4.

Fotometrie

2014-2015

CURSUL 4
1. Culoarea

Culoarea reprezinta proprietatea obiectelor de a reflecta undele luminoase intr-o

anumita proportie. Albul este rezultatul reflectiei totale in timp ce negrul este rezultatul
absorbtiei totale a luminii.
Culori primare: orice set de trei culori care prin suprapunere dau culoarea alba pot fi
considerate culori primare. Se foloseste de obicei setul rosu, verde si albastru pentru a
defini spatiul culorii. Se defineste spatiul culorii cu ajutorul unui un vector
unitar.Coordonatele unui punct in spatiu culorii definesc o culoare C

coordonatele B,G,R sunt raportate la setul de culori principale.

Ex: Culoarea alb, combinaia aditiv de culori primare RGB n proporii egale, poate fi
reprezentat, generic, prin relaia:
Alb = 1R + 1G + 1B
Culoarea negru, combinaia substractiv de culori primare CMY n proporii egale,
poate fi reprezentat, generic, prin relaia:
Negru = 1C + 1M + 1Y
Reprezentarea sau specificarea culorilor din natur prin valori numerice permite
memorarea simpl a specificaiilor de culoare folosind tehnologia digital i eliminarea
ambiguitilor de descriere
Orice combinaie de unde luminoase, care cad direct pe ochiul omului, poate fi descris
pe baza modelului aditiv de culoare RGB, motiv pentru care este utilizat de majoritatea
echipamentelor care emit lumin pentru determinarea valorilor (R, G, B) care compun
fiecare culoare pe care o reproduc. Astfel scannerele citesc cantitile de lumin RGB

4.Fotometrie

2014-2015

reflectat de o imagine i le convertesc n valori digitale, iar monitoarele recepioneaz

valorile digitale i le convertesc n lumina RGB vizibil pe ecran.
Modelul de culoare RGB definete sistemul aditiv de reprezentare a culorilor RGB
devenit standard de culoare folosit de scannere, camere video, monitoare de calculator
sau ecrane de televizor
Cercul culorilor al lui Newton
Este un mod simplu pentru a prezenta pe scurt proprietatile aditive de amestec ale
culorilor. Culorile principale RGB au culorile complementare diametral opuse.

http://demonstrations.wolfram.com/NewtonsColorWheel/

Caracterizarea fizic a culorii unui obiect se face printr-o functie care d, pentru fiecare
lungime de und (sau frecvent), raportul dintre puterea radiatiei reflectate si puterea
radiatiei incidente.

4.Fotometrie

2014-2015

Dac radiatia incident are distributia spectral a puterii s() si suprafata are coeficientul
de reflexie in functie de lungimea de und c(), lumina reflectat va avea distributia
.

spectral a puterii dat de

O suprafat care reflect difuz toate lungimile de und n mod egal este perceput ca
alb, n timp ce una neagr absoarbe toate lungimile de und, fr a reflecta nici una.
Ochiul nu distinge, ca avnd culori diferite, orice surse luminoase cu distributii spectrale
diferite. Pe retin se gsesc trei tipuri de receptori, receptorii din fiecare tip fiind
sensibili n mod diferit la diferitele componente din spectrul luminii. Rspunsul fiecrui
senzor este un nivel de excitatie, care poate fi reprezentat ca un numr real. Dou culori
sunt percepute identic dac oricare dintre ele declanseaz acelasi rspuns din partea
fiecrui tip de receptor.

2. Fotometrie
Fotometria se ocupa cu masurarea intensitatii luminoase, prin intermediul
senzatiei de lumina provocate asupra ochiului uman. Lumina produce asupra ochiului
senzaia vizual. Aceasta se manifest n dou moduri: senzaia de intensitate si
senzaia de culoare.
Senzaia de intensitate depinde de energia luminoas ce cade n unitatea de timp
pe unitatea de suprafa a retinei si variaz n funcie de energia W a izvorului luminos,
deci cu fluxul de energie radiat.
Senzaia de culoare se manifest datorit faptului c ochiul prezint o sensibilitate
funcie de lungimea de und. Diferite radiaii emise n aceeai msur de izvorul radiant
nu produc aceleai efecte de intensitate asupra ochiului, ele prezentnd diferite
eficaciti luminoase sau vizibiliti.
Prin lumin se nelege un ansamblu de radiaii electromagnetice care
impresioneaz retina, fiind percepute de un ochi normal ca o senzaie vizual.
Lumina se compune din radiaii simple (monocromatice), ale cror lungimi de
und sunt cuprinse n intervalul (380 - 760) nm.
Culoarea unei radiaii este o proprietate a acesteia, dependent de compoziia
spectral a radiaiei. Spectrul vizibil poate fi divizat n apte zone, corespunztoare
culorilor fundamentale: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu i rou.
n optic, se folosesc mrimi i uniti fotometrice (ce caracterizeaz radiaia din
punct de vedere al perceperii de ctre ochi) i mrimi i uniti energetice (ce

4.Fotometrie

2014-2015

caracterizeaz lumina din punct de vedere al energiei transportate). Pentru a evita

confuzia dintre aceste dou grupe de mrimi i uniti, se atribuie indicele v (de la
vizibil) mrimilor fotometrice (de exemplu, ) i indicele e (de la energetic) pentru
v

mrimile radiometrice (de exemplu, ).

e

Mrimile i unitile fotometrice se refer numai la spectrul vizibil ( = 400-760

nm) i au ca referin candela, unitate SI stabilit pe baza sensibilitii spectrale a
ochiului uman standard. Aceste mrimi i uniti se utilizeaz n tehnica iluminatului.
Spre deosebire de unitile fotometrice, unitile de msur specifice mrimilor
energetice sunt definite pe baze energetice i au ca referin wattul (W).
Mrimi i uniti de msur fotometrice
Mrimile i unitile de msur fotometrice iau n considerare senzaia luminoas
pe care o produc radiaiile electromagnetice asupra retinei ochiului uman normal. Ele se
refer doar la spectrul vizibil ( = 400-760 nm).
Fie o sursa de radiatii punctiforma, continuta intr-un mediu transparent. Aceasta
sursa emite energie radianta care se propaga in spatiu in toate directiile, sub forma de
raze divergente. Mediul fiind transparent nu sunt pierderi de energie radianta nici prin
absorbtie nici prin imprastiere. Daca consideram un fascicul de raze continut intr-un con
cu varful in A, energia care strabate o sectiune oarecare a conului, in unitatea de timp,
este aceeasi, oricare ar fi sectiunea.
1. Fluxul luminos v
Energia radianta transportata in unitatea de timp de fasciculul respectiv constituie
fluxul de radiatie din conul format de razele fasciculului. Fluxul radiant (energetic) este
dat de relatia:
e =

dWe
dt

unde: We este energia radianta.

Daca Wv este energia radianta corespunzatoare radiatiilor vizibile, atunci fluxul luminos
este:
v =

dWv
dt

Fluxul luminos v este un flux de energie radianta evaluat in functie de senzatia

vizuala si se masoara in lumeni.

4.Fotometrie

2014-2015

Un lumen este definit ca fluxul luminos emis de un izvor punctiform intr-un unghi
spatial egal cu 1 steradian de catre o sursa a carei intensitate este o candela.
Fluxul luminos pentru un bec cu lumin incandescent de 100 W este de 1.700 lumeni.
2. Iluminarea Ev
Se definete iluminarea energetica Ee a suprafetei, fluxul luminos d e ce cade pe
suprafata dS perpendiculara pe directia fasciculului, raportul:
Ee =

d e
dS

Daca se tine seama numai de fluxul de radiatie vizibila atunci:

Ev =

d v
dS
2

Unitatea de masura este numita lux. Luxul reprezint iluminarea unei suprafee de 1 m
care primete un flux luminos de 1 lm repartizat uniform pe suprafa.

Luxul descrie aceeasi notiune de putere de iluminare ca si candela dar se plaseaza din
punctul de vedere al obiectelor iluminate.
3. Intensitatea lumunoasa
Intensitatea energetica a unei surse de radiatie

raportul dintre fluxul de

radiatie emis n unghiul solid din jurul direciei considerate i mrimea acestui unghi.
Ie =

d e
d

Intensitatea luminoas a unei surse este:

Iv =

d v
d

Intensitatea luminoas este mrimea fundamental n fotometrie, iar unitatea ei de

msur, candela (cd) este unitate fundamental n SI.
Candela este intensitatea luminoasa , in directie normala, la temperatura de
solidificare a platinei (2043K) si presiunea atmosferica normala, a suprafetei unui corp
negru cu aria de 1/60 cm2.
De regula valoarea intensitatii depinde de directie.
Sensibilitatea spectrala relativa a ochiului uman
Senzaia de lumin depinde de puterea radiaiei, adic de fluxul de energie
radiant ce cade pe retin. Doua raze de lumina care transporta aceeasi putere (au

4.Fotometrie

2014-2015

acelasi flux radiant) dar care se caracterizeaza prin lungimi de unda (culori) diferite,
produc senzatii diferite la nivelul ochiului, deoarece acesta nu este la fel de sensibil la
toate lungimile de unda. Rspunsul ochiului la aciunea luminii incidente depinde i de
culoarea acesteia. Astfel, dac asupra ochiului acioneaz o lumin verde ( = 555 nm),
ea va produce o senzaie luminoas de aproximativ 8 ori mai puternic dect o lumin
roie ( = 680 nm) cu acelai flux de energie radiant. Cu alte cuvinte, ochiul uman
prezint o sensibilitate diferit pentru diferite culori, adic pentru diferite lungimi de
und ale radiaiei luminoase. Senzatia luminoasa maxima este pentru = 555 nm in
vederea de zi si = 506 nm in vederea crepusculara.
Radiatia infrarosie cu lungime de unda peste 780 nm sau radiatia ultravioleta cu
lungime de unda sub 380 nm nu produc senzatie de lumina.
Aceasta particularitate a vederii umane sta la baza modelului Bayer de filtre colorate
aplicate la senzorii camerelor foto digitale, ce contin un numar dublu de filtre verzi, in
comparatie cu filtrele rosii sau violet.
Legatura dintre marimile energetice si cele fotometrice
Se definete sensibilitatea spectral relativ a ochiului (coeficient de vizibilitate) ca
fiind raportul care exprima numarul de lumeni ce corespunde unui watt pentru radiatia
cu lungimea de unda :
K () =

v
e

K ( ) depinde de lungimea de unda si este maxim pentru = 555nm avand valoarea de

683 lumeni/watt
Eficacitatea luminoasa relativa spectrala (factorul de vizibilitate) pentru radiatia cu
lungimea de unda este raportul:

V ( ) =

K ( )
K max

V ( ) este intotdeauna mai mic decat unitatea afara de cazul radiatiei cu = 555nm

cand V ( ) = 1
In vederea crepuscular (la fluxuri de energie radiant foarte slabe) curba de
sensibilitate spectral relativ se deplaseaz ctre lungimile de und mai mici
(sensibilitatea maxima va fi la 506nm).
Mrimile fotometrice se definesc legat de senzaia luminoas.

4.Fotometrie

2014-2015

innd cont de sensibilitatea spectral a ochiului, putem scrie relaia:

v = K max V ( ) e
Factorul de conversie
Dac e se msoar n W si K = 683 lm/W, fluxul luminos se msoar n lm.
Eficacitatea luminoasa reprezinta randamentul cu care o sursa de lumina transforma
puterea consumata in lumina si se masoara in lumeni pe watti consumati. De exemplu,
becurile casnice cu incandescenta au o eficacitate luminoasa intre 7 si 15 lumeni/W iar
becurile cu descarcari in gaze au o eficacitate de circa 50 lumeni/W. Raportul intre
puterea emisa sub forma de radiatie vizibila si puterea totala consumata reprezinta
randamentul de radiatie vizibila. Randamentul este mai mic in cazul becurilor cu
incandescenta (a caror emisie este majoritar in domeniul infrarosu), de numai 5% si mai
mare, de pana la 20% in cazul becurilor cu descarcari in gaze
Radiatia vizibila determina senzatii de intensitati variabile la nivelul ochiului: mai slabe
la extremitatile intervalului 400 - 760 nm si mai puternice in centrul intervalului, cu un
maxim pentru 555 nm, corespunzatoare culorii verde-galbui.
Legtura ntre iluminarea unei suprafee si intensitatea luminoas a unei surse
punctiforme

E=I
d =

d
dS
dS
r2

cos i

d este unghiul pe care l face normala la suprafaa dS cu raza mijlocie a fasciculului de

lumin (fig.), iar r este distanta de la surs la dS si deci

E=

I
r2

cos i

Relatia de mai sus exprima legea lui Lambert.

Pentru incidena normala:

4.Fotometrie

E=

2014-2015

I
r2

Expunerea
In studiul receptoarelor de radiatie se foloseste marimea numita expunere sau cantitatea
de iluminare. Expunerea energetica este:

H e = Ee dt
expunerea raportata numai la radiatia vizibila este:

H v = Ev dt
si se exprima in lux-secunda.
Probleme
1. Se monteaza un bec cu incandescenta pe o lampa . Caracteristicile becului indicate pe
cutie sunt: 100W, 2000 lm, 2800K, 1000 h.
a. ce semnificatie au aceste marini,
b. care este principiul functionarii becului,
c. sa se calculeze eficacitatea luminoasa
d. sa se calculeze intensitatea considerand ca emite uniform in semispatiul interior
Solutie
a. P=100W - puterea electrica

v = 2000 lm fluxul total emis de bec

Tc=2800K temperatura de culoare (lumina calda)
t=1000h durata de functionare
b. Un curent electric care trece prin filament produce o incalzire a acestuia si aduce
filamentul la o temperatura T. Filamentul va radia conform legii Stefan Boltzmann

R = T 4
c. k =

2000
=
= 20 lm / W
P 100

d. v = I

I=

= I 2
2

2000
=
= 318 cd
2
2

4.Fotometrie

2014-2015

2. O masa circulara de raza R este plasata sub o lampa a carei intensitate este I=318cd,

astfel incat lampa se afla pe verticala din centrul mesei la inaltimea h=1,5m. Sa se
calculeze iluminarea mesei pe axa verticala.
solutie
E=

d I d
I dS
I
=
=
=
= 140 lx
dS
dS
dS h 2 h 2

3. Bazele experimentale ale fizicii cuantice

In acest capitol vor fi prezentate selectiv experimente ale cror rezultate nu mai
puteau fi explicate cu ajutorul conceptelor fizicii clasice. Aa cum viteza luminii joac
un rol important n relativitate, aa constanta lui Planck joac un rol esenial in fizica
cuantic.

3.1. Radiatia Termica

Radiaia termic este fenomenul care a condus la apariia fizicii cuantice.
Experimental s-a constat c suprafaa unui corp inclzit emite radiaie. De fapt, emisia
apare la orice temperatur mai mare ca zero absolut, radiaia emis fiind continuu
distribuit pe toate lungimile de und. Distribuia spectral depinde de temperatur. La
temperaturi joase, sub 500oC, cea mai mare parte a energiei emise este concentrat pe
lungimi de und relativ mari. O dat cu creterea temperaturii, o parte tot mai mare a
energiei emise este iradiat cu lungimi de und mai mici. Cu creterea temperaturii nu
se modific numai distribuia spectral, ci crete i puterea de emisie. Indiferent de
temperatura corpurilor, radiaiile emise sunt unde electromagnetice.
Cnd radiaia cade pe suprafaa unui corp, o parte este reflectat iar o parte este
absorbit. Dac un corp este n echilibru termic cu mediul i se afl la temperatur
constant, el trebuie s emit i s absoarb aceeai cantitate de radiaie n unitatea de
timp.
Radiaia termic este radiaia electromagnetic de echilibru aflat n echilibru

termodinamic cu mediul care o emite.

Corpul negru este corpul care absoarbe toat energia radiant care cade pe

suprafaa sa. Un corp negru perfect este o idealizare, dar poate fi aproximat considernd
o cavitate meninut la temperatur constant, cu pereii nnegrii i un mic orificiu.

4.Fotometrie

2014-2015

Orice radiaie incident din afara orificiului va trece prin el i va fi complet

absorbit prin reflexii multiple n interiorul cavitii. Starea de radiatie care se stabileste
in interiorul incintei nu depinde de forma acesteia, de natura peretilor sau de existenta in
incinta a unor corpuri, cu conditia ca aceste corpuri sa fie si ele emitatoare termice.
Pentru fiecare lungime de unda, starea de radiatie este determinata numai de
temperatura. Deoarece cavitatea este in echilibru termic, radiaia din interior poate fi
identificata cu radiia termic a unui corp negru
Mrimi fizice caracteristice
1.Fluxul de energie radianta (J/s)

Fluxul de energie radiant este raportul dintre energia radianta si timpul corespunzator:
=

dW
dt

Acesta are dimensiunea unei puteri:

In cazul unei surse care emite radiatie compusa din radiatii monocromatice cu mai
multe lungimi de unda poate fi definit un flux de energie radianta spectral pentru fiecare

radiatie moncromatica din radiatia emisa. (T ) = ( , T )d

0

2.Intensitatea energetic I a unui izvor de radiaii punctiforme, ntr-o direcie

dat, este raportul dintre fluxul energetic emis ntr-un unghi solid:
I=

d
d
3.Radiana energentic a unei suprafee R Radiana energentic (emitanta sau

puterea emitatoare) a unei suprafee este energia pe care o emite suprafaa n unitatea de
timp pe unitatea de arie:
R=

d
dS

Se poate defini radianta spectrala

4.Fotometrie

R =

2014-2015

dR
d

Astfel incat:

R(T ) = R ( , T )d
0

4. Densitatea volumica de energie W

O cavitate cu pereii aflai la temperatura T este

strabtut de unde

electromagnetice. Fiecare element de volum dV este caracterizat energia dW a cmpului

electromagnetic.

w=

dW
dV

Se introduce densitatea volumico-spectral a energiei ( , T ), ( , T ), ( , T ) care

reprezint energia radiaiei din unitatea de volum cu lungimile de und cuprinse ntre

( , + ) , ( , + ) , ( , + ) .

w(T ) = ( , T )d = ( , T )d = ( , T )d

5. Absorbanta spectrala (putere spectrala de absorbtie) A

Cand un fascicul de radiatii cade asupra unui corp, o parte din energia radianta
corespunzatoare este reflectata sau imprastiata, o parte este transmisa, iar restul este
absorbita.
Absorbanta sau puterea absorbanta este raportul dintre fluxul radiaiei absorbite i

fluxul radiaiei incidente.

A=

a
i

Se poate defini si puterea absorbanta spectrala ca raportul dintre fluxul radiaiei

absorbite i fluxul radiaiei incidente care corespunde radiatiei cu lungimea de unda

A =

a
i

A 1
Un corp perfect reflectator pentru radiatia cu orice lungime de unda are o putere
absorbanta nula in tot domeniul spectral.

4.Fotometrie

2014-2015

Un corp care absoarbe toata radiatia incidenta, deci pentru care puterea absorbanta este
egala cu unitatea pentru radiatia cu orice lungime de unda, nu reflecta nimic. Cum un
corp care nu reflecta in domeniul vizibil nici una dintre radiatiile care alcatuiesc lumina
alba apare ochiului ca un corp negru, un corp care absoarbe energia radianta incidenta,
in vizibil sau in domenii de lungime de unda pentru care ochiul nu este sensibil, deci
pentru care A = 1 pentru radiatii cu orice lungime de unda, se numeste corp negru
Transmitana T este raportul intre fluxul radiatiei transmise si fluxul radiatiei incidente
T=

t
i

Reflectanta R este raportul dintre fluxul radiatiei reflectate si fluxul radiatiei incidente
R=

r
i

Fiecare corp emite continuu radiatie electromagnetica la orice remperatura. In condiiile

n care asupra unui corp cade un flux de energie radianta, din fluxul incident o parte este
absorbita a-fluxul absorbit, o parte este reflectata, r-fluxul reflectat iar restul trece
prin corp fara a produce efecte termice.
i=r+t+a,
R+T+A=1
Cazuri particulare:
- daca A = 1 atunci T = 0, R = 0 si intreaga cantitate de radiatie este absorbita de corp,

producand incalzirea acestuia si corpul se numeste corp negru.

- daca T = 1 atunci A = 0, R = 0 si intreaga cantitate de radiatie trece prin corp fara a
produce efecte termice si corpul se numeste corp transparent
- daca R = 1 atunci T = 0, A = 0 si intreaga cantitate de radiatie este reflectata de corp.
Corpul se numeste corp alb daca reflexia este difuza si corpul lucios daca unghiul de
reflexie este egal cu cel de incidenta.
Majoritatea corpurilor se prezinta insa selectiv fata de radiatiile termice, adica radiatiile
cu o anumita lungime de unda sunt absorbite total sau partial, iar pentru alte lungimi de
unda corpul este transparent, partial transparent sau reflectant.
Corpurile colorate sau selective reflecta radiatia termica cu o anumita lungime de unda .

4.Fotometrie

2014-2015

Corpurile cenusii absorb aceeasi parte din energia fiecarei unde incidente intr-un
interval de lungimi de unda. Pe un domeniu mare de lungimi de unda nu se poate vorbi
de corpuri cenusii ci numai de corpuri selective.
Proprieti

Radiaia termic este omogen, izotrop, nepolarizat i are un spectru continu.

In condiiile n care asupra unui corp cade un flux de energie radianta, fluxul
incident se mparte n : i=r+t+a, unde: t-fluxul transmis; r-fluxul reflectat; afluxul absorbit, si R+T+A=1.
Se poate defini modelul fizic idealizat de corp negru absolut, acesta poate fi
considerat corpul ce absoarbe toat energia radiant ce cade pe suprafaa lui.
Un corp care are aceeai putere de absorbie pentru toate lungimile de und se
numete corp cenuiu.
2. Legile clasice ale radiaiei termice

In fig sunt reprezentate curbele care dau radianta spectrala R in functie de

pentru diferite temperaturi. Aceste curbe prezinta un maxim pentru o valoare a lungimii
de unda care este cu atat mai mica cu cat temperatura emitatorului este mai inalta. Cu
cat temperatura este mai inalta cu atat sursa termica emite mai multa energie radianta.

1. Legea lui Kirchhoff

G.R.Kirchhoff a artat n 1869, folosind argumente termodinamice, c pentru

orice lungime de und raportul dintre puterea emitatoare spectrala i puterea absorbanta
pentru radiatia cu o lungime de unda oarecare, este acelai pentru toate corpurile aflate
la o temperatur T dat i nu depinde de natura emitatorului.
R (, t )
= R0 (, t )
A(, t )

(1)

4.Fotometrie

2014-2015

Relatia de mai sus reprezinta legea lui Kirchhoff

Deoarece corpul absolut negru absoarbe toate radiaiilr incidente independent de
lungimea de und i de temperatur, atunci A(, t ) = 1 , rezult c puterea emitatoare
R0 a corpului negru nu depinde de natura corpului.

Cu cat puterea absorbanta a unui corp pentru radiatia de o anumita lungime de unda
este mai mare cu atat este mai mare si puterea lui emitatoare. Adica un corp emite
radiatie termica de o anumita lungime de unda cu atat mai intens cu cat absoarbe mai
bine acea radiatie.
2. Legea Stefan-Boltzmann

J. Stefan a stabilit n anul 1897 o relaie empiric ntre radiant i temperatura absolut a
corpului negru:
R(T ) = T 4
unde =5,67 108 W/m2K4 este constanta Stefan
Radiana unui corp negru este proporional cu puterea a patra a temperaturii absolute a
corpului radiant.
Boltzmann a dedus aceast relaie termodinamic pornind de la faptul ca Maxwell a
aratat ca radiatia care cade pe o suprafata exercita o presiune asupra acesteia. Lebedev a
pus in evidenta experimental existenta acestei presiuni.
3. Legile lui Wien
3.1. Legea deplasrii a lui Wien. In anul 1893 W. Wien a demonstrat c densitatea

spectral de energie este dat de relaia:

(, T ) = F sau
T
3

d c 4 c
=
(, T ) = (, T )
F

d 5 T

innd seama de faptul c:

(, T ) d = (, T ) d = (, T ) d
Forma explicit a funciei F nu poate fi dedus n cadrul fizicii clasice
Pentru fiecare temperatur exist o lungime de und pentru care (, T ) are valoarea
maxim.

4.Fotometrie

2014-2015

(, T )
=0

rezult legea deplasrii a lui Wien:

maxT = b
unde b=2,898 10-3mK este constanta de deplasare Wien.
Lungimea de und pentru care (, T ) are valoarea maxim variaz invers
proporional cu temperatura.
Conform legii lui Wien , cu cat temperatura unui corp negru este mai inalta , cu atat
energia radianta emisa de acel corp este transportata de o proportie mai mare de radiatie
cu lungimi de unda mici.
3.2. Legea lui Wien (legea puterii emitatoare maxime).

In 1896 Wien a propus urmtoarea formul folosind termodinamica clasica:

3

(, T ) = c1 e

C2

unde c1 i c2 sunt constante care se determin experimental.

Formula empiric a lui Wien este n concordan cu datele experimentale numai pentru
frecvene mari.
4. Formula Rayleigh-Jeans

Lordul Rayleigh a dedus expresia densitii spectrale a radiaiei termice n cadrul

electrodinamicii, presupunnd c undele staionare ale radiaiei electromagnetice sunt
generate de atomii din peretele cavitii, care emit i absorb n mod constant radiaia.
Aceti atomi acioneaz ca dipoli electrici, adic oscilatori armonici cu frecvena
= c / . Energia media a unui ansamblu de astfel de oscilatori se obtine din statistica

clasic.
Undele staionare sunt n echilibru cu pereii incintei, deci fiecare und are o energie
medie egal cu energia medie a oscilatorului care le-a emis.

( , T ) =

unde E este energia medie a oscilatorilor din pereii incintei aflai la temperatura T.
Relatia ( ) este formula lui Rayleigh. Aceasta a fost completat de Jeans considernd c
energia oscilatorilor este E = kT i rezult formula Rayleigh-Jeans:

4.Fotometrie

( , T ) =

2014-2015

kT

Aceasta formul aproximeaz datele experimentale pentru lungimi de und relativ mari,
dar nu explic maximul observat experimental i ( , T ) este divergent pentru

0 .Aceast comportare la lungimi de und mici este cunoscuta drept catastrofa

ultraviolet i conduce la o energie total pe unitatea de volum infinit.

Relaia lui Planck i ipoteza cuantelor de energie

O formul general asupra distribuiei spectrale a energiei corpului negru care s
se verifice experimental n toate regiunile spectrale a fost stabilit de Max Planck n
anul 1900. Deducerea acestei formule se bazeaz pe ipoteza formulat de Planck asupra
discontinuitii energiei radiante. Conform acestei ipoteze energia oscilatorilor din
pereii incintei, respectiv energia undelor staionare din ineriorul incintei poate avea
numai anumite valori discrete bine determinate, adic:
En = n
unde

n = 0,1,2,...

= h este cuanta de energie, iar h este constanta lui Planck si este o constant

universal.

( , T ) =

e kT 1

Aceast relatie este n concordan cu legea lui Wien numai dac

0 = h , unde

h = 6,55 10 34 Js .Deoarece dimensiunile lui h sunt cele ale marimii fizice numit
aciune, constanta h se mai numete cuant fundamental de aciune.
Legea radiaiei a lui Planck poate fi dedus i din statistica cuantic, pe baza ipotezei lui
Einstein ca radiaia corpului negru poate fi considerat ca un gaz fotonic aflat n
echilibru termic cu atomii din pereii cavitii.
Legea lui Planck cuprinde toate celelalte legi ale radiaiei corpului negru.
Pentru lungimi de unda mici sau temperaturi joase (kT<<1), la numitorul relatiei lui
Planck putem neglija pe 1 fata de exponentiala si relatia se reduce la formula lui Wien.
Pentru lungimi de unda mari sau temperaturi ridicate (kT>>1), putem dezvolta
exponentiala in serie , pastrand primii doi termeni si obtinem formul Rayleigh-Jeans.
3.4.Aplicatii
3.4.1. Radiaia cosmic de 3K a corpului negru

4.Fotometrie

2014-2015

In anul 1964, folosind in radiotelescop, AA. Penzias i RW. Wilson au detectat n

domeniul undelor radio un zgomot izotrop de origine cosmic pe lungimea de und de
7,35 cm, a crui intensitate corespunde unei temperaturi efective de aproximativ 3K.
Acest zgomot poate fi interpretat ca fiind datorat radiaiei corpului negru avnd
temperatura de 3K, care umple n mod uniform ntreg universul. Intensitatea acestei
radiaii are o distribuie spectral dat de legea lui Planck a radiaiei, pentru o
temperatur de aproximativ 3K.
Expansiunea Universului a nceput, conform teoriei big-bang-ului, dintr-o stare cu
temperatur i densitate foarte mare. Prezena acestei radiaii este o dovad a acestei
teorii. Radiaia corpului negru dintr-un univers n expansiune poate fi descris de
formula lui Planck , la care temperatura descrete pe msur ce universul se dilat.
Radiaia cosmic de 3K este o radiaie fosil rcit datorita expansiunii, originar dintro epoc n care Universul avea o vrst de 1 milion de ani, era mai mic i cu radiaia
aflat la temperatura T = 3000 K . De atunci universul s-a dilatat cu un factor

S = 1000 .
3.4.2. Pirometrie optic

Pe baza legilor radiaiei corpului negru se poate determina temperatura acestuia.

Metodele de pirometrie optic sunt metode de determinare a temperaturii n scara
absolut. De asemenea aceste metode ne dau posibilitatea s msurm temperaturi
nalte, peste 2000oC. Metodele optice se pot aplica i la determinarea temperaturii unor
corpuri care au proprieti apropiate de ale corpului negru: cuptoarele din laborator sau
din industrie.
1.Pirometrul de radiaie. Msurarea temperaturii in acest caz se bazeaz pe legea

Stefan-Boltzmann . Aparatele care se folosesc pentru determinarea strlucirii integrale

se numesc pirometre de radiaie. Cnd corpul de studiat nu este corp negru, atunci
pirometru de radiaie nu d temperatura real a corpului ci o temperatur numit
temperatur de radiaie Tr. Temperatura de radiaie este temperatura corpului negru a
crui strlucire integral este egal cu strlucirea integral a corpului de studiat.
Temperatura real a unui corp ce nu este negru este mai mare dect temperatura de
radiaie.
2.Determinarea temperaturii pe baza legii de deplasare a lui Wien.Cunoscnd

distribuia spectral a energiei corpului negru, pe baza legii lui Wien se poate calcula

4.Fotometrie

2014-2015

temperatura corpului negru. Pe baza acestei legi s-a calculat temperatura Soarelui.
Considernd Soarele drept corp negru, acestei valori a lui i corespunde temperatura
de T=6150oK. Aceasta temperatura este o temperatur medie, deoarece valoarea gsit
pentru centrul discului difer de cea gsit pentru periferie.
Pentru corpurile care nu sunt negre dar al cror caracter al emisiei difer numai puin de
cel al corpului negru, temperatura calculat cu ajutorul legii deplasrii a lui Wien nu
este temperatura real a corpului ci temperatura de culoare Tc, care reprezint
temperatura corpului negru la care corpul emitor are aceeai culoare ca i corpul
negru.
3.Pirometrul optic cu dispariie de filament. Acesta se bazeaz pe compararea

strlucirii unui corp nclzit, ntr-un anumit interval spectral, cu strlucirea unui corp
negru n acelai interval spectral. Dac corpul nclzit a crui temperatur vrem s o
msurm este un corp negru atunci temperatura determinat este temperatura sa real.
Cnd corpul studiat nu este un corp negru, atunci se determin temperatura de strlucire
Ts care este mai mic dect temperatura real. Cunoscnd raportul dintre strlucirea
corpului studiat pentru = 0,66m i strlucirea corpului negru la aceeai temperatur,
se poate determina temperatura real a corpului de studiat folosind temperatura sa de
strlucire cu ajutorul relaiei:
ln b ,T =

c1 1

T Ts

unde c este o constant a lui Planck i este egal cu c=1,4388 cmK

Probleme

1.Considerm c Pmntul are temperatura medie T=286K.

Sa se calculeze lungimea de und corespunztoare maximului emisivitatii spectrale.
( b=2,898 10-3m K este constanta de deplasare Wien)
Sa se calculeze emisivitatea total R a Pmntului.
. (=5,67 108 W/m2K4 este constanta Stefan)
Solutie

maxT = 2,898 10 3
;
R = T = 379W / m 2
4