dffffffffffffffhttp://www.wattpad.

com/32606014asdaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
caracterizarea-lui-harap-alb http://www.wattpad.com/32606014-caracterizarea-lui-harap-albO prima
trasatura a basmului cult o reprezinta existenta unui autor cunoascut: Ion Creanga .Spre deosebire
de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinareanaratiunii cu
dialogul si descrierea, conform lui Tudor Vianu: Creanga topeste povestirea in dialog .
Actiunea se realizeaza pe momentele subiectului, respectandu-se si tiparul narativ
caracteristic basmului cult, inspirat din basmul popular. Expozitiunea, starea de echilibru, incepe cu
cei doi frati: craiul si imparatul Verde, care la un moment dat s-au despartit, fiecare fiind la capete
opuse ale lumii. Intr-o zi, Verde imparat ii cere fratelui sau sa-i trimita un fiu, el crescand doar fete;
se evidentiaza motivul imparatuluifaraurmasi. Acesta isianunta fii si fiul cel mare se hotaraste sa
mearga. Ca sa-i testeze vitejia, Craiul se imbracaintr-un urs, si ilasteapta la un
pod.Ursulsimbolizeaza masculinitatea, puterea barbateasca. Fiul se sperie si se intoarce, apoi
incearca si fiul mijlociu si acesta speriindu-se. Mezinul se hotaraste sa incerce si el, chiar daca tatal
lui nu il crede in stare, avand loc un conflict exterior intre mezin si crai, iesind in evidenta
sensibilitatea feciorului candincepe sa planga. Acesta este personajul principal, protagonist,
tridimensional,parcurgand trei dimensiuni sociale: fiu de crai, slujitor si imparat, eponim si rotund,
acesta evoluand pe tot parcursul actiunii, superioritatea sa fiind un motiv al temei basmului. El
totusi se incumeta, fiind scos in evidenta motivul hainelor si armelor tatalui sau specific basmului, si
calul tatalui sau(personaj adjuvant si pedagog rezervat), care s-a transformat dintr-o ghijoaga
intr-un armasar superb. Mezinul este caracterizat in mod indirect prin vorbele sale :Ghijoaca
uricioasa, ce esti, in toti caii tocmai tu te-ai gasit sa manancijaratic?, rezultant ca este
superstitios.Ajunsi la podsemnificand trecerea de la starea omeneasca la cea supranaturala,
specific oricareicalatoriiiinitiatice;tatal sare sa-l sperie, dar mezinul sare sa-l doboare, reiesind
curajul de care are parte. Craiul , uimit de vitejia lui, ii a binecuvantarea si ilavertizeaza cu privire la
Span si la Ros Imparat.
Intriga ,incalcareainterdictiei , prezinta calatoria sa prin padurea labirint,
semnificandinconstientul datorita intunecimii , in mijlocul careia el trebuie sa descopere drumul
care duce spre palat, unde se intalneste cu omul Span,personaj antagonist, raufacatorul, care
ilpacaleste sa coboare intr-ofantana; si aceasta semnificand locul misterios al nasterii sau a
renasterii eroului, e asemanata si cu sfanta taina a botezului deoarece a intrat ca un fiu de crai si a
iesit ca un sclav. Spanulilameninta cu moartea pe mezin, pentru a-i spune cine este si unde se
indreapta. Omul ii da numele de Harap-Alb , facand schimb de identitati. Conflictul major in
aceastacreatie este cel dintre Arap-alb si Span, adica dintre bine si rau, conturandu-se astfel tema
basmului.Spnul i da numele de Harap-Alb, care-1 va sluji cu credinta, respectndu-si
juramntulfacut. ca va fi sluga supusa a spnului, care se va da drept nepotul mparatului si ca va
pastra taina "pna cnd va muri si iar va nvia", anticipnd astfel finalul basmului. Din aceasta
proba rezulta o alta tresatura de caracter al personajul principal, adica loialitatea, dar si naivitatea
si neascultarea, incalcand sfatul dat de tatal sau.
Desfasurareaactiunii, incercarea de refacere a echilibrului, ncepe odata cu sosirea la palatul
mparatului Verde, unde Spnul se da drept nepotul sau si, nfumurat peste masura, l trimite pe
Harap-Alb sa stea la grajduri, sa aiba grija de calul lui. Fetele imparatului simt ca ceva este in
neregula cu asa-zisul fiu de crai.Spanulil pune la trei incercari pe HA, ajutat fiind de Sf.
Duminica( care-l ajutase si la proba podului),care ilcaracterizeaza direct esti mai slab dacat o
femeie, : sa-i aducasalati din gradina ursului, sa-i aduca pielea unui cerb cu pietre pretioase , iar a
treia fiind sa-i aduca fata imparatului Ros. Neavand de ales, HA porneste in calatorie, in care
isidemonstreazabunatatea , salvandniste albine si furnici, acestea dandu-i cate o aripa si ele
caracterizandu-l direct pentru ca estiasa de bun si te-ai ostenit de ne-ai facutadapost.El intalneste
pe Gerila o dihanie de om ce avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase, Setila, Ochila
o schimonositura de om avea in frunte numai un ochi, Pasari-LatiLungila, Ochila. Tussase ajung la
Ros Imparat, care ii supune la alte incercari. Prima data ii culca intr-o casa de ararma, sub care
este un foc. Ei trec de aceasta proba cu ajutorul lui Gerila. A doua proba a fost pusi la un ospat
pantagruelic, trecand si de aceasta proba cu ajutorului lui Setila si Flamanzila. A treia proba a fost
sa separe boabele de mac si de nisip dintr-o gramada, ajuntati de furnici. A patra proba a fost s-o
pazeasca pe fata de imparat, peste noapte. La miezul noptii aceasta se prefacuintr-o pasare, dar

Ochila o vazu si Pasari-Lati-Lungila o prinsera. Ultima proba data de imparat a fost ca HA sa

ghiceasca care dintre, printesa si falsa printesa este cea adevarata. El cu ajutorul albinelor o
descoperii, dar aceasta il mai supuse la o proba: calul sau sa se intreaca cu turturica ei ca sa-i
aduca apa vie, apa moarta si 3 smicele de mar. Calul reuseste sa ajunga primul, iar HA si Fata
pleaca spre Imparatul verde. Pe tot parcursul desfasurarii diegezei, motivul probelor se evidentiaza
cel mai bine.
Punctul culminant constituie momentul cand ajung la palat. Cand o vede, Spanul se repede so imbratiseze, dar aceasta ilimpinge, spunand ca HA este adevaratul nepot. Spanul furios ii taie
capul lui HA, iar caLul il ia de cap pe ucigas si ridica in cer, dandu-i drumu, facandu-se pulbere.
In deznodamant ,refacerea echilibrului, reiese trasatura de caracter dominanta a mezinului:
maturitatea, reunindu-se toate calitatile sale dobandite pe parcursul calatorie: vrednicie,
intelepciune, curaj, rabdare, altruism, sociabilitate; el a ajuns la apogeul dezvoltarii. Acest moment
al subiectului descrie cum fata ii pune capul la loc, inconjuradu-i gatul de 3 ori cu cele 3 surcele si ii
toarna apa moarta si apa vie si el invie. La sfarsit reiese motivul casatoriei si al recompensei
mezinului, care subliniaza tema luptei dintre bine si rau.