DROGURILE

SINTETICE IN
ROMANIA

INTRODUCERE:
Romnia nu este o ar de producie a drogurilor, ns i pstreaz
calitatea de important punct de tranzit pe ruta Balcanic de traficare
a drogurilor; drogurile tranziteaz Romnia ctre Europa Central i
de Vest dinspre Afganistan, Turcia, via Bulgaria sau Serbia, n timp
ce precursorii de droguri se deplaseaz pe traseul invers rutei mai
sus menionate, ctre Turcia i Afganistan via Bulgaria. Alturi de
statele cu ieire la Marea Neagr, Romnia este o rut alternativ/
secundar de introducere a drogurilor n Europa, prin portul
Constana.
Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin
Romania, existand si o cerere pentru consum. Acestea provin din
tari vest-europene (Olanda, Spania,Germania,Anglia, China) si au ca
destinatie tari din Orientul Apropiat si Mijlociu.
Drogurile sintetice sunt traficate in Romania prin intermediul
serviciilor postale, a transportului aerian, cat si a celui rutier (prin
autoturisme personale), in timp ce consumul este localizat in special
in baruri, discoteci, cluburi.

DE CE ROMANIA ?
Fiind o tara in curs de dezvoltare, Romania se confrunta cu o serie de probleme
precum lipsa de stabilitate, nivelul scazut de trai, criza economica, lipsa locurilor
de munca, etc. Toate acesea favorizeaza cresterea traficului de droguri, una din
principalele activitati ale grupurilor crimei organizate.
Conform studiilor efectuate de ANA (Agentia Nationala Antidrog), tot mai mlti
romani isi risca atat viata cat si libertate pentru a putea avea un venit mai bun.
Acestia ajung sa lucreze cu marile carteluri americane, transportand (carausi)
droguri prin ingurgitare si nu numai. O statistic recent ne claseaz pe locul trei
n topul rilor care au deinui n nchisorile din Venezuela.
Raportul ANA: se remarc o intensificare a activitilor desfurate de grupurile
criminale, prin recrutarea de ceteni romni pentru transportul unor cantiti
semnificative, de 10 80 kg. Fiind o tara in curs de dezvoltare, Romania este o
sursa mult mai usoare de a recruta oameni care sa se ocupe cu transportul
drogurilor. (In jargonul traficantilor, cei care transporta droguri prin ingurgitarea
acestora, sunt numiti butoaie).

 Romnia devine tot mai evident i o ar de destinaie pentru

majoritatea tipurilor de droguri: heroin, canabis, cocain, rezin de
canabis i droguri sintetice, aspect confirmat i de capturile
semnificative nregistrate la nivelul anilor 2011 i 2012 prin raportare
la numrul capturilor, cantitile confiscate, tipurile de drog
confiscate, precum i la repartiia acestora pe teritoriul Romniei.
Intr-un articol publicat de ANA, septembrie-ocombrie 2013, se
vorbeste si despre cresterea comertului ilicit de droguri cu ajutorul
internetului. Vnzarea ilicit de droguri este din ce n ce mai mult
promovat prin toate modalitile Internet-ului: e-mail, site-uri, chat,
forum-uri, reele de socializare etc. n efortul de a reduce acest
fenomen, Comisia Interamerican a elaborat un ghid pentru
combaterea tracului de droguri pe Internet, dar pentru combaterea
ecient a fenomenului sunt necesare eforturi mondiale coordonate.

UNDE IN ROMANIA ?
Marile aglomerri urbane, precum i zonele transfrontaliere au
continuat s rmn i pe parcursul anului 2012-2013, zonele cu
potenial criminogen ridicat n domeniul criminalitii la regimul juridic
al drogurilor.
Asadar, in Bucureti au fost soluionate 65,96% din totalul cauzelor
la nivel naional in privinta traficului de droguri, urmate de municipiul
Constana cu 4,56%, Cluj cu 4,08% i Ploieti cu 3,55% .
Structurile care au nregistrat creteri sunt urmtoarele: Trgu
Mure, Braov i Oradea.

 n cursul anului 2012, au fost identificate pe teritoriul Romniei dou

laboratoare clandestine de substane noi cu proprieti psihoactive,
dintre care unul pe raza Municipiului Bucureti i altul la pe raza
Municipiului Buzu.
Cu ocazia activitilor desfurate de ctre lucrtorii antidrog au fost
descoperite cele dou locaii, n incinta crora, membrii unor reele de
traficani romni realizau amestecuri de fragmente vegetale cu
substane noi cu proprieti psihoactive, ce erau ulterior ambalate i
porionate n vederea comercializrii (designer drugs).
Astfel, putem spune ca Romania incepe sa capete si o dimensiune de
producere nu doar de tranzitare si consum a drogurilor.

INDICATORI DEMOGRFICI SI
SOCIALI - ECONOMICI
n ceea ce privete indicatorii demografici i socio-economici ai
persoanelor trimise n judecat n anul 2012 pentru svrirea de
infraciuni la regimul drogurilor, n general, cei ce au savarsit
infractiuni la regimul drogurilor, erau persoane de sex masculin, cu
vrste cuprinse n intervalul 21-54 de ani, din mediul urban, cu un
nivel de pregtire mediu i fr ocupaie.

PROFILUL CONSUMATORULUI
DE DROGURI
Majoritatea consumatorilor sunt adolescenti sau tineri, in cautarea
unei placeri sau manati de dorinta de a se identifica cu un grup
Lipsa unui loc de munca, lipsa unei educatii adecvate, distrugerea
celulei familiale sau diverse probleme personale, pot fi de asemenea
factori ce pot impinge spre consumul de droguri.
Mecanismul este descris astfel: cel incapabil sa adapteze lumea reala
la aspiratiile sale isi creaza o lume de vis, in care spera sa-si
implineasca destinul.Se spune ca indivizii slabi sunt predispusi la
dependenta de droguri. In realitate, opusul este adevarat:
dependentii de droguri devin indivizi slabi.

ORGANIZATII ANTI-DROG

Ca reactie la intensificarea consumului si traficului de droguri, in

Romania s-au infiintat mai multe organizatii ce au ca scop
combaterea consumului, comercializarii si traficului de droguri.
Asociatia Nationala Antidrog ANA
Asociatia de Lupta Antidrog
Alianta Internationala Antidrog AIA
Asociatia pentru Siguranta Comunitara si Antidrog ASCA

Toate organizatiile anti-drog, desfasoara o serie de programe

interactive, avand obiective comune in privinta drogurilor. Astfel,
Strategia Naional Antidrog 2013-2020 urmrete s:

reduc nivelul consumului i dependenei de droguri, precum

i consecinele generate de acestea la nivelul sntii, ordinii i
siguranei publice;
contribuie la reducerea disponibilitii drogurilor pe pia;
promoveze cunoaterea fenomenului prin evaluarea sistematic
a tendinelor i provocrilor din domeniul drogurilor, n vederea
fundamentrii rspunsului instituiilor i structurilor societii civile;
asigure cadrul necesar dialogului i cooperrii ntre instituiile
implicate i sectorul neguvernamental.

BIBLIOGRAFIE:
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2013.pdf
http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/familie-copiianchete-si-dosar/drogurile-in-romania-1278356
http://www.antena3.ro/romania/in-premiera-intunecata-sipericuloasa-lume-a-traficantilor-romani-de-droguri-228617.html
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Report_RO_2012.pdf
http://www.diicot.ro/index.php/arhiva/1003-comunicat-de-presa12-12-2013
Traficul si consumul ilicit de droguri - Nicoleta-Elena Buzatu, Ed.
Universul Juridic, 2012