Sunteți pe pagina 1din 1

Aceasta este o opera ce apartine literaturii sumero-babiloniene.

Epopeea a fost
redactata cu scriere cuneiforma in Mesopotamia, in sec. al XII-lea i.Hr., pe
douasprezece tablite de argila. In aceasta opera se povestesc intamplarile prin care
trece Ghilgames, un rege din Uruk, puternic si rau.
Poporul din cetatea Uruk era foarte nemultumit de faptele crude ale stapanului regatului
lor si s-a plans zeilor de nedreptatea care li se facea. Auzind una ca asta, zeii au
hotarat sa creeze o fiinta la fel de puternica ca Ghilgames si cu care sa se lupte acesta
iar, poporul sa traiasca in liniste si pace. In acest fel a fost creat Enkidu. El avea o forta
uriasa si traia in salbaticie. Enkidu a descoperit iubirea si civilizatia datorita unei
curtezane care l-a adus la Uruk. Aici, barbatul l-a intalnit pe Ghilgames si s-a luptat cu el
dar, a fost infrant. Din acel moment, cei doi au ramas prieteni foarte buni. Impreuna s-au
luptat cu stapanul padurii de cedri, uriasul Humbala si au reusit sa il ucida.
Zeita Istar s-a indragostit de Ghilgames dar, acesta nu i-a impartasit iubirea. Suparata,
Istar s-a hotarat sa se razbune. Ea i-a cerut zeului Anu sa faca un taur ceresc, pe Urus,
care sa il omoare pe Ghilgames. Regele a ucis fiara cu ajutorul lui Enkidu si s-a laudat
cu fapta sa aruncand maruntaiele in fata zeitei. Istar s-a infuriat si mai tare si a trimis o
boala nemiloasa asupra lui Enkidu care l-a omorat.
Speriat de moartea prietenului sau, Ghilgames a cautat un mijloc de a scapa de moarte.
El a plecat intr-o calatorie pana la capatul pamantului ca sa il intalneasca pe strabunul
sau, Utna-pistim. Batranul era singura fiinta care a supravietuit unui potop in care au
murit toate vietatile pamantului. Strabunul i-a spus nepotului ca nimeni nu poate sa
traiasca o vesnicie. Cu toate acestea, mosul i-a dat lui Ghilgames o planta miraculoasa
cu ajutorul careia oamenii puteau sa scape de batranete si de moarte.
Regele nu a apucat sa se bucure de remediul miraculos, nici sa il imparta cu poporul
sau deoarece i l-a furat un sarpe si l-a inghitit. Pentru ca intamplarea l-a intristat peste
masura, zeii i-au trimis lui Ghilgames spiritul prietenului sau . Enkidu i-a dezvaluit lui
Ghilgames ca mortii sunt nefericiti, traiesc in intuneric si sufera de foame.
Discutia cu Enkidu i-a deschis ochii lui Ghilgames care a realizat ca nu se poate
impotrivi destinului. Regele s-a intors in Uruk si a domnit pana la batranete, fara sa mai
caute elixirul tineretii.