Experimentul Hawthorne un grup de cercetitori a inceput si eféctueze un experment la fabrica de compania "Western Plectric" din Chicheri, Hlinois. Scopul initial a acestui experiment a fost de a determina relatia dintre conditiile fizice de munca si productivitate muncii, Acest experiment a fost o dezvoltare logica a teoriei de "management stiintific", care a dominat acea perioada.Cum se intampla adesea cu cele mai mari descoperiri, rezultatele nu au fost acelea ce erat de asteptat.Oamenii de stiinta au descoperit accidental ceva mult mai important, care ulterior condus Ia aparitia teorici_ de "relatit—-umane in stiint’a de management. Sarcina initiald a experimentului, ce s-a transformat mai térziu in patru etape, a fost de a determina efectul intensitatii de iluminare asupra productivitatii muncii. Muncitorii au fost impartite in 2. grupe de control si experimental. Spre marea surprinderea a cercetatorilor, atunei cdnd au marit intensitatea iluminarii asupra grupului experimental, productivitatea muncii a ambelor grupuri a crescut. Acelasi lua st intimplat = atunci_ = cnd-——iluminarea aft redusi. Cercetatorii au concluzionat ci iluminarea a avut o influneta foarte mica asupra productivitatii muncii. Ei au realizat c& experimentul a csuat din cauza unor factori ce mu sc afla sub controful acestora, S-a dovedit ci ipoteza lor a fost corectd, dar cu totul din alte motive. in cea de a dova ctapa a experimentului, grupului de cecertatori s-a alaturat Elton Mayo care deja era un distins savant al Universitatii Harvard. A fost realizat un experiment de laborator unde au participat lucratori de sex feminin ce ansamblau releuri . De aceasta data un grup mic de sase voltmtari, a fost izolat de restul personalutui si au primit pentru munca prestata o plata cu inlesnire. Angajatii de sex feminin au primit, de asemenea, mai multa libertate pentru convorbiri decdt de obicei era permis la fabrica. Ca urmare, intre ele a fost observata 0 relatie mult mai strains Primele rezultate au confirmat ipoteza originala. Cand, de excmplu, au fost introduse pauze suplimentare, produetivitatea munci de oboseala a lucratorilor. Prin urmare, cervetatorii au continuat sit faci: modificari s programul de lucru, cum ar fi reducerea zilei de lucru si a saptamanii de lucru, si astfel a erescut si astfel oamenii de stiinta au explicat un grad mai mic imilare in productivitatea muncii a continuat s& creased , iar chiar daca oamenii de stiinta au revenit cu conditiile initiale de Iueru , productivitatea tot a ramas ridicata la un nivel inalt, Conform teoriei de control al acelei perioade, acest lucru nu ar fi trebui s8 se intémple, Dar sa intimplat. Prin urmare, participantii au fost intervievati pentru a determina care au fost motivele acestui fenomen, Astfel oamenii de stiinta au descoperit ca un element uman are un impact mult mai mare asupra productivititii muncii decdt modificari tehnive sau fizice. Cresterea productivitatii muneii @ lucratozrelor nu putea fi explicat prin modificdrile conditiilor fizice de mune’, indiferent daci munca lor a avut un caracter experimental sau nu, Cu toate acestea,eest lucru putea fi explicat prin formarea a ceea ce se numea grup social, si relatia special cu liderul acestui grup.‘A treia etapa a experimentului a fost conceputi ca un simpli plan de a imbunatii atitudinea personalului fata de munca lor, Cu toate acestea, in uma mai multor consecinte acest plan se transformat intr-un plan imens, ce a constat din interviuri cu mai mult de 20 de mii de angajati. A fost colcetata 0 cantitate uriasa de informatii despre relatia personalul cu munea pe care 0 efectueazd Ca urmare, cervetitorii au descoperit c& productivitatea muncii si starea fiecdrui angajat in organizatia depind insasi de angajat, precum si de colectivul de munca. Pentru a studia influenta colegilor asupra productivitatii angajatilor.cerectatorii au decis si efectueze un al patrulea experiment Ina patra faza a experimentului bazat pe diferite conditii ale managementului stiintific, cercetatorii au procedat logic bazindu-se pe faptul ca acei Iucratori care lucrca7 mai repede deca altii si sunt motivati de dorinta de a céstiga mai multi bani, vor stimula si pe lucratorii mai lenti de a cistiva mai mult dar si de de data aceasta a fost o surpriza. De fapt, muncitorii mai rapizi au avut tendinta de a incetini ritmul lor de luca, pentru a nu depasi limitele stabilite de grup. Ei nu doreau sa fie vazuti ca scandalayii ce nu respecta ritmul placut si nu doreau sa fie vazuti ca o amenintare de ceilalti membri ai grupului. Unul dintre muncitori a explicat acest Incru astfel: "Stitt, am primit cu totii acceasi sarcina bine-definita Imaginati-va, de exemplu, cd un lucrator are de executat 6 mii de sudari acest Iucru reprezinta doud seturi complete. Acum imaginati-va ca atunei end a terminat partea lui, el va mai face cu cdteva sudari mai multe iar foarte curiind s-ar fi terminat inca cu un set mai mult, Fi bine, in acest caz se poate intampla? La urma urmei, poate fi concediat cineva. " Cu toate acestea, cei care au lucrat mai lent decat alti, au incereat, de asemenea sa-si imbundtiteasca productivitatea lor . ei nu doreai sa fie considerati lenesi de ceilalti membri ai grupului. Rezultatul i-a determinat pe cereettori si afirme ci ecl mai important factor il constituia crearea unui sentiment al identitatii de grup, a unui sentiment de sprijin social si de coleziune, determinate de cresterea interactiunii dintre muncitori, Superiorul ierarhic a fost de asemenea observat si s-a stabilit cd faptul c& adopta un anumit comportament fatd de membrii grupului experimental a condus la dervoltarea spiritului de echipa. lati cateva observatii ale studiulu: 1 Seful (observatorul sef) era personal interesat de reuyitele fiecdrei persoane. 2.Bra mandru de ceea ce ficea (inregistrarea perfor-mantelor grupului. 3.A ajutat grupul sa isi stabileasca propriile conditii de tucrn, 4.4 acordat feedback privind performantele afiydndu-le la vedere. 5.Grupul era mindru de reusite si era satisfticut de interesul pe care cei din afard il manifestau fata de realizarile membrilor lui. 6.Membrii grupului nu simfeau ¢4 au fost presati de schimbare. 1, nainte de operarea unei schimbari, membrii grupului erau consulta 8. In cadrul grupului s-a dezvoltat un sentiment de’ wcredere si candoare,Efectul “Hawthorne” se referd la ibunatdtirea productivitatii unui lucrdtor care rezultd din observare de ciitre conducere sau de cercetitori. Datele objinandu- concluzie a venit de la experimentele realizate intre ani 1924 si 1932, Efectul Hawthorne demonstreaza ca motivatia cca mai putermica nu este cea de natura financiara, ci de natura emotionala, cum ar fi sentimentul de implicare si atentia acordata.Aceasta teorie porneste de la ideea ca indivizit sunt mai motivati de factorii de natura emotionala decat de cei economici. Elton Mayo este considerat parintele psihologiei industriale, membru al Universitatii Harvard din 1926.20.00 dintre muncitorii de la Compania Westem Flectric au fost subiectii cercetarilor efectuate de o echipa de profesori de la Harvard. Acesta a fost un program cu 0 durata de 10) ani, care s-a dezvoltat de la faza initiala, in care au fost imbunatatite conditiile de iluminat ale unor muneitori pentru a evalua efectul asupra motivatiei si productivitatii acestora, Desigur, nivelul de productivitate a creseut, dar -a constata ca acest Iucru s-a intamplat si pentru grupul de control unde conditiile de iluminat nu au fost schimbate, singura modificare find ca si acestia crau informati ca simt subiectii unui studiu mai amplu, In aceste conditii, aceasta este una dintre primele demonstratii ca oamenii nu sunt motivati numai de imbunatatirea conditiilor de munca, desi, conform teoriei Ini FW. Taylor, banii si conditiile de munca erau considerate factorii motivationali cei mai importanti in cele din urma la accast’ Astfel, motivarea angajatilor trebuie sa tina cont de personalitatea lor in ansamblu, adresandu-se atat nevoilor bazale ale individului, cat si celor superioare