CURS 4

1.Definii capacitatea de producie a unei ntreprinderi industriale.

Capacitatea de producie reprezint producia maxim, de o anumit structur si
calitate, ce poate fi realizat de un sistem de producie (locuri de munc, ateliere, secii,
ntreprinderi) ntr-un anumit interval de timp si condiii tehnico-organizatorice optime.
Capacitatea de producie msoar potenialul productiv al unui sistem indiferent de
cantitatea de producie realizat.
Capacitatea de producie este o mrime obiectiv, independent de lipsa temporar a
resurselor. De aceea la determinarea capacitii se admite existena unui grad normal de
asigurare al unitilor de producie cu resurse materiale, financiare, umane, fr a fi luate
nconsiderare deficienele.
Capacitatea de producie este o mrime dinamic, fiind influenat de factori diferii ai
procesului de producie, situaie care implic recalcularea ei odat cu modificarea acestora n
timp.

Mrimea capacitii de producie se determin astfel (relaia 4.1):

Cp

I * A *

Td

-in care:
I indicator (norma) de utilizare intensiv (buc/or sau t/or sau m 2/or);
Td fondul de timp disponibil n perioada considerat (ore/an);
A caracteristica dimensional a sistemului (buc sau m 2, volumul util (m3)).
2. Care sunt factorii de influen ai capacitii de producie? Comentarii.
Mrimea capacitii de producie a ntreprinderilor industriale este influenat de o serie
de factori, dintre care amintim:
-numrul de utilaje si mrimea suprafeelor de producie;
-normele tehnice de folosire a utilajelor si a suprafeelor de producie;
-structura pe sortimente a produciei unitii;
-valoarea fondurilor de investiii pentru dezvoltarea si reutilarea unitilor de
producie;
- mecanizarea si automatizarea proceselor productive;
- concentrarea, profilarea si specializarea produciei;
a) Numrul de utilaje existente n ntreprindere si mrimea suprafeelor de
producie sunt doi factori ce influeneaz n mod direct proporional mrimea capacitii de
producie. Cu ct o ntreprindere dispune de un numr mai mare de utilaje si suprafee de
producie, cu att capacitatea de producie a ntreprinderii va fi mai mare. n seciile de turntorie,
montaj, vopsitorii, capacitatea de producie este direct proporional cu suprafaa de producie.
b) Normele tehnice de folosire a utilajului de producie si a suprafeelor de
producie. Aceste norme sunt de dou feluri:
-norme de utilizare intensiv;
- norme de utilizare extensiv.
Norma de utilizare intensiv reprezint producia ce se poate obine ntr-o unitate
de timp, pe unitatea caracteristic dimensional a unui utilaj sau suprafa de producie.
Normele tehnice de utilizare extensiv reprezint timpul de funcionare al
utilajelor sau instalaiilor, sau timpul de utilizare al suprafeelor de producie.
c) Sortimentul optim de fabricaie - influeneaz mrimea capacitii de producie prin
aceea c diferitele produse avnd diverse norme de timp, determin anumite mrimi ale
capacitii de producie si deci un grad diferit de utilizare a acesteia.
Sortimentul care asigur cea mai bun utilizare a capacitii de producie se numeste
sortiment optim.
3. Definii norma de utilizare intensiv.

Norma de utilizare intensiv reprezint producia ce se poate obine ntr-o unitate

de timp, pe unitatea caracteristic dimensional a unui utilaj sau suprafa de producie.
n condiiile unor schimbri profunde care pot s apar n cadrul proceselor
de producie, datorit perfecionrii continue a tehnologiilor de fabricaie si a nivelului de
pregtire profesional a operatorilor umani, normele de utilizare intensiv trebuie modificate
pentru a corespunde situaiei existente la un moment dat n unitile de producie industrial.
Modificarea normelor de utilizare intensiv n ntreprinderi se realizeaz n dou
moduri, astfel:
- pentru utilajele sau instalaiile noi, normele de utilizare intensiv se stabilesc pe baza
datelor nscrise n fisa tehnic a utilajelor, instalaiilor;
- pentru utilajele sau instalaiile existente deja n funciune, normele de utilizare
intensiv se stabilesc n funcie de realizrile de vrf ale perioadei precedente.
Metodologia prezentat n exemplul anterior poate fi utilizat n cazul n care structura
sortimental a produciei rmne neschimbat fa de perioada precedent. Dac structura de
fabricaie se modific, se va lua n considerare producia echivalent a perioadei de vrf, calculat
pe baza structurii produciei din perioada pentru care se calculeaz capacitatea de producie.
4. Ce nelegei prin veriga conductoare a unei uniti de producie?
Capacitatea de producie a ntreprinderii se determin numai n funcie de unitile
productive de baz (turntorie, forj, prelucrri mecanice, montaj).
Stabilirea capacitii de producie a fiecrei uniti de producie se face n funcie de
capacitatea de producie a unitilor componente principale (conductoare), cu
explicitarealocurilor nguste.
Unitatea (veriga) de producie conductoare se stabileste n funcie de urmtoarele
criterii:
poate fi verig conductoare unitatea de producie cu ponderea cea mai mare n
manopera ntreprinderii;
poate fi veriga conductoare unitatea de producie cu ponderea cea mai mare n
valoarea total a mijloacelor de producie ale ntreprinderii.
5. Care sunt criteriile de alegere a verigii conductoare?
Stabilirea capacitii de producie a fiecrei uniti de producie se face n funcie de
capacitatea de producie a unitilor componente principale (conductoare), cu
explicitarealocurilor nguste.
Unitatea (veriga) de producie conductoare se stabileste n funcie de urmtoarele
criterii:
poate fi verig conductoare unitatea de producie cu ponderea cea mai mare n
manopera ntreprinderii;
poate fi veriga conductoare unitatea de producie cu ponderea cea mai mare n
valoarea total a mijloacelor de producie ale ntreprinderii.
6. Care este relaia general de calcul a capacitii de producie la utilajele cu
specializare pe produs? Explicai semnificaia factorilor care intr n
componena relaiei de calcul.
Pentru utilajele si instalaiile pentru care se cunosc normele de producie n
unitatea de timp sau norma de timp pentru realizarea unui produs, capacitatea de producie se
determin cu ajutorul relaiilor:
C p =T dn p

Cp=

Td
nt ;

-unde:
Td timpul disponibil al utilajului;indicator de utilizare extensiv
exprimat de regul n ore/an;
np norma de producie a utilajului (buc/min)
nt norma de timp (min/buc).
7. Ce nelegei prin gradul de utilizare a capacitii de producie? Scriei
relaia de calcul si explicai semnificaia termenilor.
Gn
Gradul de utilizare a capacitii de producie (
) este un indicator de mare importanta in
stabilirea volumului de productie ce va fi prelucrat in unitatea industriala.
Acest indicator se determina cu relatia:
Q
G n=
100
c pma
-unde
Gn- gradul de utilizare a capacitatii de productie;
Q-productia care urmeaza a fi executata intr-o perioda considerata
Cpma- capacitatea de productie medie anuala pentru aceeasi perioada de timp.
Asupra gradului de folosire a capacitilor de producie o influen deosebit o au
urmtorii factori:
_ regimul de lucru adoptat (zile lucrtoare anual, numrul de schimburi, durata
schimbului);
_ durata reparaiilor planificate pentru utilaje, nivelul de ntreinere al utilajelor,
probabilitatea de avarie;
_ abaterea de la sortimentul de producie optim;
_ gradul de calificare a forei de munc;
_ eliminarea locurilor nguste;
_ modificarea formelor, dimensiunilor si calitii materialelor, semifabricatelor si
pieselor finite fa de cele prescrise n documentaia tehnic.
8. Conceptul de ncrcarea a utilajelor are aceeasi semnificaie cu capacitatea
de producie? Justificai rspunsul.
Capacitatea si ncrcarea sunt noiuni asociate, corespondente una alteia. Ca si capacitatea,
ncrcarea se poate msura n unitifizice" cantitative pentru o producie omogen si n uniti de
timp pentru o producie neomogen.
Perioada de timp necesar unui utilaj pentru a realiza, conform tehnologiilor de fabricaie, o
anumit sarcin de producie, se numeste ncrcarea utilajului respectiv iar capacitatea de
producie reprezint producia maxim, de o anumit structur si calitate, ce poate fi realizat de
un sistem de producie ntr-un anumit interval de timp si condiii tehnico-organizatorice optime.
Relaia general de calcul a ncrcrii unui utilaj este:
ti
Inc= Q* i=1
unde:
Q cantitatea de produse de executat (buci);
Ti durata de execuie a operaiei i (minute).
Mrimea capacitii de producie se determin astfel (relaia 4.1):
C p I * A * T d .

-in care:
I indicator (norma) de utilizare intensiv (buc/or sau t/or sau m 2/or);
Td fondul de timp disponibil n perioada considerat (ore/an);
A caracteristica dimensional a sistemului (buc sau m 2, volumul util (m3)).
9. Dai exemple de msuri care se iau pentru echilibrarea capacitii de
producie cu ncrcarea utilajelor. Care este instrumentul utilizat n practic
pentru acest scop? (Exemplu)
n practic, capacitatea unei verigi nu este ntotdeauna egal cu ncrcarea sa. Ca
regul,capacitatea trebuie s fie mai mare dect ncrcarea verigii respective.
n unitile industriale echilibrarea capacitii cu ncrcarea se poate realiza prin
adoptarea unor msuri care vizeaz ajustarea att a capacitii ct si a ncrcrii. Dintre
acestea, pentru cresterea sau scderea capacitii, amintim:
- achiziii de utilaje si echipamente;
- programarea ntreinerii utilajelor n perioade cu exces de capacitate;
- cresterea sau reducerea programului zilnic de lucru;
- programarea concediilor n concordan cu variaia sarcinii de producie;
- angajri temporare de personal specializat, n anumite perioade;
- reducerea rebuturilor prin practicarea controlului total.
In practica curent la calculul si echilibrarea capacitilor se foloseste balana capacitilor.Balana
capacitilor este o histogram ce evideniaz capacitile si ncrcrile verigilor de producie de
nivel inferior ce intr n componena unei verigi de
producie de nivel superior. Pentru a putea permite echilibrarea, capacitile si ncrcrile se vor
exprima n aceleasi uniti de msur (buci sau ore). Dintre verigile de nivel inferior se alege ca
verig conductoare acel utilaj sau grup de utilaje cu cea mai mare importan n fluxul de
producie.Capacitatea verigi de producie de nivel superior va fi dat de capacitatea verigii
conductoare din structura sa.

CURS 5
1.Ce nelegei prin organizarea fabricaiei?
Organizarea fabricaiei presupune mbinarea armonioas a mijloacelor de producie,
obiectelor muncii, si resurselor materiale, umane, energetice si informaionale n timp si
spaiu, lund n considerare particularitile proceselor tehnologice, particularitile
funcionale si constructive ale sistemelor de lucru, logistic, de msur si control, si, a
spaiului de producie existent .
Studiul organizrii fabricaiei se face din dou puncte de vedere:
a.spaial reprezentnd aspectul static al organizri ;
b. temporal reprezentnd aspectul dinamic al organizrii;
2. Detaliai factorii de influen ai organizrii fabricaiei
Exist o serie de factori care influeneaz organizarea fabricaiei. n funcie de natura
lor, acestia se pot grupa astfel:
a.factori materiali(dimensiuni de gabarit ale utilajelor, instalaiilor, dimensiunile mijloacelor de
transport)
b. factori umani (personalul productiv, prescripiile normelor de protecie a muncii)
c. factori temporali (duratele operaiilor de prelucrare, durata ciclului de fabricaie)
d. factori de servire( modul de utilizare a masinilorunelte, servirea cu materii prime)
e. factori economici se refer la totalul cheltuielilor de investiii ce vizeaz noua
amplasare.

3. Ce presupune organizarea spaial a fabricaiei?

Organizarea spaial a fabricaiei reprezinta dispunerea n spaiul de producie a masinilor,
utilajelor si altor elemente ce particip la realizarea procesului tehnologic, precum si stabilirea
legturilor ce exist ntre acestea, n funcie de tipul produciei si cerinele impuse de tehnologie.
4. Care sunt obiectivele organizrii spaiale a fabricaiei?
Obiectivele urmrite la amplasarea utilajelor:
Stabilirea unor circuite de fabricaie raionale, fr ntoarceri n flux si evitarea
ntreruperilor;
Realizarea unei circulaii optime a obiectelor muncii si a forei de munc n
procesul de producie traseele parcurse de obiectele muncii si fora de munc s fie minime
si s se realizeze la cele mai mici costuri;
Folosirea raional a spaiului. Amplasarea utilajelor trebuie s asigure necesarul
de spaiu desfsurrii n condiii optime procesului de producie. Ori de cte ori este posibil,
se recomand ca transportul s fie suspendat iar depozitarea s se fac pe vertical;
Realizarea unor produse de calitate. Locurile de munc care genereaz praf, gaze,
umiditate etc., se recomand a se amplasa separat, pentru a proteja alte locuri de munc care
ar putea fi afectate. Se recomand alegerea cu grij a mijloacelor de transport, pentru diverse
tipuri de produse, astfel evitndu-de deteriorarea acestora.
Economie de for de munc acolo unde este posibil, amplasarea trebuie s
permit efectuarea activitilor cu minim de for de munc (automatizare, mecanizare)
Organizarea ergonomic a locurilor de munc
Asigurarea unei anumite flexibiliti a sistemului de producie: capacitatea de a se
modifica usor. Amplasarea trebuie s ia n considerare politica de investiii a firmei astfel
nct s permit extinderea ulterioar.
5. Cum se determin necesarul de utilaje n cazul proceselor de producie la
care produsul finit se obine n urma unor operaii tehnologice succesive?
Prin utilaj de producie se nelege ansamblul masinilor, aparatelor, uneltelor si
echipamentelor accesorii destinate realizrii procesului de producie.
n vederea determinrii necesarului de utilaje trebuie cunoscute n prealabil urmtoarele
date:
- nomenclatorul de produse de fabricat;
- procesul tehnologic pentru executarea sarcinii de producie;
- cantitatea de produse din fiecare tip.
n cazul proceselor de producie la care produsul finit se obine n urma unor operaii
tehnologice succesive, se determin numrul utilajelor necesare executrii fiecrei operaii, lucru
exprimat prin relatia:
n

Q jt ij

N u=

T nec j
k inc = j=1
Td
Td

k inc

Unde:
Tnecj este timpul total necesar, [ore]
Qj = cantitatea anual de produse j de executat [buc];
tij = timpul de execuie al produsului j pe utilajul i [min];
kinc = gradul de ncrcare planificat al utilajului i;
Td - timpul disponibil pentru utilaj determinat de regimul de lucru adoptat n sistemul de
producie [ore].

6. Dai exemplu de metode folosite pentru dimensionarea suprafeelor de

producie.
Metode folosite pentru dimensionarea suprafeelor de
producie sunt:
*Dimensionarea suprafeelor pe baz de calcul analitic. Metoda presupune calculul detaliat al
suprafeei necesare pentru fiecare tip de utilaj si multiplicarea acestuia cu numrul utilajelor
existente din fiecare tip. De asemenea, se determin suprafaa necesar deplasrii personalului,
cilor de acces, depozitare etc. Prin
nsumare se obine suprafaa total necesar unitii de producie.
* Dimensionarea suprafeelor prin transpunere. Se porneste de la mrimea unei uniti de
producie care exist, similar ca profil, ajustnd suprafaa corespunztoare pentru noua unitate
economic. Metoda este rapid dar puin exact.
* Dimensionarea suprafeelor pe baza normativelor de utilizare a spaiului.Normativele de
suprafa se stabilesc pentru tipurile de suprafee care se repet la diferite uniti economice.
Aceste normative se stabilesc pe ramuri industriale, tipuri de tehnologii, tipuri de utilaje, activiti,
de montaj, birouri, ncperi social administrative etc.
7. Comentai metoda analitic de stabilire a suprafeei de producie.
Metoda presupune calculul detaliat al suprafeei necesare pentru fiecare tip de utilaj si
multiplicarea acestuia cu numrul utilajelor existente din fiecare tip. De asemenea, se
determin suprafaa necesar deplasrii personalului, cilor de acces, depozitare etc. Prin
nsumare se obine suprafaa total necesar unitii de producie.
Suprafaa util a unei masini-unelte este dat de:
-suprafa static - suprafaa ocupat efectiv de un utilaj.
-suprafa de gravitaie suprafaa necesar servirii locului de munc de ctre
operatorul uman si depozitrii diferitelor materiale la fiecare utilaj.
8. Ce este suprafaa de gravitaie?
Suprafaa util a unei masini-unelte este dat de:
-suprafa static - suprafaa ocupat efectiv de un utilaj.
-suprafa de gravitaie suprafaa necesar servirii locului de munc de ctre
operatorul uman si depozitrii diferitelor materiale la fiecare utilaj.
Aceast suprafa trebuie s-i asigure operatorului:
-efectuarea nestnjenit a tuturor miscrilor pentru deservirea utilajului;
-spaiul aferent depozitrii materialelor necesare locului de munc;
-spaiul necesar pentru reperele care au fost prelucrate si urmeaz a fi deplasate
la urmtorul loc de munc.
Relaia de calcul a Sg este:
2
S
Nl
Sg s
[ m ]
-unde Nl numrul laturilor din care se face servirea masinii.
9. Ce este suprafaa de evoluie a unui utilaj?
Suprafaa de evoluie este suprafaa destinat asigurrii deplasrii personalului si
efecturii transportului.
Relaia de calcul a suprafeei de evoluie este:
m2
Se Sg Ss k , [
]
Unde:
2
Se reprezint suprafaa de evoluie [ m ]

Sg - suprafaa de gravitaie [ m

Ss - suprafaa static [ m

K - coeficient care depinde de gabaritul mijloacelor de transport si al materialelor

transportate; K = 0,05 - 3. n cazul seciilor de producie mici
si mijlocii se adopt K = 2.
10. Cum se realizeaz n practic aprecierea folosirii suprafeelor?
Aprecierea folosirii suprafeelor se face cu ajutorul gradului de utilizare a suprafeei (Gu):
Gu = Sp / St *100
unde:
Sp : suprafaa de producie
St: suprafaa total a SP.
11. Enumerai modalitile de amplasare a utilajelor pe suprafaa de producie.
Prin amplasarea utilajelor se stabilesc poziiile exacte ale utilajelor si locurilor de
depozitare pe suprafaa de producie destinat. O amplasare raional trebuie s respecte legea de
baz a organizrii fluxurilor de fabricaie: amplasarea tuturor unitilor de producie s se fac n
concordan cu succesiunea operaiilor procesului de producie adoptat.
n funcie de tipul produciei, pe suprafaa de producie amplasarea utilajelor poate fi
fcut n trei moduri:
1. Dup caracterul preponderent al manoperei utilajele se dispun pe grupe de
acelasi tip, numrul din fiecare grup putnd fi diferit de la o grup la alta. Acest tip de amplasare
este caracteristic sistemelor cu producie de unicate si serie mic.
2. Dup succesiunea operaiilor tehnologice caracteristic acestei forme de amplasare este
dispunerea utilajelor unul dup altul pe suprafaa de producie, n funcie detehnologia de
execuie. Aceast form de dispunere este caracteristic sistemelor cu producie de mas sau serie
mare.
3. Amplasarea mixt presupune o combinaie a celor dou tipuri prezentate anterior. Amplasarea
mixt este caracteristic sistemelor de producie care lucreaz n condiii de serie.
12. Explicai cum se amplaseaz utilajele innd seama de caracterul
preponderent al manoperei.
n funcie de tipul produciei, pe suprafaa de producie amplasarea utilajelor poate fi
fcut dup caracterul preponderent al manoperei unde utilajele se dispun pe grupe de
acelasi tip, numrul din fiecare grup putnd fi diferit de la o grup la alta. Succesiunea
dispunerii acestor grupe pe suprafaa de producie este dat de manopera predominant, de
succesiunea operaiilor tehnologice de principiu ce se efectueaz la majoritatea reperelor.Acest tip
de amplasare este caracteristic sistemelor cu producie de unicate si serie mic.
Exemplu: dac ntr-o secie majoritatea reperelor sunt piese de revoluie manopera
predominant va fi de strunjire. Urmare acestui fapt, succesiunea grupelor de
utilaje poate fi: masini de debitat, strunguri, freze, masini de gurit, masini de 70
rectificat.

CURS 6
1.Ce nelegei prin organizarea temporal a fabricaiei?
Organizarea temporal a fabricaiei se concretizeaz n organizarea miscrii obiectelor
muncii n cadrul sistemului de fabricaie.
Obiectivele organizrii fabricaiei din punct de vedere al desfsurrii lor n timp sunt:
1. Reducerea duratei ciclurilor de fabricaie;
2. Desfsurarea continu a proceselor;

3. Evitarea ntreruperilor n funcionarea utilajelor si a perioadelor de asteptare

ale obiectelor muncii.
Realizarea acestor obiective este posibil prin luarea n considerare a urmtoarelor
principii:
- principiul continuitii;
- principiul paralelismului.
2. Care sunt principiile care stau la baza organizrii temporale a
fluxurilor de fabricaie?
Principiile care stau la baza organizrii temporale a fluxurilor de fabricaie sunt:
- principiul continuitii;
- principiul paralelismului.
Principiul continuitii presupune desfsurarea continu, fr ntreruperi a fabricaiei
unui produs, prin reducerea la minim (sau chiar eliminarea) a tuturor ntreruperilor.
Principiul paralelismului presupune abordarea simultan a ct mai multe faze ale
procesului de producie. Principiul se refer la lucrul la mai multe locuri de munc n
paralel, concomitent asupra diferitelor pri ale produsului.
3. Detaliai cele trei modaliti de trecere a reperelor de la o operaie la
alta n ipoteza aplicrii principiului paralelismului.
Principiul paralelismului presupune abordarea simultan a ct mai multe faze ale
procesului de producie. Principiul se refer la lucrul la mai multe locuri de munc n
paralel, concomitent asupra diferitelor pri ale produsului.
n practic aplicarea principiului paralelismului s-a concretizat n
trei modaliti de trecere a reperelor de la o operaie la alta:
a. Trecere succesiv: specific produciei individual si serie mic, se caracterizeaz
prin faptul c reperele circul pe loturi.Trecerea la operaia urmtoare se face imediat ce ntregul
lot a fost prelucrat la operaia anterioar.
Relatie de calcul:
n

Dcs =n p ( t 1+t 2+..+tn )=n p *

ti
i=1

unde:
np: numrul de piese din lot (buc);
ti timpul necesar realizrii operaiei i.
b. Trecerea paralel: trecerea fiecrui reper la operaia urmtoare se face ndat ce sa
realizat precedenta. Transmiterea obiectelor muncii se face fr ntrerupere de la o operaie la alta,
determinnd desfsurarea n paralel a proceselor tehnologice aferente fiecrei piese din lot. Nu se
mai asteapt execuia ntregului lot la operaia anterioar.
n

Dcs = t i + ( n p1 ) ( t i ) max
i=1

unde: tmax: timpul de execuie al operaiei principale (cu durat cea mai mare)
c. Trecerea succesiv-paralel: reperele circul att bucat cu bucat ct si pe loturi
mici. Alegerea unei modaliti de circulaie depinde de mrimile timpilor de execuie a celor dou
operaii din succesiune.
4. Ce nelegei prin ciclu de fabricaie?
Ciclul de fabricaie reprezint totalitatea operaiilor ce se realizeaz pentru transformarea
semifabricatului n pies finit;

5. Definii durata ciclului de fabricaie.

Durata ciclului de productie reprezibta intervalul de timp necesar obtinerii unui produs finit, din
momentul intrarii in fabricatie a materiei prime si pana la efectuarea controluluifinal de calitate si
depozitarea produsului.
6. Explicai conceptul form de organizare.
Forma de organizare este un concept tehnico-economic ce reuneste modaliti
concrete de amenajare a spaiului de producie, de circulaie a fluxurilor materiale, umane,
informaionale, capabile s realizeze n condiii de eficien o sarcin de producie specific
sistemului de fabricaie.
7. Care sunt principalele caracteristici ale formei de organizare cu
poziie fix a produsului?
Principalele caracteristici ale formei de organizare cu
poziie fix a produsului sunt:
Specific produciei individuale, serie mic a unor produse complexe, de gabarit foarte
mare, cum sunt: turbine, nave etc.
Produsele au o poziie fix n hala de producie. Toate elementele necesare prelucrrilor:
masini, materiale, scule etc., sunt aduse de ctre operatorii umani la locul de execuie;
n cazul fabricrii mai multor produse succesiunea operaiilor tehnologice de la un produs
la altul este asigurat prin deplasarea muncitorilor; tehnologia folosit presupune un grad
ridicat de concentrare a operaiilor tehnologice;
Calificare nalt a forei de munc;
Masinile si echipamentul necesar fabricaiei este universal;
Normele de timp sunt dificil de stabilit cu exactitate, de obicei sunt acoperitoare. Timpii
neproductivi, n schimb, au ponderea cea mai important n total timp de munc;
Ciclurile de fabricaie sunt lungi, costurile sunt mari si productivitatea muncii destul de
sczut;
Exist stocuri mari de producie neterminat, gestiunea stocurilor fcndu-se prin metode
tradiionale, ordonanarea activitilor se face utiliznd graficul Gantt.
8. Enumerai formele de organizare dup principiul specializrii
tehnologice
Organizarea fabricaiei dup principiul specializrii tehnologice este specific
produciei de serie, n care, produsele difer constructiv si tehnologic.
Dup principiul specializrii tehnologice, n practic, se ntlnesc urmtoarele forme
specifice de organizare:
Atelierul
Forma de organizare bazat pe tehnologia de grup
Forma de organizare celular a fabricaiei
Forma de organizare bazat pe sisteme flexibile de fabricaie.
9. Care sunt diferenele dintre formele de organizare bazate pe
tehnologia de grup si forme de organizare celular a fabricaiei?
10. Explicai de ce atelierul este cea mai utilizat form de organizare n
cazul produciei de serie si unicate.
Atelierul este forma specific de organizare n cazul produciei de serie mic si chiar mijlocie.
Pentru cresterea eficienei prelucrrilor, produsele ce urmeaz a fi prelucrate se grupeaz n clase
de produse cu tehnologii asemntoare. Numele clasei de produse, uneori, d numele atelierului:

se ntlnesc atelierul de piese de revoluie, de carcase etc. Amplasarea masinilor se face pe grupe
omogene. Succesiunea grupelor de masini pe suprafaa de producie este dat de caracterul
preponderent al manoperei.
Mijloacele de producie utilizate sunt universale.
Durata ciclului de fabricaie este destul de mare, datorit timpilor ajuttori, celor de pregtirencheiere, timpului afectat transportului interoperaional. Diminuarea acestor categorii de timp se
poate face prin mrirea loturilor de fabricaie si grad mare de concentrare a operaiilor.
Aceast form de organizare presupune circulaia succesiv a reperelor. Datorit
dispunerii utilajelor pe grupe de acelasi tip, exist stocuri mari de producie neterminat,
gestiunea acestora fcndu-se clasic, manual. Programarea produciei este dificil de realizat,
fcndu-se n majoritatea cazurilor prin metode empirice, manuale, care de multe ori conduc la
situaii de ncrcare neadecvat a utilajelor. Datorit complexitii si diversitii reperelor, fora de
munc este divers calificat, nivelul poliservirii fiind foarte slab.
Concluzie: Execuia produselor n cazul acestei forme de organizare este costisitoare
si puin eficient. Dar, este singura form de organizare pentru realizarea unor produse n condiii
de serie mic si uneori, mijlocie.