caz oamenit sint influentati de clmpuri mag- netice periodice Generatoarele de unde supratrecvente ‘emana unde cu Tungimea mai miea de tm si fomul In acest caz e intluenfat de cimpul electromagnetic (C-E.M.), intensitatea caruia se apreciaza in densitatea fluxului de energie Infensitates undelor se misoara in mili- sau microvolti pe 1 em? (mVt/em*).. ‘Actiuea biologica a undelor freevente si ultraireevente: aceste unde formeaza torente de ioni cu osclatii freevente, ele avind 0 actiune termicd asupra fesututilor. In afar’ de actiune termics, undele electromagnetice influenteaza si asupra organismalui intr-un mod ined neilucidat comple Th acfiunea biologica a undelor suprascur te se determing acliunes lor termicd $i-ne fermica, prima avind loc la doze mari, a doua la doze mic. Aeetiunile de pe urma influent indelun gate 9 undelor electromagnetice suprascurte sint determinate in fond de zona netermicd Iniluenja indelungata i sistematics a cimpurilor electromagnetice frecvente si ul- trafreevente provoaci dereglari functionale ale sistemului nervos — distonie neurocircu- Jatorie, care se manitesté prin oboseald, cefa- lee, iraseiilitate, dureri cardiace construct ve, bradicardie, etc. Se constaté hipotonia vaseulara. Daca lucrul in conditile de cimp electromagnetic se intrerupe aceste dereglari tree peste 5—6 saplamini. La animalele de laborator se evidentiaza o sensibilitate deosebita a sistemului nervos Tati de undele electromagnetice. Aceasta sen: sibilitate se manifesta prin dereglarea reflexe lor conditionate, modifiearea activitaiibio- electrice a crelerulut si prin eventualitatea cataractei Cu scop de profilaxie a actiunilor susnumi- te asupra organismiului se recomands urma foarele valori de tensiune maxima admisi- bila a cimpului electromagnetic : pentru un dele lungi si medii tensiunea cimpului elec- tric nu trebuie si depaseasc’ 50 V/m, iat a celui magnetic — 5 A/m, pentru undele seur- te tensiunea cimpului electric e de 20 V/m, pentru cele ultrascurte — 5 V/m. Peniru undele suprascurte cu lungimea de milimetri, centimetri gi decimetri densita- tea fuxulul de energie © stabilité . pentru expumerea in timpul unei ile intregi de lue- rw—nu mai mare de 10 met/em', pentru ‘expunerea in decurs de 2 ore — de la 10 pina la 100 met/em*, iar pentru expunerea la cimpul magnetic’ timp de 15—20 minute tn decursul zilei de Iueru— de 1a 100 pina ta 1000 meVt/em? Pentru a proteja muncitorii de actiunea undelor de frecven{a inalta si ulttainalta, pentru sursele de unde s0 fac ecrane sau eamere din metal cu grosimea de 0,5 mm. Alaturi de generatoarele de unde pot fi stalate sorbente de unde, ecrane speciale pentru protejarea-ochilor — ochelari din pla- si deasd de alama. Ca masura de protecfie icace se considera dirijarea generatorului de la distanta Tn timpul Iuerului cu instalatille de unde ultrascurie trebuie respectate regulile de se- curitate electrica. Examenul medical al persoanelor, care lucreaza Ia aceste instalati, se face cel putin fo dati la sase luni. Contraindicate pentru Iucrul undelor ul- traireevenie sint afeciiunile organice ale sistemului nervos central, afectiunile neuto- psihice (sehizofrenia, psihastenia, epilep- sia, isteria 5, a.) bolile vegetative-endocrine, cele ale sistemblui cardiovascular in stadiul de subcompensare, tuberculoza pulmonara in faza activa. Una din’ masurile eficace de profilaxie este asigurarea pauzelor In lucru (timp de 2 luni), deoarece modificérile in organism cauzate de undele electromagnetice sint re- versibile, Capitolul 18 PRESIUNEA ATMOSFERICA RIDICATA. PROFILAXIA BOLII DE CHESON. serie de profesiunt se exereita in atmos: fera cu presiune ridicata, munca In cheson scafandre, culegatorii de perle, constructo: rii de poturi, de tuneluri subacvatice, de ‘metrouri, de fundamente adinei Chesonul este o instalatie tehnic’, eare 172 se utilizeaza in diferite bucrari aevatice, sau in Straturile Treatice adinei ale solului (lg. 60). CChesonul are structura urmatoare : came- rade lucru, care este o incapere unde se efec- tueaza lucrarile de constructie, fintina, prinFig. 60. Chesonul ‘care sint coboriti si ridieati muneitorii, ma- terialele de constructie, solul, camera centra- sialte doud camere — una pentru mune i, alta pentru materiale, Chesonul este 0 constructie ermeties, din ecu ajutorul aerului comprimat se elimina pa, astfel creindu-se condifii de lucru. Pen- mya putea executa lucrarile, aerul din came Je de lucru trebule s& alba o presiune gal cu a apei la nivelul respectiv. La fie fare 10 m adincime presiunea atmosferica lin cheson se mareste cu 101,3 ¢Pa (1 atm) aici rezulta, ca presiunea atmosferica cl va fi de 206—6 ePa (2 atm), daci adin- Intrarea muncitorilor in cheson se face in leul urmator : camera de ecluzie are doua i, care se deschid induntru, Dac& in ca- eri presiuniea atmosferic’ e de 101,3 a (I atm), ar in cheson — o presiune mai are, atunci usa din cheson este ermetic in 88 sub presiunea din interiorul ui. Usa iin aiari se deschide liber, muncitorii_in- ‘ind astfel in cheson, Dupa intrarea muncitorilor in camera-ec- luza, in ea se creeaza o presiune egalé cu presiunea din cheson. In acest moment usa din afard se inchide ermetic, iar cea din che- son se deschide si muncitort intra prin tub in cheson. Acest proces se numeste compre- sie. lesitea din eheson se face in mod invers. In limpul cresteri presiunii in ecluza mun- citoriisimt presiune asupra timpanului ure- hii, durei (care in timpul misedrilor de in ghilire ire), senzatia de compresie a abdome- hului, poate surveni pioza diafragmei. Rit- mul respiratici si al pulsului devine mai rar apare o sudoripatie abundenta, scade sensibi Hitatea tactila, olfactiva, gustativa, poate avea loc 0 ridicare a temperaturi. Toate aceste manifestiri, de obicei, sint tempbrare, feversibile gi nu ifluenteaza capacitates de ‘munca. Complicatt pot avea loc In cazurile, ind survin dereglari ale trompei lui Eus: tache ‘Modifica patologice serioase pot surveni in caz de decompresiune incoreeta, care da nastere lao boala profesionala — asg-mumita boala de cheson Exena acestor tulburit consta in uty toarele : odatd cu cresterea presiunil atinos- 173,ferice fesulurile organismului sint supuse lunei satursri cu gazele, ce se contin in aer, im special cu azol. Dacé la presiunea obis- nuita a aerului de 100 em? singele contine 1,8 cm? de azot dizolvat, la presiunea de 406.3 ePa (4 ats) aceasta cantitate se va dub- Ja (3.9m). Azotul din singe va trece in fest uri, In preponderenta in ecle ee contin lipide (jesutul nervos, maduva spinarii, ete.). In timpul decompresiuni azotul dizolvat in lipi- de $i fesuturi trece inapoi in singe, de unde este eliminat prin plamini. Dar desaturarea prin intermediul pliminilor se poate produce in anumite cantitati, intr-o unitate de timp. Sea stabilit, e4 in decurs de un minut prin alveolele pulmonare se elimina 150 em* de azo}, Cind decompresiunea este brusca, 220: tul, iesind din singe, se poate acumula in ean {itati mari tn aparatul eirewlator sub forma gazoasd, producind obliterarea vaselor san Guine. In acest caz apar dereglari patologice, cunoscute ca «boala de chesons, Boala de cheson apare dups 23 ore de lucru tn cheson si se manifesta prin dureri in muschit si articulatiile membrelor, «in mugehii abdomenului, Bolnavii spun despre cle, ca fi roade la ose». Durerile apar din cauza excitirii terminatiilor nervoase din perivst, fascli, umychl, div lendovagine eu emboli de azot. Peste clieva are aceste dureri tree (in caz de forma usoara a boli) Actiunea presiunii sporite se manifesta asupra singelui printr-o anemizare a tegu- mentelor, care capata nuan{a marmorei (1e- ‘gumente marmoreene} Pot avea toc tulburari serioase ale siste- ‘muilui nervos. Din cauza afectaril maduvei spinarit survin paraplegii, dereglari ale ex cretiei urinel si maselor fecale. Subiectiv aceste dereglari se manifesta prin cefalee, afazie, tulburéri ale vorbirli_ articulate, ataxie, convulsii, uneori poate surveni co: lapsul. Boala de cheson In forme grave se Mmanitesta prin embolia vaselor centfale sau prin acumularea gazelor in ventricalele ce- Febrale (eu sfirsit letal), ori prin hemoragie pulmonara, infarct si edem pulmonar. Profilaxia bolit de cheson in primul rind const in decompresiunea coreeta. Trecerea muncitoritor din eheson in conditit de presiu- ne atmosferied obisnuité trebuie sa se tacd incet, in termenul suficient, pentru ca azotul din singe 58 se elimine prin alveole. Regulile de securitate aprobate de catre seeretariatul Consiliului Unional al sindica- 174 lelor (21 apritie 1956) indica termenii de tue Tu in cheson, de compresiune si decompre- Lucrul in cheson se efectueaz jumatate de schimb cu interval de 9—10 ore, in decur- sul ciruia muncitoril trebuie sa se aile in afara chesonului. Perioada de compresiune depinide de marimea prestunn in cheson, ct ea e mai mare, cu atit mai mult timp se Sacé decompresiunea. Decompresiunea sca fandrilor se face treptat, ei se oprese $i fac pauze la anumite adineimi ‘© mare importanja in profilaxia bolii de cheson o are mentinerea in cheson a conditii- lor microclimatice stabile si @ unei ventila tii generale. Temperatura aerului in camera de lucru trebuie si fie tn limitele a 16— 26°C, In depencenta de prosiunea stmosteries in ea i menti- na picioarele uscate, sa faca dus cald dupa lucy, sa bea ceai sau cafea fierbinte, Chesonierilor categoric li se interzice al- coolul Ca masuré profilactiea eficienta in lucrul scafandrilor se considera inlocuirea azotului din aerul de respirafie eu gaze inerte, care ‘nu se dizolva inssinge (heliu). In muncile de cheson, cind Se lucreazd a presiuni mari, este obligatorin sa se constru easca o ecluz’ medical (fig. 61). Ecluza medicald este o barocamera erme- ticd. Botnavil sau chesonierii afectati se in- ‘roduc intr-insa, apoi presiunes atmosie- ried se ridied pina la nivelul care a fost in cheson. Azotul iarasi se dizolva In singe, si apoi, coborindu-se presiunea lent, sint create condifii pentru eliminarea azotulul prin siste- mul respirator La sfirsitu! schimbului (Iuerul in eheson) i in caz de aparitie a primelor simptome de boala de cheson se recomanda bai fierbinti de Fig. 61. Ecluea medicalaer sau bai calde de apa, expunerea la lam pile solux. La munca in cheson se admit persoanele de 18-45 de ani. La munca in conditiile de pind la 192.5 ePa (1,9 ats) se admit persoane: le de pind La 50 de ani. Femeite mu se admit la Inerul in cheson sau in seafandre, eu excep: tia personalulut inginer-tehnic, medical sau de. control. In acest caz pot fi admise in cheson femeile, care nu sufera de boli ale aparatului genital si nu sint gravide. Cu scop de prolilaxie a bolii de cheson se recomanda examenele medicale séptaminale si selectarea riguroasa a muncitorilor pentru muna in cheson. Capitolul 19, PRAFUL INDUSTRIAL, BOLILE CAUZATE DE PRAF $I PROFILAXIA LOR Pentru un sir de procese tehnologice este caracteristicd formarea particulelor mit solide disperse de praf, care nimerese In aerul incaperilor de produetie in stare sus: pendatt, Praful se formeaz’ de pe urma maruntiril, macinatului, irecdri, siredelici, In procesul poleitului, 1a explozii- De asemenea el se for meaza de pe urma condensarii vaporilor me- talelor grele si a altor substante. Praful se formeaza in cantitati considera. bile in mine, la fabricile de teracota si faianta, la uzinele de cient, metalurgice, in timpul neareatului, descarcatulut $i transportarii diferitor materiale si substante, la lucrdrile agricole s. a. Praful industrial poate fl: 1) organte, 2) anorganic si 3) mixt. De obicei, im con- diille de productie se formeazé pra mixt, la care se refera diferite jeluri de prai orga nic si anorganic In diferite proportii. Pentru caracterizarea igienicd a prafului se va de- termina cantitatea lui intr-o unitate de aer (Lm), gradul de dispersie, forma, solubi: litatea si duritatea particulelor. Cantitatea de praf din aer caracterizeaza gradul de poluare, deci, gi eventualitatea actiunii nocive asupra organismului, permite sa se determine efi citatea masurilor de protectie a aerului Clasificarea prafului dupa dimensiunea Particulelor are o mare important din punet de vedere igienic, intrucit actiunea hui noci- vi este determinata de gradul de patrundere Incaile respiratorii. Particulele de pra cu di- mensiunile de 0,5 mem patrund in pla: mini si se retin in alveole. ‘Actiunea asupra callor respirator depin- de de morfologia particulelor de prat ( fig. 52), insa actiunea patologica a particulelor care nimerese in alveole probabil nu depinde de forma lor. Solubilitatea praiului poate avea o in Tluenta pazitiva, daca aceste particule au o actiune excitanta asupra cdilor respiratorit (praful de zal, de faind) sau influen}a ne gativa, daca actiunea lor este determinata de components chimics (praful de cloruré de var §. a.) CANTITATEA DE PRAP IN INCAPERILE INDUSTRIALE, Datorita masurilor de profilaxie si asanare la intreprinderile industriale si in mine can titatea de praf din aer a scazut considerabil Insé acolo, unde praful nu se absoarbe deloc Fig. 2 Morfologia (microfotogramele) particule lor de pat are deine. parte Ses