Mana este divizata in 3 elem de miscare numite raze :

Raza I impreuna cu metacarpianul I si art dintre ele . Metacarp I

nu se articuleaza cu celelalte metacarpiene ceea ce permite
opozabilitatea policelul fata de degetele 2-5 . In raza I sunt
inclusi si muschii motori ai degetului .
Raza II e reprez de index care are 7 muschi proprii si poate fi
mobilizat independent fata de celelalte 3 degete .
Raza III este formata de degetele 3,4,5 .
Razele I si II formeaza o unitate functionala pentru activitati de
pretensiune fina , precisa la care participa in mica masura si
degetul 3 .
Legatura funct intre degetele I-III asigura prehensiunea de forta
care este evidentiata prin predoarea in extensie a inelarului
care face imposibila strangerea in pumn a celorlalte degete .
Cele 3 raze de miscare sunt grupate in jurul unei unit centrale
stabile care sunt reprez de : randul distal al oaselor carpiene ,
metacarp 2 si 3 si musculatura aferenta lor , respectiv flexorul
radial al carpului si muschii extensori scurt si lung radiali ai
carpului .

Tipuri de prehensiune :
1 . Prehensiunea termino-terminala = se realizeaza pe vf
policelui si vf fiecaruia dintre celelalte 4 degete . Este o pensa
de tip bi-digital , cea mai valoroasa fiind intre police si index .
Priza este fina , discriminatorie si permite sesizarea obiectelor
de mici sau f mici dimensiuni .
Testul de eficacitate consta in apucarea unui ac sau bat de
chibrit asezat pe masa . Miscarea necesita integritatea
flexorului lung al policelui si a flexorului profund al degetului cu
care se realizeaza priza
2 . Prehensiunea sub-terminala :

Se realizeaza intre pulpa policelui si a altui degete cand e bidigitatala sau intre pulpa policelui si a altor 2 degete cand e tridigitala .
Acest mod de prehensiune este mai des folosit in activitatile
cotidiene si permite sezizarea unor obiecte mai groase care pot
fi apucate cu 2 sau 3 degete . Cea mai folosita e intre police
respectiv index si medius .
Testul de eficacitate pt priza bi-digitala index police este
incercarea de a smulge o foaie de hartie din priza bi-digitala .
3 . Prehensiunea sub-termino-laterala :
Se realizeaza intre pulpa policelui si fata lat a unui deget , cel
mai frecvent este utilizat tot indexul , gestul fiind similar cu
acela de numara bani .
4 . Prehensiunea polici-digito-palmare :
Este prehensiunea de forta realizata intre palma ultimele 4
degete si police . Se aplica in jurul unor obiecte grele si
voluminoase .
Cand vol obiectului este prea mare , policele nu poate realiza
sau incheia priza cu celelalte degete iar forta prehensiunii scade
5 . Prehensiunea prin opozitie digito-palmara :
Opune palmei ultimele 4 degete fara implicarea policelui .Ea
permite sesizarea unor obiecte mai mici cum ar fi manuirea
unui levier , apucarea volanului , purtarea unui geamantan .
Dezvolta forta mai mica si nu poate fi utilizata pe timp
indelungat .
Prehensiunea latero-laterala : care se realizeaza inter-digital
intre fetele alaturate a 2 degete . Cel mai frecvent este realizata
intre index si medius .
De ex mentinerea tigarii intre degete . Este o priza secundara ,
putin utilizata de pers cu mana integra dar castiga valoare in
absenta policelui .

Recuperarea prehensiunii are ca obictive :

-refacerea mobilitatii
-refacerea fortei musculare
-refacerea stabilitatii miscarii controlate
-refacerea abilitatii

Metode :
Pentru refacerea mobilitatii se urmareste reeducarea flexiei ,
extensiei si respctiv inclinarilor radiala si cubitala a mainii .
Tehnicile utilizata fiind posturari unice sau seriate .
Pentru refacerea fortei musc se antreneaza flexorii pumnului si
extensorii . Muschii care realizeaza inclinari radiale si cubitale .

Recuperarea mainii spastice are ca obiective :

-refacerea mobilitatii
-refacerea fortei musculare
-refacerea abilitatii
Se executa posturari cu tractiuni in ax , mobilizari pasive cu
alunecari latero-laterale si antero-posterioare , mobilizari autopasive in rot axiala cu folosirea mainii sanatoase , mobilizari
active analitice adica flexii la nivelul fiecarui degete in art
metacarpo-falangiana