ROMANTISMUL

Romantismul este al doilea mare curent si are o arie de extindere mult mai larga,
el cuprinzand pe langa Europa si America si Asia. Asemenea clasicismului are influente
si in muzica si pictura.
Romantismul a fost un curent complex, depasind cu mult limitele stramte ale
clasicismului si s-a manifestat in doua mari directii : romantismului pesimist a nelinistii
existentei, dramei, conditiei umane, marcat de necunoastere in raport cu dorinta de
cunoastere. Reprezentant de frunte este Victor Hugo, cel mai mare poet al Frantei.
Curentul romantic realizeaza o innoire spectaculoasa aproape radicala a esteticii
literare, o imbogatire si diversificare a perspectivei estetice.
Romantismul cultiva evadarea din lumea reala in cea mitica, intru-un spatiu si
timp abstract.
Tema naturii este un cadru propice de meditatie, de melancolie, de interiorizare,
de traire superlativa, unica si de contemplatie.
Romantismul manifesta preferinta pentru un peisaj exotic foarte montat, floral,
viu, pitoresc. Romantismul contureaza o multitudine de motive favorizante relatiilor
totale dintre eu si natura, de aici reiese motivul noptii.
Clasicismul este un curent al solarului in raport cu romantismul care este un
curent al nocturnului.
Sub semnul nocturnului se definesc si alte motive, precum cele cosmice,
luminoase cu preponderent motivului luminii, motivului nocturn si selenar, steaua si
luceafarul ca un punct de referinta a trecerii macrocosmicului. Mai apar si motive
vegetale: floarea albastra, flori de tei, flori de nufar, motive acvatice: izvorul, lacul,
marea.

In lirica romantica sentimentul dominant este al iubirii pentru ca aceasta era

privita ca o cale specific umana de implinire, deci de cunoastere a misterului existentei.
Motivul dominant al iubirii, este cel al visului, acestuia i se coordoneaza motivul dorului
din literatura romana, norocului ce exprima o fericire trecatoare, intrucat si iubirea este
supusa trecerii.
Romanticii au redescoperit bogatia, originalitatea artei literaturii populare si au
pus-o in prim plan in opozitie cu literatura clasica, vrand sa demonstreze vechimea si
fumusetea genului artistic popular.
In literatura romana se regasesc teme si motive ale literaturii populare : relatia
om natura, motivul zburatorului, mitul iubirii.
Creatorii basmului cult in literatura germana sunt Fratii Grimm, in literatura
franceza O. Perault, in literatura daneza C. Anderson si in cea romana Eminescu.
Romantismum infirma cele trei conceptii clasice si realizeaza o fuziune de genuri
si specii literare si o imbogatire a acestora, astfel creeaza specii noi prin transfer din
literatura populara: mitul, basmul, balada, legenda, doina.
Specii noi ale genului liric sunt pastelul terestru si cosmic, meditatia intima si
filozofica si poemul filozofic.
In genul epic: romanul istoric, romanul pasional, romanul misterelor, fantastic,
nuvela istroica, fantastica, pasionala, O alergare de cai de Costache Negruzzi,
Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu, basmul cult etc.