Cum s recunoti religia unui program

Un nou rzboi al religiilor modific pe ascuns lumea contemporan. Sunt convins de asta
de mai mult vreme i pe msur ce m gndesc mai mult, mi dau seama c ideea se
bucur de consens.
Cum cred c nu v-a scpat, lumea de azi este mprit n dou: pe de o parte partizanii
calculatoarelor Macintosh iar pe de alt parte cei ai PC-urilor cu MS-DOS. Ei bine, sunt
convins n interiorul meu c MAC-ul e catolic i DOS-ul protestant. A spune ns mai
mult. MAC-ul este catolic contra-reformator, impregnat de "ratio-studiorum"-ul iezuiilor.
El este convivial, amical, conciliant, el explic pas cu pas credinciosului ce trebuie s
fac pentru a ajunge n mparaia cerurilor, iar dac nu n mparatia cerurilor, mcar n
stadiul final al imprimrii unui document. Te catehizeaz, iar esena revelaiei divine este
explicat n formule pe neles i n icoane somptuoase. Toat lumea are dreptul la
mantuire.
DOS-ul este protestant, mai degrab calvinist. El permite o liber interpretare a Scripturii,
cere decizii rscolitoare, impune o hermeneutic subtil, garanteaz c mntuirea nu este
la ndemna oricui. S faci s mearga sistemul necesit o serie de acte personale
interpretative ale programului : singur, departe de comunitatea baroc a celor veseli,
utilizatorul se afl nchis n obsesia lui interioar.
Mi se va reproa c venirea Windows-ului a apropiat universul DOS-ului de tolerana
contra-reformist a MAC-ului. Nimic mai inexact. Windows constituie o schism de tip
anglican, cu somptuoase ceremonii n interiorul catedralelor, dar cu posibilitatea
permanent de a reveni n DOS pentru a modifica o gramad de lucruri, bazndu-se pe
decizii stranii: femeile i homosexualii pot ajunge preoi.
n mod natural, catolicismul i protestantismul celor dou sisteme nu au nimic de a face
cu poziiile culturale i religioase ale utilizatorilor. Am descoperit de curnd c Franco
Fortini, poet sever i frmntat, inamic declarat al societaii spectacolului, este un adept al
MAC-ului. Apare legitim ntrebarea dac n decursul timpului utilizarea predominant a
unui sistem n detrimentul altuia nu cauzeaz transformari interioare. Putem n acelai
timp s fim adepii lui DOS i catolici tradiionaliti? De altfel, Cline cu ce-ar fi scris: cu
Word, Word Perfect sau Wordstar? Sau ar fi programat Descartes n Pascal?
i limbajul-main, care decide destinul nostru pe sub mn i pentru oricare sistem cum
rmne? Ei bine, asta urc pn la Vechiul Testament, la Talmud i la Cabala. Ah, iar i
mereu lobby-ul evreiesc.
1994