutelor i propozlliilor incidente, de ex.:Ran cxasd,tnpenodie,imem,
y nac siurpa 65?4er yp6r
pyurirucroft nureparf prr.
Existd 9i posibilitateautilizdrii, in cazur transmiterii
fdrd nici o modificare
a mesajuluialtei persoane, a vorbirii directe (npauda peao):
Irpenoraedmem
cxasdn:<<?iempa
y nac 6j,demyp6rcpyuritucrcofi.,twmepam;ipw>.

$ 259. 2. Proporfiile cu sens cauzal, de completareo explica{ie sau precizare

(ITpedaoucuua
npuuiuut,dono.ntduun,noacaiftua,
co enaqduueu
u,qu):moqHdHufl)
$ 263. Vorbirea directi (IIpamia pew)

ln frazaformatl prin juxtapunereceade a douapropoziliepcate si expnme

cauzafenomenuluidesprecare se vorbeqtein prirna propozilie sau poate si ccmpTetezeo
sd explice sau sd precizezecon,tinufulprimei propozilii, de ex,: 3dempa
sa6oada(cauzi). Bdp_,"e
a noajsecmeoea.o:
Kmo-md
x noildyx dpyzy: ou mactce,td
xnilza: a ueiipaccxtisuaaeadmpumna aeui (explicalie).V aeni 6autduxmepdcuan
aocuo6 ucmdpuuadweeozdpoda(predzare).Fropozi,tiilede acest tip se despart
prin doud puncte.
$ 260. 3. Propozifiile cu setrs temporaloconilifional sau consecutiv
(ITped,toucduun
co suauduue,uepdueuu,yc"ttieuxuau ctddcmeun)
Prima propozilieexprimdtimpul acliunii sau condiliilein carese desfigoard
acliunea din cea de a doua propozilie,de ex.: Pas.qSercsrnondr - ece vtrenuxr.i
etitildymus x/tdcca- Ya suna soneria (clopolelulstoli elevii vor ieqi din c[asi).
(timpul.) Ilpn6geur r naru r6po4 - saxodi n na,v * Dacd vii in ora;ul nostru, treci
pe la noi (condifia), Aern cerdgua c6.nne.*br* - ace noitda rcyndmoca aa
peKi - Azi e o zi tnsbritd, aEacd vont rnergesd ne scdlddm la rtu (consecinfa). in
aceste cazuri propozi;iile se despart cu ajutorul liniei de pauz6.
$ 261. 4. Fropoziliile care exprimi o comparalieoo opozifie sau o succesiunerapidd
a ac{iunilor sau a fenomenelor ()Ipedrcacduun co suaqdHueu cpaeuduun,
npomu*onocrnae,rdnuau 6&cmpoit cuduw dditcntauitu,rtt aoahtuil)
Exemple: Bdadt 6out eildeu aec - p.hdon npomexd,taptiura. - In depilrtare se vedea
pddurea, aldturi curgea riul (opozilie). Epam jtuumca xopowd - y cecmp& mduce
xopduue oqdnxu.Fratele invald bine, sora are, de asemeneq note bune (compara{ie).
ece aownti 6 Kracc, Uga s-a tlescltiso toli au intrat tn clasd
ffedpu omxpit
(succesiunearapidd a acliunilor). $i aceste propozilii se despart prin iinie de
pauzi.

234

vorbirea directi conline vorbirea directd propriu-zisd

gi cuvintere autorului. Existd urmd.toarelereguii pentru redareavorbirii
directe in scris.

.l

,l

t' Daci cuvinteieautorului precedd.

vorbireadiroctd,atuncidup6 erese puo
dou6 puncte.vorbirea directr incepecu majuscuri qi
esteincadrati in ghitimele,
de ex.: Cecrp6uonpocdnavtufr.: <<Mepttn,
cxodrt,notcrittltilctna,e uizosrtn sa
xti6otu>>.
],l
I

il

'j
ri
'l

-i,

2' Dacd vorbirea directd preceddcuvinteleautoruiui,

atunci ea este pusd in
ghilimele,iar dup6 ea se foroseqterinia de pauzi
gi virgula ,de ex.: <Baepd n
eidet dvem wtmepdcuotil
Sun"a>>,_ cxasdn IUre$iiu.
vorbirea directd se termind cu virguli, dacd propozigia
este enunfiativd, gi
cu semndeexclamafiesau semn de intiebare, dac6 propozilia
esteimperativEsau
interogativi, de ex.: <<Tut
npovumdnimy xwizy?>_*poio ,"rO Oi|*.3. cind cuvintereautorurui sint intercaratein vorbireadirect6,
punctualiava
fi urmitoarea:

,r+,],'

+;i,

i i

iiti' ,'

.;;ti
'j;f!l:

i.1?1,.,
,,.

'.# '
'i")

:ffii,"
.f,fu
-;

a) inainte gi dupE cuvintereautorului se folosegtevirgura

.
Ei linia de pauz5,
de ex.: <<Ecau
a zaxouayedepeaapa6dmy,_cxasdn o*ei,
;"-;";j;*;
c mo66ilna Sym6dmuufrNamq>r:
b) inaintea cuvinteior autorurui se foroseqtevirgura qi rinia
de pauzi" (dac6
propozilia din vorbirea directd este enunliativi) sau
semnulexclamEriisau intre_
birii qi linie de pauz6 (dacd proproziliaeste imperativd
sau interogativd).DupE
2i5

:=l

cuvinteleautorului sepune punot fi6lig.iq.de pauz[. iar a doua propozilie dio

vorbireadirectl incepecu majusculi, de ex.: <.fl neddeto 6uad ua adpe,: s4st6aa Auna,- Coadmytonodxamou me6i, 6nzo>,

.. -

- fge aax6Anrcnurrd.nrsoearenr6?- cnpocti.nyvenfixy v6crepa.

- Bor n Srov saixss sa urxdrofi.
- Cnacfi6o.
* **

.,.7,,+,

,.,1

"l
7

S 264. Dirlogul ({na.rr6r)

In lirnba rusd, se intrebuinleazlatit linia de dialog, cit gi ghilimeleleComparafi:

bxeralu

.-i
I
i
H
..'
'.!
'
.
.

31' Determinali caracterul relaliilor intie propozilii in lr.azelelormate prin juxtaPilnere'

l. Boad n v6pe 6xl6 ruar, nec6r ua 6eperli 6ul ropivnfi. 2. IIInpox6
orpan6, uoi pol;rl6s, us6ro r nei nol6fi, aec<isr pex. 3. He cueruf ssrrrdr\a
-- ctrelu{ .u6lotr't.5. flocneurfil* -.nroadft Hacvrerurirur.
5. flocvdrpuurr alr66u,
saunnac.nfruarr u1?auxy.6. On nocrraorp6n
rcpyr<ivr:ses.q66b'movn6ro rlperdr.
7. os rocrr * s xosiau. 8. Mn6ro qur6rr - nan<irosnars. 9. .{i4yrura alirr,ran
tar: r ca,qiaSixnonocaafirr 4ep6rur r qaerdr.10.Bce :x6:ru: ne4aner6 or rdpoga
6!an nocrp6enax6ras rercrrinanaa$i6prra- ll. flpofiar rp6rrop-ocr6sercr xa :euld clea.
32. TransJornralit'orbireatlirectd itt indirectd, orientindu-vitdupd regulile expuse
/a { 264.

<Kro cer6Ansorcj"rcrryer?>- crpocfr yrerf x. <Mfpva flerp 6cry,- orsdrf,n

gex:ipmrir>. - <Ilover4l?> - <cYnerri asrfnar>.

l. ltro06p raxct cragen:<.fIrac loge3i 4o rors6la>. 2. <Trr uofiaErur cero.us,

e6.repouna rong6pr?>- cnpocri.na
E.ndsacso6 nogp5i,ry.3. Vqfrem rapr cras6n:
u6iAtte y rvry:6xp<iruo a 12sacdB) 4. or6u cupocrinuenf : <rro.revf rsr cerdAns
's6 6burna tperaptirrax?> 5. <Kora6 y uac 65?4eryp6r pfccxoro q3Ert<6?)
_ crpo
ctna r*cuh no4pfra. 6. Epar *rse nocosdrosar: (cxoAra ra oircrarry conper'r6uso* xfrounca>.7. <crdnrrcore66 rer?>-cupocrin venf rpav. g. <flepennuf .
5ro ynpaxnEr.re)),
- nonpocin rrleni npyr.

Transformareavorbirii directe in indirecti (3aadna npaudil piuu

xdceenuoii
)
$ 265. Vorbirea directd se traosformi in indirectl, schimbindu-gistructura.
Confinutul enunfuluiesteredat de la persoanaI, se inlocuiescpronumeleposesive,
verbelela modul imperativ etc.
reguli de transformarea vorbirii directe in cea indirectd.
,R ll"rll l citeva
1. Cuvinteleautorului din vorbireadirectd se pur pe primul loc, de ex.:
B uecrnbuacoeaduepacocmoitncasaceddilue
xpycnxdno
Vqrirenr crasd.r:<<Ceeddnn
* Vqimeat cxaadt, qmoceeddun6 ,uecmbaacdeeiuepacocmoilmcn
uameudmuxe>>,
udnuxe.
xpyucxri no u.anrc
saceddnue
2. Propozilia interogativ[ se transforml in propoziEieexplicativd cu conjunclia ru, de ex.: Or6u cupocf;r ueni: <Iat 6i,deutusauuudmacnceedduncndpcezddnacndpmou,
moaT>>
-Arq cnpocrin rv'eufi,6i,d1ttm n sauuudmucn
Pronumelepersonalerbr sau nu din propozifia interogativ6seinlocuiesccu r
sau Mf,r.Dac[ propozi{ia interogativi folosegtepronumcle qro, I(rD, nanofi, xoroprrfi sau adverbelerge, rcorgi, xar, uo'reuf etc., in vorbirea indirectd acestea
indeplinescfuncfia de conjunc{iesau de cuvinte conjunclionale, de ex.: flpye
ueuA: <<Ifoueuyn1u He noddewuHa eKcttypcwo?>-Ipye cnpocilaueuh,
cnpoctitr.
noreuf n ne noidy ua excxi,pcuro,

i
I
l
I
i

.i

3. Daci vorbirea directd conline un verb la modul imperativ, in vorbirea indirectd aceasti propozilie se transformi in propozilie de scop,iar verbul primegte
npuaeciluue, nocrcdnyilcma,
forma trecutuhti,de ex.:Mamt nonpocdtadoqb:<<trilpiltn,
cmaxtiu eod&,>>
- Mamt nonpoc{tradovooqr66rl ond npuuecadeil cmarcdneodidr.

''rlj

236

il

!
:.t1
I

I
,-l
.11

237

..,1
I

''' | I
j
i

QHE Y A

E X E RCX T I I L O R

Ex. 42.
Vcn6snr pa66rrr, uon6rssrft Airfi rracacex, 6pa* (nrrrr)y .qpys6ft,upocfrr
{nonpocrit) I poAftreneft.

SUBSTANTI\,'{.]L

Ex. 54.
B r6arr crpofre,rtcrar rotr.lryaritlra, r n6ruy eu6xy,par B ro.q, Ha c:r5ryrorl'afi Assr, ua erop6ft gora, a6pu:rr r no664y,r.rafrr ra pnznfn,.e, ceo.airrcx
ea lr6ltvnra, urpiiu r ru6.xuanrr,zrp6ru n Qyr66n.

Ex. 17.
Crax6s roAx, ,r6uxa x6(fe, ryc6n c6xapy,xycdx xn66a, xulorp6Irav udAa
ropd6ra ruoxor6Anrrxxon(p6r,nau6rouap6,ua.nnrr crax6s 't6r, rynfrr 6pdln:rr.

Ex. 58.
l- flrcirenr pa66ran .&<irrona4 porrt6uorur.
2, Hemt* c.'ehrncx ,,,a snrrtlravl gpyrrix.3. flp,-uoAaa6rc.nrgnuv6renrso c.re,Etrsa peu$nner,tsaniL,tu.
4. Os,
ayuaer o6 srcrlpczr r r<iprr. 5. osf nacrdfiqmo 6op6racr c c66crsemr6rMg
ne4ocr6rraur r npeoAondnaqx. 6. noA pyror64crrolr nipruupyrvtrJmcruf nap6x
1cflirrrs6 crp6u'r r6nyro xusrr.

Ex. 25.
1. O6rscsdusenpeno,uar6tela6fino oveHruirrepdcsuM.2. flpeuo4an6reru
$fsnxu ncerA6xopotu6 o6'tscs*er. 3, Perudsre saAir,rure rp;i4r+oe.4. B yv6'
sEKevarer"r6rul(EecTbpeurdunesa4iL'ru.5. lAit uue, nox6uyficra, craxin Bo.udl.
6. Os ggqr ryc6r xnd6a.7. Ha ypd,repyccroro .rsrrx6 oH c.njruaerBEEMArerlEEo.
Ex. 29.
1. Ha cnexrsrne Ms6ro yrerrrardr u yveulir. 2. Cxdatxo u1'sder B s6ureIr4
n6po,ue?-Cxdmroreiirpoe? 3. V rulesi ser cno6dgEororp6venu. 4. Cer<l.usgse
65iAercnemixrn. 5. M6lo yveuuxdopeutllo 5ry saa6uy.6. B 6n6nuorxevudro
rag6r u xypn6aor. 7. 3a;r ndnos sprirenei. 8. Osf ev11'noxen6as cqactrliuoro
nyrri u cuox<ifinofisd.rr. 9. Kar Adnro larr x.ud::s secst'r!

ADJECTIVUL
Ex. 4.
Vrp:nnnE'rac, n6:4unft rierpar, rnyx6fi sryr, 4opor6fr rroA6pon,sy6ri6fi
epar, g6rcrri xocrl6u, nocoa6Enrar<ir, ryn6f rox, xrlgrnft cayn, gouiurnufi
raprir, coc64rnft yr6cror, 46nruuft nyrr, npru6fi leloe6r, npocr6fi sonp6c,
a66pufi lbsoma.

Ex. 32.
a) 1. Mrr nrb6ur'l r.ryrax6eu pogrireneftu npenoaarArerch,2, On6 qnriet
n6rufi pov6n. 3. Fpar prcfer vyedft u BtlcraBr),. 4. 3ror nes6r cr6ur A6crrs
neii. 5. ExeAadssoon .u6raet ravu6crury.
b) 1. V.renm jvlar pyccrae c.noai n nrrpax6uu.n.2, 86ft vue, riox6.uyficra,
rnoi{ yu66nur(lpauui:cxoro sgrrx6.3. .f, re6d npun0coueuruurepdcul+oxuriry'
4. 3u6eurr,rax .s nro6.nrbcnoer<i6p6ra. 5. Bcro xusab eft rp6ru:rocr pa65rarr.
Ex. -?5.
ajrruero E3 ueulux roB6ptruef' 2. Cet"itc os
1, Mrr adr6paru cerperaprra
pa6<iraercldcapertna sar6Ae.3. Tor6puua Floudcry as6ptnn,4rp6xropotu.4. Os
x6ser crarb npenogan6teaelr.5. Moi 6par 6ul crygdnrov, a ceitsilcpa66raer:
xopdunzvcuenua.lricrov.
rpav6u a ceni. 6. On oxa-r6Lnc.r

Ex. 5.
Hdruft nocr(rv, cr.hput're,ron6r, cyxdft rnfrrwar,xoldguat uor<54a,ufixqnfi
sriix, pl6Srnt Aexl, rr.rilemnnfi ca.q,ca6xurrfi nonp6c.

!
$
{
i

*
:fi,

:$

Ex. 39.
A. l. y ueu.fi rpacinas x6vuata. 2. V vesi s r6vsare rcerp6 nopigor
u qncror6. 3. .lI yu;icr ndcae o66aa. 4. -fl rordsrlo ypdru go o66ga. 5. 6ro.no
u6uero A6va ecrr napr. 6, Bor vofi 6par zgr rs n6pra, 7. CecrpSuAEr us
urxdnr'r.

B. 1. Borpfr n6pra uocaAriaaaep6arr. 2. Baom arurlu pacrlr rpac*arre

qBetdr.3. Ir6dr.q npo6xan 6rono id'ia. 4. noceire,qfaer,6ca.irorrr g6urm recndr6' 5. Haup6rra sorcira saxd.qfilcq6onsu6fi yEEBepM6r.
6. v axdaa n rrrys6t
xgr rp;firna ulroudpon.

Ex. 9.
Cov xpyru6e qfra, corwrpyua6e, reru qfra; rnrira 4op6xcererp6gn, xurira
gop6x:, veu rerp64r; udpcar cnilqe fdrora, ndpcar cn6qe, velr f6noxo; per6
m;i6xe pyrsi. per6 rrry6xe, reu pyrdft; rvrdpeuripe d:epa,v6pe rqfpe, uev 6aepo;
Bdrra Anrnuie [5aa, B6ma grrrsa6e, veu ,{on; un6rre rop6re (l6xz, rurdne
rop6re, uev65ra; ens sfxe cocEfr,6,rr xfxe, reu cocr6; sa!.e'.a.u6rue
ynpaxadsan, ta!.6sal6rye, veu ynpaxa6nae;per/rrxa gerndrnepliwcu,perfrtr(a Aeur6a.ne,
rev pjuxa.
Ex. 12.
B6cen,crap, uiiror, 1iror, 66neu, :lr:ox,ropi{, yuEE, 3on, cutEr, rpyc;ritr,
ne.nfr.

238
239

E x . 14.
)Kur6rubrft irarp,seux6fi uap, Jlegorfrrrfi orefr, ness6srrfi66per,'uuor6pcrRft nfrepr, rsrror6r uqufua, cr6puf, udesx; ryv6nsElfi seroE6r, qdJruqf
roi6puu, Adrcrar r6Muara, Qyr6dnrnufi vatu, xurAficrufi rsdrx,vopcr64 -roar6n
cDexarlpbroa.

:.i
'"i':''

xro ffi6fi;, rax.imttxe,i-,8,,Ilitffio'iiilfiii*-*"'"--**:'

upzraacf;r sarcnerrilxrs?-I{C
tarfe.xu6;fat [oA4pru fnt'rtdf"jgirTltb
.
xax rxfrr- 10. On paccxasin gpysr-irrrr6e-!rlo:o c$Jc{rluevcJ;
'. '. , '
NUMERALUL

Ex. 17.
nfliqle nep6,rdnurfi cleg, 36r'rre 1ixo,BSnnnarerpiAr, 64Syurxnnaaryura,
rycrforoerfiq<i, co66vrft xrocr, orq<ir riurcryr, prr66vla n<i.qra,orirufi por.

E x. l l .
l. Knrirn 5'rax gryx y{eslr6B 6{efi6 ,rfcrHe. 2. Hiura rnx6ra ropArlrct .[EaAqarbrb fif,Tb]6ycrreBiroqlrMuyueIrEKAMu.
3. gerdrpe u6uvx anoprcMdna silusru
ndpnrre uecri na ft6nrypce. 4. 3prlrcau anno.uilpyrot nrrfr axrparrr, ror6plre
Hax6Acrcssa cu6ge. 5. Bo ,qBop6urx6lrr ecrb ,aEecuoprrbntre flJrolue,uxr,a B
r<ipo.ue- rpr 6oruurk craaudRa. 6. B n6urerrarrScce 3aglM6rorcs rpriAuarr
.Erayrerux6. 7. ltra cobpinneupfbrurn npeAcranliTetnurecrniAuart 6yxap6crcxux
urxolr lr ,ma,qrlarri luecrli spoBrluqgSnbnrtxnr*on. 8. Ha run<i.nruofi rficrasre
6inro rpfi,qqaru rpr aiurxx gKcrloaaTan rdnrxo rBAArIarb nrecrr sxcno[irot
xdurux xo.rur6rr.rscoc6Anef,'urtilrr.

PRONUMELE

Ex. 20.
l. B x6xAorr.r,u6ve 6rrn6 nxa. 2. On6 uor.ni npo6ex6ru 5ro paccroinue
r nro6;ironor6gy. 3, Ha catrlonresrr M6xere nolet6rr r lro66fi r6poa ar[ulei
crpanlil, 4, Ha xdxAou A6ve 6rjrnr,rycranduenrt [an,6nnrr. 4. Bpau npagnMiel
rix.rtrtfi aerrb, c rocrvri yrp6 ao lerupEx aut. 6. Brt Mrixere cecrb E TPotn6fi6yc na nro66fi ocrandaxe.7. C r6x.aurra.[Hv claHosliaocr'renr6e. 8. Os naor
pa6<irarr s rro6itx ycndanrx.

E x. 13.
l. Mararfts orrpin c BocbMIIyrpi ao Aecsrrtrivepa. 2. flpenogar6renr
trar K6x.qoMyyrerxrli no rpr{ terpiau rl ro nerb xnm. 3. A Aau x6xAMy
pe6axyno urect rox$t u no ,qBe6:iro.trx. 4. B sdceMbJIer oH cran nuon6pov,
a r xerdrpuagqarE
- yre.r{ctou. 5. B uarucrix lrrrdrpaxor rrJr6rbt 'uax<i,qsncs
ropoacK6ft napr. 6. 1[ucr6 xfreneft sdroro rdpoAa ue npearnnier Aectrli Titct't.
7. Oxono gryx r*cau y.Ierrrda 65i4yryrrirrcx D SroMnuq6e.8. 6xono cra y.renn.
sdr no6Ayr rri-*rpa Fa sr(crqipcmoa rdprr.

Ex. 24.
l. Vrenrir, xordporo illrer npenoganire.nr,saxdAr,lrcsro arop6. 2. Tot,
xordprrft EpI{Aern6pBbIMx {lfinrauy, ctiNet qevnn6nov. 3. Kaxdfi 5ro polaiu?
5. MSmquxs, c ror6FbIMD
roroprir npenoAaBiTerb?
5. Co crolrrfux yrrennx6Mu
rer6 s aec. 7. Pa66xordpaa
s
rdprr.
6.
Mu
urau
no
r rcrp6rnncr, dxa.nu
Aopdre,
rofi A6rxes pyrorogriru ror, y xor6 66nrunfi dnrrr. 8, Trl npo.rnr6n rnriry,
rordpyro n te66 npunc?9. Kax6x 5ro rnfra?

Ex. 15.
V uac n ceua6 6omru6ft np6r.urrr. Cer6.asr u6ue ucnolxiercr c6por ler,
a crfpuer"ry 6piry - rocerur6Aqaru.Mue 6j.ucr v6per Aoa rdAa Bocevs6,uqaru
rer, a rvro6ftcecrp6 ncn6nrr.nocr np6rurufi Micru qerirpna.q[arb .uer. Ilpnrrllf
r<icrs. Aiff ronoprir, uro ox criprue voer6 oru6. 96pes rpra veciua evf ucu6nsrrcr [rrbAecir ner, a rre udpervdcaq 6]i.4erc6por grarr ner. -Kax 6t'rcrpo
666yrura.-Kax,6jg1o ruep6 r efi 6{rlo c6pox
npox<iqurrp6va, -rorppfr
.udsqrs,a yx6 cxdpo efi scn6rssrcg ciMbAecrr oArln ro,&.

Ex. 29.
2. Cn6ilre, noxAl. Ha n6crnu[e nocldruralct ruyM:rrd-ro cxoAli.llBHI,I3.
recdlyro ndcaro.3. Korai ueror6ry rp;iAno, evf x<iuercr
ayficra, xaxtro-Hu61i,qr
nororoprirr c x6v-nu6fgr. 4. Buep6 Mne cxasaJs xaqiro-ro 6ueur uurep6cn5tro
nocrdsnqy. 5. Kro-ro u3 rocr6fi Bdltrler B qenrp gdta n nogou:el x poilro.
6. Borpjr rylinu xarrie-ro ne3naxdMblearbaa.7. Bosrrurlrexardfi-nu6jAr ascr
6yr"r6rnR 3atruulrlre rc, 'rro r nav cxaxj. 8. Ev! nepnliau pa6dry r.rcra3eJlut
qro raM ecrr rarrie-ro oruf6xu. 9. Pa6drarr tr yttrirbct 66ao dqenunurep6cro:
rix,+,rt Aerb ldu y3EaDeiEvro-nu6far n6noe.10.Typfcrn peufinv ocrasolf*cr
ua rax<ii-ua6jAr noainxe u orAoxnirb.
Ex. 33.
l. K6xlrri rrep ou saxoArlJtx xor'a;i-nu6!4rug cso{x suaxdMrtx.2. fl xoti
rynfrr xarlfoo-un6fApxaprrlry Sroro xyAdxsuxa. 3. B x<iunate Kr6-ro roaop{l
no reneQdny.4. ,{6 cnx uop oE ne nprutEl. 9rriro 16 saAepxiro na pa66re.
5. ftovevf co6pan6crroan6?- Han6pnoe,tav qrd-ro cayvri.nocr.5, rlro necr
Maprtfl-Kondvno, xarfe-nu6;ipr urpyrurrl. 7. Kar rrr ,ujvaernr, xto ueui
240

..'1,:r
:.::r: :i.
..:ii. ,r:".fiiii ,

i:*.'
--F.qffi{.

Ex, 24,
l. B xardrr,rro,q.j Thr uour.irs ux6ay?---B rirctqa Aertrscdr ustrAec.ir
nprorraroxy.2. B xax6rvr
ro,nj rocrynfa r .nnudfirroi 6par?- B rircrsa AeBtrbc6r celrtuAecirortrog;1,3, Oai or{5g{unanurlifi s rilss.Ia AeBtrbcdr or'oAecsr
nirorrt ro,rgi. 4. B $erpand rdrCrsa Aerarrcdr c6!"rbAectr niroro r6Aa s$rurrlo
s6noe nrAinne Sroro porurina.5. IlpovirulenHocrb 6rofi crpanrir crAla pasausLtbcfr.s AenrrgdAqarou r6Ke. 6. Muxarir Sr"ruadcry pogrincr nrrn6Aqarorq
exrapf nircgsarocevrcrir trrrnAeciroro ro4a. 7,3rot Aoxyvdnr 6un 'ouy6lur6Bau Ha crpanriqax ras6ru <<Crr*nrdr>
or niroro vdpra rfcrra .[eBtrbcdTc6pox
15 -

Granraticalimbii rusc dc uz scolarc. -

1581

241

,qeriroro ni.qa. 8. .fl EExorA6ue sa6t.4yo.* tr,f"*o

;;;;
;;;r*cdr
"ope;;
..Ierrb Bvo0ft xfssu.
cer"rgdc.nr uerr6proro rd'Aa. Eu.lr caurrfi.cracrarisrrf
9. Mofi 6par po4fncx Asigqarr n6paoro Mai rficssa 4ermrc6r ruecrr4ecfr
Tpeilero r6.qa. 10. ,{eci:roro cerra6pf rrtrr np6s{nyeMAeH6poxA6uuarra6urr.
Ex. 26.
1. B canypa66r4aurp6e: or6q, cripurrfi 6par u s. 2. Ororo n6.rrurex6ru
rpde rorir. 3, flpeuo4aairelr pasron6prrBaJr
c o66einruuifurquraun. 4. Os gar
"rerpdgu4eyur46ryurrarr. 5. V g6.qnuxurpr niprr o.Kds. 6. 66a dsepanaxdAsrcr ua c6repecrpandr.7. fl6cne cuerr6x.rxudraepocry46mon npenognecririqrerdr
8. Y gndpr 6durou6rrepo: rptie u6nurrxos q ogndadsgura. 9. flitepo
*uuparcepy.
qerir 66rarn no ,rpr5py.10.{r6e npyg6fiwpinu r ur6xvarrrna crarrafire.

E x.29.
- Br'r srlnrpa 6Aetec n6uu nonrin pilrby?
- Aa, 6ry. fl cthpsrfr.prt66x.
- Brr yx6 6sgurul ua prr66nKy r Srorvrro,rqfl
- Eg4rn, uo ueyg6.nro.Ior6ga 6rrn6 yx6cnar, s MbI Euqerdrle gofiM6Jts"
-A sn Es[y,n:,zl.
- Ha -f,ronauqy.TaM xop6rune iraecr6.
-H6no 6xarr sa n6esAe?
xdam ast66yc. 3ro 6qensy"ud6go.
- Her, go -fl.noIrauqrt
l

Ex. 28.
1. B Sron rdpoge npoxra6er nonrop6 Mrannudsaxrirenefi. 2. Ors6r Ea
sag6uy cn6Alroqrfi: so.rs qdrmrx r rpn c6rarx gernm6rom6pa. 3. Vqesulcri
lux6rrr nocdrns ua rpx nfrux rurdnrnoro yv6crra ryrypjty, a rra AByx
rlrrux - norcdnge.rErK.4. tla sorsiiire nlrl xa6nu r6nsro nonroodrurnr?rrr,

Ex. 30.
1. Mrr sorul'rt B nasnrcdn adtcrasru. 2' Ou6 somri r nparli' 3. Kaccrlp'
66sKa.4, Haur yvrirear tdarro qto sdfireI
norryrrin 46rrrr E sdnuey1vs sp;fu;T;tds
or Aupdxropa.5. Pe6ira sdrurz na fnnqy' 6. Cuoprcnadrrrs6ex6:tll B lrap(.
7. Bce qeuoA6xrr Bnecrn4a r"ocrrinuqy. 8. Osri Bdlnecan urxa$ us xa6us'6ta.
9. BelocuneAlictns6xar Bo lpop sag6Aa.10. Mq sdfiuru'co cra4sdsa n6r,nso
BerepoM.11. H6Ao sdtnecruaecr xupuriv co ABop6.12. Fa6Sqsegsecaf B Mararriu ror6pri.

VERBUL
Ex. 14.
l. Exeardruo r c;rliruaropttxuo. 2. Ild;rrrrrau.rac6N.ru
olr gasnlr6lcs pucon6suer'l. 3. Bevepinu s6rua ceN.{bicnfruaer p6,qus.4. Bsoer I aaru r6poA npudxa.r
qr,rprc.5. I"Ir.orfit r ry.nirc r n6pre, 6. K6xarrii lr6crq raur rnacc rrrnycr6er
crenrar6ry. 7. Bnogsr napncyroSror uefis6x.

Ex.32.
1. ,(a, r'Iecro rpuxoxf * gpjty. 2. [a,o Eparudonpresxl*or rypfcrrr' 3. ,{a'
t 6ry cron6nyro acergd uprrx64xr y'renuxf. 4. Aa, s Har{sosSJi}mrft re6rp upuxdAsr lru<iro sprlteneft.5' [a, ua.repnoufpcr<u$nasx Bcer"{eupg-g6A.rrrran6ro
aer6fi. 6. .{a, r soon6p( upnBd,utr .4er6fr.

E x . 18.
1. He orur6tcr, rorA6 61igetr.peru6ru5ry sa44uy.2, I{e nefi xon6anofiBogir!
3. Cnerrrf a urr6riy, se ono:A6ft! 4. IlofrArt E r(ymi xn66a. He norepifi Adnsru!
.5.He crup6fire c Aocrf ! 6. F{ecneurf, cg6.iraeurs
rnrndroourri6oxr pa6<ire.7. He
,ruyrraf,or6q cunr. 8, trIe r.rrpifire c orsdrra!
Ex. 22.
l. fl. na.rairi nucirs cruxorropdnne.2. fr.xo.t! naprcon6rr AoM. 3. .[ npea.nar6ronoclrorp6rr Qianru.4. Ou nrrriinct neperecrf TeKcrc pyvdrncxoroaerrm6
ua p1iccrrfi. 5. F{fxuo peur/rrr 5ry sag6,ryur y'r66nruta.6. -{ ue rr,rorlforrprirrr
gaepr. 7. -[ re xou! c uanr pa6drarr. 8. HenrsJipa3roB6prrBarb
na ypdrce.9. Tu
gdnxen nofrrf x rpa.ni.
t*'
i]*o*u
{ slra B napr. aavanc.ftAoxAb,u x nepufnacr 4orra6ft.2. B cy666ry
e6repov urr xo46nr cvorp6rr nr6cy <<Bn6tnyB64e>, 3. Vrpola s xoArlna s
Ntara:ris sa noxfrraua. 4" Mrl rrrru rro fnuqe u rcrpdrma situero yxrife;ri.
5. Kora6 or ur0;ru rurdny, os scn6MsR[,uro sa6irx a6ua rerp6As ro pfccror,,ry
r:urf. 6. Brepi rvrofi6par xo,qrirn xsrixsrrt traragrixxyufru clon6pr,

li

Ex. 33.
1. Typfcrou o6riI.rnosdAff n Ir,rysdft.2. Tlr o6rilwo npuut5clu [oAApKI4
5pity. 3. Ou scerA6suxdAgr ItB Kneccandcle srou{6. 4. Brirrop o$dtssoBx5.4ur
tc{orA6Dpml$csr xa ypdx a.rm66v,6. O6rrquo
u xaaccr6rpevx, 5. VsfrTeJcsraUa
8' K6xqFIi '4esbrel npra6cunn
orrt npuesxaror 7' Brr o6rirrno nx qpI{B63BTe'
B sar ndcre Halrar'acne(rirrx'
ne
sxdAar
cro(r aeropiury.9. Her, onri suxor.45
Ex, 41.
r u:r6$y rrarr clcn6pr'
l. Os scrar ug-ganfcr\aonuoro crol6 n noAoIIIEJI
ss-gacroyr6s gaxolgil no xdusare. 3. Pe6ira.
2. flpoAonxir roropritr, os sgllue11
rdr6exanuus perrt I411o$exfuux.n6cy,vrd6rr,corp6rrcs.4, OHI|ynrlAenuy 66pera
n6,my r uoAourlri x nefi" 5' flaccaxriprr clfuru 6poc6rr r rdgy xue6, c xpriitou
no.ner6nu3a E1IM'
B Mdper]qaftKtt
saJrer{nrsag ErfuEsffiKr. 6. K6rep orrrpaBl{Jrcfl
243

i
I
l
t

Ex. 43.
l. M6nrsm orrpfrn ,Fepb u rouEr r, ra6nu6r or{6, -Or gian6ngr r. npux<lx9fir uepernrp ra6uut orqi. 2. Menl rurlplcoieaa rlrpi soa*16onlicios.
fl nrylnttnxc1r q4o!$.qKell cral cuorpdrs. - fl.nom6nna cra,4z6nu franpinun,,rrp6an soreii6oJrricrrr. 3. I ruEa rcro AoPdrYAo-'E6rraa
c;i. r .unoq6axe,,*r:ge
nerur6M.4. Mu npo.ret6rurrdrcrxy rnaotrltpor 3a qac. Mrr ,qoler6lu Ha caMon6te Ao Jleurrrp6ga 3a qac.
E x . 45.
t . .- 3Ap6scrsyfi,Maprir. Morli r rriAetr rroer6 oru6?* On yua r r6pog'
-- Xoporu6, r npa^qir6repovt. 2. He :u6ete, rAe cerperiprua?- Ou6 sgirura Ha
nuufry. - { rurorlle ro.qoxA6rr gAecr?-.{a, noxrinyicta, 3. Allo, dxapdfi,
rrl6xso nororopfirs c rsodft rtt6reprro?-Osd adrmnaBo.@op..f e uosoryl ..'
- He E6Ao,r uoeroslbv6pe: g6cnrr lrnn5ir.4. Ton6purunpenogan6relr,s rux6ae?
- On 6rr,,r,no yrn,r.- Cnaoi6o. r er6 nonuy riarpa.
Ex. 54.
I. -fl u6rocsxiixAuft Aens.2. Vqesfr crra6rpnrssan{6terluo na A6cry. 3. Tn
yxd ceftric ror<isurtrgcrr sxg6l"reuar4?
4. On no6xanHa varurisen Eparu6a.5. floafuaftte o npocr6u peru6unr lroft sanilsn.6. fr sannciracr r rpyx6x uo Marec ercxypcull.
rti.rrre. 7. Bcn6vnr.ru:kvrsne ranfircynrr.8. Orf repn;inRcbsecruN4s
Ex. 64.
l. VertllurasrxyMBo 4rop6, n ns'turennocrraorpdrr,uro clyuriaocr. 2. Peru6*
exeAgdrno saA6suno rvrareuirure, ou lr6xet craru xop6urrvr vatelrafrurov.
3. Bornparrieuracrco cncmiclrr, oH naurr Adua rocr6fi. 4. Oxdtsurn paccriluaalu, co6pinsr{cb y rocrp6. 5. Cr6n y aocnri,os nrnilcr peurirr aaadL'ry.
6. Peurrislag|uy, ou nour6;rxa cnov6cro.
ADVERBUL
E x . 5.
L Borplir 6drnoreux6, nuqerd nd 6u:ro nriAno.2. CrauorriJrocrrc6 x6pte"
rr r 3actrerudllr
.qo*{6fi.3. C6lrqe saurd. flop6 g6rrNr yxogrirr. 4. B r6nanare
6(rno ufcro, renn6 n npuirno. 5. Kar rvr6xnououicrr [eIuK6MB ueurp?6. foagp{
rdunare. 7. Hfxro cer6grx xe nocriru norApanfirrtur:, or6q cnrms coc6AReft
Terblryrcrererpirtrvy.
E x . I l.
a) l. Evr! <irenr norpiau.nace5ra rcnrlra,2. -fl 6qexr nro6nrb rat6trcs na
rosrrix. 3. Or6u rrrn6ropa66ra.ncer6Anr r cag,!. 4. Apyr drexr xor6n rcrp6.
co nn6ft. 5. Cer6Anxr rvrs6roqur6n. 6, @r6pcrao 6qexunouorrd 6orlrTllTbcrr
udvy.
b) l. Onfi ueuu6ronoryniru n s6urJruB.uoM.2.5ror xocrd>lrMHelryrb.ryrr ael6r. 3. llfcrrs rftxo uryvr6nu r ca.Uy.4. On niuuen fiervur6rop6nrure
rntexfi.5. 3ra :aA6.ranevrsdrorpynu6:
244

Ex:"'14.'
l. .[ rorAil-ro rrigel rac. 2. Mdauran ryA6-ro nonoxriJryrbiux u Ite M6xer
erd naini. 3. flofinrvnexy46-au61f,oryrirr. 4.Jldrov Mbr tro6AeMxya6-au6:iar'
n r6psr. 5, Ecnu rrr noueu;i-ro ne cu6xemr npnixarr, Rannnriirunen-6rpevr.
6. Ori norelry-,ro ne upnur6.

PARTLE PRINCIPALEALE PROPOZITIEIBIMEMBRE

Ex. 7.
L Kt6-ro b aer6Ecnpocrin,xoi6prrft qac.2. Ha sra,ry6seco6pan6crvu6ro
nap6,ry. 3. flsrr )ryeurrr6BBcrryxnolropian ypdx, 4. A u Mof Apyr cvdxev
gar6nrrrb 6ry pa66ry carrau.5. Ha tpory6pe rp<ieruyxuriu'roropl,inu o $yr6d;re
6. .fI c Ar4p6ev 6;igeMy te6f r6per qac.7. Mu cxdpopeurirlusag6uy.8. On a6lxen 6rur npairf Aalsd. 9. Ilorevli rrr nepecr6-nneru? 10. Mu Aoaxn{r co6aroAdra npdrma lfna.Inoro lrBux.esnr. ll. flonnrificr norirr conpeMdnrlce
ncxfccrao. 12. fl 69ly ror6s re66 noMd.rr r no5ly'iii vnn!-ry. 13. Oh He trtttr
6er o{rds.
Ex. 12.
L Tpy,q-peuercurni Q6rrop qununus6uurll.r xy.rrrjpu. 2. Vl.itt -rJue
varenpourreg6mxacxjccrra. 3. Coslreulre
- nprfuuaxrucoxd-opraulrsolariuoft
qro
goxal6;r,
ccr6lcn
5.
+,
saniercs
Ilpenogartdrerb
Ou
sacroirr\vv
,apjroru.
$;uN.
aos6ren uortv orrdrov. 6. Cdrepuufi r6rep crauosilrcsrcE xoaa,uuie.7. Ero
opraxnriropor'asxcxjpcufi.8. ,[opdra x ryp66re vne ncxa:Acqurelor xop6u-rnu
lacr rpf.6ofi.
p.i,RTrLESECUNDARE
DE PROPOZTTTE
Ex. 3.
colgita, SeJras$6
cudra,,rpacor6v6p:r, 6or6rctna
r:epofsrr,r
,{o6por6 M6TepE,
pd,qr .lrbr,nr.morrdsue'nl6na, o6cyxAnne nrlcDlresnoi pa6drrr, v,6npnur ler
pdcra, yvEuuecossgirb crzxri, yvnue
ceurl, ruE.rroroeur6r'se;r6uouraGpeAaero
saulEr46T5cc"
Ex. 7.

'&,

,{or6muufi pe:ynrriralan pa66rrr; c?ar6g, EaudngessblfiBaE6I\4;ucnyrirrca rp:Lwocr-eft;6mroaapfrr ga rruMdsue; 6op6rucn ga sbrrrosn6gueu neFerrrnoru6rye ilr6ra; E3Js6sEeuncorp6nsrn asnx6r;. oc65rrft.nurepc K MicrIKe;
rcynr.iruue66; uurr volox6.
DA\

.,t.
Ex. 9.
a) r 6noctn; 4o cr6pocrn; Aai,uqaruuetrdproro *rnapi rslcs'Ia Aegrrccdt
nrrrAeclr Aesiroro roAai B n6ne; rilxArrfi ro,a; xex,ryrc neAdmo;,usrs6Aqaroro
cerrl6p.fi; s 'req6sfie Aayx Afiefi; sa sdcxonbxo,qrefi; b) xar crpe.n6; csoliMu
cros6v[; 6e: orurl6or:gdcelo urp6r; rax s6roro.

kpii
11btr
psl

.trx,.tJ.
l. Tar'r,rAe Ao ct4xnop a 6r,'ro aurer6, a nocrpdrondsrrfi uap,
2, Iloloxri
xapauadurryAe, xy'q6ronoprl'rTorrra.3. Tav, rge pa6drana na
npduuofi reg6re,
pa6drarcr u ceri.r6c,4. Eexrtr raK, Kaft 66raer cnoprcvds.
5. ?I er<i noarordsb
xoporr-r6no_pyccxorrlyrsuxf, rax rbl no,urordsril veu:i. 6, rlro
nocdeulr, To r
noxneu*' 7' rl6p"urrrarun r6rpe, rordpufi srraJr
.qopory. g. oxoro niipxa 6rrn
gov, xordprrfi nocrpoulu r np<irulornr
ro.uj,.

E x . i l.
l. O6rjrqsos6cle o66Aa 646yurra uAdr orltrrx6rr n csolb xdrr'ruary.2. Hosa AoxAeft He gar6H.rrrr y56pry ypox6n. 3. EnaroAapi AoxAfrrar Srou ro.Uy
nuepr. 5. Co scex cropda cnfiura6iaer xopdurnftypox6fi. 4. Onf runr N,r6nsa
.nncr r6tcrue ronoc6. 6. fl' npwnr| na Borg6l rcrp6rum cnorbnolpyry.

r: E* .

hts,

EX,

h.Fi

ffi
ffi

i. B ro rpue, ro146 oa ror6sffr ypdrn, na j:rnqe rrrer

/IoxAb. 2, Korfit
or r6s.tur pa6dry, 6par nomnc ErM rra ronq6pr. 3" Kora6 re gjvaerur, rorpi
ornr'r66eu*cr.4. Kax rdarxo r rcrarb, cp6syxe g6.ualorurr.fr6cruny.5. os navri<iro
rtriue, ueu x,ujraaa. 6. Tpar6 rra<5rpar,
xar 61iaro run Aox,ur. 7. A eu! aanucfm,
xar( { BaMyx6 noras6.r. 8. On 6exrir, rax 66raror gdfiurr.

SINTAXA FRAZEI

Ex. 4.
l. M6,rrqsr cr5i'ruaet pit1wo, a er6 cectp6 qllr6er ral6ry. 2. Mnu vrr nofiAtnt
a xun6, rn,rn 6yaell cvorp6rr Maru rlo re:rerfsopy. 3. Mu 6finr ua sxcripctlu
e necf, n irasi eli.f,e,rs s|fiua. 4. .fI xordn nodxarr Ha u6pe, no nordAa 6drla
unox<5ft.5. l{.rrn g6Ayurxa npuaEr K IraM B r6cru, uttu urr noirAEIrax ueu3i. 6. Ox
6rnr ne r6mro ycneniiroruulr yvennr<6u, no r'r xopdurru cuoptcv6sou. 7. fl'
',nodly B r6prr, au r6xe noaere na udpe. 8. Os nosaoufi no teae$6sy, oas6ro
uuxor6 u 6sno;1t!va. 9. B ror Aem ro ur0n AoxAb, ro cnino cdnsqe.

Ex. 21.
1. Mrr cneurfnu, norou5i rro yx6 6rirno uds4ro.2. Cnosit evSi lrasdlucr.
npocrdrur, norouy qTo oE ndsrr Rx cMbrcJr.
3. Mu ne nofiAerrar xund, norc5lry
uro 4orxndr y'rrirr pyr'nirucqrroJrnreparjpy. a. rlr66u se onog.aaTb
na ndesp,
6par nsxn raxcf. 5. on rinn<lrosauuu6rcr, qrd6rr saroes6rr niproe vicro sa
oJruN.rnrzd.re.

Ex. 7.
1. Cnerr:6sm, nogrot<iueuurtft yueulrx6vu cr5pruux r:r6ccon, noxagi:ru ga
,ropo4cr6u $ecrua6ne. 2.5ro 6rr,'r craga6n, nocrp6enmrft voloA6xuo r6poAa.
xy,U<5xnrxov.
3. B xsfre 6dino w6ro rrutrocrpf4lrii, ndtuolxeunux r'rgs6Crgbr1a
,4. flnc6're;r, paccr6rrrnaroruufi o6 $roft arcneAfqnr'r, cau npuuuv6n s He[ yvicrne .
5. Orepo, HaxoAf,IqeecsB ropax, duerrs rny65rcoe' 6, Alr'66ivt 4na v6pox, noA6pen,slrii ttr6lo 6p5ry,;rexfr y ner6 ua cron6. 7. Brrcryn6na cnoprcvdnxa, ganfsuas
n6paoe vdcro no rmvrHicrNre. 8. Orrpdrtry, ndcnanryro rrau6rcApfry r llnodnrr,

EX. l l .

1. A 6.'nd 6rr p{aa, 6cns

upu,q':r. 2. Ecnu.6u uocvorpd:r xro-nn6jar.
na g6cny, ygriAe.n6rr ouri6ry,'' 3. F,mz r,rAdr.AoxAr, ue nofigev ua srcr5ipcliro.
4, Fctu rsl cro6dger, npuxoarlx uav caju:arr v5iruxy. 5. Xor6 r rdrpeva npuur.n,x 66nr'oe ne uaruriGrnros ua (punrv. 6. fld.ne 3erd'oe, xori
.uas'6 ire.
6dnro AoN.q.f.7. Xorfi os eq vi.nenrrufi, ou yr1.rder
g, Xor.i,
cara o,aesd.j-lcg.
6drno ren-nd,r naA6n uarsr6.

ffi'
ffi*Wtrr

ou nonyuri.n vdper aeus.

ffi#li
ffiffI;

ffiil

Ex. 8.
1. Tearp6nsnat nrdca, riotdpyro s.sfiAe$ n'rep5r,uanr'icauaKapaAx<6ne.2' Kyn'
.Jregrrar6p6rou rlrrlira dqegb unrep6oraa. 3. ,{ol'r, uOCrp6enru[ pa66'laIr'n-t,uax6.Ar{rcr Ea u6ureli lwrae. 4. B rag6re saullcd-nr o6 yseufqe sg u6ruei nrxdlrt,
xor6pax corrguiel crnx*. 5. H6nrU Cuoprcu6rrr, xor6prte upanrav{nu yv6crue
.s ornr\ann6Ae, gaBoesSril ir'nrdro Iraeg6neft.6' Mu yrumi ue re6rpa, orxpr'rroro
neA6auo. 7. 5. safiucln r rerp6Ar, ror6pyro ttfiIe Aar 6par'

{t,.
:
t,i ,
'ti

Ex. 11 .

., ii

F,is't:

1. On uorlrdn ry.q6, ry.u6 6exri-rril cnoprcunrr. 2. BdIcraaxa 6rur6 otrpdlra

TaM, rAe pdnrue 6rur cnoprrfui. 3. Tarrl ua ctpdfixe, otxfAa npzxal voft or6q
6drno r1tn6ro vo,roAxll. 4. flop6ra ren6 ryA6, rAe Na.I[Ir6Ica rycr6ft .nec. 5. Tau,

'- ilr

F':'1
F4i+l i

$q+"
f#i,

ll',iii
rr,ii*$,i

.:*ii,i!rr

Ex. 27.
i. .{Heu 6r'raorax x6pro, qro s noruda Ha trJlrx, i. ,{opdra 6rra6 rrxC.rofi,
TaKqro l ycran. 3. -f, gardsqrr rpauvanluecxneynpaxunu& Tarcqro vorj uarrl
ry'nfrr' zl. on cadlan xoporu6 pa66ry, sro n orM6rr.ilrnpeuogar6relr rpriaraxra.,

,, i,::
'l l.
: ti
i,:.

-ftrFi

::.::r:

I /.

'j+
'.:

Ex. 28.
l. Ilorovf qro os ne nporurii:r povAna .u,oronq6, oE tse cMor er6 nepecxasirr. 2. Kor,q6x xynli,nQoroaunap6r,r cran (lororpaSr.iporan csorix Apysri.
3. C6u.qypeurril uodxarr aa aar66yce,uocr<inrry onosA{u Ha n6eg1.4. Ecnu
rrr xopourtinoarordsr4rurca;.cv<Sxerur
uocrytrlrr r rncrnry'r, 5. Ecnn on rdryrur.

i:;

.". l':v.

p
.' tri''

'24 6
'Ii

F-

;. s

t
. .. &,
. ," :{ir

sl

.-

.J

+',"

{v
L.v

cl_
71