Mancati pe rupte varza alba si rosie

VARZA ALBA folositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de
medicamente.
* Hepatita, bolile de ficat in general o substanta continuta de
catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism
a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De
asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de
distructie celulara la nivelul ficatului, sub
actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a
obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma
de salata, de macar 3 ori pe saptamana.
* Boala canceroasa - in ultimii douazeci de ani au fost
efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza c
onsumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si
anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc
celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de
organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea
hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a
numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara,
induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si
de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care
consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata,
punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer,
despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:
* Cancerul vezicii urinare - sunt diagnosticate la nivel
mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand
de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor
medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a
697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a
708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa,
consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La
persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar
si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta
cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.
* Cancerul de prostata - o cercetare facuta in Statele Unite pe
1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la
macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari
sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care
consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si
legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la
prostata scade cu 44%.

* Cancerul la san - nu avem spatiu pentru a rezuma in acest

articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale
consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele
Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza
sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de
imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai
ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca
de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni
din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie
consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza,
cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de
72%, decat in celelalte zone ale lumii.
* Cancerul de colon si de rect - intr-un studiu-gigant facut in
Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de
intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de
persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final
al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma
zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de
cancer cu aceasta localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu
predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie,
conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu
49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta
teribila afectiune.
* Cataracta - salata de varza cu ulei de masline
este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine
au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul
de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei
afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al
verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub forma de salata.
Tratamente interne
* Obezitate - in Statele Unite si, mai nou, in Europa,
curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai
populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele
mai rapide scaderi in greutate si pe care... nu v-o recomandam. De ce?
Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici
adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung. In
schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de
grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea
ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogata in fibre
alimentare, are putine calorii, multe vitamine si minerale,
ajutandu-ne sa slabim natural. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile
pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje:
reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata

organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult,

consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea
obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii
greutatii corporale.
* Adjuvant contra cancerului uterin - un
miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in
stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care
contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la
indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de administrare analizele au
aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment
celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie
completa. Prin omparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de
control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat
remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de
3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din
care se beau 600-800 de ml pe zi.
* Adjuvant contra cancerului la san - mai multe studii de
medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf
prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un
procentaj de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se
recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o
masa.
Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in
care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si
seara.
* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii , Statele
Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica
transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a
acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza
impiedica formarea20placilor de aterom si sclerozarea peretilor
arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate
300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.
* Constipatia - cel mai simplu tratament este consumul de varza
murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc
asa-numitele "bacterii prietenoase", care combat constipatia prin
reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre
alimentare, de unde si efectul ei de "matura" a colonului, din care
extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea
lor prompta.
* Surmenaj fizic si intelectual - consumul de varza
cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru

sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in

minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul
nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de
regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala.
Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la
masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest
tratament este fo arte bun adjuvant si contra depresiei psihice..
* Menopauza - studii preliminare arata ca un consum
saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4
saptamani)
imbunatateste secretia hormonului estrogen si,
important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din
organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei,
atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie,
nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice
menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian
si uterin.
* Infectii respiratorii - varza este mai bogata in
vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu
efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste
caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea
imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate
3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a
sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau
antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru
restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului
imuno-supresor al acestor medicamente.
Tratamente externe
* Arsuri de gravitate mica si medie - se fac spalaturi
si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat
de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si
estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.
* Rani care se vindeca greu - se pun zilnic comprese
cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona
tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin
mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine
substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de
vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie,
semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.
* Eczeme infectioase, infectii fungice - frunzele de
varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona

afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj

sau cu leucoplast.Se lasa sa actioneze vreme de 4ore pe zi, dupa care
zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute.Aplicatia
se face pana la vindecare.Compusii pe baza de sulf din frunzele de
varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a
ciupercilor parazite.
* Cancer de piele - se pune zilnic si se tine vreme de
4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu
cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe
persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de
uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate
acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gr
* Entorsa, luxatii - se pun pe zona afectata frunze de
varza bine zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o
fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de
la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu
cuburi de gheata.. Practica arata ca datorita acestui tratament,
timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt
atenuate, in multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se
formeaza sunt mult mai mici.
* Dureri reumatice - pe zona afectata, se pun dimineata
si, eventual, seara, frunze de varza bine zdrobite.Se tin minimum doua
ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe
zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul
extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator
articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative,
ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.
FRUMUSETE
.
Ten incarcat - se sterge vreme de cinci minute, in
fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe obraji si de pe
gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de
varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii,
previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului
astfel tratat.
.
Piele imbatranita - bogata in vitamina A si in
vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc
irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a
tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de
cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc
foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care
se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute.
In final se aplica o crema hidratanta.

VARZA ROSIE
- Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind
o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si
cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber,
dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are
un continut de vitamina C mai mare decat portocalele.
- Ei bine, varza rosie contine de pana la... 6-8 ori
mai multa vitamina C decat surata ei alba, fiind un adevarat
concentrat din aceasta vitamina.
- Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume
au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca
modalitatile de
preparare ale verzei rosii sunt perfect identice
cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva
recomandari terapeutice extrem de importante:
* Alzheimer - antocianii, adica pigmentii rosii din
aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in
combaterea degenerarii celulelor 20 din sistemul nervos central. Se
administreaza salata proaspata, cate trei sute de grame pe zi, in cure
de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul
se poate relua. Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre
capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile
cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de
incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei
rosii este cert.
* Febra - se administreaza salata de varza (150 de
grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi.Continutul ridicat
de vitamina C al acestei legume ajuta inima si sistemul cardiovascular
sa reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea
sistemului imunitar, care este principalul "beneficiar" al acceselor
de febra.
* Alergia - este prevenita de o cura cu salata de
varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma
200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de
alte 3 saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de
vitamina C si de antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea
reactiei sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi.
Nutriionitii germani au rspunsul! Cei mai renumii dintre ei
au stabilit care sunt cele mai sntoase 100 de alimente ce i
protejeaz principalele organe. Lista acestora a fost publicat recent
n ziarul Bild din Germania i a fcut deja furori n ntreaga lume.
n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie
consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de
medicii germani trebuie administrate sub form de infuzii, comprese
sau tincturi. V prezentm lista acestor alimente.

Piele/pr
1. Pepenele. Are foarte puine calorii i e un fruct excelent
pentru meninerea fermitii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraie ridicat de vitamina A,
iar bacteriile sale mbuntesc aspectul pielii.
3. Grul. Are calciu, acizi grai, dioxid de siliciu - provizii
de sntate pentru piele, pr i unghii..
4. Orzul. Conine substane bioactive, nfrumuseeaz i revitalizeaz..
5. Cimbrul. Cur organismul i red strlucirea pielii.
6. Hreanul. Regenereaz prul, pielea i unghiile, mulumit
substanelor active coninute.
7. Mutarul. Regleaz fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8. Sfecla roie. Stimuleaz arderile celulare.
9. Viinele. Conin potasiu, substan pe care rinichii "se
lupt" s o elimine din snge, cnd e n exces.
10. Castravetele. Are mult ap i stimuleaz activitatea rinichilor.
11. elina. Protejeaz rinichii de virui.
12. Varza roie. Aminoacizii i proteinele sale acioneaz ca un
filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejeaz celulele renale, iar fierul i
fosforul energizeaz.
14. Ridichea neagr. Are proprieti de antibiotice naturale.
15. Varza murat. Detoxific ntregul organism.
16. Hrica. n medicina complementar, e folosit ca produs
dietetic n cazul bolilor de rinichi i n diabet. E eficient dac
suferii de hipertensiune arterial.
17. Ptrunjelul. Deine combinaia ideal de minerale pentru a
cura rinichii.
Oase
18. Migdalele. Conin magneziu, care ajut oasele s rmn sntoase.
19. Spanacul. Aduce n organism necesarul de calciu pentru
rezistena oaselor i funcionarea muchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, crora le ntrete
dinii, oasele i le stimuleaz creterea.
21. Secara. Benefic pentru dini, oase i muchi. E o surs
ideal de oliglemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu,
mangan, fier i zinc.
22. Brnza. Este o surs de calciu, contribuind la ntrirea oaselor.
Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul. Protejeaz mucoasele intestinale.
24. Pstrnacul. Stimuleaz digestia.
25. Mango. Are vitamina A i antioxidani ce apr mucoasa intestinal.
26. Arpacaul. Aduce n organism necesarul de fibre, magneziu i
fosfor pentru o digestie sntoas.

27. Mrarul. Amelioreaz indigestia..

28. Soia. Are proprieti anticancerigene..
29. Nucile. Conin o form purificat de Omega 3, care ajut la
reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat
30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic i
antioxidanii si previn bolile hepatice. 31. Sucul de ridiche.
Stimuleaz secreia bilei..
32. Conopida. Contribuie la protejarea i mbuntirea
activitii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o important surs de vitamina B,
detoxific ficatul.
34. Nsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea
mutarului i a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei i al
ficatului.
35. Ppdia. Reduce colesterolul i ajut la buna funcionare a
ficatului.
36. Laptele. Apr ficatul de diferite afeciuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale eseniale stimuleaz secreia biliar
i ajut la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure. Degreseaz ficatul.
39. Carnea de vit i de mnzat. Conine vitamina B, fier i
proteine de bun calitate.
Creier
40. Lintea. Conine proteine, glucide i lecitina de care au
nevoie celulele creierului.
41. Quinoa. Bogat n fier, ntrete memoria i ncetinete
procesul de mbtrnire.
42. Carnea de pasre de curte. Are grsimi i uleiuri care ofer
energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Crete puterea de concentrare.
44. Oul. E o surs grozav de proteine, iar glbenuul conine
colin, care ajut la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea i insomnia.
46. Bananele. Conin substane benefice pentru creier. Glucoza,
vitaminele i mineralele fructelor l energizeaz.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii.
48. Stafidele. Au mult zahr (75%), resurs energetic pentru creier.
49. Perele. Ajut circulaia sangvin, iar zahrul i
substanele asemntoare hormonilor intensific puterea "de lucru" a
creierului.
50. Mazrea. E bogat n proteine bune pentru memorie i concentrare.
51. Salata verde. Substanele opiacee calmeaz sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul slbatic. Substanele sale active calmeaz
iritaiile i senzaia de usturime.

53. Arnica. Uleiurile eseniale calmeaz inflamaiile oculare.

54. Mesteacnul alb. Vitamina C, potasiul i calciul coninute
ntresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel. Are o mulime de taninuri i saponine ce
reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficient mpotriva viruilor, n special
pentru ochii uscai.
57. Gutuia. Cu pectin i calciu, e bun pentru alergii i febra fnului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmeaz ochii n
cazul persoanele tensionate, care stau mult n faa calculatorului.
59. Grsimea de gin. mpreun cu iarba de silur, face minuni
dac e aplicat ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajut cu precdere ochiul n timpul
vederii nocturne.
61. Ptlagina. Taninurile sale trateaz infeciile oculare.
62. Cpunele. Ajut ochiul n timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindec
afeciunile oculare.
64. Ananasul. Conine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor
care stau mult la calculator.
65. Rozmarin. Purific ochii i protejeaz vasele de snge oculare.
Inim
66. Varza. Are mult potasiu i fier, necesare inimii i
circulaiei sangvine.
67. Broccoli. Previne ateroscleroza i atacurile de cord, prin
coninutul de calciu, fier i caroten.
68. Ridichea. Apr mpotriva atacurilor de inim.
69. Portocalele. Conin vitamina C, care scade valoarea
colesterolului din snge, n plus, are i puine calorii.
70. Morcovul. Acidul folic i bioflavonoidele rdcinoasei
protejeaz inima.
71. Petele. Acizii grai Omega 3 apr sistemul vascular de
inflamaii i de calcifieri.
72. Ceapa. Scade presiunea sngelui, mbuntete activitatea
inimii i circulaia.
73. Usturoiul. Alicina coninut previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul slbatic. Substanele sale cur sngele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina cur cordul i vasele mari de snge.
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterial i colesterolul, cur
sngele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de msline. Energizeaz cordul i reduce colesterolul.
78. Somonul. Acest pete e o surs bun de acizi grai Omega 3,
care reuesc s scad din nivelul trigliceridelor din snge.
79. Dovleacul. Are efect benefic n cazul hipertensiunii
arteriale i n bolile de inim..
80. Cartofii. Protejeaz contra accidentelor cerebro- vasculare,

oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.

81. Paprika. Protejeaz inima i vasele de snge.
82. Roiile. Diuretice eficiente, normalizeaz tensiunea arterial.
83. Mslinele. Reduc colesterolul nociv i tensiunea arterial.
84. Merele. Conin 300 de substane eseniale pentru protecia
ntregului sistem vascular.
85. Fasolea neagr. O can din acest aliment furnizeaz ntre
120 i 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariia
tulburrilor de ritm cardiac.
86. Coaczele. Cu cea mai mare concentraie de minerale i de
vitamine C, B, D i E, sunt bune pentru circulaia sngelui.
87. Zmeura. Acioneaz ca o aspirin natural, ntrind sistemul
imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialitii germani fructe
cardioactive, ajutnd la funcionarea optim a cordului.
89. Socul. mbuntete circulaia sngelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine i oliglemente care protejeaz inima.
91. Cireele. mprospteaz resursele de potasiu, calciu,
magneziu, fier, fosfor i siliciu.
92. Rubarba. Fortific inima i scade tensiunea arterial.
93. Grepfrutul. Are o enzim special, care previne obstruciile
vasculare i tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate n fier, calciu i potasiu. Reduc
tensiunea arterial, protejeaz mpotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajut la elasticitatea
vaselor sangvine.
98. Ovzul. Are acizi grai, benefici n bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D i vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creterea zahrului din snge, care
poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.