CUPRINS

BIBLIOGRAFIE...3
ABREVIERI3
CAPITOLUL I
Analiza actului infracional.....4
1.1.Fazele actului infracional......6
1.2.Cazuisitica infraciunilor de omor cu mobil sexual..7
CAPITOLUL II
Categorii de crime cu mobil sexual..........9
2.1.Violena interpersonal9
2.2.Actul cu viol sau sodomia9
2.3.Deviana orientat catre atac...10
2.4.Crime in serie..12
CAPITOLUL III
Concluzii.......14

BIBLIOGRAFIE
1

 Anton Dumitriu Istoria rzboiului , Editura Fundaiei Soros , Bucureti ,

1999
Brian Lane , Wilgred Gregg Enciclopedia ucigailor in serie , Editura RAO ,
1996
Ioana Teodora Butoi si Tudorel Butoi Psihologie judiciar , Editura
Fundaia Romnia de Mine , Bucureti , 2004
Ion Bu Psihologie judiciar , Universitatea Babes Bolyai , Cluj Napoca ,
2003 , curs postuniversitar
Mary Gibson si Nicole Hahn Cesare Lombroso The criminal man , Editura
Duke University Press , 2006
Robert K. Ressler , Tom Sihatchman Vntor de uciga , Ed.F.F.P.ress ,
Bucureti , 1993

CAPITOLUL I
2

ANALIZA ACTULUI INFRACIONAL

nelegerea apariiei fenomenului infracional i a evoluiei sale pn cnd se
concretizeaz n act infracional , presupune apelarea la unele noiuni i concepte
aparinnd principiilor conexiunii i determinismului : posibilitate i realitate ,
necesitate i ntmplare , probalilitate , cauzalitate , finalitate i scop.
Relaia cauzal , ca form particular a determinrii fenomenului
infracional cu genurile sale proxime i faptele concrete de manifestare , exprim
un raport genetic i se obiectiveaz c legtur independena de voina omului
ntre dou subsisteme sau elemente ale aceluiai sistem care se succed , unul
provocndu-l pe cellalt.Fenomenul care precede i provoac producerea unui la
fenomen se numete cauza i care , din perspectiv psihologic , are drept con inut
interaciunea factorilor biopsihosociali ce determin , n mod necesar ,
infraciunea.Cauza este condiia necesar fr de care un anumit comportament nu
s-ar manifest i totodat ea precedeaza efectul fiind invariabil urmat de acelai
efect.
Efectul reprezint fenomenul sau procesul care succede cauza i a crui
producere este determinat de aceast.ntre cauza i efect se stabilete un raport de
necesitate.Cauzele provoac aceleai efecte numai dac acioneaz n aceleai
condiii , la fel cum variabilitatea condiiilor mijlocete variabilitatea efectelor n
raport cu aciunea acelorai cauze. Interaciunea dintre cauza i efect are un
caracter complex.Pe de o parte , fenomenele sunt , n acela i timp , n raporturi
diferite , att cauze ct i efecte , iar pe de alt parte , n producerea efectelor
interacioneaz mai multe cauze

, acestea la rndul lor acionnd n strns

legtur cu diverse condiii.Odat aprut ,efectul poate avea un rol activ asupra
cauzei care l-a generat , influientand-o favorabil sau nefavorabil.
Orice infraciune nu reprezint altceva dect punctul nodal al interseciilor
din lanurile cauzale care este , in acelai timp , determinat si determinator , avnd
att valoare de cauz ct si de efect.1Astfel , un omor poate avea ca mobil profunda
1

Ion Bu Psihologie judiciar ,Universitatea Babes Bolyai ,Cluj Napoca , 2003 , curs

postuniversitar ,p.19
3

dumnie si ura dintre autor si victima.Sigur c prin cunoaterea prealabil a

acestui mobil in unele situaii date , se poate aciona preventiv , dar antecedenta
imediat din lanul cauzal are la baz tocmai motivele pentru care s-a ajuns la
dumnia respectiv.Deci ,activitatea preventiv eficient trebuie sa cuprind in
cmpul sau de manifestare relaiile din intregul lan cauzal.
nelegerea determinismului cauzal al fenomenului infracional este
facilitat de sesizarea aciunii concomitente a unei pluraliti de cauze.n etiologia
infracional , se mpletesc cauzele interne ce in de natur uman , social a
persoanei i cauzele externe ce vizeaz diveri factori culturali , economici ,
juridici.Ponderea , n cazul infraciunilor concrete , o dein ns cauzele interne
care au greutate specific mai mare n raport cu cele externe.Altfel nu s-ar putea
explic de ce o persoan , inj anumite condiii , trece la actul infrac ional , pe cnd
alt , n mprejurri similare , nu face acelai lucru.Condiia ce se desprinde este c
, n domeniul infracional , cauza extern nu-i poate subordona i nu poate anula
cauza intern.
Actul infracional , c orice alt tip de act comportamental , reprezint
rezultatul interaciunii dintre factorii ce structureaz personalitatea individului i
factorii externi de ambian.n ceea ce privete factorii interni ,endogeni , roice
persoan poate prezena n structur s un nucleu central mai mult sau mai puin
favorabil comportamentului infracional conturnd sau nju o personalitate
infracional.Ambian , condiiile i mprejurrile exterioare pot fi favorabile sau
nefavorabile dezvoltrii acestui nucleu n plan infracional.
Actul infractional antreneaz in grade diferite , practic toate structurile si
funciile psihice incepnd cu cele cognitiv-motivationale si terminand cu cele
afectiv-volitive , impplicate fiind si activitile ca si insuirile psihice.Actul
infracional este generat de tulburri de ordin emoional si volitiv , susinut de lipsa
sentimentului responsabilitii si al culpabilitatii , al incapacitii subiectului de a
renuna la satisfacerea imediat a unor trebuine in pofida perspectivei unei
pedepse.

1.1. FAZELE ACTULUI INFRACIONAL

Pentru interpretarea corect a comportamentului infracional , trebuie avute
in vedere cele trei faze ale actului infracional , si anume : faza preinfracional ,
faza infracional propriu-zis si faza postinfracional.
Situaia preinfracional reprezint un ansamblu de circumstane
exterioare personalitii infractorului , care precede actul infracional.Aceast
situaie implic dou elemente : evenimentul , care determin apari ia ideii
infracionale i circumstanele , n care infraciunea se pregtete i se realizeaz.
n faza preinfracional se constituie premisele subiective ale svririi
faptei , determinate att de predispoziiile psihice ale fptuitorului , ct i de
mprejurrile favorizante cu valene declanatoare.Aceast faz se caracterizeaz
printr-un intens consum luntric , ajungnd chiar la un grad nalt de surescitare ,
problematic psihologic fiind axat att asupra coeficientului de risc , ct i
asupra mizei puse n joc.
Procesele de analiz i sintez a datelor despre locul faptei i de structurare a
acestora ntr-o gam de variante concrete de aciune se declan eaz n faz a dou
a actului , faz infracional propriu-zis.Odat definitivat hotrrea de a
comite infraciunea , latur imaginativ a comiterii acesteia este sprijinit de
aciuni concrete cu caracter pregtitor.Astfel , dac n faz deliberrii ,
comportamentul infractorului este de expectativ , dup luarea hotrrii acesta se
caracterizeaz prin activism , realizarea actelor preparatorii presupunnd apelul la
mijloace ajuttoare , instrumente , contactarea de complici , culegerea de
informaii , supravegherea obiectivului.Rezultarea acestui comportament poate fi ,
dup caz , fie concretizarea n plan material a hotrrii de a comite fapt prin
realizarea condiiilor optime reuitei ei , fie desistarea , amnarea , a teptarea unor
condiii i mprejurri favorizante.
Trecerea la ndeplinirea actului se asociaz cu trirea unor stri emoionale
intense.Team de neprevzut , criz de timp , obiectele , fiinele sau fenomenele
percepute n timpul comiterii faptei , n funcie de proprietile lor fizico-chimice
5

amplific aceste stri emoionale.Lips de control asupra comportamentului n

timpul operrii , o caracteristic a unei activiti normale , poate genera o serie de
erori , lacune , care ulterior , fiind exploatate , vor contribui la identificarea
autorului.
Elementul caracteristic psihologiei infractorului dup svrirea faptei este
tendina de a se apra , de a se sustrage identificrii , nvinuirii i sanciunii.Faz
postinfractionala are o configuraie foarte variat , coninutul este determinat n
bun msur de modul n care s-a desfurat faz anterioar.Comportamentul
infractorului n aceast etap este represiv-acional , ntreag lui activitate psihic
fiind marcat de viziunea panoramic a celor petrecute la locul faptei.n urmrirea
scopului , infractorii nu ezit n a ntrebuina orice mijloace care ar putea ajut :
minciuna , perfidia , atitudini variate , cautand sa inspire compatimire pentru
nedreptatea ce li se face sau pentru situatia in care au ajuns siliti de imprejurari2.
Procesarea informaiilor referitoare la evenimentele petrecute , determin ,
la nivel cerebral apariia unui focar de excitaie maxim , cu ac iune inhibitorie
asupra celorlalte zone , i n special asupra celor implicate n procesarea acelor
evenimente care nu au legtur cu infraciunea , iar la nivel comportamental
acioneaz conform legii dominanei defensive.
1.2.CAZUISTICA INFRACIUNILOR DE OMOR CU MOBIL
SEXUAL
Omuciderile de natur sexual incluznd violul cu omorul si uciderea
implic att sodomia anal ct si oral , la fel ca si alte aspecte de perversiune
sexuala3.Victimele , de obicei sunt femei si copii mici , iar ucigaul este , de
obicei , brbat.Omuciderile de natur homosexual sunt chiar obinuite i implic
victime brbai ucii de brbai , sau victime femei implicate ntr-un fel de rela ie

Ion Bu Psihologie judiciar ,Universitatea Babe Bolyai ,Cluj Napoca , 2003 , curs

postuniversitar ,p.22
3

Ioana Teodora Butoi si Tudorel Butoi Psihologie judiciar , Ed.Fundaia Romania de

Mine , 2004, p.31

6

de lesbianism i sunt ucise de alte femei.Adesea , aceste cazuri implic metode

sadice i bizare.
Un omor este calificat c omor de natur sexual atunci cnd sunt
observate dovezi de activitate sexual la locul crimei sau pe corpul
victimei.Acestea includ : tipul de haine sau lips lor , evidenierea de lichid
seminal lng sau n corp ; evidena leziunilor sexuale ; poziionarea sexualizata
a corpului ; dovezi ale substituiei activitilor sexuale c : masturbare , fantezie
erotic sau ritualism.Multiple njunghieri i tieturi ale corpului , precum i plgi
tiate la nivelul abdomenului victimei sunt , de asemenea , sugestive cu privire la
motivaia sexual.
Prezena lichidului seminal n vagin , gur sau rect , precum i sperm
descoperit pe exteriorul corpului sau pe haine sunt importante n determinarea
tipului de activitate sexual care a avut loc.
Omorul poate avea implicaii sexuale chiar i fr dovezi evidente sau
observabile ale actului sexual sau activitii sexuale , ca n omorurile psihotice ,
unde motivele nu sunt uor decelabile.Dac corpul este al unei femei sau al unui
copil dezbrcat sau parial mbrcat , anchetatorii ar trebui s-l considere ca pe un
posibil caz de crim sau natur sexual.
Anchetatorii experimentai n cazul omorurilor sunt contieni de faptul c
omuciderile de naura sexual pot implica att victime homosexuale ct i
heterosexuale , la fel copiii i adulii pot fi implicai , ambele categorii c victime
sau agresori.De asemeni , motivele pot include un numr de posibiliti ce merg de
la violena interpersonal si viol cu omor , pn la perversiuni sexuale si crime in
serie.
CAPITOLUL II
CATEGORII DE CRIME CU MOBIL SEXUAL
2.1.VIOLENA INTERPERSONAL
n viziunea lui Johan Galtung violena aprea ca o deteriorare a nevoilor
fundamentale omeneti ce poate fi evitat sau, la modul mai general, o deteriorare
7

a vieii, care scade gradul la care oamenii sunt capabili s- i ndeplineasc nevoile
la un nivel sub cel potenial posibil. i ameninarea cu violena este tot violen4.
Despre violena interpersonal, se apreciaz c este cel mai comun tip de
crim de natur sexual5.Astfel de crime includ soti/sotii , barbati/femei ,
prieteni/prietene si chiar rude de snge.Crimele pot de asemenea implica , si o a
treia persona , cum ar fi un iubit/iubita parasit.Moartea poate s nu apar ca fiind
motivat de sex , dar dupa examinarea circumstantelor , a elementelor de furie ,
ura , suprare sau rzbunare , se poate releva adevarata motivaie.
De multe ori o soluie simpl sau motivat este ntunecat de ceea ce i s-a
fcut cadavrului sau de felul cum a ost schimbat scen crimei.Ceea ce poate
aprea c este oper unui psihopat , de multe ori se dovedete a fi aciunea unui
amant nfuriat sau so care , sub circumstanele emoionale , ncearc s distrug
victim prin depersonalizarea cadavrului , mutilarea faciala , i/sau multiple
tieturi i njunghieri , unele dintre ele putnd fi fcute post-mortem.
2.2.ATACUL CU VIOL SAU SODOMIA
Astfel de omoruri de natur sexual pot fi infptuite pentru infrngerea
victimei sau mai mult pentru un atac sexual.Infractorul poate fi homosexual sau
heterosexual si intenia poate fi viol sau sodomie forat.Intentia fptaului este
atacul sexual si nu crima.Aceste cazuri pot fi extrem de brutale , moartea , de
obicei , rezult in urma infrangerii rezistentei victimei de catre agresor , in cazul
violului , sodomiei sau atacului homosexual 6.Victima poate fi sufocat sau
4

Anton Dumitriu Istoria rzboiului , Ed.Fundaiei Soros, Bucuresti ,1999, p. 27.

Ioana Teodora Butoi si Tudorel Butoi Psihologie judiciar , Ed.Fundaia Romnia de Mine

, Bucuresti , 2004 , p.39

6

Putem face referire asupra celebrului caz de la 31 noiembrie 1993 in care compozitorul si

dirijorul Ioan Luchian Mihalea a fost gsit mort in locuina sa .Acesta prezenta urme de lovituri
create de un corp taietor nteptor , precum si mai multe echimoze.n dormitor obiectele erau
rvite , aici , ca i in baie fiind descoperite mai multe urme de snge , inclusiv de inclminte
create prin stratificare.La faa locului au fost cutate si ridicate urme papilare , de inclminte ,
biologice , materie si alte mijloace de prob..Prin mijloace criminalistice au fost descoperii
autorii acestui omor ; Gavril Nelu Florian si Paun Ionel , vinovia acestora fiind probate prin
8

strangulat prin astuparea gurii si nasului , fiind inut strns , cu scopul de a

inabui ipetele victimei , cauznd asfixia.Leziunile cauzate de fora brut pot fi
prezente cand ucigaul a incercat s-i bat victima pentru a o supune.n plus , fa
de brutalitatea atacului , o victima poate muri din cauza socului sau a altei
traume.Acest lucru se poate evidentia in cazul copiilor sau persoanelor varstnice.In
unele cazuri , moartea poate fi provocata intentionat.Aceasta in cazul in care
ucigasul ii este cunoscut vicimei.
Aceste tipuri de cazuri , de obicei , au fost precedtate de delicte obinuite
sau alte delicte sexuale incluznd violuri sau sodomii , n care victima nu a fost
ucis.
2.3.DEVIANA ORIENTAT CATRE ATAC
Explicaiile de ce oamenii se angajeaz n acte deviante s-au situat de la cele
biologice si psihologice pn la cele mai sociologice. Aceste explicatii diferite si
au originea n diverse ipostaze nu numai referitoare la cauzele comportamentului
uman, ci si la modul n care comportamentul deviant ar putea fi schimbat.
Cea mai important explicaie de acest tip, dei nu prima, a fost susinut de
Cesare Lombroso 7(1876), un doctor care a lucrat n nchisorile italiene. El a supus
detinuii la diferite msurtori fizice si a constatat c acestia aveau trsturi fizice
distincte: fruntea ngust, maxilar ieit n afar, pomei proemineni, urechi mari si
lbrate si mult pr pe corp. Lombroso credea, dintr-o perspectiv evolutionist,
c criminalii sunt atavici, c sunt subdezvoltati din punct de vedere biologic.
Ct despre deviana transformat in crime nascute din dorine sexuale ,
conform studiilor efectuate de FBI s-a stabilit ca cei mai multi ucigai nu pot
participa la aciuni sexuale cu victimele lor.n schimb ei se vor masturba asupra
victimei si se vor angaja in mutilare post-mortem , cum ar fi : indeprtarea snilor
femeilor , atac post-mortem asupra organelor genitale , introducerea de obiecte in

rapoarte de expertiza dactiloscopice si traseologice.

7

Mary Gibson si Nicole Hahn Cesare Lombroso The Criminal Man , Ed.Duke University

Press , 2006
9

cavitile trupului victimelor lor si posibila antropofagie sau consumul de carne

uman.8
Ucigaul , care de obicei acioneaz sub inspiraie de moment , este obsedat
de un fel de fantezie pervers.In mintea lui el i-a plnuit actul si are:controlul
complet.Oricum , cand se ivete posibilitatea , ucigaul care , in general este o
persoan dezorganizat, fie intr in panic , fie devine att de implicat in fantezia
lui inct scap din vedere faptul c las urme.De multe ori , el ia o amintire de la
victima lui , de obicei un obiect personal sau chiar o parte din corpul victimei ,
care are o semnificaie sexuala pentru el , cum ar fi un sn.n unele cazuri ,
criminalul se va ntoarce la locul crimei , fie sa retriasc evenimentul , fie s
mutileze mai departe cadavrul9.

2.4.CRIME IN SERIE
Crima in serie reprezint uciderea victimei la intervale in timp , de la zile la
sptmni sau luni , intre ele.Aceste pauze de timp intre omoruri sunt denumite si
ca perioade de calmare.
Pentru a ntelege aceast frecven a criminalilor in serie , trebuie s
observm cateva caracteristici , avnd in vedere ca ucigaul in serie are cteva
trsturi aparte , din care putem meniona :

Cazul victimei mucate : n seara de 23 noiembrie 1985, se gsese trupul neinsufleit al

Palagi Pun , o femeie de 49 de ani , complet dezbrcat , cu picioarele indeprtate , cu minile

larg deschise si cu prul vlvoi acoperindu-i faa.Pe intregul corp se vedeau urme de degete
nclite in snge , snul drept ii fusese muscat animalic , fiind aproape smuls.Conform anchetei
desfurate s-a descoperit c , autorul in cauz , pentru c n-a reuit sa intrein un raport sexual
complet cu ea , a inceput s-o muse cu slbticie , dup care a ucis-o.
Ioana-Teodora Butoi si Tudorel Butoi Psihologie judiciar , Ed.Fundaia Romnia de

Mine , Bucureti , 2004 ,p.41

10

 crimele se repet , petrecndu-se cu frecven mai mare sau mai mic ,

adeseori crescnd ca numr , dupa o perioad de timp ce poate insemna chiar ani
de zile;ele continu pn cnd asasinul este prins , sau pn cnd moare sau , la
rndul su , este ucis10.Este evident ca nu exist vreun numr predeterminat de
victime de la care asasinul devine criminal in serie si nici vreo frecven stabilit
a acestei activiti macabre creia i se aplic termenul de mai sus.
Am mai putea meniona aici cazul sud-africanului Ronald Cooper , care ,
dei a ucis o singur dat inainte de a fi arestat , a dezvluit in jurnalul su un
program extensiv si planificat cu grija ,de ucidere a copiilor11.
crimele tind s se petreac in relaie de unu la unu. Criminologia
clasific astfel de gen de omoruri in dou categorii : crima pasional , comis
intr-un moment de furie intens sau de frustrare si crima infptuit cu snge
rece , care se distinge printr-o premeditare atent , motivat adeseori de sperana
unui cstig personal. Odat atins obiectivul propus , nu exist nici un motiv de a
mai presupune ca asasinul va mai ucide in nou
nu exist o conexiune intre ucigai si victim , persoanele implicate
avnd foarte rar relaii directe de rudenie.Acest atribut al criminalilor in serie
este , intr-un sens , un fenomen de data recent : exitst victime care au fost alese
tocmai pentru ca aparin familiei asasinului , aa cum se intampl in cazul crimelor
premeditate care urmresc un ctig financiar.
crimele individuale din cadrul unei serii dezvluie rareori un motiv
raional sau clar definit.Avem de-a face cu ceea ce se cheam explicaie
psihologic a unei crime in serie-motive care-i au rdcinile intr-o capacitate
restrns de a distinge binele de ru , intr-o incapacitate de a lua o decizie , intr-o
exacerbare a poftelor si aa mai departe12. n ciuda acestui fapt , individul este
considerat responsabil de comportamentul su ; ntr-adevr , una dintre cele mai
10

Cazul Rmaru : supranumit vampirul din Bucuresti , el a comis in perioada 1970-1971 nu

mai puin de trei omoruri deosebit de grave , un omor calificat , ase tentative de omor , cinci
violuri , o tentativ de viol , o tlhrie i trei furturi.
11

Brian Lane & Wilfred Gregg Enciclopedia ucigailor n serie , Ed. RAO , 1996

12

Robert K. Ressler , Tom Sihatchman Vntor de uciga - , Ed.F.F.Press , Bucureti 1993 :

11

ocante observaii a fost aceea ca asasinul in serie nu poate fi absolvit , pur si

simplu , de faptele sale , ca un psihopat a carui violena sa fie pus pe seama
devierii lui mintale.
exist un grad de violen inutila sau exces de crim , in cadrul
carora victima e supus unor brutaliti exagerate. Motivul acestei brutaliti
are legtura cu mobilul crimei.Pentru o mare parte a criminalilor in serie , actul in
sine constituie intreaga motivaie a omorului ; ea nu e mijloc de a obine un alt
sfrit , ca in cazul jafului , unde esena unui succes al operaiei este data de
fug.Apar multe situaii in care victima este torturat incet , uneori timp de cteva
zile , aceast intrziere avnd drept scop mrirea duratei de plcere a
asasinului.Exist o legtur strns ntre fanteziile sado-sexuale si crima in
serie.Adesea acestea sunt asociate cu dorina de a domina.Toate aceste motive
presupun folosirea cu placere a violenei , mergnd pn la excese.
Criminalii in serie au fost descrii ca inteligeni , fermectori , mecheri ,
ncnttori si , in general , artoi.Ei sunt indivizi mobili , capabili sa cltoreasc
kilometrii ntregi in cutarea victimei potrivite , care sa fie vulnerabil si uor de
controlat.Criminalii in serie sunt extrem de manipulativi si sunt deseori capabili s
vorbeasc victimelor lor , mai ales pe terenul lor , descris ca zona de confort ,
un loc unde ei i pot controla victimele.Un criminal in serie , n ciuda aparenelor
exterioare , este un individ nesigur.El nu are nici o putere pn nu are victima sub
controlul su.El se simte in siguran in acea superioritate temporal.
Crimele n serie sunt considerate de unii psihologi c reprezentnd ultima
extensie a violenei.Din punct de vedere raional , crimele n serie sunt acte
complet iraionale.Tostusi , criminalul n serie simte o mare plcere n exercitarea
puterii i a controlului asupra victimei , incluznd puterea vieii i a mor ii , actul
sexual fiind secundar.
Omuciderile unui criminal n serie au tendina s creasc pe msur ce trece
timpul.Apare evident faptul c ei trebuie s ucid mult mai des pentru a- i
Cazul asasinului William Heirenes , student al Universitii din Chicago , care , cu rujul uneia
dintre victime , scriesese pe o oglind : Pentru numele lui Dumnezeu , arestai-m pn nu m
apuc din nou.Nu m pot abine
12

satisface plcerea pe care o obtinsavarsind acest act.Acest tip de criminal nu se

oprete niciodat din ucis , pn nu este prins i ncarcerat n nchisoare pe
via.Nu exist nici un tratament pentru a vindca un psihopat sexual sadic care
devine un criminal n serie.
CAPITOLUL III
CONCLUZII
S previi i s combai fenomenul criminalitii n serie reprezint un
demers compex i dificil pentru c nu se poate face dect prin mijloacele juridice
i mijloacele empirice.Din punct de vedere preventiv , obiectivul prioritar trebuie
s se orienteze asupra unui factor criminogen cu impact ct mai general i asupra
cruia s se poat acion cu anse reale de eficacitate la nivel macro-social.Un
astfel de factor pus n evidena de cercetrile i studiile de specialitate l reprezint
industria de violent , o sintagm care acoper o sfer larg ce include
mediatizarea excesiva i detaliat a cazurilor reale , produciile artisitice , fie
inspirate din cazuri reale , fie cele de pur ficiune i pornografia violent , pentru
care societatea a dovedit a avea un interes morbid i care pentru unii au devenit
adevrate modele de inspiraie pentru punerea n aplicare a unui nou act de
violen.

13