Boli monogenice

continuare

Boli X-lincate
Recesive

Distrofia musculara
Duchenne/ Becker
Hemofilia
Deficitul de G6PDH
Daltonismul

Dominante

Sindromul Rett
Rahitismul
hipofosfatemic

Prin mutatii
dinamice

Sd. X- fraqil

In conditiile date va ramane doar, sa

ascultati

DISTROFIA MUSCULARA
Duchenne/Becker
-

se transmite X-lincat recesiv

- ca orice distrofie musculara se

manifesta prin:
- diminuarea progresiva a fortei muschilor
scheletici
- defecte structurale ale proteinelor musculare
(distrofina)

- Moartea (apoptoza) celulelor

musculare

DISTROFIA MUSCULARA Duchennesimptomatologie

Simptomele sunt expresia dezechilibrului intre afectarea
musculaturii si procesele de reparare (=regenerare).

Pacientii cu DMD se dezvolta normal pana la varsta de 3-5

ani, cand apar semnele hipotrofiei (distrofiei) musculare;
exista si cazuri cand boala debuteaza intre 1 si 3 ani.

http://www.genome.gov/19518854)

Scaderea fortei musculare:

Initial dificultati la alergare, apoi la urcatul scarilor
De la nivelul musculaturii membrelor inferioare evolutia va fi
orientata ascendent si centripet
In final, decesul survine in jurul varstei de 20 de ani, datorita
insuficientei respiratorii (cand afecteaza muschii ce intervin in
respiratie) si/sau insuficientei cardiace (aritmii, cardiomiopatie)

- Pseudohipertrofia
muschilor gambei
si scapulari
- Scolioza, lordoza
accentuata

- Manevra Gowers:
se ridica
impingandu-se in
podea, in
genunchi si in
coapse

DISTROFIA MUSCULARA Duchennesimptomatologie

Alte semne ale evolutiei progresive:

Tulburari de echilibru si coordonarea miscarilor, frecvente

cazaturi, nu pot sari, nu pot alerga
Mers leganat si pe distante tot mai mici, pana la imposibilitatea
deplasarii (mersului)
Contracturi la nivelul articulatiilor si la nivelul tendonului lui
Achile datorita scurtarii fibrelor musculare si fibrozarii
tesutului conjunctiv
Ptoza palpebrala
Uneori retard mental moderat (nu progreseaza)

DISTROFIA MUSCULARA Beckersimptomatologie, etiologie

Simptomele apar la baieti in jurul varstei de 12ani sau mai
tarziu.
Reducerea fortei musculare evolueaza progresiv centripet
si ascendent
Intre 25-30 de ani baiatul nu se va mai putea deplasa
Gena DMD este cea mai mare gena umana, cu o lungime de
peste 2Mb, adica 1,5% din lungimea cromozomului X
Mutatiile genei DMD codifica o distrofina partial
functionala, ceea ce explica:

- manifestarile clinice mai putin severe

- supravietuirea mai indelungata

DMD/BMD

Xp21

GdB
Xq26
Hemofilia A
Xq28
Vederea colorata Xq28

DISTROFIA MUSCULARA
Duchenne/Becker
Sute de mutatii la nivelul genei DMD au fost identificate la
persoanele bolnave (heterogenitate alelica).
Majoritatea mutatiilor sunt DELETII ale unui fragment din
gena
Exista si mutatii prin duplicarea unei parti a genei sau in
care sunt modificate cateva nucleotide
19 izoforme (= variante de ARNm) apar prin:
- utilizarea unor promotori diferiti, unici, specifici tesutului
respectiv (bine conservati pe scara evolutiva)
- splicing alternativ
- secventa poliadenilata diferita

(http://www.dmd.nl/isoforms.html)

Matisare alternativa: dupa exonul 1 urmeaza 2 sau 30 sau 45 etc

DISTROFIA MUSCULARA Duchenne/Becker

Sandri si colab. au sugerat ca apoptoza (=moartea celulara
programata) determina evolutia bolii.
Nucleii apoptotici devin mai frecventi dupa varsta de 7 ani la
baietii cu DMD.
Intre 8 si 12 ani, in paralel cu instalarea progresiva a
hipotrofiei musculare, numarul de nuclei in care se poate
evidentia apoptoza creste.
Progresia bolii se datoreaza modificarilor de la nivelul
membranei celulare in lipsa DISTROFINEI din citoschelet.

In sectiune
o celula/fibra
musculara

DISTROFIA MUSCULARA Duchenne/Becker

Anomalia de la nivelul sarcolemei are drept urmare necroza
celulelor(=fibrelor) musculare afectate.
Necroza este urmata, la randul ei de o regenerare prin
proliferarea si fuziunea celulelor invecinate.
Astfel apar fibre cu aspect de punti situate intr-un tesut
conjunctiv dens.
Suprasolicitarea muschilor scheletici poate initia aceste
distrugeri tisulare fiind astfel discutabila utilitatea
exercitiilor fizice.

(http://www.ncpad.org/disability/fact_sheet.php?sheet=142&section=1086)

Distrofina intervine in:

- stabilitatea membranei celulare
- reglarea Ca intracelular

confluence.crbs.ucsd.edu

DISTROFIA MUSCULARA
Duchenne/Becker
Biopsia musculara evidentiaza:
Numeroase fibre musculare cu aspect de punti
Absenta fibrelor nervoase

Aceste observatii sugereaza, ca procesul de

necroza si apoi cel de regenerare conduc la aparitia
unor fibre structural si functional anormale.
Fibrele nefunctionale nu sunt inervate si sunt
dovada histologica pentru atrofia si slabirea
musculara vizibila la baietii cu DMD cu varste intre
8 si 12 ani

CUM SE TRANSMITE BOALA?

din fete;
Purtatoare

din fete;
din baieti; din baieti
N
DMD/BMD N

Femeile purtatoare (fenotipic sanatoase si genotipic heterozigote)

au un risc de 50% de a avea baieti bolnavi.
Este situatia cea mai frecventa in populatia generala.

DIAGNOSTIC
CLINIC: manevra Gowers
DE LABORATOR:
Se determina creatinkinaza serica:, care are
valori peste (55 ) 170 U/l
la baietii bolnavi
la femeile purtatoare

Biopsia musculara
Electromiografia
Analiza ADN-ului
Dg. prenatal in cazul sarcinilor cu risc.
SFAT GENETIC

a) 8 seturi de probe
(fiecare avand si o proba
de control de 100pb),
care acopera toti exonii
genei DMD

b) 2 seturi de probe cu
deletii (3 = control)
c) Duplicatia (indicata prin
sageata (2 = control)

MLPA = MULTIPLEX-LIGATION DEPENDENT PROBE AMPLIFICATION

(http://www.nature.com/ejhg/journal/v13/n11/full/5201465a.html)

TRATAMENT
Simptomatic (paleativ)
Al complicatiilor pulmonare si cardiace
Fizioterapie sau chiar interventie chirurgicala pentru
inlaturarea contracturilor severe si scoliozei.
Cortizon
IN VEDEREA CRESTERII CALITATII VIETII (repaus la
pat, scaun cu rotile)

Se incearca diverse
tratamente
In aceste exemple sa folosit Levodopa
Se observa o
ameliorare

Kong C et al. Neurology 2001;57:1121-1124

2001 by Lippincott Williams & Wilkins

Mers dandinat/leganat inainte de tratament si ameliorarea dupa tratament

Kong C et al. Neurology 2001;57:1121-1124

2001 by Lippincott Williams & Wilkins

Una din modalitatile de terapie genica presupune transformarea DMD

in BMD prin eliminarea mutatiei din secventa genica (tehnica exon
skipping)

exon_skipping.png
pt851.wikidot.com

Hemofilia
- Este o tulburare a coagularii
- In lb. greaca haima () = sange si
philia () = dragoste
- Hemoragii la traumatisme minore (persista)
- Hematoame
Haemophilia A(deficitulfactorului VIIIal coagularii)
cunoscuta si drept forma clasica de hemofilie
Haemophilia B(deficit al factorului IX al coagularii)
mai rara, cunoscuta si ca Boala Christmas

In coagularea
normala se
astupa vasul
sanguin lezat.
In hemofilie
coagularea
este
insuficienta si
sangerarea
continua

koate-dvi.com

Hemofilia
Hemofilicii nu sangereaza mai intens decat persoanele
normale, ci un timp mai indelungat
In formele severe traumatisme minore produc sangerari ce
persista zile, saptamani sau nu se vindeca niciodata complet.
Copiii au multe vanatai persistente
Sangerarile intra-articulare compromit mobilitatea
Hematoame la nivel cerebral si/sau articular pot conduce la
un handicap permanent.
Asociaza sangerari ale organelor interne, ale tesuturilor moi
Hemoragii persistente in cazul interventiilor chirurgicale

Marirea diametrului articulatiei (tumefiere) prin sangerare intraarticulara

microbiologyspring2010.wikispaces.com

EVOLUTIA IN CAZUL HEMORAGIEI

INTRAARTICULARE
- I. crepitatii/cracmente, furnicaturi, incalzire
- II. tumefiere, durere, incalzire
- III. tumefiere
- blocaj matinal
- atrofie musculara
- durere cronica
- limitarea motilitatii
- articulatie infiltrata

medicalook.com

Hemofilia
In forma usoara si in cea moderata - nu apar hemoragii
spontane
In forma severa:
hemoragii la nivelul cordonului ombilical la nastere
hematoame cefalice la nastere
dureri articulare si musculare
sangerari la nivelul tubului digestiv
Accidente vasculare
Sangerari dureroase la nivelul tesutului subcutanat al
membrelor, datorita lezarii terminatiilor nervoase

Cascada
coagularii

frca.co.uk

Hemofilia A
Gena F8C (ce codifica factorul VIII al coagularii) este
situata la Xq28

Ea cuprinde 26 exons (aproximativ 186 Kb).

Mutatiile sunt diverse (peste 1300):

- deletii
- insertii
- inversii (din care cea la nivelul intronului 22 determina
50% din formele severe de hemofilie A)
- mutatii punctiforme

Southern blot: 3 este mama; 1 fiica sa; 2 baiatul sau, hemofilic

inversia in exonul 22 apare la mama si fiu
Pentru a
determina
prezenta
mutatiei, se
folosesc markeri
intragenici (sau
markeri inalt
polimorfi ce
flancheaza
gena)- in ex
alaturat
http://www.compgene.com/hema.htm

Hemofilia A
Proteina anormala datorita inversiei largi
de la nivelul exonului 22 nu este
functionala
Prin urmare cascada coagularii nu decurge
normal si nu se mai formeaza
trombul/cheagul, care trebuie sa opreasca
sangerarea
Mutatiile care conserva partial sinteza
factorului VIII, determina forme usoare
sau moderate de boala

Si voi aveti rolul vostru!

TRANSMITEREA CARACTERELOR X- LINCAT RECESIVE

n populaia general exist:

Xh Xh = Bolnave (B), hemofilice; X Xh = PURTATOARE (P) indemne clinic = sntoase

X X = normale (N)
Xh Y = Bolnavi (B), hemofilici; XY = Sntoi
1.) XXh x
P

XY
N

XXh;
P
50%;

XX;
N
B
50% din fete

2.) XhXh x XY
B
N

XXh
XhY
P 100% fetele

3.) XX x XhY
N
B

XhX
P 100% fetele

4.) XXh x XhY XhXh ;

XXh;
P
B
B 50% fete P 50% fete
5.) Xh Xh x Xh Y
B
B

X Xh
B 100% fetele

XhY;

XY
N

50%;

50% din baieti

B 100% bieii
XY
N 100% baietii
XY ;
N 50% baieti
Xh Y
B 100% baietii

XhY
B 50% baieti

1) MAMA PURTATOARE POATE AVEA

BAIEI BOLNAVI
2) DACA MAMA ESTE BOLNAVA, TOTI
BAIETII VOR FI BOLNAVI SI TOATE
FETELE PURTATOARE
3) DACA TATAL ESTE BOLNAV, COPII
VOR FI SANATOSI, DAR TOATE
FETELE SUNT PURTATOARE
4)

DACA TATAL ESTE BOLNAV SI MAMA

PURTATOARE SANATOASA, JUMATATE
DINTRE FETE SI JUMATATE DINTRE
BAIETI VOR FI BOLNAVI SI JUMATATE
DINTRE FETE VOR FI PURTATOARE

Boala regala

sciencecases.org

Diagnosticul
Dozarea factorului VIII
Femeile purtatoare au valori sub cele
normale (sangereaza mai usor decat femeile
homozigote sanatoase)

Analize moleculare
Dg. prenatal in cazul sarcinilor cu risc

Hemofilia - TRATAMENT
Boala nu poate fi vindecata, iar tratamentul variaza in
functie de gravitatea hemofiliei.
Tratarea simptomelor (dureri articulare fizioterapie)
Se administreaza intravenos factor VIII obtinut din
sange donat sau obtinut prin inginerie genetica (F8C
recombinant). Este recomandata utilizarea F8C
recombinant pentru ca nu este contaminat produsul
(HIV, virusul hepatitei B),

Daltonismul
(deuteranopia)
La 8% din barbatii caucazieni
Forme:
Protanopie = nu percepe rosu
Deuteranopie = nu percepe verde
Tritanopie = nu percepe albastru (GENA PE CZ. 7)
Protanomalie = percepe partial culoarea rosie
Deuteranomalie = percepe partial culoarea verde

TRICROMATOPSIA

Tritanomalie = percepe partial culoarea albastra

DICROMATOPSIE = nu percepe o culoare primara (verde, rosu, albastru)
MONOCROMATOPSIE = nu percepe nici una din culorile primare (acestora le
corespund 3 tipuri de celule cu conuri avand pigmenti opsine diferiti); VEDE
ALB NEGRU -GRI

VEDEREA COLORATA X-LINCATA

Se refera la defectele de vedere pentru rosu:

Protanopie
Protanomalie

Deuteranopie
Deuteranomalie

Si la cele pentru verde:

La nivel Xq28 exista o gena pentru rosu si 1-3 copii identice pentru
verde
Pentru vederea colorata normala este necesar sa se exprime:
O gena pentru rosu si
O gena pentru verde de pe un cz. X

Daltonism
Mutatiile capabile se produca absenta perceperii culorilor sunt
localizate pe cel putin 19 cromozomi diferiti implicand 56
gene diferite (OMIM). Pe cromozomul X sunt:
OPN1LW(opsin 1 long wave) codifica pigmentul rosu;
OPN1MW(opsin 1 middle wave) codifica pigmentul verde.
Aceste2 genesunt pozitionate una dupa cealalta pe cromozom
(cap coada), respectiv o gena pentru pigmentul rosu, apoi
una sau mai multe gene pentru pigmentul verde.
Cele doua gene (pt pigment rosu si verde) exprimate in
fotoreceptorii din retina sunt pozitionate una dupa alta pe
cromozom.
Genele situate distal (sau cea de a treia gena) indiferent daca
sunt normale sau cu mutatii nu se exprima, adica nu contribuie
in realizarea fenotipica a vederii colorate.

 Unele studii considera, ca aceste modificari (rosu verde) de

percepere a culorii au o explicatie evolutionista: se pot
distinge mai bine anumite culori ale unui camuflaj
Exista 2 tipuri majore (1si 2) si niste subtipuri: cei cu
dificultate de a distinge INTRE rosu si verde si cei cu
dificultate in a distinge intre albastru si galben
1. Nu se percep culorile
2. Se percep partial culorile:
Rosu verde (X --lincat)
Dicromatopsie (protanopia + deuteranopia)
Tricromatopsie anormala (protanomalie si deuteranomalie)

Albastru - galben
Dicromatopsie (tritanopia)
Tricromatopsie anormala (tritanomalie)

TEST PROTANOPIE
TEST DEUTERANOPIE
TEST TRITANOPIE
ROSU (37)
VERDE (49)
ALBASTRU (56)

A. Spectrul absorbtiei luminii de catre cele 3 clase de

fotoelemente ale conurilor in cazul vederii tricromatice
normale. Absorbtia este prezentatala diferite lungimi de
unda (in nm); lungimea de unda la care se realizeaza
absorbtia maxima a fiecarei culori este indicata in
paranteza
B. Spectrul vizibil-modul in care este perceput de un
observator cu vedere colorata normala

Daltonism- Dg.
Cu testul culorii Ishihara

http://en.wikipedia.org/wiki/Ishihara_color_test

Deficitul de GLUCOZO-6-FOSFAT
DEHIDROGENAZA (FAVISM)
DEFICITUL de G6PD determina o ANEMIE HEMOLITICA cronica

De la identificarea bolii si a originii modificarilor pe

cromozomul X in anii 1950 si demonstrarea existentei
variantelor electroforetice ale enzimei in anii 1960, s-a inteles
importanta semnificatie genetica, clinica si biochimica a
acestui polimorfism.
Toate mutatiile care determina boala se gasesc la Xq26.
Gena normala a enzimei G6PD are 18.5 kb fiind numita GdB.
Exista 9 bine-cunoscute variante si mutatii ale genei.

Variantele alelice si mutatiile cauzatoare (cu precadere substitutii)

GLUCOZO-6-FOSFAT DEHIDROGENAZA
Variante diferite ale enzimei sunt gasite in Africa, Asia si
zona mediteraniana
Dar, de ce ar fi mutatia anormala GdB- sau Gdm mai frecventa
in aceste populatii?
Heterozigotii au avut avantaj selectiv vis-a-vis de malarie in
populatiile din aceste regiuni
Alela mediteraniana acorda rezistenta la malarie, caci
parazitul nu se poate multiplica in celule cu deficit de glucozo6-fosfat dehidrogenaza.
Astfel, alela bolii confera un avantaj adaptiv ( sau intrinsec
genetic) protejand impotriva malariei.

Gena este Conditionat Letala

Favismul isi are originea
denumirii in faptul ca, atunci
cand

mananca

faba)

unele

bob

(vicia

persoane

(cu

precadere barbati) dezvolta

o anemie hemolitica

FAVISM
Anemie hemolitica = hematiile sunt distruse intravascular si
obstrueaza/blocheaza vasele sanguine (capilarele).
Obstructia poate avea ca urmare insuficienta renala si apoi
decesul.
Icterul insoteste anemia hemolitica

Barbatii bolnavi pot dezvolta fenomenele de hemoliza cand

se administreaza doze terapeutice de chinidina (tratament
antimalaric) sau alte medicamente (sulfamide).

Gena Conditionat Letala

Deoarece alela GdB produce decesul numai in anumite
conditii, ea este o alela conditionat letala.
Femeile sunt de obicei heterozigote si deci rareori
manifesta boala. Inactivarea cromozomului X se face
preferential pentru cel cu alela mutanta.

Dg laborator: electroforeza
Tratament: perfuzii; dializa in insuficienta renala; acid folic;
splenectomie
Prevenirea ingestiei de Vicia faba si a medicamentelor
ce dezamorseaza hemoliza

Chiar daca va ganditi ce mai

aveti de facut

Amintiti-va: