"Tes the season for tenaptation... MISCHIEF MISTLETOE Jeanna Bourne » Patricia Rice Nicola Cornick » Carla Elliott Anne Gracie » Susan Fraser KingSezonul sarbatorilor in Anglia - momentul potrivit pentru secrete pasionale, soapte sayuroase SU Elar vitesse tks LOM cintc men eleratete Mame ooeaatL ey MRT oad cea mai buna prietena de la o logodna nepotrivit Un spion temerar are pe neasteptate ocazia de a tiga inima femeii pe care a iubit-o dintotdeauna... O domnisoara de familie buna joaca rolul de chelne- rita fermecatoare pentru a-si cuceri alesul inimii, iar fiica unui contrabandist de whisky, indragostita de seniorul tinutului, va face orice pentru a-si im- pot ving ba Cele mai cunoscute autoare de romane de dragoste ale yor momentului va aduc opt nuvele originale care yz transpune in atmosfera plina de farmec a epocii inceputului de secol XIX, oferindu-va cateva superbe povesti de iubire, cu final nepreyazut. Jo Beverley, Mary Jo Putney, Patricia Rice, Nicola Cormick, Susan Fraser King, Anne Gracie, Joanna Bourne si Cara Elliott au scris impreuna 231 de romane si 74 de nuyele, si sunt o prezenta constant in topurile de bestselleruri ale The New York Times si USA Today. De asemenea, au cAstigat premii presti- gioase, cum ar fi RITA, RT Lifetime Achievement, RT Living Legend si RT Reviewers Choice.MARY JO PUTNEY JO BEVERLEY Saruturi furateMary Jo Putney S feumoas? de randO frumoasa de rand Mary Jo Putneycapitolul 1 in timp ce trasura oprea hurducaindu-se, Lucinda Richards isi inalei gatul incercand s& vad’ pe geam conacul, dar privelistea ii era in buna masura blocata de covarasii ei de calatorie. -Conacul Roscombe arati exact ca intotdeauna! spuse Lady Bridges aruncand o privire afara. Ma bucur mult cA maiorul Randall si sotia lui au reluat obice- iul de a da un bal in perioada Craciunului. Cat timp a crecut, Geoffrey? -Trebuie si fie mai bine de douazeci si cinci de ani de cand au murit parintii lui Randall, iar el a fost trimis la unchiul lui. Sir Geoffrey Bridges zimbi ca- tre fiica sa si Lucy, care stiteau pe bancheta de vizavi: Eu am cunoscut-o pe mama ta la un bal de Craciun de la Roscombe, Chloe. -O sf fiu foarte atent, sper si ma descurc gi eu la fel de bine, il asigura fata. Lucy nu spuse nimic, ins’ era in culmea fericirii c& p&rintii o lasasera si participe la bal cu familia prietenei sale celei mai bune. Tatal ei era vicarul bisericii paro- hiale St. Michael si era foarte ocupat cu slujbele si cele- lalte indatoriri din perioada de Advent, dar nici el, nici sotia lui nu voiser sa o lipseasci pe Lucy de o asemenea ocazie extraordinara. Un valet deschise usa si dadu jos scara pentru ca pasagerii si poati cobori din trisura familiei Bridges. Lucille, care iesi ultima, ramase pur si simplu fara su- flare la vederea conacului. Roscombe era cel mai mare imobil din zona, iar ea il vazuse de la distant’, dar nul mai vizitase niciodata pana atunci. De fapt, nimeni nu locuise acolo de foarte multi ani, asa ci toaté comunita- tea se bucura de trezirea lui la viata.R Mary Jo Pumey ‘Noaptea venea devreme in decembrie, dar luna plina tnvaluia casa gi parcul intro lumini argintie. La fiecare fereastra era 0 lumanare care ardea in semn de bun ver nit pi dinfuntru se auzea vag muzici. Pe cand urca treptele pana la usa, Chloe spuse: ~Hai sk vedem daci amandoua’ ne putem sisi soti in seara aceasta, ce zici? Balul de Criciun a dat roade pentru mama mea! ~Eu ma mulrumesc si cu o sear de dans, rise Lucy. Ag cere prea mult daca ag spera ci-mi voi gisi si pere- chea. Dar tu ai putea si reusesti. Esti extraordinar de frumoasi tn rochia asta verde. ~Da, aga e, zimbi Chloe. Ar trebui si stim una King cealalts, de vreme ce culorile noastre se asorteazi atit de bine. ~ Desi esti cea mai buna prietena a mea, as prefera sa dansez cu birbagi, nu cu tine, rosti Lucy ferm. Era inst adevarat c&, ined din anii de scoala, toata Tumea remarcase contrastul fermecitor pe care il ficeaut trisiturile blonde si angelice ale lui Lucy cu pirul bru- net stralucitor si ochii verzi ai lui Chloe. Si personalititile lor erau diferite. Lucy era fiica tacuta a viearului, Chloe era mezina plina de viapi a unui baronet. Avea sii giseasca o pereche potrivita in primavara, cind urma s4 meargi la Londra pentru ai face debutul oficial tn societate. Pentru Lucy nu avea cum si existe un debut la Londra, dar asta n-o deranja. Aven o familie gi nigte prieteni minunafi, iar acum se simpea suficient de impozanti in rochia albi pe care i-0 imprumutase Chloe. Intrara tn conacul Roscombe si imediat fur tntam- pinati de lumina, caldura, muzica si mirosuri delicioa- se. Crenguyele de brad care decorau holul igi impleteau aroma cui plicintele cu came si cidrul eu mirodenii, Parfumul Sarbatorilor. Dupi ce li se luari mantiile, cu tofii pornira in di- rectia de unde se auzeau muzica si risetele. O multime de camere aliturate fusesert deschise pentru a crea 0 salt de bal surprinzitor de spasioasa, care era deja plina. O frumoasi de rand 3 Candelabrele iluminau ramurile verzi pline de panglici sirochille viu colorate ale doamnelor, tn timp oe mui- anil interpretau un dans popular vit. Incapabila si se abtina, Lucy incepu si bata ritmul cu varful pantofilor gi scoase un oftat de multumire. Cum. ppostbil ca la Loads i fie ceva glrmal minumar deca acolo? Pe deasupra, fi cunostea pe majoritatea oaspeti- lor, aga ca balul acesta avea si fie si mai placut decat eve- imentele din capitals. Spera ci familia Randall avea s8 dea o asemenea sindrofie in fiecare an, pana la sfarsitul tilelor ei. Jn fata salonului ti astepta comitetul de primire. Tn capul sirului se aflau chiar amfitrionii lor, maiorul ‘Alcrandes stlkady Julia Randall, an dincalo deel eal all pes eare, Lncpidecemmidsid santas ates) yeded peat bine. in imp ce maiorul Randal ealuta familia Bridges, Chloe sopti: ‘~Mia epus mama c& nigte rude ale lui Lady Julia au venit s& petreact Sarbatorile aici. Tandrul acela foarte chipes trebuie si fie fratele ei, Lord Stoneleigh. E neca- s&torit si este mostenitorul unui ducat! -Atunci nu va fi interesat de mine, dar tu sar putea sd vrei sl studiezi mai atent, rase Lucy. Cine e femeia aceea frumoasi.cu parul alb? Zici el face parte din famé- lia regala. -Peaproape. Cu sigurangai e bunica lui Lady Julia, ducesa de Charente. Seamana destul de mult una cu cealalta, nu? Lucy dadu din cap absenti, in timp ce se uita mai sdgpatie a cel care sear edd fudinpine Ochiliseoprak asupra tinarului imbracat in uniforma stacojie gi icni ca sicum ar fi primit o lovitura fzica. Un val de caldura ‘o cuprinse, urmat de un frison. Pe punctul de a lesina, sopdl innebunitis -Chloe! Prietena ei fi eruncai o privire gi o scoase din multi- mea de invitati, conductndo pe partea cealalta a holue Tiel unde Risers etncniaa ee ge icra4 Mary Jo Putney =Te simi rau? tntreb& Chloe ingrijorata. Sie spun mameil Sau si vid daca doctorul Jones este aici? Mama a spus c& va yeni. ‘Lucy se funds tntrun seaun pe care se afla 0 mantie, chinuindu-se sisi recapete calmul. Nu. Eu... eu Lam vazut. Pe el, in uniform. Chioe se tncrunta. =A, cel de la capavul sirului, care parea c& nu se simte deloc in largul lui acolo? Era Gregory Kenmore, nui asa? Dumnezeule, nu lam vizut de ani intregi! Este ci- pitan, din céteam ingeles. Tocmai a trecut in rezerva, aga cH presupun ci o sii puna uniforma tn cui foarte curand. Pacat. Arata foarte bine in tinuta asta. Cobort vvocea: Mama a spus ci refuza toate invitagile. Ma intreb cum de familia Randall La convins si vind. {mi pare asa de rau c& nu am stiut cA ¢ aici, ca si pot si mi pregitesc! murmur Lucy ingropandusi fara in palme. Chloe ingenunche lang’ ea, cu o expresie ingrijorata. -De ce, cApitanul Kenmore sa purtat urat cu tine inainte de a pleca In armati? Daca te-a facut si suferi =O, nu, nuy, deloc. Lacy se indrepts in scaun, spu- nndugi c& era o tinira de doutzeci si doi de ani, nu tun copil. O si risi de mine... dar adevirul e ci mam indragostt fird speranga de Gregory cind lua lecjii de la tata la vicarit. Asta a fost cu. multi ani in urma! exclama prietena ei. Navea cum si fie decat o pasiune copilireasca. Lucy se stramba. =De asta nu am vorbit niciodata despre el. Nimeni nu mar fi luat tn serios. Dar mie mi s@ parut ~ mi se pare ~ atit de real! =De asta nu Jeai dat niciodata atentie tinerilor care roiau tn jurul tau? spuse ginditware Chloe. Pentru tainjeai dupa Gregory Kenmore? Exact. Toati lumea a presupus cA vreau si rman nemaritati ca si le fiu spriin la batranege piringilor mei, dar de fapt singurul motiv pentru care nu ma pot O frumoasé de rand 6 Indragosti de nimeni altcineva este ci in inima mea loc doar pentru Gregory. Pe fata lui Chloe se citen limpede opinia despre in- sreaga situafie, dar era 0 prietend prea bunt ca si gto gi exprime. - C&pitanul Kenmore e in armati de vreo cinci ani, nu? Tu Lai mai vazut in tot timpul acesta? Lucy clatina din cap. -A venit acasi o dati in permisie, dar atunci eu eram la sori-mea, care tocmai nascuse. Pana cind mam intors, el se inapoiase in Spania. Bocise zile in sir cind aflase. ~Evun lucru destul de obignuits& te indrigostesti aga de un tintr atrigitor, dar ar trebui s8 ffi treacdi dupa mai bine de cinci ani fart sid veri, observa Chloe. Ce avea atic de special incat s& nicl poy ita? Era... bun, replica Lucy. Papa sa ocupat de o mul- sime de tineri dea lungul timpului, pregitindui pen- ‘ru gcoal sau universitate, dar nici unul dintre ef nu ia Tupt din timpul lui sa vorbeasca si cu mine. Cand Gregory a vizut cat de interesata eram si tava, si aflu lucruri noi, La convins pe tata si ma lase si pe mine $3 prtcp la lecile lo. De Cricin mia dato carte le poezii. Era lucrul la care Lucy finea cel mai mult pe lumea asta. ~Bunttatea este intradevir de mare pref, dar ce alteeva? Pai, era inteligent gi amuzant. Ma ficea si rid. Imi spunea ,micul ingeras al vicarului*. Ofeind, Lucy mar turisis Mie mise parea innebunitor de chipes, in timp ce pentru el eram doar o copiliti, chiar daca aveam aproa- pe saptesprezece ani, “Pe vremea aia chiar aritai ca © copilisi, abia mai tarziu teai transformat in domnisoara, rispunse Chloe. Sice domnisoari! Dupi cite spui tu, mi se pare un tip ‘admiral, iar acum ai sansa sa vezi daca este realmente cal pe care il doresti. $i daca nu este, mai sunt © multe me de alti tineri frumosi pe aici cu care si flirtezi.16 ‘Mary Jo Putney ~Stiu, Ficandusi curaj, Lucy se ridica tn picioare si {si neteri fusta. Ai dreptate, nu e nimic intre noi in af i de pasiunea mea copilareasca, intinsit pe o perioada ‘mule prea lungs. Doar ci am fost socata sil vad aga, pe nepusti mast. Incerca sa zimbeasc&: O s& port cu el 0 discuyie dupa toate regulile bunei-cuviinte si pe urma ost danses, ~Cu siguranti partenerii n-or sii lipseasca, prezise (Chloe. Acum, hai si mergem. Daca parintit mei intrea- Ba unde am fost, o si le spun ci am cileat pe poalele rochiei tale si am desficut dantela, aga ci a trebuit sa 0 prind a loc. Lacy igi ridica barbia, adoptind o figura senina. =De vreme ce vina pentru intirziere imi aparyine, eu ar trebui si fiu certat® pentru neglijents, nu tu. —Dar paringii mei tot pe mine ma vor arata cu dege- tall oft Chloe. Foarte adevirat, intotdeauna Chloe era cea care le bbaga in bucluc gi Lucy cea care le scotea. Chicotind, fe tele iesira din garderoba improvizata si se alaturara din nou sirului care astepta si intre. Maiorul Randall era sobru gi, destul de surprinzitor, foarte chipes. Ducesa de Charente stitea intre maiorul Randall lui, Doamna in varstt era foarte impu- rnatoare, dar in ochi avea o sclipire prietenoasi. Lady Julia, gazda lui Lucy, era micusi si amabilt si prea s8 se bucute sincer ca fata putuse veni la bal. Urmitorul era lordul Stoneleigh, fratele lui Lady Julia, Un birbat frumos, cu maniere perfecte, care ema nna inst o anume riceala. Un viitor duce avea nevoie de aceasti atitudine rezervata pentru a se putea proteja, isi 2ise Lucy. ‘Apoi... Gregory. Cu inima batandui ca un ciocan in piept, pisi spre el. Era tras la fats, iar parul lui saten ‘era putin cam prea lung. In ochii lui cenusii se citea 0 ‘oboseala accentuat’. Arita ca gi cum ar fi vrut si se afle fn alt parte ~ si era mai drigus decat oricare alt batbat pe care il viause Lucy vreodata. Simfind ci urma si se topeasca In faa lu, se stradui ssi recapete stipanirea O frumoast de rand v7 de sine. Firar si fie, pana acum ar fi tebuit si se vin- dece de iubirea pe care io purtase, nu si doreasci sid sarute! Dat ca fiica de vicar Invatase si se controleze, 52 & reusi i spund calm: ,, ~Bine ati venit acast, domnule cipitan Kenmore. fi didu mana, ins’ el, ignorandu-i gestul, o privi fix, inexpresiv, ca un stain. Cu inima grea, fata continu Sunt fiica reverendului Richards, Lucinda. Team neck jit deseori clind veneai si ii lect la casa parohiala. Ochii lui coborira spre ea; in cele din urma, se incli- ak yeapin, =Domnigoara Richards, Nu o recunoscuse. Nu o recunoscuse! Gandul ti stripunse inima ca un pumnal. Da, era inci o copilita caind plecase el in armata, dar tnainte de asea discurase- ri de multe ori Se plimbasera impreund, raseseri im- preuni. Se bucurase ori de cite ori ea aducea prajiturele siceai in birou ea gustare pentru vicar si elevul ui. Doar nu se schimbase chiar atat de mult! Era mai nalts si avea o silueth de domnigoar’, dar in afari de asta arita exact la fel. Parul blond, tenul deschis, 0 ro- chie alba cuviincioasa. El se schimbase ins, si nu in bine. Dupa o pauzi smule prea lungs, spu: Ma bucur si te revid, domnigoara Richards. Parin- tii dumitale sunt aici? - Nu, sunt pringi cu alte treburi, asa cd eu am venit cu familia Bridges. Ramasifele de mandrie o forfark sh se adune. Am ausi¢ ck nu prea iesifi in societate, domnule capitan. Ce vi face si fii aici in seara aceasta? ~Maiorul Randall a fost comandantul meu tn Spania. El mia ordonat st vin. A spus cd oamenii sunt curiogi si ma revad, aga c& ag putea si ma achit de toate obligayile sociale acum, ca st scap de ele. ~ Foarte practic, murmura ea. Plecindugi ugor c2- pul in semn de salut, mai zise: Sper si ne veder la bisericd, Trecu. mai departe, bucuroasi ci nu se prabusise tn faja lui tn hohote de plans. Fusese o mare prostie18 ‘Mary Jo Putney a creada ca mai putea fi ceva Intre ei dupa atata vre- me. Cu toate acestea, din neferieite, se simtea foarte atrasi de el, Acea scinteie, acca legatur& pe care 0 creat se dizolvati fi ardea inc& in piept. Oare cit avea si dureze pind i se potolea eumultul din suflee? Gregory se uit lung dupa Lucinda Richards, uluit pink fh thlduwa onselor Intotdestna fatese ofp cana dulce si dragilasa, dar tot nar fi putut si-gi ima- gineze ci avea si devind o asemenea frumusefe. Micul Ingeras al vicarului. Acum era cu adevarat un inger, auriu gi inocent, gi pur. Vazind-o cum ridea cu o prietend, stu avea Si intuie visele. Intre ei doi nu putea fi insé nimic alteeva in afara de vise, Nu, atita vreme cit el nu era dema nici sti ating poalele rochiei. capitolul 2 Zgomotul clanfei apasate fu urmat de o soaptit: = Lucy, esti treazai? = Sigur. Lucy se agteptase ca prietena ei si o viziteze in came- ra dupa bal. Facea asta de fiecare dati cand rimanea la ea peste noapte, iar acum aveau multe de discutat. Oricum, si 0 asculte pe Chloe sporovaind era mult mai bine decat s& stea cu ochii tn tavan gi sisi inabu- se lacrimile. Chioe se strecurt tniuneru, se opri pugin sf inteqeas- c& focul, apoi se vist sub pleduri lang Lucy. Igi potrivi pernele sub cap si spuse dintro suflare: =Cred ct sa intimplat! Cred ci Lam cunoscut pe viitorul meu sof in seara asta! Lucy clipi nedumerita 0 frumoasé de rind » ~Am vizut c& te distrai foarte bine, dar chiar un viitor sof? Cine, lordul Stoneleigh? Ai dansar cu el de dous ori —Nu ¢ Stoneleigh. Mi se pare un tip ca lumea, dar ¢ cam injepat. Chloe incepu si fopaie in pat ficindl sise clatine. Jeremy Beckett! ~Pai pe el nu poti spune ca abia Lai cunoscut, ti atra- se atentia Lucy. Probabil ca va stti din leagan. De multe ori mi te plingeai c& te tachineazi, ~Da, dar imi plicea de el chiar si atunci, chicoti Chloe. Nu Lam vazut de nigte ani, dar acum sa in- tors de la Cambridge complet schimbat. E mai matur. Si dea dreptul irezistibil. un tip foarte arditos, incuviinta Lucy. Tar averea familiei lui e considerabili. Ar fi 0 pereche foarte po- trivitt pentru tine. Gandinduse la propria ei situatie, intreba: Dar el a dat vreun semn c& ar fi interesat? ~Mai intrebi? Am inceput si flirtam ca nebunii cand Jam anuntat ci urmeaza si-mi fac debutul monden la ‘Londra ca si-mi gisesc un sof. Aspus cin cazul acestava trebui s& vind gi el la Londra la primavara. Si pe urma - cobort mult vocea ~ ma tras sub vasc i'ma sarutat A fost un strut cum nu am mai pomenit. A fost un... un fulger care nea socat pe amAndoi. Apoi mic sirutat ‘mina gi mia promis ci ne va face o viziti cu mule inain- te de venirea primaverii! incheie Chloe fericita Incapabila sa se mai stapaneasca, Lucy izbueni in lactimi. ~Ce sa intamplat? exclama prietena ei. Am crezut e& ‘© si te bucuri pentru mine. Pai, ma bucut! Lucy igi sterse ochii eu marginea cearsafului. E un tip foarte draguy si aproape ci este suficient de bun pentru tine. Nu vreau sii stric bucu- ria, dar... Trase aer in piept suspinand: Gregory nu a ‘yrut s& stea de vorba cut mine. Sau si m& atinga. Cand in timpul dansulut am ajuns la momentul schimbarii partenerilor langa el, a parut c3 fi venea s& o ia la fug’ mai degraba decit si ma yind de man’ citeva minu- te. Si chiar a gignit ca din pugca dupa dans. La salutat2 ‘Mary Jo Putney pe cei din familia Randall si a plecat imediae dupa ace- ea. Stiam c&... stiam ci nu simte nimic pentru mine, ined mi doare c& a ajuns chiar si ma urasca. ~Bizar, murmura Chloe. Daca tear fi uitar, reactia lui cea mai probabilé ar fi tebuie s8 fie una de indife- rengi, dar lucrurile nau stat aga, Nu are nici un moriv s& te urasci. Nimeni nu te poate uri. Esti o fats frumoasi pe care o place toata lumea. Poate ci, dimpotriva, te place prea mult? ~Asta nu ate nici un sens! protesti Lucy uimits. iu? Omul sia petrecut ani intregi sivarsind lu- cruri teribile, ingrozitoare, pe care noi ni le putem doar Inchipui. Vine acast si vede o fata pe care a placuto intotdeauna, dar domnigoara pare atit de inocenta si delicata, incat el se simte complet nedemn de ea. Chloe. ficu 0 pauet dramatica, apoi incheie: Teminduse de propria pasiune, de dragul onoarei alege sa fuga! ~Dar asta e absurd! bombani Lucy. ~Creairiposti Chloe. Poate ci pe tine nu vrea si te ating’, dar am auzit ci nul deranjeazi si le ating’ pe fetele din barul de la Willing Wench’. ‘Apoi isi duse mina la gura, ficind ochii mari. Pott! Lucy se hoa la prietena ei. Ce ai isc face Gregory? ini pare rit, nu voiam si spun, ofth Chloe, Cred 4 sunt inci sub influena sampaniei pe care am bauto.. La toaleta am stat putin la taclale cu Helen Merchant. O sti, ¢ verigoara lui Gregory. Mia spus ci intreaga familie isi face griji din pricina lui. De cand sa intors din Spania, aproape ci nu vorbeste cu nimeni. E poli- ticos, dar foarte distant si se foloseste de orice prilej ca si se izoleze. Calareste toatl ziua 5 igi petrece serile la cdrciuma Willing Wench. Din cate se povesteste, e foarte relaxat cu femeiustile de acolo, mult mai relaxat decit cu oricine altcineva. ~Adica band si riscand si se imbolnaveasca de vreo boali rusinoasi? completa glacial Lucy. Veei s& spui 1 TFetjcana dortoare" frumoasit de rand a c& pe mine nu mi atinge nici pe mana inmanugata, dar se distreazi grozav cu fetele de la ctreiuma? Tonul ii era atat de ameningator, incat Chloe simgi nevoia 5-0 linigteasca: ~Aga sunt barbarii, Lucy. Tu esti o lady. Tu te afl pe un piedestal. Cu tine ar trebui si se comporte ca un zrentleman, si pur si simplu nu este pregitt st fack asta, ~Asta e o insulta deopotriva pentru doamne si pen- tru fetele de la Willing Wench! izbucni Lucy. Ele vin ade- sea pe la tatal meu in ciutare de ajutor sau indrumare spirituala. Sunt nigte femei exact ca noi. Unele sunt mame, Incearci sii creasc’ copii. Alkele au nevoie si munceascd pentru painea cea de toate zilele. Merit si fie tratate cu tot respectul. Brusc, se intoarse spre Chloe, cu ochii in flicar, Jar eu merit si fiu erarati cao femeie, nu ca o lady! Ce inseamna asta? intrebi Chloe tematoare. Ulti ma oard cdind am vazut privirea asta in ochii r&i tiai van- dut perlele pe care leai mostenit de la bunica ta cast le cumperi haine de iarna siracilor de la azilul parohiei. ~Da, si nuemi pare riu ed am facuto. Paringii lui Lucy fusesera gocati de-a dreptul, apoi in- feleseserd. Tatil ei ii mulyumise pentru lecyia de caritare si organizase un comitet parohial cu sarcina de a imbu- nitigi condigile de trai ale sarmanilor de la azil. Apot rascumparase colierul promigind si il dea primei sale nepoate, cu speranga ci aceasta avea sa se gindeasci de dou’ ori inainte si vanda 0 comoars de familie. ~Sicum plinuiesti si faci drepeate de daca aceasta? se interes Chloe tot mai nelinigtita. ~O si ma imbrac asemenea unei fete de la circiums, co stl sarut intrun fel pe care nur va uita toata viata si pe urma o si renung la... Vocea ti tremura, Cu greu, izbuti si continue: O si renun la toate visurile mele gio simi continui viata. Vreau si ma cdsatorese gi sti am copii; am avut cAtiva pretendenti care ar fi fost demni de luat in seam daca nas fi fost cu mintea in alti parte.2 ‘Mary Jo Putney =Orice tinar burlac din comitat ar veni in fugi, daca lisa sii scape barista pe jos, spuse Chloe. Doar si nu cumva si arunci batista in directia lui Jeremy! “Nu a face niciodata asta! Si chiar dact ag faceo, el nici macar nu ar observa. Am vizut cum se uita la tine in seara asta, Si, de vreme ce si tu tl privesti acum in acelasi fel, e doar o chestiune de timp. Sper s& ai dreptatel Dar hai si revenim la comenta- riul tau despre cum vrei si mergi la carciuma sid sruti pe Gregory Kenmore. Glumeai, nu-i aga? Ba bine ca nu! Lucy fyi Inclest maxilarul incap’- anata, Sarucatul are o legituré strinsi cu iubirea gi cu riitigul, gi cred c& am_nevoie si fac asta daci vreau 8 nu mai tinjesc dupa Gregory. ‘Adevarul era ci visase la el in feluri complet nepo- trivite pentru o flict de vicar. Visele acelea aveatt si ‘© bantuie pentru tordeauna dact nu igi dovedea siesi ‘ch nu existase nicicind 0 atractie adevirats, ci numai o fantezie copiliroas’. ~Asta chiar ei ¢ o idee proasta! pufni Chloe. Nu poti merge la clrciuma fara si fii ecunoscuti! Ce vor gindi oamenii? Sar putea siti distrugi reputagia dincolo de otice posibilitate de a o zeparal -O si mi deghizez. Mai fii minte cand ne jucam tn. podul casei cale punandu-ne hainele alea vechi si preft- candumne cf suntem altcineva? O rochie gi o peruct tmi vor schimba complet infiyisarea, facindu-ma de nere- cunoscut. Cu o strimbatury, Lucy urmé: In definitiv, Gregory abia dact mia aruncat o privite, aga ci nu mar rectinoaste nici daci nu mas deghiza deloc. =E posibil si te poti deghiza suficient de bine incat sa treci drept slujnict de circiums, dar nu uita ci e vorba de o taverna! ~Poate ca Willing Wench nu e un loc potrivit pentru doamune, dar e destul de sigur. Aproape tori birbagit din, parohie se oprese pe acolo ca si bea un pahirel. Verigoa- ra servitoarei noastre, Anne, este cea care se ocupa de fetele de la carcium’, aga ca o si-mi dea toate sfaturile O frumoasa de rind a trcbuincioase. Viei si stai la mine peste noapte si ma ajuti cu hainele? =Foarte bine, de vreme ce esti att de hotarats ximbi Chloe. Putem alege 0 costumatie potrivit’ m: ne dimineat, inainte 6 pect acs, Dar te tog 88 a multa grija! =O sii am griji edt cred eu de cuviinga, replict Lucy. Ceea ce nu era deloc acelasi lucru. ~Au! icni Lucy cand Chloe trase de panglicile cor setului de moda veche. Trecuseri dows zile de la bal, jar in acea seara urma sisi puna planul in aplicare. Cor- seul sta e mult mai sime deat cee pe cae le por le obicei. =Trebuie si fie steime dack vrei si incapi in asta! Chloe ridiet rochia albastra de brocart si 0 list si cada peste capul si umerii prietenei sale, apoi incepu si string’ panglicile la spate. Lucy netezi fustele, incdntati de fognetul lor ma- tisos. Rochia ti apartinuse uneia dintre matugile [ui Chloe, iar nuanga de albastru nici prea inchis, nici prea deschis se potrivea de minune cu ochii ei albastri. Avea un stil simplu, c&t si nu para infiorator de demo- data, si un decolteu absolut spectaculos. Se studie cu © anumit’ team’, =Rochia asta trebuia si fie purtati cu un gal in jurul gitului. Dac& nu ma acopir, o sa fac Salah apriadere ‘a plamani. =Neo si porti nici un gal. Trebuie sa fii suficient de its ca birbatii si nu se uite la fata ta. Pe alt ton, ‘Chloe continua: Nu e nevoie sa faci asta. Pune+i cima- sa de noapte gi putem sa stim aici sa ne hilisim pana ce vine mama ta si ne certe. ~Ba da, rebuie s8 fac, rispunse Lucy imediat. Chiar si fati de sine instsl Ti fusese destul de grew s2si explice morivele, dar si se duct la carciuma si sid facd pe Cope Kenmore si flirteze cu ea parea un rit de trecere obligntoriu. Avea nevoie si fie mai mult decit fiica cea ascultatoare a vicarului daca voia sa sil steargaa ‘Mary Jo Putney pe Gregory din suflet si minte. $i avea nevoie si creada cera 0 femeie dezirabila, nu doar o fata frumoasa age- zatl pe un piedestal. =Miacar Willing Wench e foarte aproape, spuse re- semnati Chloe. Dar tot am senzafia ci ar trebui s& vin. cu tine. No si fiu singura. Verigoara lui Anne, Daisy, a pro- mis sa stea cu ochié pe mine si sd intervind daca ineru in vreun bucluc. Lucy respira de citeva ori, obisnuinduse cu stransoarea corsetului, si hotiri c& se putea migca cu suficienti usurinja tnedt 88 ducd gi nigte halbe de bere. Acum peruca! ordona ea. Chloe fi ajezA cu grija peruca brunet pe cap si o fix cu agrafe. Era o cascada de buce si cacliongi neue necafi, provocatori. ~E’greu de crezut cum oamenii alegeau s& poarte peruci tot timpul, murmura Lucy. ~Macar asta nua adapostit niciodata un cuib de soareci. Povestile despre coafuri pe cave mile spunea bu- nica ar fi facut oameni tn coat fitea st leyine, nu alta, Fata vicarului se cutremurl. ~E timpul si vid dack semin inteadevir cu o fe meiusci. Pasi in fafa oglinsitinalte si viau...o string. O straina bruneti si foarte dezgolia. Ridica involuntar ainile sti acopere curbele sanilor. Aratca o stricatal ~Asta ai si vrut. Chloe o studie cu un ochi critic. Decolteul acela e cu adevirat impresionant. Hainele pe care le porti de obicet iti ascund silueta frumoasi. ~E corsetul, nu sunt eu aga! bombini Lucy contem- plandu¢i fascinata imaginea. Da, insa corsetul are ce s& puna tn valoare, chicoti prietena ei, Ai nevoie de nigte sulimanuri. Tenul tau e prea deschis in comparatie cu. pirul, si trebuie si fa- cem ceva cu aerul asta inocent. Deschise un siculet gi scoase o coditi de iepure. Dupa ce puse nigte fard pe obrajiilui Lucy, o sfituis Dai pe buze cu nistealifie din borefinelul aca, Lucy se conform’, apot isi studie machiajul in oglin- dda. Femeile cumsecade nu se machiau. 0 frumoasa de rind B ~Acum nu mai ineape indojala ce sunt. Chloe isi musct buza. =Te rog, nu te duce. Gregory Kenmore nu meriti si ze umilesti tn halul acesta. ~Sa ma umilese? Lucy igi puse 0 mand in sold gi se indrepta de spate. Oglinda reflects o femeie stipina pe ca, foarte indrazneata. Vulgara, dar puternica. O femeie cu totul si cu rotul alefel decit fiica vicorului. Dimpo- triva, faptul c& arit aga imi ofera o enormA senzatie de eliberare. Intorcanduse de la oglinds, isi puse pelerina bleumarin pe care avea si 0 poarte pe deasupra gi decla- : O si fie o noapte interesanti! capitolul 3 In ciuda asiguratilor pe care ile daduse prietenei sale, nervii lui Lucy erau incordagi la maximum pe cind se apropia de Willing Wench. Taverna se afla aproape de in tersectia dintre drumul principal spre Londra gi strada care ducea spre satul Roscombe. Era doar la cincispre- zece minute de mers in pas alert de la parohie; cu toate acestea, nu pusese niciodata piciorul inauntru lamp attrna deasupra usii deschise a grajdului. Se vedea ca era plin de cai, desi cei mai multi cliengi veneau pe jos din sat sau de la fermele din jur. Daisy fi spusese si foloseasc intrarea din spate, prin bucatarie. Imediat ce deschise usa, razbaru pina la ea agomotul de discusii aprinse si rasete puternice. Nu erau. ameningitoare in nici un fel, dar erau... foarte diferte de cele cu care era obignuits. Aceasta cra ultima ci sansa si se intoarca i sa plece. Pasi infuneru si inchise usa in spacele ei, iar 0 buctt- reasi transpiratl o lua in primire. ~Tu trebuie si fi prievena lui Daisy venits si ne dea mina de ajutor. Avem nevoie de gi mai multe fete, ect ‘nu ne vedem capul de treaba. Cum te cheam’?26 ‘Mary Jo Putney Gandinduse repede, in timp ce isi scotea pelerina, Lucy spuse: ~ Lacey. =E un nume bun‘, hohoti buettareasa, O cAntiti re- pede din ochi pe noua chelnerita si dadu din cap. O s& ai mare succes chiar daci o si vergi bere in capul clien- tilor. Acum sai spun cite ceva. Butoaiele de bere obis- huita si de bere englezeasca sunt la bar, astea sunt cele ‘mai populare bauturi. In cazanul de deasupra focului punci fievbinte din whisky. Daisy 0 sii ica restul. facu semn spre sala mare a tavernei gi se intoarse Ja treaba ei. Lucy deschise usa cu precauie; in clipa urmatoare fu tntampinati de fum, agomot, transpiratie gi miros de hhamet.Inabusindui doringa de ao lua la goana,stadie incaperea, Erau o stmedenie de birbati asezati la mese satin picioare la tejghea. Intraun colt, citiva clienti gale giosi jucau darts lund drept ints fundul unui bucoiag devin, Nu se zirea nici urma de Gregory, desi era foarte posibil sa fi fost ascuns tn multime. Tiei chelnerite se migcau prin sala, alunecind cu in- deminare printre grupuri, tn timp ce fineau in echili- bbru ravile cu bautur. Ii trebuia multt pricepere si faci asta, constata Lucy, Fetele pireau c& se distreazi, dar in realitate munceau din greu. Daisy o visu gi, dupa ce isi servi clientii cu bere, adugind un comentariu care li ficu pe barbatii de la ‘masa respectiva s& izbucneasca in hohote de ris, se apro- pie de Lucy. O misuri din cap pind fn picioare cu 0 privire admirativa. ~Aproape ci nu vam recunoscut, chiar dact stiam ‘c& venisi! Arita spre bat: Oare nu e prea mult pentru 0 domnigoara bine-crescuta ca dumneavoastra? =Nu sunt nici © domnigoars, sunt doar Lacey, sluy nica de la carciumi. Spune-mi ce si fac gi 0 si fac, rosti Lucy hotssits. Ca si se asigure de ajutorul lui Daisy, ii explicase de ce voia s& joace acest rol. Daisy isi da- duse ochii peste cap gi bombinise despre halul in care "e englesi, lacey nseamna ,fin, asemandcor cu dantela*. (mtr) 0 frrmeoasa de rand a ajungeau femeile din causa birbatilor, dar o ajutase cu dragi inima. Fata vicarului continus: Este... Gregory Kenmore e aici? ~Inci nu, fetio. Vieind expresia ubatutt de pe faa celeilalte, Daisy completa: De obicei vine mai tirziu. Cum e! Cum se comporti? =E foarte politicos. Vine cu cinele lui, tf saluta pe cliengii obisnuigi ai barului, flirteaza cu chelnerigele gi apoi bea pana uiti de el, enumera Daisy succint. ~ Bea pind uitt? ~Am vizut asta adesea la barbasii care au fost la iz boi, oft Daisy, parind mai bacrana decat anii pe care ii avea. Dac& muncesti aici multi vreme, apuci s4 vezi de toate. Dar tu ai venit numai pentru’ noaptea asta, si este timpul sa te pun la treabs. Vesi bine ca avem nevoie de ajutor! Vino incoace. O lua tnainte spre bar, aruncind 0 ultima remarek peste umir: Ai gril si stai cu fundul departe de mainile care tear putea ciupi. Fle cailor de aici le plac fetele frumoase. ‘Avertismentul era tardiv. Lucy sari ca arsa si sipa din toate puterile cénd un barbat o ciupi de fund. Cand se risuci indignata, vizu un muncitor de la ferma arun- candui un zimbet larg, in mod evident destul de ameit de bauturi ~Fii buns, ftito, si mai adumi o halba de bere! Lucy reusi sa dea iute din cap si apot o lua pe urmele lal Daley. Crd sjunse dupt tclgheas len: Cum suportafi ciupiturile astea ~Orice fati invati sii se fereasci. Si nu e chiar att de rau s& fii admirata pentru formele tale. Studiind-o atent, Daisy o intreba: Esti sigur ci vrei si faci asta? Daca pleca acum, tn cincisprezece minute avea si fie casi, cu Chi ‘Apoi se gindi ia Gregory. Dact woia si se clibereze de al, de ceca ce simgea pentru el, trebuia si intilneasci. Si stea de vorbi cu el. Sid sirute. lar el nu ar fi ficut ni- mic din toate acestea cu domnisoara Lucinda Richards. ~Sunt sigur, chiar daca o si am fundul plin de vanarai!2B ‘Mary Jo Pumey ~ Ossi tnvei foarte repede cum si te feresti, 0 asigura Daisy. Dar majoritatea clientilor casei sunt de treabi. Muncesc din greu si asta e singura distractie pe care © au. Daci vreunul 0 ia raza, il linistesc tovaristi lui. ‘Uneori mai vin si célatori aflati in drum spre Londra, sie mai intampla s4 iasK vreun scandal, dar indeobste este un loc de munca sigur. $i fetele cfgtigi mai bine decat daca sar tocmi slujnice. ~Pot sa torn bere in capul unui barbat daca nu ma Iasi in pace? Da, dar dact 0 faci prea des, doamna Brown, proprietireasa, te pune si platesti berea, ambi Daisy. Haide, vino, o sigi arit unde sunt toate cele. Flacailor Ii sa facut sete. In ora urmitoare, Lucy tavaya mai mult dect tnvi- fase toatl viata ei. Invapa cd un zimbet gi o gluma ti scuzau lipsa de experienta gio vorba usoara de tachi- nare adresata unui batran aducea o scanteie de placere in ochii mogului. Invaga cata piine gi branz& sau carne fiartl si cartofi si serveasca cind cineva cerea mancare; unde se jineau halbele curate; si cum sa stearga gura unei halbe cu o carpi cand nu era vreme si fie spalat’ ca lumea. Si se grabeasct astfel de colo-colo era, desigur, obost- tor, dar se simyea andra de progresele ficute odata cu trecerea orelor. [si dadu seama si ca Daisy avea dreptate. Cliengii erau oameni de treabi cirora le placeau fetele frumoase si care voiau si se distreze putin la sférsitul, unei zile lungi de mune’. Erau muncitori, comercianti si servitori, dar erau si unii clienti mai educati si inst’ nigi. Glumeau cu chelnerifele, dar nu reprezentau nici o ameningare pentru ele. In acel moment inte’ Gregory, iar Lucy scip§ o tava plina cu halbe de metal. Intotdeauna era o usurare si intre la Willing Wench. Numele insugi il ficea pe Gregory s8 zimbeasca. Zum- zetul vocilor birbatesti fl ajuta sii inabuse gindurile, jar cdinilor li se permitea accesul atata vreme cit eratt frumoasat de rand 29 cumingi, Santa Cruz era intotdeauna cuminte. O fi fost elo potaie amarats maro cu alb, fird pedigri, dar era un ‘eteran onorabil al Rizboiului din Peninsula, mult mai disciplinae deci majoritatea soldatilor. Gregory dadu din cap spre barbatii pe care ti cunos zea, adica spre cei mai multi. Tocmai isi punea mantaua_ pe un scaun dinteun colf, end una dintre chelnerige Seip o tava cu bauturi. Clipi nervos la auzul zgomo- rului, Iupeinduse cu nevoia imperioasi de a se arunca la podea. Nu era foc de artilerie, erau doar niste vase zinginitoare de cositor. Fata cea neindemanatic& era nous, observa el. Era brunets, frumoasi, tindra si avea o siluets pe care ar fi observato si un mort. Lui Gregory ii pliceau tn general chelneritele care nu erau nici fete mari, dar nici cocote. Erau niste femei prietenoase, tolerante, care munceatt din greu si le placea sa se distreze. ‘Nu erau mame care il urmareau cu o anxietate gi de- samigire abia mascate in ochi. Nu erau fecioare idealis- te, cu ochii mari si plini de sperangi, precum Lucinda Richards. Rimésese mut de uimire cand o vazuse la balul de Craciun de la familia Randall. Atat de desavar- siti, Atat de inocenta, Ait de rinita cind el daduse bir cu fugigi. Nu, nul interesau femeile care asteptau mai mult de Ja un gentleman decat o haina bine croits. Cu haina se descurca el, dar cu restal nu. Se aseza pe un scaun si astepta verzi, simbolul viegii eterne! Pen se duse si le dea o mana de ajutor celor care pregiteau rimurelele de vsc, teminduse ci viitoru ise strecura printre degete fara ca ea si aiba puterc= sil apuce, sil opreasca. Daci Ross nu nutrea alte: decat sentimente de prietenie pentru ea? Daca o iube: sincer pe Cassandra, in ciuda afectarii de care dade: dovada aceasta? : ‘Vasul cu punci tot circula inainte si inapoi, treed pe la toata lumea, iar Pen biu si ea de mai multe or din el. jn cele din urma, toate ramurile verzi fur agitate incaperile principale, iar cele trei manunchiuri de v: fura terminate, fiecate dintre ele plin de fructe si deco- rat din belgug cu panglici rosii si verzi. Lordul Skerries faicu mare caz de faptul ca trebuiz sf agafe un m&nunchi in salonas; pe urma igi stréns= tare sofia in brafe, aducand-o sub vasc pentru cel di ‘ai strut. Si astfel, declara el, manunchiul a prins viaga! Printre rasetele care se auzira, Ross il duse pe o: lalt in sala mare, unde avea si atérne de partea de jos candelabrului. Campania de Crciun a domnisoares Brockhurst 99 ~Sar putea sa picure ceata pe mine, se planse el in timp ce urea scara si lega panglicile. Pen il urmari, dandugi seama ci acum avea si alea- gio doamna pentru primul strut. Cassandra igi gisise un loc foarte aproape de el si ochii ii straluceau de emofia asteptirii. Pen nu se incumeta si se lupte pen- tru aceastt onoare. Ross cobort gi privi in jur. =Dommnigoari GableGore, nu te voi ofensa prin afi propune un sirut in afara legamantului cisito- tiei, Acum, cine nu sar da inapoi de la aga o pra tica? Se uita roata prin incapere. O sora? Nu cred ca se cuvine. O mits? intreba el, pasind spre o doamna care rdea. Nu, nu. Se tatoarse spre Pen: Tu nu 0 sa fil ofensata, nui asa, Pen? strinse in braye sub vasc gi o struta cald gi apasat pe buze. Primul lor strut. (Ofensats? Pen se simpi complet ameritt de extaz, dar cand se indeparta de el avu grija st zambeasca stralucitor. ~Astfel manunchiul prinde viag’, nu? spuse ea. =E cat se poate de viu, aproba el imparyind zimbere in jut. Haideti, doamnelor si domnilor, bucuragiva de el pin’ ti cad toate fructele. ‘Toatt lumea incepu si se roteasca, fiindet doamnele sitinere, si mai in varsti se prefticura ci incercau si evite vascul, dar toate se lasau prinse in cele din urma, insi cele doua Gable-Gore disparusera. Curand mersera cu tofii in salonas, unde ti astep- tao cina frugal cu vin si cu inca niste oale cu punci. Mai era gi ceai, poate comandat special de doamnele Gable-Gore, care stiteau la o distanga considerabila de vvasc, sorbind cut un aer virtuos din cesti Pen nu se potrivea cu aceasti adunare conventionala. Mai fasese sirutata si de alti barbagi, si mai pasional decat acum, si deseori fi facuse placere. Niciodara nu simgise ins acea descdrcare electric& pe care o crease apasarea rapid’ a buzelor lui pe buzele ci, iar acum i se pirea foarte dificil si nul urmareasct pe Ross100 Jo Beverley cu privirea in timp ce se plimba prin salon, discu- tind cu tofi invita CChiar dact asta insemna si lase terenul liber rivalei «i, hotitt si plece. O luk spre camera ei, dar se temu cd cineva avea si 0 caute acolo. Trecu pe ling’ us indreptinduse citre capatul coridorului, dar aproape cA se isbi de o camerista trimist cu treburi. Cherry- Hole mera. o cas foarte mate era pling deine s Je servitori, ‘Apoi igi aminti acoperigul. Se inapoie tn camer’ s84i ia pelerina, pe urmi gsi scirile inguste care duceau spre pod. Acolo se afla o usa care ducea afara, pe terasa ingust& ce Inconjura acoperisul. Tesi in frigul aspru cate fi feu respiragia sf se trans forme numaidecétin abur alb, dar era minunat. Pe dear supra, se simfea in sigurangii. Mica terasi care inconjura casa la ultimul nivel era suficient de latt pentru dou) persoane, iar un zid pana la nivelul taliei stitea tntre ea siun posibil salt in gol. Se uiti la cerul plin de stele, multe dintre ele stra citoare ca niste diamante. Stia ci unele erau planete, dar nu avea idee care. Oare stelele, sau planetele era cele care sclipeau mai tare si intermitent, parca? Era gi Steaua Craciunului, cel mai stralucitor diamant dintre toate, care e arita tururor celor cu inima curata drumul spre locul nasterii lui Hristos. ‘Aceasta era o sirbatoare crestins, dar era totodata si una pagand, si pe buna dreptate. Acum, in cele mai in- tunecate momente ale anului, cand noaptea se instala pe la ora patru dups-amiaza si nu renunta la pozitii pan’ spre opt dimineafa, fara lund si stele oamenii ar fi putut ski piard nddejdea. Nu era de mirare ci se atasasera atta de foc, de focul ce rispindea cildurs gi lumins, indiferent daca venea de la un felinar, o lumanare sau ‘un bustean, siasta se intimplase din cele mai vechi tim- puri pana in zilele noastre. Yule, marea sarbatoarea credingel sia nadejdii, era, im- preuna cu ramurile vrai de conifere 5 celelalte obiceiusi, Campania de Critctun a domnisoaret Brockhurst 101, tun memento al faptului cf viaga exista chiar gi tn new netic gi in frig. Cele doua Gable-Gore se tngelau. Oamenii de genul lor inabuyeau tocmat spirieul Craciunului gi pistrau in schinab doar ceea ce era mai pugin caracteristic. Nu avea de gind sé lase si se intample asta si acolo. Tresari, rezitt din ginduri de cintece si egomot de clopotei, si apoi vazu luminije apropiinduse pe aleea din fara casei. Colindatori se apropiau. capitolul 8 Pen se opri o clip’ tn camera ei ca sti lase pelerina sisi se aranjeze putin, apoi alerga in sala mare, unde tocmai soseau colindatorii. Toati lumea de la Cherry- holt se adunase si vada spectacolul, inclusiv servitori, care se aliniaseri pe ling’ pereti. Existau cateva scaune pentru cei mai in virst’, dar majoritatea invitagilor stiteau fn picioare si cafiva erau pe scarica si aiba o vedere mai buna. Pen dadu cu ochii de Julia, Azure si Caroline sili se alatura, ~Splendide costume, remarca ea, ~Sunt pastrate si imbogasite din generayie in genera- fie, spuse Julia, Coiful Turcului este real, adus dintro calatorie de unul dintre strimosii mei. Cavalerul Ture era o figura splendida intrun fel de caftan lung si negro, cu un coif yuguiat gio sabie la cine sitoarea brodata. Avea o barbit neagra si mustaga gio pe- ruca lungs si brunera. Aerul siu impunstor era doar vag diminuat de fapcul ci era cocogat pe un cal de jucttie. Robin Hood era un tina aritos, intro uniforma specifica, verde-crud, si avea un are si 0 tolba cu sigeti in spate. ~Acela este Tom Fletcher, anunti Julia, iar arcul lui este real. A cfstigat o mulfime de inereceri cu el ~ Excelent. Poate s& ucid& balaurul.102 Jo Beverley Exista unul - un balaur mic finut de Ture in lang. Era intruchipat de un barbat in patru labe, cu un bot lung gi © coada foarte lunga in spate. Robin Hood avea cu el si o, Domnii Marian - un fliciu. cu peruca lungs si blonda si 0 rochie extrem de impodobita. ~De ce Domnita Marian poarta coif? se interesi Pen. ~Pentru c& o intruchipeaza si pe Britannia. Cand piesa incepu, recitata in cuplete din versuri, Pen tsi ingidui sii caute din ochi pe Ross si pe riva- la ei. Cassandra stitea jos lang doamna Gable-Gore, cea ce era 0 notil proasti pentru ea, cici in nici un caz nu se putea spune cf ar fi avut nevoie de un scaun. Parea extrem de irascibila, constata Pen cu bucutie, pro- abil pentru ci Ross nu se zirea nicaieri in preajma are unde era? Atunci Turcul se apropie, rostindusi replica: = lata 0 fecioaral englexoaicd, numai bund pentru a-mi fm- podobi harem pagan! Dadu si puna mana pe ea, iar Cassandra ipt ferinduse. Printre résete, Robin Hood fi siri in ajutor. Ia ména de pe fatucd, beste ubitoare de balauni, cli me vei lua nic o englecoaicd sate bucuri de ea tr haem ta Piesa continua cu schimburile de replici, dar Cassan- dra izbuenise in Jacrimi, iar maicisa o duse de acolo. ~Ce mironosit’, chicoti Julia. Ca si cum chiar era in vreun pericol. ~Asai trebuie daca sti printre cet mai In.virst, ex punanduse astfel in fafa actorilor, complet Azure. Imi pare rau ci Turcul nu a incercat sa dea o turd pe aici, pe sus. ~Asa face de obicei, spuse Julia, noi intrtim in jocul lui, iar fecioara aleast se preface c& Ti este team gi strigé dupa ajutor. Asta dureaza ceva timp. Lui Pen ii paru réu pentru Cassandra, care nu fusese pregitita, dar daci ea sar fi trecit pusi in situatia aces fn nici un caz nu ar fi avut o reactie atat de prosteasc’. Campania de Cractun a domnisoaret Brockhurst 103 ~Acum urmeaz cintecul lui Robin Hood, de- clard Julia. Vederi ca la refren trebuie si participam sinoi. ‘Tofi colindatori, in costumele lor balfate, ineepur un dans cu pasi sonori si apasati in jurul cavalerului. lat un cavaler din sinus indepartate Avvenit aici sai ne vind de hac tuturor ~ oh! Dar Robin Hood cel bun si brow Ne sate tn ajutor sine apd pe tfi, deat pur ~ oht Robin Hood se intoatse spre cei din public, incura- jandud si lise alteu =i nu conteazit cine ne atacci piiméntul, Francezi, olandezi sax spaniali, sax dragoni oh! Barbas adevarayi ai Anglii vor sta pawl dea purer, Sane apere pe noi tof de invati — ohl Apoi venea o strofi despre francezi, cu o referire ascunsi la Napoleon, si toata lumea intona refrenul cu si mai mult aplomb. Pen isi didu seama c& Azure canta cind venea vorba despre ,femeile adevarate ale Angliei*, asa ca Ia refrenul urmator facu si ea ace- lagi luctu, dup o strof despre Armada. Dar apoi ti sopti Juliei: —Unde este Ross? =Oare sa dus si o linisteasch pe domnigoara Gable-Gore? feriee " Innebunita, Pen cerceti cu. atengie incaperea. Era cate posibil si fact exact asta si poate chiar si s¢ lase Imbrobodit astfel ineat s4 0 ceard de nevasti? Se muta oF mal to spate, clutind discret ieee, Ross nu avea cum si fie prins in plasa de piianjen a i GHEGuS Ane e eea cee Julia 0 apuca de brag. =Nu pleca acum. Urmeaza lupta! ‘Sa insiste ar fi dat nastere la o alta scena, si cu sigu- rangi cfteva minute in plus nu aveau cum s4 conteze prea mule. Robin si Turcul se luptau lovind voiniceste cu spadele lor de lemn. Robin injunghic balaurul, care se rostogoli pe spate si rimase cu picioarele in sus.104 Jo Beverley Turcul se lupta ins mai departe, pana ce Robin ti puse piedica si ti infipse sabia tn inima. Sau, de fapt, intre brat si piept. ‘Aplaudara cu tofti, mortii revenira la viata gi colin- datorii incepura céntecul prin care isi solicitau risplata pentru a incheia evenimentul. =De Craciun fit vsel i mulgamigi Dommulut pentr tor, ‘Si ospttatei pe vecinti vosti cei sdraci, si cei mic si cei ma, Da, tot anud nu witayi pe cei strmani, Si Dumnezeu va va trimite norocul sat vd deschidal usa. Cogulerele incepura s& circule incoace si incolo, iar gentlemenii puseri cu totii monede induneru - lordul ‘Skerries se dovedi deosebit de generos ... Apoi ins, Pen fl observa pe Cavalerul Ture. Igi soose- se coiful si peruca si acum tocmai isi dadea jos mustata si barba. Era Ross! Julia izbucni in ras. ~Stiam ca nu ai fi vrut si ratezi asta pentru nimic in lume. De ani intregi joaca rolul acesta. Vino. (O lua in jos pe scari si prin multime, unde invitagi tt complimentau si ii raspliteau pe colindatori, dar pani st ajunga de partea cealalts a inciperii, Ross disparuse. ~Sa dus si se schimbe din nou tn haine de gentle- ‘man englez, o instiinga Julia, Vino in salonas, Imediat 0 si incepem si jucim mima. ~Chiar trebuie si ma duc in camera mea, insist Pen cuun zambet. Vazu cA Julia infelesese ci avea nevoie de oala de noapte si ci nu era cazul si o mai retin’, aga e& fu liber’ si se grabeasci la etaj. Nu mai putea st indure asta. Femeile adevarate ale Angliei vor sta paved dea purr, Sai ne apere pe noi tori de invazii ~ oh! Cassandra GableGore nu era altceva decat 0 inva- datoare ticaloasi la Cherryholt, si trebuia ca cineva sti gina plept. Ross Skerries era barbatul lui Pen gi tre- buia cucerit. Dupa acel strut, exista o singura cale si se ajunga [a aceasta stare de fapt - un alt sirut, mult mai pasional. Campania de Cractun a domnisoaret Brockhurst. 105 Pen stia care era camera lui Ross, cici in calitatea sa de mostenitor si unic fiu, se mutase din zona came- relor pentru copii la varsta de doisprezece ani. In ti- nereyile lor inocente adeseori mergeau in. camera lui ca sa discute despre un plan sau si studieze o insect cu ‘microscopul lui. oate ci tocmai aceste amintiri o ficuri sf intre fara 8 cioctineasca la usa. ~ Ce Dumnezeu tea apucat ca s& superi..? Ingheta, riminand muti la vederea pieptului lui gol. Era in continuare imbricat cu pancalonii, Slavi Dom- uli, si cu ciorapii de dedesubt, dar de la bréu in sus exa gol-goluy. capitolul 9 -Ce Dumnezen tea apucat pe tine? intreba el sur prins, dar blind. Apoi adiugt: Daci voiai si inti, atuncl intra Amutiti, Pen inchise usa in urma ei. ~Ai de ficut vreo reclamatie? intreba el. Oare pirea amuzat, ticalosul? Pen iyi indreped spatele sifficu eforturi si se adune. ~Trebuia si ai mai multi minte decit si o sperii pe biata Cassandra Gable Gore in halul sla. MG surprind fap cet apdraren -Eu.. Pen isi aminti brusc scopul pentru care venise acolo. Era mult mai dificil sa intreprinda ceva cand statea fap in faya cu un barbae pe jumftate gol, in spe- cial cu unul a carui goliciune pe jumitate era atae de splendid de... masculin, cu mugchii aceia bine contue rai si.. Ridic& privirea spre ochii lui, citind un amuzament colosal. ig ht Pow sara cue, spuse pe nersuflate,apol dpi. Nu aja se gandise si o zica.106 Jo Beverley =De ce nu? intreba el luandugi cimaga de pe pat. »Nu, nu te imbrica inca! “Nu este potrivits pentru Cherryholt. ~Si asta este principala mea indatorire! se interest el cu cimasa in maini. =Da, trebuie si fie, Nu stiu nici m&car cum de iyi tre- ce prin cap si iei in considerare aceasta posibilitate. =O nebunie trecitoare. Vorbise incet, iar Pen nu era chiar sigura c& ingelegea ce-voise si spun. ~Trecitoare? =Poate 0 altfel de nebunie, se corect el ginditor. De-ce conteaza asa de mult pentru tine, Pen? ‘gi aminti scopul ei, scopul ei cel indraznef; I se pi ruse simplu cand fi trecuse prin minte ca un fulger. ‘Acum, aici, nu era simplu deloc, dar era singura cale de a proceda. Nu putea si mai indure aceasti nesiguranti enervanth. Se duse ling’ el sii porunci: = Sarutiema. = Nu avem vase, 0 informs el dupa ce arunca o privire spre ravan. =Nu avem nevoie de vise. Siruti-ma, Ross. =Nu, spuse el. Siruti-ma tu pe mine. Pen vru sii descifreze gindurile, dar descoperi sur- prinsa c& el igi ferea privirea. Foarte bine. Nu era 0 provocare de netrecut, doar c simfea ci trebuia sii pund o mand pe braful sau uma rul lui, ins’ acestea erau goale, aga ca nu putea. Se ridica pe virfuri siil siruta. -Un sirut potrivit pentru vise, remarca el, acum zimbind. Poti si te descurci mai bine de atat. Aceasta da, era 0 provocare, 0 provocare adevarata si puse o mn pe umérul lui, pe umarul lui cald gi gol, si cealalta pe ceaf’, ca stl traga inspre ea. Apoi isi diidu capul pe spate cand isi apropie buzele de gura lui, despartindule ca intr-o invitagie. Campania de Créciun a domnigoaret Brockhurst 107 El accept, lipind-o strans de el si adancind sarucul, astfel ineat acum pireau una si aceeagi fiingd. Logoditi: Pentru totdesuna Nu mai fusese niciodata sirutati cu atita pasiune. Ross o Impinse spre pat. Cand se prabusica impreun’ peste asternuturi se urci deasupra ei, intre picioarele ei Gesfacute, insd trupurile le erau despairtite de o mulyime de straturi de material. Pozitia ficea saruturile fierbingi chiar si mai delicioase, iar cind se rostogolira astfel in- cit ea si fie deasupra, fu chiar gi mai bine. Pen se uiti in jos la ochii lui strilucitori de cu loarea bronzului gi tsi trecu degetele prin pirul lui scurt, elastic. ~ Vezi bine. Nu te poti cAsitori cu ea, Pur si simplu ru se poate aga ceva. ~Dup’ asta, singurul lucru care ar trebui sa se poata {in ceea ce mi priveste ar fi si ma insor cu tine. —Dal In clipa urmatoare o cuprinse nelinistea: Nu, Ross. Eu nu voi povesti niciodata despre asta si nu am facut nimic cu adevarat... ireparabil. Aga cA nu trebuie site simp... ~Proasto, rise el. fi trase capul in jos ca si o poati siruta din nou, rostogolindu-se odati cu ea, astfel incit Pen ajunse din nou captiva sub el. li prinse mainile si ile nu sus, deo parte gl de alta a capului. Mi se pare ck ar trebui si facem cova care ar fi cu adevirat ireparabil. Pe is sim ecu macinduse In obit, -O sii ne cisitorim, da? ~Asta nu e chiar... ~ Deja dai inapoi, domnigoara Fringe Inimi? Jignita, se lupta si scape, insa fara succes, ~Darmi drumul! =Nu, niciodata. Asta e si ideea, Penelope Brockhurst. i spus da, ai fost de acord cA ar trebui si ne easirorim side data asta nu o s& te apuce teama exact inainte de producerea marelui eveniment. ~Ba o 5 fac daci vreau eu, se repesi ea, si nu ai ni- mic de comentat in privinga asta! Vorbele lui de mai108 Jo Beverley devreme capatara brusc o noua semnificatie in urechile ei. Chiar dact ma violezi, tu. tun. Ross o elibera din stransoare gi se dadu jos din pat. ~Sigur ci nu ag face aga ceva. Pen se chinui si se ridice si ea tn genunchi. ~Nu? Atunci ce ai vrut s& spui? ~Ca putem face ceea ce amandoi vrem din toata int ma si facem, asta € tot. Recunoaste, Pen. De ce altceva ai fivenit aici? Incerea sa se uite in continuare urat la el, dar el o stia prea bine, iar ea era prea sinceri ca si mai fact vreun, efort de tmpotrivire. ~Da, am venit aici si te cdstig pentru mine, Mai scos din minti in ultimele zile. El se apleca in fata ca sd se sprijine cu bratele de pat, cu faja la numai citiva centimetri de a ei. ‘Tu mi scofi din mingi de ani intregi. Cand in sfar- git imi ficeam curaj si-mi incere norocul, tu erai deja logodita cu aleul! De ce nu ai spus niciodata nimic? ~Am gi eu onoarea mea. Nu puteam sé umblu dupa ‘0 femeie care i se promisese altui ~ Dar domnisoara GableGore? Sunt dator neamului din care mA trag si umplu o camera intreagi cu mostenitori legitimi, asa ci am hot’ rat sa pun capat nebuniei. Ea prea persoana potriviti. Pen se lisa pe spate oftind. Eu am_ fost foarte inceati, Ross. Imi pare rau. ‘Am ales barbati care mi sau parutpotrivigi, dar apoi nu am putut si merg pind la capat gi nu am gtiut niciodats de ce, Nu team viizut aproape deloc in ultimii ani, adi- ugi in apararea ei. Tar eu nu as fi putut crede ca tear interesa un tip aspru gi foarte masculin ca mine. Faptul c& mi-am imbu- natatit cit de cit aspectul a facut diferenta? ~Poftim? Nu! Imi place, este adevarat, parul iu gcurt, dar pentru mine asta nu are nici o importants. Igi deschisese sufletul in faya ei; se impunea si faci si 8 acest pas curajos. Nu erai atat de spilcuit si aranjat, Campanta de Criictun a domnigoaret Brockfurst 109 cind neam intalnit pe Oxford Street, dar atunei am svut revelatia, ~Erai logodita cu Thretford. ~Am rupt logodna a doua zi. ~Inainte si aflu si eu despre asta, leam invitat pe doamnele GableGore aici pentru Criciun. ~Am luat hotarérea si nu mai accept niciodats oferta unui alt barbat. ~Asta mi include si pe mine? -Nu, zimbi ea. =O alti promisiune incileats, observ Ross prinzin- dui barbia intre degete. ~Asta nue cinstitl ~Cinstit sau nu, miai dar cuvaneul rau. Aici, acum, ar intre noi doi. Ca din clipa asta suntem ca sick sarorifi, pina ce moartea ne va desparti, fara sa existe posiblitatea de a rupe aceasti legiturs, ~ Ross! obiecti ea cu lacrimi in ochi. Pe tine nu te-ag pinge niciodati. ‘Nu ma pofi invinoviti pentru ci-mi fac griji in pri- Ya asta, Promitemi, Pen. ~Atunci vom pecetlui promisiunea cu singe, spuse Mai fii minte cum am ficut un legimant de singe rnd eram miei? El rise si se duse la masa de lucru, de unde se intoar secu un briceag. ~ Asa cum am facut si atunci? Pen isi aminti, iar gandul o facu si se incalzeasca sc. La treisprezece ani, deseori umblau desculfi prin mnie gi chiar alergau pe iarba plina de roud, iat 0 tn- acura intrun deget de la picior nu avea cum s& fie are lucru, Degerele de la picioare nu erau nici acum o parte = corpului cu incArcitura erorica, dar ea continua si to- easel in timp ce tsi desfaicea jattiera gi isi rula tn jos rapul drept. = Dungi verzi, remarci el, si o jartierd rosie. Ce de casi combinatie demna de Yule - si oft de indraz- =eapi! Nuemi vine si cred!0 Jo Beverley Pen, rosie ca focul la faf%, fi arunca o privire indig- nati, dar la vederea expresiei din ochii lui nu se putt abfine si nu zambeascd. ~Si chiar pagina? -Un barbat nu se poate tmpiedica si spere. Trase un scaun aproape de pat gi tsi scoase sosera alba din piciorul drept, apoi infipse usor varful lamei in partea exterioara a degetului mare. Intinse mana, iar ea isi puse caleaiul in ea. Clipi de durere cind el infipse lama si in degetul ei, dar apoi igi apiisara ranile tuna pe cealalta. Suntem unifi prin legamant de singe sa nu ne des partim niciodati, proclama el ca in trecut. ~Va fi cam greu s& dansiim dact rimanem lipigi in felul acesta, tl atengiona ea zambind. ~ Siva fi cam greu si facem gi alte lucruri. ‘Avea batista pregatiti, iar cind se desprinser’ unul de celilale, sterse sangele de pe ambele degete. Pen igi ridict piciorul si se vite la rani. =Nu mai singereazi acum, dar daca incepe din nou, ‘cum o si explic asta? =Un cui din pantof. El zimbea insi inteun fel anume, iar Pen iyi dade seama ef stitea pe marginea patului, cu glezna dreap- {8 peste genunchiul sting, dezvaluind privirii mult mai ‘mult decit un gentleman ar fi avut dreptul in mod nor- mal si vada. li zimbi si ea inainte de a reveni fara grabs lao positie decenti. = Si prin asta suntem logodigi pentru totdeauna? vru el si stie ~Poroleste-te, Ross, tl mustri ea ridicdnduse in pi- cioare. Singurul motiv pentru care kam parisit pe cei Jalgi barbagi a fost c& nu erai tu! In gandul meu, tu ai fost intotdeauna alesul. Si pentru mine tu ai fost mereu aleasa, dar noi barbari, suntem adesea mai inceti decat femeile, zise el ludndui mainile. Paringii mei vor fi incintagi. Sper c& simama ta. = Desigur. © adora pe mama ta gi adora Cherryholt. Campania de Craciun a domnizoarei Brockhurst 111 ~Ma gandeam ca poate ar vrea si vind si locuias- c& aici dupa ce ne cisitorim. $tiu cl exists si Lowell Manor, dar nu-mi face impresia ci este un cimin adevarat. =O, sunt sigurd ci fi va face mare plicere. Firar st fie, mai facut si pling, migarule, Nu sunt genul de fe- meie care s8 verse lacrimi din nimic. ~Stiu asta, spuse el imbrigisind-o. Vezi tu, toate se aranjeazi la locul lor cand axul central este acolo unde trebuie si fie. Noi suntem acel ax. ~$i Cassandra? Ei Imi pare rit c& ti voi n&rui sperantele, dar va gist sn bate al porns Ss lade cs A ales eee in vedere zestrea ei frumoast. -Nu te deranjeazd ca a mea nu e asa de frumoasa? ~ Teas lua gi daca nu ai avea nici un sfang gi tot mag considera cel mai norocos bichat. lar mi faci si pling! Dar ma surprinde elocinga ta, s& sti ci habar nu aveam de ce esti in stare! ~Tu mi faci si fiu astfel. Dar ar tebui si ne intoar- cem la ceilalgi inainte sa trimit pe cineva dupa noi. Zambind, se despartira ca sisi aranjeze restul hai- nelor. Pen se bucuri de momencul in care ii potrivi cravata, desi probabil ci Ross nu avea nevoie de aju- torul ei. ~Spunem cuiva? se interes’ ea. ~ Ce mod mai bun dea sirbatori Criciunul? Oricum, iubito, ma indoiesc c& ne putem ascunde cind amandoi avem stele in ochi. Se cuibari in bratele lui, bucurandu-se sa se afle tn cel mai incintator loc din lume. =Nu sunt sigur’ cX merit si fiu atat de fericita. Am venit aici sa te cuceresc. ~ Aga ai facut? Ross ti ridica barbia spre a lui. Atunci pot si spun ci avem scor egal? —Depinde la ce te referi. Dar apoi Pen adaugi: Nu, nu te voi constrange. Merit o pedeapsi. ~Sper ci nu va fi asta, dar o sii mai lagi parul st creasci?m2 go Beverley ~Ptrul meu? Ma face si seman cu o slabanoag’ espletita din vremea Restauratiel. = Atunci poate ef am eu o atractie deosebita fara de slabanoagele despletite din vremea Restaurayei. Asta, domnule, cu sigurangi nu este adevarat. Dar daca insist, arunci bine. Va dura ani intregi, inst ‘va ereste din nou cat si-mi atime pe spate si sa sufar consecinjele. ~Si plcerile. O siti ador parul asa cum va fi, tnvale- induti goliciunea fermecitoare, splendida. Pen simgi din nou c& ise usucd gura. O napadea © doringa imensi pe care nu o mai simfise niciodata. ‘Arunci o privire spre pat, insa el o lua de mana gi 0 trace spre Us. ~Haide, fata mea, dar rogu-te, ai mila si fixeazi o dati At mai curind. Pen il lisa si o tragi dupa el pe coridor. ~Cu.o dispensi specials am putea fi clsttorti inain- te de a Douasprezecea Noapte. $i chiar asa se incmplara lucrurile iar colindacorit se intoarsera sa sdcbaroreasca unirea lor, de data asta interpretand scenete cu iubii. Robin Hood gio gasi se pe Marian a lui, iar Regele Arthur pe Guinevere. Sfantul Gheorghe avea pringesa lui si Regele Edward pe Eleanor. Pen gi Ross isi rostira jurimintele sub vascul din hholul cel mate, in cate fusese pistrata o rimurici cu fructe de pidure ca si ingiduie primul lor sirut de sof si sofie. Invitayii se bucurars de ospajul Celei dea Doua- sprezecea Nopfi, si cu torii se veselira peste poate, céci acriturile ~ cele dows doamne GableGore - pleca- sera in ziua de Sfancul Stefan, planginduse cd at mosfera pigina de la Cherryhole li se paruse prea usin confortabila. Dupa ospap, lordul Skerries si cativa dintre oaspeti se dusera sa traga cu puca in livadat ca sa salute pomii si sd asigure astéel un rod bun la anul, dar la momencul Campania de Criiciun a domnisoarel Brockhurst 113 acela Pen si Ross se aflau deja in patul conjugal, ser ‘bandu-si noaptea nung si sperdnd s& primeasca roade pe de alts parte. ~Poate ci la anul vom avea un copilas, spuse Pen mmulfumita, in bragele soului ei. Cel mai bun mod dea sirbatori Criciunul la fark.Joanne»BournesIntrigi si vasc Joanna Bournecapitolul 1 Fulgii aveau m&rimea si forma unor resturi de praji- turd faramitata. O ninsoare ce nu se domolea nicicum. O ninsoare ce cidea din belsug, atat de abundenti si de plina de zel incat in cele din urma blocase inainta- rea trasurii ce facea legitura intre York si Londra cu nameti de inaltimea unui om in toat& firea. O nin- soare inc’patanata ce nu dadea nici un semn cd s-ar fi oprit. Elinor Pennington mergea in spatele domnului Broadleigh, mai exact in spatele siluetei sale intunecate, dea lungul potecii inguste, curatate de zipada, ce didea inspre usa din fata a hanului, pasind cu grija pe gheata compacta si cAutandu-i consolarea in filozofii clasici. In ciuda faptului ci avea multiple cunostinte despre Seneca si Marcus Aurelius, nu-i veni in minte nici un citat folositor. Romanii nu avusesera prea multe de spus despre zipada. Poate c& trebuia sisi foloseasc& banii obtinugi intrun mod nu prea onest ca s& se mute in Italia. Acolo era cald. Hanul era construit din blocuri de piatra de culoare gri, dispuse strans una Langa cealalti. Parea destul de vechi ca s& fi fost deja acolo pe cand legiunile romane méarsaluiau de-a lungul acelui drum, plinuind s& creeze un haos total in randul pictilor!. Ar fi pariat cd stituse de straja in Evul Mediu, deservindu-i pe calugiri, pe cu- rierii si mesagerii Regelui si respectiv pe vacarii care se indreptau inspre sud. In aceasté dupiamiaza, locul nu mai reprezenta decat fantoma unei cladiri, cu pietrele doar 0 idee mai inchise la culoare decat zipada ce cidea ' Comunitate etnici ce a trait in centrul si sudul Scofiei intre secolele al [Lea si al [X-lea, implicata adesea in lupte aprige contra anglilor (n.tr.)18 Joanna Bourne din abundengs, cu ramele negre ale ferestrelor ce pareau 4 plureasca in albul dominant din jur. Cineva impleti- se nigte rimurele de ilice in jurul stalpului de care era suspendat felinarul din faya usii de la intrare, fapt ce amintea ci nu mai erau decat tri zile pana la Craciun, Intra in hanul numit Laughing Wench! impinst de Ia spate de un vint rece gi dadu peste un tales balmes 2gomoros. Holul era plin de oameni supirati si de hagaje puse peste tot, la tatimplare. Una dintre cameriste, cu bone- £831 gorg, urca scrile incerend 8 contrabalanseze greu- tatea unui urcior. O funda dintro panglica rosie decora stilpul de sustinere al unei sci in spirals. Elinor {si vari_méinile sub mantie. Domnigoara Trimm si Jeanne Dumont, celelalee dou femei din tri suri, intrara gi ele in ticere pe urmele ei. O voce dursi de barbat se ausi pe neasteptate: =Dariva la o parte din calea meal Un gentleman intro haina eleganti fi facu loc cu coatele de unceva din spatele ei. Trecu de ea si cale& apasat pe tpada de pe jos, din hol, ca si ajunga fag in fagi cu hangiul dur duliu, Acesta era un barbat tar, abia dact implinise douazeci de ani. Ce zi nenorocitd, continua necunos- cutul, Vreau cea mai buna camera a voastra si salonul privat. Si si te migti rapid, si nu te mocdi. Un gentleman extrem de mandru gi de exigent. Tr surica lui eu dou’ locuri si dows roft intrase in mare grabi in curtea hanului in. momentul in care postali- nul, folosit la comun de tofi ceilalti, abia se descarca Fusese cat pe ce si dea peste pasageri in timp ce, coc fat pe capra trisuricii, se straduia si ajungi pritmul Is usa. Acum se parea ci nu avea nici o intengie de a st2 larind. ~Nu va faceti griji. Q si gisese un loc pentru dum neavoastr’, domnule. O si gisim un loc pentru toati lumea. Ned, du valiza aceea rosie la camera Crescent Osi punem... T Frumoara care ride ‘AInerigh sh vase 9 ~Ce mai piersi timpul peaici? Aratii drumul spre camera mea. Doamne pazestem& de ditamai yara plin de idioti. Gentlemanul igi scoase palaria gio lovi cu pu- cere in lateral, scuturind-o de aipada: Vreau cina devre- me. Pui sou fazan, daca aveti. Si trimitemi niste brandy sus fa camert. ~Ei bine, cum si va spun... Daca ag avea 0 camera, a dumneavoastri ar fi. Hangiul igi ininse mainile in mod expresiv in Taturi: Suntem plini ochi, dupa cum putegi vedea si dumneavoastrd. Mai mult decat plini, Sunter, ccupafi pani la refuz, insi o si vi gisesc et un loc. O si stagi in aceeasi camer’ cu domaii din postalion. Cu pasagerii, domnule. Numa ca... ~Nam de gind simi impart camera cu o sleahta de badarani dezgustatort si de functionari unsurosi. Usa de la intrare se deschise cu putere. Vantul pi- cungitor o ficu si simta ca si cum nigte degete reci fi coborau in jos pe git. Toati lumea se trase intr-o part ‘arsindugi picioarele ca sa le faca loc celor doi servitori ai hanului ce carau, cltinanduse pe picioare, un cuff. De undeva din stanga ei se auzira strigate de genul ,In- chideti blestemata aia de usa". ~Ala trebuie dus in camera Star, spuse hangiul si le ficu semnn cu mana, indicandute incotro. La fel si gen- tile celorlalsi domni careau coborat din trisura, s-anu- Ine geanta aceca neagra si cealalea de lang& ea. Gengile doamnelor merg in fat. Daca in cocioaba asta murdara nu sunt destule ca- mere, atunci poti al naibii de bine st dai gloata afara. Tanarul gentleman tinea mortis sé aiba propria sa came- ‘ri sau miicar sii stie motivul pentru care nu putea si 0 capete. El, unul, nu dadea doi bani pe ce voia un infect de hangiu, Sti cine sunt eu? intrebi el. ~Asta chiar n-o stiu, domnule. Nu vam vazut sa mai faceti popas pe la noi pana ecum, O si stati in came- ta Star, sus, la capaitul scarilor, pe dreapta. Nu trebuie decat si mergeti ups cufsrul dumneavoaste’. Hangiul se intoarse incro parte, menjinandusi politetea imperturbabila, ca si se ocupe de domnul