Sts Consultant J: Stim cu tot ct problema real nu varsta noastra, ci daca putem sau nu putem adauga valoare organizatiel clientului, Ar trebui sii ne judece in functie de cvea ce produce, Daca im adaugim valoare, ar trebui sa renunte la noi, indiferent de varsta noastr, ‘Manager: Poate chiar asta ar trebui sale spunem, fn ambele exemple, consultantii si managerii hn- creazd cu adevarat, invaja Iueruri despre dinamica propriului grup si rezolva o serie de probleme gene- rice ale relatiilor elient-consultant. Lucrurile pe care le affa i vor ajuta sa actioneze cu o eficacitate spori ta in vitor, atat la nivel individual, cat gi ca echipa, Nu este vorba doar despre solutionarea problemelor, ci despre injelegerea aprofundati si corespunzitoa re a rohului lor, ca membri ai organizatiei. Ei pun bazele unei perfectionari cu adevarat continue. Ei invata sa invete ‘Aticolpublicat iil in mai 1991, 202 Cat de (ne)etic sunteti? ‘de Mahorin 8 Banal Mox H. Bazerman si Dolly hugh a CALIFICAT! CU ADEVARAT SAU FALS utmatoarea abir- matie: Sunt un manager etic’. Dacd ati rdspuns adevdrat, trebuie 98 va comu- nicdm un adevar incomod: probabil e& au aveti drep- “tate. Cei mai multi dintre noi eredem ca suntem etic ~ Gi.obiectivis Ne inchipuim cd suntem buni decidenti, " @8 putem evalua in mod obiectiv un candidat la un “Tor de munet sau wn contract sic putem ajunge la ‘© conchuzie corecta si rationala, in beneficial nostra sal organizatiei noastre, Mai bine de doua decenti de cereetari ne araté e8, in realitate, cei mai mulfi din- tre noi nu ne ridicdm la inslyimea perceptilor despre propria persoana. Suntem ingelati de ceca ce David ‘Armor, psiholog la Yale, numesteihiziaobicctvitail, senzatia ca suntem lipsiti de subiectivitatea pe care fo recunoastem atat de rapid la ali, Mai mult, aceste subiectivitatiincongtiente sau implicite ne pot con- trazice convingerileexplicite si constiente, Putem cre- de cu tarie i convingere ca rasa unui candidat la un Joc de munca nu ne influenteaza decizia ce angajare sau cd suntem imuni la conflctele de interese, ins cercetarile psthologice demonsizeaza in mod. con- Sant cf evista situatil inconstiente gi neintenjionate de patnire. Prevalenta acestorsituatit sugereazA cd 203BANA, BAZERMAN SLCHUGH inclusiv persoanele cu cele mai bute intentii las gandurile si sentimentele inconstiente s4 le influen teze decizille aparent obiective, Aceste analize defec ‘tuoase sunt problematice din punet de vedere etic $1 submineaza activitatea fundamental a managerilor, aceea de a recruta i a pistra langi ei persoane de- osebit de talentate, de a mari performangele angaja- tilor si echipelor si de a colabora in mod eficient cu partenerii, Prezentul articol analizeaza patru surse interde- pendente ale unui proces decizional neetic neinten- tionat: forme implicite de prejudecata, subiectivitate In favoarea propriului grup, conflicte de interese gi tendinta de arogare a unor merite necuvenite, Piind- cd nu suntem constienti de aceste surse de subiecti- vitate, se intampla des ca ele si nui poata remediate Penalizandwi pe angajati pentru deciaiile lor defici- tare. De asemenea, angajatii nu vor putea fi corectati printr-o instruire conventionala in materie de etica, i printr-un nou tip de vigilenta, Pentru inceput, tre buie abandonata ideea ca atitudinile noastre cons! ente reprezinta intotdeauna cea ce credem noi. In paginile urmatoare, vom prezenta strategit care ii pot ajuta pe manager’ si recunoasca aceste subiectivit patrunzatoare, corozive, neconstientizate gi sa le re- dducé immpactul Prejudecati implicite: subiectivitati datorate unor convingeri neconstientizate Majoritatea oamenilor care gandese limpede in- cearca si ii judece pe alfii in functie de propriile me. rite, insa cercetarile noastre arata ci, de multe ori, ‘camenil judeca in functie de stereotipuri gi atitudint neconstientizate sau prejudecati implicite". Motivul 204 ‘chr DE(Nejeric suNTET Ste un manager? Manatee et spone probe Caspar” den ec aoa re Pentru care prejudecatile implicite sunt atat de eo- mune gi de persistente este acela c& ele sunt inra inate in mecanica fundamentala a gindirit. Invayam ined de la inceput s& asociem lucrurile care, de regu 13, apar impreuna $i ne asteptm ca ele sa coexiste jn mod inevitabil: tunetul gi ploaia, de exemplu, sau pairul cdrunt si batranejea. Competenta de a percepe side a invaja din asocieri este, deseori, foarte util. Desigur, asocierile noastre reflecta doar un ade- var aproximativ si sunt rareori aplicabile in toate si- tuafile. Ploaia nu insofeste intotdeauina tunetul, iar ‘amenii tineri pot incarunti gi ei. Totugi, finde fa 205BANA, BAZERMAN 51 CHUGH Are (welevicsuNTET? eas ‘lec conta Sova de one eh we dserminores cor eare Senter de dumneons Compania curmenous te se: Ta sestectou' ectemiate ce “maton our oe subecvate fassisniny nin ect a eb ee soporte dc ar fer grime reject imp ‘uturorsealor ngs cr Jusecron pe za vnorstereons _acomandh plete pe post- tebe anja care, pate ma ur iconstnte, a a mere crest mers, term postales fvorts ‘rou unarimagincae asocixa 4 ve erupu deities incompstets Eagerare messlar opel Ci ih scare pent pesca alu na consicertn peste ele sraceeptenee cis 3. ese. Dr dad faces metry unos aaa! bec Sin Shane ecipe rede cd propria ne de vedere consent pote. “onrpeyeete ces impor: face ir ebietbe- Prin or at fareincepeo cread cd ary soto de mite os8 aay mg te reba, und lanorim penn ino anid para wane colbert seen alte ‘otodatd est er nemo fvomtiem a nvelel supa ey pe ana tlt, ere ‘Acerdarea favor nor pepo demons finde ve sit senkciatereiintomen shape ccem in mod automat astfel de asocieri pentru a ne putea organiza lumea, incepem si avem incredere in ele, iar ele ne pot face ingela atunci cand asocierile nu sunt eXacte gi nu se aliniaza agteptarilor noastre, Fiindea prejudecaile implicite se datoreaza ten- intel obignuite gi inconstiente de a face asocieri, ele sunt diferite de formele constiente de prejudecata, precum rasismul sau sexisml. Aceasta diferenta ex plied motivul pentru care oamenii care nu att niciun fel de prejudecati constiente pot fi, totusi, subiectivi ‘i pot actiona in consecinta. Daca este expusa unor imagini care asociaza persoanele de culoare cu. vio- lenta, le infitiseaza pe femei ca obiecte sexuale, st 206 comrcaaresbicotsth pereveanadae damnanciert Penavaracidesn cape sit Sinha tigen perry gant rereiecapumicarclerpu Tease rr omnes ome ra ete matane surest gear at Se meee ‘move sec Fc andar dei eg (euldesmomeingictsfssces ui aciates iu dearer pmebtharere) Osc es- sae ape un tft cpp operpubeciein cota ce pry et pox we ma cepile ‘er ws ce : Se cocamamsenntced Saari tea ile etme dan dc Scavtoninnero tips oh a Seemcone ar nee oe ono lea le Segura at eid ‘inna erator dele deri nomad ers ese, rch Girdissinnceresuaee aelepemt wopetior ob 8 (ede lreuersninbaduntes: ean acetates Capes oer Neteninepacare rae an dach sp Rotten, mgt areingatcompaiecurnennss: chavs cop ach BA ‘ee cecr mets sprove basa fem? Dac sts ‘Su opontalgi Factors! sou? Vesa ct eld tan terete Socata, fuer sobette rth gereazi c& persoanele cu dizabilitati sunt deficiente din punct de vedere psihie gi ed cei siraci sunt lenesi, chiar gi persoana cea mai obiectiva in mod constient va face asocieri subiective. Aceste asocieri se mani- festa pretutindeni, inclusiv la locul de munca. La inceputul anilor 1990, Tony Greenwald, pro- {esor de psihologie la Universitatea din Washington, a dezvoltat un instrument experimental numit testul de asociere implicit (TAl) pentru a studia subiec- Livitates inconstienta. O versiune computerizata a testului le cere subiectilor sa clasifice rapid cuvin- te si imagini drept ,bune” sau ,rele”. Folosind 0 tas- tatura, subiectii trebuie sit facd, in eateva secunde, 207