Titlul poeziei ,,Lacul este formal dintr-un substantiv comun articulat hotarat si

sugereaza locul de intalnire al celor doi indragostiti.

Poezia are ca tema viziunea lui Eminescu asupra iubirii si a naturii. Este alcatuita
din cinci tablouri sub forma unui monolog liric, fiecare strofa fixand o secventa
dintr-o idila.
In prima strofa este descris cadrul natural unde va avea loc intalnirea. Predomina
elementele terestre, insotite de cate un epitet cromatic: ,,lac albastru, ,,nuferi
galbeni, ,,cercuri albe, codrul. Lacul tradeaza emotiile indragostitului, de
narabdare si bucurie, prin personificarile: ,,tremurand, ,,cutremura.
Strofa a doua prezinta momentul de asteptare a iubitei sale. Repetitia
adverbului ,,parca si verbele ,,ascult, ,,astept arata starea de neliniste si de
asteptare a ceva nelamurit care se concretizeaza in versul urmator in imaginea
iubitei : ,,Ea din trestii sa rasara. Scrierea cursive a pronumelui ea ne face sa
intelegem ca este vorba despre ,,iubita in generat. Portretul ei nu este conturat, si,
de aici , ne dam seama ca este doar o iluzie, o dorinta de iubire.
In strofa a treia repetitia verbului ,,a scapa sugereaza trairea intense a clipei de
fericire. Iluzia este sustinuta si de folosirea verbelor la modul conjunctiv: ,,sa
rasara, ,,sa sarim, ,,sa scape, care nu arata o actiune sigura, ci doar o posibilitate
de realizare.
Enumeratia prezenta in strofa a patra (,,lumina blandei lune, vantu-n trestii,
,,unduioasa apa) da impresia de participare a elementelor naturii la starea afectiva
a poetului. Imaginile vizuale (,,lacul albastru, ,,nuferi galbeni, ,,lumina lunii) se
imbina cu cele auditive ( ,,glas de ape, Vantu-n trestii lin fosneasca/ Unduioasa
apa sune) reflectand armonia ce domneste in natura, dar si comuniunea ei cu
omul. Cei doi indragostiti traiesc iubirea, vrajiti de farmecul naturii si vegheati de
astrul protector, luna.
Folosirea persoanei I plural(,,sa sarim, ,,sa plutim) este o expresie a dorintei de
dragoste impartasita, dar visul se spulbera in ultima strofa.Punctele de suspensie
exprima faptul ca visul s-a spulberat. Durerea eului liric (,,suspin si sufar) pare sa
fie alinata de seninatatea si frumusetea lacului, martor tacut al visului spulberat.

Strofele au rima doar la versurile al doilea si al patrulea, realizandu-se rima

incrucisata imperfecta. Versul de opt silabe, aliteratia lui ,,l si asonanta lui ,,u
confera poeziei o muzicalitate deosebita.
Farmecul si misterul apei determina visul indragostitului, lacul devenind, prin
prezenta lui atat la inceputul cat si la sfarsitul poeziei, un personaj central.