ITATE ECONOMICA, 11/06/2013 ASQ UNVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI" GI Ics 13.060,50 AHO SREN ISO 10523 Standard Roman Septembrie 2012 Titlu Calitatea apei Determinarea pH-ului Water quality. Determination of pH Qualité de eau. Détermination du pH _ Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 septembrie 2012 Standardul european EN 1SO 10523:2012 are statutul unui standard roman Inlocuiegte SR ISO 10523:2009 Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 10523:2012 eS ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti, © wwe asro.10 © ASRO Reproducerea sau utlizarea integral sau parialé a prezentull standard in orice publicali g prin orice procedeu (electronic, mecarie, folocopiere microfimare etc) este interzisa daca nu exists acordul seri preaabil al ASRO Ret SR EN 180 105282012 aia[ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" IASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013. SR EN ISO 10523:2012 Preambul national Acest standard reprezinta versiunea romana a textului standardului european EN ISO 10523:2012. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publcat cu permisiunea CEN, ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba englezi a standardului european EN ISO 10523:2012 Acest standard inlocuieste SR ISO 10523:2008. Standardul SR EN ISO 10523:2012 apartine patrimoniului comitetului tehnic ASROICT 52, Calitatea ape. Acest standard descrie 0 metoda de determinare a valorii pH-ului pentru apa din precipitati, apa potabil’, apa mineralé, apa de imbaiere, apa de suprafata si subterana, precum si apele uzate ‘oragenesti si industriale si ndmollichid, in intervalul de la pH 2 pana la pH 12 Corespondenta dintre standardele europene/internationale la care se face referire gi standardul roman este urmatoarea: ISO 3696 IDT — SRENISO 3696:2002 Apa utlizata pentru laboratoare analitice. Specificafii gi metode de analiza 1s0 4796-2 IDT — SRENISO 4796-2:2002 Sticlérie de laborator. Butelii, Partea 2: Butelii cu gat conic 1SO 5667-3:2003 IDT — SREN ISO 667-3:2004 Calitatea apei. Prelevare. Partea 3: Ghid pentru conservarea si manipularea probelor de apa Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaz standardele europenefinternationale la care se face referire (respectiv standardele romane identice cu acestea). ‘Simbolul gradului de echivalenta (IDT-identic), conform SR 1000-8. Cuvintele "standard european’ si ‘standard international trebuie citite “standard roman’.STANDARD EUROPEAN EN ISO 10523 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Februarie 2012 Tes 13,060.50 Versiunea romana Calitatea apei. Determinarea pH-ului (ISO 10523:2008) Water quality Qualité de reau Wasserbeschaffenheit Determination of pH Détermination du pH Bestimmung des pH-Wertes (ISO 10523:2008) (ISO 10523:2008) (ISO 10523:2008) Acest standard european a fost adoptat de CEN la 15 ianuarie 2012 Membrii CEN sunt obligati s@ respecte Regulamentul Inter CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualizate gi referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe bbaza de cerere de la Centrul de Management CEN sau de la orice membru CEN. Acest standard european existé in trei versiuni oficiale (engleza, francez& si germana). © versiune intro alt limba, facuta prin traducere sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nationala sinotificata Centrului de Management CEN, are acelagi statut ca gi versiunile oficial. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Eivetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Gena, Roménia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia si Ungaria, ASI@PUNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" @ - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fur Normung Centrul de Management: Avenue Marnix, 17, B-1000 Bruxelles ©2012 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma si Ref: EN ISO 10523:2012 RO In orice mod sunt rezervate membrilor national ai CENIASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/08/2013 ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHT SR EN ISO 10523:2012 Cuprins Preambul Domeniu de aplicare Referinte normativ Termeni si definiti Principiu .. Interferente. Reactivi Aparatura, Prelevare Mod de lucru 9.4 Pregatir 9.2 Etalonarea si ajustarea echipamentului de masurare 9.3 Masurare probe 10 Exprimare rezultate.... 11 Raport de incercare.. ‘Anexa A (informativa) Valorile pH pentru solutille etalon primare de referint ‘Anexa B (informativa) Masurari operative in sisteme in flux. Anexa C (informativa) Masurare in teren (masurare la locul prelevari) ‘Anexa D (informativa) Masurarea valorii pH-ulul in apa cu tarie ionica redusa ‘Anexa E (informativa) Date de performanta Bibliografie.AS @ UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI" @l- ACTIVITATE ECONOMICA, 11/08/2013 ‘SR EN ISO 10523:2012 Preambul ‘Textul standardului ISO 10523:2008 a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 147 "Calitatea apei" al Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO) si a fost preluat ca standard european EN ISO 10523:2012 de comitetul tehnic CEN/TC 230 "Analiza ape'’, al carui secretariat este definut de DIN. és Acest standard european trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, cel tarziu pand in august 2012, iar toate standardele nationale conflictuale cu acesta trebuie anulate cel tarziu pana in august 2012 Se atrage atentia asupra posibilttii ca unele elemente cuprinse in document pot fi obiectul unor drepturi de proprietate intelectual sau unor drepturi similare. CEN [si/sau CENELEC] nu trebuie s& fie considerat(e) responsabil(e) de identificarea unuia sau tuturor acestor drepturi de proprietate intelectuala, Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare ale Urmatoarelor {ari sunt obligate s& aplice acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Eivetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehd, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia gi Ungaria, Declaratie de ratificare Textul standardului ISO 10523:2008 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 10523:2012 fara nici o modificare:ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACH” IASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013, SR EN ISO 10523:2012 Introducere ‘Masurarea valorii pH-ului din apa este foarte important pentru numeroase tipuri de probe. Valorile ‘mari sau mici ale pH-ului sunt toxice, in mod direct sau indirect pentru organismele acvatice. Valoarea pH-ului este parametrul cel mai folosit pentru evaluarea proprietatilor corozive ale unui mediu acvatic. De asemenea este important pentru desfagurarea eficienta a proceselor de tratare a apei gi controlul acestora (de exemplu, flocularea si dezinfectia cu clor), pentru controlul solvatarii plumbului in apele potabile si pentru tratarea biologicd a apelor de canalizare si al evacuatilor. Metodele electrochimice tratate in acest standard international, se bazeaz& pe masurarea diferentei de potential al unei celule electrochimice in care o jumatate este electrodul de masurare i cealalta jumatate este electrodul de referinta, Potentialul electrodului de masurare este o functie a activitati ionilor de hidrogen din solutia de masurare (referinta (5), ‘Avand in vedere importanta practicé deosebita, universalitatea gi exactitatea acestuia, in acest standard international este descrisé numai mAsurarea pH-ului utlizand electrodul de sticla. Electroliti utilizati in electrodul de referinta pot filichizi, polimer sau gel.AS\@)UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" @t- ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 SR EN ISO 10523:2012 ATENTIONARE ~ Persoanele care utilizeazé acest standard international ar trebui s& fie familiarizate cu practicile curente de laborator. Acest standard nu isi propune sa trateze probleme de securitate legate de utilizarea sa. Este responsabilitatea utilizatorului sa stabileasca conditille de securitate si sanatate corespunzatoare si s& se asigure de conformitatea cu reglementarile nationale. . IMPORTANT - Este absolut esential ca incercérile efectuate conform acestui standard international sa fie executate de personal instruit corespunzator. 1 Domeniu de aplicare Acest standard international descrie o metod8 de determinare a valorii pH-ului pentru apa din precipitati, apa potabilé, apa mineral, apa de imbaiere, apa de suprafala si subterand, precum si apele uzate oragenesti si industriale gi namol lichid, in intervalul de la pH 2 pana la pH 12, cu o tarie ionic& a solventului sub / = 0,3 molkg (conductivitatea Yas <2 000 mSim) si in domeniul de temperaturd de la 0 °C pana la 50 °C. 2 Referinte normative Urmatoarele documente la care se face referire sunt indispensabile pentru aplicarea acestui standard. Pentru referintele datate se aplic& numai editia citata. Pentru referintele nedatate, se aplicé cea mai recentd editie a documentului la care se face referire (inclusiv orice amendamente), 180 3696, Water for analytical laboratory use — Specification and test methods ISO 4796-2, Laboratory glassware — Bottles — Part 2: Conical neck bottles EN ISO 5667-3, Water quality — Sampling — Part 3: Guidance on the preservation and handling of samples 3 Termeni si definitii Pentru utilizarea acestui document se aplicé urmatoril termeni si defini 34 pH ‘m&sura activitii ionilor de hidrogen din solute NOTA 1 ~ Adaptare din ISO 80000.9"" NOTA 2 ~ Daca o react este acid& sau alcalin’ aceasta se stableste prin activtatea tonilor de hidrogen prezent 3.2 valoare a pH-ului logaritmul zecimal negatv al raportuluihidrogen molar-activitateionic& (ax) PH = Ig a= —laCm In’) ” in care: a activtatea relatva a ionilor de hidrogen (in bazé molala) Yn Coeficientul activittiimolale a ionilor de hidrogen la my: 5‘SR EN ISO 10523:2012 mi molalittea jonilor de hidrogen, in mol per ktogram; ‘m® — molalitatea standard NOTA 1 ~ Adaptare din ISO 0000-9"! NOTA 2— pHt.ul este o unitate de mésurd absoluta 4 Principiu Determinarea valorii pH-ului se bazeazd pe masurarea diferenfei de potential a unei celule electrochimice utiizand un pH-metru adecvat. pitul une! probe este dependent, de asemenea, de temperatura, datorta echilibrului de disociere. De aceea temperatura unei probe este specificaté impreund cu pH-ul 5 Interferente Apariia unei supratensiuni in electrodul de pH, in special in membrana, diafragma si in solutia de Trasurare poate determina erori de masurare gi poate conduce masurari incorecte. Aceste erori {de eaminuate daca atat etalonare/ajustarea cat si masurarea se efectnnee Condit asemanatoare (ce exemplu temperatura, caracteristci de debit, tare ionica) Sedimentale acoperile) sau precipitate pe sau in dattagma (de exemplu clorura de argint, sultura serait Sau protein) interfer’ cu contactul electric in solupa de enna Defectele membranei pot fi ‘Gentiicate prin masurarea efectulu dluei pentru solutile de maces Gatatea si efectul de memorie (dfuzia inversa a solutel de mean, electrodul de referinta) pot saree pate Geemasurare. Trebuie utiliza electrozi special de pli (de ‘exemplu cu diafragma mata Sati cu punte inter, cu 0 soluie a electroiiior de referinta fara AgCh Prezenta gazelor in vecindtatea electrodului de pH, poate genera interferente suplimentare si implicit modificarea valorii pH-ului, Erori de masurare pot aparea in cazul Suspensiilor. In acest caz, se lasd proba s& sedimenteze intr-un ‘vas complet umplut gi inchis, iar apoi se masoard in supernataniul limpede,1s.) UNVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI* @I- ACTIVITATE ECONOMIA, 11062013 SR EN ISO 10523:2012 Erori de masurare pot apairea si in cazul analizaril apelor subterane sau minerale bogate in dioxid de carbon. In aceste cazuri, datorit’ saturarii cu dioxid de carbon la presiune inalté poate avea loc degazarea, in timpul masurari ceea ce conduce la modificarea valor iniiale a pH-ului. De asemenea, in contact cu aerul se modific& pH-ul unei ape anaerobe care contine Fe(I!) ssau sulfur, Pentru influenta temperaturil asupra valorii pH-ului solutilor apoase a se vedea 7.2, 7.3 gi articolul 9 6 Reacti Se utilizeaz’ numai reactivi de calitate analitica recunoscutd, dacd nu se specifica altfel. 6.1 Apa distilata sau deionizata, de exemplu apa deionizata, clasa 2 conform ISO 3696, cu conductivitate <0,1 mS/m. 6.2 Solutii tampon, preferabil soluti tampon certificate cu eroare de masurare declarata, pentru calibrarea pH metrului. Se respect instructiunile producatorului refertor la depozitare gi stabilitate Daca nu sunt disponibile soluti tampon certificate gi este necesaré prepararea in laborator, a se vedea anexa A. Prepararea in laborator a solutilor tampon ar trebui sé fie o exceptie. Dioxidul de carbon din atmosfera influenteaza solutile tampon, in special solutile alcaline. Creste stabilitatea daca gazul din head-space este purjat cu gaz de protectie. Pentru toate solutile tampon, se evité deschiderea si inchiderea frecventa a recipientelor si indepartarea cantitatiior mici. Se noteaz& data cand s-a deschis prima data recipientul cu reactiv. 6.3 Electroliti pentru umplerea electrozilor de referinfa. Se utiizeaza solutile de electrolit recomandate de producator. 6.4 Solutie de clorura de potasiu, c(KC!)=3 mol. Pentru prepararea solutiei de KCI ca electrolit pentru electrodul de referinté, se dizolva o cantitate corespunzatoare de clorura de potasiu solida in apa (6.1) 7 Aparatura 7.1 Flacoane de prelevare, cu inchidere etanga, cu fund plat, din politilend sau sticl, de exemplu sticle de laborator conform ISO 4796-2, denumite 100 WS. Tipul de dop utiizat trebuie s& permité eliminarea completa a aerului din flaconul de proba. 7.2 Echipament de masurare a temperaturii, care s permité masurarea temperaturii cu 0 incertitudine total sub 0,5 °C. Se prefera utlizarea unui senzor de temperatura (7.2.2) 7.2.4 Termometru cu scala gradata cu diviziune de 0,5 °C 7.2.2 Senzor de temperatura, separat sau integrat in electrodul de pH, de exemplu Pt 100, Pt 1000 ‘sau cu coeficient negativ de temperatura Erorile masurarilor de termperatura trebuie corectate fata de un termometru etalonat. 7.3 pH-metru, care sa asigure urmatoarele mijloace de ajustare 2) punctul de zero al electrodului de pH (sau regiarea tensiunii); b) panta electrodului de pH ©) temperatura electrodului de pH d) rezistenta de intrare >10"? Q.& 2 ¥ 3 2 g " 5 < § 3 a a = 3 G z z z g g ‘SR EN ISO 10523:2012 Mal mult, trebuie s8 aibé posibiltatea ca pe ecran s& se poaté cit fe valoarea pH-uliifie tensiunea Rezolutia citiri de pH trebuie sa fie egala cu 0,01 sau mai buna, [naiferent daca pH-metrul are etalonare manual sau automaté,aceasta nu este caracteristica de limitare In cadrul domeniului de aplicare al acestui standard international NOTA | Compensarea de temperatura reaizata pH.metrele din comert are la baza ecuatia ll Nernst, adicd este indearea Tain emperatua si panta teretica corespunzatoare a wlectozior este ald Nena la mmasag 70% PH. Totus, aceasta nu compenseazdinfluenta temperatuasupra vet orice solutici de masurare, Taprlectrod de sticla si electrod de referinfa. Punctul de zero al electrodului de sticla nu ar decane te scoaeate mai mare de APH = 0.5 din valoarea nominal a elecrodulut de pi (valoarea Geclarat@ de producétor). Valoarea curbel aplicabile trebuie sa fe cel puin 95% din vara teoretica Se utlizeaza electrozi de referinté cu soluti de electro i un debit de 0,1 mizi pana la 2 mii Medea tiizatilelectroziior de referint® cu solule de electrolt, se asiguré un exces de Presiune fiorostaticd, mai mare decat a solutiei tampon sau a cell de analiza, dups caz, pte reglarea nivelului Ge.uimplere cu electrolit tm electrodul de referintS. Se pot utiliza, de asemenee, elocien ae referinta presurizati Se. Pot utiiza, in aplicatiilimtate, electrozi de referinfé cu electrolt soldiicat (electrolit ge! sau polimerizat) Electrozii se depoziteaza conform instructiunilor producatorului Fentru probe cu conductivtate redusa, se recomanda utlizarea electrozilor cu pierdere mare de Slectolt Se pot utiiza electrozi de referinta cu electro gel sau polimerizat daca conductivitatea este Jemsim. La elecrozi de referinta cu electrolt gel sau polimerzat se esiura faptul c& schimbul in Gafragma este datorat difuziet ionlor implicat si nu este cauzat de pierdere closton wa 7.8 Amestecator sau agitator, care functioneazé cu un schimb minim de gaz intre proba de incercat si aer. 8 Prelevare Yaloarea pH-ulul se poate modiica foarte rapid datorté proceselor chimice, fzice sau biologice care 3y Joc in Probele de apé. Motiv pentru care, atunci cénd este posibl, se reconnis masurarea pH-ul chiar la punctul de prelevare. Daca acest lucru nu este posiil se preleveaza proba int-un flacon de prelevare 74), be.umplerea flaconului de prelevare se evité schimbul de gaze dintre proba ssi aerul inconjurator, de ‘exemplu eliberarea de dioxid de carbon. Se umple complet flaconul, fara bule de gaz gi se inchide, de exemplu cu un dop ermetic {n timpultransportului gi depozitarii (ISO 5667-2), probele ar trebui finute la intuneric gi la rece (de la 2°C pana la 8 °C), dimPlerea flaconului de proba, este de preferats& se realizeze prin curgere pana la deversarea probei cu ajutorul unui tub flexibilintrodus pe fundul recipientului In laborator masurarea valorii pH-ului se realizeaza ‘cat mai repede posibil. Atunci cand probele sunt masurate in laborator se veriica posibiele infuente ale transportull! si denontare asupra pH-ului probei analizate In laborator. «AS (@ UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHT" Qi - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 SR EN ISO 10523:2012 Se atrage atentia asupra strategiei de prelevare pentru anumite tipuri de matrice a apei (a se vedea ISO 5667-3) De obicei, prelevarea si transportul sunt factori importanti de incertitudine la masurarea pH-ului in laborator. Din acest motiv rezultatele masurarilor de la locul prelevarii au o incertitudine de masurare mai mic’, 9 Mod de lucru 9.1 Pregatire Pentru operarea cu electrodul de pH, se urmeaza instructiunile producatorului. Functionalitatea electrodului de pH se asigurd prin intretinere periodica gi incercare (9.2) Se prepara solutiile tampon de etalonare. Se urmeaza instructiunile de etalonare ale producatorului pentru dispozitive cu identificare automata a solutilor tampon. Solutile tampon se aleg astfel incat valorile agteptate ale probelor de analizat sa fie cuprinse intre valotile celor doua solutii tampon. Daca se utiizeaza un electrod de pH fara senzor intern de temperatura se imerseazé un senzor de temperatura in proba de analizat, Pentru masurare, se pregatesc electrodul de sticla gi electrodul de referint& sau electrod combinat Conform instructiunilor producatorului ‘Se porneste dispozitivul de masurare; pentru dispozitive cu identificare automata a solutilor tampon, se activeaza datele stocate ale solutile tampon preparate pentru etalonare, ‘Se masoard temperatura solutilor tampon gi a probelor. Daca este posibil solutile tampon gi proba ar trebui s& alba aceeasi temperatura. Daca nu exist senzor de temperatura se ajusteaza dispozitivul la temperatura de masurare. ‘Se pot lua valorile de pH ale solutillor tampon corelate cu temperatura existent, din certificatele acestora (de exemplu, pentru solutile tampon, a se vedea anexa A) sau utiizand recunoasterea automata a acestora, 9.2 Etalonarea si ajustarea echipamentului de masurare Se etaloneaza electrodul de pH in dou’ puncte, utilizand solutile tampon ale domeniului presupus pentru valorile de pH, urmand instructiunilor producatorului. Apoi, se regleaz& manual dispozitivele in functie de datele obtinute. in cazul echipamentelor cu regiare automata, se asigurd c& solutile tampon Preparate corespund datelor solutilor tampon stocate in softul aparatului de masurare, Se imerseazé electrodul de pH si senzorul de temperatura in prima solutie tampon, de obicei intr-o solutie cu pH 7, utlizata pentru ajustarea punctului de zero. Apoi, se agit’ pentru a se evita imbogatirea clorurii de potasiu, din cauza pierderilor din electroliti de referint in apropierea electrodului de sticia Se opreste agitatorul si se incepe procedura de etalonare a dispozitivului de masurare. Dispozitivele automate identificd in mod independent stabilitatea masurari, memoreaz’ aceast valoare si regleaz’ punctul de zero. Daca se folosesc dispozitive cu reglare manualé si daca nu sunt specificate alte proceduri de catre Producétor, se regleaza initial punctul de zero la pH 7. 9IASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACH SR EN ISO 10523:2012 Se spala riguros cu apa (6.1) electrodul de pH si senzorul de temperatura Inainte, intre si dupa masurari Se imerseazé electrodul in cea de a doua solutie tampon si se agita. Se opreste agitatorul si se Incepe procedura de etalonare pentru cea de-a doua solutie. Dispozitivele automate identifica In mod independent stabiltatea mésurari, memoreaz aceasté valoare si ajusteazd panta. In cazul dispoztivelor cu reglare manual, se regleaza panta astfel incat s& se obtind valoarea pH-ului celei de-a dova soluti tampon Se verifica rezuttatul ajustari electrodului de pH utilizand doua probe noi din solutile tampon folosite. Etalonarea ar trebui verificaté prin masurarea unei solufii tampon de verificare pentru etalonare independenta in locul solufilor tampon utilizate. Masurairle nu trebuie s& devieze cu mai mult de 0,03 fata punctul stabilit. In caz contrar se repeta procedura sau daca este necesar se inlocuieste electrodul de pH. Se inregistreaza, ca rezultat al etalonari, punctul de zero gi panta electrodului de pH Impreuna cu temperatura de masurare. Daca sunt cerute informatii despre conditile electrodului de pH pentru un domeniu mai mare de pH sau despre calitatea solutilor tampon, se etaloneaza electrodul de pH in mai mult de doua puncte, de obicei in cinci puncte (etalonarea in mai multe puncte, a se vedea referinfa (8) 9.3 Masurare probe Atunci cand este posibil, se masoara probele in aceleasi conditii precum etalonarea, Este de preferat, sa se determine valoarea pH-ului direct in flaconul de prelevare (7.1). La schimbarea solutilor, se spala electrodul de pH gi vasul in care se efectueazé masurarea cu apa distilata sau deionizata (6.1) 51 apoi, dacd este posibil, cu urmatoarea solutie de masurat. Se repet procedura cu alte subprobe daca este necesar. ln anexele B, C $i D, sunt descrise condifile speciale de masurare a pH-ului, in sisteme tn flux continu, la masurari de ape cu tarie ionica scézuta, la mAsurari pe teren sau la masurari de ape sub presiune (apa de mare, apa de suprafata si apa industrial), ‘In namol lichid, concentratia masic& a solidelor ar trebui sa fie< 5 % 10 Exprimare rezultate In general, valoarea pH-ului se exprima cu o zecimala, Numai dac& compozitia solutiei necunoscute este similar compozitiei solutilor tampon gi caltatea etalonari justiica acest lucru este rezonabil s& se raporteze cu doua zecimale, In cazul exprimari rezultatului cu doua zecimale, ar trebui specificat in raport motivul acestei decizi Se raporteazé de asemenea si temperatura la care s-a efectuat masurarea, EXEMPLU —Valoare pH 9,8 Temperatura de masurare @ 164°C 44 Raport de incercare Raportul de incercare trebuie sa contina urmatoarele informati @) toate informatile necesare pentru identiicarea completa a probei; 10ASLQBJUNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHT" ‘I - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 b) °) ¢) e) SR EN ISO 10523:2012 metoda de prelevare utiizata (a se vedea articolul 8); metoda de incercare folosita si referirea la acest standard international; toate detalille de operare nespecificate In acest standard international sau mentionate ca fiind optionale si detalii despre orice incident care poate afecta rezultatul (rezultatele); conditi de masurare; rezultatul (rezultatele) obtinute la incercare (a se vedea articolul 10). "!ASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 ‘ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI"* SR EN ISO 10523:2012 Anexa A (informativa) Valorile pH pentru solutiile etalon primare de refering Ad Dependenta de temperatura a valorilor pH-ului Solutiilor etalon primare de referinta Tabelul A.1 ~ Exemple de pH al solutillor etalon primare de referinta in conformitate cu referinta [6] Temperatura 8 ic D F H Hidrogenotartrat | Hidogenoftalat | Fosfat Borax | Carbonat de sodiu’ de potasiu, de potasiu hidrogenocarbonat satura de sodiu ¢ °c S.osmolKg | 0.025 motKg | 001 moiRg | 0.005 movkg | o 4.000 6.984 8.464 10,317 5 3.998 6.951 9,395 10,245 10 = 3.997 6.923 9332 10,179 16 = 3.998 6,300 9276 10.118 20 = 4.000 6.881 9225 10,062 25 3.557 4,005 6.865 9,180 10,012 30 3ss2 [aon 6853 9,139 9,986 36 3.549 4018 6844 9,102 9,928 a 3548 4,022 ea 9,088 3,910 | 2 a [aeepamararae a-ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 5 & 2 3 4 2 2 6 2 g g 9 UNIVERSITATEA TEHNICA Asi SREN ISO 10523:2012 abelul A2—Incerttudines extins& pH(S)] # solutitor etalon de refering (referingal7) mritudinea extinsa de dorit k 9,008 pana la 0,006 0,003 pana la 0,006 Primar Secundar (acseagi compozie cu soluble Pimare) je cu solute primage)__—_—_— Santi tampon deja prepare, solut tehnice (dace este cazul, compoziie sifenta de cele primare) 7 Factor de acoperr 3‘ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACH" IASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013, SR EN ISO 10523:2012 Anexa B (informativa) operative in sisteme in flux B.1__ Etalonare si ajustare directa Lantul de masurare care se poate scoate din proces se ajusteaz’ conform 9.2. 5.2 Etalonare si ajustare indirecta a lantului de masurare Metoda poate fi utlizaté daca lantul de masurare nu poate fi scos din mediul in care urmeazé s8 se determine pH-ul sau necesité un efort foarte mare pentru aceasta. In acest scop este necesar un alt pH-metru si un al doilea electrod de pH, Incertitudinea acestei metode este in mod corespunzator mai mare dec&t a celei prin reglare directa. La punerea in functiune, se demonstreaza gi se documenteaza functionalitatea echipamentului de masurare utilizat prin ajustarea acestuia In conformitate cu 9.2. Se preleveazé 0 proba din apa de proces care urmeazi s& se masoare, dac& este posibil, in vecinatate serilor de masurare ale procesului. Se inregistreaza valoarea masurata de electrodul de proces la acel moment. ‘Se masoara proba utiizand un pH-metru regiat. ‘Se compara vaiorile de pH determinate cu aceea valabilé in momentul prelevarii $i obfinutd din masurarile serilor de proces si se echilibreaza cele doua valori prin stabilirea manuala'a punctului de Zero al electrodului de pH sau prin reglarea tensiunii (a se vedea specificatile producstorului referitoare la pH-metru), Pentru ca acesta este un punct de etalonare, panta practica a lantului de masurare a procesului nu este determinata. Din acest motiv se poate masura doar un domeniu limitat de valori de pH. Se recomanda sa se ia in considerare panta lantului de masurare a procesului B.3 Masurare Daca masurarea continua de rutina este realizata intr-un mediu mobil, in general de curgere, pot fi necesare masuri suplimentare pentru echipament. Daca masuratorile sunt efectuate sub presiune sisau in mediu de curgere, este posibil s& aparé o schimbare de potential datorté postbilelor Schimbairi ale stratului de separare si ale procesului de difuzie. Astfel, masuratorile sunt efectuate In Condit cat mai uniform posibile, In acest caz, declararea valorii pH-ului ar trebui s8 includa $i informati refertoare la conditile de masurare pentru care valoarea deciarata este Valabid, {In special pentru apele cu conductivitate <10 mSim este recomandabil s4 se foloseasca o camera de masurare, prin care poate fi stabilt $i controlat un debit. Mai mult, aceste echipamente In flux reduc acumulaie de particule si contaminarea gi ar trebui sa fie usor de curatat Datele necesare sunt colectate de utiizatorul de proces, dupa caz, Electrozi de referinta cu gel sau polimer, se pot utiliza dac& conductivitatea este >30 mS/m. Nu este absolut necesar, dar 0 aranjare simetric& @ punctelor de descarcare a electroitului imbunatateste exactitatea masurarii gi diminueaza efectele de agitare sau de curgere. 4ASIA@UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" hi - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 ‘SR EN ISO 10523:2012 In general, la electrozii cu gel si polimer,se asigura de faptul c& schimbul din diafragma este dat de difuzia ionilor implicati si nu de descarcarea electroltului. Pot fi generate potentiale de interferenta suplimentare in cazul schimbului intre medii cu compoziti diferite (de exemplu masurarea continua a nei ape cu conductivitatea < 5 mS/m si a unei solutii tampon) Pentru a asigura 0 concentratie constanta mare a electrolitului, se poate utiliza un electrod de referinta cu rezervor de sare, Pentru a estima contributile la incertitudine, se pot folosi valorile derivate din figele de control pentru valoarea tinta, valorile domeniului sau valorile medi 15- ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 ‘ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI” IASI SR EN ISO 10523:2012 ‘Anexa C (informativa) Masurare in teren (masurare la locul Prelevarii) C.1_— talonare si ajustare directa Etalonarea gi ajustarea electrodului de pH gi a pH-metrelor se realizeaza conform 9.2 C2 Masurare Electrodul se spala cu apa deionizata sau distlata (6.1) inainte de a efectua determinarile pe proba de apa. Daca este posi, se imerseazé electrozii in apa de analizat, Se evita curgerile Puternice de apa, dar se deplaseaza Incet electrozii Stile and vanmat=un vas de masurare, de preferat umplut printr-un tub flexibil intredca, Pe fundul Sticlei pana cand se revarsa, Se imerseazé electrodul de pH. Fentru a masura direct int-o apa de suprafata, se imerseaza electrodul cat se poate de adanc sub nivelul apei Poate fi necesara omogenizarea inainte de imersarea electrodului Se evitd agitarea energica care poate cauza eliberarea de gaze din proba sau absorbtia acestora din aer. Pentru probele cu conductivitate scazuté, ar trebui utlizati electrozi cu electrolt Puternic (a se vedea 7A) 16‘ASk QUNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" @t - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 SR EN ISO 10523:2012 Anexa D (informativa) Masurarea valorii pH-ului in apa cu tarie ionicd redusa D1 Etalonare si ajustare Etalonare si ajustarea electrodului de pH si a pH-metrului se realizeaza conform 9.2 |n cazul in care etalonarea impune verificarea cu 0 solutie tampon cu capacitate redusé de tamponare, se dilueaza solutile tampon C sau D (a se vedea tabelul A.1), D2 Masurare Masurérile de pH intr-o apa cu tarie ionic redusa (conductivitate <5 mS/m) gi capacitate redus’ de tamponare necesita conditi speciale de masurare. In probe cu continut ionic scazut (< 10” mol), se poate creste continutul ionic peste 0,01 (10°) mol prin adaugare de KCI (1 mol) Pentru masurarea pH-ului, sunt necesari electrozi de pH special, Este indicat s8 se foloseasca lectrozi de referintd cu diafragma (de exemplu: cu diafragme mate), asigurand 0 crestere a descarcari electroltuui din electrodul de referinta Distanta dintre electrodul de masurare si cel de referint& ar trebui sa fie mic’, pentru a se micsora rezistenta solutiei de masurat si astel,inluenta cémpului de ispersie. Daca este posibil, nu ar trebui sa ajunga electrolit din electrodul de referinté la electrodul de masurare, Acest lucru se poate realiza, de exemplu, printr-un flux continuu de solutie proaspata de masurare in vasul de masurare si prin aranjarea electrodul de referinta in spatele celui de masurare, in directia de curgere. In probele cu continut sc&zut de ioni, timpul de rspuns al pH-metrului poate fi semnificativ mai lung. ‘Se urmeaza instructiunile producatorului Gazele care pot influenta valoarea pH-ului, cum ar fi dioxidul de carbon, pot fi eliminate sau dizolvate tn proba prin micgorarea contactului cu aerul 7ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACH" IASI - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 SR EN ISO 10523:2012 Date de performanta Anexa E (informativa) Datele statistice din tabelul E.1 au fost obtinute prin teste interlaboratoare efectuate in martie 2008. Tabelul E.1 ~ Caracteristici de exploatare 25 « . a2 b,2 | z Bele ze] ¢ a5 (3 Fs |8_s/ $8 /3_3| & $33 lg 32 5) 8 #5 | psi i 3uz| 3 Beekleess| 8 5 /§85| $2 gs S 228 s8 S38) 5 33 |228| 32 age] 2 Proba | Matrices Bae bie |i ge | E88 iE pe [ sis |2 & ge 2 nm a Map x Sr cu SR cur) % % % + |rospaaeia| 1 | 45 | 167 | 797 | 0000 | o27 | oore | ons | 70pana 2 frvspaesia| a | st | se | 640 | oot | 010 | ose | oso | 825pinaia 8 fresceau | a | sr | 56 | x61 | aos | oso | oreo | 18 | 752pmnai 4 [esac | 12 | se | co | 63 | oor | oe | ooss | ons | 62¢piniie 5 [Apsuea | 1 | st | se | 792 | 0020 | 037 | 008s | 4a | 778 panaia 09 & frotwaa | 1 | se | 00 | 546 | 004s | 70 | ose | aa | S0opantie Domeniu de Ta cele mei mici la cele mai mari medi ale laboratorulu, fara valor aberante 18‘ASI @)UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" ht - ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 SR EN ISO 10523:2012 Bi liografie [1] ISO 8000-9, Quantities and units — Part 9: Physical chemistry and molecular physics [2] ISO/IEC NP Guide 98-3, Uncertainty of measurement — Part 3: Guide to the expression of uncertainty in measurement (GUM:1895) [3] DIN 19266, pH-Messung — Referenzpuffelosungen zur Kalibrierung von pH-Messeinrichtungen [pH-measurement — Reference buffer solutions for the calibration of pH-measuring equipment] [4] ELLISON, S.LR., ROSSLEIN, M., WILLIAMS, A., editors. Quantifying uncertainty in analytical ‘measurement, 2nd edition. EURACHEM, London, 2000. 120 p. (CITAC guide, No. 4.) Available (2008-05-19) at http:/www.eurachem. org/guides/QUAM2000-1.paf [5] BUCK, R.O., RONDININI, S., COVINGTON, AK., BAUCKE, F.G.K., BRETT, C.M.A, CAMOES, MF., MILTON, M.J.T., MUSSINI, T., NAUMANN, R., PRATT, K.W., SPITZER, P., WILSON, GS. The measurement of pH: Definition, standards and procedures (IUPAC Recommendations 2002). Pure Appl. Chem. 2002, 74, pp. 2189-2200 [6] GALSTER, H. pH measurement: Fundamentals, methods, applications, instrumentation. VCH, Weinheim, 1982. 396 p. [7] SPITZER, P. Traceable measurements of pH. Accredit. Qual. Assur. 2001, 6, pp. 55-60 [6] NAUMANN, R., ALEXANDER-WEBER, C., EBERHARDT, R., GIERA, J, SPITZER, P. Traceability of pH measurements by glass electrode cells: Performance characteristic of pH electrodes by multi Point calibration. Anal. Bioanal. Chem. 2002, 374, pp. 78-786 [9] MEINRATH, G., SPITZER, P. Uncertainties in determination of pH. Mikrochim. Acta, 2000, 135, pp. 155-168 [10] DEGNER, R. Measurement uncertainty in the pH measurement procedure. Anal. Bioanal, Chem., 2002, 374, pp. 831-834 [11] LAWA: AQS-Merkblatt zu den Rahmenempfehlungen der Landerarbeitsgemeinschaft Wasser fur die Quailittssicherung bei Wasser-, Abwasser- und Schlammuntersuchungen [AQS instruction card on the framework recommendations of the Lander working group on water for quality assurance in water, waste water and sludge investigations), Erich Schmidt for Landerarbeitsgemeinschaft Wasser (LAWA), Berlin, 2004 [12] MAGNUSSON, B., NAYKKI, T., HOVIND, H., KRYSELL, M. Handbook for calculation of ‘measurement uncertainty in environmental laboratories, 2nd edition. Nordtest, Espoo, 2004. (Report ‘TR 537.) Available (2008-05-20) at: http://www. nordicinnovation.net/nordtestfileritec537, pdf 19“ ACTIVITATE ECONOMICA, 11/06/2013 ‘ASRO, UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" IAS! Standardele constitvie rezultatul creatiei intelectuale i sunt protejate prin dreptuni de autor. In calitate de organism national de Standardizare, ASRO este titularul drepturilor de aulor asupra_standardelor romane. si urmareste respectarea drepturilor de auter asupra standardelor europene i intemationale jin Romania, Fara ecordul prealabil expres al ASRO, Standardele nu pot fi reproduse in alte documente sau muttipicate. Standardele sau Parti din acestea nu pot fi traduse pentru a fi Comunicate public sau pentru a reprezenta Opere derivate, cum ar fi cursuri de fornare Profesional, baze de date, publica si documentatii de specialitate Respectareadrepturilor de autor asupra Slandardelor nu afecteaza libera lor utiizare | aplicare, Este important ca utiizatoriistandardelor romane sa se asigure c& sunt in posesia ultims edit $a tuturor modificérilor in vigoare. Utilizator standardelor sunt raspunzatori pentru inlerpretarea si aplicarea corecta a prevederlior standardelor romane. Utiizerea standardelor_romane nu inlitura Cbigatia respectarii prevederiior legale tn Informatile referitoare ta standardele romane Sunt publicate lunar in .Buletinul standardizari* Lista si datele bibliografice complete ale tuturor Standardelor nationale, #1 anulate, se regasesc in aplicatia electronics infostandard, care se achiioneazl de’ le ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA www standardizarea.ro_ttplimagazin.asro.r0 /ttp/istandardizare, wordpress.comy/ rector Genera Tel: +4021 316 32.96, Fox: +40:21 316.08 70 page o