Metabolismul electrolitilor

ECHILIBRUL HIDRIC

Echillbrul hidric este strans leqat de Drezenta

electrolhilor si repartitia lor In- compartimentele
hidrice.'

Metabolismul electrolitilor

Dintre catloni, Na- este electrolltul preponderent In

lichidul extracelular, plasrna sl lichidul Interstitlal,
in llchldul celular predomlnand K* sl Mg".

sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor

Gdsdit ti
Valori

ndmd. vddi

d@tc,

Dintre anioni, Cl- sl CO.H- se compenseaza sl

partlclpa la miscarile lichAulul extracelular; plasrna
dlfera de lichidul interstltlal prln concentratla
rldlcata de protelne, care la pH-ul plasrnatic au

YCqi s@ute

Reddea Mcentrdici dctrolitului

Rolul

lncar@tura electrlca negatlva.

u$tttt-.tc{
{fr;{f .9.}

SODIUL
Sodlul (sau Ndrlu) e*e un elerent
simtblul N il numerul atomic 11.

ctin tabelut periodlc avand

ret.l alcalin, argintiu, cu o reactivitate ridicatS. Din aceaJti

nu exi$i liberin naturi, ci doar subturmi de combinatii
chimice deosebit d stabile.

E*e un

euri, sdliul
In

iaa

libcrl, rc!4ianerzi violcd

!ps :i i!

in aer la tcmpcraturi
li$t in aer, fumegi.
Datorit: liniibr sle sfEtrale din domenaul culorii galben, confer;
de pese 3880 Kelvin.

La

cu

foc

temperatur: obitnuiti,

unei fl6ciri culoar galben.

Fiind principalul cation din organism (95% din cationii ctorului
dra(elular) este si principalul fador reglator al P".- si al echilibrului

addo-baric.

i;-aPrdctietrar

reallzeaza

i.

consumul de sare

I
I

l.
I
]
l

i.
NIEI

D?

rslF

^l*

pri[i

<nactl3-rzs/zl
alimente - paine,
branzeturl, nEelurl,
pest. de rnare

dtn
are loc

Etiminarea

ft-l
i. pe

oroanisrn

cale renala - reabsorbtle;

I flltrare
I e calea malora, prln| | care se ellmlna 80
90o/o din Na;
I|
I
I
I

l. 0e cate digestlva - e
i I mlnlma In conditll
I | flzlologice;
. p" *t. cutanata I

ape mlnerale

L-

transplratle.

-l

I'ta

i
I
I

l
l

/q

Concentratia Na+ in tichidele oganismului este bire

ontrolata. echilibruI Na* influentand ehilibrul apei si al

Modificarea concentratiei de Na*

N?pasm = 135 - 1 Asmmolll

iorlalti electrotiti.

#'
-

Mentinerea gradientului de concentratie al Na+ intre

compartimentul extracelular {bogat in Na*} si iichidul
intracelular (sarac in Na', dar bogat in K') se realizcza prin
transport activ, utilizand o enzima de membram, ATP-aza
Nat Kt dependenta, ere schimba ionii de Na* ce ar fi putut
patrunde intracelutar (prin difuzie pasival cu ionii de K'-

vabare normala
.i
..

'f

INit*]pr""* = Hipernatremie

o vabare crcscuta

In organism, Nat este distribuit in 2 compartimente, din

punct de vedere al difuzibilitatii sale:
. Na+ nondifuibil - de la niwlul matricei osese {2596}
. Na+ difuzibil {75% }, din mre = 98% este prezent in

a concentratiei d sodiu

I[N?*]pr"". = HiPonatremie
o

valoare scazuta a coflcentratii de aodiu

strtorul extracelular.

[Na*l = HiPernatremia

o intalnim in urmatoarele situatii.

i$p
ffi
F
,=
-

1. , volum hidric si cant Na =

aport insuficint d Hro

deficit de hormon antidiuretic {ADH)

Natxtracelular

DI renal

retentia H2O extraceluraH

edeme;

-Insuficinta cardiaca

2..],J volum htdric sl J cant- Na+

Diabet zaharat (DZ)
diaree, varsaturi lmpartante
transplratie excesiva
3. yolum hidric N si t cant. Na
1 aDort Na+
1

-lnilficienta hpati
-boli renale
-hipoproteinemii (m.a.
hipoalbuminemii) + I Pon + iesir H2O din vas in
tichidul inteBtitial + I volemiei
Volemie

aport bi@rbonat
aldosteron

volumul total de sange din organism

1T

l[Ha-l = Hiponatrernia

Edemul piciorului

o intalnim ln urmatoarele situatii:

deficit de Na+ > deficlt d H"Q extracelulard

y4rx(urr, wll
- urorsts,
diaree, varsaturi,
boli tq[dlE
renale

::ta:

DZ (dlur% Gmti)

- deficit aldGteron (boab Addison)

perfuzii cu solutii izotonice

IU

Rolul Na* in organism

Reglarea [Na"]
I TA

I TA

o reaJizeaza Po,,,
o menbne echilibrul acido-ba:i

+ receptorj AJG e stjm SRAA + reabs Na+

+ T hormonuiui natriuretic + l eliminarea urinarb Na+

Nsesarul minim zilnic = 0,69

Apotul fiziologic zilnic =

5q

PablogE

ExcesE--

H2O este mentinuta in cgmpartimentul extracelular

prin asigurarea echilibrului osmotic {dat de eltroliti),

ln

concluzie cei

2 hormoni,

aidosteronul

si

ADli,

aationeaza concomitent pentru reglarea volumului hjdria si a

concentratiei electrolitilgr extrdceluiar!.
AIG aparat juytaqiomerular reral
SRAA sistem legat de .paratul AIG
angiotensina aldosteron

HTA

Vas(ulotoxicibte
Deficrts-hTA
\R \-\ - otiwt" 'i a"dem,e exFarenata
. tnsprratra axilara
\..-- rudificara
turgorului cubnat
'edeme cardiaae
hepatice
renate
hiPoProteinemice

sistemul .enina

TURGOR

Sre de rsrA tensiune a unei celule,

vqebl datod6 bdtiei de lichide

a unui organ od

animal sau

o OUGURiE
o *oTEMiE

Oiminuare a scetiei udnare

prezeoE in s6n@ a prdugilor a2obli

!6rt

dqEdali.

CLORUL
ft-

Clorul este atomul cu numErul de ordine 17, cu

simbolul Cl. Se afl6 in grupa 17/ sau VII principal6

cqfe 4rrn.inalill anion extracelUlar.

Dintre celule, cele mai bogaie

in Cl-

sunt

eritrccitele si celulele gastrice. Fiind usor

de

determinat, modificarile saie au fost mult timp

considerate reflectand in ansamblu echilibrul hidro-

{grupa halogenilor),9i perioada a 3-a.

Combinatia sa simplS cu sodiul, INaCl] se

in viala de zi cu zi, sub numeie de sre de

d<trclitic sou acido-bazic.

regEsegte

bucitE rie.

Astazi ss sti insa ca rolul sau este mai redus,

Cl- jEfluentand schimburile intre ionii de Nat, K*si H* la
niveJ renal.

Molecula djatomica (Clr) se prezintE, in condilil

normale, sub formE de gaz verde-galbur,9' esre foarte
toxic6. fiind primul gaz de luptd folosit.

Aportul de Cl- este legat de cel de Na+ si

K+;

este reprezentat de sare de bucatarie.

Eliminarea Cl.

renala

extrarenala - transpiratie

digestiva

este aproape totala, cr replezentand

anionul cei mai important;

- f.

redusa

:a:

neglijabila, deoarece CI- din saliva, suc

gastric, sucul intestinal este total
reBbsorbit in conditii normale.

VNplasm Cl- = 95

105 mmol/l

)t

POTASIUL

Modificarea concentratiei de Cl'tct]p|asrrchipgrc|ol-rniw

o

. dezhilibru acido-bazic -

acidoza retaboiiaa
(schimb cu H+ *intracelular;
K+

.
I

o
o
o

extraciular)

hipernatremie

I Cl lplacm = hipoclormi, apare in:

. deficit de aport de sare

I deficat d Na+ si K+ - ccrelatie frecventa
. 'l lHcot]
. .l P*.

6b cel roi rctiv rebl, cunoscut ca fiind al

7-lea elment ca abundeng5 din scoada terestrSs giseste in stare natural; oblinendu-se prin
elctroiiza ciorurilor Si a hidroxizllor.
Are structurE cristalinE cubice 9i culoare argintie.
Face part din grupll mtalelor alcaline.
La temFratur6 obitnuiia !6sat in aer * autprinde.
t\u

Este cationul intracelular cel mai caracteristic; se gaseste

= In totalitate intra(elular (980,6).
lnegalitatea de repartiue se realizeaza prin activitatea
enzirelof de rembaana care scot Na+ si introduc K+ in
.e{ule, mentifiand concentratia Na+ in limite strans.

ln eondhii fiziologice, in organism esle un echilibru al

bilantului de K*.

Rolul K* in sectorul intracelulat

o Bilantul K*
@i.u. este (+) - 1elim.

.rol fundamental in metabolismul hidric al celuiei

l't'-t

renale

- cazul unui aport

Apoftul zilnic

-alimenterKCl e

5,Bg

redistributie intre diferite sectoare

Eliminare6

mentrne

renala B0 - 90To cantitatea totala

digestiva 5 - 10o/o cantitatea totala
cutanata < Sq6 cantitatea totala

r ste (-)

la Vr.l, altfel 1 K emia

- I aportul
- f eliminarea ( mai Frecvent)

$oaterea K* din celula

U

mentin K, la VN, altfel I K,emia

I I K. ] plasm = Hiperpotasemie

Modificarea concentratiei de K*

ol I K+ ] plasmatic =
Hiperpotasemie

oJ I K* ] plasmatic =
hipopotasemie

ff,
:.:'

::::

aoare

aport K+ adm p.o/jv de KCI

admjnistrare sange conseruat
administrare de prePr.te - Kr
1 eliminarile .enale

Pin:

TT

IRA

- stadiu terminal
IcorticosupraEnala {boala Addison}
dtect congen;tal d secretie tubulara de K+
.ll Na.
IRC

.
.

\ I,t

fficriL

ejiberara K+ d;n celule

- acidoze

W
Y

-,

catabolismlinfqbreve'e

-=.:a

t
|

distr-ugeri

'isulare

if,J,l"nui.r,i*,s;*t"

- nespsrflc
- astsie, crampe musculare

ffi
ffiF
S
f
.:=:a:
.:-a'
:

-.r..-aL@lireRoT

- FElizia musculaturir
lextremitatilor
I

resDrraEonl

- distensie abdominala

-rer'obnubilare)deces

importante sunt simptorele cardio-vasculaae:

- brahicardie

hemolize

- asurzire zgomtelor cardiace

- aritrnii .. fib.ilati V
- hTA
- mare valoare are traseul EKG

- disblgerea celulelor ieucemice

chimiotrapi

- redicamente: heroina, sucainilcolina

- hipoxie sveaa

Rd lrfutudirue
l)@
Sr Fbhsi.: @dad

in

in$de. $u umnare exGiv; a und

pdn piedeE bm@6d

hubilae - Sbe Fbhqid masif*6 rin aretdi,

@ostsinld

BEhlGdte-tucrdialqt

I K* ] plasm = hipopotasemie
J

ffi
W
ffi'
V

aportului
o aport caloric parental fara

K+

anorexle, alcoolism, inanitie

o malnutritie severa

- H-rp-tr?ldosteronism (sindrom Cushing)

- Pl,iC (pieloneFrrta crcinica) cu pierderide
- reluarea diurezei duDa IRA

otrffira

eliminarea

r digestiva

varsaturi. diaree
fistule biliare / intestinale
exces de laxative

- tratament diuretic a la lonq

-::"fi:5i:gxi,:!',ll1i,'lln-,,,^^-.
.^,,,-, saline
-.poliurie osmotica (manttolf glucoza, solutii
hrpertone)
- ctacidoza ._ DZ

K* in

elule

- aielemia
- tratamstul aneniiior mgaloblastice/leucemiilor
- pduzri cu glu@za si insufina
- tnroxcaua cu ba
- delirium tremens
opertBzii masive - dilgtia lichidului extracelular

Clinic n
Simptome:
W:,
r
generale .=<=
o
-

instabihfare. anorexie, vaEaturi

sete, astenie , Gzurivere:
obnubilare, sma

reactivitatea

o ftrma partrculaE
@racter ramilral
o manrf

paralizia hK

aDar- .-dupa
in repaus/dupa

efort frzic intens

lpranzun bogate in glucide
Ist16
Itrat cu corticqkl glucagon

neuromusculara lli -o ROT

paEe si paElizii

muscutare

'striate {inclusiy ale mushilor respiBtof,i}

- m.

nete!

hTA, atoni gastrica

ileus paralitlc

- m. cardiac-dilatsaba

inimll

emi6 paroxistica

o crizele dispar dupa ech K ("1." qre)

o alterare tubulara renala
- polrur re
o alterara m;@rdulu;

L*EKG

I tulb d
|

ritm

ESA. nodale sau ESV

fibril V .* stop cardiac

ICardiac

23

CALCIUL
K' intracelular este compus
.ionizata

fracti uni:
Catciul ste elementul chimrc cu numErul 20 in tabelul
periodic al elementelor.
Este un mtal alcalino-pEm6ntos, alb-argintiu,

osmotic activ
- rolprin

ech cu lfosfatii
I

.nonionizata

sulfatii

moale, foarte r6sp6ndit

t anioni proteici
legata de proteine

Aceste fractiuni sunt

functie de:

in natur6 sub formi

de

compugi.

in proportii variabile in

Este macroelementul cel mai bine reprezentat in

organism, in stranse interdependenl; cu magneziul 9i
fosforul, toli trei fiind de o importanle fundamentalE in
menlinerea homeostaziei minerale 9i condilion6ndu-se

- activitatea metabolic;

- natura tesutului

reciproc.

se gasegte in organismul uman in

- 1,5 Kg, din care 99 este fixat in oase

Calcemla are o valoare de 9-11 mo/dl (2.25 -2,75

mmol/l) 9i este alc6tuitE din trei fracliini:

9i dinlj, sub forma hidroxiapatitei {fosfat triicic); o

mice parte a calciului din oae gEsegte in fluidui
periosteal si pe suprafala osului, participand la

..Cair* liber, ionizat reprezintE jumEtate din totaiul

Calciul
cantitate de 1

Drasmailc:

Ca2- complexat de anroni cu moleculS mrcE (citrat,

fosfat) reDrerntE aDroximativ 6 0,6 din totalul

schimburile de calciu extracelular.

calce rh iei;

. Ca?'complexat

Din calciul total din organism 19o este repartizat

in lesuturile moi, iar 0,17o in lichidele extracelulare gi
plasm6.

FERr6sT

iosut-

r--"-b-E
-"1,..ti"{rb.*r.*"
-__

de erumalbuminE, restul.

Calciul intracelular este in concentratii foarte mici (de

1000 penE la de L0.000 ori) fati de calciul extracelular.
Gradrentul de calciu este asiourat de rmDermeabilitatea
memb.areior celulare pentr[ caton 5; prin pompa de

*e*5 l
I

calctu.

Rolul
Calciul osos indeplineste douS rolun:
structural - scheletul osos Si
suES de calciu oentru horeostazia extracelular;.

Concentralia extracelulari a calciului gi caicemia

sunt menlinute la nivele constante printr-un

::r'

sistem

complex de reglare, rolurile principai fiind delinute de

hormonii calcitrcpi (parathormonul, @lcitdina

9i

produgii activi ai vitaminei D).

La randul lor, acegti hormoni au *crelia reglata
de concentralia plasmatice a eiciului (saundar gi de a
magneziuiui) prin mecanism feedback.

Calciul ionic, alSturi de alli ioni, contribuie la:

. reglarea excitabilit5lii nuromusculare Si transmiterea influxului

netvos;

. contfacla musulatudi neted;

. activitatea slstemuiui vgetativ prin stimularea simpaticului;
. stabilizarea perreabilitigi mmbranelor plasmatice

ale

celulelor;

.
.
.
.

dslanSarea
de @agulare a s6ngelui;
"cascadei"
rcglarea echilibrului acido-bazac;
eliberarea gastrinei in circulalie cu stimularea secregei gastrice;
msdular@ efectelor unor homoni (ctecolamine, vasopresinE,

angiotef,sinE);

. bansmirca infmliilor

unor factori biologici aclivi (hormoni,

neurotransmilStori, chemoatractanli, secretanli) de la nivelul
membranelor celulare cEtre structrrile intTacelulare, determinAnd
diverse ativitEg celuhre (contractie, secretie, exocitozi,
stjmllar@ cregterii celulare) @ mesger sund antracelular.

f'.l

Aportul = 0,2-2 glzi.

.alimentar - lapte si

Hipercalcemia

derivate;

.labsrbtie;

Absorbtia depinde
- vitamina D, C,

- lactoza
- fosfati, fitati, oxalati
- fibre alimentare

Eliminarea - pe

intEt

- intcxicatia cu vitamina ti
- sindrom lapte - alcalin
- bol, granulomatoase (sarcoidoza,
ber,lioza, histoplasmoza, etc.)
- mai frecventa ;
osase
lresorbtiei
- hiperparatiroidie tumorala (maligna - B0%
cazuri)

de;

- merastaze o50a5e

cai:

- sullstante PTH-like, PG, factor activator al

osteoclastelor
- h'prtiroidie
- i mobilizare prelungita

.digestiva
.renala
.cutanata

Hipocalcemia
In formef e severe! calcemia > 15 mgldl,

o hipopactiroidie

apare

o
.afectare cardiovasculara

- chi.urgila/ inflamatoriel autoimuna

pseudohipop.ratiroidie - hiposecretie PTH
.bfi.it ii.,'la. rla racDuns la hormon

o hipomagneziemia
o af4tarea metabolismului vitamioei
lapotului alirenbr

'renala

malabsorbtie. gastrectomre,

.neTVoasa

pancreatite cronice,

af@Ulnj hepatice (isinteza 25HO-D)

Sunt URGENTE METABOLICF si ncesita

tratarnentl

!!

afs$!ni

renale (ltransformrea 25HO-D

in 1,2s diHO,D)
medicamente toyice (fenobarbiblsl
'icatabolismul 25HO-D)
h

tu

Clinic

lpe.f6fatemia

Magneziul

ii4Bts

Hffi

flffi
lffit
tr{
1..

rah;Usrn -- deficit aecalclTlere oso".ril

afecteaza > 30o/o copii
osteomalacie = osteopatie decalcifianta -

rahitismul adultului

osteoporoza

- afecteaza p

> 65 ani, mai ales femeile

nefrolitiaza calcica

18o/o persoanele

Magneziul este elementul chimic din

tabelul periodic al elementelor care

are

treilea metal dup5 aluminiu 9i fier

ca

simbolul Mg 9i num5rul atomic 12.

Magneziul este al optulea element gi al

abunden!5 in scoarla solid5 terestr5, formSnd

aproximativ 2Yo din masa acesteia. Magneziul
este, al. treilea ca _5i. componentS in sErurile
otzorva(e In aoa mant.

Magneziul este important atdt in

dezvoltarea animalelor

cit gi a

plantelor.

Clorofila const5 in porfirine bazate

De

magneziu.

9\

Rolul Mg

W
w
.,..,
:'

Cationul particrpA la activit5li multiple 9i importante,

intervenind in:

lilagneziul,

metaboiismul lipidelor gi glucidelor, prin activarea

unor enzime;
. activara majorit6lii reacliilor in care participE ATP;
. modular% excitabilitSlii neuromusculare 9i a
sistemuiui nervos central gi periferic;
. @ntGclia mugchilor striali gi relaxarea mugchilor

un important macroelement intracelular, se

gSsette in organism in cantitate de 30 - 35 g,
fiind repartlzat intr-un procent de:

54 Yo in oase 9i dinti (impreuni cu

calciul 9i fosforul),

.
.

46

ne\Ql:
gi metabolizarea altor minerale (mai ales
" absorblia
abiu, fmfor, $diu, potasiu);

o/o

o/o

in tesuturile moi 5i
in lichidele extracelulare 9i plasmS.

. utilizarea unor vitamine (C,

E, complex B).

Hipomagnezicmaa

tllmlnarea - renala - oredomtna

digestiva - redusa

F
r
'i::t::"
:

.idiopatica - ereditara, caracter autozomal recesiv

6t marcata, dar nu afsteaza concentratia Ca.
.l aport, laborbtie
.1liminafii
- digtive - malabsorbtie:diar, reztii, fistule

Hipermagnaicmat - rar intalnita

administrare po (MgCl/) / iv (MgSO")
afectiuni: IRA, IRC avansata. boala Addisn
hiDtiroidism
deshidratari imDortante

dr9estrve

- renale - hiperaldGteroism primar

Clinica - qreata. vareaturi, deDresir

IROT , ceea ce precede O.OrlIB.,ff,a,

hiperparatiroidism
hipotiroidism
nefrite inteEitiale cu pierdere de Mg
intoxicatie alcoolica

obnubilare, coma
dispare la administrarea iv de Ca2* , prin
antagonizarea Mg2*.

Fosforul
Foff,orul (din "phc"- luminS, "pherein"= a purta)

- ! hipocalcemia: spasmofilie, tetanie,

ste un lement din tabelul

hipeEensibilitate auditiva

tr

sindrom neurasteniform
- iritabilitate, anxietate, obssii, cfalre, deprsie,
tulburari neurovegetative
conf uzle, somnolnta, coma,
ttulburari digestive
respiratorii
cardiovasculare : tahicardie, aritmii, hTA,

.oain"uri!??iluoti''

I timpului de coagulare
T

adezivitatii plachetare

,-,'
:'j
il

Deriodic avand simbolul

P si numarul atomic 15.

Fosforul nu Dcate exista liber in naturE deoarece are o

*r" afin jtate pentru oxign, Se g5seste nlmai sub
form6 de compugi. mai als fosfali. Principalul
mineral care conline fosfor este apatita. TotodatS se
afli in cupul plantelor 9i animalelor sub form6 de
@mbinalii anorganice (carapacea scoicilor. oasele
vertebratelor) 9i sub form6 de compugi
organici{sange, seier, pEr, fibre musculare,
g5lbenuE de ou, lapte).

?ir

Rol important al ionilor de fosfor (HPO.2-

Fosforul (P)

H2PO4r-

este unul din cele mai abundente

':::,:
-

organism (600-900 g):

. 85 9/o in oase 9i dinli (alSturi de Ca2*, Mg* 9i alli
cationi),
- !4 1o in lesuturile moi 9i
. 0,03% in lichidele extracelulare.

J,
,
,r,::'

) asupra:

9i

mrneralizErii oaselor;

..acumulatorilo/'energetici celulari (ATP, CF, 9i allii)

ai

membranelor celulare gi acizilor nucleici din

smponenla cerora fac pane 9i prin care participe la
sinteza proteinelor 5i transmiterea caracterelor
ereditare;
melabolismul glucidic, lipidic ai protidic, intervenind in

Fosforul se preintE sub 2 forme:

.sEruri ale acidului pircfGforic (d intreaga trntitate de

sterif,ifea unor produgi intermediari;

. activirii unor vitamine (81, 86) cu rol de coenzime in

fosfor din organismJ 9i

.derivati ai acidului pirofosforic (cantiteli mici).

metabolismul energetic;

. @ntreliei murculaturii striate;

. menliner pH-ului, prin participar la
tampon atat plasmatice, cat gi intracelulare.

sistemele

Apodul = 800-900m9/zi
ali mentar: lapte, branzeturi,
peFte

Hiperfosfatemia - rara;

patne neaqra - contine o cantitate

dubla de Mgl1009 fata de ce-a alba

Absolmia si utalizarea sunt in functie

raportul CalP = 1
favoriata de vitamina D.

este caracteristica hipopa ratiroidismu ui

hipertiroidism, acromegalie
intoxicatia cu vitamina D
I

de

IRC

PTH

Eliminarea

Clinica - depunerii de saruri de fosfat de

calciu in tesuturi

'renala predomina (FG r reabsorbtie tubulaE 8596)

.cutanata
(transpirdtie) - redusa

Clinica
Hipofosfatemia - are numeroase cauze

:..
:::

. alimentatie parenterala (iv)

pansamente gastrice antiacide ) blocheaza

P in complexe neabsorbabile
acidoze metabolice (cetoacidoza diabetica,
acidoza lactica
. arsuri grave
. Pierderi

--digestive
-__renale

.;.
.:::

7'
t:::,,.'

.bipoxie tisulara ingreuneaza eliberarea 02

in tesuturi de catre Hb
.infectii severe disfunctiilor leucocitelor
.hemoragii severe disfunctiilor

trombocitelor
-encefalopatie metabolica

iritabilitate,

anxietat

.:stenie musculara, parestezii, dureri osoase

.acidoza metabolica J eliminarii renale a H+
deficit de fosfati
-.afectare
hepatica

1'T