Universitatea Politehnica Bucuresti,

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice,

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii

Analiza variationala
ANOVA
Student:
Andriescu Andreea
Profesor coordonator:
S.l. dr. ing. Petriceanu Constantin

Bucuresti, 2014

Cuprins:

Capitolul 1: Definirea temei

Capitolul 2: Domenii de aplicare

Capitolul 3: Principiul metodei

Capitolul 4: Studiu de caz

Capitolul 5: Bibliografie

Bucuresti, 2014

Capitolul 1: Definirea
temei

Metoda ANOVA a fost analizata de catre

matematicianul R.A.Fisher.
Metodele lui Fisher si generalizarile ulterioare sau consacrat sub denumirea de planificarea sau
programarea experimentelor, ori prescurtat
ANOVA.
Metoda ANOVA (Analysis of variance), reprezinta
unul dintre procedeele de prelucrare statistica a
datelor de observatie cele mai pertinente.

Bucuresti, 2014

ANOVA constituie o cale perfectionata

de rezolvare a testului egalitatii mai
multor medii. Testarea se poate efectua in
conditiile existentei mai multor grupe de
observatii provenite din variatia unui
singur factor (experiment unifactorial), doi
factori (bifactorial), mai multi factori
(multifactorial). Acestia pot fi la randul lor
la 2, 3, mai multe niveluri.

Bucuresti, 2014

1.2 Clasificarea tehnicilor

ANOVA
Cele mai des intalnite desing-uri de
cercetare experimentala utilizeaza una
dintre urmatoarele forme de analiza de
varianta:

-ANOVA simpla sau unifactoriala este

modelul cel mai simplu dintre tehnicile
ANOVA, fiind un corespondent al testului t
pentru doua esantioane independente;
-ANOVA cu masuratori repetate
este un
model corespondent al testului t pentru
doua esantioane perechi;

Bucuresti, 2014

- ANOVA factoriala cel mai utilizat fiind

bifactoriala este un model mai complex,
testand efectele mai multor variabile
independente
(factori)
asupra
unei
variabile dependente.

Bucuresti, 2014

Testul t

Testul t este o procedura de testare a

semnificatiei statistice a diferentei dintre doua
medii.
Tipuri de teste t:
Testul t pentru un esantion;
Testul t pentru doua esantioane independente;
Testul t pentru doua esantioane dependente.
Testul t pentru un esantion testeaza diferenta
dintre media unui esantion si media populatiei.
Mai general, diferenta dintre media esantionului
si o valoare de referinta.
Bucuresti, 2014

Testul t pentru doua esantioane

independente compara mediile a doua
grupuri formate din subiecti diferiti.

Testul t pentru doua esantioane

dependente testeaza diferenta dintre
mediile a doua esantioane dependente.
Constituie aceeasi variabila masurata in
doua momente diferite pe acelasi grup de
subiecti.

Bucuresti, 2014

Capitolul 2: Domenii de aplicare

Aplicarea metodei este influentata de tipul
experimentului. Acesta poate fi:
-cu efecte fixe sau model I;
-cu efecte variabile (aleatorii) sau model II;
-cu efecte mixte (acest model este o combinatie in
primele doua).

Tipul experimentului se deduce raspunzand la

intrebarea: Grupurile de date reprezinta toate
grupele in care experimenul este interesat?

Experimentul cu efecte fixe corespunde

raspunsului da si cel cu efecte variabile
raspunsului nu.

Bucuresti, 2014

O aplicatie deosebit de interesanta si in

acelasi timp importanta o are folosirea
metodei ANOVA la efectuarea incercarilor
interlaboratoare in scopul determinarii
abaterilor admisibile a dispersiei valorilor
masurate.

Analiza variationala ANOVA se poate

aplica in toate domeniile, de exemplu:
inginerie, psihiatrie, statistica.

Bucuresti, 2014

Capitolul 3: Principiul metodei

3.1 ANOVA simpla

ANOVA simpla permite evaluarea ipotezei nule

intre mediile a doua sau mai multe serii de date cu
restrictia ca acestea sa fie trepte ale aceleiasi
variabile independente.
Se va utiliza aceasta tehnica in situatia in care
exista o singura variabila independenta cu mai
multe trepte (mai mult de doua trepte si implicit
grupe de subiecti) si o singura variabila
dependenta.
ANOVA simpla permite compararea simultana a
trei sau mai multe grupe mentinand nivelul la
valoarea dorita, de maxim 0,05.
Bucuresti, 2014

Procedeul matematic implicat in ANOVA

simpla consta in analiza dispersiei
variabilei dependente.

In aceasta analiza dispersia totala are

doua componente:
-dispersia din interiorul fiecarui grup
format;
-dispersia intre mediile grupelor si marea
medie (media totala fara a tine cont de
grupele formate).

Bucuresti, 2014

Studiu de caz privind ANOVA

simpla
Un cercetator doreste sa urmareasca
efectul unei terapii asertive asupra stimei
de sine la debilii mintali. Toti subiectii
aveau un IQ intre 70 si 80 impartindu-i in
trei grupe de subiecti.

Din totalul de 15 participanti au fost

relizate trei grupe a cate cinci subiecti
fiecare.

O prima grupa a urmat o terapie

individuala bisaptamanala timp de o luna
de zile, cel de-al doilea grup a urmat o
terapie de grup in aceleasi conditii n timp

Bucuresti, 2014

La sfarsitul experimentului subiectii au

fost testati in ceea ce priveste nivelul
stimei de sine, care in acest caz constituie
variabila dependenta.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul de
mai jos:

Bucuresti, 2014

Pentru calcularea raportului F din

ANOVA simpla, cea mai usoara cale este
metoda denumita ABC, unde:

Unde: N- numarul total de subiecti;

n- totatul de subiecti ai grupei;
X- rezultatul unui subiect.

Bucuresti, 2014

Tabelul ANOVA se prezinta astfel:

Unde:
-suma patratelor (SS) este suma abaterilor
standard;
-media patratica (MS) este expresia ANOVA a
dispersiei esantionului;
-numarul de grade de libertate (df);
- raportul ANOVA (F);
-numarul de grupe (k).

Bucuresti, 2014

Calculand A, B si C obtinem:
A = 514+263+102= 879;
B = (50+35+20) / 15= 735;
C = (50) / 5 + (35) / 5 + (20) / 5 = 825.
Ca urmare tabelul ANOVA devine:

Bucuresti, 2014

F>Fcritic => se respinge ipoteza nula

Respingerea ipotezei nule arata ca cele

trei grupe nu sunt egale in ce priveste
media rezultatelor variabilei dependente.

Bucuresti, 2014

3.2 ANOVA cu masuratori

repetate
Daca ANOVA simpla era in analogie cu testul t
independent, ANOVA cu masuratori repetate este in
corespondenta cu testul t dependent.

Termenul masuratori repetate implica evaluarea

unui individ de doua sau mai multe ori in ceea ce
priveste variabila dependenta.

In aceasta situatie, suma patratelor totala si

implicit dispersia totala sunt impartite in trei
componente:
-dispersia dintre indivizi;
-dispersia datorata variabilei independente;
-dispersia reziduala.

Bucuresti, 2014

Tabelul ANOVA cu masuratori repetate:

Bucuresti, 2014

Unde:
-n este numarul de subiecti a unei grupe;
-N numarul de subiecti din experiment;
- k este numarul de repetari a testarii.
A, B, C si D se calculeaza dupa relatiile:

Bucuresti, 2014

Studiu de caz:
Un cercetator este interesat sa observe in ce masura
interactiunile sociale ale populatiei cu persoane
apartinand etniei rroma vor reduce atitudinea refractara
fata de acestia si vor elimina prejudecatile.
Drept urmare, sase subiecti sunt pusi sa interactioneze
zilnic cu un grup de alti sase minoritari rromi, in vederea
realizarii unui proiect comun timp de doua luni de zile.
Subiectilor li se aplica un chestionar validat de masurare
a atitudinii fata de rromi, realizat in vederea depistarii
impresiei populatiei majoritare asupra rromilor, pe o axa
acceptare-respingere. Scorurile mari arata un nivel crescut
de acceptare.

Bucuresti, 2014

 Subiectii

sunt testati de patru ori:

-inainte de inceperea experimentului;
-la o luna dupa declansarea proiectului comun;
-la finalizarea proiectului (dupa inca o luna);
-la o luna dupa terminarea proiectului.
Cum a influentat trecerea unui anumit interval
de timp atitudinea fata de etnia rroma?
Ipoteza pe care o lanseaza cercetatorul este:
persoanele cu cat interactioneaza mai frecvent
cu cei din etnia rroma, cu atat vor avea o
atitudine mai toleranta fata de acestia.
Ipoteza nula a cercetarii este: M1 = M2 = M3 =
M4

Bucuresti, 2014

Rezultatele celor sase subiecti la cele patru

testari sunt trecute in tabelul de mai jos:

Bucuresti, 2014

Tabelul ANOVA:

F>Fcritic
=>
ipoteza
nula este
respinsa,
constatan
du-se
diferente
semnificati
ve in ceea
ce priveste
mediile
celor patru

Bucuresti, 2014

3.3 ANOVA bifactoriala

In ANOVA factorial este vorba de studiul
influentei simultane a doua sau mai multe
variabile
independente
asupra
unei
variabile dependente.

ANOVA factorial conduce la calculul a

trei teste statistice F.

Se prezinta in continuare forma grafica

a unui design experimental bifactorial, in
care cele doua variabile independente au
cate trei trepte.

Bucuresti, 2014

Dupa cum se observa, din combinarea

celor doi factori fiecare cu trei trepte, se obtin
noua situatii experimentale diferite. Acestea
poarta numele de celule.

In cazul ANOVA factoriala exista patru

surse ale dispersiei totale, si anume:
-dispersia intracelula (echivalenta cu dispersia
intragrup);
-dispersia de-a lungul mediei liniilor;
-dispersia de-a lungul mediei coloanelor;
-dispersia datorata interactiunii dintre cele
doua variabile independente, suma ultimeler
trei fiind echivalentul dispersiei intergrup.

Bucuresti, 2014

Din aceasta cauza sunt testate trei

ipoteze nule in cazul ANOVA bifactorial:
-primele doua se refera la efectul
variabilelor independente luate separat
(media fiecarei linii este egala, respectiv
media fiecarei coloane este egala);
-cea de-a treia se refera la interactiune.

Pornind de la aceste coordonate se

prezinta tabelul pentru ANOVA factorial:

Bucuresti, 2014

Unde:
-l este numarul de linii (treptele variabilei A);
-c este numarul de coloane (treptele
variabilei B),
-df gradele de libertate

Pentru intracelule se calculeaza scazand

din df total celelalte grade de libertate
(linii, coloane,interactiune).

Utilizand aceasta metoda ABC in

calcularea celor trei F pentru ANOVA
factorial este necesar mai intai sa calculam
A, B, C, D si E.

Bucuresti, 2014

Unde:

Bucuresti, 2014

Studiu de caz:

Un cercetator doreste sa studieze in ce masura

relatarile martorilor oculari sunt influentate de
intrebarile adresate si de experienta subiectilor fata
de situatia in cauza, pentru a stabili gradul de
incredere in depozitiile martorilor.
In experiment, cercetatorul propune subiectilor sa
vizioneze un film despre un accident de circulatie.
Dupa vizionare le cere subiectilor sa estimeze viteza
cu care rulau masinile n momentul accidentului
(variabila dependenta). El este interesat de influenta
a doua variabile independente.

Bucuresti, 2014

O prima variabila este data de manipularea

experimentatorului. Astfel, el cere unui grup sa
estimeze viteza cu care s-au "zdrobit" masinile; unui al
doilea grup i s-a cerut acelasi lucru, dar foloseste
expresia "s-au lovit", iar in a treia situatie subiectii au
fost intrebati "ce viteza" aveau masinile in momentul
accidentului.

Cea de a doua variabila independenta luata in calcul

a fost experienta subiectiilor care a avut doua trepte:
soferi si ne-soferi. Avem asadar un model de ANOVA
factorial de tip 3x2 (trei linii si doua coloane).

Ipoteza cercetatorului este: relatarile subiectilor sunt

influentate atat de expresiile utilizate (intrebarile
anchetatorului) cat si de experienta subiectilor in
situatia descrisa, in sensul ca subiectii soferi pot estima
mai bine decat ne-soferii viteza de deplasare a masinii.

Bucuresti, 2014

Tabel date:

Bucuresti, 2014

Tabelul ANOVA:

Bucuresti, 2014

Asadar,
se
observa ca din
cele
trei
raporturi
F,
doua
sunt
semnificative
statistic F linii
(determinat de
factorul A) si F
interactiune
(determinat de
actiunea
comuna
a
factorilor A si B).
Bucuresti, 2014

Bucuresti, 2014