Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M-am dus la sf. lon s fac o vizit doamnei Maria Popescu, o veche
prietin, ca s-o felicit pentru onomastica unicului su fiu, Ionel Popescu,
un copila foarte drgu de vreo opt aniori. N-am voit s merg cu mna
goal i i-am dus bieelului o minge foarte mare de cauciuc i foarte
elastic. Ateniunea mea a fcut mare plcere amicei mele i mai ales
copilului, pe care l-am gsit mbrcat ca maior de roiori n uniform de
mare inut. Dup formalitile de rigoare, am nceput s convorbim
despre vreme, despre sorii agriculturii d. Popescu tatl este mare
agricultor despre criz .cl. Am observat doamnei Popescu c n anul
acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri Doamna mi-a
rspuns c de la o vreme i se urte chiar unei femei cu petrecerile, mai
ales cnd are copii.
S-i spun drept, ct era Ionel mititel, mai mergea; acu, de cnd
s-a fcut biat mare, trebuie s m ocup eu de el; trebuie s-i fac
educaia. i nu tii dv. brbaii ct timp i ia unei femei educaia unui
copil, mai ales cnd mama nu vrea s-l lase fr educaie!
Pe cnd doamna Popescu-mi expune prerile ei sntoase n
privina educaiei copiilor, auzim dintr-o odaie de alturi o voce rguit
de femeie btrn:
Uite, coni, Ionel nu s-astmpr!
Ionel! strig madam Popescu; Ionel! vin' la mama!
Apoi, ctr mine ncet:
Nu tii ce trengar se face i detept
Dar vocea de dincolo adaog:
Coni! uite Ionel! vrea s-mi rstoarne maina! Astmpr-te,
c te arzi!
Ionel! strig iar madam Popescu; Ionel! vin' la mama!
Sri, coni! vars spirtul! s-aprinde!
Ionel! strig iar mama, i se scoal repede s mearg dup el.
Dar pe cnd vrea s ias pe ue, apare micul maior de roiori cu sabia
scoas i-i oprete trecerea, lund o poz foarte marial. Mama ia pe
maiorul n brae i-l srut
Nu i-am spus s nu te mai apropii de main cnd face cafea,
c daca te-aprinzi, moare mama? Vrei s moar mama?
Dar ntrerup eu pentru cine ai poruncit cafea, madam
Popescu?
Pentru dumneata.
Da de ce v mai suprai?
Da ce suprare!
Madam Popescu mai srut o dat dulce pe maioraul, l scuip,
s nu-l deoache, i-l las jos. El a pus sabia n teac, salut militrete