Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Management Brasov

An Universitar : 2014-2015

PROIECT
LA DISCIPLINA: SIMULRI I PROIECTE DE MANAGEMENT

Tema: Decizia manageriala de investitii pe baza simularii in conditii de

risc si incertitudine cu ajutorul Criteriului Savage
Aplicatie la: SC. Claudia SRL

Titular curs,
Conf. univ. dr. GICA CRUCERU

Student
Tocitu Ionut Cistian

-2015-

Introducere
SC Caludia este o firma ale cror valori sunt centrate pe inovaie i producerea
valorii att pentru sine ct i pentru clientii si. "Claudia" reprezint arta de a crea piese
vestimentare

unice, care pun bazele celor mai noi trenduri., ele fiind apreciate prin

calitatea lor. n momentul de fa Claudia i desfoar producia n Romnia, producia

ridicndu-se la 1000 de buci zilnic.
Produsele oferite pe piata sunt: rochii, paltoane, compleuri, cat si piese vestimentare
pentru copii
SC Claudia i face simit prezena att pe piaa de retail.

Aspecte teoretice: Decizia manageriala in conditii de risc

Decizia economica reprezinta actiunea constienta de selectare pe baza unor criterii
economice a unei variante din mai multe posibile.
Calitatea deciziei adoptate depinde de doua aspecte1:

conditionari ale contextului decizional, referitoare la calitatea informatiilor

disponibile sub aspectul preciziei, riscul asumat, restrictii de timp;

competentele manageriale ale decidentilor, referitoare la personalitatea acestora si

modul de a percepe realitatea, abilitatea de a percepe informatiile.

Principalele elemente implicate n procesul de decizie sunt:

un numr de posibile aciuni, Ai , dintre care va fi selectat una;

un numr de evenimente sau stri ale naturii, Sj , din care oricare poate avea loc;

valoarea, profitul sau consecina, Cij, pentru decident, de realizare a uneia din
aciunile disponibile, avnd n vedere posibilele stri ale naturii;

criteriul n funcie de care decidentul alege ntre aciunile alternative.

Se utilizeaza matricea profiturilor sau matricea costurilor.

La nivelul organizaiei riscurile pot fi grupate n

urmtoarele categorii 2: riscul

economic (de exploatare), riscul financiar (incluznd riscul de faliment), riscul comercial,
riscul fabricaiei; riscul social; riscul juridic; riscul n investiii (incluznd investiiile n
piaa de capital).
1

Cruceru, G. (2015) Simulari si proiecte de management, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de

Management brasov, Note de curs [online], Curs 5.
2
Coea, M., Nastovici, L., (1997) Evaluarea riscurilor. Ed. Lux Libris, Braov, p. 241-244.

Pentru fundamentarea si adoptarea deciziilor in proiecte de investitii se folosesc

urmatoarele criterii de decizie3:

Criteriul Bayes- Laplace: Criteriul se bazeaz pe presupunerea c probabilitatea de

egalizare a nivelului cererii pentru produse sau servicii oferite de diferite proiecte
de investiii care au diferite capaciti implic o cerere diferit.

Criteriul maximizrii: Criteriul maximizrii, prin care se obine un profit maxim cu

un risc minim, pornete de la presupunerea pesimist prin care un investitor va
alege s obin un profit minim, dar sigur n locul unui profit maxim, dar nesigur.
Bazndu-se pe acest raionament, investitorul va alege un proiect care s-i aduc un
profit maxim cu o capacitate de producie minim.

Criteriul Maximax: inversul criteriului maximin se bazeaz pe presupunerea c

orice investitor este opimist i va alege o variant de proiect de investiii care s-i
aduc un profit maxim, dar la un risc maxim.

Criteriul Hurwics: Criteriul lui Hurvicz sau criteriul minimax se bazeaz pe

presupunerea c un investitor nu este nici optimist, nici pesimist. Acest criteriu
utilizeaz metoda scorurilor alegnd ntre variantele de proiecte de investiii
favorabile i nefavorabile. n funcie de atitudinea investitorului fa de risc se dau
variantelor de investiii note de importan ntre 0 i 1. Dac investitorul are
aversiune fa de risc, adic este prudent, va avea n vedere obinerea unui profit
minim din proiectele de investiii i va acorda un scor mare acestor variante (peste
0,65), iar variantelor care aduc un profit mare, dar nesigur un scor mic (sub 0,35).

Criteriul Savage (minimizrii sau maximizrii regretelor): Criteriul minimizrii sau

maximizrii regretelor ia n considerare pierderile bazate pe costuri de oportunitate
rezultate din decizii eronate. Se presupune c investitorul va regreta alegerea unei
variante considerat dezavantajoas. Regretele sau costurile de oportunitate pentru
decizii incorecte se determin prin diferena dintre profitul prezent i profitul
maxim care s-ar obine pentru un anumit nivel al cererii de produse sau servicii. Se
alctuiete matricea regretelor, utiliznd urmtorii pai de lucru:

Pasul 1: Se previzioneaz profitul maxim pentru fiecare cerere de produs;

3

Doval, E. (2008) Managementul investitiilor, Editura fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, p. 207-211.

Pasul 2: Se compar profitul maxim obinut ntr-o variant de proiect de investiii cu

profitul maxim obinut n toate celelalte variante, pentru aceeai cerere de produse,
calculndu-se diferenele;
Pasul 3: Se construiete matricea regretelor;
Pasul 4: Se alege regretul maxim pentru fiecare variant de proiect de investiii;
Pasul 5: Se decide asupra variantei optime.

Aplicaie practic
Managementul firmei Claudia este in situatia de a decide asupra unuia din 3
proiecte de investitii pentru achizitionarea unei linii de fabricatie de articole barbatesti.
Pretul acestora este:
P1 (camasa sport): 75 lei
P2 (camasa clasica): 80 lei
P3 (camasa slimfit): 85 lei
Profitul obtinut depinde de capacitatea de productie oferita de fiecare proiect in
parte (q1, q2 si q3).
Se determin care proiect de investiii este mai sigur, considernd capacitile de
producie a trei proiecte q1, q2 i q3 pentru diferite cereri (comenzi) de camasi i profitul
adus de vnzarea acestora P1, P2 i P3, precum i probabilitatea de cerere (risc) pentru
fiecare din aceste produse de 50% (tabel 1).
Tabel 1
Proiect
Capacitate echipamente
(buc/luna)
q1
q2
q3

Profit/ Produs
P1
1000
80
950

P2
1500
2100
1800

P3
1400
1200
2700

Pentru fundamentarea deciziei de alegere a proiectului de investitii se parcurg pasii

mentionati mai sus.

Pasul 1: Se previzioneaz profitul maxim pentru fiecare cerere de produs.

Pentru cererea de produs P1 profitul maxim este 1000.
Pasul 2: Se compar profitul maxim obinut ntr-o variant de proiect de investiii cu
profitul maxim obinut n toate celelalte variante, pentru aceeai cerere de produse,
calculndu-se diferenele.
Pentru cererea de produs P1, diferenele fa de celelalte variante de proiecte sunt:
1000-1000 = 0; 1000-80 = 920; 1000 950 = 50
Pentru cererea de produs P2, diferenele fa de celelalte variante de proiecte sunt:
2100-1500= 600; 2100-2100=0; 2100-1800= 300
Pentru cererea de produs P3, diferenele fa de celelalte variante de proiecte sunt:
2700-1400=1300; 2700-1200=1500; 2700-2700=0
Pasul 3: Se construiete matricea regretelor.
Se construieste Matricea regretelor (tabel 2).
Tabel 2
Proiect
capacitate
q1
q2
q3

Produs
P1
0
920
50

P2
600
0
300

Regretul
P3
1300
1500
0

maxim
1300
1500
300

Pasul 4: Se alege regretul maxim pentru fiecare variant de proiect de investiii.

Selectarea regretului maxim (tabel 2, ultima coloan)
Pasul 5: Se decide asupra variantei optime.
Din analiza rezultatelor obinute, managementul Claudia va alege varianta 3, care i va
oferi cel mai mic profit pierdut cu aferent regretului maxim.

Concluzii
Criteriile de evaluare a riscurilor in procesul decizional reprezinta instrumente
relativ simple si utile in activitatea manageriala.

Criteriul Savage (regretelor) ofera un instrument util pentru luarea deciziei, bazat pe
pierderea minima de profit in cazul alegerii unui proiect.
In cazul Claudia proiectul cu cea mai mica pierdere este Proiectul 3.

Bibliografie

Cruceru, G. (2015) Simulari si proiecte de management, Universitatea Spiru Haret,

Facultatea de Management Brasov, Note de curs [online], Curs 5.

Coea, M., Nastovici, L., (1997) Evaluarea riscurilor. Ed. Lux Libris, Braov, p.
241-244.

Doval, E. (2008) Managementul investitiilor, Editura fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, p. 207-211.