coala Ardelean- miscare de emancipare politico-sociala din Transilvania.

Reprezentanii
colii Ardelene au adus argumente istorice i filologice n sprijinul tezei c romnii transilvneni
sunt descendenii direci ai colonitilor romani din Dacia. Aceasta tez este cunoscut i sub
numele de latinism.
coala Ardelean s-a nscris n contextul iluminismului german (Aufklrung), susinut n plan
politic de iozefinism. Diferena fa de iluminismul francez este dat de faptul c coala
Ardelean nu a constituit un curent anticlerical, micarea cultural transilvnean pornind tocmai
din snul Bisericii Greco-Catolice.
coala Ardelean a contribuit nu numai la emanciparea spiritual i politic a romnilor
transilvneni, ci i la a celor de peste muni. Unul din documentele cele mai importante elaborate
l constituie petiia Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresat mpratului
romano-german Leopold al II-lea, n vederea recunoaterii naiunii romne ca parte constitutiv a
Marelui Principat Transilvania.
O alt realizare a colii Ardelene a fost introducerea grafiei latine n limba romn, n locul
scrierii chirilice, i tiprirea primului dicionar cvadrilingv al limbii romne, Lexiconul de la
Buda.
Deviza colii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care ndemna la
renaterea vechilor virtui osteti, n lupta pentru drepturi naionale, pentru limba i credina
strbun, pentru unirea tuturor romnilor ntr-o singur ar.
Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiu, Nsud.
Reprezentanii cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe incai, Ion Budai
Deleanu.