CULEGERE DE PROBLEME Ac AS Lucia PopaCuprins: L Coordonate ceresti. Orientarea cu ajutorul astriloy IL Migcarea aparent a Soarelui. Coordonate ecliptice IIL Migearea aparenti a Lunii. Faze. Eclipse... IV. Distante unghiulare, dimensiuni si paralaxe. V. Timpul in astronomie. VI. Legea atractiei universale. Legile lui Kepler . VIL. Migciri in camp gravitational. VIIL. Stele duble $i multiple ..... IX. Luminozitate, strilucire, magnitudine X. Instrumente astronomice . XL. Aplicatii ale analizei spectral XIL Probleme de trigonometrie sferies. Migedri prop XIII. Evolutie stelari... XIV. Probleme date la olimpiade in 20141. Coordonate ceresti. Orientarea cu ajutorul astrilor Repere pe cer. Stabiliti coordonatele ecuatoriale ale urmatoarelor puncte fundamentale de pe sfera cereascai gi constelafiile in care se afld acestea, Punct pe sfera cereasca Declinafia Ascensia dreapti | Constelatia Polul Nord cerese Polul Sud ceresc Polul Nord ecliptic Polul Sud ecliptic Polul Nord galactic Polul Sud galactic Punctul vernal ‘Punctul autumnal Punctul solstfiuiui de tari Punctul solstifiului de vara ‘Centrul Caii Lactee 1, Lace indltime maxima fafi de orizont ajunge Sirius pentru un observator din Galafi? (8 = - 16° 42°) Si se afle latitudinea locului de observafie pentru care Sirius ajunge la zenit. 2. Care este declinafia unei stele care trece prin zenit in timpul migcdtii aparente diume a bolfii ceresti,intr- un Joc aflat la latitudinea de 45°? Calculati inéljimea minima a stelei fafa de orizont. 3. Ce condific indeplinese stelele care sunt circumpolare pentru un observator aflat in Bucuresti, la latitudinea @ = 44°25°? 4, Steaua Mirfak (@ Per) are declinafia 5 = + 49°51” si ascensia dreapti a = 3h 24min. S& se determine {ndljimea maxima si minima fata de orizont a stelei pentru un observator aflat la latitudinea @ = 50°. Sa se afle momentul sideral al observatiei atunci cénd steaua Mirfak ajunge la un unghi orar H= 90° . 5. Se misoari distanta zenitald a stelei Polaris din mai multe locuri de observatie si se gisesc urmatoarele valori: 21 = 42°; 22 = 0° ; zs = 90°; z= 20°. Sai se determine latitudinea fiecdrui loc de observaie. Care este regiunea pentru care stelele care au culminatia superioard la o indilfime h >0° sunt circumpolare? 7. Care este distanfa zenitald meridiand a stelei Vega (la culminafie superioara), la latitudinea de 45°? Determinafi momentul sideral in care Vega ajunge la culminate inferioars. (RA=18h36min56s ; DEC=38" 47°01") | 6. Care este regiunea de pe suprafata Piméntului pentru care stelele care ajung la Zenit risar si apun? | 8. Steaua Kochab (B UMi) este observati 1a culminafie superioara la indlfimea hy = 55° 48° 6” si la culminajia inferioari, 1a inalfimea hp = 24° 58° 56”. Si se determine Iatitudinea locului de observatie si declinatia stelei Kochab. 9. fn decursul unei nopfi, 0 stea a traversat meridianul ceresc de doud ori: la culminagia inferioard, la ‘indljimea de 14° 14° gi la culminafia superioara la inaljimea de 80° la sud de zenit. S& se determine latitudinea geograficd a locului de observate @, declinatia stelei 8 si anotimpul in care au fost efectuate observatiile. 10. Se observit steaua Dubhe (@ UMa) din 2 locuri diferite. Din primul loc de observatie se determing indltimea maxima si cea minima a stelei fata de orizont 78° 15° si hy= 21° 45°. Din cel de-al doilea loc, | inilfimile extreme ale stelei sunt: H; = 81° 45° gi Hz = 41° 45°, Sa se determine declinatia stelei Dubhe si Iatitudinile celor dou’ locuri de observatie.11, Steaua Arcturus (a Boo) are declinafia 6 = +19°. La ce inalfime maxima fafa de orizont ajunge Arcturus pentru un observator aflat la latitudinea @ = 45° 2 Cat este iniltimea minima fajd de acelasi observator? De la ce latitudine se poate observa steaua Arcturus ca stea cireumpolard? 12, Unobservator aflat la Tropicul Racului urmireste doua stele cu declinafiile 5,=+45° si 82=-45° a) Calculati inalfimile maxime si minime fat de orizont pentru acel observator. b)Cat este distanfa zenitald meridiand minima a celor doua stele pentru un observator de la latitudinea de 45°? 13, fn timpul misoarii aparente diurne a sferei ceresti, o stea atinge indljimea maxima hy.= +60" gi indltimea minima by = -10°. Calculati declinagia stelei si latitudinea locului de observatie. De la ce latitudine minima steaua se vede ca circumpolar’? 14. _ O stea atinge indlfimea maxima faf4 de orizont hy = +50°la sud de zenit si iniljimea minima, hy =+15° Ja culminatia inferioard, in timpul miscarii sale aparente diume. Si se afle distanfa polard a stelei gi Iatitudinea locului de observatie. De la ce latitudine minima steaua se vede ca circumpolar&? 15. Sa se afle distanta zenitalé meridiana la culminafie superioara a stelei Alcaid (n UMa) pentru un obser- vator aflat la Cercul Polar de Nord. Declinatia stelei este 5=+49°. La ce indlfime minima ajunge Alcaid pentru acel observator? 16. Cunoscéind latitudinea geograficd a unei localitifi ca fiind 43° 53°, si se afle declinafia stelei la care ' s-adeterminat distanfa zenitala meridian& 18° 53” . (ONAA 2012) 17. Steaua Rigel ( B Ori) are declinafia 5= - 8° si ajunge la indltimea maxima faja de orizont de + 32°. Sise afle latitudinea locului de observafie si iniltimea minima fat& de orizont. 18. Din ce zon a Paméntului (de la ce latitudine) se poate observa steaua Proxima Centauri, dacd declinatia sa este 5 = — 61°? Din ce zon a Piméntului nu se mai poate observa steaua Sirius, Ssiius =-17°? 19. La un moment dat, distanfa zenital aparenti a stelei Spica este de z’ = 69°45". Stiind cd refractia astronomica este dati de formula R = 58,2" tgz’, si se afle distanfa zenitala adevaraid, corespunzitoare momentului dat, | | 20. Ce declinafie minima au stelele circumpolare pentru un observator de pe paralela 45°? Dar dacd este la altitudinea de 2000 m? Se determina in doud cazuri: a) neglijénd refractia astronomics; b) considerand corecjia de refracfie la orizont, R= 34”. Raza medie a Pimantului este Re= 6371 km. 21. Sa se calculeze distanfele zenitale meridiane 1a care ajunge steaua Sirius (8 = -16° 42°) pentru un observator aflat la: a) Tropicul Racului, b) Tropicul Capricomului, c) Cercul Polar de Nord. 22. S& se determine declinafia si ascensia dreapti a unei stele care ajunge le zenit fn ziua echinocfiului de toamnd, la miezul nopjii. Observatorul se afla in Galafi. 23. La.ce latitudini sunt posibile urmatoarele situay a) Castor (a Gem, declinafie 6=+ 31° 53") este circumpolari; b) Betelgeuze (a Ori, 6=+ 7° 24”) culmineazs la zenit; ©) a Cen (= ~60° 50°) ured la indltimea maxima de 30°, 24, Latitudinea unui Observator din Romania este de 45°. calitor spre EST, plecand de la Observator, pentru a ajunge in punctul in care ceasul c&létorului este tot timpul in urmi cu o ord fafa de ora local? Raza Piméntului este Rp = 6371 km (ONAA 2010)25, Intr-un anumit loc de pe Pamant, Deneb (a. Cyg) culmineaza inferior la indltimea de 2° 58° 56" si superior Ia indlfimea de 87° 39° 4”, Calculati declinatia stelei Deneb gi latitudinea locului de observatic. (ONAA 2010) 26. Un satelit se roteste in jurul Paméntului pe o orbit circulard situaté in planul ecuatorial al acestuia, Un observator din Teheran aflat la latitudinea g = 35,6° , observa ca satelitul are unghiul zenital z= 46° atunci cénd traverseazi meridianul locului. Calculeazi distanfa de la satelit la centrul Pémantului (in raze pimdntesti). (OLA 2009) 27. Te afi in Galati (p= 45°) si observi Soarele, la amiaza, la o inaljime h = 68,5° fata de orizont. Determina latinudinea locului de pe Pamént din care Soarele se vede in acelasi moment exact deasupra capului. 28, Te afli pe 0 planeta necunoscuta gi observi c& Soarele, la amiazA, ajunge la indltimea maxima fata de orizont de 80°. in acelasi moment, un alt observator aflat pe planet la 1000 km distanfi de tine, c&tre nord, observa Soarele exact deasupra capului. Calculeazd raza planetei pe care te gasesti. 29. Te afli pe o planet necunoscutt, sfericd, cu suprafaja de 412 520 000 km? si observi Soarele, la amiazi, exact deasupra capului. La ce indltime fafa de orizont se vede Soarele, in acelasi moment, dintr-un punct aflat pe planeta la 400 km distant de tine, care sud, pe acelasi meridian ? 30. Un om avénd inaljimea h= 1,8m, face ocolul Pamantului mergénd pe jos in lungul Ecuatorului. 2. Calculafidiferenfa dintre lungimea drumului parcurs de varful capului si respectiv de varful picioarelor . ° , Calculati acceasi diferent dact omul face ,ocolul Paméntului” parcurgand in intregime paralela de 45". 31. Mai jos aveti comunicatul unui astronom fotograf, din care lipseste o sectiune: “Sunt in Egipt, la latitudinea 9, si stau pe unul din colfurile piramidei lui Keops (care este o piramida oarecare cu baza patrat). Soarele a apus de céteva ore si observ, indreptat cdtre est, risiritul Lunii exact pe directia punctului cardinal est. Mutindu-mi privirea cu 90°, observ, de-a lungul muchiei piramidei, Steaua Polaré, ‘Ducdndu-mé in coljul opus al piramidei, constat c& pe directia muchiei celelalte se afld o stea cu declinatia 3. Folosindu-mi trepiedul cu inalfimea reglabild in intervalul (Om - Im) reusesc, dupa céteva calcule, sa determin {ndlfimea piramidei firé a face misurdtori decét la nivelul solului....” Explicafi cum a reusit astronomul si calculeze indlfimea piramidei si si exprime declinatia 5 a stelei necunoscute in functie de latitudinea g. (ONAA 2012) 32, Pe ecuatorul terestru exist un atol de unde, de pe cel mai tnalt punct al su, Steaua Polar apare ca circumpolar8. Gasiti intlyimea acestui atl. Coreofia de reffacjie atmosferick la orizont are valoarea R = 35”. Steaua Polara are coordonatele ecuatoriale a = 2h 32’, 5 = 89° 16”. (OIA 2009) 33, Doua stele avand coordonatele a = 18h, 8: = +40°, respectiv a2 = 6h, 8: = +10° sunt observate la aceesi inilfime deasupra orizontului, una la culminafie superioard, iar cealalti la culminafia inferioari. La ce latitudine gi in ce moment de timp sideral este posibilé observafia? 34, Un cdlator se apleacd deasupra unei fintani si vede steaua Capella (a= Sh 13min, 8 = +47°57°) oglindita in apa. La ce latitudine goografica se afla calatorul si care este momentul de timp sideral al observatici? 35. Un astronom a observat trecerea unui astru 1a meridian la momentul sideral @ = 7h 35min 15s gi a determinat distanta zenitali a acestuia, z = 44°15’, S& se afle coordonatele ecuatoriale ale astrului stiind latitudinea locului de observatie g = 46°. 36. Unghiul orar al unei stele este H = 18 h atunci cénd distanfa sa meridian’ este z= 40°, Cat va fi unghiul rar al stelei atunci cnd ajunge la aceeagi indltime, dupa trecerea la meridian?Il. Miscarea aparenti a Soarelui. Coordonate ecliptice 1. Pentru un observator de Ia latitudinea 9 care este cea mai mare indlfime a Soarelui fad de orizont, in decursul unui an ? Dar cea mai mica inaltime? Precizati valorile coordonatelor ecuatoriale $i ccliptice (geocentrice) ale Soarelui la inceputul fiecdrui anotimp astronomic. 2. De lace latitudini se poate vedea Soarele 1a amiaz exact la zenit, in data de: a) 21 martie; b) 22 iunie; c) 23 septembrie ; d) 22 decembrie? 3. De lace latitudini se poate vedea Soarele 1a amiazi, 1a orizont, in zilele de: a) 21 martie; b) 22 iunie; c) 23 septembrie ; d) 22 decembrie? 4. Care este iniljimea maxima faj de orizont la care ajunge Soarele in migcarea sa aparenti anuali, pentru un observator de pe Pimant aflat la urmatoarele latitudini geografice: a) 9= 0°; b) 9=+ 23,5"; c) p= + 66,5"; d) p= + 90°? Reprezinta traiectoria aparent& a Soarelui zilele de solstifiu la aceste latitudini. 3. fn figura 1 este reprezentati miscarea Pimantului in jurul Soarelui, iar in figura 2, miscarea aparenta a Soarelui deasupra orizontului, vizutd de un observator aflat in emisfera nordica. Cirei pozifii din figura 1 fi corespunde traiectoria aparenta (1) din figura 2? Dar traiectoria aparent (2)? Explicafi cum poate fi determinati din fig. 2 latitudinea observatorului, (OISP 2007) va —S— oa Soe = By “Tos a Cone Postion Poation © N 7 -G- Poalion @ fig. 1 fig. 2 6. Lace dat avem cea mai lung zi- lumina i cea mai scurté noapte din an in fara noastra? Dar pentru cineva aflat la Cercul Polar de Nord? La ce dat avem cea mai lung noapte din an in fara noastra? Dar pentru cineva aflat la tropicul Capricornului? 7. a) Stabilifi intervalul de valori in care se ineadreazé coordonatele ecliptice heliocentrice ale Pamantului gi Lunii pe parcursul unui an tropic, la inceputul fiecirui anotimp astronomi ’b) Determinafi longitudinea ecliptic& (aproximativa) a Soarelui la trecerea prin perigeu si apogeu. 8. Lao anumiti dati, noaptea la Cercul Polar de Nord dureazi 24h. Cat de lungii e noaptea la acecasi dati, la Cercul Polar de Sud? 9. in ziua de 15 mai, declinatia Soarelui este de 18° 56/, Care este latitudinea unui observator pentru care Soarele ajunge la inalfimea maxim’ fafa de orizont de 64° 45!? 10. Ascensia dreapti a Soarelui pe data de 1 iunie este 4 h 35 min, iar declinafia este 22° 00’. Si se afle longitudinile gi latitudinile ecliptice ale Soarelui si Lunii, Luna find in faza de Prim Patrar . 61, Cat este lungimea umbrei unui gnomon de 1 metru, la amiaza, in Galafi, (p= 45°) in data de: a) 22 iunie; b) 22 decembrie; c) 21 martie; d) 23 septembrie? 12. a) in ziua solstifiului de var, la amiaz&, lungimea umbrei unui stilp vertical este egala cu indlfimea sa. Determinafi latitudinea locului de observatie. b) La 23 septembrie, la amiazi, lungimea umbrei unui gnomon este egala cu indltimea sa, Determinafi latitudinea locului de observatie. 13, Determinafi diferenfa longitudinilor geografice a dou’ puncte de pe Ecuator deasupra cérora stafioneazi dou’ baloane meteorologice situate la altitudinile hy = 2km gi respectiv, hy = 6km , astfel incét pentru unul dintre baloane Soarele si risard, iar pentru celilalt balon, Soarele si apuni, Rp = 6378km (ONAA 2013) 14. fn figura alaturatd este reprezentati proiectia umbrei unui stilp pe peretele unei case. Cunosti indljimea stélpului hy, si lungimile segmentelor de umbré proiectate pe sol Iy si respectiv pe perete ly. Calculeazs distanta zenitalé a Soarelui in momentul reprezentat in figuri. (OJAA 2007) 15. Un elev din Campina (cp =45°18") observa intr-o zi c&, la amiazi, umbra meridian a gnomonului siu inalt de 1 m are lungimea de 1,2 m. Sd se determine declinafia Soarelui in acel moment. 16. Care este latitudinea locului de pe Pimént, pentru care centrul Soarelui se afl la orizont la miezul nopfii de 22 iunie, in ipoteza ca n-ar exista refractie atmosferica? Cum afecteaza valoarea objinuti anterior corectia | de refractie atmosfericd R = 34"? Dar daca observatorul se aflé pe varful unui munte cu indlfimea de 200m? 17. Doi calatori pleaci din Galati in ziua de 10 iulie, in acelasi moment, unul spre rasdtit si celalalt c&tre apus, | pe directia paralelei geografice. Ei parcurg in fiecare zi cate 30° longitudine, Ce distanf& parcurge intr-o zi fiecare célitor? La ce dati se vor intdlni? Rp = 6370km stelei Aquarius. Se poate determina epoca in care a triit ace] imparat? 19. Marea piramida a lui Keops de la Giseh (Egipt) a fost construita in jurul anului 2560 iHr. in ce constelatie se afla Soarele la acea vreme, la momentul solstifiului de vari? 20.in jurul anului 1100 i.Hr., astronomii chinezi au descoperit c’, in ziua solstifiului de vari, indltimea Soarelui la amiazi, era de 79° 7’, iar la solstifiul de iam, 31° 19°. La ce latitudine s-a facut observatia? Care era atunci inclinarea eclipticii pe ecuator? (ONAA 2005) 21. in data de 21 martie, un astronom aflat fa latitudinea 0° se hotiraste si prelungeasc& observarea apusului Soarelui, urcnd intr-un balon, in momentul in care discul Soarelui este tangent fa orizont, deasupra acestuia. Balonul se ridic& vertical de la sol astfel inedt astronomul continua si vada Soarele tangent la orizont. La ce inaltime trebuie s& se g&seasc balonul dupa un minut ? | 18. Se stie c, pe vremea impiratului chinez Von Vang, la solstifiul de iam, Soarele se gisea in vecinitatea ! 22. {n a doua jumitate a lunii martie, planeta Mercur se giseste aproape de eclipticd, la 10° est de Soare. La ce latitudine este mai usor de observat planeta cu ochiul liber iin ce moment al zilei ? (ONAA 2008) 23, Trezindu-va dintr-un somn letargic, descoperifi c& vi aflaji pe un atol nelocuit, situat exact pe ecuator. Soarele stréluceste, nu aveti la voi decat costumul de baie. Putefi spune, dup ce trece o or’, dacd acasi, in| Roménia, este iam’ sau vara ? (ONAA 2007)24. Exploratorul polar Mih&ifi se afla la Polul Nord pe toatl durata zilei polare, El are indlfimea de 1,75m. Care este lungimea minima a umbrei sale ? (ONAA 2010) 25, Primavara astronomicd a anului 2013 a inceput la 12h3 min, dupa ora Greenwich-ului, Ia 20 martie. {n ce zi si la ce ord a inceput dupa ora Bucurestiului ? Ce ora sideralii a fost la amiaz’, Ia 21 martie, la Bucuresti ? 26. Determinati ziua primei opozifi a lui Jupiter, stiind cd la | ianuarie, Apamini= 99° 55°si As= 306° 55°, coordonate heliocentrice. Perioada siderala a planetei Jupiter este T;~ 11,8ani. 27. {ntre 8 si 10 mai 2000 s-au aflat in conjunctie cu Soarele trei planete strlucitoare : Mercur, Jupiter si Saturn. {n ce constelatie s-a putut produce acest fenomen ? S-a putut observa si, daca da, in ce moment al zilei ? (ONAA 2008) 28. in ce perioada a anului suntem atunci end Soarele oculteaz steaua Aldebaran (a Tau) ? Dar atunci cand oculteazi steaua Regulus ? E posibil si oculteze steaua Betelgeuse ? Argumentafi. 29. Pe un spargitor de gheaja s-a masurat, la miezul noptii, inaltimea marginii inferioare a Soarelui, h= 14°11°S" . Dectinafia Soarelui era 6 = 21°19°34" , iar semi-diametrul aparent al siu d= 15°47". S& se calculeze latitudinea locului Ia care se afla nava in momentul observat 30. Masurdnd inaljimea Soarelui la amiaza zilei de 21 iunie, s-a gasit h = 57°, iar la amiaza zilei de 22 decembrie, hz = 10°. Si se determine latitudinea locului de observatie si declinatia Soarelui in acele zile. 31. Presupundind cd cele 12 constelafii zodiacale au aceeagi intindere pe eclipticd, s& se precizeze constelatia jn care Soarele petrece cel mai pufin timp. Justificafi. 32. Un aviator, zburéind la altitudinea de 10 km, vede Soarele rasarind. Dup’ cat timp un observator de pe Pamént, aflat sub avion, va vedea Soarele résirind? Rp = 6370 km. 33. Sean este in Manila si merge cu automobilul personal cltre nord, 1a ora pranzului, El nu vede bine masina din fafa lui pentru cé lumina Soarelui se reflect fn luneta (geamul din spate) masinii din fafa si lumina ajunge direct in ochii lui. Geammul din spate al masinii A formeaz un unghi de 52°18? fafa de sol, cum se vede in desen, Raza AB este paralelé cu solul. a) fn aceast& situatic, care este altitudinea Soarelui? b) —_Daci latitudinea orasului Manila este 14°36” N, cat este declinafia Soarelui? ¢) Estima data la care ar putea avea loc aceasta situafie. (OISP 2008)34. Determinafi indlfimea Soarelui la trecerea la meridian, in 22 decembrie, pe canalul ce leaga Marea Baltica de Marea Albi, unde inaljimea polului ceresc este 64°33”. 35. Luna, aflata in faza de Prim Patrar, oculteaz steaua Spica. fn ce anotimp are loc observafia? La ce ord a risdrit Luna in acea zi? 36, Pe 23 septembrie, Jupiter a fost in cuadraturd vesticd, iar Marte s-a aflat la opozitie. in ce constelafii au fost observate aceste planete? Ce valori au avut longitudinile lor ecliptice? 37. Ne aflém la latitudinea de 60°, la amiaza zilei de 21 martie. A) Cat este lungimea umbrei unui stlp cu indlfimea de 2 m? B) Care sunt longitudinile ecliptice ale Lunii, aflaté in faza de Ultim Pitrar si planetei Saturn, aflatd la opozitie? 38. Ne afldm la latitudinea de 20°, la amiaza zilei de 22 decembrie. A) Ct este lungimea umbrei unui gnomon cu indlfimea de 1 m? B) Care sunt longitudinile ecliptice ale Lunii la faza de Lund Plind si planetei Mercur, aflaté in conjunctie inferioara? 39. Ne aflém la Polul Nord, la amiaza zilei de 22 iunio. A) Cat este lungimea umbrei unui gnomon cu indlfimea de 1 m? B) Care sunt longitudinile ecliptice ale Lunii la faza de Ultim Patrar $i planetei Marte, aflati la cuadraturd estica? 40. Pe data de 22 iunie a avut loc o eclipsi total de Lund. Ce longitudine eclipticd avea Luna in acel moment | si in ce constelatie s-a observat fenomenul? 41. Completati tabelul urmator: Corpuri Perioada | Longitudine ecliptici heliocentric | Longitudine ecliptic& ceresti sideral’ Ja 1 mai 2006 la 1 mai 2015 Mereur: 88z, 22 ‘Venus 224,72 286" Terra 365,25 2 2207 Marte 687 z 131 Jupiter 11,8 ani 224° Saturn 26,5 ani 131” Uranus 84 ani 3437 ‘Neptun 165 ani 319" Pluto 248 ani 266” 42. Unde se giiseste Sirius (a = 6h 41min) in 21 martie la 0 ord dupa apusul Soarelui? Dar la 23 septembrie, lao ord dupa rasdritul Soarelui? 43. Intr-un punct din emisfera nordic& se determin latitudinea cu o tija vertical cu indltimea de 2,5 m. La ora 3h 40min timp sideral, la culminafia supericaré a Soarelui, umbra tijei are lungimea de 3,831 m. Care este latitudinea locului de observafie $i ziua in care s-a ficut observatia, daci declinatia Soarelui este 5 = +15°20"? 44. In ce perioadi a anului se poate observa din Leningrad (@ = 59°57’) fenomenul “noptilor albe”? 45. Pe planeta Mercur este instalat un gnomon cu indltimea de I m. Se observa ci lungimea minim& a umbrei sale, la amiaza zilei mercuriene, este de 0,5 m. La ce latitudine se afl gnomonul si la ce distant’ fata de Ecuator? Diametrul planetei este de 4878 km, iar planul ecuatorului planetei coincide cu planul orbitei sale in jurul Soarelui. 9IL Migcarea aparenta a Lunii, Faze. Eclipse 1. Pentru un observator aflat pe suprafafa Lunii, ce interval de timp trece intre: a) rasaritul gi apusul Soarelui; b) rasiritul si apusul PAméntului. 2. _ {Ince faza trebuie si fie Luna pentru ca : a) si fie posibilé 0 eclips de Lund ; b)si fie posibild o eclips& de Soare ; ¢) si risard la ora 12h ; d) s& apuni la ora 12h ; e) si fie posibila o eclipsi de Luna peste 7 zile. 3. Luna va rastiri dup miezul noptii, la ora 0:24, ea avand in acel moment declinafia de 5°. Desenafi forma pe care o va avea zona luminat a discului aparent al Lunii si explicai rationamentul facut. 4. a) Poate fi vazuti o eclipsi total de Soare la miezul nopfii? Justificafi rispunsul. 'b) Poate avea loc o ocultatie a planetei Venus in timpul unei eclipse de Lund? Justificafi rispunsul. 5. Sa se reprezinte partea luminati de pe discul Luni, atunci cfind aceasta se afla la o elongatie de : a) 45°; b) 90°, c) 135°,d) 180° la Vest fafi de Soare. Aceeasi cerinfé pentru situafia in care Luna este la Est fat de Soare. 6. La22iunie, vazut fard instrument, discul Soarelui este “ciobit” in partea dreapta, Este inceputul sau sfargitul unei eclipse de Soare? Analizati cazurile posibile. (ONAA 2006) 7. in ce perioada a anului suntem atunci cfind Soarele oculteaz steaua Regulus? fn ce constelatie se afld Luna in ace! moment, dac& este in faza de Lund Plind? 8. De ce planeta Mercur nu a fost niciodaté ocultat de Lund aflata in faza de Lun’ Plind, Primul Patrar sau la Uitimul Patrar? in ce conditii ar putea oculta Luna planeta Mercur? 9. Se poate observa Luna la faza de Luni Plind, in tuna iunie, de la polul nord ? intre ce date calendaristice se: pot observa eclipsele de Luna la polul nord? (ONAA 2006) 10. Un explorator ajunge la 15 aprilie la Polul Nord al Pémdntului, iar un alt explorator soseste la 15 | nojembrie. Argumentind, precizafi care din cei doi poate observa o eclipsi de Soare. Se pot oare observa, de | Ja Polu! Nord al Paméntului, eclipsele de Lund ce au loc in iunie si noiembrie ? Argumentafi rispunsul. 11. a, Dac secera Lunii este foarte subjire si aproape de litera “C”, atunci va mai fi vizibili Luna peste trei zile? B. Presupunem cd azi Luna este la Primul Patrar si oculteaza steaua Aldebaran (alpha Tauri). in ce anotimp al anului ne gisim? (ONAA 2008) 12. Atunci cénd distanfa unghiularé dintre Soare si Lund este de 45 grade, cum apreciaz un observator terestru imaginea Lunii proiectati pe sfera cereasca: a. un disc circular cu o margine ingusti, in forma de secerd, luminati, iar restul discului este intunecat; b. un disc cu o margine ingusti, in forma de secers, intunecata, iar restul discului este luminat; c. un disc circular cu o jumatate luminati gi cu cealalta jumdtate intunecatd. Justificd rispunsul corect. 13. Atunci cand distanfa unghiulara dintre Soare si Lund este de 120 grade, cum apreciazi un observator terestru imaginea Luni proiectata pe sfera cereasca: a. un dise circular cu o margine ingusti, in formé de secerd, luminati, iar restul discului este intunecat; b. un disc cu o margine ingusti, in forma de secerd, intunecats, iar restul discutui este luminat; : c. un dise circular cu o jumitate luminati si cu cealalté jumatate intunecatd. Justificd rispunsul corect. 1014, PamAntul este un corp opac, de aceea, pe directia Soarelui, in sens opus lui, se formeazi un con de umbra {in care nu ajung razele de lumina ale Soarelui. Conul de umbra geometric al Paméntului este marginit de razele de lumina ale Soarelui, tangente la suprafata Paméntului. Datoritd refractiei astronomice, razele Soarelui sunt deviate la trecerea prin atmosfera terestri cu aproximativ 1°. Conul de umbra real al Pamantului este mérginit de razele de lumina ale Soarelui, deviate la trecerea prin atmosfera. a. Cunoscdnd distanja medie de la Pamént la Soare 149,6 milioane km si raza Soarelui, 696 000 km, aflafi ‘naljimea conului de umbri geometric al Paméntului si indlfimea conului de umbré real al Pamdntului, exprimate in raze terestre. Raza medie a Pamantului este egala cu 6371 km, b. Stiind ca distanfa minima dintre Luna gi Pamént este de 363 258 km, stabilifi dact Luna poate trece prin conul de umbré real al PimAntului. Ce legituri existi intre rezultatul objinut si aspectul Lunii in timpul fazei totale a unei eclipse de Luni? (ONAA 2011) 15. a, Si se calculeze ce suprafoyi acopera pe Pamant zona de umbra produsé in timpul unei eclipse totale de Soare, daci Luna este in acel moment la perigeul orbitei sale ( rp = 363 258 km). Se consider’ suprafaja aflati in umbra Lunii, plana si perpendiculara pe directia Lund — Soare. b. Din cauza interactiunii mareice dintre Pamént si Luni, Luna se indeparteazi de Pimant cu 3 cm/an. nu vorn mai putea observa eclipse totale de Soare de pe Pamant? raza Lunii — 1738 km, raza Soarelui — 696 000 km, raza Pimantului, Re= 6371km, distanja medie Pamént- Lund — 384 400 km, excentricitatea orbitei Lunii, e, = 0,055. (ONAA 2005) 16, Calculafi latitudinea ecliptic maxim a Lunii, aflati in opozitie, pentru care e posibila observarea unei eclipse de Lund: a) parfiale; b) totale. 17. Un observator de pe PAmént urmireste 0 eclipsi total de Soare. ‘A. Ce duratd determini, daci pomeste cronometrul in momentul primului contact s ultimului contact? B. Din punctul de observare al eclipsei este emis, timp de At = 0,5 secunde, un fascicul laser spre punctul de prim contact. in ce moment trebuie sii inceapi emisia fasciculului dac& numai jumatate din lumina emisi ajunge pe Soare? Se consider Luna perfect sferic& si se neglijeazA reffactia astronomicd, iar traiectoria Lunii poate fi considerati, pe durata eclipsei, rectilinie, Se cunose: distanfa pnd la Lund in momentul eclipse, 4, = 374 000 km, distanta medie Pamant - Lund, d = 384 400km, diametrul Lunii, D,= 3474km si perioada orbitald a Lunii, T= 27,3 zile. (ONAA 2009) opreste in momentul 18. fn data de 1 iunie 2011, 1a ora 21 TU, a avut loc 0 eclipsa parfiala de Soare vizibild din emisfera nordic& a Paméntului, iar in data de 15 iunie 2011, a fost vizibila de la noi o eclipsi totalé de Lund la ora 20 TU. Estimati data si ora la care Luna a fost in faza de prim patrar in iunie 2011. (ONAA 2012) 19. La 7 februarie, Luna a fost la Ultimul Patrar. Care a fost ascensia ei dreapti? (ONAA 2008) 20, La 22 decembrie, in timpul unei eclipse totale de Lund, se produce o ocultatie a lui Jupiter de citre Luna. Precizafi in ce constelatie se afla Jupiter si in ce pozitie se afla el relativ Ia Soare si Pamant. (ONAA 2008) 21. Doui persoane aflate pe Ecuatorul terestru si separate cu aproape 180° in longitudine, observa, in acelasi moment, pozifia Lunii in raport cu fondul cerului. Dac& declinatia Lunii este zero, si se faci o schifa a situafiei prezentate si si se calculeze diferena aparentii dintre as drepte vizute de cele dou persoane, ‘Se cunose: distanfa medie dintre centrul Paméntului si centrul Lunii, r= 384 400km, diametrul Paméntului, D=12742km, 22, a) Calculafi lifimea conului de umbra al Piméntului la distanta la care orbiteaza Luna si durata maxima a unei eclipse totale de Luni. b) Catculafi lijimea benzii de totalitate in timpul unei eclipse de Soare, vizuta de Ja Eouator. Considerim ci Luna se afla la perigeul orbitei sale, r, = 363 258 km. ul23. Configurafiile Lunii. Deoarece inclinajia planului orbitei Lunii fafi de planul eclipticii este foarte mica, distanfa unghiulara dintre Soare si Lund, apreciat de pe Pamant, poate fi acceptatl ca find egala cu diferenta longitudinilor ecliptice geocentrice ale avestora (Iy,—s) aga cum indic& figura alaturatd. Sa se precizeze valorile distanfelor unghiulare dintre Soare si Lund, precum si diferenfele longitudinilor cecliptice ale acestora, atunci cand: a) Luna si Soarele sunt in conjunctie fafa de Pamant; ) Luna gi Soarele sunt in opozitie fata de Pamant; ©) Luna se aflé la Primul Patrar; 4) Luna se afld intr-un octant, 24, Aceasta e 0 imagine compozité din timpul unei eclipse parfiale de Lun’. a) Stiind c& diametrul unghiular aparent at Lunii este de 31’, si se estimeze diametrul unghiular al umbrei Paméntului la nivelul orbitei Lunii. b) Stiind perioada siderali de rotafic a Lunii in jurul Paméntului, T=27,3 zile, sd se afle durata aproximativi | a.acestei eclipse partiale, (OISP 2008)IV. Distanfe unghiulare, dimensiuni si paralaxe 1. Soarele are diametrul de aproximativ 1 400 000 km, Dac vrem s& realizim un‘ model la sari al Sistemului solar, cat trebuie si fie scara de reprezentare astfel incat Soarele si aibi diametrul de 14 cm? Estimafi distanfele pand la planete si dimensiunile Pimantului in acest model. 2. In modelul descris mai sus, calculafi cat ar fi distanfa pnd la cea mai apropial& stea (4,3 a.l), pind la centrul galaxiei noastre (27 000 a.l.) si cat de mare ar trebui sé fie reprezentarea gal (diametru =100 000 a.1). 3. Dacdi ne propunem si realizim un model la scar al Grupului Local de galaxii si vrem s& reprezentim galaxia noastré printr-un nasture (diametru 1 cm), ct va fi distanta pénd la galaxia Andromeda? ( estimatii la 2,6 milioane a.l.) Dar pind la Roiul de galaxii din Virgo? (50 milioane a.l.) 4. Stiind cd Luna se afla la 0 distanfé medie de 384 400 km gi are diametrul aparent de 31°, s& se afle raza Lunii si paralaxa diumd orizontala ecuatoriald. (Rranan= 6378 km) 5. Din doui observatoare diferite de pe glob, A si B, aflate pe acelasi meridian, se observa in acelasi timp un astra a cérui distant zenitalé este 24 = 30° fata de observatorul A si z= 45° fat de observatorul B. Suma celor dou’ paralaxe geocentrice in'raport cu cele doud observatoare, este pr+ p2= 70°. Se cere distanta de la astra la centrul Pimantului, exprimata in raze terestre. 6. Stiind cd o pat solara are diametrul unghiular de 0,7”, ce valoare are diametrul siu liniar (in km)? 7. Paralaxa Soarelui este 8,8”atunci cfind raza discului siu aparent este 16° 1”. Determinafi raportul Rae! Rei 8. Planeta Marte, aflata in opozifie, ajunge la distanta de 78 milioane km fai de Pamant. Stiind c& raza planetei Marte este de 3380 km, sf se calculeze diametrul su unghiular aparent. 9. — Cei doi satelfi ai planetei, Phobos si Deimos, pot fi observafi la distanfele unghiulare maxime fafa de limbul planetei: @ puonos ~ 33,17” si apamos = 1” 35°. S& se calculeze distanfele reale (in km) de la suprafata planetei la cei doi satelifi. Ry = 3380km 10. Sa se determine diametrele unghiulare aparente ale Soarclui, Péméntului si Lunii, vizute de pe suprafata planetei Marte, aflati la cuadratura estici. Raza orbitei planetei Marte este de 1,52 UA. Diametrele liniare sunt dsoare™ 1 392 000 km, dosntn = 12 740 km $i drina= 3 440 km, 11, Diametrele unghiulare maxime ale planetelor Venus si Marte, vizute de pe Pamant, au valorile 64,5” si, respectiv, 18°. Semiaxele mari ale orbitelor lor sunt a; = 108 milioane km, respectiv, ay = 228 milioane km. Si se afle diametrele reale ale celor dou planete. Se considera orbitele planetelor aproximativ circulare. 12, a) Cit este clongatia maximd a planetelor Mercur, Venus, Pamént si Marte, vazute de pe Jupiter? ) in ce interval maxim de timp, inainte de risSrit $i dup apus, se pot observa planetele Mercur si Venus de pe Pimant? Se vor considera declinatiile planetelor si Soarelui egale cu 0° (@ wecur = 57,9 milioane km, vens = 108,2 milioane kin, aygane = 227,9 milioane km, jpier= 778,3 milioane km.) 13. Un observator aflat pe Venus determina ci diametrul unghiular al Paméntului este de 62,8”. Si se afle distanfa intre Venus si Pamnt in momentul observatiei. Diametrul Paméntului este de 12756 km. 14. Supergiganta Betelgeuse, vazuti de pe Pamént, are diametru! unghiular 0,044” si se afla la distanta de 427 all, fafa de noi, Calculafi diametrul liniar al supergigantei, exprimat in km gi in UA. 1315. Folosim unde radio pentru a comunica cu un robot de pe suprafata planetei Marte. Cat dureazA pan’ cfind este recepfionat un mesaj? Distanja Marte — Pamént variaz intre 56 si 400 milioane km. 16, O sondi spafialé ajunge la Pluto (40 UA) Cat dureazai si ajunga semnalul radio de la sonda la Pimént? 17. Galaxia noastri are 0 raz de 30 kpc gio grosime de 600 pe. Dac in galaxia noastra se produc cinci explozii de supernova la fiecare 100 de ani, edt de des ne putem astepta si se produc& o explozie intr-o vecinitate cu 0 raz de 100 de parseci a Soarelui ? Se considera ci stelele sunt uniform distribuite in galaxie. 18. fn roiul de galaxii Abell 2218, densitatea este de 40 galaxii intr-un (Mpc)’. Sa se estimeze distanta medie dintre galaxiile aflate in roi. 19. in roiul de galaxii Virgo existi aproximativ 100 galaxii care acoper pe cer o regiune de 6°x6°. Distanta medie pand la roi este de 15 Mpc. Si se estimeze distanta medie dintre galaxiile aflate in acest roi. 20. Esti cosmonaut in prima misiune care ajunge pe Marte. Find pe Marte constaji c& discul solar este observabil sub un unghi de 22°,7. Stiind c& raza Soarelui este egal cu 109 raze terestre, calculeaza in edt timp Jumina ajunge de la Soare la Marte. (OJAA 2009) 21, Nebuloasa M 57, aflata la 2300 ani h de noi, are diametrul unghiular d = 90°. Considerand ca viteza de expansiune a ¢i este de 50 km/s, calcula in ce an a avut loc explozia din care s-a format M 57. 22. _Completati datele care lipsesc din urmétorul tabel: Planeta Paralaxa diuma | Distanfa pani la] Diametrul real al | Diametrul Cin aresee) {planeti(inUA) | planetei (inkm) __| unghiular aparent Mereur 9,495 4880 Venus 0,694 24” ! ‘Marte 16 6784 | Tupiter az ar ‘Saturn 0195) 120 000 Uranus 18,18 380" ‘Neptun 0,302 50800 Pluto 39 0,106" 23. Completati datele care lipsese din urmatorul tabel: ‘Numele stelei Paralaxa anual Distanfa a stea Ga fa pand Ta Gin aresec) parseci) stea Cin ani lumina) Procyon (CMi) 0287 Proxima Centauri 1347 Sirius (CMa) 8,65 ‘Vega (Lyr) 0,133 Arcturus (Boo) 33,58 Altair (Aql) 4,950. Capella (Aur) 0,071 Deneb (Cyg) 500 Polaris 652, 24. S& se determine diametrul stelei B Ceti in kilometri, stiind cd diametrul siu unghiular este 0,065”, iar paralaxa ei este de 0,024”. 42S. Cate planete de dimensiunea Paméntului ar putea si incapai in interiorul planetei Jupiter?(Ry = 11,2 Ro). CAte planete de dimensiunile lui Jupiter pot st incapa in interiorul Soarelui? (Rs = 9,74 Ry) 26. in urmi cu 14,83 ani astronomii puteau observa detalile inelelor lui Saturn. Anul acesta Satur se afl la opozifie si inelele par pentru observatorul situat pe Pamént foarte pufin inclinate faf de directia de observare. a) Dac& diametrul aparent al planetei Satum in acest moment este de 19”, determinafi raza ecuatorialé a planetei b) Satelitul su cel mai mare, Titan, se observa la distanta unghiulara maxima de 3,273” spre vest de planet. {fn uma cu 8 zile era la aceeagi distanfd, insd spre est. Calculafi masa planetei Saturn. ©) Presupundind cé ar exista un ocean suficient de mare, planeta Saturn s-ar scufunda sau ar pluti la suprafata acestuia? Justificafi rispunsul. (ONAA 2009) 27. Steaua dubla n Cas are o paralaxi anual de 0,181” si o distanja unghiulard intre componente de 12,5”. Determinati distanfa dintre cele dou’ componente, exprimata in unitii astronomice, 28. Din materia Pamdntului se face un cablu de lungime egalaicu distanfa de la Pamdnt pénd la: A. Soare; B. Proxima Centauri; C. Nebuloasa din Andromeda. Evaluati diametrul cablului in fiecare dintre situafii, cunoscand raza medie a Paméntului (6371 km), unitatea astronomicd (1,496% 10° km), distanfa pnd la steaua Proxima Centauri (1,34 pc), distanfa pnd la “nebuloasa” (galaxia) din Andromeda (0,7 Mpc). (ONAA 2006) 29, Cele sapte stele principale ale Ursei Mari se afl la distanfe diferite fafi de noi. Satelitul Hipparcos a misurat cu o precizie extraordinara paralaxe la mai mult de 200 000 stele, printre care gi pe cele ale stelelor din asterismul Ursei Mari. Pe baza datelor din tabel, notafi aceste stele in ordinea crescdtoare a distanfei. (1 mas = 1 milisecunda de arc) Nr.de ] Denumire [Nume | Paralaxd (mas) Distanfa (al) ordine Bayer Dubhe a 2638 Merak B 41,07 Pheeda 1 38,99) Megrez 6 40,05 Alioth = 40,30 Mizar t 41,73 ‘Alcaid 7 32,39) 30, Ramiasifele unei supernove se misc cu aproximativ 1000 km/s. Presupundind ci acestea se afla la 10 pe distany de noi, aflafi cu ct se modifica diametrul unghiular al nebuloasei supernovei in fiecare an. 31. Ecoul unui semnal radar trimis spre planeta Venus aflatd la digresiune vesticd (elongatic vestic& maxima, egal cu 48 de grade) se intoarce dup 664 de secunde, Utiliznd aceasta informatie, deducefi valoarea uunitiii astronomice. (ONAA 2006) 32. Galaxia Andromeda, aflatd la 2,6 milioane a.l., se apropie de galaxia noastra cu 300 km/s, Dimensiunile lare ale galaxiei Andromeda sunt 190°x60°. a) Estimafi diametral liniar al galexici si unghiul de nclinare al discului stu galactic pe directia razei vizuale. Considerim cd discul galactic are forma circular. ) Calculafi dupa céi ani galaxia Andromeda igi va dubla dimensiunile unghiulare aparente, pentru un observator de pe Pamént. 1533. Determinafi viteza unghiulara de rotatie a Soarelui in jurul axei proprii, urmirind deplasarea unei pete solare pe suprafafa sa. Aflati perioada de rotafie a Soarelui in jurul axei proprii. O pati solari aflati la o fine mai mare se va deplasa mai repede sau mai incet? Justificati, (OISP 2009) 34. Pentru a determina distanja Pimént-Soare, Edmond Halley a propus,in 1716, folosirea tranzitului planctei ‘Venus prin fata discului solar. $tim ci diametrul unghiular al Soarelui este de 32° si este parcurs de planeta Venus in 8 h. Se mai stie ci distanfa unghiulara dintre Soare gi Venus, vazuti de pe Pimant, are o valoare maxima egal cu 46°. S-au ficut dou mAsurdtori (in 1761), din doud localitifi aflate pe acelasi meridian, dar la latitudini diferite, 9291 = 86°. Prima a fost estimatd la 5,89 h, pe traiectoria AA’ , a doua, de 5,50 h, pe traiectoria BB’, ca in figura de mai jos. S-a calculat deschiderea unghiulara vizutd de pe Terra intre A” 5i B”, care este produsi de diferenta latitudinilor observatoarelor, Cu aceste date, explicafi determinarea distanjei Soare-Pamant prin metoda lui Halley.35. Tranzitul lui Venus. Folosind informatiile numerice existente pe desenul din figura de mai jos, si se determine: diametru! unghiular al Soarelui, diametrul unghiular al planetei Venus, viteza de deplasare a umbrei lui Venus pe discul solar $i durata anului venusian, 2004 and 2012 Transits of Venus 2012 Venn Transit. (cc Cea ‘Contact Times (Geacentrio Coordinates) 1 2051329 UT WH 053255 UT Greast = 08:19:44 UT TL = 110633 UT WW =112859UT Feed Expauak, NASWGSFC Fieure 1 - Path of Venus across the Sun's disk on 2004 June 08 and 2012 June 06 36. Una din marimile utilizate pentru a caracteriza activitatea Soarelui este aria petelor solare. Ca unitate de misura se foloseste 0 milionime ( milionth) adic& 0,000001 din aria emisferei vizibile de pe Pamant a Soarelui. In tabelul urmator sunt trecute valorile medii anuale ale ariilor regiunilor cu pete solare incepand cu anul 1974 pana in 2005. 4) Trasafi graficul variafiei ariei activititi solare in funcfie de timp; b) Determinati valoarea medic a duratei unui ciclu de vatiafie a activitafii solare si abaterea fiecdrui ciclu de la valoarea medie; ¢) ince an va atinge aria activititii solare urmétorul maxim? ‘Anul Aria ‘Anul ‘Aria, ‘Anul ‘Anul ‘Aria activitatii activitagii activitatii solare solare solare (milionth) (milionth) (aailionth) 1974 400 1982 2277 1990 1998 763 1975 166, 1983 944, 1991 1999 1162 1976 169 1984 i 1992 2000. 1614 1977 347 1985 179 1993 2001 1704 1978 1368 1986 125 1994 2002 1828 1979 2189 1987 295 1995 2003 1099 1980) 2160 1988 1352, 1996 2004 660, 1981 2270 1989 2579. 1997 2005 542, 17V. Timpul in astronomie 1, Dacé cerul ar fi acoperit permanent de nori, cum s-ar putea masura timpul?” 2. Se poate imagina un ealendar cosmic, in care un an calendaristic si reprezinte intreaga durata de existen{d a Universului, de 13,7 miliarde de ani. A) Cati ani vor fi reprezentafi de 1 zi din acest calendar? b) in ce moment al calendarului cosmic: + s-a format galaxia noastra? (acum 12 miliarde de ani). ~ s-a format sistemul solar? (acum 4,6 miliarde de ani).. ~ a.apirut viafa pe Pamént? (acum 2 miliarde de ani).. ~ au disparut dinozaurii? (acum 65 milicane de ani) au apirut primii hominizi? (acum 60 milioane ani ~au fost pictate pesterile de la Altamira? (acum 35 000 de ani).. ~ au fost construite marile piramide din Egipt? (acum 4000 de ani ~ a privit Galilei spre cer cu un telescop, punnd bazele astronomiei moderne? (in anul 1609 e. 3. O planets indreaptd spre Soare mereu aceeasi fafa. Cate zile siderale are un an pe planeta respectiva ? 4. Care este diferenta de timp local (mediu solar) intre Moscova $i Cluj, stiind c& Iongitudinile acestor ‘orage sunt 2h 30min 30s si 1h 34min 24s? Dar diferenta de timp legal? 5. Care este diferenfa de timp civil si de timp legal la un moment dat, intre localitafile Sulina si Turnu- Severin, stiind c& longitudinile acestor localitifi sunt Ly = 1h S8min 42s, respectiv La= 1h 30min 12s? 6 astronomi observ o eclipsi de Lund. Cel din Bucuresti ( L; =1h 44min 23s ) inregistreazd inceputul ceclipsei Ia ora siderald 6, = 19h 25min, iar celilalt observa inceputul eclipsei la ora siderali €2= 19h 15min. A) Sa se afle longitudinea celui de-al doilea observator; b) Pe ce dati a anului are loc fenomenul, daca eclipsa incepe la Bucuresti exact la miezul noptii? : 7. a) Dac pendula aratit intr-o localitate timpul civil 13h 0Smin 22s in momentul in care timpul universal este 11h 00min 00s, cat este longitudinea acelei localititi? b) Daca ceasul arata timpul legal t = 9:00 in momentul in care timpul universal este TU = 6h, cat este | longitudinea observatorului? | 8 La I iunie, cadranul solar al Catedralei din Strasbourg arati la un moment dat ora 13h 30min. Cat este ora legal corespunzitoare? Lsastoug = + 5° 20°. Ecuatia timpului (ttn): min - ne | Cost soir renetnonte wot +4— +p + oO | “5 ! “0 —C5esulsotar |_| romane mums jiaftit ea a Tow Vv WVn Vm x Xt x 189. La ce moment de timp sideral va trece Soarele la meridianul superior, la 5 zile dupa echinoctiul de primavara? (OJAA 2012) 10. Un turist aflat pe data de 15 septembrie in Montreal ( L = - 73° 30°), citeste pe un cadran solar ora 11h 15min. Care este ora legala in ace! moment? Dar ora GMT? 11. Daca fn acest moment timpul sideral este 4h, peste céte ore va trece 1a meridianul locului de observare steaua Vega, cu ascensia dreapti egali cu 18h 35min? 12. in ziua de 21 martie, la un moment dat, unghiul orar al stelei Dubhe ajunge la valoarea H = 90°, Stiind coordonatele locului de observatie (g =44° 35° si L = 1h 50 min ) precum gi ascensia dreapti a stelei Dubhe ( a= 1th 2min ), si se calculeze timpul sideral, timpul universal si timpul legal in momentul observatiei. 13. La 1 ianuarie, la ora 0 GMT, a avut loc o eclipsé total de Soare. in 3 ianuarie, la ora 0 GMT, s-a produs © ocultafie a Iui Jupiter de c&tre Lund, iar in 5 ianuarie, a ora 0 GMT, s-a produs o ocultatie a planetei Venus de catre Luna. Ce alt fenomen astronomic s-a mai produs in luna ianuarie a acelui an? 14. fn vacanja, Gigel_pleacd cu iahtul intr-o croazierd pe ocean. Jahtul nu are sistemul GPS, dar dispune de un orologiu care indicé Timpul Universal si instrumente de masurare a altitudinii astrelor, Ajutafi-l pe Gigel si afle coordonatele geografice ale locului in care se giseste si si determine in ce directic trebuic sé se indrepte pentru a ajunge la cel mai apropiat firm. Se vor analiza urmatoarele cazuri: a) Este ziua echinocfiului de primavard, Soarele se vede la amiaza la o altitudine de 75° spre sud, iar ceasul indied ora 22.00 TU; b) Este ziua solstifiului de vari, Soarele ajunge la amiaza la altitudinea de 47,5° spre nord, iar ceasul indicd 07a 6.00 TU; ©) Este miezul nopfii (timp local), Polaris se vede la o altit 4) Timpul local este 6.00, timpul universal este 11.00, iar pozitia constel altitudine a Polului Sud Ceresc de 33°, spre sud. fine de 67° iar ceasul indic& ora 1.00 TU; iei Crucea Sudului indic& 0 15, Intr-un an cu activitate solaré maximé s-au defectat toi satelijii de comunicafi, inclusiv cei GPS. fn ziua de 20 februarie, un cApitan de vas trebuie si determine coordonatele geografice ale navei sale, observénd trecerea la meridian a stelei Sirius, la ora 23h 15min 34s TU, El constat& c& Sirius ajunge la acea ord la indlfimea maxima de 50° . Explicati metoda folositi de cépitan si determinafi latitudinea si longitudinea.., locului, cunoscénd declinatia si ascensia dreapti a stelei Sirius.(a= 6h 45min ; 8 = - 16° 42°) 16. a) Care este intervalul de timp sideral dintre culminatia superioard a stelei Aldcbaran (RA = 4h 36m, DEC = 16°31’) si culminafia superioard a stelei Vega (RA = 18h 36m, DEC = 38° 47")? ) Care sunt zilele din an in care cele dou stele culmineazd superior exact la miezul noptii? ¢) Lace inalfime ajunge fiecare, pentru un observator de la latitudinea de 45° 17. Un astru este observat Ja zenit la ora legala 21h 30min, pe 23 septembrie. Coordonatele locului de observatie sunt @ = 45°, L = 29°, Sa se afle declinatia astrului, momentul sideral si momentul de timp civil al observatiei. 18. Un satelit este observat Ja meridianul locului Ia ora legald 17h 35min. Sa se afle momentul sideral al observatiei. Se cunose: L = 1h 34min si timpul sideral Ia ora OTU Ja Greenwich Oy¢ = Lh 3min. 19. Intr-o sear de iama, steaua Betelgeuse se observa la meridianul locului, la culminatie superioara. La ce ori legala si in ce moment de timp local a fost ficuti observatia? Se cunose: ascensia dreaptii a stelei ‘a= 5h3Smin, longitudinea locului de observafie, L = 23° si momentul sideral al miezului nopfii la Greenwich, a= 4h. 1920. intr-o noapte steaua Spica se observa exact deasupra punctului cardinal sud, la ora legal 22h. S& se afle momentul de timp universal si local al observaiei. (a= 13h 25min, L = 27°) Sai se estimeze data la care a fost Picutt observatia. 21. Roiul deschis Praesepe (a = 8h 39min ; 8 = +19° 40") este observat la culminafie superioard din Bucuresti (9 = 44? 25° ; L= 1h 45min) in ziua echinoctiului de primvard. La ce inaljime a ajuns deasupra orizontului si la ce or a fost ficuta observafia? (timp legal) 22. Steaua Antares (a Sco) are coordonatele ecuatoriale a = 16h29min gi 8 = - 26°25" si este observati din Iasi (9= 47,17", L = 27,57) la culminatie superioara pe 30 iunie. La ce inilfime a ajuns deasupra orizontului si la ce ori a fost Ricutd observafia? (timp legal) 23, Intervalul de timp dintre dou conjuncfii ale unui asteroid care orbiteazi Soarele, observat de pe Pamént, este de 500 zile. Si se afle semiaxa mare a orbitei asteroidului. 24. Sa se determine intervalul de timp dintre dou opozifii ale planetei Marte, cunoscdnd semiaxa mare a orbitei planetei Marte, a= 1,52 UA 25. Si se afle intervalul de timp de la conjuncfia la opozifia planetei Saturn, cunoscnd semiaxa mare a orbitei sale, a= 9,54 UA. 26. O planeta piticd din centura Kuiper sale si intervalul de timp dintre dou’ opozi perioada siderala de 400 ani. Determinafi semiaxa mare a orbitei le planetei, vazute de pe Pamént. 27. in anul 2004 au fost 5 duminici in luna februarie. A) in ce an se va intimpla pentru prima data dup’ 2004 sii fie 5 duminici in februarie? B) In ce an s-a intémplat ultima dat inainte de 2004 si fie cinci duminici in februarie? (ONAA 2008) 28, Durata anului poate fi calculatit tinfnd cont de periodicitatea miscarii de rotafie a PAméntului in jurul Soarelui — an Solar si/sau a migedrii Lunii in jurul Paméntului — an Lunar. Conform calendarului Solar un an dureazi 365,25 zile. Conform calendarului Lunar un an lunar dureazi 354 zile. Diferenta de zile din calendarul Solar sunt contorizate I si atunci cdnd numérul zilelor depiseste 30, se adauga in calendarul Lunar {nod o lund cu 30 de zile. Se reia apoi ciclul de calcul. Mihai constati ci in anul 2008, ziua lui de nastere, I Januarie, coincide cu inceputul anului Lunar. ‘Care este urmatoral an in care ziua de nastere a tui Mihai va coincide, din nou, cu inceputul anului Lunar? (OJSP 2012) 29. Planeta Mercur are perioada de rotafie in jurul axei proprii de 58 zile 17h si perioada de revolutie in jurul Soarelui de 88 zile. Sse determine durata zilei solare pe Merour, Cat timp trece de la risaritul Soaretui si pang la apus pentru un observator de pe suprafafa planetei Merour? 30. Planeta Venus se roteste in jurul axei sale cu o perioadi T= 243 zile terestre (fafa de stele) in sens opus revolutiei in jurul Soarelui, care are perioada T;= 225 zile terestre. Aflafi durata T a unei zile si nopti venusiene. 31. 0 planeta are perioada rotafiei proprii To= 24h, iar perioada de revolutie in jurul stelei T=1 an. Satelitul planetei are perioada de rotatie in jurul planetei T= 28 zile. A) Considerdnd ci toate corpurile se rotesc in acelasi plan si in acelagi sens, aflafi perioada de repetitie a eclipsei satelitului, observaté de pe planet. B) Cat devine aceasta perioadi daca este misurat4 dintr-un anumit loc fix de pe planet? 32. Pentru un observator de pe suprafata Lunii, atét Pimantul, cét si Soarele se pot considera puncte materiale, permanent colineare cu centrul Lunii. Datoriti rotafiei proprii a Lunii, pe suprafata acesteia exist alternanja zi — noapte. Si se determine, pentru observatorul de pe suprafafa Lunii, durata noptii Iunare, ‘cunoscand perioada rotafiei proprii a Lunii, T= 27,25 zile terestre si perioada rotafiei Pamantului in jurul Soarelui, Tps= 365 zile terestre. (ONAA 2008) 2033. Prin perioada unui orologiu se infelege intervalul de timp in care indicafia orologiului evolueazi cu 24 de ore. Astfel, un orologiu obignuit de timp legal trebuie st aib& o perioada de 24h, iar unul de timp sideral are perioada de 23h S6min 4,1s. Un orologiu special este instalat la bordul unui satelit artificial care are planul orbitei in planul ecuatorului Paméntului, pe o traiectorie circulara de altitudine 1000km. Acest orologiu este roglat astfel incdt si indice mereu timpul sideral al punctului de pe ecuator Ia al cirui zenit se giseste. Care este perioada acestui orologiu? (ONAA 2009) 34, Prin centrul cémpului unei lunete de la Observatorul din Beijing ( = 39°54” N, L = 116° 23" B, zona de timp TU+8" ) fixati in planul meridianului locului se poate observa culminajia superioars a stelei Procyon ( RA=7h 39min 18s , DEC= 5° 13° 30") de dou ori in cursul unei anumite zile a anului. A) Care este acea zi? B) Care este iniljimea deasupra orizontului la care este fixatd luneta? Se cunoaste timpul sideral la Greenwich Ia ora 0 timp universal in data de 1 ianuarie: 6h 41min 05s. (ONAA 2007) 35. Primind vestea despre descoperirea unei noi planete pitice , un astronom si-a propus si-i determine coordonatele ecuatoriale. Observand-o la cercul meridian, el a gisit c& trecerea superioara are loc la ‘ndltimea de 37°19°55” si la Sb18m14s timp sideral. Corectia pendulei era de -3m19s . Care sunt coordonatele « si 5 ale planetei , latitudinea observatorul 9 =43°19°1""? Corectia de refractie pentru datele problemei este de 1’3”. (ONAA 2010) 36. Perioada sinodicd a planetei Jupiter este 398,87 zile. In ce constelafie se va afla Jupiter in ziua celei mai apropiate opozitii daci la 1 ianuarie longitudinile heliocentrice ale Paméntului si planetei Jupiter erau: 99° 55° respectiv 306° 55° ? (OJAA 2012) 37. Longitudinea ecliptica heliocentrica a planetei Venus era 260°40" la 1 ianuaric, iar a Paméntului era 99°55°, Se cunoaste ci Venus are a=0,72UA . Si se determine: a) ziua elongatiei maxime estice a lui Venus; b) distanfa dintre Venus si Pamént in acel moment; c) diametrul siu aparent, stiind c& raza planetei este 6000 kn. 38. In tabelul urmator se dau pozitiile planetei Marte in raport cu stelele de pe bolta cereasc&, misurate intr | un interval de 6 luni. Sa se traseze un grafic al latitudinii ecliptice in functie de timp. S& se precizeze pe baza graficului : ~Intre ce date are loc miscarea retrogradi a planetei? - CAnd ajunge Marte la mijlocul migedrii sale retrograde si in ce configurafie se afld in acel moment? ~ Cit este deschiderea unghiulard, pe ecliptic’, a mised Data 3.09 [1509 [35.09 [5.10 [isi0 [25.10 [ail [i4il [aan] 412 Longitudinea | 63” nm ma Ss a Te 10" 6 or ecliptic’ Data 1412 [24.12 [3.01 [13.01 [23.01 [2.02 [12.02 [22.02 Longitudinea | 59” oF SP oP 60" 63 oF «| 73" cclipticé 21VI. Legea atractiei universale. Legile lui Kepler 1. Vazut de pe Paméint, diametrul unghiular al Soarelui este de 32°36,4” pe 3 ianuarie si de 31'31,8" pe 3 iulie. Determinati distanga fata de Soare 1a periheliul si afeliul orbitei terestre, precum si excentricitatea acestei orbite, Se cunose semiaxa mare a orbitei Pamantului, a= 149 600 000 km si diametrul liniar al Soarelui, D = 1 396 000 km. 2. Lace altitudine deasupra unui pol greutatea unui corp este aceeasi ca si la ecuator pentru o planetd sfericé de raz R = 6400 km, densitate p = 5,5 g/cm’ gi perioad& de rotatie T = 24h? ( K = 6,67*10"'Nm’/kg?) 3. La ecuatorul unei planete corpurile céntirese de 3 ori mai putin decdt la poli. Perioada rotafiei proprii a planetei este T= 2h17min. Afiati densitatea planetei, 4. Orbita unui asteroid din sistemul solar are semiaxa mare de 4 UA si distanja minima fafa de Soare de 0,4 UA. Si se afle: excentricitatea orbitei, distanta fafi de Soare la afeliu si perioada siderala a asteroidului. 5. Perioada orbitala a planetei pitice Ceres este de 6 ani. Si se afle raza orbitei sale si viteza medic de revolutie in jurul Soareh lind diametrul planetei Ceres, D = 1000 km, s se determine diametrul unghiular aparent, la opozitie. 6. Care dintre planetele Neptun si Pluto se apropie cel mai mult de Soare? Se cunosc: ay = 30,1 UA; n= 0,009, apiun = 39,5 UA, eptuto = 0,250. 7. Semiaxa mare a orbitei unui asteroid este de 1,568 UA $i distanja Ia periheliu este 1,17 UA. Si se afle perioada siderali a asteroidului, distanfa maxima la care poate ajunge faji de Soare si excentricitatea orbitei sale. Sd se determine viteza maxima si viteza minima pe orbits. 8. Un satelit artificial al Piméntului se roteste in plan ecuatorial, pe o orbiti circulara cu o perioada siderald de 4 ore. Calculafi inaltimea satelitului fafi de suprafaja Paméntului. La ce latitudine trebuie si se afle un observator pentru a vedea acest satelit exact in direcfia punctului cardinal sud? 9. Planctoidul Sedna se roteste in jurul Soarelui pe o orbit cu semiaxa mare egal cu 524 UA si ‘excentricitatea ¢ = 0,832. Si se afle distanfa fafa de Soare si viteza la afeliu, distanfa si viteza la periheliu, precum si perioada siderala a planetoidului. 10. Un satelit artificial al Soarelui, aflat pe o orbit circulard in jurul acestuia, are o perioadd sideralé de 11,55 zile. Sa se afle distanfa fafa de centrul Soarelui la care se roteste satelitul, viteza unghiulara gi iniard pe orbit. ( Msoare=2% 10" kg, K = 66710"! Nm? kg?) 11. O cometa are excentricitatea orbitei e = 0,905 si distanfa la periheliu, mare a orbitei, perioada orbital, distanfa la afeliu gi vitezele extreme pe orbitd. ,976 UA. Calculati semiaxa 12. Orbita unei comete are excentricitatea 0,995 si distanfa la afeliu 5x10°UA. Se cer: a) distanfa de la Soare Ja cometi cénd acesta se afla la periheliu; b) perioada orbital a cometei; c) valoarea pe care ar trebui sii o aibi ‘viteza cometei la afeliu astfel incat si poatdi evada din sistemul solar. (ONAA 2010) 13. Excentricitatea orbitei unei comete este e = 0,9 si perioada T = 1000 ani. Determinafi elementele orbitale ale cometei ( semiaxa mare a orbitei, distanta maxima si minima fafa de centrul Soarelui, vitezele extreme pe orbit).14. O comet periodic’ are orbita elipticd, Distanta minima fafa de Soare pe aceasti traiectorie este tin = 1 UA, iar distanja maximd tex = 9 UA. S8 se afle semiaxa mare a orbitei, excentricitatea si perioada siderala a cometei. Si se determine viteza de evadare din periheliul orbitei sale. 15. Aplicdnd legea a treia a lui Kepler generalizatd, calculaji de cate ori este mai mare masa Soarelui fati de masa Paméntului. Se cunosc: perioada siderala a Lunii T= 27,3 zile, masa Lunii exprimat in mase terestre, M.= Mp /81,5 si semiaxele orbitelor Lunii si Paméntului a.= 384 400km, ap = 1UA. 16. Raportul maselor Pimént — Luni este Mp/M,, = 81,5 iar distanfa dintre centrele celor dou corpuri ceresti este de 384 400 km. Sa se determine pozitia centrului de masé al sistemului PamAnt — Lund si vitezele celor dou corpuri faj de centrul lor de mast. 17. Cometa Halley are o perioada orbitald de 76 ani Soare. Cit de aproape ajunge de Soare la perih ajunge la afeliu la o distant de 35,3 UA fai de Care este excentricitatea orbitei cometei Halley? (ONAA 2006) 18. O planeti extrasolar cu masa egal cu cea a Piméntului se roteste in jurul unei stele cu masa egal cu 4 mase solare, la 0 distanfi de 1 UA. Care este perioada siderald a planetei? 19. O stea cu masa egal cu cea a Soarelui are o planet care orbiteazi la distanfa de 1 UA. Planeta are masa egala cu 2 mase terestre. Cét este perioada siderala a planetei' 20, O planeta extrasolari orbiteazs o stea de marimea Soarelui, la o distanfi medie de 112 milioane km, iar excentricitatea orbitei sale este 0,3. Care sunt distanfele la periastra si apoastru? Care este perioada siderala a planetei? 21, Dack Pamdntul ar avea inca un satelit natural de mérimea Lunii, aflat la o distanf de 2 ori mai mare decat raza orbital a Lunii, care ar fi perioada siderali a acestuia? 22. Un satelit artificial al Lunii, aflat pe o orbitd elipticd, are o perioada orbital de 2h 20min. {naltimile minima si maxima la care ajunge satelitul fafé de suprafafa lunard sunt de 80 km, respectiv, 600 km. Si se calculeze semiaxa mare a traiectoriei satelitului, excentricitatea orbitei sale si raportul dintre masa Paméntului . Se dau: raza Lunii R= 1738km, distanfa Pamént-Lund d=384 400km gi perioada sideralé a 7,3 zile, 23. Calculati masa fiecdrei planete din datele despre sate i, pe care le gisifi in tabelul de mai jos: Planeta | Satelitul [ Semiaxa mare ‘Masa planetei_ | Masa planctei (inkm) (Gn mase terestre) (nS) Marie Deimos 23500 Tupiter Europa 671 400 3551 Satur Dione 377 700 2737 Uranus “Ariel 191 800 72,520 Nepiun Taiton 353 600 3877 ‘Masele satelifilor se pot neglija, in comparafie cu masele planetelor. Masa Soarelui este (aproximativ) Msoere=2 10°? kg , masa Paméntului este My= 6x 10 kg, masa Lunii, M,= 12,27 x 10° Mp, perioada siderala a Lunii, T;=27,3 zile, Constanta atractiei universale este K=6,67x 10"'' Nm’/ kg”24. Un satelit artificial al planetei Venus ajunge fafa de suprafata planetei, la indlfimea minima de 696km sila ‘indlfimea maximi de 2 601km. Perioada orbitala a satelitului este de 104 minute, Aflati raza planetei Venus. Se dau: ay= 0,723UA, Ty= 0,61 Sani, raportul dintre masa Soarelui si cea a planetei Venus egal cu 403 500. 25, “Sputnik”, primul satolit artificial al Paméntului, lansat in 1957, avea orbita la o altitudine de 800 km fat de suprafaja Paméntului. Estimafi perioada sa siderald. in ce interval maxim de timp traversa satelitul bolta cereascd pentru un observator aflat pe suprafafa Paméntului? 26. Un satelit artificial al Paméntului a fost lansat pe o orbita eliptica, avand altitudinea de 210 km la perigeu si de 348 km Ia apogeu. Care este perioada de revolufie a satelitului? Se dau: masa Paméntului, Mp = 6x 10 kg, raza Pamantului Re= 6 371km, constanta atractiei universale K=6,67x 10"! Nm? /kg”, 27. Satelitul Titania al planetei Uranus se vede de pe Pimént la o distanfé unghiulard de 0,5° fat de centrul planetei Uranus. Satelitul Ariel orbitcazii la 0 distanfé de 3 ori mai micd. S& se afle: a) perioadele siderale ale celor doi sateliti; ) diametrul unghiular al Soarelui, vizut de pe suprafaa lui Aricl; ©) perioada dupa care cei doi sateliti se gisesc aliniati, de aceeasi parte a planetei. Se dau: distanfa Soare-Uranus d= 20 UA, masa planetei Uranus Mu= 14,5 Mp, diametral Soarelui Dsoxe= 1 392.000 km, Miana= Mrtnint/ 81,5 , Tran™ 27,32ile, atum™ 384 400km. 28, Un satelit artificial al planetei Marte are excentricitatea traiectoriei de 0,25 si perioada orbital de 2h 40min. Sa se afle inalfimea maxima si minima la care ajunge satelitul fafa de suprafata planetei. Se cunose: Mye= 0,107 Mp gi raza planetei R nare= 3400km. 29. Sa se afle raza orbitei si inaltimea fata de suprafata Pémfntului a unui satelit gcostafionar (care riméne permanent deasupra unui punet fix de pe Pimént, deasupra Ecuatorului) Cat este suprafaja totald de pe Paimént (in procente) de pe care nu pot fi vazufi sateliii geostafionari ? 30. Dou’ planete orbiteazii in jurul unei stele de mérimea Soarelui, una Ia 2 UA iar cealalté la 5 UA. Aflafi perioadele siderale si perioada sinodici a planetei 2 fata de planeta 1. Ce valoare are perioada sinodic& a planetei 1, vazutd de pe planeta 2? Ce valori au perioadele sinodice ale planetelor 1 si 2, observate de pe 0 planetd 3 care orbiteazi la o distanfd de 10 UA fafi de steaua central? 31. Blongafia maxima la care ajunge planeta Mercur fafi de centrul Soarelui este de 23° . Cat este semiaxa ‘mare a orbitei planetei Mercur, perioada sa sideral& gi sinodic&? 32. Distanfa medie de la Lund la Pamént este de 384.400 km, iar de la satelitul Io pénd la planeta Jupiter este de 421.600 km. Stiind ci masa lui Jupiter este de aproximativ 318 ori mai mare dec&t masa Péméntului il perioada de revolufie este mai mare? Masa Lunii este 7,35 10” kg, masa lui To 8,95 x 10” kg, iar masa Pimantului 5,976 10 kg. 33. Un asteroid efectueaz o rotafie complet in jurul Soarelui in 12 000 ani gi ajunge Ia o distanf& maxima fafA de Soare de 960 UA. In momentul descoperirii (2004) se afla la distanfa de 90 UA fafi de Soare. S8 se caleuleze a) semiaxa mare a orbit, excenticatea si distanta minima fay de Soare; b) vitezaasteroidului in| momentul descoperirii; c) fn ce an se va gasi la periheliul orbitei sale, stiind c&, in 2004, se apropia de Soare? 34, Si se calculeze raportul dintre viteza planetei Pluto ( epizo = 0,247) la periheliu si viteza sa la afeliu. Cat este acest raport pentru planeta Pamént? (ep = 0,0167) 35. Stafia Spafiala Intemationalé orbiteaz ca un satelit in jurul planetei noastre Ia o altitudine de 300 km fai de suprafata Piméntului. Care este perioada ei orbitalé? Ce valoare are accelerafia gravitafional& terest la 24nivelul stafiei? Care este intervalul maxim de timp in care stafia poate fi vzutd dintr-un anumit loc de pe suprafafa Paméntului? 36. Care este intervalul de timp, exprimat in ore solare martiene, intre dou’ culminafii consecutive ale lui Phobos, observate de pe Marte? Perioada de rotatie a lui Marte in jurul axei proprii este de 24h 34min (solare medii). Perioada siderali a !ui Phobos este de 7h 39min (solare medii), 37. Marte face o rotafie completa in jurul Soarelui in 687 zile. Care este intervalul de timp dintre doud elongajii maxime orientale consecutive ale Paméntului vizut de pe Marte? In ce parte a cerului si cat timp va {i vizibil Pamantul la elongatie maxim’ occidental? Ay= 1,52 UA (OJAA 2011) 38. In jurul unei stele asemantoare cu Soarele se roteste o planet cu densitatea egal cu densitatea Paméntului si cu o suprafafa totald egal cu suprafafa tirii noastre ( S = 237 600 km? ). Si se determine accelerafia gravitationala la suprafafa planetei gi perioada sa siderala, stiind semiaxa mare aorbitei, a= 100UA. 57 x10 UA. 1 UA. Ca urmare, 39. in raport cu centrul Pméntului, traiectoria centrului Lunii este un cere cu raza r, {in raport cu centrul Soarelui, traiectoria centrului PamAntului este un cere cu raza rp traiectoria centrului Lunii, in raport cu centrul Soarelui, este mult mai complicata. Si se determine razele de curburd ale traiectoriei centrului Lunii, in pozitiile corespunzitoare fazelor: 1) Luna Plina; 2) Luna Nou&. Sa se localizeze centrele de curburii ale traiectoriei centrului Lunii in cele dou cazuri, in raport cu centrul Soarelui. Se cunoaste raportul maselor Mg / Mp = 334 000. 40. in imagine apare Uranus cu cétiva dintre satelifii s&i. Este pusi in evidenfi deplasarea fiecirui satelit in interval de 90 min. Presupunem cé satelifii au orbite circulare, aflate in planul ecuatorial al planetei. Folosind | riglé, compas si raportor, si se determine viteza unghiulara, perioada sideralé si raza orbitei fiecdrui satelit, Din aceste date, si se estimeze masa planetei Uranus si raza inelului Epsilon al planetei. 25VIL. Misciri in cmp gravitational 1. Se cunoaste faptul ci Luna se afla la distanja medie de 384 400km de Pamint si efectueazi o rotatic complet in 27zile7h 43min1 1,5s. Sa se determine acceleratia centripet a Lunii pe traiectoria sa, consideraté circulara, in jurul Pamantului. Si se compare valoarea obfinuta cu valoarea accelerafiei gravitationale produse de Pamént la nivelul orbitei lunare. Ce observati? Cum explicati? 2. Dou’ roci, fiecare cu masa de ete 100 kg orbiteaza in jurul centrului comun de masi, in spafiul cosmic, departe de alte influenje gravitafionale. Distanja dintre centrele lor este de 10 m. Cat este forta de atractie dintre cele dou roci? Dar perioada orbitald a migedtii lor? 3. 88 presupunem ci un sistem planetar este descoperit in jurul altei stele. Se considers ci toate planetele din acest sistem au aceeasi densitate p = 5,5 g/cm’, egal cu a Paméntului. S4 presupunem c& o planetii are raza Rj, de doud ori mai mick decat raza Paméntului, iar o alti planet are raza Ry, de dou’ ori mai mare, Calculai acceleratia gravitafionald la suprafefele acestor planete. 4, Cometa Austin ( observatd in 1982) se deplasa pe o orbit parabolic, in cdmpul gravitafional al Soarelui. Si se calculeze viteza atins’ de cometi la distanfa minima fafa de Soare, de 1,1 UA. 5 Ce este mai usor (cu consum mai mic de energie) : si se trimiti o sond& spafialA citre Soare sau sii se mit o sonda spafiald in afara Sistemului Solar? 6 a) SA se arate c& viteza orbital medie a unei planete se poate determina, in km/s, cu ajutorul formulei: v= 228 «9» find semiaxa mare a orbitei planetei, exprimatd in UA. va ») Sa se determine acceleratia cider libere la suprafefa unei planete cu raza mai mare decdt cea a Paméntului de m ori si cu densitatea medie mai mare decat cea a planetei noastre de m ori. 7_ A) Sise calculeze densitatea medie a Soarelui cunoscénd diametrul siu unghiular (32°), semiaxa orbitei P&mntului ( 149,6 x 10°km) si durata anului tropic ( 365,25 zile ). B) Asteroidul Eros evolucaza pe o orbita eliptica in jurul Soarelui, ajungand la distanfa maxima de Soare r= 1,8078UA si la distanta minima r= 1,1084UA. Sa se afle vitezele minima si maxim’ atinse de asteroid. 8 _Viteza radialé aparenti a stelei Regulus variaza intr-un an de la v; = - 27 kin/s la vz= +33 kins, Steaua se afl pe ecliptic&. A)S& se determine constanta atractiei universale, K. Masa Soarelui este Mo= 2x 10""kg. B) Cat este deplasarea maximé a linici spectrale A= 500 nm in spectral stelei? 9. O navi spatiala orbiteazA in jurul unei stele neutronice, la distanja de 406 km faféi de centrul stelei. Perioada orbitalé a navei are aceeasi valoare cu perioada de rotafie a stelei in jural axei sale, de 0,1993 s. a) Si se aflo masa stelei si accclerafia gravitafionald produsa la nivelul navei, b) Care este efectul gravitational asupra unui astronaut cu inaltimea de 175 cm atunci cAnd acesta sti cu picioarele indreptate citre stea? Dar daca este agezat tangential faf& de traiectoria navei? 10. O planeti extrasolar a fost descoperiti Kings o stea similar cu Soarele. S-a determinat masa planetei, M = 5,97% 10°*kg si raza planetei, R = 12 800 km. S& se afle daci este planet teluric& (solida) sau planet ‘gnzoasi, 11. In 2005 s-a descoperit o planet extrasolar care orbiteazii o stea pitic& brund din constelatia Hidra, aflata la 230 all. departare de noi. Masa planetei este de 5 ori mai mare decat cea a lui Jupiter. Considerlind ci planeta are aceeasi densitate cu cea a lui Jupiter, (py = 1,33 g/cm’ ), si se afle raza planctci si sii sc determine diametrul unghiular al planetei, vazutl de pe Pamént. (R;=71 490 km) 2612. a) Considerdind ci partea din gheafi a fiecirui satelit are densitatea Ig/cm’ iar partea de roca are densitatea 3,8 g/cm’ , si se afle raza nucleului si grosimea stratului de gheaja_a satelitilor din tabel. Raza Grosimea Volum Volum de nucleului de stratului de ‘Nume total roca rock gheap % gheata (km?) km’) (een) (km) Europa 162610 Ganymede 7,63E+10 Callisto 5,81E+10 Miranda 5,49E+7___0,29E+7 89 147 94.7% b) Sa se determine masa totald a fiecdrui satelit, exprimati in kg si in mase lunare.(Mi = 7,36 x 10 kg) 13. Observand cerul pe 18 noiembrie, ora 4 a.m., un astronom amator vede un meteor din curentul Leonide, avand o vitezi unghiulara de « = 0,008, aflat la distanta r= 80 500 m de observator gi la distanfa unghiulard = 14,2° fai de radiant. Determinafi viteza liniard a meteorului.(OJAA 2007) 14. O statie spatial cu masa M evolucezi, avand cuplat un satelit cu masa m, pe o orbitd circularé cu raza 2 - R in jurul Paméntului. (R este raza PimAntului) La un anumit moment, satelitul este catapultat de pe statie pe direcfia tangentei la orbit, in sensul migcdrii, satelitul continuéndu-si apoi migcarea pe o orbit eliptica cu apogeul la distanfa 10 R fafa de contrul Piméntului. S& se calculeze valoarea raportului m /M astfel incat satelitul si intélneased stafia dupa o rotafie a sa in jurul Pamantului, timp in care stafia se roteste pe noua sa orbit de 8 ori. (ONAA 2012) 15. Un satelit artificial se roteste in jurul Pamantului pe o orbité circulard cu raza Ro. Bl trebuie transferat pe alti orbit circulard: a) cu raza 3Ro; b) eu raza HR Pentru aceste manevre sunt permise modifictri (corecfii) numai ale modulului vitezei satelitului, flird modificarea orientarii vectorului vitezA. 4 se determine corectiile necesare ale modulului vitezei, precum si durata realizirii transferului, in fiecare caz. 16, Pilotul unei nave cosmice (considerati punct material), observa un asteriod sferic cu raza R, atunci cénd, {in zbor cu viteza Yo pe directia centrului asteriodului, distanta dintre nava si suprafafa asteroidului este L. Imediat cosmonautul acfioneaz’, pentru un timp extrem de scurt (neglijabil), unul din motoarele cu reactie, existent pe una din pirtile laterale ale navei, care realizeaz4 o variafie AV a vitezei navei, al cirei modul, Avseste limitat de puterea motorului. Si se stabileascd orientarea optima ce trebuie si i se asigure vectorului AV si si se determine AV astfel incat, realizéndu-se aceastd orientare optima, s& poati fi evitatX coliziunea navei cu asteroidul. Viteza asteroidului este neglijabila fafa de viteza navei.(ONAA 2009) 17. O navi cosmica este plasaté pe o orbiti in jurul Péméntului, la indljimea de 230 km deasupra suprafefei Paméntului, pentra a fi lansati cdtre Lund. La momentul pornirii, vectorul vitez este perpendicular pe raza vectoare geocentric’, fiind situat in planul orbitei Lunii. Cu ce vitezA trebuie lansati nava si in cAt timp va ajunge la orbita Lunii? Se neglijeaz influenta gravitafionala a Luni. 18. Calculafi prima vitez cosmi icd pentru planeta Jupiter, stiind c& satelitul Ganimede se roteste pe o orbit’ de razir= 10° km cu perioada ,15 zile. Raza planetei Jupiter este R= 71,5 10? km. 19. Pentru a afla prima vitez cosmicd, se lanseazii un satelit in jurul Pamantului pe o orbité circulard de raz =a, unde R este raza Paimantului, cu o vitezA v= 3,95 Km/s. Cunoscand valorea lui n= 4, determinafi valoarea primei viteze cosmice. (ONAA 2012) 20. O planetii cu masa m orbiteazA in jurul unci stele ou masa M , la distanfa a. Distanfa dintre centrul stelei ‘si centrul gravitational al sistemului este a’, Sa se arate cii este valabil ecuafia : Mx P? = a”x (a— a’) ,unde P este perioada orbitala (in ani) , distanfele sunt exprimate in UA si masa M,, in mase solare. 2721. Un meteorit in cidere liber spre Lund (de-a lungul liniei care trece prin centrul Lunii), se ciocneste cu 0 sond& spafiali care se deplasa in jurul Lunii pe o orbit& circular’ cu raza R. Dup& impactul cu meteoritul, acesta riméndnd incorporat in sonda spatial, sistemul evolueaz in jurul Lunii pe o noua orbit, astfel incét distanfa minima fa{% de centrul Luni este tin = R/2. S& se determine viteza meteoritului inainte de ciocnirea l&. Se dau: masa Lunii, My, constanta atractiei universale, K, masa stafiei orbitale, M, masa 22. Orracheti se roteste in jurul Pémantului pe o orbiti circulard cu perioada T; = 88,8 minute. Prin utilizarea dispozitivelor de manevri ale rachetei, traiectoria acesteia este modificaté intr-o nou% orbit circulara, caracterizati prin perioada T, ~ 89,6 minute. Sk se determine: a) Variafia indlfimii rachetei fata de Pamént, dupa corectia orbitei b) Raportul vitezelor rachetei in cele dou’ situafii. Se dau: g = 9,8 m/s”, R = 6370 km. (ONAA 2012) 23. Estimeazi raza unei planete pe care un om, doar sirind vertical, ar putea si scape din cémpul gravitational al acesteia. Se presupune c& densitatea planetei este aceeasi cu cea a Pimdntului. (O1AA 2009) : 24, Calculeazd densitatea medie a unei gSuri negre supermasive avénd masa total de 1x10* Mg in interiorul razei Schwarzschild. (Mp = 2x10” kg ). Comparticu densitatea unei giuri negre formate din materia Soarelui, apoi cu densitatea uneia formate dintr-o stea cu masa 1x10? Mo, 25. Aflafi perioada minima de revoluie a unui satelit in jurul unei stele neutronice de densitate p= 10" kg/m’. Se da constanta gravitational K = 6,67x10 Nm/kg”, 26, a) Si se afle deplasarea unghiulara zilnicd aparenti retrograda a unei planete exterioare aflati la opozitie. Se va considera orbita planetei, circulara. (exemplu: Saturn, T= 29,5 ani) ») Pluto a fost descoperit in 1930 pe doui plici fotografice expuse la o diferenfa de 6 zile, in timpul opozitiei planetei. Pe aceste plici un grad corespunde la 3 em: Cat de mult s-a deplasat Pluto pe orbita sa, intre cele doui expuneri ? (Tim 248 ani) ©) Cét de mult s-ar deplasa pe o asemenea placi fotograficd imaginea unui asteroid din Centura Principal, in acelagi interval de timp? (Tasersia = 6 ani) 27. Un asteroid descoperit in anu! 2008, are orbita in planul eclipticii, semiaxa sa mare find de 3 UA, iar semiaxa mica, de 2,4 UA. Asteroidul este observat in 1 ianuarie 2009, exact atunci cfind trece prin perihelit fn acel moment elongatia sa este de 15°, el putind fi observat dimineaga inainte de risiritul Soareh Asteroidul este observat din nou in acelasi an, dar elongafia sa este acum 75° si poate fi observat seara, dupa apusul Soarelui. a) Care este perioada sinodica a asteroidul b) Care este data celei de a doua observe ©) Datorité excentricititii orbitei, magnitudinea asteroidului la opozifie se schimba de la o perioad& sinodi alta. Care este diferenta dintre valorile i i (ONAA 2009) 28. . O nav cosmic& se migc& pe o orbitd circulard in jurul Soarelui, raza orbitei sale fiind de 1 UA. Cu cat trebuie s& creasc& viteza pentru ca nava sé ajungi la planeta Neptun? ( ay = 29 UA) in eft timp ar putea ajunge nava ia planeta Neptun? 29, Presupunem ci Soarele colapseaz4 gravitational intr-un pulsar cu raza de 20 km. a) Care ar fi valoarea densitifii medii a materiei pulsarului? ) Care ar fi perioada de rotafic a pulsarului? 30. Masa unui pulsar este de 1,5 mase solare, raza de 10 km si perioada de rotafie de 0,033 s. a) Care este momentul cinetic al pulsarului? ’) Se observa o variatic periodicd a radiatiei, produsi de oscilatiile radiale (“starquakes”), cu perioada 0,0003 s. Ce amplitudine are aceasti oscilajie radiala?” 2831. Cometa Ikeia-Seki a trecut Ja distanta minimi de Soare de 8,310? UA, cu o vitezi v = 480 km/s. S8 se determine parametrii orbitei sale. (Mo = 210” kg ) 32. Asteroidul Icarus are semiaxa mare a orbitei de 1,078 UA si excentricitatea e = 0,826. SA se determine distana minima si maximd fiaf8 de Soare, viteza de evadare din periheliu si perioada sideral&, 33, Satclitul artificial “Copernic”, lansat in 1973, avea perioada siderala de 102 min gi viteza la periheliul orbitei sale, de 8,15 km/s. Aflafi la ce distanfé minim si maxim’ ajungea satelitul fay de suprafafa P&mantului. 34. Un aparat de zbor este dotat cu un panou solar avand aria suprafejei S = 1 km?. Panoul se deschide atunci cfnd sparatul se afl pe orbita Paméntului, la distanfa r = 1,5*10%km. Presiunea initial a radiatiei solare ‘asupra panoului este po = 10°Pa. Panoul solar este orientat permanent perpendicular pe directia razelor solare. Si se determine masa aparatului astfel incdt: a) aparatul s& pSrseasci Sistemul solar; ») aparatul si ajungat Ia orbitaplanetei Marte, nu = 2,3%10%km, Se cunoaste KMoare = 1,3%10"'km’/s”, (ONAA 2013) 35, Dou stinci, A si B, de pe suprafata Lunii, sunt dispuse in aga fel inet distanjele de la cle Ia centrul Soarelui sunt cea mai mare distant posibild gi respectiv, cea mai mic distanj& posibild dintre multimea punetelor de pe suprafata Lunii si‘centrul Soarelui. a) Sa se determine vitezele celor doua stinci in raport cu central Soarelui; (Ry = 1740km, Ty, = 27,3 zile, r.>= 384000km, tes = 150%10°km, Tp= 365zile) b) Un meteorit “ritdcit”, in repaus fat de Soare, este lovit si captat de stinca A de pe suprafafa Luni. Impactul dintre meteorit si stinca A determing topirea meteoritului sia stincii. $4 se determine raportul dintre masele celor dou corpuri m,/m. Pentru stinca si meteorit, care au structuri identice pe baz& de siliciu, se | cunose: cildurile specifice, ¢ = 860J/kgK, temperaturile de topire T= 1500K, caldurite latente de topire, 2= | 1300 ki/kg, temperaturile inainte de impact, To = 18K. Sistemul meteorit -stnc& se considera izolat. (ONAA 2008) ; 36. Astronomii coreeni gi-au lansat primul satelit artificial, pentru a transmite céntece patriotice in Sistemul Solar. Pentru o mai bund receptare a cfntecelor, satelitul se roteste in jurul Pimantului pe o orbita eliptica, aflat in planul eclipticii. Urmarind traseul satelitului, cercetitorii au descoperit un lucru interesant: cand satelitul se afl la perigeul orbitei sale, distanfa sa fati de Pamént este aceeagi cu distanta medic intre lo si Jupiter (421600 km). Nefinand cont de influenta Lunii, determinafi maximul excentricitéfii posibile a orbitei satelitului. (Indicafie: punctul Lagrange este la distanfa t= rps ie s 37. Sonda spafiala Cassini a inregistrat, in 2005, un “dans” aparte a doi sateliti ai lui Saturn, Janus gi Epimetheus. Cand au fost observafi, Epimetheus era pe o orbit mai apropiatdi de Satum decét Janus. ‘Dupa un interval de timp At, cei doi sateliti igi modifica orbitele, Janus devenind satelitul cu orbita mai apropiata de Saturn. Considerand orbitele celor doi sateliti circulare si situate in planul ecuatorial al lui Saturn, determinagi la ce interval de timp s-ar ciocni satelitii, acd nu s-ar produce acest “dans” al orbitelor lor si explicati fenomenul, Se cunose: raza orbitei satelitului Janus, Ri= 151 460 km, raza orbitei satelitului Epimetheus, R2= 151 410 km, masele celor doi sateliti, m;=1,9x10'%kg si respectiv m= 0,53*10"%kg, masa lui Saturn, M = 5,7x10"%kg. 38. fn anul MMMXXXLLL din viitor, omenirea a invafat si creeze gduri negre din asteroizi, pentru a elimina pericolul iminent de ciocnire a Piméntului cu un asteroid. Care ar fi diametrul unei astfel de giuri negre, creat dintr-un asteroid cu masa de 9 10” kg ? Cu ce procent se modific& energia unui foton provenit delao stea ocultati de gaura neagra? Indicatie: Energia unui foton are formula s = *, efectul Einstein, = a ¢ h find constanta lui Planck.39. Departe de suprafafa Paméntului, pe orbite circulare situate in acelasi plan, evolueazii doi sateliti Perioada de rotafic a primului satelit este de doud ori mai mic& decét perioada celui de-al doilea satelit. La.un moment dat, cei doi satelii se afl& deasupra aceluiasi punct de pe suprafafa Péméntului, distana dintre satelitifiind minima, iar dup& un anumit timp, distanfa dintre satel devine maxima, 4) Si se determine raportul Drax / Din . b) Dupd cat timp distanja dintre cei doi satelifi devine maxima, daca perioada de rotaie a primului satelit este To? 40. Un satelit se roteste in jurul Paméntului pe o orbit circular cu raza R = 93 600km. Ca rezultat al acfiondrii, pentru scurt timp, a dispozitivului de frénare, viteza satelitului scade, astfel incat el incepe si se deplaseze pe o orbit clipticd tangent la suprafafa Paméntului. Dupa cét timp, considerat din momentul frandtii, satclitul aterizeazA? Care este excentricitatea orbitei? Se cunose: raza Piméntului, Rp = 6400km, accelerafia gravitationald terestré la sol, go=9,8m/s", si se neglijeazd frecirile cu aerul din atmosfers. 41. O navi cosmicd sc afld la distanfa h= 20 000 km fa de suprafaja Paméntului gi are o vitezi vj=6 km/s, orientata in sens opus fata de directia spre centrul Paméntului. Motoarele navei nu mai funcfioneazd. Si se precizeze daci nava va cddea inapoi, pe P&mént, sau dacd va zbura in spafiul cosmic. Se neglijeaz4 alte interacfiuni gravitafionale in afard de cea a Paméntului. Ce s-ar fntémpla dac& in aceleasi condifii, nava ar avea viteza vz= 5 km/s? Dar v; =4 km/s? Se cunose: Re = 6400 km si ge= 9,8 m/s? 42. O navi cosmica se apropie de Lund pe o orbitd parabolic’, avind Luna in focarul parabolei. In momentul apropierii maxime de suprafafa Lunii, cand parabola este aproape tangenti la suprafata Lunii, se conecteazA pentru scurt timp un motor reactiv de fréinare, iar nava cosmic isi continua miscarea pe o orbiti circular foarte Joga, devenind satelit al Lunii. Si se determine variafia vitezei navei , Av. Se dau: Ry = 1738km, g. = 1,63 mis 43.S8 se demonstreze ci viteza unui corp intr-un punct oarecare al orbitei sale eliptice se poate calcula cu 2 _1) iar energia mecanicé totalé a corpului are formula: Ain ra a 4. in jurul stelei 51 Pegasi, care are masa egal cu 1,06 mase solare, orbiteazi o planeti cu perioada siderald de 4,23 zile. Cat este semiaxa mare a orbitei sale? O deplasare periodicat a liniilor spectrale ale stelei (efect Doppler) indica faptul c& steaua are o vitezi de 57 kms faff de centrul de masi al sistemului stea — planets. Calculafi masa planetei. formula: 45. Distanja pind la steaua Bamard este de 1,83 pc si masa acestei stele este 0,135 Moore. Se presupune c& micile oscilafii obsorvate in miscarea sa proprie ( de 0,026” la fiecare 25 ani) sunt produse de o planet care orbiteaza in jurul stelei. Aflafi masa si raza orbitei acestei planete. (Msoare= 2*10™kg) 46, in jurul unei galaxii masive orbiteaz o alti galaxie. Perioada orbital a miscdrii galaxiei este de 50 de miliarde de ani, iar distanfa medie dintre ele este de 0,5 milioane de pc. Aflaji suma masclor galaxiilor, cexprimati in mase solare. 47. Misiunea Kepler a descoperit un sistem planetar, YRS, iar urmatorul tabel confine informatii despre acesta, Gasifi o formuld empiricd prin care si exprimati semiaxa mare-a orbitelor planetelor. Exprimafi semiaxa mare a unei planete dispairute. Determinafi masa stelei centrale, exprimati in mase solare, Planeta ‘Semiaxa mare(UA) | Perioada siderali (ani) | Masa (mase terestre) A 1,10 1,63 0,165 B 1,90 3,70 0,815 c 3,50 9,26 1,500 D 6,70 24,53. 0,207, E 25,80 185,33 419,000 3048. Satclitul Explorer 35, lansat in 1967, s-a aflat cAfiva ani pe o orbit circumlunara cu scopul de a studia radiafiile cosmice si proprietatile magnetice ale Luni. Coordonatele de pozitic ale satelitului la intervale de 15 min, fafi de centrul Lunii (x si y in unitii de raze lunare) sunt date in tabelul de mai jos. a) S& se determine semiaxele orbitei satelitului, reprezentind grafic traiectoria pe hartie milimetrica; b) Sd se determine masa Lunii folosind datele din tabel; (Ry, = 1738km, K=6,67«10" m’kg's” ) ©) Si se indice cauzele principale ale erorilor determinarii masei lunare. Moment | x y | Moment | x y | Moment | x ¥ de timp de timp de timp 1 3,62 | 104 [17 281 | 33 | 237 _| 477 2 [3.46 [0,63 18 322 | 34 | -259 | 4.65 3 [325 [020 | 19 359 | 35 | -280 | 4,50 4 |-2,97 | 022 | 20 3.90 | 36 [299 [433 3 -2.60 | -0,65 | 21 416 | 37__| 3,17 | 414 6 | 2,14 [1,03 |~ 22 440 [38 | -333 | 3.93 7 [1,55 | =137 [23 458 [39 | 349 | 369 8 [085-158 | 24 474 | 40 | 359 | 3,42 9-003 | -1,59 | _25 486 | 41 3,0 _| 3,15 10 | 0,78 | -1,32 | 26 495 [42 [3,77 [2.85 i 1,45 [-0,79 | 27 501 | 43 =3,81_| 2,52 2 |187 | -o11 | _28 503 | 44 | 3,83 | 2.20 13 [2,09 [0,58 | 29 504 | 45-381 [1.83 4 [2,16 [1,22 [30 3,00 [46 | 3,76 | 146 : is [20 [1,82 [31 495 | 47 | -3,65 | 1,06 : VIL Stele duble si multiple 1. Componentele unui sistem stelar binar au orbite circulare. Distanfa dintre cele doud stele este de IUA, iar masa fiecdirei componente este aproximativ de o masi solar. Cat este perioada de rotafie a sistemului si ce viteze au componentele fai de centrul de masa? 2. Steaua epsilon din Lyra (dubla de duble) are 0 componenta, ¢ Lyr 1, formats din doua stele, fiecareé:de | ‘miirimea Soarelui, ce se rotesc in jurul centrului comun de masé al sistemului binar. Perioada orbitald este de | 7900 ani. Si se calculeze distanga dintre cele dous stele, in UA. | 3. Si se calculeze distanfa dintre componentele unei stele duble stiind ci masa componentei principale este de | inci ori masa Soarelui, iar componenta secundaré are masa egal cu 0,3 din masa Soarelui. Perioada de revolutic a sistemului dublu este de 75 de ani. S& se afle departarea stelei duble de Soare, cunoscind distanta. unghiulard a componentelor de 3”,2, (OJAA 2006) : 4. O stea dubli, observati de pe Pamént, are distanta unghiulara intre componente de 11”. Perioada orbital este de 4860 ani, iar distanta fafa de Pimént este de 135 all. Sa se calculeze: - distanja dintre componente, exprimata in UA; ~ masa intregului sistem , exprimat in mase solare. ‘scmiaxa unghiulara a” = 17,6”. B) Si se determine masa componentelor sistemului binar Procyon, stiind ci 5. a) Calculati masa sistemului stelar binar & Centauri cunoscénd paralaxa p=0,75 ”, perioada T = 79 ani si : | semiaxa mare a orbitei relative este a = 13 UA, iar perioada de revolutie siderala este T = 39 ani. | 316, Perioada de revolutic a unei stele duble este de 100 ani. Distanfele stelelor la centrul de masi se afld in raportul 1:4. Stiind ci semiaxa mare a orbitei aparente este 2” si paralaxa 0,05”, s& se afle masa fiecdrei stele ‘componente a sistemului (in mase solare). (ONAA 2010) 7. Distanfa de la Pamént paint la o stea dubli din constelatia Cetus este d= 5,65 x 10° UA. Distanta unghiulara observati dintre cele dou componente ale stelei duble variaz§ periodic cu perioada T = 80 ani si atinge valoarea maxima Og = 0,85 x 10° rad. Sa se determine masa total a sistemului binar, exprimat in mase solare. K=6,67x 10" Nm?*/ kg” ind cB 8. Care este valoarea raportului maselor componentelor stelei duble spectroscopice f Scorpii, amplitudinile curbelor vitezclor radiale ale celor dow componente sunt vy = 152km/S gi v= 126 km/s? 9. Un grup de trei stele se giseste intr-o configuratie coliniara si simetricd. Astfel, in centrul grupului se afli 0 stea de mas 2 Me, de o parte si de alta a acesteia se gisesc la distanfe egale de cate 10 UA doul stele, fiecare de masi Mo. Distanfele dintre stele nu se modifica in timp. Si se determine vitezele fafa de steaua central a fiecireia dintre celclalte doud stele, Si se reprezinte grafic evolufia in timp a liniilor spectrale H, corespunzatoare unei lungimi de unda de 434,2 nm, linie ce apare in spectrul fiecirei stele. Se consider c& Paiméntul (si observatorul) se afla in planul orbital al acestor stele. 10. Curbele vitezelor la un sistem dublu spectroscopic sunt sinusoide cu amplitudinile 20 km/s, respectiv, 60 km/s gio perioada de 1,5 ani. Se cere: a) care stea are masa mai mare si de cite ori? ; +) Daca unghiul de inclinare al orbitei este 90° ,ce valori au semiaxa mare si masele celor doud stele? |. Liniile spectrale in spectrul a doui stele ce formeaz un sistem binar cu eclipsé se deplaseaz inainte si inapoi cu o perioada de 6 luni. Deplasarea maxim a liniilor este egal pentru cele dou’ stele si corespunde efectului Doppler produs de o vitezi orbital de 80 km/s a fiecirei stele fata de centrul de masi al sistemului. Care sunt masele stelelor, exprimate in mase solare? 12. Sistemul stelar binar HD99279 din constelafia Centaur se afl la 42 a.l. de noi si are o perioada siderald de 421,5 ani, distanfa unghiularé dintre componente fiind de 10”. Sa se determine distanfa dintre componente {n UA si masa sistemului, exprimat in mase solare. 13. Subsistemul Epsilon Lyrae 1, situat 1a 162 ani lumind, este prezentat in imagine, Determinati semiaxa mare, semiaxa mic, perioada si masa sistemului, exprimat in mase solare.IX. Luminozitate, strdlucire, magnitudine Exercitii 1. Si se enumere, in ordine descrescatoare a stralucirilor lor aparente, primele sapte corpuri ceresti din Sistemul Solar, vizibile cu ochiul liber de pe Pimdnt. 2.” ‘Sa se emumere in ordine descrescitoare a strilucirlor lor aparente, 10 stele dim sir de mai jos, eu ‘magnitudini intre valorile 0 i 1. (Vega, Capella, Sirius, Arcturus, Betelgeuse, Altair, Rigel, Procyon, Spica, Antares, Aldebaran) ‘Numele stelei Magnitudine | Magnitudine | Clasa Clase de absolut (M) | aparentii(m) | spectral _| uminozitate Aldebaran = 0,2 +09 KS Tt ‘Alfa Centauri +41 00 G2, Vv ‘Antares =45 +09 MI I [ Canopus =3 =0,2 FO, 0 Fomalhaut #20 +12 Al Vv. Regulus =0,5 +14 B7 Vv Si +14 = 14 AL Vv Spica =3,6 +09 Bi Vv a) Care este steaua cea mai strilucitoare ? Care este steaua cu strilucirea cea mai slaba? b) Care dintre stele are luminozitatea cea mai mare? Dar cea mai mica? ©) Care dintre stele are cea mai mare temperaturi la suprafaa? Dar cea mai micd temperatura? 4d) Care dintre stele este cea mai asemanitoare cu Soarele? ©) Care este supergiganta rosie? Care dintre stele are cel mai mare diametru? 4) Dintre stelele aflate in secventa principal, care e cea mai masiva? 2) Care dintre stelele aflate in secventa principala are durata de viajai cea mai mare? 4. Daca steaua Alfa Centauri ar fi observata de la o distant de 10 ori mai mare decat cea de acum, strilucirea ei aparent& : a) ar creste de 100 de ori; b) ar scidea de 100 de ori; c) ar rimane constanti. 5. Luminozitatea unei stele se poate determina cunoscénd: a) magnitudinea aparenta i masa; b) magnitudinea | aparenta si temperatura; c) magnitudinea aparenta gi distanfa. | 6. Care dintre urmatoarele stcle are cea mai mic& temperaturt? a) 0 stea de clasa A; b) 0 stea de clasa F:c)o | stea de clasa K | 7. Care dintre urmatoarele stele din secvenfa principal are masa mai mare? a) o stea de clasa A; b) o stea de clasa G; ¢) 0 stea de clasa M, 8. Care dintre stele are cel mai mare diametru?.a) o supergiganti A; b) o supergiganti M; co giganta K. ; 9. Care dintre urmitoarele stele din secvenfa principal are cea mai lung durat\ de via? a) o stea de clasa A; b) 0 stea de clasa G; c) 0 stea de clasa K. 10, Sa se calculeze distanfa exprimata in ani lumina pani la fiecare stea din tabel. 11. . O stea are magnitudinea absolut’ M = +6, paralaxa 0,37” si temperatura la suprafaja de 5000 K. Sii se afle magnitudinea aparenti si raza sa, exprimati in raze solare. Moar = 4,87" 33Probleme: 1, Pamdntul se afla la aproximativ 150 milioane km fafi de Soare, iar strSlucirea aparenti a Soarelui vzut de pe Pimfnt este 1370 W/m?. Determinafi stralucirea aparent a Soarelui a) de la o distanji de’2 ori mai mare; b) de lao distanfi de 2 ori mai mica. 2, Steaua Alfa Centauri se afld la o distant de Soare de 4,4 a.l. $i are strilucirea E=2,7*10W/m?. a) Si se calculeze luminozitatea stelei; b) de la ce distanj& se vede cu aceeasi strilucire aparenti un bec de 100W? (becul emite doar 15 W sub forma de radiatie vizibilé.) 3. Distanfa pana la o stca este r = 65:a.l. si magnitudinea sa aparenti este m = 1: Cat este magnitudinea absolut a stelei? Ce temperatura are la suprafati, daca raza stelei este egal’ cu 2 raze solare? Tsoare= 5770 K; Msoane=4,87. 4. Distanfa pana la o stea este r = 100 pc si magnitudinea sa aparenti este m = 6, Ct este magnitudinea absoluti a stelei? 5. a) Magnitudinea absolut a unei stele este M'—-2 si magnitudinea aparentd este m = 8. Cat este distanfa pana Ia stea? b) Polaris se afld la distanta de 326a.l.de noi, are magnitudinea aparent& 2 i temperatura la suprafafa de doua ori mai mare decét cea a Soarelui. Aflafi-magnitudinea absolutd si raza stelei, exprimatd in raze solare . 6. Cat este magnitudinea aparenti a unui sistem binar ale cdrui componente au magnitudinile m,=1 si m=2? 7. Magnitudinea aparenté totalé a unui sistem stelar triplu este 0,0. Doua dintre componente au magnitudinile 1,0 gi 2,0. Cat este magnitudinea celei de- treia componente? 8, Proxima Centauri are temperatura la suprafafa T=3200 K si raza de 10 ori mai mic& decat raza solar. Sd se afle liminozitatea stelei, exprimata in luminozitifi solare, magnitudinea absoluté si magnitudinea sa aparent pentru un observator de pe Pémént. Paralaxa stelei este p”=0,762, Tsou ~ 5770 K, Msoane=4,87 9. Magnitudinea absoluti a unei stele din galaxia Andromeda (distanja 690 kpc) este M = 5. Steaua | explodeazi ca supernova devenind de un miliard de ori mai stralucitoare. Cat va fi magnitudinea sa aparenté. | ‘in acest caz? | 10. Steaua Bp Centauri are magnitudinea absolut’ M= -7,6 si raza egal cu 10 raze solare. S& se afle luminozitatea stelei, temperatura a suprafaja gi magnitudinea aparenta a stelei stiind paralaxa anual p-0,002". 11, Magnitudinea vizuala absoluté a stelelor variabile de tip RRLyrae se modifica intre 0,6 si 0,3. : Care este variatia relativa a razei acestor stele? Considerim cd temperatura la suprafafii rimdne constant, 12. Steaua Altair are magnitudinea aparenti m=0,77 , paralaxa anual p=0,202” si raza egal cu 2 raze solare. Sa se afle magnitudinea absoluti a stelei si temperatura la suprafat. Msoare=4,87. 13. Douii stele au acecasi luminozitate, dar steaua B este de trei ori mai departe decat steaua A. Se cere: a) raportul strélucirilor aparente ale stelelor; b)dacd magnitudinea aparenta a stelei B este 8,0, care este magnitudinea aparentd pentru steaua A? 14. Steaua giganta Betelgeuse are magnitudinea absoluté M, --6,0 iar steaua pitic’ Bamard are M=13,2. | Care este raportul razelor stelelor? Ble au aceeasi temperatura la suprafaj (Clasa spectral M). 15. Un roi globular confine 100 000 de stele cu magnitudinile absolute egale cu cea a Soarelui (+4,87 ") Calculafi magnitudinea aparenti a intregului roi, vizut de la distanga de 10 kpe. 3416. Doui stele au aceeasi temperatura la suprafafé. Steaua 1 are raza de 2,5 ori mai mare decat steaua 2, Steaua 1 este mai departe de Pamént de 10 ori decat steaua 2. Care este diferenta intre magnitudinile aparente ale celor doud stele? 17. intr-un roi stelar sunt N = 500 000 stele presupuse toate identice, fiecare avand magnitudinea absoluti M = -1. Magnitudinea aparent a rojului este m = 6,2, iar diametrul unghiular al roiului este de 18. Se da magnitudinea Soarelui Mo = 4,87". Sa se calculeze: a) distanta la care se afla roiul; b) distanta medie dintre stelele roiului; c) masa aproximativa, in mase solare, a unei astfel de stele. (ONAA 2013) 18, Binara vizualé HR 6426 este alcatuita din doua stele cu magnitudinile aparente vizuale 6,3 § 7,2. Care este magnitudinea aparenta vizuald a sistemului? 19. Magnitudinea aparenti a stelei Vega este m= 0,3. Raza stelei este de 3 raze solare, luminozitatea sa este de 60 luminozititi solare, iar distanfa pnd la ea este de 27 a.l.. a) Ce magnitudine aparent va avea steaua daci s-ar afla la 0 distanjé:de 1000 a.l. fafii de Pimént? b) Sa se afle temperatura la suprafafa stelei Vega, stiind temperatura la suprafata Soarelui, Tsoqne = 5770 K 20. Si se determine perioada ‘de rotajie a unei planete X, pe o orbit’ circulari in jurul Soarelui, stiind c& ‘magnitudinea aparenté a Soarelui , privit de pe planeta X este egal cu magnitudinea aparenti a Lunii in faza de Lund Plin. Se cunosc: magnitudinile aparente ale Lunii , respectiv ale Soarelui privite de pe Pamant m, p= ~ 12,7; msp = -26,8 , perioada de rotatie a Paméntului in jurul Soarelui Tp 1 an. (OJAA 2008) 21. Steaua binar’ Procyon are paralaxa anual p~0,287”, distanfa intre componente a= 4,55”,, perioada orbital de 40,65 ani si magnitudinile componentelor m;=0,35 si m= 10,8. Sa se afle: “masa totald a binarei, exprimata in mase solare; ~ magnitudinea aparenté i magnitudinea absoluti a binarei; - luminozitatea, exprimati in luminozitafi solare, 22. Un felinar obisnuit este vizibil noaptea, cu ochiul liber, de la o distant de 20 km. Se poate vedea cu ochiul liber de pe Lund un oras de pe Pamént iluminat cu 100 000 de felinare? Dar cu un telescop cu diametrul de 6 em? 23. Distanfa dintre steaua Bamard si Soare descreste cu 117 km/s, Magnitudinea aparenté a stelei in acest moment este m = 9,64, iar paralaxa este p = 0”,545. Dupa cafi ani steaua va fi vizibilé cu ochiul liber? (QIAA 2009) 24, Steaua Altair se afld fat de Pimént la o distanfi de 15,7 a.l. gi se apropie de acesta cu viteza de 26 km/s. Dupa céfi ani magnitudinea sa aparent va scidea cu o cantitate perceptibilé pentru ochiul uman, care este capabil s& distinga variafii-de 0,1" ? 28. CAt timp trece intre conjuncfia si opozifia unei planete, daca strilucirea ei creste astfel incdt magnitudinea ei se modifica cu 0,85 clase de magnitudine in acest interval de timp ? Presupuneti ci planeta se misc pe o orbit circular in planul eclipticii. Despre ce planeta este vorba? (ONAA 2011) 26. Ce este mai luminoasi, ziua pe planeta Pluto, cand acesta este la 30 de unitafi astronomice distanti de Soare sau o noapte cu Luna Plind de pe Pamant? m, =-12,7, ms =-26,7 . (ONAA 2006) 27. Ce magnitudine aparent ar avea Soarele daca ar fi observat din steaua Vega, a cArei paralaxi este p= 0",12? De pe Pamént, Soarele se vede cu o magnitudine aparenta de — 26,7. 3528,Distanfa dintre Jupiter si Soare este de 5,2 UA si magnitudinea sa aparenta la opozitie este de — 2,3" . Calculafi care este magnitudinea aparenti a Iui Jupiter atunci ciind acesta se afla la separare maxima de Soare, pentru un observator aflat pe steaua a Centauri, care are paralaxa egalé cu 0,758". 29, Stralucirea unei cefeide variazé cu 2 magnitudini. Dacd temperatura efectivi a stelei variaz& de la 6000 K, Ja maxim de strilucire, la 5000 K, la minimum de strdlucire, cat se modified raza stelei ? (ONAA 2009) 30. O nova din constelafia Vulturul igi modificd magnitudinea aparenta cu 12" (clase de magnitudini).. De cdte ori creste strilucirea 31, Razele componentelor sistemului stelar binar cu eclips Algol sunt Ry = 3,1 Ro si Re = 3,8 Ro. (Ro este raza Soarelui). Luminozitifile acestor stele sunt in raportul 0,092 / 0,08, S8 se determine raportul {ntre temperaturile componentelor sistemului, 32. Sirius A are temperatura la suprafafi de 10 000 K, raza egal cu 1,8 Re si agnitudinea bolometric 1,4. Raza companionului sau, Sirius B, este 0,01 Ro gi magnitudinea bolometrica 11,5. Se cere: a) raportul . luminozitiilor stelelor; b) raportul temperaturilor lor efective, 33. Malte dintre farile sau organismele lumii au steaguri pe care se afla obiecte ceresti, in principal stele. Doui exemple concrete sunt steagul Uniunii Europene si steagul Statelor Unite ale Americi a) Presupundnd ci Europenii au ales ca simbol stcaua Aldebaran (m= 1") iar Americanii steaua Polaris (m = 2" ), calculafi magnitudinile aparente ale sistemelor ipotetice formate pe cer din stelele de pe steaguri, presupundnd cd ele sunt la aceeasi distant fat de Pamant. (ONAA 2012) ) Determinafi magnitudinea aparenti a sistemului pentru steagul Chinei, considerdnd c& a fost aleaséi 0 stea de magnitudine m=1" si 4 stele de magnitudine m = 2", situate la aceeasi distanfa faji de observator. 34. O stea pitici alba din centrul unei nebuloase planetare indepartate, are luminozitatea L = 0,001 Lo, temperatura la suprafata T = 2T si masa d= 0,6 Me. Sa se afle densitatea stelei. Densitatea Soarelui este 1,4 g/em?, 35. Galaxia NGC 772 este spirali, similara cu M 31, cu diametrul unghiular de 7” si magnitudine aparenté 12. Valorile corespunzAtoare Iui M 31 sunt 3° si magnitudine 5. Care este raportul distanfelor la care se afla cele doud galaxii, presupunind c au luminozitafi egale? Care dintre galaxii este mai mare? 36. Steaua cu cea mai mare luminozitate cunoscuti (numité S), face parte din sistemul stelar satelit al galaxici noastre, Norul Mic al fui Magellan. Distanja faféi de noi este de aproximativ 12 000 de ori mai mare deca distanfa pénd la Sirius. (2,60 pe). Steaua are magnitudinea aparenti m=" 8, a) Care este magnitudinea absoluti a stelei S? 36b) Ce magnitudine ar avea Sirius daca s-ar afla in locul acestei stele? (msiriu= -1,46") ©) De céte ori ar prea mai strilucitoare steaua § fafii de Sirius, dac& ar fi la distanfa lui Sirius fafa de noi? 37. in 1983, raza nebuloasei Crab era de 3,25’. Ea se extinde cu 0,21” pe an. Viteza radialii fai de steaua neutronicd central, misuraté prin efectul siu Doppler, este de 1300 km /s. a) Cat este acum diametrul unghiular si liniar al nebuloasei, considerdnd 4 extinderea sa este simetricd, iar distanga pind la ea este de 6200 al.? b) Cu cat timp in urma a putut fi observati de pe Pamdnt explozia de tip supernova care a produs nebuloasa? Se va determina prin calcul. ©) Care a fost magnitudinea aparenta a supemovei, dac& magnitudinea sa absoluti a fost de ~18™? 38. Steaua Alderamin (a Cep) are o magnitudine de 2,4, o temperatura Ia suprafat de 9 000 K si se afld la distanta de 49 a.l. de noi. Determinafi: a) __paralaxa stelei si magnitudinea ei absoluta; ») —_Iuminozitatea stelei (in luminozititi solare), masa gi raza ei (In unitafi solare). (Me=4,9) 39. Steaua 8 Cephei este prototipul unei clase de stele variabile numite Cefeide, cu o petioada de vatiatie a strilucirii de cdteva zile. 5 Cephei variazi de lao magnitudine de 3,5 (clasa spectral F, temperatura 7.000 K) la o magnitudine de 4,4 (clasa spectrala G, temperatura 6 000 K). Paralaxa stelei este de 3,32 milisecunde de arc. Sa se determine amplitudinea variatiei diametrului stelei, exprimati in procente. 40. Utilizénd informafiile din graficele urmitoare, si se deducdi distanga Ia care se afld steaua variabila de tip Cofieidt fat de noi. The period—luminosity relation for Cepheid $35 3.6 ~ 4.3 Magnitude variobles. 2 $- 5 z : a 3 3-4 £40 2 eo 5 -3 g 3 a 34 245 pa 2 2, 2 4 6 8 0 12 1 3 10 30 Time (days) Peried in days: 41. Dacd o stea RR Lyrae are perioada P = 0,55 zile si se afli in roiul globular M13 din Hercules, aflat la distanfa de 25 890 ani-luming de noi, si se determine magnitudinea aparenta a stelei. Poate fi vazut cu ochiul liber? ( formula Leavitt: M=[- 2,81 log P - (1,43+ 0,1)], cu P exprimat in zile. 42. Un astronom priveste prin Hubble Space Telescope pentru a vedea o stea ca Soarele lao distant de 100 000 pe. Strilucitoarele Cefeide au luminozitatea maxima de 30 000 de ori mai mare decat cea a Soarelui. Utilizand pentru Soare magnitudinea absolutd +5, calculeazi magnitudinea absoluta a acestor Cefeide, Cat de departe se poate vedea o Cefeida prin HST? 43. Utilizind datele din urmétoarea diagrami, calculafi: a) perioada de pulsatie a stelei; b) variatia luminozitafii, temperaturii si razei stele, c) densitatea stelei la diametru minim i la diametru maxim. 37Luminosity O) os ‘Temperature (K) g 83. A 10 o 2 4 6 8 ‘Time (days) 44. O stea din secventa principal, aflati la distanfa r = 12 Kpe are magnitudinea aparenti egalé cu magnitudinea limit a unui telescop newtonian cu diameteul D= 254 mm. Steaua se transforma intr-o gigantd, timp in care temperatura ei va scidea de 3 ori si raza ei va creste de 100 de ori. a.) Si se calculeze magnitudinea absoluti a stelei inifiale; ,) Si se caleuleze luminozitatea stelei aflatd in starea de gigantt, ¢.) $8 se determine magnitudinea aparenta a stelei aflatd in starea de gigant; 4.) Sa se exprime masa stelei gigante, exprimati in mase solare, Se considera luminozitatea Soarelui L = 3,86- 10° W. (OJAA 2011) 45. Steaua Eta Cassiopeac este un sistem binar cu dou’ componente de magnitudini vizuale aparente V; = 3,44, respectiv V2 =7,25 $i indici de culoare C; =#0,57, C2 =+1,39, unde, prin definitie, indicele de culoare este C=B-V, unde B este magnitudinea in albastru. Calculafi magnitudinile aparente in domeniul vizibil (Vs. ‘in domeniul albastru (B), precum si indicele de culoare al sistemului format din cele doua stele. 7 46. Steaua Cygnus are curba de variafie a magnitudinii in figura urmitoare. Determinati perioada, amplitudinea de variafic a magnitudini i distanfa la care se aflé steaua, avand relajia magnitudine-perioada pentru acest tip de stele in diagrama de mai jos. (ONAA 2009) 4 ag ge a 0 ae 00, 4 [I Le 6 6 pre +2} 5 Fl jal 2 6 a S| aa 0 |_| | 2 2 iit nm 4 m3 me 25 38Myo 4.2782x1n(P)+2.5478 fe 1 L 1 L L 200 300 400 500 600 Period (days) 47. Componentele sistemului binar Algol au aceleasi dimensiuni si temperaturi T, = 5000 K , respect Tp = 12 000 K. Curba de lumind observatd intr-o directie aflata in planul orbital al sistemului este redat figura aléturaia, Calculafi adfincimea fiec&rui minim si argumentati care din componente este eclipsat prima ard, conform graficului din figura aliturata : ________(ONAA 2012) : | 48. Energia primiti de la Soare intr-un minut, de o suprafaji de 1 em” de pe Pamént, agezata perpendicular pe directia Soare ~ Pamdnt si aflatd la limita superioard a atmosferei, este 1,9851 cal/(em? min), Care este valoarea constantei solare pe Jupiter, dack semiaxa mare a orbitei este 5,2028 UA? 49. Constanta solari, adic& fluxul total al radiafiei solare la distanga la care este Piméntul, este 1370 Wm *. Sa se afle fluxul total pe suprafafa Soarelui, stiind c& diametrul su unghiular, vizut de pe Pamént este de 32”. Cat este suprafaa solar care poate produce 1000 megawafi? 50. Unele teorii presupun ca temperatura efectiva a Soarelui era acum 4,5 miliarde de ani de 5000 K si raza a, de 1,02 ori mai mare decat acum. Ce valoare avea constanta solara in acel moment ? Te = 5770K 51. Sa se determine constanta solari pe planeta Marte. Ce temperatura ar trebui sii aibi la suprafaya planeta Marte (cazul ideal)? Se cunose: Le = 3,8+10°° W $i ayane = 1,52 UA. Ro = 696000km ‘52. Cai fotoni cad intr-o secunda pe oglinda telescopului Keck (de diametru egal cu 10m) provenind de ta Vega? Dar de la 0 stea de magnitudine 30" ? Magnitudinea aparenti a stelei Vega este aproximativ 0", Fluxul de fotoni de la o stea de magnitudinea 0" este de aproximativ 10'° fotoni /(m? x s). | (ONAA 2006) ' 53. Magnitudinea absolut a unci stele este M™= -3 si magnitudinea aparenti este m = +7. Cat este distanta | pan’ la stea? Desi valoarea extincfiei interstelare a radiatici variaz4 de la un loc la altul, putem considera in| apropierea planului galactic o valoare medie de 2 mag/kpe. Sa se afle distanta pani la stea findnd cont de acest fenomen, 39‘54.. Magnitudinea bolometricd a unei stele variabile cu perioadi lungi se modific cu o unitate de magnitudine, Temperatura efectiva la maxim este de 4500 K. a) Cat este temperatura la minimul variatiei stelei dacd se neglijeaz influen{a modificarii dimensiunilor sale? 'b) Dac temperatura ar riméne constanti, cu ct ar trebui si se modifice raza stelei? Care dintre variante este mai plauzibila? 58. intr-un roi de dimensiuni unghiulare reduse s-au numdrat 101 stele. Studiindu-se cu atentie roiul, s-a observat ci stelele au mase in progresie aritmeticd, cea mai mica fiind IM = Mo, iar cea mai mare mast fiind = 1,1 Mg . Se cere si se calculeze magnitudinea aparenté a roiului. Se cunosc: masa Soarelui, Me= 2x10"ke, luminozitatea Soarelui, Le= 3,85x10"W, magnitudinea absolut a Soarelui, Mo= 4,87, paralaxa roiului, p= 0,01". Pentru x « 1 se poate folosi aproximarca (1+x)"= l+nx. ‘56.Calculafi magnitudinea sistemului multiplu Castor, aflat la 51,6 ani lumini, cunosc&nd luminozitatile subsistemelor A (La~34Lz) si B (La=14Ls) si c8, cea a subsistemului C, este 5% din cea a Soarelui, care are magnitudinea absoluti 4,87. (ONAA 2010) 57. Pentru un sistem binar cu eclipsa, fluxul radiafiei luminoase variazi in timp conform graficului de mai jos. ‘Sa se determine: a) raportul razelor celor doud stele; b) care dintre stele este cea mai fierbinte, stiind c& steaua mare este de 8 ori mai strilucitoare decat cea mic&. piintiiniis -m binar cu eclipsii are perioada de 30 zile. Curba de lumina din figura de mai jos ilustreaza faptul a steaua secundara eclipscaz steaua primard (din punctul A in punctul D) in 8 ore (masurate din momentul primului contact pana in momentul contactului final), in timp ce de la punctul B la punctul C, perioada eclipsei totale este de 1 ori si 18 minute, Analiza spectrald indicd valoarea maximului vitezei radiale a stelei primare de 30 km/s si de 40 km/s a stelei secundare. Dac presupunem e& orbitele sunt citculare si au 0 ‘nclinarca i= 90°, determinafi razele gi masele ambelor stele in unitifi de raze solare si mase solare, eo 4 2 3 4 8 6 7 ‘Ezapsed Time, hours | |59. intr-un sistem binar cu eclipsa, doua stele sunt in miscare in jurul centrului de mas comun, avand orbitele in planul direofiei catre observator. Intensitatea totald a luminii, masurati pe Pamént, este reprezentaté in figura de mai jos. Atunci cdnd nu se eclipseazi, intensitatea totalA primita de la ambele stele este Ip = 4,8x10° W/m. Sa se determine: a) Perioada migcdrii orbitale a fiecarei stole gi viteza unghiulara a sistemului; 'b) Raportul razelor R, /R: gi raportul temperaturilor celor doua stele. LL Wy = 10 20 30 40 50 60 timp(ziley 60. Una din metodele de descoperire a planetelor extrasolare este metoda tranzitului, Atunci cfind planeta trece prin fafa stelei, intensitatea luminii recepfionate de la stea scade pufin, cu o fraotiune care se poate determina, Procental cu care intensitatea lumii steei scade (9 ne permite si calculi raza planetei: f= suprafata discului planetei / suprafata discului stelei = (Rytanca / Rea)” a) Care este raza unei planete care orbiteaz& o stea, daci raza stelei este Rees = 800 000km, iar procentul cu care scade lumina ei in timpul tranzitului este 1,7%? b) Cat de greu ii este unui astronom extraterestru si giseasca planeta Jupiter, in sistemul nostru solar? Calculafi ce fractiune din intensitatea luminii Soarelui poate bloca planeta Jupiter. Se cunose: Rs = 71 500km, Ro = 696 000km. 61. Si se afle daca pe plancta Glicse 581c din sistemul planetar aflat la 20 all. de noi, se dezvolte. Se di mai jos curba de lumind a tranzitului ( unde Lstea = Lo = 0, este vp= 68 km/s iar perioada ei orbital este P=13 zile. Sa se determine semiaxa mare a sistemului, masele stelei si planetei este To = 6000K, iar raza acestuia este Re = 696 000km, razele acestora. Temperatura Soarelui LL, 1,00 0,99 Cee oH eoee 00 ord 4162. Astrofizicienii au descoperit prin metoda tranzitului o planet care are o orbit circular in jurul stelei (HIP41936) din constelafia Virgo. Curba de luming este reprezentati in figura . Se cunoaste faptul cd tranzitul planetei se efectueazA pe la eouatorul stelei, iar in relajia masi -luminozitate avem exponentul 3,3. Se dau temperatura efectiva a suprafe{ei Soarelui Te = 6000K $i raza Soarclui, Ro =696 000 km. Sii se afle: a) Masa stelei (in mase solare) si raza orbitei planetei (in unitafi astronomice); b) Raza stelei gi raza planetei; 2a ¢) Temperatura stelei si temperatura planetei. Indicafie: Tpinea = Tsta 3,99 Le 10h 13,2h 72,8h 76h 63. Determinafi magnitudinea aparenté a Luni in faza de Lund Plind, cunoscdnd albedo-ul suprafefei Iunare, A= 11%, raza Lunii, Ry = 1738kam, magnitudinea aparenta a Soarelui vazut de pe Luni, ms = - 26,7", distanta Pamant — Luna, dp,, = 384 400km si distanta Soare — Luni, ds1, = 150 000 000 km. 64. Ct este magnitudinea aparent a unui asteroid cu raza de 10km, cu albedo-ul suprafefei A ~ 0,1, aflat la distanja de 400 000 km fata de Pamént, la opozitic? 65. Ce razi trebuie si aibi un asteroid cu albedo-ul A = 0,2 pentru a putea fi vizut cu ochiul liber (la opozitie) de la distanta de | UA? 66. Un asteroid cu raza de 204m are magnitudinea m= +10 cfnd este observat de la distanta de 10” km. Cat este albedo-ul suprafefei sale? 67. La ce distanfa se afl un asteroid cu raza de 30m si albedo A = 0,11, dac, vazut de pe Pémént, are magnitudinea aparent& m=+20 ? 68. a) Cat este albedo-ul suprafefei planetei Marte, stiind ci, la opozitie planeta are o magnitudine m ~-0,7 si se afla la distanfa r= 0,52 UA fata de Pim4nt? Raza planetei Marte este Ru= 3400km. b) Magnitudinile aparente maxime ale satelitilor planetei Marte sunt: mptctox™ 13" 1 Mpcinos= 14". Calculafi albedo-ul suprafefelor avestor sateliti considerdndu-i de forma sfericd, cu razele Rots =12 km gi Roeinor™ 7 km. (ay = 1,52 UA) 69. Un asteroid cu diametrul de 100 m si cu un albedo de 0,1, se apropie de Pamént cu o vitezd de 30 km /s. Sa se afle magnitudinea aparenta a asteroidului : a) cu o sptimand inainte de coliziunea cu Paiméntul; b) cu 0 zi inainte de coliziune. 4270. Este observat de pe Pamnt un corp din gheafii care are o orbité eliptica in jurul Soarelui. La periheliu, se afla la distanfa de 40 UA de Soare gi are un albedo de 0,6, iar la afeliu, se afl la 60 UA gi are un albedo de 0,7. Care este magnitudinea corpului la afeliu? (OISP 2008) ‘71. Magnitudinea aparenti vizuali Va unei planete pitice, in timpul opozitiei sale a fost Vo = 10,0. S& se calculeze diametrul planetei stiind valoarea albedo-ului suprafetei sale : A = 0,15. Magnitudinea aparenta vizuali a Soarelui este Vs = —26,7 si distanfa de Ja planeta la Pamént in acel moment, era r= 3 UA. 72. O planet se misc in jurul unei stele pe o orbita eliptica astfel incét magnitudinea maxima si minima ale stelei variaza in decursul unei revolufii cu 0,5". Planeta are un satelit de forma sfericd pe o orbit circulara. Atunci cnd planeta este la periastru, diametrul aparent al satelitului este jumatate din diametrul aparent al stelei. Determinafi: a) excentricitatea orbitei planetei; b) diferenfa intre magnitudinile maxima si minima ale stelei in cazul unei eclipse centrale, atunci cnd centrul discului aparent al satelitului gi al stelei coi 73. Din materia Lunii (in faza de Luni Plina) se fac un milion de sateliti sferici identici, situati aproximativ in acelasi loc, dar fird a fi legafi intre ei. Ce magnitudine va avea roiul care se ob{ine? Magnitudinea Lunii la Luna Plind este de -12,7", (ONAA 2007) 74, Si se determine aria pe care ar trebui si o aibi o oglinda plana plasat& pe Lund pentru ca lumina solard reflectati si fie observatd de pe:Pimént ca o stea de magnitudine 3", Coeficiental de reflexie este’ 100%. Mseqre= ~ 26,7". 75. Un roi globular confine un milion de stele de pe secvenfa principal, fiecare avand magnitudinea absolut (M=6, precum si 10 000 stele gigante rosii, de magnitudine M=1. Se poate observa acest roi ‘cu ochiul liber de la o distant de 10 kpc? (ONAA 2006) 76. Steaua 40 Eridani este un sistem triplu compus steaua 40 Eri A vizibila cu ochiul liber si doua stele mai putin strélucitoare Eri B si Eri C, Stelele 40-Eri B si C sunt foarte apropiate una de cealaltd, ele se migca in jurul centrului de mas comun gi impreund in jurul stelei 40 Eri A, aflati la 400 unitiji astronomice de ele. Perioada sistemului binar alcdtuit din 40 Eri B gi C este 247,9 ani, paralaxa lui trigonometricd este 0,201", iar semiaxa mare a sistemului se vede sub un unghi de 6,89". Raportul distanfelor lui 40 Eri B gi 40 Eri C la centrul de masi este egal cu 0,37. a.) Determinafi masa componentelor 40 Eri B, respectiv 40 Eri C, exprimatii in mase solare. b.) Magnitudinea aparenti a stelei 40 Eri B este 7,89". Determinafi fuininozitatea stelei exprimati tn Juminozitifi solare. c.) Temperatura efectiva a stelei 40 Eri B este egal cu 16900 K. Calculafi raza stelei si comparafi valoarea Qiisitd cu raza Soarelui. Ce fel de stea este steaua 40 Eri B? Se cunosc: raza Soarelui, 696000 km gi temperatura efectiva a Soarelui S780 K. (ONAA 2011) 77. Astronomii observa explozia unei supemove intr-o galaxie care se indepirteaza de noi (prin expansiunea Universului) gi apreciazi ci la maximum de stralucire supemova avea magnitudi ‘magnitudinea absolut M = - 13,5. Se va considera H = 75 km/sxMpe. Determi ) luminozitatea supernovei ; b) distanfa pani la supernova ; c) viteza de indeplirtare a galaxici. 78. Lumina primitii de un observator terestru de la locul exploziei unei supernove, dupa ce lumina a fost reflectatés pe nori de praf imerstelari, reprezinti” ecourile” luminii. Ecourile uminii pastreaz3 distribufiile spectrale inifiale ale exploziei, La 11 noiembrie 1572, astronomul danez Tycho Brahe a observat ceea ce el a gindit a fi o nou& stea, un obiect luminos apirut in constetatia Cassiopeia, intrecdnd in stralucire chiar planeta Venus. Ceea ce vedea de fapt Brahe era o supemovi (Supemova Tycho SN 1572), un evenimnent rar, céind moartea violenti 2 unei stele trimite in afard lumina si energia unei explozii extreme. 8La 24 septembrie 2008, utilizénd un instrument spectrograf FOCUS $i analizind caracteristicile ecourilor luminii, astronomii au infeles c& au inregistrat abia acum spectrul Supemovei care explodase in anul ts , explozie pe care o inregistrase Tycho Brache in anul ty,=1572, ca urmare a propagérii directe a luminii. a) Sa se stabileasca anul producerii exploziei Supernovei Tycho $i sd se determine distanfa parcursai de lumina, de ta locul explozici, pe traseul norului de praf interstelar, pand la planeta Pamént, precum si durata deplasirii luminii pe aceast& distanf&. Se cunose: distanfa dintre Pamant si supemova Tycho, d= 7500 al. ; ui alt nor de praf interstelar, de la care, prin reflexic, lumina veniti de la locul explozici aceleiasi supernove, ar fi putut ajunge la observatorul terestru tot in anul 2008. Superncvy OPtical Ught arrived in 1572 79. A. Calculati masele stelelor care intra in componenta binarelor vizuale de mai jos: Steaua Semiaxa | Paralaxa | Perioada | Raportul | Magnitudinea | Magnitudinea mare (“)_| (*) (ani) maselor_| componenteil | componentei2 Procyon [4,55 [0.287 [40,65 | 0,36 [0,35 10,8 7 Cas 1253 J 0,171 [526 O41 [3,54 TA 40 Eri 689 {0,201 [248 0,51 97 11,2 BD-84352_ [0,19 | 0,152} 1,72 09) 99) 10 B. Calculati magnitudinile absolute ale celor 8 stele componente si reprezentafi pozifia intr-o diagram magnitudine absolut — masi. C. Pe baza observatiilor asupra stelelor s-a constatat ci exist o relatie intre luminozitatea gi masa lor de forma L~ (M)*, unde Z este luminozitatea, M masa, iar X este un numar . Gasifi valoarea acestui exponent din analiza datelor pentru cele 8 stele din diagrama de mai sus. (ONAA 2006) 80. Noi tréim intr-o galaxie supragigant, Astfel de galaxii remarcabile ca uminozitate, dimensiuni si numa de stele se intdlnesc rar (una la aproximativ 10 000 de galaxii). Cea mai apropiata galaxie supragiganta fata de galaxia noastri este M 31 (Andromeda). Are o magnitudine absolut de — 20,2" si o magnitudine aparenti de + 4,3. Are dimensiunile unghiulare 200°x90 si se poate vedea ca o pati luminoasa in constelafia Andromeda. A) Calculafi distanfa pana la galaxia Andromeda si dimensiunile sale, exprimate in a; B) Determinafi luminozitatea galaxiei, exprimata in luminozitii solare. 81. Determinafi, pe baza datelor din tabel, distanta pani la fiecare galaxie si dimensiunile ci (in a.l.) grafic Denumire ‘NeNGC_| Megnitudine aparenta | Magnitudine absoluta | Dimensiuni (aremin) ‘Norul Mare a Tui Magellan [LMC [+04 -174 780" ‘Nonul Mie al lui Magellan [SMC] +2,3 =16 180" Galaxia Triangulum (M33) | 598 +6 =IT6. Te x a5" Galaxia Sombrero(M104) | 4594___| 49.5 =21,2 xa Whirlpool Galaxy (M51) [5194 | #81 =21,4 r82. Pe baza datelor din tabel, determinaji magnitudinea absolut, temperatura si raza fiecirei stele, exprimati in raze solare. Determinafi clasa spectrala din care face parte fiecare stea. Indicele de culoare intemational IC OOK — 0,64, unde T este temperatura stelei. (T'soare = 600K, Msoace= 4,9) Nr. | Numele stelet Magnitadinea aparenti | Paralaxa anual © | Indicele de culoare crt, ao) 1__| Sirius (@CMay | =1,46 0376 0,00 2 | Canopus(aCar) | -0.72 0,018 0,15 3 | Capella (aAur) | +0,08 0,073 0,65 4 [Centauri A 027 0,751 O71 5 | Areturus(aBoo) | -0,04 0,058 1,23 6 | Altair(aAqh 40,77 0,198 0,22 7__|Antares(uSco) | +0,96 0,008, 1,83 8 | Rigel(B Ori) +0,12 0,003 = 0,03 9 | Aldebaran(aTau) [0,85 0,048 1.54 10 _['Spica(arVir) 40,98 0,012 = 0,23 X. Instrumente astronomice 1. In imagine sunt prezentate doui telescoape cu diametrele Dj = 200 mm si D2 = 150 mm si distanfele focale (ale obiectivelor) F; = 900 mm , F = 1200 mm. Raspundefi la urmatoarele intrebari: —s 2) Care eredeti cd este refractor si care este reflector? Sustificafi. Enumerafi parfile lor componente. b) Cat este rezolufia unghiulara si magnitudinea limitd a flectruia? ©) Daca avem la dispozitie oculare cu distantele focale f, = 9 mm gi f;= 25 mm, cét va fi grosismentul fiecdrui telescop? Care este cea mai potrivits combinafie ocular ~ telescop pentru a observa: 1) planeta Jupiter; 2) Sistemul binar Albireo; 3) Roiul globular M13; 4) Marea Nebuloasi Orion; 5) un crater de pe Lund? 2. “...Luna este deasupra orizontului, asa ci i-am ficut pozele cerute cu un aparat de fotografiat (distanta focal f= 500 mm) si dup developare am constatat ci diametrul acesteia pe imaginea imprimati era dy = 4,5 mm. in acelasi timp, Luna este fotografiati din una si aceeasi parte, de pe un satelit al acesteia, cu un aparat identic si se obfine o imagine cu diametrul de d; = 250 mm.” Calculati perioada de rotafie a satelitului pe orbita sa circulard tn jurul Lunii, stiind c& distanfa de la Pamént la ‘Lund este L = 384.000 km $i gu = gp /6. (ONAA 2012) 3. Un telescop are obiectivul cu un diametru de 90 mm si distanta focalai de 1200 mm. a) Cat trebuie si fie distanja focala a ocularului, dac& diametrul su este de 6 mm ? b) Cat este grosismentul telescopului? ©) Ce diametru unghiular ar avea discul Lunii vizut prin acest telescop? 45°4. A) Distanja dintre componentele sistemului binar ¢ Herculis este 1,38”. Cat trebuie s& fie diametrul minim al unui telescop pentru a rezolva sistemul? B) Dacd distanta focal a obiectivului este 80 cm, cdi ar trebui si fie distanfa focald a ocularului pentru a putea vedea separat componentele? Rezolutia ochiului observatorului este 2”. 5. Luna a fost fotografiat& printr-un telescop cu diametrul de 20 cm si distanfa focal de 150 cm. Timpul de expunere a fost 0,1 s a) Cat ar fi trebuit sé fie timpul de expunere, pentru aceeasi calitate a imaginii, la un alt telescop cu diametru de 15 om si distanta focala de 200 cm? b) Daca fiecare telescop © dotat cu un ocular cu distanfa focald de 25 mm, cét este mérirea unghiularé a fiecirui telescop? ©) Cat este diametrul unghiular al imaginii Lunii, vizutd prin fiecare dintre aceste telescoape? 6. Un telescop are diametrul de 100 mm, distanfa focal a obiectivului, F = 1000 mm gi distanta focal a ocularului, f= 20 mm. a) Calculafi grosismentul, rezolufia unghiulara si magnitudinea limitd a telescopului. b) Determinati diametrul unghiular al discului lunar vazut prin acest telescop. Diametrul aparent al Lunii, vizutd cu ochiul liber, este de 31°. 1625 mm. Pentru a obfine acest cmp este utilizat un ocular Plossl (cémp aparent 52 de grade) de 25 mm, distanfi focald. A) Sa sc determine diametrul cdmpului observat si si se aprecieze distanfa intre stelele A si B, precum si intre A si C; B) in aceasta configurafie instrument-ocular, s-ar putea observa intreg discul lunar in 7. In imagine este prezentat cémpul unui instrument astronomic cu diametrul de 150 mm si distanja focal de | cdmpul ocularului? (ONAA 2006) a ce 8. Privita printr-un telescop, steaua a Geminorum apare ca o stea dublé, de componente cu magnitudine | aparentii de 1,99" , respectiv 2,85" . Separarea unghiulara este de 2,37 secunde de are. A) Determinafi magnitudinea aparenti a sistemului binar. B) Care este distana dintre stele, daca sistemul se afl& la 14 pe de noi? C) Care este diametrul minim al instrumentului folosit pentru observarea separati a componentelor stelei | binare? Presupunem 4 separarea unghiulara s-a observat in domeniul vizibil, adic la lungimea de unda de | $50 nm. ! |9. in cdmpul vizual al ocularului unui telescop cu fy = 1230 mm si fac = 7,5mm se observ imaginea din figura, a sistemului binar Albireo. Determinafi distanfa unghiulard dintre componentele sistemului. 10, Se dau 3 fotografii ale discului lunar obfinute cu acelasi telescop dar cu oculare diferite ca distanj focal: f= 6 mm, £= 25mm, f; = 12mm. Precizafi corespondenfa intre numéirul fotografiei si distanfa focala a ocularului folosit. (ONAA 2013 11. Luna fost observati in faza de Lund Plind cu un telescop refractor cu distanfa focal a obiectivului F= 500 om, in planul focal al obiectivului telescopului s-a aflat o plact fotografics. Sa se reconstituie intr-un desen, la scari real, cu detaliile principale, imaginea apiruti pe placa fotograficd dupa developarea acesteia. Reperul ,,sus” de pe desen trebuie si coincidi cu reperul sus” de pe placa fotografica. 12. Un astronaut aflat intr-o naveta spafiala care zboara la indlfimea h = 161km, poate sé distingé Ia limit doua puncte luminoase foarte apropiate de pe suprafafa Piméntului. Sa se calculeze distanta liniard dintre cele doua puncte, presupuniind ca astronautul se aflé in condifii ideale de vizibilitate. Diametral pupilei ochiului astronautului este de 5 mm, iar lungimea de und& a radiatiei vizibile este 2.= 550 nm. 13. O Iuneti are distanta focala a obiectivului de 90cm, diametrul de 5 cm si distanfa focal a ocularului, de 6 mm. A) Sa se calculeze parametri lunetei: mérirea unghiulars, puterea de separare, puterea de patrundere; B) Pentru a studia Soarele, cea mai bund metoda este proiectia imaginii discului solar pe un ecran. Si se calculeze dimensiunea acestei proiecfii, daca coranul este situat la o distan(i de 50 cm fafé de ocularul funetei. 14. Un sistem binar se afli la o distantd de 20 a. gi are intre componente distanfa de 200 milioane km. Sii se afle daca stelele pot fi studiate individual atunci cand sunt privite prin telescopul spafial Hubble (HST) care are rezolujia de 0,05”. De la ce distanti se poate vedea un giindicel cu Iungimea de 1 cm folosind telescopul spatial HST? 4715. Metodele interferometrice moderne au permis ca, folosind mai multe telescoape care lucreazd in paralel, ‘Sse obfinii o rezoluie similara cu a unui telescop cu diametrul de peste 300m, Care este rezolutia unghiulard obfinuti de un asemenea sistem la observafii in lungimea de und de 550 nm? 16. Asa-numitul radio-interferometru VLBA are 10 unitafi localizate in Statele Unite ale Americii, din Hawaii pana in Insulele Virgine. in cazul in care VLBA este utilizat pentru a obfine imaginea unor radiosurse lao lungime de undé de 3,6 cm, ce rezolutie unghiulard poate fi atinsi? Se va considera c& distanja dintre Haw: i Insulele Virgine este de aproximativ 8000 km. 17. Un telescop de tip newtonian are distanfa focal de 1 m si un raport F/D=5, D fiind diametrul oglinzii princi largime a cémpului vizual de 52°. La nevoie, in locul ocularului se poate monta o camer’ CCD cu care se pot inregistra imagini ale cerului. Camera CCD are o rezolutie de 11 Mpixeli si un format foto de 4:3, Pixelii sunt de forma. pitratS, dimensiunea lor id de 0,94 ym. Se cere: le. Dispunem de dou oculare cu distangele focale de f,..=15 mm si respectiv fye2=28 mm, ambele cu a) diametrul pupilei de iesire al telescopului (diametrul fascicolutui luminos la iesirea din ocular) pentru cele doud oculare; b) s& se precizeze care ocular este mai potrivit pentru observafii deep-sky gi si se motiveze réspunsul dat; ) lirgimea cémpul ‘izual al telescopului; 4) magnitudinea limit a-telescopului dac se cunoaste magnitudinea limité a ochiului, m = 6 si diametrul pupilei ochiului, d = 6 mm; ©) Se inlocuieste ocularul telescopului cu camera CCD. Care este noul cmp vizual al telescopului? 1) Mizar este un sistem cvadruplu. Intre componentele mai luminoase existi o separare de 14,7" iar intre componentele mai apropiate 0 separare de 0,015". Ce distanfa, exprimats tn pixeli, va fi intre imaginile ‘componentelor mai luminoase? ) care ar trebui si fie rezolutia senzorului pentru a di \ge componentele cele mai apropiate? 1h) cu ajutorul camerei CCD se pot inregistra 1350 imagini in 10 secunde a unei stele de magnitudine met 17 sau 75 de imagi j) cresterea magnitudinii in 300 de secunde a unei stele de magnitudine my. limita a telescopului se poate face in dow moduri: fie prin cregterea diametrului lati m2. oglinzii principale, fie prin cresterea timpului de expunere. Care va fi noua magnitudine limit: dact durata timpului de expunere este de 0 ori? (ONAA 2010) XL. Aplicafii ale analizei spectrale in astronomie 1 in tabelul de mai jos sunt 7 tipuri de radiatie si uncle proprietifi ale lor. AsociazX numérul de ordine al radiatiei cu litera corespunzitoare proprietiii ce 0 caracterizeazs: Tip de radiafic Proprietiji 1. Radiafiile gamma a. Aucea mai mare lungime de undi 2. Radiatiile X b. Aucea mai mare energie 3. Ultraviolet c. Este perceput de ochiul uman 4. Lumina vizibila d. Adesca este folositi pentru a giti 5. Infra-rosu e. Nueste perceputa de ochiul uman, dar 6, — Microunde poate determina incalzirea corpurilor 7. Unde radio pe care le “prinzi” cu| f. Ne ajuta si “vedem” oasele fracturate ajutorul radioului 8 Poate produce bronzarea 2. Lungimea de unda a unei linii spectrale a hidrogenului, in spectrul vizibil, este do = 656,285 nm. in spectrul unei stele, aceeasi linie spectrald are lungimea de und A = 656,255 nm. Determinafi de Pamént, iteza radiala a stelei fafa 483. O alta linie spectrala a hidrogenului, in laborator, are lungimea de unda dp = 121,6 nm. in spectrul stelei A, linia are Ay = 121,59 nm, iar in spectral stelei B, Xz ~ 121,63 nm. Care sunt valorile vitezelor radiale ale celor doua stele? 4. Lace lungimi de unda se observa urmitoarele linii spectrale? i, 49=500 nm, de Ia o stea care se apropie cu viteza de 100 km/s; ii, linia Hy emis in banda radio de 21 em de un nor de hidrogen neutru care se indepirteazX de noi cu 0 viteza de 200 km/s; linia Cay a calciului ionizat, Xo = 397 nm, emis& de o galaxie ce se indeparteaza de noi cu o vitezi de 60 000 km/s; iv. linia spectral’ cu frecventa de 1420 MHz, emisi de o nebuloasa ce se apropic cu viteza de 1000km/s. 5. Pentru doud stele A si B maximul de intensitate a radiafiei lor s-a gisit la lungimile de unda de 6500 Angstrdmi, respectiv 4000Angstrdmi. Stiind c& raza stelei A este de doud ori raza stelei B, gsifi diferenfa dintre magnitudinile lor absolute, 6. Stelele A si B au aceeasi strilucire printr-un filtru rosu, stelele B si C— printr-un filtru verde, iar A si C—printr-un filtru albastru. Se mai stie cd steaua A este mai strilucitoare decét steaua B in domeniul verde. Agezali cele trei stele in ordinea crescitoare a temperaturilor lor. (ONAA 2006) 7. in spectral unei nebuloase planetare in expansiune se observa largirea unei linii spectrale lungimii de und’ Ao =434,2 nm (linia Balmer, Hy ), aceasta fiind inlocuitd cu o band de emisis 4nm. In figuri este prezentati 0 portiune a spectrului nebuloasei, comparati cu spectrul de laborator corespunzator aceloragi lungimi de unda. Diametrul aparent masurat la | februarie 1996 al nebuloasei era de 10”. Dup& 10 ani, la 1 februarie 2006 se constatd extinderea nebuloasei, aceasta aviind diametrul aparent de 15”, Rirgimea ben: Grete oy Caio (ONAA 2006) 8. in spectrul planetei Jupiter s-au observat dowd maxime de radiajie in lungimile de und& 5x10-cm, respectiv 1x10 cm. Cum se pot explica, pe baza legii lui Wien (AmaxT = 2,9x10° m.K), aceste dows maxime de radiatie? 9. Steaua dubl& Antares (a Sco) are componentele A si B. Componenta A are culoare rosie, avénd maximul radiafici la lungimea de und Amoa= 960 nm si componenta B, culoare albastré, avand maximul radiafici la Iungimea de und Apap = 232 nm. Si se determine: a) temperatura la suprafafa fiecirei stele ; ) raportul diametrelor componentelor sistemului, dac& raportul !uminonlr loreste La /Ln= 40. Se cunosc datele pentru Soare: hex ~ 500 nm gi Tgoue = 6 000°C. 10. in cele doua imagini sunt prezentate spectrele emise de o stea care are temperatura superficiala de 3000K sia unci alte stele cu temperatura superficial de 12.000K. Ambele figuri au reprezentate si domeniul vizibil u ochiul, in care s-a marcat cu A — capitul dinspre albastru al spectrului vizibil gi cu R ~ capétul dinspre rosu al spectrului vizibil. Se cere: 1, Sa se indice mérimea prezentat& pe axa Ox (pentru ambele grafice) ; 492. Ce culoare va prezenta steaua din figura | si ce culoare steaua din figura 2; 3. Si se verifice pe aceste doud grafice legea lui Wien. (ONAA 2010) Intensitate —~ 3000 K 12,000 K Intensitete —~ 1500 2000 500 1000 «= 1500 2000 (nm) (nm) 500 1000 11. ._Sistemul binar de stele Sirius format dintr-o stea normal — A si o piticd alba ~ steaua B, prezinti particularitatea c& poate fi analizat att prin observare directi cit si spectroscopic. in figura 1, este Teprezentati orbita lui Sirius, considerind steaua A ca referential fix. Distanfele pana la pitica alba (B) reprezinta separafia dintre cele doua stele la diferite momente de timp. a. Determinati perioada orbitald a sistemului. Estimeaz eroarea cu care poti determina perioada. b. in figura 1. orbita pare a fi elipticd desi, daci planul unei orbite circulare este inclinat fat de directia de | observare, orbita parc tot o elipsa. Argumenteazi, pe baza figurii, c& orbita este eliptict. . Determinafi semiaxa mare aparentd a sistemului binar, exprimati in secunde de arc; , Paralaxa centrului de masa este x = 0,379". Determinafi marimea fizicd a semiaxei mari. . Dacé orbitele color doua stele ar fi reprezentate ludnd ca referential centrul de mas, atunci orbita stelei B ar fi de 2,4 ori mai mare decat orbita stelei A. Determinafi masele celor dou stele. £. Cunoscind magnitudinile bolometrice aparente ale celor doua stele: Sirius-A: Ma = -2,1 ,Sitius-B : Me= +8,3, calculeazi luminozitatea fiec&rei stele in functie de luminozitatea Soarelui Za . Magnitudinea bolometricd absolut a Soarelui este +4,6, g. Caleuleazi, folosind logea Stefan- Boltzmann, razele celor doui stele in functie de Ro . Se cunose temperaturile la suprafafa Soarelui si respectiv a celor doua stele To = 800K , TZ, = 11200K, Ty = 28500K h, Calculeazii densitatea medie a celor doud stele. Se dau Rsoare = 7*10'° cm, Mgoarc= 2*10" g. (ONAA 2009) tis =12. De céteva sute de ani, cercetitori si astronomi amatori se intreabai daca existd planete extrasolare, orbitind stele avand o structur’i asemindtoare Soarelui. Cu toate acestea, abia in 1995 la Observatorul din Geneva, a fost anunati descoperirea unei planete orbitdnd in jurul stelei ce are aceeasi mas cu Soarele, 51 Pegasi. Pentru a detecta astfel de planete sunt utilizate metode indirecte, intrucat lumina reflectata de planeta este de cele mai multe ori imposibil de identificat, datoriti strdlucirii stelei in jurul cAreia orbiteazi. Printre metodele indirecte se numéri masuritori asupra vitezei radiale (considerata si cea mai eficienti), ‘eclipse, lentile gravitationale si altele, a) Explicafi cét mai amanunjit fenomenul de variafie a vitezei radiale a stelelor. Determinafi in cazul Soarelui viteza de rotatie in jurul centrului de masi numai datorita migcdrii pe orbité a planetei Jupiter. b) in cazul stelei 51 Peg astronomii au identificat o variatie a vitezei radiale cu 0 perioada de 4,23 zile. Considerdnd curba de variatie a vitezei radiale din figura 3, ilustrafi printr-un desen pozitia stclei 51 Peg relativ la centrul comun de mas& al sistemului stea — planeta, pentru ficcare din cazurile A, B, C siD. ©) Determinafi distanja la care orbiteazi planeta si limita inferioard a masei acesteia in functie de masa planetei Jupiter. Poate fi aceastii masi determinata exact? (ONAA 2009) 4.00 [7 > I Viteza radial’ (m/s) 50) of sol ~t00| . = i 00 8 1.0 1s 2.0 Faza orbitala 13, Limita de difracfie a unui telescop (rezolutia unghiulard in condifii perfecte) este dati de formula: 65 10° x & unde este ungimea de und a radia Cele dowd marimi trebuie exprimate in aceeasi unitate de misura, B) Care este rezolufia unui telescop cu diametrul de 400 mm pentru radiafie vizibilé, cu lungimea de unda de 550 nm? Dar rezolutia telescopului Hubble (D = 2,4 m)? oy Cat de mare trebuie si fie diametrul unui telescop pentru a obtine o rezolutie de 0,001” pentru radiatia vizibila (4, = 550 nm) si pentru domeniul ultraviolet (2 = 155nm) ? D) Cat este limita de difractie a unui radiotelescop cu diametrul de 100 m (ex. Arecibo) care recepfioneazi unde radio cu 2 = 21 cm? Compara cu rezolutia telescopului Hubble in vizibil. De ce radiotelescoapele trebuie si aib’ diametre mult mai mari decat telescoapele optice? E) Dispunem de o anten& de satelit parabolic, cu diametrul de 0,5 m si dorim si o folosim ca tadiotelescop. Vrem si observam, in unde radio, un nor molecular de hidrogen neutru, care emite radiafii cu lungime de unda de 21 cm. Cat ar fi rezolufia unghiulara a acestui radiotelescop? 14. In figura este reprezentat graficul vitezei radiale a componentei secundare a unui sistem stelar binar. a) Determini viteza sistemului in raport cu observatorul si sensul acestei ) Determind elementele orbitei ( perioada,excentricitatea, semiaxa mare, semiaxa mict); ©) Se presupune c& raza vizuala este situaté in planul orbitei si este paraleli cu una din axele elipsei. Determinafi cu care axa este paralcla raza vizuall. (OJAA 2010) SlOo 20 70 120 zile 15, Observand linia spectral cu lungimea de unda 2 = 0,59 ym, in direcfiile marginilor opuse ale Soarelui, de-a lungul ecuatorului, se constati o diferent de lungime de und’ AX = 8 pm. Determinayi perioada de rotatie a Soarelui in jurul axei proprii. (Ro = 696 000 km.) (ONAA 2012) 16. Din spectrole a trei quasari foarte indepartali se deduc urmatoarele marimi: Ne. [Numele de catalog ]Lungimea de undi a radiajiei de | Magnitudinea aparenta : crt. intensitate maxima (Angstromi) 1 | 113217058 7000 2,8 2_|H13214240 ‘6800 11,6 3__|H1419+480 7900 13,2 Linia spectralii cea mai proeminenta din fiecare spectru este datorati hidrogenului Hq avand Jungimea de unda in repaus este 249 = 6562 Angstromi. Vefi presupune in aceasti problemi c& valoarea constantei Hubble este H= 70 km/s xMpe . a). Calculafi deplasarea citre rosu a radiajiei emise de fiecare quasar, viteza de recesie si distanta la care se afla fafa de noi. Trebuie luat in considerare un efect Doppler retativist, in acest caz. »). Calculafi luminozitatea fiecdrui quasar, exprimatd in luminozitii solare. (Mscare = 4,87) 17. La un quasar s-a masurat deplasarea spectrala relativa 4 a) Sa se determine viteza de recesie corespunziitoare acestei valori ( efect Doppler refativist, @ - 0°); b) Considerdnd constanta Hubble egal cu H = 75 km/s*Mpe, si se determine distanfa pang la quasar. 18. In figura urmétoare sunt ilustrate spectrele emise de cinci galaxii bogate in sodiu $i hidrogen, comparativ cu spectrul emis de o sursi aflata in repaus. a. Ordonati crescitor galaxiile folosind drept criteriu vitezcle radiale, fata de galaxia noastr&. Dati o justificare calitativa pentru réspunsul dat; b. Folosind dubletul sodiului si rastrul din figurd pentru a aprecia deplasitrile spre rogu, determinafi vitezele radiale ale galaxiilor, fata de galaxia noastra (Considerim viteza luminii in vid e = 300.000km/s); ¢. Pentru primele patra galaxii, distantele estimate la care se afla fat de galaxia noastré sunt trecute in tabelul de mai jos. Folosind aceste valori, determinafi constanta Hubble. Se stie ca diferenta dintre linia de lungime de und mai mare a sodiului si linia rosie a hidrogenului este A2.= 66 nm, linia rosie a hidrogenului avéind lungimea de und& = 655 nm. Galaxia A B Cc D Distanta (Mpc) 220,7 164.2 366,4 2194 52XL. Probleme de trigonometrie sferic%. Migcari proprii ale stelelor 1. Si se afle distanta dintre Helsinki si Seattle pe drumul cel mai scurt posibil pe suprafafa Paméntului Longitudinea orasului Helsinki este 25° E si latitudinea +60° , longitudinea orasului Seattle este 122° W si ltitudinea +48°. Se consideré Paméntul perfect sferie, cu raza de 6370 km si nu se fine scam& de formele de relief. 2. Care este ora siderald la care Vega atinge iniltimea de 30° deasupra orizontului, la latitudinea = 45°? Coordonatele stelei sunt : a = 18h 36min 56s, 3 = 38° 47° 01”, (OJAA 2008) 3. Care este azimutul si unghiul orar al punctului de rasirit al stelei Sirius, la solstitiul de iam, observat de la Ecuator? Dupa cat timp de la trecerea Soarelui la meridian se va produce risaritul stelei Sirius? Se dau coordonatele stelei Sirius: RA = 6h 45m , DEC = - 16°43”. 4. Care dintre stefele Betelgeuse si Capella poate fi observati in mod continuu mai mult timp pe cerul Sibiului? Coordonatele geografice ale Sibjului sunt 24°29" longitudine esticd, respectiv 45°48" latitudine nordicd. Declinafiile stelelor sunt +07° 24 25,3” pentru Betelgeuse gi +45° 59' 56,5” pentru Capella. 5. Doi prieteni, care se afld la aceeasi longitudine geografica, intra intr-o competitie “astronomic&” ce const {in urmarirea obiectelor ceresti in aceeagi noapte. Cstigstorul competitiei este cel care reuseste si observe cel mai mult timp obiectul ales pe cerul séu. Unul dintre ei este romin ( 9= 45°) gi isi alege steaua Vega (inalfimea la culminatic superioari h =83° 47°), iar celalalt igi alege ca obiect planeta Marte (6 = 12°51’). La ce latitudine sti cel de-al doilea competitor, daci jocul se incheie cu remizi? (ONAA 2012) 6. In ziua de solstifiului de vard, 1a ora 00°30" (timp legal in Indonezia, UT+7" ) a avut loc fenomenul de Lun’ lind. a) Sa se calculeze valorile posibile ale minimului, respectiv maximului duratei prezenfei Lunii deasupra orizontului pentru astronomii de la observatorul Bosscha (1 = 107°35” E, @ = 6°49" S) b) Si se estimeze momentului legal al raséritului Lunii in acea zi, urmirit de la Bosscha. 7. Un obscrvator a inregistrat trecerea unei stele la zenit la ora Oh18m TU, apoi a vizut aceeasi stea dupa 8h, Ja intlfimea de 87°12° deasupra orizontului, Sa se afle latitudinea locului de observatic. (OTA 2011) 8. Sa se stabileascd granifele regiunii zilei polare si a nopfii polare la momentul in care Soarele ajunge la zenit pentru un observator aflat la Mumbai (2.~ 72° 56”, @ = 19° 03”). Se va lua in considerare refractia atmosferica (35°) si diametrul discului aparent al Soarelui (32°). (OIA 2006) 539. Considerdm ca pe intreaga sferd cereasca pot fi vazute cu ochiul liber aproximativ 6000 de stele, Refractia a orizont este de 35”. Calculati cate stele sunt circumpolare pentru un observator aflat la : 8) Polul Nord; b) Ecuatorul terestru, (OIA 2010) 10. O maimuta din Gibraltar (¢ = 36°,8N ; L = 5° 21°W) se culcd atunci cfnd risare steaua Betelgeuse (a= 5h 55min ; 8 = 7° 25°) si se trezeste céind aceasta apune. Cat timp a dormit maimuja, la ce ord s-a culcat si la ce ord s-a trezit (in unitati de Timp Universal)? 11. Doi observatori aflati pe acelasi meridian au urmirit acelagi meteor. Unul dintre ei a reusit s& mAsoare atit ‘ndljimea deasupra orizontului cét si azimutul punctului de disparifie al stelei cizitoare gisind respecti valorile 85°29°31” si 116°35°42”, Celélalt observator n-a putut masura decét azimutul punctului de dispari sia gisit 15° 43' 36". Amfndoi au misurat azimutul de la nord. La ce indlfime deasupra Paméntului s-a stins meteorul daca distanja dintre cei doi observatori a fost de 800 km, iar verticala punctului in care meteorul a disput a fost suficient de apropiatd de verticala celor doi observatori pentru a putea neglija curbura Paméntului? (ONAA 2011) 12. La Observatorul Astronomic din Cluj ( @ = 46°) se determin coordonatele orizontale ale unei stele de ascensie dreapti 20h 38m 05s, aceasta avand azimutul de 350 de grade si inalfimea de 50 de grade. Stiind cA timpul legal in momentul observatiei este 2h 03m 52s, iar timpul sideral 20h 13m OSs, si se determine: a) care va fi timpul legal al urmatorului moment cénd steaua va avea din nou indlfimea de 50 de grade si care va fi azimutul ei in acel moment; b) Cat este declinafia stelei? Observatie: Azimutul astronomic se m&soard pe orizont, de la sud spre vest. 13. Un balon meteorologic pluteste la indlfimea de 10 800m fap de nivelul marii in data de 15 martie 2010 deasupra municipiului Falticeni (g=47°27°39"N si L=26°18'06"E ) Un observator se afld in balon si are un sistem de propulsie astfel incdt balonul poate sta fix deasupra oragului mult timp. Observatoral isi propune si realizeze cdteva observalii astronomice inclusiv asupra stelei Arcturus (818°57°42", a=14h15m389). In acest an echinocfiul de primavarii a fost Ia data de 20 martie 2010 ora 17:32:10 UT, iar solstigiul de iarnd a avut loc la data de 22 decembrie 2009 ora 00:36:12 UT. Sa se determi a) Care este declinafia minima a unei stele pentru a fi circumpolara pentru observator. Se stie c& refractia atmosfericd in apropierea orizontului este R=35” si c& raza PimAntului in acel loc este 6376 km ; ) Calculati timpul sideral, timpul legal i azimutul risiritului respectiv apusului stelei Arcturus inregistrate de acest observator, cunoscénd ecuatia timpului la 15 martie 2010 ca fiind =9mOls. c) Care este timpul legal ‘in momentul trecerii stelei Arcturus la meridianul locului? (ONAA 2010) 14, Vega si Capella sunt doud dintre cele mai strilucitoare stele din emisfera nordicd a sferei ceresti. Ascensia dreapti a stelei Vega este 18 ore 34 minute, iar a stelei Capella 5 ore 10 minute. a. In ce regiune a boltii ceresti (in emisfera vesticd sau in emisfera esticd) si care este unghiul orar al stelelor {in momentul culminatiei superioare a punctului vernal? b. Care este intervalul de timp sideral dintre culminafia inferioaré a stelei Capella si culminafia superioara a stelei Vega? c. Care este unghiul orar al stelei Capella in momentul culminafiei superioare a stelei Vega? Dar in momentul culminafici inferioare a aceleasi stele? 15. Un avion supersonic zboari din Greenville, Texas (latitudine 33° 06° N, longitudine 96° 12' V) la Los Angeles, California (latitudine 33° 54" N, longitudine 118°24' V) urmand traiectoria de distanf& minima dintre cele dows acroporturi. Altitudinea avionului este 10 km si viteza sa fafa de sol este 1400 km/h. O anumité stea este vizibil& pe fereastra avionului pe toat durata zborului intre cele doua localitafi. ) Dac zborul ar fi continuat pe aceeasi traiectorie, dupa cat timp de Ia plecarea din Los Angeles si la ce Jongitudine ar fi ajuns avionul deasupra ecuatorului Paméntului ») Care este valoarea minima posibilé pentru declinafia stelei? Suprafaja Pamfntului se va considera a fi 0 sferd de raz 6370 km. (ONAA 2009)16. Se admite cd intltimea Stelei Polare deasupra orizontului este numeric egal cu latitudinea geograficd a locului de observare, iar directia spre Steaua Polara se admite ci este dircefia spre Polul Nord ceresc. Aceste reguli sunt insotite insd de erori. Si se determine erorile maxime (exprimate in grade si minute) asociate regulilor enuntate mai sus, Ag i respectiv, AB. Declinatia Stelei Polare se considera 8 = 89° 10°. Observatorul se afl la latitudinea de + 40°. (OIA 2005) 17. Ursul Polar si Pinguinul se intalnesc la Olimpiada Intemational’ de Astronomie din Crimeea. Bi se hotirasc si observe risiritul Soarelui in ziua echinoctiului de toamni. “Eu voi merge in extremitatea esticl din Crimeea — a spus Pinguinul — gi voi vedea riséritu! Soarelui inaintea tuturor!” “Nu — a spus Ursul Polar — eu voi vedea ristritul Soarelui mai devreme, deoarece eu voi urca pe cel mai inalt munte din’ Crimea, muntele Roman ~ Kosh!” Care dintre cele dou personaje a avut dreptate si cu céte minute sau secunde a vvazut el mai devreme risiritul Soarelui fafé de celdlalt personaj? Se cunose: raza Pamantului, R = 6371 km, indlfimea muntelui Roman-Kosh, h = 1545 m, longitudi @ muntelui, 29 = 34°21’, latitudinea muntelui, g = 44°36", longitudinea $i latitudinea extremititii Crimeii, 4 = 36°40, @ = 45° 26°. 18, Si se determine azimutul si indlfimea Lunii deasupra orizontului pentru un observator aflat la latitudinea 44°26". Se cumosc, ascensia dreapté 12h57minSSs, declinatia— 10°20°35”si momentul sideral al observatiei, @= 6h33min. 19. Coordonatele stelei Sirius la epoca 1900 au fost @ = 6 h 40min 45 s, 0 = —16° 35°, iar componentele migearii proprii ale acestei stele : #2 = -0,037 s/an , 05 =~1.12" fan. Si se afle coordonatele stelei Sirius pentru epoca 2000. Trebuie luatii in calcul si migcarea de precesie a axei P&méntului. (punctul vernal se mised in sens retrograd cu 50,2” pe an) 20, Paralaxa stelei Sirius este 0,375” si viteza radiala este de -8 km/s. a) Care este viteza tangentialA si viteza totall a stelei Sirius? b) Céind va ajunge Sirius in punctul cel mai apropiat de Soare? ©) Cit va fi paralaxa acestei stele in acel moment ? (4 = -0,037 s/an , fg =—1.12" /an) 21. a) Migcarea proprie a stelei Aldebaran este {d= 0,20” /an si paralaxa sa este x= 0,048". Linia spectrala a ficrului , cu lungimea de unda de 2 = 440,5 nm este deplasati in spectrul stelei cu 0,079 nm, spre rogu. Cat ste viteza radial, viteza tangenfialé si viteza totalf a stelei (in km/s )? b) Determinafi momentul apropierii maxime de Soare a stelei a Centauri. Care vor fi in acel moment paralaxa, miscarea propric si magnitudinea vizualé a stelei, daca se cunose valorile actuale? (ve -22 km/s ; v= 23 km/s ; m = 0,06 ; x= 0", 758) (OJAA 2008) 22. Coordonatele stelei Arcturus sunt @ = 14 h 15,7min, b= 19° 1°1”. SX se afle momentul de timp sideral al Hisiritului si apusului stelei Arcturus, vizute de la Boston (g = +42: 19°), 23. Steaua 61 Cygni (6 = 38°45’) se aflé la distanta de 11,36 al. de noi. Se observa in spectrul stelei c& linia caleiului Ca ,, (in laborator, 2o = 506 nm) are o lungime de unda = 505,892 nm. Pentru aceeagi stea s-a masurat miscarea proprie, pe declinatie si ascensie dreapti, 5 = 3,20°Van si Hq ~ 4,13”/an. Magnitudinea ei 55° aparenta este acum 5,21. Determinafi viteza radiala i cea transversal, apoi stabilifi céind va fi la distanga ‘minim fata de noi si cét va fi magnitudinea sa aparenti in acel moment.24. Stelele dintz-o constelajie se migca unele fata de celelalte pe perioade mari de timp. {In figura este dati imaginea constelatiei Ursa Major acum 50 000 ani, in prezent si peste 50 000 de ani. Sa se determine viteza de migcare a stelelor din constelatie si si se explice de ce se schimbi forma constelafiei. Si se determine viteza tangenjiala de migcare (aproximativa) a stelelor din constelatie, findndu-se cont de distanfele unghiulare relative ale stelelor fafi de situafia actualA. in zilele noastre, distanta unghiulara dintre Dubhe si Merak este de aproximativ 5°, Peste 50 0. 25. Astronomii de la dowd observatoare situate la distanja de 3172 km unul de celilalt au fotografiat cu ajutorul camerelor CCD aceeasi regiune a cerului pentru a descoperi cel mai apropiat asteroid de Pamént. La observatorul I au fost obfinute imaginile 1.si 2. la orele 4:53 UT, respectiv, 7:16 UT. Unmitoarele doud imagini au fost obfinute in acclasi moment de timp, la observatorul II — imaginea 3 gi la observatorul I - imaginea 4. Scara imaginilor este aproximativ acceasi cu cea prezentath in imaginea 1. 4) Identificafi asteroidul pe cele doua imagini; b) Determinati deplasarea unghiulara si viteza unghiulara a asteroidului; ©) Determinati paralaxa asteroidului si distanja fa{i de Pamént; d) Calculafi viteza tangential lineard a asteroidului. 56 *. ft : e e 2. . ° e i e ° : ° 3. : 4. XL. Evolutie stelara 1.Un nor interstelar de hidrogen confine 10 atomi pe cm’, Cat de mare trebuie si fie acel nor pentru a colapsa sub acfiunea propriei sale gravitatii? Temperatura norului este de 100 K. 2. Un nor interstelar are o masa egal cu masa solard gi o densitate de 10" atomi de hidrogen pe cm ?. Perioada de rotatie inifiala este de 1000 ani. Cat va fi perioada de rotafie a norului dupa condensarea sa la dimensiunile Soarelui? Masa unui atom de hidrogen este 167x107” kg. (Momentul de inertie pentru sferd se afl cu formula: I = 2/5 mR? , iar momentul cinetic al norului se calculeazd cu formula: L = @*1.) 3. Sa se afle timpul de contractie gravitationalé ( the free fall time ) pentru un nor de hidrogen molecular cu densitatea 3000 molecule / cm’, Presupundind c& exist 100 de asemenea nori in galaxia noastra, masa fiecérui nor fiind de 5x10 * Méoue; iar 10% din materie se transformé in stele de dimensiunea Soarelui, s& se afle cate stele se formeaza in fiecare an. 374. Figura 1, de dimensiuni unghiulare de 8°x 8", surprinde imaginea inclului ce inconjoara supernova 1987a, de forma circulara (partea mai intunecati, culorile fiind inversate). 1. Aflafiinclinarea inelului in raport cu sfera cereascé . 1.2. Daci raza inelului este R, explicd de ce lumina care vine de la stea, mai intai prin punctual A si apoi la noi este intfrziatd cu un interval de timp At-, fat de lumina care vine direct de la stea. Astfel vedem un “ecou” de lumind. Dacd At, este intérzierea luminii care vine prin B, calculati raza R a inelului. 1.3. Valorile masurate fiind At- = 83 zile, At, = 395 zile, giseste raza R (in zile-lumina) si distanfa d pan la supernova. 1.4. La strdlucire maxima, supernova avea magnitudinea aparenté my= 3, Aflafi, pentru acel moment, luminozitatea supemnovei si exprimafi-o in luminozititi solare, Lo. Se cunoaste Mo=4,83. 1.5. Studiind liniile spectrale emise de inel, se constati c& acestea sunt foarte late, Cum interpretati acest rezultat? 5. Se presupune ci o stea riméne 10 ° ani in secventa principala si consumé in acest timp 10% din confinutul siu de hidrogen. Apoi, steaua se extinde in stadiul de giganta rosie si luminozitatea sa creste de 100 de ori. Cat timp va riméne steaua in stadiul de giganti rosie, daci va produce energie doar pe baza fuziunii hidrogenului rimas? 6. Roiul deschis al Pleiadelor confine 230 stele intr-o zona cu diametrul de 4 pc. Sa se afle viteza medie a stelelor pe baza teoremei virial. Pentru simplificare, se considera masa fiecarei stele egalii cu o mas solari. 7. Unroi globular cu diametrul de 40 pe confine 100 000 de stele, fiecare avnd masa egal cu o masé solard. 4) Pe baza teoremei virial, si se afle viteza medie a stelelor. Se va considera distanta medie intre stele egal cu diametrul roiului. b) Sa se afle viteza de evadare a stelelor din roi. ©) Sa se compare cele doud valori ale vitezelor. Sa se precizeze legitura cu stabilitatea roiului. 8. Scovenfa principald a unui roi stelar confine stele pan’ la magnitudine bolometric absolut zero, dar nu ‘mai stralucitoare. Sa se afle varsta roiului stelar, presupunand c& temperatura central a stelelor rimane constanta cét timp steaua se aflé pe secvenfa principal. 58‘Temperatura central a stelei este proportional cu raportul dintre masa $i raza ei, Stelele parisesc secventa principala dupa ce si-au consumat 20% din hidrogenul lor inifial. Se dau urmatoarele date: masa Soarelui este Mo = 2x10kg, temperatura efectiva a Soarelui este To = 5800 K, luminozitatea Soarelui este Le =4«10* J/s, ‘magnitudinea absoluté a Soarelui este Mo = +4,75 . O stea de magnitudine bolometrica 0,0" are temperatura efectiva de 11000 K, iar energia eliberata prin transformarea hidrogenului in heliu este 6,6«10"* J/kg. (ONAA 2011) 9. Roiul globular Tucana (47 Tuc), vizibil din emisfera sudic’, in apropiere de Norul Mic al lui Magellan, se afl Ia 0 distanfi de 5058 pe. S& se determine varsta roiului pe baza datelor din tabelul de mai jos, care cuprinde magnitudinile aparente si indicii de culoare pentru o parte din stelele roiului. Se va reprezenta grafic diagrama HR. (magnitudine absolut / indice de culoare) Se stie o& stelele nu au aceeagi masi, in roi existind stele de trei tipuri. Timpul de viata al unei stele pe secventa principala este direct proportional cu raportul masi / luminozitate. Se considera cunoscuta relajia mas& / luminozitate: tyiga~ M/L 3L~ 0% Nret.[1_ [2 [3 J4 [5 [6 [7 [8 [9 Tio [ii [i2 [13 [14 [15 [16 [17 IC [0,76 [0,98 | 1,05 [0,96 [ 1.25 | 131 | 1.25 | 1,33 | 1.45 | 0,53 | 0,58 | 0,37 | 0,60 | 0,65 | 0,69 | 0,83 | 0.88 my _| 196 | 20,6 [21,0 [ 21,0 | 21,6 | 22.0 | 22,2 | 22,6 | 23,0 | 17.6 [17,7 | 180] 18,4 | 18,8] 19,1 | 19,8 | 20,1 Nrort. [18 [19 [20 [21 [22 [23 [24 [25 [26 [27 [28 [29 [30 [31 [32 [33 [34 IC [093/40 [42 [ar | 0,82 | 1,45] 1.25 [1,14 | 0,99 | 0,69 | 0,79 | 0,59 | 0,85 | 0,73 | 0,70 | 0,58 | 0.51 my | 204 | 2a] 21,6 | 13,5 [15,5 [120] 126 | 129] 140 | 140] 140 | 140 | 149 | 16,6] 169 [17,0] 172 10. Cu ajutorul telescopului spatial Chandra a fost objinuti o imagine in raze X a nebuloasei remanente SNRCasA, aflati la distanta d = 3400pe. Negativul acestei imagini este prezentat in figura urmatoare, ‘graniele regiunii SNR fiind marcate cu un cere. Un punct aflat aproape de centrul imaginii reprezint& steaua neutronicd, nucleul ramas dupa colapsul stelei. A fost estimatd encrgia degajats la explozia supernovei, E = 10%, din care, 1% a fost consumat& pentru expansiunea rimisifelor. Densitatea medie a materii in SNR este p= 10 "kg/m". A) Estimafi varsta SNRCasA; B) Calculati viteza medie a stelei neutronice aflate in centrul SNR. |XIV. Probleme date la olimpiade in 2014 Etapa judefeani Subiectul I - Probleme scurte J+S 1. Alege rispunsul corect: A. Azimutul astronomic corespunzator punctului cardinal Sud este: a) 0°b) 270° c) 90°d) 45° ; B. Se numeste “perioadi a revolufiei anomalistice” a Lunii intervalul de timp intre doud treceri consecutive ale Lunii la acelasi nod al orbitei sale si este egal cu: a) 29,53 zile medi; b) 27,32 zile medii; c) 27,55 zile medii; d) 27,21 zile medii. 2. A.Considerénd ci ai masa 65 kg, valoarea maxim a forjei gravitafionale exercitate de planeta Jupiter asupra ta este: a) 6,5x107 N; b) 2,110" N ; c) 65x10" N; d) 2,1x10° Ns B. O eclipsi total de Soare are loc daca : a) Luna este in faza de Lund Plina si este pe linia nodurilor; b) Luna este in faza de Luni Noud si este pe linia nodurilor; ) Luna este la Ultimul Patrar si se afl pe linia nodurilor; 4) Luna este la Primul Patrar si se afld pe linia nodurilor. 3. A.De ce nu pot fi observate eclipse de Luna si/sau de Soare in fiecare lund: a) din cauza inclinatii orbitei Lunii fafé de orbita Paméntului in jurul Soarelui; ») eclipsele se petrec in ficcare lund dar de fiecare dati in alti localitate; ‘¢) majoritatea eclipselor se petrec in timpul zilei si deci nu pot fi vzute; 4) variatia distanfei de la Soare la Pimént este atét de mare incét umbra Lunii nu ajunge pe Pamént decat din cnd in cand. B. in 2014 de pe-teritoriul Romaniei vor fi vizibile: a. doud eclipse parfiale de Luna b. 0 eclipsé total de Lund si o eclipst parfiala de Soare; 0 eclipsi de Luni prin penumbra si o eclipsa parfiala de Luna; 4. Nicio eclipsa. 4. A. Paradoxul satelifilor coorbitali const in schimbarea simultand a orbitelor celor doi satelifi odati la aproximativ 4 ani. Care din perechile de satelifi prezinté acest paradox: 4. Phobos si Deimos - satelifii planetei Marte; b. Leda si Thebe - satelitii planetei Jupiter; ¢. Ianus $i Epimetheus - satelitii planetei Saturn; 4. Galatea si Larissa - satelitii planetei Neptun, B, Stelele care formieazi ,triunghiul de vari” sunt: a, Vega, Arcturus, Capella; », Sirius, Betelgeuse, Procyon; c. Antares, Altair, Spica; . Vega, Altair, Deneb. 5, A.Pe data de 23 martie 2014 planeta Venus se afld la elongatia vesticd maxima 46,50, se va vedea gi ziua avid magnitudinea aparenté: a) 0; b) -4,7; ¢) -12; d) 10,3. B. Un sistem spectaculos de stele duble prin faptul cd este 0 ,dublé de duble”, toate componentele avénd magnitudinile aparente relativ apropiate, este: a) Mizar si Alcor; b) Epsilon Lyrae; ©) Alpha Ursae Minori 4) Sigma OrioniSubiectul 1 Problema Suniori A. Orbita unei comete are excentricitatea ¢ = 0,995 si distanja la afeliu raein= 5+10* UA. Se cunose valorile pentru constanta atractiei gravitafionale, G~ 6,67 -10"! Nm” /kg” si pentru masa Soarelui, Mo= 1,98-10" kg. Si se determine: a) distanta fat de Soare, cénd cometa este la periheliu; b) perioada orbitald a cometei. ¢) Si se justifice dack aceasti comet poate evada sau nu din sistemul solar cand ea se afld la afeliul orbitei sale, B. Se cunose razele aparente ale Lunii (15°30") si respectiv a Soarclui (16°18) si se cunosc perioadele siderale de revolutie ale Paméntului (365.25 zile) gi respectiv a Lunii (27,32 zile). Si se determine: a) durata fazei de totalitate a unei eclipse de Soare; b) durata acestei eclipse. C. Doui stele au magnitudinile aparente in vizibil (V) 4,00 si 5,00 si formeazai un sistem binar. Si se determine magnitudinea aparenta a sistemutui binar. Seniori A. Steaua Merak, avand paralaxa x = 0.04107” si magnitudinea aparenté m = 2,31, avea in anul 2000 coordonatele masurate prin observafii a = 11h01m50.5s i 8 = +56°22'57", iar in 2008 avea coordonatele a = 11h0imS0,43552s si 8 = +56°22'56,73”. Linia He observati in spectrul stelei are Iungimea de undi 656,25375 nm. Valoarea lungimii de und’ masuratl in laborator pentru aceeasi linie spectral este 656,28 nm. Si se determine: a) migcarea proprie a stelei, viteza radiala si cea transversala; b) intervalul de timp dupa care va fi steaua la distanta minima si valoarea acestei distante; c) magnitudinea aparenti pe care 0 va avea steaua la momentul respectiv. B. Durata anului sideral 7’, distanfa Pamant-Soare d si unghiul sub care se vede de pe Pimént discul solar este (diametral unghiular al Soarelui). S8 se determine, in funofie de aceste m&rimi: a) densitatea materiei solare; b)accelerafia gravitafionalé de cddere liberai la suprafata Soarelui. C. Intr-un moment viitor, cfnd hidrogenul Soarelui se va fi terminat, el va creste in dimensiuni atingfind 0 razi de 175 ori mai mare, dar si 0 luminozitate de 2900 de ori mai mare. In acclasi timp, prin sc&derea gravitatici la suprafata sa, va incepe sé piard’ pe rand straturile externe si masa lui se va diminua treptat. Prin urmare Pamdntul se va gisi proiectat la 1,7 UA. Se consider cd datoritd desfigurarii lente a situatiei, orbita Paméntului isi pastreazii excentricitatea. Sa se determine: a) temperatura la suprafafa Soarclui in acel moment, considerdind temperatura la suprafafa Soarelui actual t = 5500° C; b) noua perioada sideralé a Paméntului. Subiectul I 5+S ‘Harta stelari din figura | reprezinta cerul din Suceava (47°38? N, 26° 15” E, la ora 22:00 in data de 14 martie 2014). Dac nu ai mai folosit o astfel de hartd, imagineazé-ti ca stai lungit pe spate cu picioarele catre sud gi privesti citre zenit, harta findnd-o in dreptul cerului. Deci estul este in partea stngi si vestul in partea dreapt. Raspunde la urmitoarele intrebatri: 1. Identified pe harta si noteaza: » cu P- steaua polard, cu L - Luna, cu J- Jupiter si cu $ -Satum ‘¢ Marcheazii zona de circumpolaritate —justificd modul in care ai identificat aceastit zond; « Identificd cel putin douk constelafii din aceasta regiune; scrie numele lor pe hart si deseneaz&-le; 2. Traseazi pe hart: © ecuatorul galactic; © ecliptica; 3. In care constelatie ,,se va afla” punctul zenital la ora 24:00? ga 61Etapa national - Juniori Subiectul I - Probleme Scurte Problema 1 Planeta NOAA. in anul 3014 o nava spatial cu misiunea colonizarii spafiului cosmic ajunge in vecinatatea unei stele identice cu Soarele si sintetizeazA dintr-un material cu densitatca egal cu densitatea Pimantului o planeta sferic’ — planeta NOAA, pe care o plaseazii pe o traiectorie circulara in jurul noului Soare. Suprafafa total a planetei este egal cu suprafafa Roméniei (S = 237 600 km? ). A. Calculeaza acceleratia gravitationalai la suprafafa planetei NOAA, B, Pentru plasarea pe orbitd a planetei NOAA se procedeaza in felul urmitor. Se aduce planeta la distanta 100 UA fafa de centrul noului Soare, dupa care se imprim& planetei o vitezi ve perpendicular pe raza noii orbite, Calculeaza valoarea vitezei vo si perioada de revolufie a planctei, 2Brasov! ipant la olimpiad& ajuns mai devreme 1a Brasov, latitudinea @ = 45°38’ , observa c& umbra meridian a gnomonului su inalt de 1 m are lungimea de 1,12 m. Calculeazé declinafia Soarelui in acel moment, B, Localitatea din care a plecat participantul la olimpiada este plasatf la acecasi latitudine cu Brasovul dar la. diferentd de longitudine de 2° 41°24”, Determind ce distanfi a parcurs elevul. Problema 3 A. Faza Ini Marte. Determin’ faza maxima a lui Marte in funofie de distanfa acesteia faji de Pamént, Soare si unghiul dintre acestea, B. Longitudinea Bucurestiului este 1h 44m23s. Calculeazi longitudinea fati de Greenwich la care este situatd © localitate in care, cand in Bucuresti timpul sideral este 2h30m, timpul sideral are valoarea 8h 45m. Problema 4 Misiune imposibila !? Cereetitorii descopert, la distanté foarte mare de Pémant, un asteroid perfect sferic de dimensiuni foarte mari ~ raza R. Pentru arl studia, se trimite citre asteroid o navetd spatial. Ajunsa in vecindtatea asteroidului, la distanfa L fafé de centrul acestuia, naveta spatial are viteza vo orientatd pe directia centrului asteroidului. Tu esti pilotul navetei spatiale si ai misiunea de a plasa pe suprafafa acestuia o sonda. Dispui de o cantitate redusi de combustibil care nu iti permite oprirea completi a navetei pe solul asteroidului. ‘A. Determink ce manevra trebuie si efectuezi astfel incat s& evifi ciocnirea cu asteroidul si si plasezi sonda pe | suprafafa asteroidului cu un consum minim de combustibil. B. Presupundnd c& asteroidul are masa un procent p din masa Piméntului, determiné valoarea vitezei inifiale a navetei pentru care, dup& efectuarea manevrei naveta si devind satelit al asteroidului, cu orbita razantii la nivelul solului acestuia, Problema 5 Corpuri pe cer. A. Luna $i Soarele se vad pe cer avénd acelasi diametru unghiular, aproximativ 0,5°. Stiind c& diametral Lunii este de 3500 km si diametrul Soarelui de 1400000 km, caleuleaza de cate ori este mai aproape Luna decat Soarele, fat de Pamént. B. Din dou’ observatoare situate in locuri diferite pe glob, A si B, se observa in acelasi timp un asteroid, Distanfele zenitale ale satelitului fafa de orizontul locului sunt 21 = 30° pentru observatorul A, respectiv 2)=45° pentru observatorul B. Suma paralaxelor geocentrice in raport cu cele doud observatoare este P=70. Determind distanfa, exprimata in raze terestre, de la asteroid la centrul Paméntului considerat sferic. ‘Subiectul 1 — Naveta spatial in seara de Anul Nou, Venus a atins punctul de elongafie esticl maxima, fiind observata de pe Pamant. in acel Ip, © naveti spatial a fost lansati de pe Venus spre planeta Marte, pe o orbiti tangent la orbitele lui Venus si Marte. a) durata minima a zborului navetei spafiale intre cele dou planete; b) distanta dintre Pamént si Marte in momentul lansirii navetei; ©) ce stea strlucitoare este vazutl in seara de Anul Nou aproape de Marte pe cerul Paméntului, Se cunose valorile razelor orbitelor: Venus ai = 0,723UA, Pmant = 1UA si Marte as=1,524 UA. Subiectul ITI — Mesaje din trecut Supernova ...bunicul Aflat in vizitd la bunici, descoperi in podul casei, intr-un cuffr, un telescop gi fntr-un plic urmatorul mesaj. »Dragd nepoate stiu cd peste ani vei fi pasionat de astronomie. Drept pentru care, vei gasi in cuftir un telescop cu distanja focald fob = 200 mm. E un telescop foarte bun, ai grijd de el. Cu ajurorul lui am facut 0 63descoperire uluitoare. Era in noaptea de 1 noiembrie 1932 si dintr-o datit am observat pe cer 0 supernova. Evident cdi avea strélucirea maximd si, corespunzitor magnitudinea ei era my=-6" , fiind vizibild cu ochiul liber. Urmérind-o noapte de noapte, stralucirea ei a inceput sé scada, si pe la I martie 1934 nu am mai ‘véiut-o cu ochial liber, dar am mai putut si o observ cu ajutorul telescopului pénd la data de Si aici mesajul s-a intrerupt. Stii cA stralucirea supemovei, notata £, la momentul ¢ (exprimat in luni), misurat de la momentul strilucirii maxime, este deteminati cunoscind strilucirea supemovei, , Ey la momentul strilucirii maxime,cu ajutorul formulei E = Ep-10-* , unde & este o constant ce trebuie determinati. Calculeazd data calendaristicd limiti (indicdnd luna si anul) pnd la care bunicul a mai putut ‘observa supernova cu ajutorul telescopului, Etapa national — Senior Subieetul I — Probleme seurte Problema 1 Indttimea cerului! Grecii antici stiau ci diametrul Paméntului este mic in comparafie cu distanjele pnd la stele. De exemplu, intr-o legenda se spune c& zeul Hefaistos, din neatenfic, a lasat si cad nicovala sa pe Pamiant. I-au trebuit « = 9 zile intregi nicovalei pand cnd, ciizénd din cer, a ajuns s& loveasc& Piméntul. Sa se estimeze .,indlfimea cerului”, in acord cu reprezentarea grecilor antici. Se cunose: perioada rotafici Lunii in jurul Pamantului, 7, =27,3 zile; raza orbitei Lunii, a, = 384400km. Problema 2 Densitatea exoplanetei X. O radio sursi se afla pe satelitul exoplanetei X. Radio sursa emite tot timpul, dar un observator de pe Pémént nu poate inregistra permanent semnalele emise, datorita eclipstrii satelitului de catre exoplaneta. Utilizand un grafic care redi frecvenfa semnalului inregistrat tn funcfie de timp, s& se determine densitatea exoplanetei. Orbita satelitului este circular, iar observatorul se aflé in planul orbitei satelitului. Se cunosc: raza exoplanetei, R; constanta atracfiei universale, K; viteza luminii in vid, c. Se stie o& satelitul evolueazi foarte aproape de suprafafa exoplanetei. Problema 3 {nditimea unghiulard a unei stele. Radaru! unui observator astronomic este instalat pe un platou sténcos de | la malul marii, la indlfimea h deasupra nivelului acesteia. Receptorul observatorului inregistreaz: nutiai Semnalele clectromagnetice, primite de la steaua ot, al clror vector E (intensitatea cémpului electric), | oscileaz paralel cu suprafafa plana si orizontalé a mérii, independent de direcjia de propagare a undei electromagnetice. Intensitatea oricdrui semnal inregistrat este direct proporfionalé cu Z’. Cénd indicatorul Iungimilor de und& arati valoarea 2. , receptorul radarului inregistreazi maxime si minime. Sd se determine inilfimile unghiulare ale stelei c deasupra nivelului marii, pentru-care receptorul radarului ‘nregistreazi semnale electromagnetice cu intensititi maxime si semnale clectromagnetice cu intensitifi minime, Problema 4 Stea vizibild? Paralaxa Soarelui este psome =8,8", iar paralaxa unci stele, o, care are aceeasi strilucire absoluti (luminozitate) ca si Soarele, este Pyeq =0,022". Si se precizeze dacd steaua respectiva: poate fi observatii cu ochiul liber pe cerul nopfii. Se cunose: distanja dintre Pamént si Soare, ap = 149000000 km; raza PimAntului, R =6380 km. Problema 5 Riizboiul stelelor. in “Rizbojul stelelor”, o stea cu magnitudinea aparent muisa= 3” a fost tat gi din s-au format patru stele identice, avind aceleasi densitafi si aceleasi temperaturi ca si steaua initials. Si se determine magnitudinea stelei cvadruple, care a rezultat si si se compare cu magnitudinea inifial’ a stelei.Subiectul II - Probleme Iungi Problema 1 Stea neutronied. Se stie foarte bine ci multe stele formcaza sisteme binare. Un tip de stele binare este alcituit dintr-o stea obisnuitd, cu masa mo si raza R si o stea neutronicd, compact si cu masa mult mai mare, M, care se rotesc in jurul centrului lor de mas&. in tot ceea ce urmeazii se neglijeazi migcarea Paméntului, Observafi terestre efectuate asupra unui astfel de sistem binar furnizeazi urmatoarele informatii: ~ deplasarea unghiulard maxima a stelei obisnuite este AO, iar deplasarea unghiulard maxima a stelei neutro- nice este Ad, asa cum indica figura 1; —timpul necesar pentru aceste deplasiri maxime este t; caracteristicile radiafici stelei obignuite arati ci la suprafafa ei temperatura este 7, iar energia radiant incident pe unitatea de aric la suprafata Paméntului, in unitatea de timp, este ~ linia spectrala a calciului in aceastd radiafie are o lungime de undii care diferd de aceca normal, 2.0, cu Ad, numai datoriti cdmpului gravitational al stelei obisnuite. a) SA se determine distana r de la Pamant la sistemul stelar binar considerat, numai in functie de valorile mirimilor observate si de constantele fizice universale care intervin. b) Presupunem acum ci M>> mo , astfel incat steaua obisnuiti se roteste in jurul stelei neutronice pe o orbit circulard cu raza ro . Steaua obisnuitd incepe si emit gaz spre steaua neutronic cu viteza relativl vo fat de itd, aga cum indici figura 2. Admifind c& steawa neutronicd este sursa dominant& de acfiune gravitafionala gi neglijand schimbarile de orbita ale stelei obisnuite, si se determine distanga minima la care se apropie gazul de steaua neutronica. Se cunoaste constanta atractiei universale, K. ©) Si se determine distanfa maxima la care ajunge gazul fata de steaua neutronica. my ™ M Proba de baraj — juniori Subiectul I — Satelitul gefuluit Un satelit de forma sfericd, cu suprafaja perfect reflectatoare, trebuic plasat in jurul Soarelui pe o orbitd circular de razK 3 UA. Seful tiu nu stie sf foloseasca telescopul si doreste si vadi cu ochiul liber satelitul, Pentru c& nu dispui de foarte mult material pentru acoperirea suprafefei satelitului, decizi ca raza satelitului si fie eft mai mici astfel inedt acesta si fie vizibil de pe P&mint, intr-o singur& pozitie a satelitului pe traiectorie. Pentru aceasta calculeazii raza satelitului si prezint& rationamentul tu in calculul razei acestuia. Se neglijeaza influenfa atmosferei si a fundalului cerului. Raza pupilei ochiului sefului este de aproximativ 3,2 mm. Se di magnitudinea aparenté a Soarelui my = - 26,8. 6Subiectul II—Curba de vitezi La un observator astronomic situat Ja 0 altitudine foarte mare (se pot neglija efectele atmosferice), se studiaz un sistem binar de stele indepirtat. Un sistem binar de stele este format din dout stele care orbiteazA una in jurul celeilalte sub actiunea interactiunii gravitafionale, Obsorvatiile se fac cu ajutorul unui fotometru care inregistreaz\ strilucirea sistemului. In graficul de mai jos este reprezentats dependenta magnitudinii aparente a sistemului binar in functie de faza de rotatie (raportul ntre intervalul de timp mAsurat si perioada de rotatie a sistemului). Se presupune c& directia de observare este in planul orbitci. Pe grafic au fost marcate o serie de faze FI — F6 ale sistemului binar, in care steaua 1 are raza mai mare decét steaua 2 si este mai strélucitoare decat aceasta. 1. Pe foaia de concurs deseneazi tabelul de mai jos si completeazi- cu valorile din grafic corespunztoare. Fy F Fs Fe ES Fe F; Fe ‘Valoare faci 2. Analizeazi forma curbei de lumind pentru fiecare interval dintre fazele din tabel. Justific& forma curbei pe fiecare interval, 3. Calculeaza raportul razelor celor doui stele, 4. Stiind cd steaua 1 are raza gi respectiv masa egale cu ale Soarelui, calculeazi distanja dintre centrele celor doud stele. ‘5. Calculeazi perioada de rotafie a sistemului considerdnd c& centrul de mas al sistemului binar este foarte apropiat de. centrul stelei 1. Observatie: Valorile inscrise pe axa magnitudinilor nu pot fi decéit negative, ma 2 3 fs Fr Fy i ‘Subiectul IM — Planet necunoscuti Ca urmare a rezultatelor pe care Ie-ai obinut la ONAA, ai fost selectat si faci parte din echipa ESA care coordoneazi misiunea unei sonde spajiale pentru investigarea spatiului extragalactic. Misiunea ta in aceasté echipa este si ‘centralizezi intr-un tabel datele referitoare Ia zborul sondei, mai precis valoarea vitezei sondei faja de stele foarte departate de aceasta, cénd sonda transmite datele, la fiecare 10 zile. Tabelul a fost completat de un coleg al tu, tu incepind si inregistrezi din ziua 40, cdnd comandantul misiunii te-a informat cA sonda se aflé la o distant de aproximativ 200 U.A. fat’ de Pamant, 66 *A. Explicd de ce in primele 70 de zile viteza sondei este constant. B. Unmirind valorile vitezei, raportezi comandantului e&, dupa parerea ta, pe traiectoria sondei se afld un corp ceresc de ‘mari dimensiuni, existind pericolul coliziunii cu acesta. Dup consultarea cu echipa care primeste gi analizeaz imagi- nile de la camera video instalati pe sonda, comandantul confirma faptul c& sonda se indreaptd direct edtre un corp necunoscut. Comandantul vrea o analiza completi a situatiei, drept pentru care iti dio figdicu datele inifiale in care tu va ‘trebui si completezi toate datele de care ai nevoie. Atenfie, comandantul este foarte pretentios cu forma si rigurozitatea ‘completirii tabelului! Misiunca ta este urmatoarea: a. Presupunfind 4, in intervalul de timp dintre doux rapoarte primite, acceleratia sondei este constants, calculeazi valoarea acesteia pe fiecare interval de timp (1zi-86.400s); b. Pe fiecare interval de timp, calculeaza viteza medie ve ca medie aritmetic& intre viteza inifal& si cea final’; c. Caleuleaz& distanja parcursi de sonds in fiecate interval de timp, in UA; 4. Folosind tabelul de date pe care |-ai completat pe foaia de rispuns, propune $i aplicd o metod4 prin care si demonstrezi c& sonda este accelerati in cémpul gravitational al unui corp ceresc necunoscut; ¢. Determind masa acestui corp. ) Cea mai rece stea descoperita (pitic& T) are 0 temperatura Ts / 8 si 0 luminozitate 5x10 Ls, Determinati raza stelei in raze jupiteriene (Ry= 71 492 km) ©) Un obiect are o temperaturd egal cu 2Ts i luminozitatea de 5x10 Ls. Determinafi raza obiectului in raze terestre ( R = 6378km) Ce tip de obiect este? 2a) inaltimea maxima a Soarelui este 78°51"la solstifiul de var’, respectiv 54°17"la solstitiul de iarna, Determinafi inclinarea axei de rotafie a Paméntului 5i latitudinea locului de observatie. 2b) Cate stele de magnitudine 0 sunt necesare pentru a emite aceeasi cantitate de lumind ca si stelele de magaifudine 10 si 11 stiind c& acestea din urma sunt in numar de 546 000 ? t(zile) v (m/s) av ‘Accelerafia | Viteza medie | Distanfa parcursi pe (ms’) fiecare interval de timp 0 1000000 30 1,000 000 60 1-000 000 70 1.000 000 30 1.061 500 90 1127 630 100 1199290 110 1277620 120 1364 150 130 1460 970. 140 1571 000 150 1698 550 i 160 1850340 | 170 2.037 520 | Selectie lot restrins 2014 Test 1 - Juniori Subiectul I 1. Temperatura Ja suprafiafa Soarelui este Ts, raza Rs iar luminozitatea Ls. a) O supergigantai are temperatura 5 Ts si luminozitatea 810° Ls. Care este raza gi culoarea stelei? 3. Cu ajutorul unui telescop cu raza R = 3m se fotografiaza in vizibil, 4 = 500nm, nebuloasa Andromeda. Ce interval de timp este necesar pentru ca, prin compararea fotografiilor obfinute si putem constata rotafia reciproca a Galaxiei noastre si a nebuloasei Andromeda in jurul centrului de mas& comun? Distanfa pind la | Andromeda este d= 1,4:10''Rp , Rp = 6400km, iar masa nebuloasei Andfomeda este M, = 3,6- 10!'Mg , masa Galaxiei noastre este Mo= 2,5:10!'Ms. o74. Raportul maselor iui Pluto si Charon este de 8:1. Perioada de rotafie a lui Charon in jurul lui Pluto este de 6,387 zile. Cunoscand masa lui Pluto, My = 1,31*10"kg, raza lui Pluto, Re — 1195km, G = 667210" Nm*/kg’, precum si distanfa minima Pluto — Paimént, 4284,7x10°km, distanta maxima Pluto - Pamént, 752810°km: a) determinagi semiaxa mare a orbitei tui Charon in jurul lui Pluto; ») gisifi raportul a:Ry , unde a reprezinti distanfa dintre centrul de masi al sistemului Pluto — Charon si centrul planetei Pluto; ©) Care ar trebui si fie diametrul minim al unui telescop optic pentru a rezolva sistemul Pluto — Charon de pe Pamént, ignordnd efectele atmosferei terestre. 5. Prin centrul cémpului unei lunete de Ia Observatorul din Caliménesti ( latitudine 45°14°21”, longitudine 24°20'36", zona de timp TU+2h) fixata in planul meridianului locului, se poate observa culminafia superioar’ a stelei Arcturus (ascensia dreapti 14h16m18,77s, declinafia 19°06'30,9”)de doua ori in cursul unei anumite zile a anului 2014. Care este acea zi? Care este indlyimea deasupra orizontului ta care este fixata luneta? Se cunoaste timpul siderat la Greenwich la ora 0 timp universal in data de 1 ianuarie 2014: 6h41m05s. Subiectul II racheti ¢ lansati de pe suprafata unei planete sferice de raz R astfel incat vectorul vitezi la intoarcerea pe planeta este paralel cu directia de fansare. Separarea unghiulard de la centrul planetei intre punctul de lansare si cel de sosire este 0. a) Sa se reprezinte grafic traiectoria rachetei. Justificaji reprezentarea ficut, b) ct timp dureazi zborul rachetei, daci perioada unui satelit artificial care zboard in jurul planetei in imediata ei vecinatate este To; ©) care este distanfa maxima la care se poate departa racheta de suprafaja planctei; ) analizafi si interpretati modul de variajie a mérimilor determinate la punctele anterioare pentru cazul @ —+ 0 Subiectul II Marte a fost la marea opozitie in timp ce se afla in constelafia Racului, care este stribitutd de eclipticd pe o distanfa unghiularé de 19 grade. S-a misurat atunci diametrul si unghiular (25”) si paralaxa (40" a) magnitudinca aparenti a planetci fiind — 2,9, calculati albedoul planetei , stiind ca cel al Lunii Pline, care are magnitudinea - 12,7, este 0,12. b) Cate zile a fost Marte in Rac? c) Stiind c& opozifiile se repet& dup 2 ani $i 50 zile, calculafi clementele orbitei planetei Marte, cunoscénd excentricitatea orbitei PamAntului (0,02). Se cunose raza Piméntului, Rp = 6370km, raza Lunii, 1737km si distanta Pamént — Luni, 1/400 UA. 4) Calculafi raza planetei Marte si distanta pnd la ea in acel moment (1 UA = 15-10") Test 2— Analiza datelor iectul 1 Migcarea proprie a stelei Barnard {n figura este reprezentati deplasarea stelei Barnard (ass0~ 17hSSmin, 81950 = +4°33"). Determinafi : 4) paralaxa stelei Barnard; b) miscarea ei proprie, p; c) valoarea vitezei tangentiale, in km/s; d) daci viteza radiald a stelei Bamard este v; = - 108 km/s, calculafi viteza spafialé, v, a acesteia;-) in prezent, steaua se apropie de Pint. Peste cat timp va fi cel mai aproape de acesta si care va fi distanja in acel moment? f) _explicati forma traiectoriei aparente reprezentate mai jos pentru y Dra aflati la 38 po; evaluafi periodicitatea nutafiei, amplitudinea acesteia precum $i Adnuspe $i ABnaje dup o perioada complet. Figura reprezintd traiectoria aparenti a lui y Dra in timpul unei rotafii complete a nodurilor orbitei Iunare. Punctele marcate reprezinti pozifiile aparente ale inceputului fiecdrui an tropic, 68 *55s Motion of 2007.96.26 O-- 20075 48s 486s 484s 482s 48.05 4785 476s 47.48 RA(2000) 17h 87m 17°55" 0° Observatiile realizate tn decursul unei nopfi la steaua Y sunt trecute in tabelul de mai jos: Tndlimea ‘Masa de aer Magnitudinea 35” 0,88. 50” 0,90. 48,5" 0,91 a 0,93 40" 0,95 38,57 0,96 357 0,98 30" 1 25° 1,07 20" LIT o°4) Considerdnd grosimea atmosferei 1, masa de aer stribitutd de lumina este dati de relatia X= —'_ unde z cosz este distanfa zonitald. Determinafi masa de aer pentru fiecare dintre observatiile efectuate. ) Reprezentati grafic datele din tabel; ©) Detorminati magnitudinea aparent, mo, in afara atmosferei; ) in functie de masa de acr strabatuti de lumind, magnitudinea aparenti a stelei variaz cu un coeficient k, numit coeficient de extinctie atmosfericd. Determinati valoarea acestui cocficient. Subiectul HI Observannd planeta Saturn de pe asteroidul Saltis, astronomul amator Celest a inregistrat eclipsarile lui Titan de catre Satum. Avénd la dispozitie un anuar vechi, astronomul amator inregistreazi diferenfe mari intre datele observationale inregistrate de el si datcle din anuar. Dup& ani de observafii, a constatat c& diferentele sunt maxime cind Satum e in apropiere de opozitic sau conjuncfie (cu Soarele, vazut de pe asteroid). Astfel a realizat c& diferenfele apar datoritd caracterului finit al vitezei luminii, si verificénd anuarul, a observat c& datele din anuar sunt in sistem heliocentric si nu cum ar fi vazute de pe Saltis, Avand toate datele observationale, Celest a decis si calculeze viteza luminii. in aceasta problemi trebuie s& refacefi calculele lui Celest utilizdnd observatiile sale. _Unititile de misura pentru lungime si timp utilizate sunt diferite de cele utilizate pe Pamént; unitatea de masurare a timpului este pinit si este definit astfel: 1000 pinit = 1 rotatie sinodic& a asteroidului Saltis, Pentru lungimi fotoseste unitatea de masuri seter, definit ca fiind 10° din distanfa medie Soare— Satis. Tabel 1 Eclipsarea lui Titan de cdtre Saturn ‘Anuar Celest ‘Comentarii | (pinit) (pinit) 45647 450,32 18,50 12,28 821,41 815,29 444,70 450,85, Conjuncfie 615,43 621,52 Conjunctie 791,94 798,02 ‘Conjuncfie Datele din anuar sunt inregistrate in momentul in care un observator aflat pe Soare observa inceputul eclipsei. Timpul incoputului eclipsei, vazuti de pe Saltis. Eroarea de masurare este 0,03 pinit. Pozifia lui Saturn in momentul eclipsarii nu a fost niciodata exact la opozitie sau conjunctie, insi a fost foarte aproape. Figura 1 Diferenfele dintre observatiile lui Celest si tipul receptarii semnalelor radio de pe Pamdnt. a) Estimati perioada orbitald a asteroidului Salts, folosind graficul din figura 1. b) Cunoscind 1UA = 149,6-10°km si c = 2,988-10'm/s calculafi cAfi meri are un seter si cate secunde are un Pinit, “Toe diferncs [pint is 2 25 3 _as «a5 5 “Tie of measurement [it eat 70Subiectul IV OZN in constelajia Ursa Mare a fost observatd trecerea unui obiect straniu. in figura de mai jos puteti observa harta ccerului in care sunt reprezentate imaginile observatiilor realizate in aceast’ constelafie intr-un interval de timp de 15 zile, la miezul nop. Calculafi viteza obiectului observa, exprimata in grade pe zi. Din observatiile obfinute (vezi tabelul 2) a fost estimati diferenja de magnitudine intre acest obiect i steaua Megrez, Construifi curba de lumini considerdnd fn abscist valoarea zilei din calendarul Iulian, iar in ordonatd, valorile itudinii aparente. Calculati, de asemenea, perioada de rotafie a obiectului observat. AD. Dee 2000 ‘Magnitudine 1ho3ma44s_[~+61°45°04" 1,78 11h01m50s +56°22°56” 2,31 11h53m50s_|__+53°4P41™ 2,40 1abi3m25s_[ 457057 3,31 iahism25s_|__+55°57°35 1,75 13h23m55s_|__+54°55°32" 2,21 13h47m33s_[+49°18°48" 1,84 1D im 1155 0,04 1165 0,09 1175 0,19 118,5 0,39 11955 0,09 120,5 0,06 12,5 0,10 122,5 0.21 123, 0,40 124,5 011 125,5 0,05 126,5 “0,11 127,5 0,20 128,5 0,40 129,5 0,10Raspunsuri LCoordonate ceresti. Orientarea cu ajutorul astrilor Punet pe sfera cereasca Coordonate Constelafia ecuatoriale 3 @ Polul Nord cerese 90" = Ursa Minor Polul Sud ceresc 90° = ‘Octans Polul Nord ecliptic +6633" 18h Draco Polul Sud ecliptic = 6633" oh Dorado Polul Nord galactic 4274 12h49m | Coma Berenices Polul Sud galactic = 27,4" 0h 49m Sculptor Punctul vernal o Oh Pisces Punctul autumnal or 12h Virgo Punetul solstifiului de iam’ 2327 18h Sagittarius ‘Punctul solstifiului de vard 22327 6h Gemini Centrul Caii Lactee -29" 17h40m Sagittarius L. bux = + 28° 18°, = -16° 42” ; 2.5 = 45% hin = O° ; 3.8 > 45°35? 5 4. hy = 89°51’, by = 9°51, Qh24min ; 5.9 = 90°- Zotar = 48°, 90°, 0°, 70°; 6. - 45° < gy < +45%: gp = 90° ; 7. = 6712'59", Gh36minS6s ; 8. 8 = 74°35°20"; @ = 40°23°36” 3 9.5=47°7° : @= 577’ ; iama ; 10. 5 = 61°AS"; pi=50° O70 5 11, hy =+64,hy= - 26°, g > +71° 5 12, 8°27"; ha= - 21° 33°; A doua hj=21°33"s haz= - 68°27; 2)0"; z2= 90° ; 13.8 = 25°; G=55°; aie = 65°:14. p=57°30"; @=72°30"; g>57°30" 5 15, z= @-5=17°33"; hy=25°33” ; 16. 8=25°sau 8=62°46" ; 17. Q=50%s n= ~ 48" 318, gi < 29°; 2 >73°; 19. z= 69° 42° 22” ; 20, a) :=45°; 8; =43,6"; b) Sin ae Ban=43° 5 21. 21= 40° 9°; z= 6 45°, 23> 83°15” ; 22,3=45°,a=0h ; 23. 9.>58°7; c= - 50’sau ge= - 59°10"; 24. d= 1180,7km ; 25, 5 = 45°19"; @=47°39'56” ; 26. Rp 3.27.9” = Ssoue = 23,5° ; 28 R = 5730 km;29. 30. a) AL; = 11,3 m; b)AL; = 8 m ; 32.h= 22m; 33. q=75°, @= 6h; 34. 0= a= Shi3min, 8=9=47°57; 35. a= 0= 7h35min15s, = @ —2= 1°45"; 36, H’ = 6h . ILMiscarea aparent& a Soarelui. Coordonate ecliptice 1.8) Binac= 90° = @ +23°27"; bein= 90° =~ 23°27’) ; 2. a) 0°; b) +23°27"sc) 0°; d) -23°27° ; 3. a) 490°; b) 66°33"; ¢) 90°; d) +66°33° ; 4. 90°; 90°; 47; 23°27” ; §. 1 C3 2- A. 3 6, 22 iunie; 22 iunie; 22 decembrie; 22 junie; 7. 11= 281,8° ; 2o= 100,8° 5 8. Oh ; 9. 9= 44°" ;10.Agoan= 70° ; Dseare= 0° 5 Atami 160°: bona poate fi intre — 5° si + 5°; 11. a) 0,39m; 2,53m; Im; Im ;12. a= 68,5°; b)p=45° ; = 180°- pte Rp = 176; =A 315, 85=- 4953 40°; 13. AL = 180°. moos A areas ia? oe 176° ; 14. tg z oF 515. 89= - 4°53" 40” ; 16. 91 = 66°33"; go =65°59"; ps = 64°32" 52” ; 17. d = 2358.43 km, 16 julie ; 18, Ake = 60° ; t= 2306 THr ; 19. At~4574 ani; Akg= 63,5° ; Leo ; 20. 9=34°47’; «= 23°54 ; 21. h=60,7m_ ; 22. La Ecuator, dupa apus incd 40 minute ; 24. L= 4,034m_; 25. t= 14h 31min; 0 = OhO3minS6s_; 26. At= 229,46zile; 18 august; 27. Aries; risérit/apus ; 29. 9= 83°7'18" ; 30. @ = 56°30", 5 =e = 23°30” ; 31. La 3 ianuarie Paméntul trece prin peribeliu ; 32. At = 12,8 min ; 33. a) hsoar= 74°24” b) Bsoare= 0°, c) 1a 21 martie sau 23 septembrie ; 34, he = 2° ; 35. Varl, testis = 12h ; 36, Apter = 90°, in Gemini, Aagare = 0°, in Pisces ; 37. a) L = 3,46m, 1b) Atuns = 270°, Asatum = 180°; 38. a) L = 0,95m, b) Arunt™ 90°, Artercur= 270° ; 39. a) L = 2,3m, b) Puna = 0°, Asterte = 180° ; 40. Aus 270°, in Sagittarius ; 3Al. Corpuri Perioada | Longitudine ccliptick heliocentricd | Longitudine ecliptic& heliocentri ceresti siderala Ja 1 mai 2006 ta 1 mai 2015 Mereur 882 22° 148.8" Venus 2472 286" 152” Terra 365,25 7 20" 220" Marte 877 131” 53,47 Jupiter 11,8 ani 24° 138.5" Satur 26,5 ani 131° 253" Uranus 84 ani 343", 21,5° ‘Neptun, 165 ani 319° 338,6" Pluto 248 ani 266° 261" 42. Pe 21 martie Soarele se afla in 7, deck = 105%, Hsiius= O— Osiran = 5°, Sirius este la 5° de meridian, Pe 23 septembrie, Soarele se aflé in «, punctul vernal fiind in aceeasi pozifiei ca in cazul precedent. Sirius va fi tot la meridian; 43. 9 = 72,2°, 0 = dsoae = 55°, deci au trecut 55 zile de la echinocfiul de primavard. Data ‘este 15 mai ; 44. Fenomenul “nopfilor albe” apare cénd crepusculul de seara se continua cu cel de dimineaté, adicd Soarele ajunge Ja inalfimea minima mai mare de hy = — 18°, Rezultd c& declinafia Soarelui trebuie si fic mai mare sau egal cu +12°. Fenomenul are loc aproximativ 3 luni (mai, iunie, iulie); 45, 9 = 26,56, d= 1130,8km. II.Miscarea aparenté a Lunii. Faze. Eclipse 1. a) Jumitate din perioada sinodic& (15 zile) ; b) Nu risare si nu apune ; 2.a) LP, b) LN, c) PP, d) UP, e) PP; 4. a) Nu, b) Nu; 6. Vazuta din emisfera nordica, e inceputul eclipsei, iar din emisfera sudicd, ¢ sfirsitul eclipsei ; 7. Sférsitul lunii august, Aquarius ; 9. Nu; intre 23 septembrie gi 21 martie ; 11. a) Da ; b) Sfargitul lunii februarie ; 12.a ;13.b ; 14, a) Lygc= 217 Rp ; Lrai= 45,3 Rp 3) Nu ; 15, a, Raza umbrei, Ry = 88 km; suprafafa S = 24 328 km? ; b. Aproximativ 400 milioane ani ; 16. a) Bruni = 59,95"; b) Bros = 28,95" ; 17. a) Atzaipsa = 1,88 h; b) At= 1,5s inaintea primului contact ; 18. data: 7 iunie, ora 20.30 TU ; 19. dtus=225,7°; 20. Gemeni, opozitie ; 21. Aa=7,6 min ; 22. a) d= 939 1km = 5,4 Ry, At=4 b, b) Leanaa = 96km ; 23. a), — Ag = 0°, b) A —Ag = 180°, c) du, Ag = 90", d) As = 45°. IV. Distanfe unghiulare, dimensiuni si paralaxe 4. R= 1733 km, p=57" ; 5. D= 59,3 Rp ; 6. =507,69km 7. Rsouc/ Resnini= 109,2 ; 8. D= 17,87” 9. domotoe= 9163 kim 3 doeinos= 32 545 km ; 10. Dsoa= 217s Drsoiar= 15,35"; Diana 47511. Dyeins= 13 008 ken ; Dofare= 6842 kr; 12. Orcu™ 4,26"; Ovens 8°; Opamist= 11° 5 cate 17° ; 13. d= 41 896 757K 14. D=5,76UA= 862 milioane km ; 15. Atginin= 3 min; Atpasim = 22min13s ; 16. At= 5h 32min27s ; 17. O explozie de supernova in vecinitatea Soarelui se poate produce la 8,1 milicane de ani o dati ; 18. d=(1/ 9/40) Mpe = 0,292 Mpe = 953 230 all. ; 19. d= 30,034 (Mpc) = 0,32 Mpe ; 20. At= I1min 41s 21, At= 3010 ani, anul 95 i.e.n. ; 22. Planeta Paralaxa dium’ —Distanfa panila —_Diametrul real al Diametrul {in aresec) planet (in UA) _planetei (in km) —_unghiular aparent Mereur 9,495 0,924 4880 1a? Venus 12,65 0,694 12080 24” Marte 16 0,549 6 784 i” Jupiter 2,09 42 143.170 ar" Satum 0,925 95 120 000 1741” Uranus 0,483 18,18 50 764 3,85” Neptun 0,302 29 50 800 2,4” Pluto 0,225 39 2998 0,106” BO.23. ‘Numele stelei Paralaxa anuala(in Distantalastea(in —_—Diistanfa pnd la stea aresec) parseci) (in ani lumind) Procyon (CMi) 0,287 3,48 11,35 Proxima Centauri 0,74 1,347 439 Sirius (CMa) 0377 2,65 8,65 Vega (Lyr) 0,133 7,82 245 Arcturus (Boo) 0,097 103 33,58 Altair (Aql) 0,202 4,950 16,13 Capella (Aur) 0.071 14,08 * 45,91 Deneb (Cyg) 0,002 500 1630 Polaris 0,005 200 652 24, D= 2,7 UA= 405 milioane km ; 25.N; = 1405; N2=924 ; 26, a) Rsaun™ 59 117km; b) Msaun= 5,65*10 kg; c) p= 0,653 g/cm’; p = 183m, ds =25 em : 29. Nr.deordine — Denumire ——_—Paralaxti (mas) Distanga (a..) 7 Dubhe 26,38 123,58 2 Merak 41,07 79,38 “5 Pheeda 38,99 83,61 4 Megrez 40,05 81,40 3 Alioth 40,30 80,89 1 Mizar 4173 78,12 6 32,39 100,65 | 2.2) D = 143 625,6 al. i= 18,4°, b) Aproximativ 1,3 miliarde | viteza scade, perioada creste pind la 35 zile ; 34. Se determing , d= 9561,26km, se calculeazi distanfa Venus — Pamfint, dyp = 41 Rae i 570 707m, apoi distanta Soare- Venus, ay = dyp ae + Se deduce distanfa Soare—Pamént, ap=ay-+dyp = 149 10° km ; 35. Folosind scara dati, Dsouc= 31,76", Dvens = 53°, Vapor = 3,83’/h, Vaor2 = 3,89'/h, T = 24,3 zile, V. Timpul in astronomie 1. Cu un pendul Foucault sau alt oscilator influenat de forte Coriolis; 2.2) 37,5 milioane ani; b) -14 februarie; - 1 septembrie; -8 noiembrie; -29 decembrie,ora 6h; - 29 decembrie, ora 9h;-31 decembrie, ora 22h; -31 decembrie, ora 23h59min50s; -31 decembrie, ora 23h59min59s.3.1 an sideral= | zi siderald ; 4. toy — tna = S6min 65 ; Atiggi = 1h; 5.Atiegai= 0 b; Atcyi = 28 min 30s ; Cand la Tumu-Severin este ora 12h, la Sulina este ora (lovalé)12h 28min 30s ; 6.) 0; —02~ Li —L3 ; La 1h 34min23s; b) aprox 15 iunie; 7. L =tarTU= 2'5"22° 5. 8. ty — tm = +3min; tga = TU = 13h 27min ; 9. O= dca = 5% (3min 56s) = 19min40s- 10. t= ta ~ Smin; TU = ty ~ Li. tie = TU- 4h = 12h04min’; 11. At=a—@= 14h3Smin ; 12.6-17h2min; TU= 0,997 (Gq — Goa) = 3hilmin25s; tee = Shilmin2Ss ; 13. in fiecare zi Luna se deplaseazi pe ecliptic cu Ady, = 12,2°; La 3 ian, Jupiter are 2, =24,4°, iar la 5 ian. Venus are hy = 48,8°; Akj= 0,92" zi; Va avea loc o conjunctie Venus-Jupiter, pe 29 ianuarie; 14.2) 9= 15°; L=-10h; Hawaii, la NV; b) 9=- 19°; L=+6h; I-le Cocos, Oc. Indian, NE; c) 9= 67°; L=-1h; Islanda, Ia Suds d) 9= - 33°; L= -Sh; Chile, la Est ; 15.9= +23°18"; L=-2h28min37s ; | | | | 16. a) AO = 14h; b) Aldebaran culmineazd la 1 decembrie, iar Vega, 1a 28 iunie; c) hy=61°31"; hy= 83°47"; 17. 8= 45°; TU = t—2h = 19h 30min; ty = TU +L = 21h26min ; 0 = 21h29min52s ; 18. 8= 18hl4min48,85 ; 19. t= 1h54min56s; typu= 2h22minS6s ; 20. TU = 20h; ta 21h48min; Ora = 15h 33min23s, data este 13 mai ; 21.h=65'14°57”; Oc = 12h; Og = O- L; TU= 0,997( 8g - Bac) 0hS4minS4s; 22. h = 16°24°48”, tea = 23h 10min 5s ; 23.T = 3,71 ani; 25. At= 189 zile ; 26. a= 54,288 UA; Ts= lan 22h ; 27. a)2032; b) 1976 ; 4 = 2,396 UA; thyy = TU + 2h 24.T5=2,15 ani ;28. Dupa 8 ani, diferenja intre anul solar si cel lunar va fi 11,25%8 = 90 zile ( in 2016) ; 29. At, =1 zi mercurian’ = 176,37 zile ; Aty = 1 noapte mercurian = 88 zile ; 30. At= 116,8zile ; 31. a) At = 30,33 zile; b) At = 758,25 zile= 2 ani 28 zile ; 32. At= 14,72 zile ; 33. T= 1,75 h; 34, A) 18 ianuarie;B) h = 55° 19” ° 30”; 35. 3=-9°22°7", a= Sh L4min 55s ; 36. At= aoe Ty, = 229,35 zile, data este 18 august, Soarele 155,28" este in Leo, deci Jupiter este in Aquarius ; 37. a) At= typ = 0,695UA = 103,92 x10° km, c) B = 11,9”. Toy, = 247 zile, data este 4 septembrie, b) VI. Legea atractiei universale. Legile lui Kepler 1. = 0,016; n= 147 184 000km; r= 152 209 000km ; 2. h=11 km; 3. 137 kg/m’; 4. €= 0,9; r4= 7,6UA; T=Bani_; 5. a= 3,3UA; Veera= 16,38km/S ; B = 0,6”; 6. Pluto, tp = 29,6UA ; 7.T=1,963ani; t= 1,966UA; e=0,254; ve= 30,9km/s; v4= 18,3km/s ; 8. h= 6413 km; = 60° 59. ta ~ 960UA; van0,39kmIs ; tp 88UA; vp = 4,3km/s;T= 11 995 ani ; 10. a= 14 985 200km; @ = 31°/ zi kam/s ; 11. a= 10,27UA; 9,57 UA; ve= 41,7 kan/s; v= 2,08 km/s ; 12, a) rp= 125 UA; b) T= 3 967 000 ani; ¢) ve= 189m/s; 13. a= 100UA; r= L9OUA; rp= 10UA; va= 0,68km/s; ve= 13km/s ; 14. a= SUA; e= 0,8; T= 11,1 8ani; ve= 42km/s ; 15. Me/ Mp = 333 315 ; 16. rom = 4659,4km; vp = 12,4/5; ve= 1 km/s; 17. tp= 0,58UA; e0,967 ; 18. T=0,5 ani ; 19. T= 1 an ; 20. r= 78,4x10%km; ra= 145,6%10°km; T = 236,6zile 5 21, T=V8 xT, =77,22zile ; 22. a= 2078km; e= 0,125; Mp/Mz= 80 ; 23. Planeta Masa planetei Masa planetei (in mase terestre) (inSL) Marte 0,107 0,64 = 10" kg Jupiter 315 1889 x 10” kg Satu 945 567 x 10% kg ‘Uranus 148 86,5 x 10° kg ‘Neptun 17 101 « 10 kg 24, Ry= 5221km ; 25. T= 1,68h; At = 15,3 min ;26, T= 1h29min46s 1,6; €) Tsin = 2zile ; 28. hj= 3949 km: hy 8848 km ; 29, a= 42 297km; 2nRh, S= 1,14% xSp ; 30. T1= 2,83 ani 17,28ani ;31. a= 0,39UA; T= 88,9 zile, Su . 15,5%Tig $33, 8) a= 524A: B8UA; b) v = 4,248 km/s; c) 2007; 34. Pluto:ve/va= 1,656; Pamant: vplva= 1,034; 35. T 1h30min28s; g = 8,94n/s"; At= 8min 40s ; 36. At = 10,8h (solare martiene) ; 37. T= 2ani 49,2zile; inainte de risarit, has 3 38. Resecu = 137,5km, g= 0,21 mis?, T= 1000 ani ;39. Faji de centrul Soarelui, centrul de rotafie al Lunii in faza de Lund Plind este la distanta dex ‘Nous, este la distanfa dg = 120 064 472km, dincolo de Soare. 40, Scara de reprezentare se estimeazi din diametrul planetei, Duras = 51 120km, perioadele satelitilor, T = 12 ~15h ; M vami= 14,50 pment 5 raza inelului, R= 51 120km. 327. a) Tr= 8,6zile, Ta= 1,6zile; b) d= VIL. Misciri in cémp gravitational 1. tgp 0,0025m/s"; g = 2,6210 m/s? 0,00262 m/s* ; 2, F = 6.67x10°N; T= 19,9 zile ; 3. g= 0,5e0; &2= 2g0 Ve=40,26 km/s ; 5. Avy= 41,06 km/s; Avz= 23,57 km/s ; 6.2) ie $b) g— ge xnxm ; ay 7.A) p= 1,4g/em’ ;B) vp= 34,73 km/s; va= 16,73 kan/s 8. A) K= 6,73x10"'Nm/kg?; B) AA= 0,05 nm ; 9. a) M=9,97% 10" kg = 0,5 Mos g= 4%10%m/s? ; b) Agi= 2.000 m/s’; Ago Onvs? ; 10. p= 6795 kg/m? ; 11, R= 1,71R/= 122 246 km; d= 23%10° arcsecunde ; 512. a) Raza ‘Grosimea Densitate Volum Volum de nucleului de __stratului de ‘Nume medie total roca, Toca gheata % gheatai fem’) _(km*) (km’) ___ (km) Europa 3,01 1,62E+10 1,15E+10 1403 166 29% Ganymede | 1,94 7,63E+10 —-2,56E+10 1828 800 66% Callisto 1,86 S,B81IEH10 1,78E+10 752 1650 69% B)M scope = 4,87 10kg = 0,66Mi. 3 Moanymete= 14,8%10"2kg = 2ML; Mcatiso= 10,8x107kg= 1,47Mz, ; 7. ;v=295 mis ;14, m /M = 0,63; 15.2) Av; = vo ( £ « Dydam whe i ),At=V2 To, any £ ), Ava = Vo (2. e. 2), At= =e Th 6 sina = 13. v= b) Avi =vo( 1 L+Rk 17. v= 10,88 km/s; At = Szile ; 18. vi = 38 km/s; 19. vp =7,9 km/s ;22. a) Ah=39,5 km; b) 2. =0,99 ; mu 23. Daca un om pe Pamént poate sri pana la h = 30cm, cu aceeagi siriturd poate evada de pe o planetii cu R~ 1382 m ; 24. p; = 1835 kg/m’, p2= 5,5 10" ke/m, ps 1,8 x10" kg/m? ; 25. T= 1,19%107s ; 26. b) Ax ~ 4,Smm; ¢) Ax ~4.em ; 27. a) T=5,196 ani, b) At= 135 zile, data: 16 mai 2009, c) Am = 9,4 ; 28. AV=11,65 | kan/s, At=29 ani ; 29. p = 6x 10" kg/m? ; T = 0,00178s ; 30. L = 152,3 x10°° Nms ; AR = 45,35km ; 31. Ve = 463 km/s, v> ve , deci are orbit hiperbolicd; 32. r= 0,188UA; ra= 1,968 UA; ve= 96,9 km/s; T = 1,12 ani | 2pSrp 2pSrp ae 3 33. by = 200km; hy ~ 1500km 334, a) m< “POP, by m = “POT: 35, 9) vq = 3x10" mis, vp = 3x10 1 12 = 1500km 334, a) m: mm eee a)va se ! re m/s, b) (m; + ma) [o(T To) +2] Dux _ V4+1 a fa 7 At = 33% & ; 39. —™* =, At=Tp; 40, At= = — , At = 15h24min, e= 0,872 ; Dan Va R Vee 41 ve= ete = 5514mis, deci cu v; ar evada, dar cu v2 gi vs ar cidea tn cAmpul gravitational terestru. ; + = 319 ; 36. nan = 0,56 ; 37. At = 3,85 ani ; 38. D = 0,27 mm, 42. Av = 690 m/s ; 44. a= 0,052UA = 7779 200km; M= 0,78%Mo ; 45. M= 2,77*10"kg ; a= 4,45 UA; 46. M+ Ma= 439%10? Mo 5 47. ages = [1,1 + 0,8 (2"— 1)] UA, cu n= 0,1,2...; Mota = 0,5% Mo. VIM. Stele duble i multiple 1. T= 259 zile; vi =v2=21 kaw/s ; 2.1 = 499,75 UA ;3,a=31UA; d=9,69pc = 31,58 all. ; 4.a=455,5 UA; M=4*Me ; 5. a) M= 2,07 Mo; b) M=1;44xMe ; 6. Mi= 1,28 Me ; Ma =5,12Mo ; 7. a= 4,8 UA,M: 0,017 Ma 8. Mal M, = 1,2 9. v = 14,16 km/s; Adax = 0,02 nm ; 10. a) My/Me =3; b) a= 4,028UA; ©; 21,78 Mo; My =7,26Ma ; 11. M; = M, = 38,67 Mo ; 12.a= 1288 UA, M=12Mo ; 13. a= 141,5 UA, b= 102,6 UA, e = 0,689, T= 1178 ani, M=2 Me. IX. Luminozitate, strilucire, magnitudine : Exercifii: 1. Soare, Luna, Venus, Marte, Jupiter, Mercur, Sirius ; 2. Sirius, Arcturus, Vega, Capella, Rigel, Procyon, Betelgeuse, Altair, Aldebaran, Antares, Spica ; 3. a) Sirius, Regulus, b) Antares, Alfa Centauri, ©) Spica, Antares, d) Alfa Centauri, e) Antares, Antares, f) Spica, g) Alfa Centauri; 4.b; 5. c; 6. c; 7. a; 8:bs 16°9.6; 10.1) =S4aln=4, 11, m=3,16, R= 0,85 Ro, Probleme: 1. a) Ey = 342,5 W/m?;b) E> = 5480 W/m’; 2.a) L = 5,88%10" W; L= 1,53*Les b) r= 6649 m; 3.M=-0,498 ; ; 35.2) r= 1000 pe ;b) M=-3; R= 8,9Ro ; 6m =0,636 5 7. m= 0,882 ; 8. L=0,95x10"Lg ; M= 12,43, m=8 5 9. m= 6,69 ; 10, L = 97 275L9; T = 32 223K; m= 0,895 ; 11.AR/R= 14,8% ; 12.M=2,29; T = 7379K ;13.a) Eq = 9Ep; ma = 5,6; 14.R, = 6 918Ra; 15,m=7,3 ;16.Am=3 ; 17.a) r= 194 753po; b) D = 12,84pe; c) M=4,54Mo ; 18 m=5,9 ; 19. a) m= 7,73; b)T = 9159K_ ; 20.Tx= 1700 ani ; 21. My+M2 = 2,4Mo; m = 0,34; M = 2,6; L = 7,85Le; 22.m=+14,9; mimi =-+11, deci nu se vede; 23.At ‘At= 200 zile ; 26. mo =~ 19,3 ; Ziua pe Pluto e mai luminoasd; 27. meg. = 4,47 ; 28. m= + 21,76; a9 =3,6 ; 30. E2= 63095 By 331. TT2= 1,146 $32.2) Ly/L2= 10 965 ; b) Ty/Ts= 0,76; q 33. a) msya= -2,24"; moops= -1,69°3b) Menina™-0,03" ; 34. p= 1,710 glem?= 1,7 t fem? ; 35. ry/tg = 25, Dy/Dz= 0,97 336. a) M=- 9,475 b) msiis= +18,9 5 ¢) Es / Esiign = 23 768 37.a) Be = 3,358"(in 2014); Dz= 12 a.lb) At = i = 959 ani ( anul 1054 e.n.);c) m = -6,6" ; = 1,5"; D)L= 22,9 Lo; R= 1,97 Res M= 2,45 Me ; 39. r= 301,2pe, 2 a ., 3 = 392 al, t4= 124 al, t5=22,5 al, t= 78a, 7 = 8,9al,, ry = 259.15 38.2) p”=0,066" 112, - 10% ; 40. P = 5,4 zile, M = -2,8, m = 4, r = 229 po=747 als 41.M = -0,7,.m = 13,8; 42.Mc= -6,2, ‘Miiaist = 22, to = 43 10%pe = 141,6 *10%aLL. ; 43.a) P = 6 zile, b) AL = 60%Lg, AT = 8%To, AR = 10% Ro, ©) pi = pe, p2 “0,6 po = 0,84g/em? ; 44.2) M = -1,26"; b) Lo= 3,15810'Le;c) m = 8,9; d) M= 15,27Mo'; 45. V = 3,40"; B = 3,99"; C= 0,59" ; 46. P= 400 zile, Am = 8, mnegie= 10, M =-5,28, r= 11 376pc ; m 47, Ma— Mx = 2,5 Ig wih ), M4 — Meoe= +3,8" ; mg — Mot = +0,03" ; 48. qiopier = 0,073 cal/(em? min) ; ct oe = 40g), F= 63,25 MWh’, FS = 1000 MW, S = 15,8 m? ; 50.q=803,7 Wim? ; 51. Qyerte = 1351 W/m”, Tyane= 225K =- 48 °C ; 52. S=78,54 m’, de-la Vega cad aproximativ 8x10" fotoni/ m’s, de la stea cad cu 10"? fotoni mai putin =>mai putin dé 1 foton/m’s ;83. r= 1000pe, P= 398 pc ; 54.Tinin ™ 5665K ; 55. Lygi= 120,19 Le, Mroi= = 0,329, tei = +4,67 ; 56. M= 0,666, Re m=1,66 ; 57. =36, Ry q 58. a= 2,89x10"km, Ri = 0,84 Re, Ra = 0,61 Ro, Ms = 0,61 Mo, Mz= 0,46 My ; 59.2) P= 3 zile, ,4x 10° rad/s, by =1,6, Zz = 1,38 ; 60.2) Rotsrea = 104 307,2km,b) f= 1,055% ; 61.) M= 1,522 Mo, ‘a= 3,9 UA, b)Rs = 3Re= 2088000km , Rp, = 104 400km, c) Ts = 4884K, Thy = 206K = -66 °C ; 62. a= 0,08 UA = 12 155 873km, M sxi= 0,319 Moy Mynet= 0,085 Mo = 27 Mpeptey Resa 12 353km, Tsea = 2965K, Tinea = 343K = +70 °C, deci viafa ar putea exista pe planet 32. ; 65. R= 385,9km_ ; 66.A = 0,23 ; 67. r= 10 883 976 km; 68. a) Ay = 0,199, 98%: ; 69.2) m; = +5,35, b) m2 = +0,92' ; 70. Am=0,71 ; 71. D=834km ; 72.) €= 0,115, b) Am = 0.31573, Mets = Muna — 2,5 1g L/Ltans > Mroi = Mest — 2,5 IBN, Mooi = = 17,7 5 74, R= 883 m ; 75. Mroi =~ 9,75, theai = 45,25 376. a) a = 34,27BUA, ay = 9,26UA, a2 = 2SUA, MstMc= 0,655 Me , Mz =0,177 Me , Mc =0,478 Mo , b) My = 9,4, La = 0,015Le, c) Ru = 0,0145 Ro, piticd alb& ; 77. a) L = 2 228 435 Le, b) r= 19 953 000 pe = 65x10%all., c) v= 1496 km/s. ; 78.2) tyuprnora = $928 i.Hr., r= 7936 a.l, b) Norii care reflect lumina ce ajunge 1a noi in 2008 se afla pe un elipsoid ; 49.F= 1886, deci steaua mai mica are temperatura mai mare ; o z, 4 A 364, n°79. Xmeai= 4,3 ( ProcyonB este piticd alba, are alt coeficient) Nr. ‘Magnitudine Luminozitate (in luminozitigi ‘Masa (in mase Coeficient X absolut’ M_ solare) solare) T 2,64 7,7980 1773 3.58 2 13,09 0,0005 0,637 16,84 3 4,83 1,0380 1,008 401 4 8,69 0,0296 0,413 3,94 5 11,22 0,029. 0,434 3,87 6 12,72 0,007 0,221 48 7 10,80 0,042 0,347 5,17 8 10,91 0,0038 0,313 4,79 Formule pentru rezolvarea problemei 79: Determinarea magnitudinii absolute: M=m+5+Slgp”, determinarea luminozitiii: 4. 10°4-™), determinarea sumei maselor: S =My+M2 = ( $ »«(S3, deci Mi= or s unde R este raportul maselor.80. a) r= 2 589 510 a.l., D = 150 651a.l., d= 67 793a., b) L = 10,66*10°Lo. 81, Denumire Distanga (a) Dimensiuni i.) ‘Noril Mare a Ini Magellan 118 363, 26 800 ‘Norul Mic al fui Magellan 149 010 7800 Galaxia Triangulum (M33) 2711 550 57 60035 500 Galaxia Sombrero(M04) 45 000 000 117 800%52 300 Whirlpool Galaxy (M51) 25 895 100 82 800 82. ‘Nr. | Numele stele Mognitudines absoluti | Temperatura (K) | Raza stelei (in crt. raze solare) 1_|~ Sirius (@CMa) +142 11250 141 2_ |“ Canopus(aCar) 444 9114 32 3 | Capelia (aAur) -0,60 5581 14555 4 {_aCentauri A +4,10 5333 1,83 3 | “Areturus(aBoo) 1,22 3850 40,68 6 | Altair(aAgh) #2,25 8372 174 7 | Antares(aSco) 4,52 2915 324,30 8 Rigel(B Ori) 7,49 11 803 77,56 9 | “Aldebaran(aTau) 0,74 3302 4431 10 | SpicafaVir) 3,62 24 827 5,90 X. Instrumente astronomice 1. b) 0; = 0,68", 6 = 0,9", m: 2,9, ¢) Gi = 100, G,’= 36, Ge = 133,3, Gr’=48 5 2.RL= Spo M7, 2 7125km, T= 15h ;3..a) F = A/D, f 80 mm; b) G= 155 ¢) Dumi= 7°45” ; 4,2) D= 1224 ~ 109 mm; b) G=2"/ 1,38" = 87; f= FIG-9,Imm ; 5.) At Osi; deci se poate vedea, tgndacs = 41,25km ; 15. 8 = 0,000458” ; 16. 8 = 0,001 125"; 17. a) d; = 3mm, do ~ 5,6mm, b) ocularul f; ; c) Gi = 66,7, G2 = 35,7, C'utesop= Coen! Cs = 46,7, C= 1°27,4",d) m= 13,6 ,¢) 4nx3n = 11 000 000 px, n, = 3830, 1,=2872, dimensiunile senzorului sunt x = 3,6mm, y= 2,7mm, a= = deci Ccco=12*9, f) axtiar= SE, F 135, 0,25” Ax = 76px ,g) 0 = 0,69”, h) 135i/s corespund la m,, 0,25i/s corespund la mz, mz = my+ 2,5ig——-, m, = 15,5, ym —m= asia, m)=229, XI. Aplicafii ale analizei spectrale in astronomie 2. v =~ 13,7km/s, se apropie de noi ;3. vi=- 24,67kmV/s, v2= + 74km/s ; 4, i) = 499,8 nm, ii) 2 = 21,014em, ili) Arsaivie= 486,22nm,iv) dg = © z F 41,4= 210,57 ; 5. 24Ta= Asn Ma —Mo* 0,6; 6.Te>Ta>Tp 5 % e vat 7.v= 1381,85km/s, AR = 2,5", t= 57 —= 1166pe 58.1 = 580K, T2=290K = 17°C 59. a) Ty= 12 343 in Ks Ta= 2983 K ; b) Ra/ Ra= 2,7 ; 10. rosie — albastrd, 71 =2aT2 ; 11. a) T= 51 ani, b) Dacd orbita ar fl circulard, steaua A ar fi in centrul traiectoriei, c) a= 7,7”, d) a= 20 UA, e) Mi+Ms=3,1 Mo, Mn =2,2 Mo » Ma = 0,9Mo, 1) La = 33 Le; La = 2,310" Le , g) Ra = 1,5 Ro, Ra = 2*10° Ro, h) py = 790 kg/m’, pp = 160 000 kg/m’; 12. a) Migcarea in jurul centrului de mas comun gi efectul Doppler,ay = 5,18UA, vs= I3km/s, sare = 12,37 mis, b) B- vine spre noi, D-se indeparteaz, A,C —merge lateral fat de directia spre Pamant, | c)a= VT? = 0,051UA, v= 131 kmis, ‘Myvs= Mo vo: Mytanaa = 0.48 My, nu putem afla exact masa planetei dacd nu stim unghiul de inclinare al orbitei ; 13. A) 8 = 0,34”, Oris = 0,057”, B) Dy = 137,5m, Duy = 38,75m, C) @= 525”, 9210, D) 0 = 105 000” = 29710"; 14. a) Din grafic, v, = +S2km/s, v2 = - 8km/s, | ist Voisiem = +14krn/s deci sistemul se indeparteazi, b) vq = 22km/s, vp = 38km/s, = 0,267, = 100 zile, vp = = Fe, a = 39,75x10°km, b? = a” (1-27), b = 38,3*10%m, M = 0,25 Mo, c) Timpul in care atinge =e viteza maxima e mai mic decét cel in care atinge viteza minimé, deci raza vizualé e pe directia axei mici a see 2v_ Aa B-4%& A lipsei ; 15. =A" T= 24,88 zile ;-16.a) B= = 2, M4 = ,036, <= =0,204, vi=19 elipsei ae 16.9) B= So 204, ve 357km/s, v2 = 10 684km/s, v3 = 55 040knVs; 1; =277Mpe = 901*10%a.L, rp = 153 Mpo = 498x101, 15 = 786Mpe = 2 563x10%a.L, b) Ly = 510%10°Lo, L2 = 475%10°Lo, Ls = 2 876%10°Lo 17. a) v= 267 811 km/s, b) r= 11,8*10" aL; 18. a) v>vp> Va> Vu> Vo, b) Lu = 2nm, ina = 589nm, Ada =26nm, Ak =20nm, Adc = 46nm, Ady = 28nm, Ads =~ 4am, Hose = 62,7 km/sXMpe. ‘v¢kmn/s) H (km/sxMipo) 13.243 60 10186 7 23 429,5 63,9 142615 65 9°XII. Probleme de trigonometrie sferic#. Migciri proprii ale stelelor 360° _ 2aR, = 7643,45 km ; a deny 7" 1, cos d= sing;sings + cosqcosqrcos (Li ~Lz) =0'9"36" 3416" 3. Hrasrit = = 90° ; Arasarit =~ (90°-8) = - 73,3° ; Oras ¢— 90° = 45min ; Soarele 1a meridian => Oscar= ~Csoue= Gh45min ; 4. Capella - circumpolara -; 5. 92 =74,15° ; 23,5°5°, Hmax = 93,7° , Hmin= 92,3°,Atmax =12h29min36s, 1Th46min20s si taseio = 17hSIminS4s; 7. p= 88° 23° 9° ; 8. Ziua polars : 9 > 70°06? N, Noaptea polara : @ > 71°48? S ; 9. a) 3031 stele, b) Polaris ; 10, H= 95,45°, At = 12h43min34s, tessct = Hesnirtn = 18h23min59s, tapas = Th2BminS7s ; 11. h = 2800 km ; 12. a) t: = 2h 53min 43s, Az = 10°, b) 5 = +6,4°; 13. a) Bini = - 46°27°50", b) Avast = 241,275°, Aapus= 118,726", 148min40,5, Oapus = 21h43min35,5s, C) tiegat = Hsoure* 12h + m+ n= L, ‘Tega = 26h56min19s ; 14. a) Capella — vest, Vega — est, Ho = 18h50min, Hy = 5h26min,b) A®= 1h24min, ©) Hea= ay ~ d¢ = 13h24min, Hes = 1h24min ; 15.a) At= 8h Imin, Ls = - 201,72°Vest = +158°17Est, B) Bninin = Pnaxin — 90" ~ R’= arccos (R/R+H), Qnaxin = 34,08°, Bminin = - 59° 42’; 16. Ap = AB= 50’, Aga Der eo Ad=cospAB, AB= 1°S* ; —£05p 089 — amin 235; o 18, h = 32,88°; 19. Precesia duce y cu 50”/an in sens direct=> a2 = a; +100 pg 100%50"Van = 6h4Smin3Is, 52 5, +100 pis - 100*0,47"/an= -16°36°48” ; 20. a) r= Lp, r= 2,66pc, Vv; = uxt, B= Vij +(u, 0085)” = 1,239"/an => v; = 15,6 km/s, Vout = v2 + v2 = 17,6 km/s ; b) At = 67 343 ani ; ©) Paxim = 0,42” ; 21. a) v, = +53,8kmn/s, vi = 19,75km/s, v = 57,3km/s, b) p = 1,049”, At=28 000ani, m= 7,05%an, 165 ; 22: cosH = ig6tgo, @= H+a, Gsari=Th2min33s, Qagua=21H28 7 23. via - 64km/s, v= 75km/s, v = 98,6km/s, Fain = 2,65pc = 8,642.1, Mags = 2. cosz = c0s(90" -6)cos(90"-g) +sin(90~8)sin(90°—g)-cosH => 1 ~84°S0' => 7. tars = Tminds, thinguin = 9min16s, deci At= XITL. Evolutie stelara 1. Migns = (FEL => Mya 5620MSone 5 2. Pz = Py( RYRVP, Po = 155 5 3. t = K’ Vp My 23M. M, ment = 0,6 Mowe / an=> se formeazi 6 stele la fiecare 10 ani; 347 838 ani , nr. stele Tse » Weonsumats = 0,2 ME, M/ Mo = ye xby, ‘At = 650%10°ani ; 2 8. At= 9. Magnitudinea absolut a stelei de la punctul de curbur al seeventei principale este M = At=11%10°ani ; 10. A) At = R/v = 338,21 ani, B) Vises = 529,5 km/s. 80°Etapa judefeand 2014 Subieetul 1 J+8: Subiectul II junio: |. A.a; Bc; 2.A.d;B.b; 3. Aa:Bd; 4.A.c; Bd; 5.A.b;B.b; A) Treinen = 125,3 UA, b) T= 3,967-10° ani ; c) Se compara Veliy CU Voranes Vo 9,19 m/s, Vevatxe = 187,9 m/s ; B. a) © = 0 — sour = 12,19 grade/zi, rezultd durata fazei de totalitate, ‘3min9s; b) At = 2hSmin! 1,85; C. my = 3,64; Subicetul II seniori: A. jg ~ 0,005444 s /an, us = - 0,03375%an, n= [pe + (154, c088)° , unde 8 este media ccelor 2 valori, 4 = 0,05643”/an, v; = 6,5 kmls, v, = - 12 km/s, v = 13,65 kmis; b) tg0 = v/v, = 0,54, 8 = 28,4°, distanga la care se afla acum este d= 24,3pe, distanfa parcursé D = d-cos@ = 21,4pc, distanja minima este d rad? 240 16nd L6pe, At = 1.53: is ¢) m = 0,7; = es P= os b) gs = SES: ©. a) T= 3200K, ,6pe, At 3 629 ani; ¢) m= 0,7; Ba) p= Teas p= ss b) Bs = Tes C. a) T= 3200K, b) ‘Momentul cinetic se conserva, deci viteza areolard riméne constant, T° = 2,89 ani. Etapa national 2014 Junior Subiectul I — probleme scurte: 1. A. Rx = 137,5km, ge — 0,21 m/s’; B. Traiectoria este un cere, vo 2986m/s, T = 1000 ani; 2. A. z= 41,7", § = 3°56"; B.1=226,5 km; 3. A. Cuadraturd, Ynex = 41°: B. L 2 ‘ThS9min23s E; 4. A. Av = eo 5B. vo= Pete i mF 1 unde gp este accelerafia gravitational la | suprafata Pamdntului, iar Rp este raza Paméntului; 5. A. 400; B. D = 59,726R. Subiectul II — a) At = T/2 = 217 zile; b) d=0,71 UA; c) Regulus; Subiectul TI - k= 10/3 luni; z = 10°, deci o Seniori a)r= 2Ad 5) an = my VM IM oy py eo + AM aT (A0-+Ag) \(A, +ADAD vary — kM kM —von, Proba de baraj ‘Suniori - Subiectal I: D = 80m ; F2 3, Fa FS F6 0,04 015 037 0,45 055 ~steaua mare eclipseazi steaua mica; F5 — F6 — steaua micd eclipseazA steaua mare; = 0,607 ; 4, a=4,94 Rescue 3 5. T= 10,76 b. 7 Y nat ~ Viniiat 5 : 5. 7 Subiectul III: B. a) a= ~**- =, d) Dacia este accelerafia sondei la momentul tla distanga fat de obiect (to 8), atunci produsul a-(ro — s)° este constant ~ KM = 2224,5 m; e) M = 3,34-10?kg, 81