CONVERSIA MARIMILOR

MSURATE (tensiunea electric,

curentul electric, rezistenta)

CONVERSIA MARIMILOR MSURATE

1. CARACTERIZARE GENERAL
Unele mrimi precum tensiunea electric, curentul electric, rezistenta s.a. pot fi
msurate direct cu aparate de msurat acele mrimi far a fi nevoie de traductoare sau de alte
echipamente de prelevare a mrimilor respective.
Exista insa multime de mrimi care pentru a putea fi msurate necesit un
senzor/traductor care sa le preleve si sa le transpuna pe un semnal msurabil cat mai comod
cu aparate de msurare uzuale. Astfel, pentru a msura debitul, viteza sau alte mrimi
neelectrice este nevoie de un astfel de sensor/traductor care converteste mrimea de msurat
intr-o alta mrime usor masurabila.
De asemenea, pentru a msura anumite mrimi cu aparate de mare performant este
necesara una sau mai multe transpuneri a marimii msurate de pe un semnal purttor de
informatie de o anumita natura pe alt semnal de alta natura mai convenabil pentru afisare /
inregistrare, pentru memorare, pentru prelucrare si pentru transmitere.
Conversia este operatia de schimbare a formei (analogice sau numerice) si/sau a
naturii (electrice, pneumatice, mecanice, hidraulice s.a.) unui semnal purtator de informatie
asupra unei marimi ce poate fi o marime masurata, o marime calculata, o marime de
comanda s.a. Dispozitivele care mijlocesc o astfel de transformare se numesc in mod
generic convertoare.
Convertoarele sunt de o mare diversitate. Dupa forma semnalelor de intrare si a celor
de iesire ale acestor aparate deosebim:
Convertoare analogice, CA, la care atat semnalul de intrare cat si cel de iesire sunt de
tip analogic. Cele mai reprezentative convertoare de acest fel sunt convertoarele: tensiunecurent, curent-tensiune, rezistenta-tensiune, rezistenta-curent, deplasare-tensiune, deplasarecurent s.a..

Convertoare numerice, CN, numite si schimbatoare de cod, la care atat semnalul de

intrare cat si cel de iesire sunt de tip numeric. Din aceasta categorie remarcam convertoarele:
BCD - cod binar, BCD - cod Gray s.a..
Convertoare numeric-analogice, CNA, la care semnalul de intrare este de tip
numeric, iar cel de iesire este de tip analogic.
Convertoare analog-numerice, CAN, la care semnalul de intrare este de tip analogic
iar cel de iesire este de tip numeric.
Convertoarele analog-numerice si convertoarele numeric-analogice sunt echipamente
care mijlocesc legatura (interfata) dintre partea de echipamente care opereaza cu semnale
analogice si partea de echipamente care opereaza cu semnale numerice. Ele isi gasesc o
larga aplicabilitate in aparatura moderna de masurare si de automatizare, care au o
structura hibrida pentru a fructifica avantajele pe care le reprezinta prelucrarea, transmiterea,
memorarea si afisarea/inregistrarea numerica sau alfanumerica a mrimilor.

2 CONVERTOARE-ADAPTOARE ANALOGICE
2.1. Consideratii generale
In cadrul instalatiilor de msurare moderne exista tendinta de a se folosi componente
modularizate si standardizate atat in ce priveste echipamentele cat si semnalele cu care se
opereaz.
Exist de asemenea, tendinte de generalizare a folosirii aparaturii electronice
miniaturizate sub forma de circuite integrate si de operare cu semnale de tensiune standard 05V sau 0-10V sau cu semnale de curent standard 2-10 mA sau 4-20 mA.
Pentru a beneficia de avantajele aparaturii modularizate si ale semnalelor standardizate
este necesar ca semnalele de msurat neelectrice sau nestandardizate sa fie aduse la forma
standard ca sa poata fi prelucrate si msurate sub aceast form.
Aparatele cu ajutorul crora semnalele de msurat se aduc la o form standard se
numesc adaptoare deoarece adapteaza aceste semnale astfel incat acestea sa se incadreze
intre limite prestabilite prin amplificare sau atenuare. Dac este necesar si o schimbare a
naturii initiale a semnalului, aparatele care indeplinesc aceast functie se numesc adaptoareconvertoare.
Deoarece pe semnalele standard mentionate mai inainte datele pot fi usor transmise la
distant aparatura de convertire si adaptare indeplineste si functia de transmitere la distant,
motiv pentru care se numesc si transmitere.
Operatia de convertire si adaptare devine necesar indeosebi in cazurile cand mrimea
de msurat sau transmis este o deplasare unghiular sau liniar, deoarece astfel de semnale nu
pot fi practic transmise la distant.
Dac se are in vedere transmiterea la distant se prefer semnal standard curent si nu
tensiunea, deoarece pe conductorii de transmitere are loc o cdere de tensiune care de
regul atenueaz semnalul emis.

2.2. Convertoare-adaptoare unghi-curent standard

In fig. 1. este prezentat schema simplificat a unui convertor adaptor unghi curent
standard 2-10 mA. Acest aparat este compus dintr-un sistem de parghii si articulatii
menite s transforme deplasarea liniar sau unghiular initial intr-o deplasare standard de 018o si un bloc electronic de transpunere a acestei deplasri standard pe un curent
standard I=210 mA.

Fig.1. Schema unui convertor unghi curent.

Blocul electronic are in componenta sa urmatoarele elemente:

-

un modulator magnetic MM;

un transformator de cuplaj TC;

- un amplificator de tensiune cuplat cu un redresor cu care impreun formeaz un

amplificator de tensiune sensibil la faz ATSF;
-

un amplificator de putere APSF;

- un oscilator electronic, care genereaz un tren de impulsuri cu frecventa de 500 Hz

si un tren de impulsuri cu frecventa dubl(1000 Hz) s.a.
Modulatorul magnetic indeplineste functia de transformare a mrimii de intrare
deplasare unghiular intr-o tensiune alternativ cu amplitudine proportional cu , tensiune
care este aplicat la intrarea in ATSF. Acest dispozitiv este alctuit dintr-un stator toroidal pe
care este infsurat o bobin inductiv cu dou sectiuni egale. In interiorul acestuia se afl un
magnet permanent sub form de disc rotor care este pus in legtur cu partea mecanic prin
care se transmite deplasarea unghiulara .
Cele dou infsurri statorice se conecteaz pe dou din bratele unei punti Wheatstone,
iar pe celelalte dou brate ale acesteia se conecteaz rezistoarele R cu ajutorul crora se face
echilibrarea initial a puntii.
Pentru o anumit valoare a unghiului a discului rotor curentul din diagonala de
msurare a puntii este nul. Rotirea discului fat de aceast pozitie intr-un sens sau in cellalt,
face ca in diagonala de msurare s apar o tensiune sinfazic sau in opozitie de faz cu

tensiunea de alimentare, in functie de sensul rotirii. Acest semnal este amplificat in tensiune si
redresat in ATSF apoi este amplificat si in putere in APSF obtinandu-se astfel la iesire un
curent intre limitele 2-10 mA care este folosit si ca semnal de reactie in MM.
2.3. Convertor adaptor rezistent-curent standard
In fig. 2. este prezentat schema simplificat a unui convertor-adaptor
rezistenelectric-curent standard. Acest dispozitiv realizeaz de fapt o dubl conversie
rezistent Rx tensiune U si o conversie tensiune U curent 2-10 mA si are in structura sa
urmtoarele elemente componente:
-

un convertor rezistent-tensiune;

un amplificator de tensiune continu cu deriv foarte mic, AT;

un amplificator de putere AP;

un circuit de reactie si corectie de liniaritate, CRC.

Fig.2. Convertor adaptor rezistenta curent.

Convertorul rezistent-tensiune are in structura sa un amplificator operational AO cu

reactie negativ, o surs de curent continuu stabilizat SCC cu I=ct., rezistenta de msuratRx si
elementele de ajustare R1 si R0. Valorile rezistentelor R1 si R0 se aleg astfel incat
intre Rx si U sa se realizeze factorul de proportionalitate dorit care s asigure si incadrarea
intre limitele dorite ale lui Rx si U.
Amplificatorul de tensiune AT are un factor de amplificare foarte mare si in acest caz
caracteristicile ansamblului AT, AP si CRC sunt determinate in principal de caracteristicile
CRC. Se stie c dac factorul de amplificare al elementelor de pe legtura direct este mai
mare decat 103-104, factorul de amplificare al ansamblului este egal cu inversul factorului de
amplificare al elementelor de pe legtura de reactie.
Circuitul de reactie si corectie are menirea de a asigura o dependent intre I si U cat mai
liniar si incadrarea curentului I intre limitele 2 si 10 mA cand U variaz de la zero la valoarea
maxim prestabilit. Pentru a avea posibilitatea realizrii unei astfel de dependente liniare,
caracteristica static a CRC este usor neliniar si modificabil prin patru cinci segmente de
dreapt pentru a putea astfel compensa in sens opus caracteristica static a elementelor de pe
legtura direct.
In figura 3. este prezentat schema unui CRC din care fac parte tranzistoarele

potentiometrele de ajustaj si alte elemente de circuit. Tranzistoarele au bazele

alimentate la potentiale diferite stabilite cu ajutorul potentiometrelor aferente astfel
cU1<U2<U3<U4.
Deoarece potentialul punctului A scade cu cresterea curentului I pe primul segment al
caracteristicii statice toate tranzistoarele sunt blocate, pe al doilea segment conduce
tranzistorul T1, pe al treilea segment conduc tranzistoarele T1 si T2 s.a.m.d.

Fig 3. Circuit de reactie si corectie.

In acest fel prin deschiderea unei noi ci pentru curent in momentele trecerii unui
tranzistor de la starea blocat la starea de conductie panta caracteristicii statice a CRC se
modific. Punctele de schimbare a pantei pot fi stabilite cu ajutorul potentiometrelor P 1P4iar
panta segmentelor caracteristicii se stabileste prin alegerea corespunztoare a rezistentelor de
emitere Re1Re4. Panta primului segment se stabileste de la rezistorul R3.

2.4. Convertoare adaptoare tensiune-curent

Convertoarele adaptoare tensiune-curent se deosebesc de convertoarele adaptoare
rezistent-curent numai prin natura primului element al convertorului care in acest caz este un
simplu adaptor tensiune-tensiune. Functia de adaptare se realizeaz prin amplificare sau
atenuare cu un factor constant, eventual insotit si de o anumit corectie a caracteristicii
statice.

3. CONVERSIA ANALOG - NUMERIC

3.1. Operatia de conversie AN
Prin conversie analog-numeric, evolutia valorii unei mrimi analogice este transpusa
intr-o sucesiune de valori numerice intregi exprimata in cod binar, in cod zecimal sau in alt
cod numeric. Aceast operatie implic urmtoarele operatii:
-

esantionarea mrimii analogice;

cuantificarea esantioanelor;

codificarea mrimii cuantificate.

Esantionarea este operatia de extragere (prelevare) de esantioane dintr-un semnal

continuu care variaz in timp, iar cuantificarea este operatia prin care fiecarui esantion extras
i se asociaz un numr finit intreg de cuante foarte mici. Pentru o msurare cat mai precis,
domeniul de msurare este imprtit intr-un numr cat se poate de mare de diviziuni, numite
cuante.
Dup cum esantionarea si cuantificarea se fac la momente de timp prestabilite, marcate
de la un orologiu, sau se fac la momente de timp nedefinite, cand mrimea esantionat isi
schimb valoarea cu cel putin o cuant, deosebim:
-

esantionare si cuantificare in timp;

esantionare si cuantificare in nivel.

In figura 4.sunt prezentate diagramele celor dou tipuri de esantionare. In primul caz,
din mrimea de msurat se extrag esantione la intervale de timp egale si fiecrui esantion i se
asociaz cel mai apropiat numr de cuante, numrate din momentul initial al esantionrii, pe
cand in al doilea caz mrimii de msurat i se asociaz numrul de cuante corespunztor
ultimului nivel cuantificat prin care a trecut.

Fig 4. Esantionarea si cuantificarea semnalelor analogice.

a) in timp; b) in nivel.
In ambele cazuri mrimea de msurat se exprim valoric printr-un numr echivalent de
cuante. In acest fel, conversia se face cu o anumit aproximatie, deoarece se
neglijeazfractiunile de cuant. De aceea pentru a mri precizia de msurare numrul de
cuante trebuie s fie cat mai mare, iar cuantele cat mai mici.
Codificarea (codarea) este operatia prin care fiecrui esantion cuantificat i se
asociazun numr exprimat intr-un sistem de numeratie. In cadrul aparatelor numerice se
folosesc de regul sistemul binar, sistemul zecimal si sistemul zecimal codificat binar s.a.
Esantionarea, cuantificarea si codificarea se realizeaz cu ajutorul unor convertoare
analog-numerice, CAN, care asociaz fiecrei mrimi cuantificate un numr corespunztor de
cuante si memoreaz acest numr pe intervalul dintre dou esantionri succesive.
8.3.2. Principalele caracteristici ale conversiei AN

Performantele convertoarelor numeric-analogice CNA si a celor analog-numerice

CAN pot fi comparate si apreciate dupa o serie de parametri sau indicatori prin care se
definesc caracteristicile constructiv-functionale ale fiecarui tip de convertor. Vom enumera si
defini pe cei mai importanti dintre acestia. In acest scop vom prezenta mai intai, ca baza de
plecare, caracteristica de transfer a acestor tipuri de convertoare.
Caracteristica de transfer, CT, reprezinta dependenta dintre marimea de iesire si
marimea de intrare a unui convertor. Deoarece una din marimi este de tip analogic iar
cealalta este de tip numeric caracteristicile de transfer ale CAN si CNA sunt functii cu variatii
in trepte (fig. 5). Caracteristica de transfer din figura 5 este asociata unui CNA, cu intrare pe 3
biti. Daca insa abscisa schimba locul cu ordonata, caracteristica astfel obtinuta poate fi
asociata unui CAN.
Domeniul de conversie, DC, reprezinta intervalul in care poate varia marimea
analogica (de intrare la CAN si de iesire la CNA). Astfel, in cazul unui CNA, DC este
valoarea marimii de iesire corespunzatoare valorii maxime a codului numeric aplicat la
intrare.
Intrucat un CNA este in esenta un atenuator programabil, marimea de iesire a acestuia
este o fractiune din valoarea unei referinte UR. Astfel, la un CNA de n biti valoarea maxima a
iesirii este data de relatia:

(1)
unde K este un factor de scala iar UR este referinta.
La convertoarele electrice atat domeniul de conversie cat si referinta sunt marimi
electrice, in mod uzual - tensiune electrica.
La un CAN, capatul de domeniu CD este dat de relatia:
(2)
Rezolutia, R, exprima numarul de valori (nivele, trepte) distincte care pot fi
deosebite la intrarea unui CNA sau la iesirea unui CAN.
Rezolutia unui CNA care opereaza cu cuvinte de intrare de n biti se poate exprima prin
numarul de biti, R1 = n, prin numarul de nivele posibile la iesire, adica prin R2 = 2nsau prin
marimea treptei de cuantificare, adica prin
referinta
5/512 5 mV.

Astfel, pentru un CNA de 10 biti si cu o

, rezolutia poate fi exprimata prin R1 = 10, R2 = 210 sau prinR3 = 5/210 =

Fig. 5. Caracteristica de transfer a conversiei:

a) cu eroare monopolara; b) cu eroare bipolara.

La un CAN rezolutia exprima numarul treptelor de cuantificare ale marimii de intrare.

Deoarece DC are o valoare determinata, rezolutia R3 exprima capabilitatea convertorului de a
sesiza acea variatie minima a semnalului de intrare care produce la iesire o variatie egala cu o
treapta de cuantificare. Astfel, la un CAN cu domeniul maxim al intrarii 0 - Umaxo rezolutie
de n biti este egala cu o variatie a tensiunii de intrare egala cu R3 = Umax/ 2n.
Exemplu. Un CAN cu iesire pe 12 biti are 212 = 4096 trepte de cuantificare iar
daca este alimentat cu o tensiune de referinta de 10 V, rezolutia este R3 = 10/212 = 2,45 mV.
In cazul convertoarelor din componenta multimetrelor numerice cu afisare zecimala se
prefera ca rezolutia sa fie exprimata nu in biti, ci in digiti. Astfel, o rezolutie de

digiti

exprima numarul de trepte egal cu 1999

exprima 19999 20.000 trepte de cuantificare.

digiti

2000

iar

rezolutie

de

Rata (viteza) de conversie, RC, exprima numarul de convertiri efectuate de

convertor intr-o secunda si este practic invers proportionala cu timpul de conversie,
adicatimpul in care are loc o conversie. In realitate, RC este putin mai mica decat inversul
timpului de conversie deoarece in afara timpului de conversie propriu-zis trebuie
sa se tinaseama si de timpul de revenire al convertorului, deoarece acesta nu poate incepe un
nou ciclu de conversie imediat dupa terminarea unei conversii.

La convertoarele moderne viteza de

conversie are valori de la cateva convertiri pe
secunda la convertoare cu viteza mica la

cateva mii de convertiri pe secunda la

convertoare considerate cu viteza ultrainalta.
Erorile de conversie. Acestea pot fi grupate in urmatoarele patru categorii sianume:
- erori de cuantificare;
- erori de diapazon;
- erori de zero (offset);
- erori de liniaritate s.a.
Erori de cuantificare. Domeniul de conversie al unui convertor de n biti este divizat
in 2 intervale egale. Toate semnalele cu valori cuprinse intre limitele unui astfel de interval au
asociat acelasi cod numeric. Prin urmare eroarea de cuantificare maximaeste egala cu o
treapta de cuantificare.
n

Eroarea de diapazon este egala cu diferenta dintre panta caracteristicii de transfer

reale si panta caracteristicii de transfer ideale CI. De regula toate convertoarele au un buton de
reglaj care permite anularea acestei erori modificand panta caracteristicii reale (fig. 6).
Eroarea de zero (offset) este definita de valoarea semnalului care apare la iesirea
convertorului in cazul in care la intrare se aplica semnal corespunzator marimii de iesire nule.
Astfel, in cazul unui CAN aceasta eroare reprezinta codul numeric la iesirea convertorului
corespunzator unui semnal de amplitudine nula, aplicat la intrare.
Acest tip de eroare se manifesta prin deplasarea caracteristicii de transfer fata de
origine si poate fi anihilata cu ajutorul unui buton de reglaj.

Fig. 6. Erori ale CAN:

a) de diapazon; b) de zero; c) de liniaritate.
Eroarea de liniaritate se defineste ca abaterea maxima a caracteristicii de transfer
reale in raport cu dreapta caracteristicii de transfer ideale si se exprima prin fractiuni de
treapta de cuantificare sau in procente din domeniul de conversie.

Precizia (exactitatea) conversiei este definita ca masura in care caracteristica reala de

transfer coincide cu cea ideala. Ea este exprimata prin inversul abaterilor dintre cele
doua caracteristici, ideala si reala, si se determina experimental pe baza compararii si
determinarii diferentelor constatate.
Pentru un CNA precizia absoluta se determina dupa abaterea (eroarea) absolutaca
diferenta dintre valoarea reala a marimii de iesire a convertorului si valoare ideala pe care ar fi
trebuit sa o asigure la iesire pentru un cod numeric aplicat la intrare.
Pentru un CAN precizia absoluta se determina pe baza compararii codurilor obtinute
la iesire cu codurile teoretice ideale la diverse valori ale semnalelor analogice aplicate la
intrare.
Repetabilitatea conversiei exprima gradul de grupare a rezultatelor mai multor
conversii in jurul unei valori medii. Cu cat dispersia este mai mica cu atat repetabilitatea este
mai buna.
In literatura de specialitate sunt prezentati si alti indicatori sau parametrii ai conversiei,
precum timpul de stabilire, coduri omise, monotonia .
3.3. Dispozitive de esantionare si de retinere
Dispozitivele de esantionare si retinere, DER, (esantionatoarele) indeplinesc in
principal functia de extragere de esantioane valorice dintr-un semnal variabil si mentinerea
(memorarea) constanta a acestora pe durata dintre dou esantionri successive.
Principiul esantionarii in timp. Schema de principiu a esantionarii este prezentatain
figura 7 unde distingem comutatorul K si condensatorul C. Esantionarea si memorarea are loc
in doua etape. In prima etapa de durata Te relativ scurta comutatorul K este inchis facand
posibila transmiterea catre iesire a semnalului aplicat la intrare. In etapa urmatoare, de
durata
, comutatorul este deschis iar la iesire se mentine valoarea semnalului de la
sfarsitul primei etape de esantionare, datorita condensatorului care indeplineste rolul de
element de memorare.

Fig. 7. Esantionatorul in timp:

a) schema de principiu; b) formarea semnalului esantionat.
Exista numeroase scheme practice de esantionatoare, cele mai moderne fiind cele cu
comutatoare de tip tranzistor, completate cu amplificatoare operationale cu reactie. In figura 8

este prezentata schema simplificata a unui DER cu care distingem tranzistorul cu efect de
camp T, condensatorul C, amplificatoarele operationale

si

si o dioda.

Fig. Esantionator cu tranzistor.

Tranzistorul indeplineste rolul de comutator comandat printr-un semnal
dreptunghiular Ucd aplicat pe grila. In perioada de esantionare corespunzatoare semnalului de
comanda pus pe valoarea +Ucd, tranzistorul este deblocat si transmite tensiunea de
intrare Ui pe borna (+) a amplificatorului operational
cu reactie totala. In perioada de
memorare tranzistorul este blocat prin semnal de comanda - Ucd, facand astfel
posibilamemorarea tensiunii de la sfarsitul primei perioade.
Constanta de timp a circuitului de incarcare este determinata de capacitatea
condensatorului, de rezistenta r (care cuprinde si rezistenta de iesire a receptorului cuplat la
intrarea DER) si de rezistenta drena-sursa a tranzistorului in conductie rds adica
Pentru asigurarea unui raspuns cat mai rapid, constanta de timp a esantionului trebuie
sa fie cu atat mai mica cu cat viteza de variatie a semnalului de intrare este mai mare.
Aceasta cerinta presupune o valoare redusa a rezistentei circuitului de incarcare a
condensatorului, dar acest lucru are influenta negativa asupra sursei semnalului de intrare.
Raspunsul esantionatorului este influentat si de parametrii dinamici ai AO.
Pentru a micsora viteza de scadere a tensiunii la bornele condensatorului in perioada
de memorare este necesara micsorarea, pe cat posibil, a curentilor care contribuie la acest
efect. In acest caz se folosesc tranzistoare al carui curent rezidual drena-sursa este foarte
redus, condensatoare de calitate avand curenti de scurgere foarte mici si amplificatoare
operationale AO cu un curent de polarizare, de asemenea, foarte redus. In acest fel se obtin
viteze de scadere de ordinul l mV/s.
O varianta inversoare de esantionator este prezentata in figura 9.
In perioada de esantionare tranzistorul T conduce, iar in perioada de memorare acesta
este blocat si functioneaza ca integrator. Cand tranzistorul conduce, condensatorul C se
incarca la Ue=Ui . Cand tranzistorul este blocat, semnalul de intrare (variabil in timp)
capata valoarea
In consecinta, la urmatoarea intrare in conductie a tranzistorului,
tensiunea Ue va capata o noua valoare conform relatiei:

(3)

unde este constanta de timp.

Fig. 9. Esantionator cu tranzistor.

Performantele DER se apreciaza dupa valorile urmatorilor indicatori:
- eroarea statica Us, ce reprezinta diferenta dintre semnalul aplicat la intrare Uisi
semnalul sesizat de DER in semiperioadele de esantionare;
- intarzierea de esantionare Te ce reprezinta intervalele de timp dintre momentele
comenzii esantionarii si momentele inceperii efective a procesului de urmarire a tensiunii de
intrare;
- timpul de apertur, , ce reprezinta intervalul de timp din momentul comenzii de
memorare pan la inceperea procesului de stabilizare a marimii de iesire;
- caderea tensiunii de iesire Uem, ce are loc pe timpul semiperioadelor de memorare.

3.4. Coduri folosite in conversia datelor

Notiuni privind codificarea numerica
Orice numar intreg zecimal N10 exprimat in sistemul de numeratie binar prin
secventa an an-l,, a1 a0 (ak = 0 sau ak = 1 pentru k = 0,1,,n) poate fi exprimat sub forma:

(4)

126 +

De exemplu, numarul binar 0101 0011 reprezinta in cod zecimal valoarea N = 027+
025 + 124 + 023 + 022 + 121 + l20 = 64 + 16 + 2 + 1 = 83.

Sistemul binar de numeratie permite si reprezentarea numerelor sub formafractionara.

Astfel, numarul fractionar M10 reprezentat in binar prin secventa b1 b2,, bn-1 bn(bk = 0 sau bk = 1
pentru k = 1,2,, n) va avea in sistemul zecimal de numeratie valoarea exprimata prin:

(5)
De exemplu, numarul fractionar binar 0,1100 reprezinta in sistemul zecimal
valoarea M = 12-1 + 12-2 + 02- 3 + 02-4 = 0,75.
In majoritatea convertoarelor se foloseste forma binara fractionara fara a se mai
reprezenta virgula zecimala. Aceasta forma de codificare este convenabila deoarece valoarea
corespunzatoare unui anumit cod este interpretata ca o fractiune din domeniul maxim
(diapazonul) al marimii analogice. Astfel, daca un cuvant binar de n biti are toti bitii egali cu
1, valoarea corespunzatoare acestui numar difera de cea maxima cu valoarea
egala cu

fiind

unde Umax este tensiunea maxima convertibila.

Pentru un CNA de 8 biti care are Umax = 10 V, valoarea tensiunii de iesire pentru codul
1111 1111 va fi (
avand deci o diferenta de 0,0390625 V fata de
valoarea maxima de 10 V. Aceasta diferenta este egala tocmai cu 10/2n si reprezinta bitul cel
mai putin semnificativ, LSB.
Codurile utilizate in conversia datelor difera in primul rand prin polaritatea semnalelor
pe care le reprezinta. Se disting astfel coduri unipolare si coduri bipolare.
Coduri unipolare
Codul binar natural. Pentru reprezentarea semnalelor care au o singura polaritate
pozitiva sau negativa, codul folosit exprima numai modulul valorii analogice careia ii este
asociat. Cel mai des utilizat in acest scop este codul binar natural, in logica pozitiva (in
logica pozitiva, valoarea logica 1 corespunde nivelului cu tensiunea cea mai mare). La
reprezentarea unei marimi analogice in binar, facuta anterior, s-a utilizat codul binar natural.
Codul binar complementat. O versiune a codului binar este codul binar
complementat, in logica pozitiva. Daca an,,a1ao este numrul in cod binar natural, echivalentul
sau in cod binar complementat

se obtine din relatia

, pentru k= 0,1,,n.

In tabela 1 se prezinta corespondentele dintre cele doua coduri si valorile analogice

corespunzatoare pentru un convertor de 8 biti si tensiune maxim, Umax = + 5V.
Cod binar zecimal (BCD) (Binary Coded Decimal) foloseste o reprezentare grupata pe
cifre zecimale, fiecare astfel de cifra fiind reprezentata prin patru cifre binare (biti). Deoarece
numarul de combinatii diferite care pot fi realizate cu 4 biti este 24 = 16, iar numarul cifrelor
din sistemul zecimal este 10 (0 - 9), acest cod nu foloseste 6 din cele 16 combinatii posibile

ale grupului de 4 cifre binare. Combinatiile nefolosite nu sunt recunoscute de acest cod, ele
devenind ilegale. Din acest motiv, pentru reprezentarea unui anumit numar in BCD este
nevoie de mai multi biti decat in cazul codului binar natural.

Tabelul 1. Corespondenta tensiune - cod binar pentru un convertor de 8 biti,

Umax = +5 V.
Fractiune din

Tensiunea

Cod binar

Cod binar

diapazon

[V]

natural

complementar

255/256 Umax

4,98046

1111 1111

0000 0000

254/256 Umax

4,96093

0111 1111

1000 0000

4,37500

1110 0000

0001 1111

3,75000

1100 0000

0011 1111

3,12500

1010 0000

0101 1111

129/256 Umax

2,51953

1000 0001

0111 1110

128/256 Umax

2,50000

1000 0000

0111 1111

--224/256 Umax
--192/256 Umax
--160/256 Umax
---

127/256 Umax

2,48047

0111 1111

1000 0000

1,87500

0110 0000

1001 1111

1,25000

0100 0000

1011 1111

0,62500

0010 0000

1101 1111

2/256 Umax

0,03906

0000 0010

1111 1101

1/256 Umax

0,01953

0000 0001

1111 1110

0 Umax

0,00000

0000 0000

1111 1111

--96/256 Umax
--64/256 Umax
--32/256 Umax
---

Exista un numar extrem de mare de

posibilitati in care cele 10 cifre zecimale pot fi
asociate cu 10 din cele 16 combinatii ale celor
4 biti, fiecare astfel de posibilitate
determinand un anumit tip de cod BCD.
Codurile BCD care pot fi obtinute sunt
divizate in principiu, in doua clase: coduri
BCD ponderate si coduri BCD neponderate.

Cele mai folosite coduri BCD ponderate sunt codurile la care cifrele binare care
reprezinta o cifra zecimala au ponderile 8 4 2 1 si 2 4 2 1. Primul dintre aceste coduri se mai
numeste codul BCD natural. In tabela 2 se prezinta corespondentele dintre valorile
analogice si codul BCD natural pentru un convertor de 12 biti cu tensiunea Umax = 10 V.
Aceste coduri sunt in principal folosite la interfatarea cu sisteme de afisare zecimale.
Pentru CAN este convenabil un asemenea cod in aplicatii de tipul: surse de tensiune
programabile, afisarea unor marimi in sisteme de coordonate zecimale, etc.

Tabelul 2. Corespondenta tensiune analogica - cod BCD natural pentru un

convertor de 12 biti, Umax = + 10 V.
Fractiunea din

Tensiunea

Cod BCD

diapazon

[V]

Natural

9,99000

1001 1001 1001

9,98000

1000 1001 1000

---

---

8,750000

1000 0111 0101

---

---

7,50000

0111 0101 0000

---

---

6,25000

0110 0010 0101

999/1000

998/1000

---

875/1000

---

750/1000

---

625/1000

---

501/1000

500/1000

499/1000

---

375/1000

---

250/1000

---

125/1000

---

2/1000

1/1000

LSB=10/1000=0,01 V

---

---

5,01000

0101 0000 0001

5,00000

0101 0000 0000

4,980000

0100 1001 1000

---

---

3,750

0011 0111 0101

---

---

2,50

0010 0101 0000

---

---

1,250

0001 0010 0101

---

---

0,02

0000 0000 0010

0,01

0000 0000 0001

0,00

0000 0000 0000

De asemenea, in cazul multimetrelor numerice este preferat acest cod, deoarece fiecare
grup de 4 biti care formeaza o cifra zecimala (digit), este decodificat separat. Fiecare
asemenea decodificator cu zece iesiri comanda un sistem de afisare zecimal care este mult
mai familiar utilizatorului decat oricare altul.
Codul Gray. Acesta este un cod neponderat. Caracteristic pentru acest cod este faptul
ca la o tranzitie de la o valoare la urmatoarea, codul schimba numai un singur bit. In tabela 3
este aratata echivalenta intre codul Gray si codul binar in cazul reprezentarii numerelor
fractionare 0, 1/1615/16.

Tabelul 3. Echivalenta cod Gray - cod binar.

Fractia

Codul

Codul

Fractia

Codul

Codul

zecimala

Gray

binar

zecimala

Gray

binar

0000

0000

8/16

1100

1000

1/16

0001

0001

9/16

1101

1001

2/16

0011

0010

10/16

1111

1010

3/16

0010

0011

11/16

1110

1011

4/16

0110

0100

12/16

1010

1100

5/16

0111

0101

13/16

1011

1001

6/16

0101

0110

14/16

1001

1110

7/16

0100

0111

15/16

1000

1111

Conversia din cod binar in cod Gray

se face dupa cum urmeaza: bitul cel mai
semnificativ MSB din codul binar este acelasi
cu MSB din codul Gray. Apoi, spre LSB,

fiecare schimbare de bit (0 - 1 sau 1 - 0) din

codul binar este codificata cu 1 iar fiecare
trecere de la un bit la altul fara schimbarea
cifrei (0 - 0 sau 1 - 1) este codificata cu 0 in
codul Gray. De exemplu, 9 in cod binar 1001
devine 1101 in codul Gray. Schemele logice
de conversie cod binar - cod Gray si invers
sunt prezentate in figura 10.

Fig.10. Schimbator de cod:

a) cod binar - cod Gray; b) cod Gray - cod binar.
Coduri bipolare
Necesitatea de a lucra cu semnale de ambele polaritati impune folosirea unor coduri
care sa permita exprimarea atat a valorii marimii cu care se opereaza, cat si a semnului
acesteia.
Codul semn - modul. Deoarece cele doua polaritati ale semnalului cu care se
lucreaza se pot asocia cu cate una din valorile logice 0 si 1 rezulta ca cel mai simplu mod de
exprimare numerica a unor marimi bipolare este folosirea unui bit suplimentar pentru semn.
Bitul de semn are valoarea logica 1 asociata polaritatii pozitive/negative si valoarea logica 0
asociata polaritatii negative/pozitive. Modulul numarului, care reprezinta o cantitate pozitiva,
poate fi exprimat fie printr-un cod binar, fie printr-un cod BCD.
Dupa modul cum se genereaza acest cod se observa ca valoarea analogica zero poate fi
asociata cu doua coduri 10000 sau 00000. Din acest motiv, la folosirea acestui cod trebuie
luate anumite masuri de precautie suplimentare care se materializeaza fie in software
suplimentar, fie in hardware suplimentar. De asemenea, circuitele numerice care opereaza cu
date exprimate in acest cod sunt mai complexe si deci mai scumpe.
Codul binar deplasat. Alt posibilitate de a exprima mrimi bipolare se obtine
transformand un domeniu unipolar 0 Umax intr-unul bipolar -Umax +Umax. Aceasta

inseamn c la o valoare nul la intrare codul de iesire va fi cel corespunztor jumttii de

diapazon unipolar.
0

- Umax

Umax

Umax

+Umax

Pentru a transforma un CNA de 10 biti si un diapazon 0 10 V intr-unul capabil

sfurnizeze semnale bipolare, in codul binar deplasat, trebuie deplasat iesirea convertorului
cu jumtate din valoarea diapazonului (+ 5V), utilizand un circuit de tipul celui din figura 11
in care R2/R1 = R4/R3. Pentru exemplificare se poate alege Uref = Umax/2 iar Umax = 10V.

Fig. 11. Circuit pentru transformarea unei mrimi unipolare

in mrime bipolar.
Dac se doreste ca domeniul de variatie al mrimii de iesire s rman acelasi,
adic 10V iar Uref = Umax/2 limitele sale devin -5V +5V. Dac se doreste ca rezolutia
srman aceeasi dar la un diapazon -10 V +10 V, inainte de circuitul din figura 11 se va
utiliza un amplificator cu factorul de amplificare egal cu doi, pentru a dubla diapazonul la 20
V.
In afara acestei usurinte de obtinere, codul binar deplasat are un alt avantaj:
compatibilitatea cu sistemele de intrare si iesire ale calculatoarelor. El se poate transforma cu
usurint in codul de lucru al acestora, codul complementar fat de doi (care se va prezenta in
continuare) numai prin simpla complementare a MSB. De asemenea, in acest cod valoarea
zero are un singur cod, nemaiexistand ambiguitatea codului precedent.
Principalul dezavantaj al acestui cod o constituie schimbarea major de biti care are
loc in jurul codului zero. Astfel, dup cum se poate vedea in tabela 4, codul corespunztor
nivelului - 1 LSB este 01 1, iar codul corespunztor valorii zero este 100. Aceste schimbri
care au loc la variatia cresctoare sau descresctoare a codurilor pot duce la efecte nedorite,
statice si dinamice.
Din punct de vedere static, ltimea unui interval este determinat de diferenta dintre
dou mrimi. Dac valoarea acestor mrimi nu este mare in raport cu diferenta lor (de
exemplu 2LSB - 1LSB = 1 LSB), exactitatea diferentei lor rmane de acelasi ordin cu a celor

dou mrimi initiale. Dac ins cele dou mrimi a cror diferent determin ltimea unui
interval sunt foarte mari in raport cu diferenta lor, eroarea care afectez diferenta este mult
mai mare. De exemplu, in cazul unui convertor de 10 biti si un diapazon de -10V +10 V,
ltimea unui interval (egal cu LSB) este de 20V/210 20 mV. Codurile care
determin intervalul zero sunt 0111111111 (- 1 LSB) si 1000000000. Acestor coduri le
corespund, de exemplu, tensiuni proportionale cu 511/1024 Uref si respectiv 512/1024 Uref.Este
evident c, in acest caz, o eroare de - 0,1% pentru tensiunea codului inferior si una de + 0,1%
pentru cea a codului superior, fac ca ltimea intervalului s devin:

(6)
Codul complementar fat de 2. Acest cod asociaz valorilor pozitive codurile binare
naturale, avand 0 ca bit de semn, iar valorilor negative complementul fat de 2 ale numerelor
pozitive corespunztoare. Complementul fat de doi al unui numr se obtine complementand
numrul si adunand 1 LSB. Astfel, complementul fat de doi al numrului - 7/16 = 0111 va
fi: 1000 + 1 = 1001.
Se observ c acest cod difer de codul binar deplasat numai prin MSB care este
complementar. Din aceast cauz, pentru a putea opera cu oricare din aceste coduri, cele mai
multe CAN au accesibil la iesire, in afara MSB, si valoarea complementar a acestuia.
Codul complementar fat de 1. Acest cod atribuie valorilor pozitive codurile binare
naturale corespunztoare, iar celor negative complementele acestora (obtinute prin
complementarea fiecrui bit). Ca si in cazul codului semn-modul si acest cod
prezintambiguitate pentru valoarea zero.
In tabelul 4 sunt prezentate principalele nivele codificate in cele patru coduri bipolare
prezentate, pentru un domeniu - 5V +5V si 10 biti rezolutie.
3.5. Convertoare de cod
Convertoarele de cod se folosesc la transpunerea datelor dintr-un cod numeric in alt
cod numeric. Cele care transpun informatia dintr-un cod obisnuit intr-unul mai putin obisnuit
se numesc codificatoare sau codoare, pe cand cele care mijlocesc transpunerea invers se
numesc decodificatoare sau decodoare.
In tehnica masurrii cele mai uzuale sunt codoarele care mijlocesc transpunerea
datelor din cod zecimal in cod binar sau in cod hexazecimal precum si decodoarele
corespunztoare.
Codoare zecimal-binare. Schema unui codor zecimal-binar natural (cu ponderile 8421) este
prezentat in figura 12,b, iar in figura 12,a este prezentat tabelul de corespondent dintre intrrile si
iesirile ale acestui codor. Din cele zece intrri numai una poate fi pus pe 1 si celelalte pe 0, pe cand
iesirea apare intotdeuna ca o combinatie de semnale logice ale celor patru ranguri (cifre) binare.

Tabelul 4. Codificarea catorva nivele in coduri bipolare

Fractiune
a

Nivel
[V]

Codul
semnmodul

din
diapazon

Codul
binar

Codul
complement
ar fata de 2

Codul
complement
ar

deplasat
fata de 1

Umax-1
LSB

+
4,99023

11 1111
1111

11 1111
1111

01 1111 1111 01 1111 1111

+(3/4)
Umax

+
3,75000

11 1000
0000

11 1000
0000

01 1000
0000

01 1000
0000

+(2/4)
Umax

+
2,50000

11 0000
0000

11 0000
0000

01 0000
0000

01 0000
0000

+(1/4)
Umax

+
1,25000

10 1000
0000

10 1000
0000

00 1000
0000

00 1000
0000

+ 1 LSB

+
0,00977

10 0000
0001

10 0000
0001

00 0000
0001

00 0000
0001

+0

0,00000

10 0000
0000

10 0000
0000

00 0000
0000

00 0000
0000

-0

0,00000

00 0000
0000

10 0000
0000

00 0000
0000

11 1111 1111

- 1 LSB

0,00977

00 0000
0001

01 1111
1111

11 1111 1111 11 1111 1110

- (1/4)
Umax

1,25000

00 1000
0000

01 1000
0000

11 1000
0000

11 0111 1111

- (2/4)
Umax

2,50000

01 0000
0000

01 0000
0000

11 0000
0000

10 1111 1111

- (3/4)
Umax

3,75000

01 1000
0000

00 1000
0000

10 1000
0000

10 0111
1111

-(Umax1LSB)

4,99023

01 1111
1111

00 0000
000l

10 0000
0001

10 0000
0000

- Umax

10 0000
0000

10 0000
0000

pentru un convertor de 10 biti si tensiune 5V 5V.

Fig. 12.Codor cod zecimal - cod binar natural:

a)

corespondenta intrare-iesire; b) schema logic.

Decodoare binar-zecimale. Pentru transpunerea datelor din cod binar codificat

zecimal in cod zecimal in vederea vizualizrii acestora cu tuburi NIXIE se folosesc decodoare
ca cel din figura 13.
Mrimea de intrare alctuit din cuvinte de patru biti a3a2a1a0 este aplicat la cele patru
borne de intrare, iar decodorul va genera semnal logic 1 la numai una din bornele de iesire
numerotate cu 0, 19, celelalte rmanand pe semnal 0. De exemplu, intrarea binar0110 va
genera semnal 1 la iesirea 6.

Fig. 13. Decodor binar-zecimal.

4. CONVERSIA NUMERIC - ANALOGIC

In cazul conversiei numeric-analogice o succesiune de valori numerice este
transformata intr-un semnal analogic, variabil in tepte. Dup modul in care semnalul numeric
este acceptat de ctre CNA deosebim:

- CNA de tip paralel la care toti bitii cuvantului de intrare sunt preluati si prelucrati
simultan;
- CNA de tip serie la care bitii unui cuvant sunt preluati si prelucrati succesiv.
4.1. Conversia numeric-analogic de tip paralel
Principiul conversiei numeric analogice
Conversia cod binar tensiune. Este cea mai uzual are la baz relatia care
exprimcorespondenta dintre un numr subunitar exprimat in cod binar natural prin
secventaala2.an si echivalentul su, N10, exprimat in cod zecimal, adic relatia:

(7)
Relatia 7 sugereaz ideea folosirii unui sumator cu n intrri, bazat pe insumarea
curentilor, avand ponderile relative 2-1, 2-2,, 2-n , pentru a da la iesire un semnal U = N 10ca
sum a cifrelor semnificative a1, a2,, an multiplicate cu ponderile respective - vezi 3.1 si figura
14.,a.
Elementele esentiale ale unui astfel de CNA sunt: sumatorul, o retea de elemente de
ponderare a intrrilor si comutare si un registru de intrare.

Fig. 14. Conversia cod binar - tensiune:

a) schema de principiu; b) schema electric.
Conversia cu retea de rezistente ponderate
Un CNA electronic modern este alctuit dintr-un AO cu reactie prin R, dintr-o retea
den rezistente de intrare cu valori ce difer intre ele cu o putere a lui 2 (se presupune c se
foloseste cod cu ponderile 8421), din comutatoarele binare K1, K2,, Kn (de tip electromagnetic
sau electronic), din registrul de intrare, RI, de n biti, si dintr-o surs de tensiune Uref - fig. 14,b.

Cand un bit, ak, are valoarea logic 1, acesta prin intermediul comutatorului aferent
conecteaz tensiunea Uref la intrarea corespunztoare, in caz contrar cand ak = 0, acesta pune
la mas intrarea respectiv.
Tensiunea Uref, aplicat la intrare produce pe rezistenta aferent o cdere de tensiune
proportional cu valoarea acestei rezistente si un curent proportional cu inversul acesteia.
Astfel, curentul rezistorului R2, adic I2 este egal cu 2-1 I1, iar curentul In = 2-nIl, avand ponderea
cea mai mic. In acest fel la iesirea sumatorului se obtine tensiunea:

(8)
Tensiunea
de referint Uref este egal cu cea mai mare tensiune de iesire pe care o poate da CNA atunci
cand toti bitii de intrare au valoarea logic 1. Uzual ea se alege intre limitele 5V - 10V.
Tensiunea de iesire poate fi dublat sau injumttit dac se schimbraportul dintre R si toate
rezistentele de intrare R1 - Rn. Astfel dac raportul R/Rk (k = 1,2,,n) se dubleaz, se
dubleaz Ue.
Convertoare decadale. Convertoarele care realizeaz conversia oricrei cifre din cod
zecimal, exprimate printr-o tetrad de cifre binare, intr-o tensiune se numesc CNA decadale si
se folosesc la conversia intr-o tensiune a numerelor exprimate in BCD.
Conversia BCD-tensiune se poate face in mai multe moduri folosind pentru fiecare
decad a numrului de intrare cate un convertor decadal. Vom prezenta dou din tipurile de
convertoare de acest fel.
Convertor BCD - tensiune cu retea pe iesire. Un astfel de codificator cu n ranguri
zecimale este alctuit din n codificatoare decadale BCD - tensiune cu iesire pe o scar de
rezistente de cuplaj Rc plasate pe iesire, care asigur o atenuare de 1/10 de la o decada la alta,
asa cum se vede in figura 15, unde pentru simplificare se prezint schema unui CNA cu trei
ranguri zecimale.

Fig.15. Convertor BCD zecimal cu trei ranguri zecimale.

Convertor BCD-tensiune cu retea pe intrare. O alt variant de conexiune a
convertoarelor decadale este prezentat in figura 16 unde ponderea rangurilor zecimale se
face printr-o scar de rezistente plasate pe intrare.

Convertoarele prezentate mai inainte prezint dezavantaje legate de sortimentul relativ

mare de rezistente folosite si de consecintele aferente: diferente de valori, influenta
temperaturii mediului s.a.

Fig.16. Convertor BCD zecimal cu retea pe intrare.

Conversia cu retea R-2R
Convertoarele cu retea R-2R, denumite si convertoare cu rezistente in scarfolosesc
numai dou valori de rezistente, eliminand astfel dezavantajele convertoarelor descrise mai
inainte si prezentand unele avantaje care justific fabricarea si utilizarea lor sub form de
circuite integrate.
Schema de principiu a unui CNA unipolar cu patru biti este prezentat in figura 17.
Este alctuit din amplificatorul operational AO, din reteaua de rezistente R-2R, din reteaua de
comutatoare comandate de numarul binar, depozitat in registrul de intrare RI.
Reteaua de rezistente din figura 17 se comport ca un divizor de curent. Dac o
intrare, de exemplu intrarea ak (k = 1,2,,n) este conectat la tensiunea de referint, Uref,
curentul produs de intrarea respectiv este cel mai mare dac ak = a1. Curentii produsi de
celelalte intrri, conectate la Uref, sunt divizati cu 2k cel mai mic fiind cel de la intrarea cea mai
indepartat de sursa de tensiune Uref. Prin urmare, curentul corespunztor oricrui rang de
intrare si deci si tensiunea de iesire sunt ponderati binar in functie de numrul de noduri dintre
intrare si AO, cel mai semnificativ rang fiind cel de lang AO.

Fig. 17. CAN unipolar cu retea R - 2R.

Din analiza acestei scheme, pe baza unor calcule se deduce c un astfel de convertor
realizeaz aceeasi relatie de dependent intrare-iesire ca si relatia (8). In plus reteaua R-2R are
intotdeauna aceeasi rezistent echivalent la iesire indiferent de modul de conectare a
intrrilor - proprietate foarte important in legarea retelei de rezistente cu amplificatorul
operational. Un astfel de convertor poate lucra si in regim bipolar dacreteaua de rezistente se
extinde in domeniul negativ alimentat cu o surs cu tensiunea -Uref.
Convertoarele cu retea R-2R inversat. La un astfel de CNA intrarea in reteaua R2R isi schimb locul cu iesirea - vezi figura 1

Fig.1 CAN unipolar cu retea R - 2R inversat.

In acest fel se obtine o schem in care curentii din rezistoare sunt aceiasi indiferent de
pozitia comutatoarelor cu efecte favorabile atat in ce priveste fabricatia, cat si exploatarea.
O astfel de schem st la baza fabricrii CNA DAC 08 fabricate in tar sub forma de
circuite integrate.
4.2. Conversia numeric-analogic de tip serie
Principiul metodei. In figura 19 este prezentata schema de principiu a conversiei
serie. Semnalul de convertit [a] se aplica la intrarea CNA sincronizat cu semnalul de
tactUcd care comanda conversia pe rand a fiecarui bit din [a]. Dup cum se stie cuvantul binar
[a] = a1 a2,, an-1 an reprezint in cod zecimal numrul fractionar N = a12-1 + a22-2 + + an-12-(n1)
+ an2-n, numar care se mai poate scrie si sub forma:

,
form care sugereaz conversia serie a numrului .

(9)

Fig. 19. Schema de principiu a conversiei NA serie.

Dispozitivul de esantionare si retinere DER 1 este comandat de semnalul de tactUcd, iar
comutatorul electronic, CE, este comandat de semnalul de intrare [a]. Pe durata fiecrei
perioade a semnalului Ucd se comand esantionarea si memorarea tensiunii

de la iesirea

.
Comutatorul CE furnizeaz la iesirea sa un semnal egal cu Uref dac bitul care
urmeaz s fie convertit este 1 sau egal cu 0 V dac acesta este zero. Dac bitul aplicat la
intrare este 1 logic tensiunea de referinta se adaug la tensiunea obtinut la sfarsitul perioadei
precedente, Uk-1, asa incat tensiunea furnizat la sfarsitul unei perioade de memorare, k, a
este:
(10)
Dac la inceputul perioadei de conversie Ue = 0, iar cuvantul de convertit este de 4
biti; a1 a2 a3 a4 (a4 fiind cel mai putin semnificativ) atunci echivalentul analogic al acestui
cuvant se obtine la iesirea CNA dup patru perioade de tact dup cum urmeaz:

(11)

Semnalul obtinut dup ultima perioad de tact reprezint valoarea convertit a

cuvantului binar aplicat la intrare. Deoarece valoarea lui se pstreaza numai pe perioada unui

tact, inainte de inceperea unui nou ciclu de convertire aceast valoare este preluatde un DER
suplimentar, DER2, de unde s poat fi preluat ca mrime de iesire. Semnalul de tact pentru
DER2 se obtine din Ucd pe baza divizrii frecventei cu n, realizate de divizorul de
frecvent DF.
Principala caracteristic a acestui tip de conversie const in faptul c structura
convertorului este aceeasi indiferent de numrul de biti ai cuvantului de convertit dar timpul
de conversie creste cu cresterea lui n.
In figura 20 este prezentat schema simplificat a unui CNA de acest tip. In timpul
primei semiperioade a unui impuls de tact Tk, CE2 este inchis iar AO realizeaz insumarea
tensiunilor an-kUref si U2 (tensiunea de iesire a DER de tip inversor), conform relatiei:

(12)
In
timpul celei de a doua semiperioade Tk, CE2 se deschide iar condensatorul C mentine
constant tensiunea de la iesirea AO. Pe aceast durat DER pstreaz relatia U2 = - U1.
Aceasta procedura se continua pana se converteste si ultimul bit, cel mai putin
semnificativ. Pe semiperioada ultimului impuls de comanda al unui ciclu de n biti se comanda
DER2 astfel incat se obtine Ue=U2. In ultima semiperioada a ciclului de conversie
comutatoarele CE2 si CE3 vor fi inchise pentru a permite descarcarea condensatorului C, si
inceperea unui nou ciclu de conversie.

Fig. 20. Schema unui CAN de tip serie.

5. CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE

5.1. Consideratii generale

In cazul conversiei analog-numerice un semnal analogic (tensiune) Ui este transformat
intr-un cod numeric N2 pe baza relatiei

unde Uref este un semnal (tensiune) de referint iar k este un factor de scar.
Ca exemplu, in tabelul 5 este prezentat dependenta intrare-iesire (caracteristica de
transfer) a unui convertor analog numeric cu semnal de intrare monopolar 0 - 10 Vcc si iesire
pe 8 biti iar in figura 21 sunt prezentate caracteristicile de transfer ale unui CAN monopolar
cu intrare 0 - 10 Vcc si iesire pe 8 biti si a unui CAN bipolar cu intrare bipolar-10+10 V si
iesire pe 8 biti.

Tabelul 5. Dependenta I/E la convertoare unipolare de 8 biti/10 V cc

Convertoare AN

Tensiune de

Convertoare NA

Cod de iesire

Cod de intrare

intrare in V cc

Tensiune de
iesire in V cc

0,0000 - 0,0195

00000000

00000000

0,0000 - 0,0195

0,0195 - 0,0586

00000001

00000001

0,0195 - 0,0586

0,0586 - 0,0976

00000010

00000010

0,0586 - 0,0976

0,0976 - 0,1367

00000011

00000011

0,0976 - 0,0136

4,9414 - 4,9805

01111110

01111110

4,9414 - 4,9805

4,9805 - 5,0195

10000000

10000000

4,9805 - 5,0195

5,0195 - 5,0586

10000001

10000001

5,0195 - 5,0586

9,8414 - 9,8023

11111100

11111100

9,8414 - 9,8023

9,8023 - 9,8414

11111101

11111101

9,8023 - 9,8414

9,8414 - 9,9805

11111110

11111110

9,8414 - 9,9805

9,9805 - 10,000

11111111

11111111

9,9805 - 10,000

5.2. Tipuri de CAN

In prezent exist o mare diversitate de metode de conversie AN care stau la baza unei
diversitti tot atat de mari de CAN. Clasificarea acestora se poate face dupnumeroase criterii,
cele mai importante dintre ele fiind prezentate in continuare.
Prin conversia analog-numeric se realizeaz si o msurare, deoarece fiecrei valori a
mrimii esantionate, se atribuie un numr intreg de cuante, exprimat in cod numeric, adic, se
asociaz msura.
Dup numrul de transformri la care este supus semnalul de intrare pentru a deveni
cod numeric deosebim:
- CAN directe cu o singur transformare;
- CAN cu mai multe transformri succesive.
Convertoarele din prima categorie generez codul (cuvantul) de iesire operand direct
asupra semnalului de intrare intr-o singur etap, pe cand la convertoarele din
cealalt categorie se realizeaz mai intai o conversie a semnalului de intrare (curent, tensiune)
intr-o mrime intermediar (frecventa, interval de timp s.a.) ca apoi aceastmrime s fie
transformat (digitizat) in form numeric in dou sau mai multe etape.
Dup caracterul secventei de conversie deosebim:
- CAN cu secvent avand un numr fix de subsecvente;
- CAN cu secvente avand un numr variabil de subsecvente.

Fig.21. Caracteristicile de transfer ale unui CAN:

a) monopolar cu 0-10 V pe 8 biti; b) bipolar cu -10+10V pe 8 biti.
Convertoarele din prima categorie genereaz codul numeric de iesire dup o
secvent fix de operatii, secvent care este executat intotdeauna (pentru oriceamplitudine
sau polaritate a semnalului de intrare) in aceleasi conditii (numr si durata operatiilor)
indiferent de marimea si polaritatea semnalului de intrare.
Convertoarele din a doua categorie efectueaz anumite operatii care se succed in
timpul conversiei, fr ins ca aceste operatii s se execute la aceleasi intervale de timp pentru
orice amplitudine a semnalului de intrare. Timpul de conversie la aceste echipamente este
dependent de mrimea semnalului de intrare.
Dupa structura intern distingem:
- CAN cu structur deschis fr reactii;
- CAN cu structur inchis cu reactii.
La convertoarele fr reactie, determinarea valorii logice a fiecrui bit este
independent de valoarea celorlalti biti. Acesta este cazul CAN de tip paralel (Flash
convertors) la care toti bitii sunt generati in acelasi timp.
La convertoarele cu reactie in cele mai multe cazuri in bucla de reactie se afl un
CNA. Semnalul analogic de iesire al acestuia este determinat de codul numeric de la iesirea
CAN. Din aceast cauz codul numeric de la iesirea CAN nu se genereaz simultan, in
paralel, ci se genereaz secvential. Sub aspectul secventierii, CAN din aceast categorie pot
fi:
- CAN care generez cuvantul de iesire bit dup bit;
- CAN care au alt mod de generare.

Secventa de conversie al convertoarelor din prima categorie este imprtit intr-un

anumit numr de subsecvente pe durata crora se stabileste valoarea unui numr definit de
biti. Dac pe durata fiecrei subsecvente se stabileste valoarea unui singur bit convertorul este
de tip serie, iar dac in cadrul unei subsecvente se determin valorile a mai multor biti,
convertorul este de tip paralel-serie.
In a doua categorie sunt incluse unele CAN care folosesc in bucla de reactie un CNA
comandat de un numrtor de impulsuri.
Dup codul in care se exprim iesirea, distingem:
- CAN cu iesire in cod binar natural;
- CAN cu iesire in cod zecimal;
- CAN cu iesire in cod special.
Dup natura semnalului de referint deosebim:
- CAN cu semnal de referint variabil (liniar sau in trepte);
- CAN cu un set de semnale de referint constante.

5.3. Convertoare AN de tip paralel

La baza echipamentelor de acest fel st principiul comparrii semnalului de
intrareUi cu un set de semnale de referint cu valori echidistante. Pentru un CAN cu iesire
pe nbiti semnalul analogic Ui se aplic simultan la intrrile neinversoare ale celor
2ncomparatoare de tip analogic - figura 22.
Tensiunile de referint pentru fiecare comparator sunt preluate de pe un divizor de
tensiune rezistiv format din 2n + 2 rezistoare (2n dintre acestea au rezistenta R iarceleelalte
dou au rezistenta R/2), conectate in serie si alimentate cu tensiunile de referint URS de nivel
superior, URI de nivel inferior si URM de nivel mediu - aceasta din urm servind la ajustarea
liniarittii convertorului.
Toate comparatoarele care au tensiunea de referint mai mic decat tensiunea
semnalului de intrare vor avea iesirea pe valoarea logic 1, iar cele care au tensiunea de
referint mai mare decat Ui vor avea iesirea pe valoarea 0. Comparatoarele sunt strobate astfel
incat transferul iesirilor lor s aibe loc simultan fie pe frontul cresctor al semnalului de tact
CLK, fie pe frontul caztor al acestuia.
La iesirea circuitelor de intrare si comparare rezultatul masurarii este furnizat in cod
numeric binar pe 2n-1 biti. Astfel, daca divizorul tensiunii de referinta ar avea opt sectiuni s-ar
putea discrimina opt valori ale semnalului analogic aplicat la intrare, asa cum se arata in
tabela 6.
Tabelul 6. Conversia din cod pe 2n-1 biti in cod pe n biti (cazul n=3)

Tensiunea de intrare

Codul de iesire din

comparatorul pe 2n-1 biti

Codul de iesire din

schimbatorul de cod pe nbiti

0 < Ui < UR1

0000000

000

UR1 < Ui < UR2

0000001

001

UR2 < Ui < UR3

0000011

010

UR3 < Ui < UR4

0000111

011

UR4 < Ui < UR5

0001111

100

UR5 < Ui < UR6

0011111

101

UR6 < Ui < UR7

0111111

110

UR7 < Ui < UR8

1111111

111

Codul numeric pe 2n-1 biti este impus de operatia de comparare in paralel. Acesta insa
nu poate fi folosit ca atare deoarece este neeconomic. Cele 2 n valori numerice pot fi transpuse
in cod binar natural pe numai n biti asa cum se arata in partea finala a tabelei 6, unde pentru
simplificare se are in vedere un CAN cu n=3.
Trecerea de la numrul pe
unui schimbtor de cod, in dou etape.

biti la acelasi numr dar pe n biti se face cu ajutorul

In prima etap are loc schimbarea codului furnizat de comparatoare intr-un cod, tot de
2 biti la care fiecare cuvant de cod contine un singur 1 pe pozitia corespunztoare ultimului
comparator care a basculat din 0 in 1. Transferul acestui nou cod ctre registru are loc pe
frontul cztor al semnalului de tact.
n

In a doua etap acest cod (care contine 2n cuvinte de cod cu sens) se schimbintr-un
cod de n biti care se aplic portilor SAU-EXCLUSIV. Aceste porti sunt comandate de
semnalele LINV (inversarea bitilor Do - D6) si MINV (inversarea bitului D7) astfel incat in
functie de valorile logice ale acestor dou semnale s se obtin la iesire semnalul numeric in
cod binar in complement fat de 2, in complement fat de 2 inversat sau in complement
fat de 1.
Unul din principalele avantaje ale acestui tip de conversie il constituie viteza de
conversie foarte mare (ultrainalt), timpul de conversie fiind de 8-10 ns. Ca dezavantaj se
remarc faptul c numrul de comparatoare creste exponential in raport cu rezolutia n si
caceast crestere complic si logica de codificare care este insotit si de cresterea timpului de
propagare a semnalelor.
Avand in vedere clasificarea fcut anterior deducem c acest tip de convertor este un
convertor direct, fr reactie si cu ciclu fix de conversie.
5.4. Convertoare de tip serie-paralel

La acest tip de CAN cei n biti ai cuvantului de iesire sunt elaborati in grupuri de
cate q biti cu ajutorul a p CAN de tip paralel (astfel incat n = pq).
Ca exemplu, in figura 23 este prezentat un CAN cu iesire pe 6 biti, care sunt elaborati
doi cate doi (q = 2) de ctre trei CAN de tip paralel (p = 3) de mare vitez.

Fig. 22. Convertor analog-numeric de tip paralel.

Din structura acestui convertor fac parte convertoarele CAN1, CAN2 si CAN3,
convertoarele CNA1 si CNA2 si dou module analogice care realizeaz operatiile de scdere si
multiplicare cu 4. Fiecare CAN este alctuit din trei comparatoare, fiecare avand trei intrri pe
care se aplic tensiunile:
pentru CAN, cat si pentru CNA.

, unde Uref este tensiunea de referint, aceeasi atat

Cele doua module analogice elaboreaza semnalele:

.

(14)

CAN1 determina relatia tensiunii de intrare in raport cu cele trei tensiuni de referinta,
furnizand la iesire cei doi biti cei mai semnificativi a1 si a2. Acesti biti sunt aplicati la intrarea
CNA1 pentru a obtine semnalul:

(15)

Fig. 23. CAN de tip serie-paralel.

Modulul analogic MA1 produce la iesire tensiunea UA:
(16)
CAN2 determin valorile bitilor a3 si a4, care sunt aplicati la intrarea CNA2 pentru a
obtine:

(17)
tensiune care aplicat la intrarea MA2 impreun cu semnalul A, este transformat in semnalul
(18)
Aplicat la intrarea CAN3, tensiunea UB este convertit in ultimii doi biti mai putin
semnificativi a5 si a6, adic:

.
eliminarea mrimilor UA si UB din ultimele relatii se obtine:

(19)

Prin

(20
)
Acest tip de conversie intruneste avantajele CAN de tip paralel cu rezolutie
mic si se foloseste in aplicatii care nu necesit viteze de conversie extrem de mari. Continand
un numr relativ redus de componente (comparatoare) sunt mai ieftine decat cele de tip
paralel. Se utilizeaz la digitizarea semnalelor video, in osciloscoape digitale ultrarapide, in
aplicatii radar s.a.

In afar de tipurile de convertoare anolog-numerice descrise mai inainte exist,

desigur, si alte tipuri reprezentative, folosite indeosebi in structura voltmetrelor
numerice.Unele dintre acestea sunt prezentate in 9.3.

INTREBARI / SUBIECTE DE CONTROL

Ce se intelege prin conversia marimilor?
Descrieti relatia de conversie analog numerica.
Descrieti principalele operatii ce au loc in cadrul unui CAN
Prezentati si comentati structura unui dispozitiv de esantionare.
Prezentati si comentati principalele caracteristici ale unui CAN.
Comentati caracteristica de transfer a unui convertor analog numeric.
Comentati principalele coduri folosite in cadrul conversiei analog numerice.
Descrieti relatia de conversie numeric analogica.

Prezentati si comentati schema unui CNA

decadal, cod binar tensiune.
Dupa ce criterii pot fi clasificate convertoarele analog numerice?