Sunteți pe pagina 1din 12

Teodor Stihi

Capitolul MK03

SISTEMUL R DE LOGICA

PROPOZIT
IONALA

25


IN CALCULUL PROPOZIT
DEZVOLTARI
IONAL

1.5

Din p.d.v. teoretic, calculul propozitional a fost complet definit


odat
a cu demonstrarea teoremei de completitudine. C
aci ea ne arat
a
c
a - organizat
a ca sistem formal deductiv (G) - logica propozitionala
cuprinde toate relatiile deductive valide. Pe de alt
a parte, prin proprietatea de consistent
a, nici o contradictie nu poate ap
area n acest
sistem. S
i totusi r
am
an destule aspecte, mai ales practice, putin sau
deloc abordate. C
aci asa cum probabil cititorul a observat, verificarea
validit
atii propozitionale se face, fie prin deductibilitate n G, fie prin
intermediul tabelelor de adev
ar. Ambele variante au un grad ridicat
de complexitate, deci nerecomandabile din p.d.v. practic.

1.5.1

Forma normala conjunctiv


a a unei fcc

Recunoasterea validit
atii unei fcc se poate face mai usor dac
a
aceasta este transformat
a, pe baza unor relatii de echivalent
a, ntr-o
asa numit
a form
a normal
a conjunctiv
a. Aceste echivalente sunt:
-legile de comutativitate (pentru si pentru )
P QQP

( comutativitate)

P QQP

( comutativitate)

25

-legile de distributivitate : ale fat


a de
P (Q R) (P Q) (P R) ( distributivitate),
respectiv ale fat
a de
P (Q R) (P Q) (P R) ( distributivitate),
-legile De Morgan
(P Q) Q P ,
(P Q) Q P ,
si legea dublei negatii
P P .
Cu ajutorul lor, orice f cc se poate transforma, printr-un sir de
echivalente logice, ntr-o conjunctie de disjunctii de atomi ai lui ,
simpli sau negati.
Exemplu.
= (P Q) (Q P )
Elimin
and pe baza echivalentei26
1 2 1 2
25 A

se vedea 1.3.4
se poate proba, ca si celelalte ecivalente anterioare, pe baza unui tabel de adev
ar; vezi

26 Ea

1.3.3.

26

IN CALCULUL PROPOZIT
1.5. DEZVOLTARI
IONAL

27

obtinem
(P Q) (Q P ) .
Prima parantez
a se transform
a, prin De Morgan, n = (P Q),
pentru ca aplic
and apoi -distributivitatea s
a obtinem
( Q) ( P ) ,
adic
a
((P Q) Q) ((P Q) P ) .
Prin -distributivitate
((P Q) Q) (P Q) (Q Q)
si
((P Q) P ) (P P ) (Q P ) .
Astfel nc
at
(P Q) (Q Q) (P P ) (Q P ) .
T
in
and seama c
a sunt valide urm
atoarele echivalente:
si (P P ) , pentru orice f cc , rezult
a n final pentru
FNC
urm
atoarea form
a normala conjunctiv
a (FNC
FNC) :
(P Q) (Q) (Q P ) .
Exercitiu Ar
atati c
a poate fi redus
a la una si mai simpl
a. Care?
Proprietate Conditia necesar
a
si suficient
a ca o FNC s
a fie valid
a
este ca n fiecare din termenii conjunctiei s
a apar
a c
ate un atom,
at
at simplu c
at
si negat.
Conditia este, evident, suficient
a, deoarece atunci c
and este ndeplinit
a,
FNC.
fiecare termen al conjunctiei este o fcc valid
a, deci si ntreaga FNC
Pentru a proba necesitatea trebuie s
a observ
am c
a dac
a un termen
al conjuctiei, adic
a o disjunctie de atomi simpli sau negati, nu verific
a
respectiva conditie, atunci putem g
asi un sistem de valori de adev
ar
al atomilor s
ai pentru care aceasta sa fie fals
a. (Alegeti, pe r
and, c
ate
un astfel de sistem pentru fiecare dintre cei trei termeni ai FNC din
exemplu. 27 )

1.5.2

Formule Horn si algoritmul Horn de stabilire a consistentei


lor

Formulele Horn sunt cazuri particulare de fcc aflate n FNC.


Definitie. O fcc este formul
a Horn dac
a este FNC si fiecare termen al conjunctiei contine cel mult un atom simplu (nenegat).
27 Sistemul ales nu trebuie s
a falsifice dec
at un singur termen, nu pe toti (ceea ce, n cazul
de fat
a ar fi si imposibil!)


1. LOGICA PROPOZIT
IONALA

28

Exemple. Dou
a dintre urm
atoarele fcc sunt formule Horn. Puteti
preciza care?
1 = (P Q Q) (Q R) (P Q R)
2 = (P Q) ((Q R) (Q R))
3 = (P1 P2 ) P1 (P1 P2 P3 ) (P2 P4 ) (P3 P4 )
Formula Horn bazic
a este acea formul
a Horn care nu contine .
De exemplu P , P Q R, Q R. Formulele Horn sunt conjunctii
de formule Horn bazice.
De remarcat c
a orice conjunctie de formule Horn este formul
a
Horn (nu si orice disjunctie!).
Formulele Horn bazice se mpart n trei categorii:
- cele care nu contin atomi simpli (nenegati), ca de pild
a (P QR);
- cele care nu contin atomi negati, ca de pild
a P1 ;
- si cele care contin ambele tipuri de atomi, cum ar fi (P Q Q)
Orice formul
a Horn din ultima categorie este logic echivalent
a cu
o fcc de forma unei implicatii ntre o fcc contin
and doar atomi simpli
si un atom simplu. De pild
a
(P Q Q) (P Q) Q
Formulele Horn din prima categorie sunt logic echivalente cu o
implicatie ntre o fcc contin
and doar atomi simpli si 0. 28 De exemplu
(P Q R) (P Q R) 0
Categoria r
amas
a o reprezint
a formulele atomice. De exemplu P1 .
S
i ele pot fi rescrise echivalent sub forma
P1 (1 P1 )29

Inlocuind astfel, n cele dou


a formule Horn din exemplele de mai
sus, formulele Horn bazice cu echivalentele lor logice, vom obtine
echivalentele:
1 ((P Q) Q) (R Q) ((P Q R) 0)
3 (P1 P2 ) (1 P1 ) ((P1 P2 ) P3 ) (P2 P4 ) ((P3 P4 ) 0)
Algoritmul Horn de stabilire a consistentei unei fcc Horn.
Reamintim c
a o f cc este consistent
a (vezi 1.3.5) dac
a exist
a un
model M astfel nc
at
M  .
Altfel exprimat, dac
a exist
a un sistem de valori de adev
ar pentru atomii ce i contine si pentru care valoarea de adev
ar a formulei
respective s
a fie adev
arat.
28 Aici
29 Aici

0 reprezint
a valoarea de adev
ar fals.
1 reprezint
a valoarea de adev
ar adev
arat.

IN CALCULUL PROPOZIT
1.5. DEZVOLTARI
IONAL

29

Pentru a verifica satisfacerea acestei conditii, plec


am de la fcc
obtinut
a din formula Horn prin transform
arile de echivalent
a explicate anterior. Asupra ei execut
am, n ordine, urm
atorii trei pasi:
Pasul 1. Marc
am fiecare atom P aflat ntr-o formul
a de tipul (1 P ).
Pasul 2. Dac
a apar subformule de tipul
P1 P n Q
unde toti Pi sunt marcati, iar Q nu este, atunci marc
am si pe Q.
Repet
am aceast
a operatie p
an
a la epuizarea subformulelor de tipul
mentionat.
Pasul 3. Dac
a n urma acestor operatii apare o subformul
a de tipul
P1 Pn 0
n care toti Pi au fost marcati, atunci formula Horn analizat
a este
inconsistent
a (i.e. contradictorie).

In caz contrar este consistent


a.
Exemplul 1. Aplic
and algoritmul Horn formulei 1 constat
am c
a
neav
and formule de tipul (1 P ), nu vom avea nici atomi marcati.
Deci nu vom putea nt
alni situatii de tipul celor de la pasul 3, situatii
ce conduc la inconsistent
a. Prin urmare formula 1 este consistent
a.
Pentru a g
asi un sistem de valori de adev
ar pentru P , Q si R astfel
nc
at 1 s
a fie adev
arat
a, observ
am c
a subformula (P Q R) 0 impune restrictia ca P , Q si R s
a nu fie simultan adev
arate. Aleg
and pentru R valoarea fals, r
am
ane a satisface doar conditia ca (P Q) Q
s
a fie adev
arat
a. Dar ea este chiar valid
a! Deci P si Q pot avea orice
valori.
Exemplul 2.
In cazul formulei 2 apar, la pasul 1, atomi marcati;
anume P1 . Aplic
and prima dat
a pasul al doilea, marc
am P2 . Aplic
andul a doua oar
a, marc
am P3 si P4 . Trecem la pasul 3 si constat
am aparitia
subformulei (P3 P4 ) 0 n care P3 si P4 au fost marcati. Concluzia:
2 este inconsistent
a.

1.5.3

Complexitatea algoritmilor. Problema P=NP

Aplicarea fiec
arui algoritm necesit
a parcurgerea unui num
ar de
pasi, num
ar ce depinde de complexitatea obiectului c
aruia i se aplic
a.
De pild
a, n cazul de fat
a, de complexitatea formulei Horn respective.
La r
andul ei, aceast
a complexitate se poate m
asura prin num
arul total de simboluri continute n formul
a.
Definitie. Un algoritm lucreaz
a n timp polinomial dac
a exist
a un
polinom p(x) astfel nc
at aplicat unui obiect de complexitate n s
a termine n mai putin dec
at p(n) pasi.
Proprietate. Algoritmul Horn lucreaz
a n timp polinomial. Mai
precis, dac
a este aplicat unei formule Horn contin
and n simboluri, el
d
a r
aspuns n mai putin de n2 pasi.


1. LOGICA PROPOZIT
IONALA

30

Pentru a verifica aceasta vom identifica n cazul de fat


a pasul cu
orice citire a formulei respective. Astfel algoritmul Horn ncepe cu
o citire simbol cu simbol a formulei pentru a identifica toate subformulele sale atomice. Apoi, la primul punct al algoritmului se
reia citirea, pentru a g
asi simbolurile 1 si a marca atomii respectivi. La punctul al doilea, se marcheaz
a atomii Q din subformulele
P1 Pn Q cu toti Pi marcati. La fiecare nou
a marcare de acest
tip, trebuie reluat
a citirea pentru a marca si noii atomi intrati n joc.
Dar aceasta reluare nu poate dep
asi num
arul subformulelor, deci nici
n. Pentru a obtine concluzia, mai trebuie efectuat
a o ultim
a citire.
Totalul va fi deci: 1 + 1 + n + 1 = n + 3 < n2 .
Clasa algoritmilor care lucreaz
a n timp polinomial se noteaz
a cu
P . Din p
acate, algoritmul Horn de stabilire a consistentei functioneaz
a
doar pentru formulele Horn, nu si pentru clasa tuturor fcc care sunt
n FNC. Nu se cunoaste nici dac
a un astfel de algoritm din clasa P
ar putea s
a existe.30

1.6

REZOLUT
IA

Sistemul formal G al logicii propozitionale prezint


a avantaje n ceea
ce priveste multitudinea regulilor deductive (at
at cele postulate c
at
si cele derivate).
Rezolutia este la r
andul s
au un sistem formal (notat R), dar construit pentru a permite, nu deductibilitatea, ci verificarea validit
atii31 .

In acest scop fcc sunt considerate de la nceput n FNC.


Regulile dedutive ale sistemului R sunt:
R1) Din si din rezult
a .
R2) Dac
a este o subformul
a a lui si dac
a , atunci din
se deduce 0 , unde 0 se obtine prin nlocuirea n a unora32 dintre
aparitiile subformulei cu .

1.6.1

Clauze. Rezolventa a dou


a clauze.

Intruc
at orice formul
a este acum o FNC, termenii conjunctiei din
care este alc
atuit
a vor fi disjunctii de atomi simpli sau negati. Aceste
din urm
a formule le vom numi literale si le vom nota cu Li , i = 1, 2, . . ..
De exemplu, formula
1 = (P Q Q) (Q R) (P Q R)
30 Aceast
a celebr
a problem
a, reformulabil
a n termeni mai generali, poart
a numele de problema P = N P , considerat
a ntre cele mai importante 7 probleme ale matematicii contemporane, solutia urm
and a fi recompensat
a cu 106 $.
31 De fapt, a
sa cum vom vedea, verificarea inconsistentei. Reamintim ns
a c
a pentru orice
fcc : este valid
a este inconsistent
a.
32 Dac
a apare n n mai multe locuri, putem nlocui doar pe unele dintre ele cu .

1.6. REZOLUT
IA

31

are literalele
L1 = P, L2 = Q, L3 = Q, . . .
Datorit
a comutativit
atii disjunctiei logice, ordinea literalelor n
interiorul primului termen al conjunctiei 1 este indiferent
a, la fel
cum este si ordinea elementelor n multimea {L1 , L2 , L3 }.
Datorit
a comutativit
atii conjunctiei logice, este convenabil a considera ns
asi formula 1 ca pe o multime si anume o multime de
multimi de literale; anume
{{P, Q, Q}, {Q, R}, {P, Q, R}}.
Definitie Orice disjunctie de literale (sau multimea cu care se
identific
a prin conventia f
acut
a) se numeste clauz
a.

In acest sistem logic orice formul


a va fi identificat
a asadar cu o
multime de clauze.
Proprietatea 1. Dac
a si sunt clauze si sunt egale ca multimi,
atunci
.
Demonstratia este imediat
a, pe baza comutativit
atii disjunctiei logice.
Proprietatea 2. Dac
a si sunt FNC, iar ca multimi sunt egale,
atunci
.
Demonstratia se bazeaz
a pe regula deductiv
a 2 si pe comutativitatea conjuctiei logice.
Aceste dou
a propriet
ati ne permit asimilarea FNC cu multimile
de clauze, deci cu notiuni si moduri de operare familiare din teoria
multimilor.

In continuare vom defini notunea de rezolvent


a a dou
a clauze.
Definitie. Dac
a C1 si C2 sunt dou
a clauze, prima contin
and atomul
P , a doua - negatia sa - P , atunci clauza
R = (C1 {P }) (C2 {P })
se numeste rezolvent
a a celor dou
a clauze C1 si C2 .
Grafic, vom reprezenta relatia ntre cele trei clauze astfel

Exemplu Fie C1 = {P1 , P2 , P3 } si C2 = {P2 , P3 , P4 }.


Deoarece P3 C1 si P3 C2 putem g
asi o rezolvent
a prin eliminarea
lui P3 :


1. LOGICA PROPOZIT
IONALA

32

Dar mai putem g


asi si alt
a rezolvent
a prin eliminarea lui P2 :

Deci n anumite situatii, rezolventa nu este unic


a.
Cele trei reguli deductive derivate, utilizate n sistemul formal R,
sunt:
1) Dac
a este fcc, iar este fcc obtinut
a din ea prin algoritmul
de aducere la FNC atunci ` .
2) Dac
a este FNC, iar i - una din clauzele sale, atunci ` i .
3) Dac
a este FNC si este o rezolvent
a a dou
a din clauzele sale,
atunci ` .
Ele pot fi demonstrate plec
and de la regulile R1 si R2.

1.6.2

Completitudinea sistemului R.

Sistemul formal R este complet, n sensul c


a pentru orice fcc
putem demonstra n R c
a este consistent
a sau c
a este inconsistent
a.
Fie o astfel de fcc n FNC. Vom defini, prin inductie, sirul de
multimi de clauze notat Rez n () pentru n = 0, 1, 2, . . . .
Pasul 0
0: Rez 0 () este multimea clauzelor lui .
Pasul n (pentru n > 0): Rez n () este reuniunea dintre Rez n1 () si
multimea tuturor rezolventelor unor perechi de clauze din Rez n1 ().
Se constat
a c
a, plec
and de la multimea finit
a Rez 0 () fiecare pas
produce tot o multime finit
a.
Pe de alt
a parte, acest sir cresc
ator de multimi este alc
atuit doar
din literalele lui , multime de asemenea finit
a. Drept urmare sirul

1.6. REZOLUT
IA

33

Rez n (), de la un anumit termen n sus stationeaz


a:
Rez n+1 () = Rez n ().
Acest ultim termen l vom nota Rez () si el contine toate clauzele
derivabile - ca rezolvente - plec
and de la . Privindu-le ca fcc, acestea
reprezint
a toate consecintele logice ale fcc , iar Rez () corespunde
conjunctiei lor.
Consecint
a Dac
a este FNC si Rez (), atunci este inconsistent
a.
Demonstratie Dac
a Rez (), atunci exist
a un n astfel nc
at
n
Rez (). Dar
/ Rez 0 (), deoarece nu poate fi o clauz
a (vezi
definitia clauzei). Asadar trebuie s
a existe un termen de ordinul m n
sir astfel nc
at
/ Rez m () si Rez m+1 ().
In acest caz se obtine
ca rezolvent
a a dou
a clauze din Rez m (). Acestea nu pot fi dec
at de
forma {P } si {P }, unde P este un atom din (explicati!).
Conform celor mai sus discutate, {P } si {P } sunt consecinte logice ale lui , deci si conjunctia lor: {P P }, care este o contradictie!
Ceea ce ncheie demonstratia.
Exemplul 1. Consider
am formula n FNC, , alc
atuit
a din urm
atoarele
trei clauze:
C1 = {P1 , P2 }, C2 = {P1 }, C3 = {P2 }
si care compun multimea notat
a mai sus Rez 0 ().
Intruc
at:

vom obtine
Rez 1 () = {C1 , . . . , C5 }.
Iar la pasul al doilea obtinem

Ceea ce conduce la concluzia c


a este inconsistent
a ( iar este
valid
a).
Exemplul 2. Consider
am formula n FNC, , alc
atuit
a din urm
atoarele
trei clauze:
C1 = {P1 , P2 }, C2 = {P1 , P2 }, C3 = {P1 , P2 }.

34

1. LOGICA PROPOZIT
IONALA

Ele reprezint
a multimea Rez 0 () si obtinem ntr-o prim
a etap
a
De unde Rez 1 () = {C1 , . . . , C4 }.
Apoi n a doua si ultima etap
a, din C3 si C4 otinem C5 = {P1 }.

Intruc
at din Rez 2 () = {C1 , . . . , C5 }. nu se mai pot obtine noi clauze,
rezult
a c
a
Rez 2 () = Rez ().
Deoarece
/ Rez (), este consistent
a. Adic
a exist
a un sistem
de valori de adev
ar pentru cei doi atomi ai s
ai pentru care s
a fie
adev
arat
a. Aceste valori corespund conditiei ca toate cele 5 clauze
din Rez () s
a fie adev
arate33 ; n particular C4 si C5 , adic
a P2 s
a fie
adev
arat
a, respectiv P1 s
a fie fals
a.
Observatie important
a. Acest ultim exemplu l
amureste de ce c
and

/ Rez (), atunci este consistent


a. Cu alte cuvinte, de ce procedeul
descris la nceputul acestui paragraf decide, n cazul oric
arei FNC,
dac
a este consistent
a sau nu.
Din acest fapt decurge si completitudinea sistemului R.

33
Intruc
at

este adev
arat
a, toate conscintele ei trebuie s
a fie adev
arate.

1.7. EXERCIT
II

1.7

35

EXERCIT
II

1.
1.Exprimati urm
atoarele fcc:
P Q, P Q, P Q
prin fcc echivalente utiliz
and doar conectivele si .
2.
2.Exprimati urm
atoarele fcc:
P Q, P Q, P Q
prin fcc echivalente utiliz
and doar conectivele si .
3.Verificati, utiliz
and tabele de adev
ar, care dintre urm
atoarele
3.
fcc:
(P Q) ((P R) Q)
(P Q) (P Q)
(P (Q R)) (R P )
((P Q) R) (P S)
este: valid
a, inconsistent
a, consistent
a.
4.
4.Verificati care dintre urm
atoarele echivalente au loc:
(P Q) R (P Q) R
(((P Q) Q) Q) P Q
(((P Q) P ) P ) (R S) R
P ((P Q) (P Q)) Q
5.
5.Explicati de ce pentru orice fcc si conditia

este echivalent
a cu inconsistenta fcc:
( ) ( ).
6. Determinati o FNC av
and urm
atorul tabel de adev
ar:
P
0
1
0
0
1
1
0
1

Q
0
0
1
0
1
0
1
1

R
0
0
0
1
0
1
1
1

0
1
1
1
0
0
0
1


1. LOGICA PROPOZIT
IONALA

36

7.
7.Cum putem uiliza rezolutia, i.e. algoritmul 1.6.2, pentru a ar
ata
c
a:
a) este valid
a, b)  ,

c) 2 ,

unde si sunt fcc?


8. Utilizati rezolutia pentru a ar
ata c
a fcc:
(P Q R) (P R) (Q R) P
este valid
a.
9. Utilizati rezolutia pentru a ar
ata c
a:
(P Q) (P Q)  P

10. Utilizati rezolutia pentru a ar


ata c
a:
P Q 2 (P Q) (P Q)

11. Verificati care dintre urm


atoarele formule Horn sunt consistente, iar n caz afirmativ precizati un sistem de valori de adev
ar care
s
a fac
a formula formula respectiv
a adev
arat
a:
(1 P1 ) (1 P2 ) (P1 P2 P3 P4 )
(P1 P2 P4 P5 )(P1 P2 P3 P4 P6 )(P5 P6 P7 )(P2 P3 )(P7 0)

(1 P1 ) (1 P2 ) (P1 P2 P4 P3 ) (P1 P5 P6 ) (P2 P7 P5 )


(P1 P3 P5 P7 ) (P2 P4 ) (P4 P8 ) (P2 P3 P4 P9 )
(P3 P9 P6 ) (P6 P7 P8 ) (P7 P8 P9 0)
12. S
a consider
am urm
atoarea fcc n forma normal
a disjunctiv
a34 :
(P1 Q1 ) (Pn Qn ).
C
ati pasi sunt necesari pentru a o transforma ntr-o FNC? Lucreaz
a algoritmul acesta n timp polinomial?

34 Forma normal
a disjunctiv
a - FND - a unei fcc este o disjunctie de conjunctii de atomii
lui , simpli sau negati, alc
atuind o fcc logic echivalent
a cu .