MINISTERUL NVTMNTULUI AL REPUBLICA MOLDOVA

COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUNICIPIUL CHISINU

CATEDRA ELECTROTEHNIC
SPECIALITATEA ENERGETIC

Referat
La practica producere
La ntreprinderea municipal S.A.CET-2

A efectuat:

Atifeni Vitalie
st. gr. EE-121

A verificat

Codreanu C.
Conf. univ.
Chiinau 2014

Cuprins
INTRODUCERE.......................................................................................................................................................................3
I. SCURT ISTORIC DESPRE INTREPRINDEREA S.A.CET-2..........................................................................................5
II. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE I PRODUCIA FABRICAT...................................................................................6
III. STRUCTURA ORGANIZATORIC I PLANIFICAREA ACTIVITII.......................................................................9
IV. PROTECIA MUNCII I A MEDIULUI AMBIANT......................................................................................................11
V. SARCINA INDIVIDUAL................................................................................................................................................13
VI. DESCRIEREA EXCURSIILOR........................................................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................................23

INTRODUCERE
Energie electric are un rol deosebit n dezvoltarea societii. Ea este factorul principal n
orientarea i dezvoltarea Republicii Moldova n toate sferele de activitate.
n principalele orientri economice i sociale a rii noastre se vorbete despre nnoirea
pe viitor a structurii reelelor de distribuie i mrirea potenialului producerii energiei
electrice. Aceasta nseamn c i mai mult se va mri rolul energiei electrice n toate sferele de
producie.
Mrirea potenialului forei de munc i micorarea tarifului la energie electric, sunt
principalele condiii pentru dezvoltarea economic a societii. Una din principalele metode de
a atinge aceste condiii este mecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice n sistemul
energetic.
Aceste progrese se poate de le atins doar cu ajutorul personalului cu o bun pregtire
teoretic, avnd experien practic de lucru, tiind construcia i principiile de funcionare a
echipamentului deservit, procesele fizice ce au loc n maini i aparate electrice, normele de
amenajare a instalaiilor electrice (N.A.I.), regulamentul de exploatare tehnic a centralelor i
reelelor electrice (R.E.T.), normele de protecie a muncii n instalaiile electrice (N.P.M.) i
instruciunile pentru deservirea echipamentului i aparatelor.
Un rol foarte important n pregtirea viitorilor ingineri energetici o are practica n
producie, care are drept scop studierea proceselor tehnologice de transport, transformare i
distribuie a energiei electrice, construciei instalaiei reelelor electrice; studierea metodelor de
instalare, ntreinere i reparaie a instalaiilor electrice; studierea instalaiilor de protecie prin
relee i automatic, msurri electrice, telemecanic; consolidarea i aprofundarea
cunotinelor la disciplinele teoretice i nsuirea experienei de lucru n componena
colectivului de munc.
Un rol deosebit de impotant n producerea energiei electrice i termice l dein centralele
electrice cu termoficare. Aceste centrale au drept scop transformarea energiei chimice a arderii
combustibilului in energie electrica i termice.
La inceputul veacului trecut energetica n Moldova era slab dezvoltat: activau doar
cteva centrale cu o capacitate mic. n anul 1913 puterea lor constituia mai puin de o mie de
kW - ora. La o persoan reveneau 0,43 kW or, comparnd cu Rusia arist n mediu de
3

33 ori mai puin. Comparnd cu anul 1913 catre anul 1940 capacitatea centralelor electrice,
care funcionau, a crescut de 22 ori, iar cantitatea energiei electrice cptate de 48 ori. Astfel
Basarabia cu pai siguri se transforma, dintr-o ara agrar inapoiat, n una industrial dezvoltat.
Un aport considerabil n aceast direcie pentru republic au avut anii 1947 1958. n 1947 a
fost restaurat CET din Tiraspol; n 1951 a fost dat n exploatare CET din Chiinu. O
influen deosebit a avut construcia n 1955 a Centralei hidroelectrice din Dubsari cu o
putere de 40 MW. n anul 1956 este finalizat construcia Staia electric central din Bli.
Astfel dac n 1945 doar 45 % de ntreprinderi industriale dispuneau de motoare mecanice,
atunci n 1958 toate obiectele industriale erau mecanizate, iar ntrebuinarea energiei electrice a
crescut comparativ cu anul 1940 de 27 ori.
n 1961 a fost lansat construcia SERS din Moldova, una din cele mai mari centrale
electrotermice din partea de sud-est a Moldovei. Odat cu lansarea blocului energetic cu o
putere de 200 mii kW sistemul energetic din Moldova a asigurat totalmente necesitile
gospodriei naionale n energia electric.
La nceputul anilor aizeci a avut loc un eveniment politic important, care a influenat
mult economia arii. Schimbrile eseniale au fost realizate in energetica Moldovei inclusiv a
Blului.
n anul 1960 a fost dat in exploatare linia electric de 110 kW Bli Chiinu. SEC din
Bli s-a unit paralel cu CEH din Dubsari i CET din Chiinu. Aceasta a pus nceputul crerii
sistemei energetice din Moldova i centralizrii alimentrii electrice a gospodriei naionale a
republicii.

I. SCURT ISTORIC DESPRE INTREPRINDEREA S.A.CET-2.

Construcia CET-2 din municipiul Chiinu a nceput n anul 1972. Dup darea
n exploataie n anul 1974 a cazanului de tip -100 a nceput producerea energiei
termice. La 31 decembrie 1976 a fost pus n funciune primul bloc energetic cu puterea
de 80 MW pe baza cazanului -96, turbinei -80/100-130/13 i generatorului
electric. -120-23. n septembrie 1977 este pus n funciune al doilea bloc
energetic. n decembrie 1980 odat cu conectarea la reea a generatorului cu numrul 3
puterea electric instalat a centralei a atins 240 MW.
n 1993 a fost efectuat construcia unei conducte de gaz separate de presiune
medie. n 1994 la CET-2 a fost dat n expluataie secia estic de cazane energetice,care
mai trziu n 1998 intr n posesia S.A.Termocom.
n 2001-2002 au fost modernizate sistemele de excitaie ale tuturor
generatoarelor -120-23, fiind instalate modele electrostatice ale companiei ABB.
n momentul de fa prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova despre
mrirea capacitii energetice,CET-2 n colaborare cu Institutul Teplonergoproiect
din Lvov i compania Saliut din Moscova lucreaz la un proiect de instalare a unui
complex energetic cu abur i gaze, cu o eficacitate economic nalt cu puterea electric
de 60MW i termic de 40 Kcal. De asemenea pentru asigurarea posibilitii de lrgire a
staiei,se finalizeaz construcia la al doilea turn de evacuare a fumului cu nlimea de
210 m.

Fig.1:Panou informativ.
5

II. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE I PRODUCIA FABRICAT

Principiul de funcionare a Centralei electrice cu termoficare:

CET este o central termoelectric cu producerea combinat de energie electric
i termic. Distanele economice de transmitere a cldurii snt :
-pn la 10 km, n cazul alimentrii cu apa supranclzit;
-2...3 km, n cazul alimentrii consumatorilor industriali cu abur la presiune de 0,8...1,6
Mpa.
CET-urile sunt construite n apropierea consumatorilor de cldur. Puterea
instalat n CET nu depete 500 MW. Dac puterea nominal a unui generator nu
depete 63 MW atunci ntre generatoare, ntre cazane i ntre condensatoare construiesc
bare colectoare. Aceste legturi transversale ridic fiabilitatea de funcionare a centralei.
Numrul de cazane depete numrul de turbine pentru a asigura alimentarea cu abur a
tuturor turbinelor i consumatorilor n caz de stingere accidental a unui cazan.
Dac puterea nominal a unui turbogenerator depete 63 MW atunci CET sunt
construite dup schema bloc fr legturi transversale nici ntre generatoare, nici ntre
cazane.

Fig.3.Schema de principiu a CET

n cazanul de aburi se introduce aer i combustibil, gaz natural sau pcur,
deoarece poluarea mediului este mai mic, n alte cazuri se folosete i crbunele. . Din
cazan aburul este introdus n turbina de nalt presiune. Din turbine aburul este extras prin
intermediul a dou prize reglabile, una aflat n corpul de nalt presiune al turbinei Tb1,
6

iar a doua priz n al doilea corp al turbinei Tb2. n turbin are loc transformarea energiei
termice n energie mecanic, care fiind transmis la generator este transformat n energie
electric.

Din prima priz reglabil aburul preluat la presiuni de 0,8...1,6 MPa este

transportat i distribuit pe conducte pn la consumatorii industriali. Prin a doua priz

reglabil aburul preluat la presiuni de 0,05...0,12MPa este dirijat n schimbtorul de cldur
unde cedeaz cldura coninut n el i se transform n condensat care este introdus n
circuitul termic. n schimbtorul de cldur circul apa care preia cldura cedat de abur
apoi o transport i o distribuie pe conducte pn la consumatori. Deci o cantitate de
cldur nu se mai pierde n apa de rcire a condensatorului ci este folosit la nclzire n
industrie i locuine. Randamentul instalaiei pentru producerea combinat a energiei crete
cu att mai nalt cu ct cantitatea aburului preluat din turbin este mai mare.
CET-2 este alimentat cu gaze naturale prin dou conducte la presiunea p=3 atm,
sau cu pcur de tip M-100, M-40, M-20, care este transportat la CET pe cale ferat, se
pstreaz n 4 volume a cte 16 mii tone fiecare, n suma 64 mii tone.
Parametrii turbogeneratorului:
Snom=125 MVA
Pnom=100 MW
Unom=10,5 kV
Inom=6,875 kA
cos=0,8
Uexcit=280 V
Iexcit=1750 A
Frecvena de rotaie 3000 rot/min
=98,4%
schema de conectare bobinelor statorului YY
masa statorului 113,6 t
masa rotorului 30,8 t
Phidrogenului=245 kPa
Tapei de rcire= 33C
7

Turbogeneratorul este rcit cu hidrogen, care permite o rcire mai efectiv a generatorului.
Rotorul avnd o greutate destul de mare nu se poate roti pe rulmeni de aceea n loc de
rulmeni rotorul se rotete pe ulei care se afl sub presiune.

III. STRUCTURA ORGANIZATORIC I PLANIFICAREA ACTIVITII

CET-2 SA este o unitate reprezentativ n domeniul producerii energiei electrice si

termice- exploateaz instalaiile ,agregatele productive si auxiliare cu responsabilitate si
respect fa de legislaia sntii i securitii muncii.
deruleaza programe de reorganizare se preocup de diminuarea continuu a numrului de
accidente i a indicelui de gravitate prin reducerea numrului de zile de ngrijiri medicale
datorate acestora; este interesat de creterea nivelului de dotare cu materiale de
instruire,testare, propagand (manuale, cursuri de specialitate, teste de verificare
cunotine, norme de securitatea muncii, standarde de securitatea muncii, cri, brouri,
pliante, reviste, filme de protecia muncii, casete video, diapozitive, mostre de echipamente
individuale de protecie a muncii) i mijloace audio-vizuale; se preocup de ridicarea
continu a nivelului de pregtire a personalului n domeniul SSM.
CET-2 SA are capabilitatea colectiv de a se transforma continuu catre o
organizaie eficient economic, competitiv pe piaa liberalizat de energie din 2008 ,cu o
structur solid de securitate, orientat spre rezultate care i propune s ating nivelul de
profesionalism n domeniul de referin n fiecare zi a activitii sale.
Ferm angajat n asigurarea proteciei personalului mpotriva pericolelor pe care le poate
manifesta un mediu industrial precum o central termo-electrica, CET-2 SA a elaborat un
sistem de management al securitii muncii adresat atat personalului centralei cat si
contractorilor,care satisface cerinele legislaiei naionale i include experiena obinut din
parteneriate.
Sistemul este conceput pe principiul coresponsabilitii conducerii societii i salariailor
ca parteneri n realizarea misiunii de producere de energie electric i termic n condiii de
siguran i eficien economic.
n acest scop, scopul este de a promova un mediu de lucru sigur si santos prin prevenirea
oricrui accident de munc sau mbolnavire profesional.

Definire
Sistemul de management al securitii adoptat :
este parte a sistemului general de management;
se bazeaz pe viziunea zero accidente i pe documentarea riguroas a tuturor
evalurilor, riscurilor, accidentelor i initiaivelor legate de acestea;
include structura organizatoric, responsabilitile, practicile, procedurile, procesele
i resursele pentru determinarea i punerea n aplicare a Politicii de prevenire a
accidentelor majore n CET-2 SA.
Scop
stabilirea obiectivelor generale i principiilor de baz ale demersurilor CET-2 SA n
vederea prevenirii i limitrii pericolelor accidentelor tehnice majore;
elaborarea obiectivelor prioritare pentru evitarea producerii accidentelor tehnice
majore si limitarea urmrilor negative ale accidentelor care totui se pot produce;
stabilirea modalitilor concrete de aciune pentru punerea n practic a acestor
obiective;
identificarea i evaluarea pericolelor de accidente tehnice care pot aparea n
sectoarele de operare,stabilirea msurilor pentru evitarea producerii si limitarea
urmrilor lor negative;
stabilirea modului de asigurare a implementarii legale a acestor msuri.

10

IV. PROTECIA MUNCII I A MEDIULUI AMBIANT

Pentru dezvoltarea principiilor de baz a legii despre protecia muncii, instituiile abilitate
alctuiesc i implementeaz n practic actele normative care certific securitatea muncii.
Lucrrile de reparaie n reelele electrice se efectueaz n lipsa tensiunii. Lucrrile de
control, ncercare i reparaie trebuie s fie efectuate de cel puin 2 persoane. Pe mnerele
tuturor aparatelor de ntrerupere cu ajutorul crora se poate conecta tensiune se afieaz un
panou informativNu conectai-lucreaz oameni. Pentru evitarea pericolului pentru
personal, toate fazele se mpmnteaz. Dac este necesar lucrul n reeaua activ fr
deconectarea tensiunii, atunci personalul folosete mnui dielectrice i covorae de
cauciuc. Regulile tehnicii securitii cer efectuarea unor controale regulate, de asemenea i
msurarea rezistenei izolaiei.
Instalaiile electrice de pn
Rezistena inst. de

la 1 kV trebuie s fie cu neutrul mpmntat.

mpm. la care este unit neutrul transformatorului nu trebuie s fie

mai mare de 4 la tensiunea de linie 380 V.

Normele sanitare industriale.

/ Cerine

Parametrii

STAS

Temperatura aerului, 0

25

12.1.005-89

Umiditatea relativ, %

75

12.1.005-89

Viteza aerului, m/s

0,1

12.1.005-89

Nivelul de zgomot, dB

80-100

12.1.003-82

Nivelul vibraiilor, mm/s

0,02

12.1.012-78

Coninutul subs. nocive, m2/m3

0,02

12.1.005-89

Luminozitatea, lx

300

i II-4-79

Securitatea antiincendiar:
11

Conductorii ntreprinderilor sunt obligai:

S organizeze seminare despre protecia antiincendiar a tuturor lucrtorilor ntreprinderii.
S se instaleze un regim antiincendiar strict i verificarea respectrii acestuia.
Urmrirea defeciunilor instalaiilor care pot declana incendii i lichidarea imediat a
acestora.
S se efectueze curirea locului de munc dup finalizarea lucrului i s se deconecteze
reeaua electric cu excepia iluminrii de serviciu.
Asigurarea cu surse antiincendiare de legtur i semnalizare.
Protecia mediului ambiant.
P.M.A la ntreprindere se rezolv prin metode complexe. n seciile cu emanri nocive n
atmosfer se prevd instalaii chimice i electrice de ventilare i filtrare. Staiile de filtrare
sunt folosite pentru curirea apelor de scurgere i de suprafa.

12

V. SARCINA INDIVIDUAL
Reglarea tensiunii transformatoarelor de for
Un reglaj de tensiune are ca obiectiv mentinerea ntr-o banda ingusta a tensiunilor din nodurile
sistemului electroenergetic si se aplica ndeosebi faa de variatiile lente ale tensiunii. Un reglaj
de tensiune are ca urmare reducerea la minim a circulatiei puterilor reactive si reducerea
pierderilor de putere si energie n retelele electrice.
Cea mai utilizat n practic metoda pentru a obine reglarea tensiunii este reglarea prin
variaia numrului de spire la una dintre nfurri. Marea majoritate a transformatoarelor sunt
construite cu reglarea tensiunii prin varierea de numrul de spire ale nfurrii de tensiune
nalt deoarece valoarea curentului n infurarea de tensiune joas este de zeci de ori mai
nalt.
Schimbarea rapoartelor de transformare se realizeaza prin prevederea pe partea de .t. a
transformatoarelor cu prize intermediare care realizeaza reglarea sub sarcina n trepte de (0,8
2,5) % din tensiunea nominala.

Figura. 4 - Scemele treptelor de reglare a numarului de spire a nfaurrii de nalt tensiune

Transformatoare standard de capacitate mic i medie (630 KW), au de regula cinci trepte de
reglare a tensiunii (figura 1 a), din care mediu (X3) corespunde cu tensiunea de alimentare
nominal (n acest exemplu, 6,3 kV), n timp ce altele variaz cu 5% ( 2x2,5%) . Astfel,
n cazul n care tensiunii de 6,3 kV i corespunde 1000 de spire n nfurarea de tensiune
nalt (treapta X3), tensiunea de 6615 kV (trapta X1), n care tensiunea cretere cu 5%
corespunde 1,050 de spire i tensiunea de 5985 kV (treapta X5), n scdere cu 5% - 950 de
spire.
13

Reglarea tensiunii prin schemele reprezentate n figura 1 poate fi efectuata doar n cazul
deconectarii transformatorului de la reea. Comutarea treptelor n timpul funcionarii
transformatorului este imposibil deoarece n timpul comutaiei ntre contacte apare un arc
electric care poate sl distrug. Astfel pentru reglarea tensiunii n primul rind trebue s
deconectm transformatorul de la reea apoi s efectum comutaia i s conectm
transformatorul la reea. Evident c aceast metoda de reglare a tensiunii este dezavantajoas
deoarece n timpul reglarii tensiunii consumatorii vor fi lipsii de energie electric , deaceea se
folosete la transformatoare de puteri mici i medii.
Reglarea tensiunii la transformator poate fi efectuat automat far deconectarea
transformatorului de la reea astfel consumatorul nu va simi modificarile n reea , aceasta
reglare a tesiunii se numete reglare sub sarcin. Aceasta metoda de reglare a tensiunii necesita
echipamente de comutare foarte complicate i scumpe, principiul este la fel ins numrul de
trepte i diapazonul de reglare este mai mare . Astfel 1202276 a stabilit pentru
transformatoarele cu puterea de 63-630 kVA diapazonul de reglare a tensiunii n raport cu cea
nominal 10% .

Figura.5 Scemele de funcionare a dispozitivului de comutare cu reactoare limitatoare de

curent

Caracteristica proteciei prin relee a blocului generator-transformator i a liniei de nalt

tensiune

14

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor
destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de
functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor
anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului
anormal.
Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda
de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul
instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta:
-limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului:
-preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:
-restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor.
In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de protectie,
in prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de
protectie. care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in
instalatiile de protectie care sunt in curs de asimilare si 1a noi in tara. Acestea permit reducerea
timpului de lucru al protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea
numarului parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu.
Se produc relee si sisteme de protectie la Medias, ICEMENERG, IPA Bucuresti si la diverse
firme private din tara.
Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa
satisfaca anumite performante (calitati):
Rapiditatea
Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de
scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. Timpul de lichidare
(eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,020.04 s),
timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( =0,04...0,06 s).
Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului
va fi =0,060,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice.

15

Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).

Siguranta
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive,
adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta presupune o protectie
bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia) si echipamente cu
fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind
microprocesoare specializate.
Sensibilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea
normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de
sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este
valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un
scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de
forta (primar) al instalatiei protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si
importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor
utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere
redusa pentru actionare.

16

Fig.6. Panoul de distribuie a proteciei prin relee a TSP 10/6 kV este amplasat n corpul de
comand a blocurilor.

PROTECTIA DE CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent
in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee
de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat depaseste o anumita
valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al protectiei. Pentru ca
protectia sa actioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile:
-curentul nominal al instalatiei;
-curentul de sarcina maxima admis;
-curentul de revenire al echipamentului de protectie.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care
curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in
secundarul transformatoarelor de curent.
La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de
actionare al releului care se calculeaza cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa
poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece
cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul
zonei protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare
elemente suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea
circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica.
PROTECTIA DE TENSIUNE
Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la
un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand
valoarea eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a
protectiei . Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de
pornire a protectiei, , sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul
transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a
releului. Releul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.
17

In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele

contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind
resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul.
Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii
circuitului, U, peste tensiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protectia sa nu actioneze in
regim normal de functionare, este necesar sa fie indeplinite conditiile:
in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a
releului si valoarea marimii de actionare.
PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la
capetele zonei protejate.
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curentilor
va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se
modifica, deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda de
declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune
selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia
maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.
PROTECTIA DE DISTANTA
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea
impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe principiul balantei,
masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit,
tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade.
La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul
defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina
astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii complexe,
care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.
protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se
utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii
termice, cu relee de gaze si altele.
La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si protectii
de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. Protectiile de
rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se
dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul
18

nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de

revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele
releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si
dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau
dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie,
magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu
microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de
lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc
RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice
impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se
folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip TSAW,
in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a protectiei este
influentata de diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor
electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul
termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi prevazut si cu
compensare in functie de temperatura mediului ambiant.
calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:
Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii de
declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla
motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza
la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a
functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa
declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita
inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza
necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.
CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe
baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si verificarea
calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de echipamentele
protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) si de importanta
(complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si
instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.
19

PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

Pentru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de transformare (industriale,
rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in functie de defectele ce pot transformator si de
normativele in vigoare.
Se pot utiliza:
Protectia maximala de curent temporizata. Reglajul protectie se calculeaza cu relatia: in care
este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.
Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala de curent
temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:
Protectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de curent montat
la iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip CIRHi. Reglajul
protectiei se calculeaza cu relatiile:
Timpul de reglaj al protectiei se ia t = 0,2 s.
Protectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate pe stalpi
sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori casnici sau
sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura si cu
sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn).

20

Figura.7 Schema principal a proteciei mpotriva scurtcircuitelor exterioare i suprasarcinilor pentru

transformatoarele trifazate

VI. DESCRIEREA EXCURSIILOR

n cadrul practicii de producie efectuata la Centrala Electrica cu Termoficare Nr. 2 am
avut posibilitatea mpreuna cu conductorul practicii sa facem excursii pe teritoriul aceste
intreprinderi. n decursul excursiilor am facut cunotina att cu partea electric a centralei
ct i acea termoenergetic. Faptul ca centrala se afla n regim de profilaxie n timp de var
a permis s examinam instalaiile electrice aa ca generatorul mai detaliat. Am studiat
construcia cazanului -96 i turbina -80/100-130/13 n secia de cazane i turbine
i am facut cunotina cu principiul de funcionare i parametrii a acestora. O mare aten ie
am acordat turbogeneratorului -120-23 cu puterea de 125 MVA cu racire n
hidrogen i sitemul de excitaie care permite o rcire mai efectiv a generatorului. Rotorul

21

avnd o greutate destul de mare nu se poate roti pe rulmeni de aceea n loc de rulmeni
rotorul se rotete pe ulei care se afl sub presiune.
n continuare am studiat

practic transformatoare principale -125000-110 i

-25000 care erau deconectate de la reea . Deasemenea a facut cunotiina cu

instalaiile de distribuie exterioara , ntreruptoarele, separatoarele i transformatoarele de
curent i n sfrit panoul de relee ID-110kV protecia prin relee a LA.
Practica de producere efectuat n cadrul CET-2 a avut o mare nsemntate pentru procesul
de instruire a unui inginer n sistemul electroenergetic.

BIBLIOGRAFIE
1. P.Buhne. Partea electric a centralelor Bucureti 1983
2. Coma D. Proiectarea instalaiilor electrice industriale Cimilia 1994
3. Mircea I. Instalaii i echipamente electrice Bucureti 1996

22