RECOLTAREA PROBELOR DE LABORATOR

2.1 INTRODUCERE
Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul,
tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de
recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea
care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute
la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista
anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe
glucotest).
Pregatirea pacientului
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in
scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra.
Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea
sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva
osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il
va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte
dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult
mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in
timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l
supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda
ingrijirile specifice in orice situatie.
Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a
pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite
conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un
mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).
Consimtamantul pacientului
Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se
va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a
semna ca este de accord cu efectuarea procedurii.
A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand
responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul
le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

Masuri de protectie:

Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa
recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul.

2.2. PROBELE DE SANGE

2.2.1. PUNCTIA VENOASA:
Punctia venoasa se realizeaza de obicei in fosa antecubitala. Se poate recolta din venele
de pe antebratul dorsal, mana dorsala sau picior , sau orice alta locatie accesibila in functie de
situatie. Incheietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona de recoltat
datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice existente in zona respective.Cele mai
commune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena mediana, basilica si cefalica)
urmate de cele de pe mana( plexul venos metacarpian, venele dorsale).

Materiale necesare:

garou
manusi
seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta
holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
paduri cu alcool
etichete
formular de cerere analize pentru laborator
recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
bandaj adeziv pentru locul punctiei
Pregatire materialelor:

formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului,

analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.
eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de aditivii pe care ii
contin
fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
Recoltarea:

se spala mainile bine si se pun manusi

confirmarea identitatii pacientului ( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un
alt pacient)
se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventulele incidente in
cazul unor recoltari anterioare ( lipotimii, ameteli)
recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana sprijinita pe
suportul special al scaunului sau de o masa
evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa
se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare
se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie. Daca venele nu s-au
dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori.
(pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce
se introduce acul in vena).
se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat.
Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei
punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul
neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.
dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
se imobilizeaza vena presand cu policele exact sub locul ales pentru punctie si se intinde
de piele
se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade .Daca se foloseste eprubeta, ea se va
umple automat pana la nivelul la care este marcata.Daca se foloseste seringa, se va evita
aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena.
holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena
se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru a preveni staza
si hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
se va evita sa se tina garoul mai mult de 3 minute
se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental
acul din vena sau a se perfora vena
dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu
sangele
se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului
se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu
blandete acul din vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se scoate acul
se preseaza locul punctiei pentru 2-3 minute sau pana cand se opreste sangerarea daca
aceasta dureaza mai mult de atat. Aceasta previne extravazarea sangelui in tesutul din jur si
formarea hematomului.
dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv
a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.

se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. In cazul in care sa produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese
calde.
se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate.
Consideratii speciale:

nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru
diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul analizelor poate fi afectat.
de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi arterio-venoase,
zone cu hematoame sau rani vasculare
daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand folosirea garoului ,
prevenindu-se astfel formarea de hematoame.
daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va
presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea formarii hematomului si se va
specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator
se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebitei

2.2.2 HEMOCULTURA:

In mod normal fara bacterii, sangele se poate infecta prin liniile de perfuzie si transfuzie,
sunturi infectate, endocardite bacteriale postprotezarilor cardiace. De asemenea, bacteriile pot
invada sistemul vascular prin sistemul limfatic si ductul toracic, pornind de la infectii localizate
in diferite tesuturi.
Hemocultura se indica pentru a detecta invazia ( bacteriemie) si raspandirea
sistemica( septicemia) pe cale sangvina. In aceste situatii se recolteaza sange prin punctie
venoasa la patul pacientului apoi sangele este transferat in doua recipiente: unul continand mediu
anaerob si unul continand mediu aerob. Recipientele sunt tinute la incubator permitand astfel
tuturor organismelor prezente in sange sa creasca in mediul lor.Hemocultura permite
identificarea a aproximativ 67% dintre agentii patogeni in primele 24 de ore si a peste 90% in 72
ore.
Parerile cu privire la momentul recoltarii hemoculturii sunt impartite. Unii considera ca
timpul recoltarii este discutabil si irelevant. Altii indica recoltarea a trei probe la interval de cate
o ora. Prima dintre ele trebuie recoltata la aparitia primelor simptome cu ajutorul carora se
suspicioneaza bacterimie sau septicemia. Cand se suspicioneaza infectie cu bacterii datorita
endocarditei se vor recolta 3 sau 4 probe cu intervale intre ele cu prinse intre 5 si 30 minute
inainte de inceperea antibioterapiei.
Materiale necesare:

garou

manusi
paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
seringa de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
3 sau 4 ace
recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob
formular cerere analize laborator
recipient pentru transportat analizele
comprese
bandaj adeziv
etichete
Pregatirea echipamentului:

se va verifia data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un

alt pacient).
se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. I se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe
de sange la intervale diferite de timp.
se spala mainile bine si se pun manusi
se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie
se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat.
Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei
punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul
neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.
dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil
se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de
cultura
se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil
se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii
numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea
oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate
se transporta proba imediat la laborator
se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care sa produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese
calde.

Consideratii speciale:

fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite

se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in
afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.
principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

2.2.3 RECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI

Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau
calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din
sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei
neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata
in spital cat si la domiciliul pacientului.
Materiale necesare:

manusi
glucometru portabil
paduri alcoolizate
comprese tifon
bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului:

se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire,

baterie etc)

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un

alt pacient).
se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.
se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru
nounascut)
se spala mainile bine si se pun manusi

daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp
de 10 minute
se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si api se usuca cu o compresa
se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul
dintr-o singura miscare scurta si rapida
dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentru a evita
amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca
este sufficienta pentru citirea rezultatului
dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea
dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.
se noteaza rezultatul , data si ora.
Consideratii speciale:

se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange

capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o
picatura mare de sange
daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie
invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a
glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va
trebui sa vina la spital.