Testu 2

Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua norme special

2.1 Definii conceptul concurenei dintre dou norme speciale-atuci cind
componenta de baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de
circunstante agravante iar uneori si unele circumstante anunuante.Atit
circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera norme
speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele
varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu
circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu circumstante
atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se califica
in baza normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de
infrac su circumstante agravante-se califica in baza normei P care prevede o
pedeapsa m aspra.
2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor juridico-penale i
pluralitatea de infraciuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce
alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de
aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la concurenta normelor penale este
savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte prejudiciabile
,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si
constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta
agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la
concurenta normelor jur P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic
ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care
alcatuiec plur de infrac pot fi atit intentionate cit si din imrudenta. 5Calificare
pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in conformitate cu 2 sau m multe
articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota intatdeuna o
agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta
trebuie sa fie cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau
ale m multor norme P.La concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura
actiune sau inactiune simpla,fie sa se desfasoare o activitate unica prelungita.
2.3Argumentai cum determinm existena raportului de concuren dintre
dou norme speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au
fost comise atenuante sau agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma
speciala,atit cu circumstante agravante cit si atenuante,se afla in raport de
suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista o legatura de
reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta
aravanta comisa si o fapta atenuanta .

Testu 3
Calificarea infraciunii n cazul concurenei dintre norma general i
special
2.1Enumrai modalitate posibile de concuren a normelor generale i
speciale n Codul penal al RM.O prima modalitate a concurentei se
caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr de fapte anumite iar a
doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este determinata
generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si
normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata
pu cazuri care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate
a concurentei normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta
da baza care este norma generala si ale acesteia si modalitatile calificative care
este norma speciala care este prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte
ale unuia si aceluias articol,modalitate calificativa agravanta este furtul savirsit
in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a nfractiunii este mentionata
intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in afara de
agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea
infractiunii norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile
in care sunt comise citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni.
2.2Determinai prin argumente ce parte a normei constituie temeiul de
stabilire a prioritii normei speciale fa de cea general: ipoteza, dispoziia,
sanciunea? La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in
raport de subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte
publice neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este
numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si
normele speciale contin dispozitia si sanctiunea
2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre
norma general i special. Cum se stabilete care din norme este genral i
care special.Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m
multe fapte prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede numai
cazurile particulare ale acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte
anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest cerc de fapte.La
concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de
subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a
concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de
obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de
circumstantele agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute
in articole distincte.La calificarea infractiunilor gormele generala si speciala pot

fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care sunt comise prin actiuni

succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.
Testu 4
Calificarea concursului de infraciuni
2.1Definii conceptul i modalitile concursului de infraciune.Concursul de
infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor infractiuni,
prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala a C.P.,
daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a expirat
termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind
persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni
prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P.
Suntem in prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite
actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni
prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol
2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile
sale. Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul
ideal,si de regula, gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite
consecutiv 2 sau mai multe infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi
comune cu cele ale concursului ideal, la concursul real deasemenea se comit
citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica mai multe norme.
Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor
infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real,
concursul ideal nu poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit
instantaneu si printr-o singura actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna
reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se comit prin diferite actiuni
desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.
Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor
despre expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii
antecedentelor penale. In cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot
decurge concomitent pentru ambele infractiuni, iar durata lor se determina in
funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest concurs.la concursul real de
infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece desfasurararea lor se
intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o noua
infractiune
2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i
concurena normelor juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze?
Concursul de infractiuni trebuie deosebit de concurenta normelor juridicopenale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie 2004,in

care se mentioneaza daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in prezenta

mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa
concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform alineatului
cu sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura
actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se
face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost
efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul
de infractiuni.
Testu 5
Calificarea infraciunei unice.
2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.- infractiunea unica reprezinta o
actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform
unei singure norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1.
Infr. Unica simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna
unui sigur obiect si e comisa printr-o singura forma de vinovatie).
2.Infractiunea unica complexa se manifesta prin 3 modalitati: I infractiunile
compuse, care se manifesta prin existenta infractiunilor cu actiuni(inactiuni)
alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta pentru a
recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai multe fapte
infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu
consecinte grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza
prin sav. Neitrerupta, timp nedeterminat a activitatii infractionale. III.
Infractiunea prelungita-infr. Caracterizata de doua sau mai multe actiuni
infractionale identice,alcatuind in ansamblu o infractiune
2.2Stabilii deosebirile i tangenele infraciunii unice cu pluralitatea de
infraciuni. Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure
infractiuni, pluralitate savirsirea mai multor infractiuni 2. Infractiunea unica
este pedepsita mai blind ca concursul de infractiuni
Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt
savirsite de unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele
cazuri daca trece termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii
nu mai poate fi tras la raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice
moment in concurs cu alta infractiune poate duce la crearea concursului de
infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza consecinte juridice.
2.3.Propunei formulri de situaii de fiecare modalitate a infraciunii unice1.
infr unica simpla- omorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2.
Infractiune unica complexa in cazul infractiuinilor compuse,a) in situatia
infractiunilor cu actiuni/inactiuni alternative- pastrarea ilegala armelor si

munitiilor (aceasta componenta contine si purtarea, procurarea fabricarea etc).

B)In situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionale- atacul unei
persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu
consecinte grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au
provocat decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe
identificam si 3. infractiunea continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o
perioada nedeterminata. 4. Infractiunea prelungita- sustragerea unui computer de
la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.
Testu 6
Calificarea dup elementele componenei de infraciune.
2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a fost indreptata
infractiunea,adica stabilirea obiectului generic si nemijlocit al atentarii . A se
preciza daca semnele faptei savirsite corespund semnelor descrise in
componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea coincidentei exacte a tuturor
semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in articolul dat.
4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala
neconsumata 5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura
persoana sau de o pluralitate de infractori (subiectul)6 verificarea existentei
cauzelor ce inlatura caracterul penal al faptei.7 Existentei unicitatii sau
pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind concurenta normelor
juridico-penale 8 verificarea existentei circumstanelor ce exclud urmarirea
penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere penala
2.2 Explicai n ce const calificarea dup latura subiectiv. Calificarea dupa
latura subiectiva consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului
in raport cu fapta comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a autorului
fata de faptele sale. La calificarea infractiuni dupa latura subiectiva, semnele
obligatorii au mare importanta, cele facultative fiind necesare la individualizare.
Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza anume dupa forma vinovatiei,
de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de exemlu stabilirea
daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta, daca intentia a fost
directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata sineincrederii sau
neglijentei
2.3 Argumentai importana ordinii de efectuare a calificrii dup elementele
sale pentru ntreg procesul calificrii infraciunilor.calificarea dupa elementele
infractiunii este necesar de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de
toate se constata obiectul infractiunii ,deoarece fara o dauna reala produsa
obiectului de atentare e greu sa vorbim despre savirsirea unei infractiuni, apoi
se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in lumea obiectiva la

comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii, virsta si

responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se poate vorbi
de atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a
infractiunii
Testu 7
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale
2.1Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii
infraciunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finalaadica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele
componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar
putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de
acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate
crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este
cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este studiata integral sunt
accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind
sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea
rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea
propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de
catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja
propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de
problem cu care se confrunta practica judiciara.
2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii
infraciunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea
semnelor de narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte
cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jurP,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate
sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia
martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina
amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale
care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele
actiunii,despre consecintele survenite virsta, motivele si scopul.II etapa
evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate
circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul
corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra
fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in
timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce
pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei
component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei
savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele

lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza

alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comis
2.3. Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s
conin:
a) tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
b) etapele alegerii normei juridico-penale;
c) toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
d) momentele de intersectare a acestor sarcini.
Testu 8
Legea penal baza juridic a calificrii infraciunilor
2.1Definii tipurile dispoziiilor i importana lor pentru calificare.Dispozitia
este partea normei ce prescrie sau interzice un comportament pentru persoanele
ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea
infractionala cu un termen sau in expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui
semnele ei.2.descriptiva- contine enumerarea generalizata a semnelor principale
ale unei categorii aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte
normative din alte ramuri de drept pe care legea penala nu le contine(hot. Disp
ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu contine descrierea semnelor infractiunii
dar face trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata contine elemente
apartinind diferitor tipuri de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne ale
faptei prejudiciabile se afla in dispozitia normei penale,dupa natura si
importanta sa,dispozitia este elementul esential(nucleul) normei penale,ea
descrie conduita ce trebuie urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele
specifice ale faptei prejudiciabile.
2.2 Analizai construcia normei juridico-penale sub aspect intern i
extern.Sub aspect intern analizam norma juridica penala din punct de vedere al
structurii logico-juridice. Norma juridica penala este constituita din 3
elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau faptele in prezenta carora
se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice
un comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.
3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta
savirsita descrisa in dispozitie. Sub aspect extern, analizam constructia externa,
tehnico-juridica, adica modul de expunere a normei in articolele din codul penal.
Normele juridice penale sunt continute in codul penal,el fiind structurat in partea
generala si cea speciala, fiecare divizate in capitole,articole, alineate sau puncte,
ce alcatuiesc structura tehnico-legislativa a normei juridice penale. Articolele din
partea generala si cea speciala nu coincid cu o norma penala,care are structura
trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2 elemente ale

normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu sau
in parte,formeaza ipoteza.
2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala care se
efectuiaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are
drept scop descoperirea vointei legislatorului, importanta interpretarii in general
fiind aplicarea corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala este realizata de
legiuitor, importanta ei rezida din necesitatea explicarii intelesului unor termini,
unor expresii utilizate, pentru justa percepere a lor si justa calificare a faptelor,
conforme normelor date. Interpreatea judiciara se realizeaza de catre organele
judiciare, importanta acestei interpretari rezida din faptul ca: 1.legiuitorul nu
poate sa prevada in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot aparea la
aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al normelor penale il impune pe
legiuitor sa concentreze la maxim ideile pe care vrea sa le exprime,de aici
decurge sarcina organelor judiciare de dezvalui in procesul calificarii
infractiunilor continutul normei penale, intreaga gama de situatii pe care le-a
avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma penala este in
vigoare,normele altor ramuri la care legea penala face trimiteri se pot
modifica,de aceea este necesara indicarea denumirii normei la care se face
trimitere 4. Unii termeni folositi necesita explicatii aparte in fiecare caz.
Interpretarea judiciara se face de catre CSJ,care explica nu numai cauza penala
concreta, ci si toate cauzele penale legate de o anumita categorie de
infractiuni,ele au caracter de recomandare. Interpreatea neoficiala se considera
interpretarea data de institutiile de cercetari stiintifice,savanti,practicieni,
importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei dreptului penal,studierea
jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei juridice a
studentilor si cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese
din cautarea sensului normei de drept penal in textul prin care ea a fost
exprimata,deoarece notiunile utilizate ca termeni juridici pot avea si sensuri
diferite de cele obisnuite, deoarece legiuitorul le interpreteaza altfel. In
momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera prin metoda
gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe baza de rationament,
importanta ei reesind din aflarea adevaratei vointe a legiuitorului. Interpreatrea
sistematica este importanta in cazul necesitatii stabilirii sensului unei norme
pornind de la corelatia existenta dintre aceasta norma si celelalte norme din
aceeasi lege sau alte acte normative din acest domeniu. Interpretarea istorica isi
demonstreaza importanta in momentul necesitatii aflarii datelor de ordin politic,
social, economic ce caracterizeaza conditiile in care a fost adoptata norma
data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea
extinsiva si restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si
modul de exprimare,din acest fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele
cazuri continutul legii se dovedeste a fi mai larg sau mai ingust fata de ceea ce
decurge din textul ei, de aceasta este justificata necesitatea acestei interpretari .

Testu 9
Componena de infraciune i calificarea infraciunii
2.1 Determinai funciile componenei de infraciune n procesul calificrii
infraciunilor. pentru a intelege just functiile componentei de infractiune mai
intii e necesar a clarifica corelatia ei cu norma juridico-penala ce prevede
raspundereapenala pentru o anumita categorie de infractiune. O functie
importanta a componentei de infractiune este delimitarea diferitelor categorii de
infractiuni. Nu pot exista doua component de infractiuni absolute identice toate
avind cel putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine
semne care sa nu indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea pe
ascuns in component furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea semnelor
care in present se includ in continutul notiunii componentei de infractiune exista
numai un semn ce nu realizeaza functia de delimitare a unei infractiuni de alta.
Numai responsabilitatea din punct de vedere juridic este unica pentru toate
infractiunile fara exceptie.
2.2 Stabilii corelaia dintre dispoziia normei penale i componena de
infraciunea. pornind de la notiunea componentei de infractiune nu e dificil a
conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa continut este mai ingusta in
comparative cu notiunea normei juridico-penale. In primul rind component de
infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al doilea rind ea
putin coincide cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta
privind nesavirsirea faptelor infractionale pe cind componenta de infractiune
cuprinde numai descrierea semnelor infractiunii. Component de infractiune nu
contine cerinta de subordonare. De asemenea component de infractiune nu
cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale.
2.3. Elucidai coninutul unei componena concrete de infraciune cu
stabilirea concret a localizrii coninutului semnelor ei n legea penal i n
alte acte normative.art.165CP traficul de finite umane si legea privind
prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.
Testu 10
Semnele componenei de infraciune i importana lor la calificare
2.1. Caracterizai semnele obligatorii i constitutive (facultative) a
componenei de infraciun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:Semnele principale;-Semnele facultative;
Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de
infractiune adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila),
caracterul fizic, responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia.
In componentele materiale de infractiune in calitate de semen principale apar

urmarile prejudiciabile ale infractiunii precum si legatura dintre fapta si

urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care legiuitorul le indica
suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune in
partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda, mijloc,
imprejurari, motiv, scop, subiect special).
2.2Clasificai semnele componenei de infraciune dup mai multe criterii.In
teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele criteria de clasificare a
semnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de gradul de
importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de
invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta
si de evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative
(exemplu art.159CP persoana care nu are studii medicale superioare special);
2.3Indicai cte dou infraciuni care se deosebesc doar dup un singur semn
al:a)laturii obiective. a). art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si
art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si art.149CP,lipsirea de viata din
imprudenta c)infraciuni care nu se deosebesc nici dup un semn.
Testu 11
Noiunea i importana calificrii infraciunilor
2.1Identificai care varieti de semne pot fi evideniate n cazul unei
infraciuni concrete.2.1. referitor la o infractiune concreta se poate evedentia
cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele faptei date, care, atit teoretic, cit si
practice sunt incalculabile;-semnele ce au o oarecare importanta juridica;semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce au importanta pentru
cercetarea, anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta
pentru calificarea infractiunii;
2.2Determinai care este locul calificrii infraciunilor n cadrul aplicrii
normelor juridico-penale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului
notiunii calificarii infractiunii e necesar a determina locul calificarii infractiunii
in procesul aplicarii normelor juridice, acesta fiind numai o forma de realizare a
dreptului. prin realizarea dreptului se intelege procesul transpunerii in viata a
continutului normelor juridice in cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept
respecta si executa dispozitiile normative iaar organelle de stat aplica dreptul in
temeiul competentei lor. In opinia doctrinarilor in cazul savirsirii unei infractiuni
aplicarea normei juridico-penale are urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si
clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei penale in lumina ipotezei unei
norme juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si adoptarea

actului de aplicare a normei juridice;-activitatea organelor penitenciare in

vederea executarii pedepsei penale;
2.3. Propunei o schem de determinare a legturii semnelor componenei de
infraciune de alte categorii de semne prezente n cazul svririi unei
infraciuni..
Testu 12
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg
1.2 Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg .Concurenta dintre o
parte si un intreg consta in faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care
una cuprinde fapta infractionala in intregime iar altele numai unele parti ale ei.
Regula generala de calificare a infractiunii cu privire la concurenta dintre o parte
si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in
intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are prioritate fata de norma care
numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data are drept baza si
principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care
prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I
se aplice pedeapsa meritata.
2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiv.Concurenta
dupa latura obiectiva poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta
de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de de alta norma
juridico-penala (tortura numai o parte din latura obiectiva a omorului);Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala alcatuiesc numai o
parte din consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme poate
prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea reala a survenirii
consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si survenirea lor;
2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura
obiectiv, latura subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua
sau mai multe infraciuni la concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene.
Unul reprezinta o parte al altuia de aceea in toate cazurile trebuie aplicata
norma in care in intregime este specificat obiectul infractiunii. Ezemple:
obiectul banditismului in comparatie cu obiectul jafului.Concurenta dupa latura
obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si acelasi obiect.
Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In toate
cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei
infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care
atit obiectele cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva,

latura subictiva ale unei infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit
doctrine penale diferite motive nu pot fi imbinate intr-o singura infractiune
fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale care prevede motivul ce
detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa subiect:Potrivit
doctrine penale este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele
generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane
care se afla intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui
bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in
consideratiesi in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.
Testu 13
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte si intreg
2.1 definiti conceptul de concurenta dintre parte i ntreg-reprezinta existenta
a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in
intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca
exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in
intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac
cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr
baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea
justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa
meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu
intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in
intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit
caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate
avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem
urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o
parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi
numai o parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o
norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta
norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat
posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si
survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii
fapte infractionale.
2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura
obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei
tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile
constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract
compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a
obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul
vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o
parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este

specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers

distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca
distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect
neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si
neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea
de omor aupra unei femei gravide