n viaa cotidiana omul se confrunta frecvent cu necesitateade a rezolva probleme de diverse natura, de a lua decizii. Pentru rezolvarea problemelor exist 2 stiluri de gndire, un stil se refer la altul cand se acioneaz dup situaie , fr un plan aprioric (ales din timp). Stiulul 2 se aplic conform unui plan determinat apriori, acesta poart denumirea de stil algoritmic, de exemplu descuind ua cu cheia, de regul nimeni nici nu se gndete n ce succesiune va ndeplini aciunile sale dar ndat ce apare necesitatea de al nva pe cineva s deschid ua vom fi nevoii s descriem exact toate aciunile i succesiunea lor de exemplu astfel: 1. Ia cheia 2. Introdu cheia n broasca uii 3. Rotete cheia de 2 ori in direcia micrii acelor de ceasornic 4. Scoate cheia din broasc Acest prescripie reprezint un exemplu de algoritm. n prim tratare intuitiv am putea spune ca algoritmul este un plan de realizare a unei activiti el este compus din unul sau mai muli pai(instruciuni, comenzi) un pas reprezentnd efectuarea unei singure operaii din irul celor care alctuiesc algoritmul. Noiunea de algoritm se asociaz n mod obligatoriu cu noiunea de executant care reprezint un obiect ce poate executa anumite comenzi. Executant al algoritmului poate fi o persoan, un calculator ect. Mulimea de comenzi pe care le poate efectua executantul formeaz repertoriul de comenzi.
Algoritmii sun omni prezeni n activitatea uman, ex. retele
culinare i cele medicale, regulile de traversare a strzii, sunt nite exemple clasice de algoritm. Algoritmul este o noiune de baz a informaticii deci este indefinibil . n concluzie dei nu putem defini riguros noiunea de algoritm putem descrie mai detaliat aceast noiune astfel: Prin algoritm se nelege o prescripie clar i precis (un ordin,) adresat executantului pentru a efectua o succesiune de operaii orientate spre atingerea scopului indicat sau spre rezolvarea problemei formulate. Procesul de elaborare al algoritmului se numete algoritmizare.