PROCESUL EPIDEMIOLOGIC TUBERCULOS

Epidemiologie (epi=despre, demos=populatie,

logos=stiinta)- stiinta ce permite studierea frecventei bolilor in
diverse grupe de populatie, urmarirea evolutiei si emiterea de
ipoteze privind etiologia si prevenirea bolilor respective
(Roquette, Schwartz 1970).
Proces epidemiologic
proces complex de extindere a unei infectii in masa
populatiei umane;
presupune existenta a trei elemente obligatorii:
izvorul (sursa) de contaminare;
caile de transmitere a infectiei;
organismul sau terenul receptiv
surse contaminatoare

infectati

bolnavi(surse)

I. Bolnavii cu tuberculoza respiratorie

bolnavi eliminatori de bacili decelati prin microscopie (M+);urgente epidemiologice
bolnavi eliminatori de bacili decelabili exclusiv la cultura (M-; C+);
bolnavi care nu elimina bacili decelabili in sputa (M-; C-)
Bolnavii cu M+ contamineaza de 3-4 ori mai frecvent fata de cei cu M-; C+.
Gradul de contagiozitate depinde de tipul leziunilor pulmonare:
din leziunile cavitare se elimina 106-108 germeni/24h.
din leziunile infiltrativ ulcerate se elimina 104-105 germeni/24h.
Riscul de contaminare scade dupa instituirea chimioterapiei specifice.

II. Bolnavii cu tuberculoza extrarespiratorie

Forme active, deschise sau fistulizate:

- tuberculoza uro-genitala;
- tuberculoza ganglionara periferica;
- tuberculoza osteoarticulara;
- tuberculoza cutanata.

Surse cu importanta secundara:

- prevalenta scazuta a acestor forme de

boala;
- paucibacilaritatea lezionala.

Animalele tuberculoase
bovidele bolnave ( mastite tuberculoase)
-surse de infectie cu bacili bovini;
-infectare prin laptele contaminat;
-incidenta si prevalenta infectiilor cu bacili bovini variaza cu
teritoriul, riscul de expunere si grupa de varsta;
-tuberculoza cu bacili bovini apare cu frecventa mai mare la
copilul mic, si cu localizare preponderent extrarespiratorie .
-frecventa tuberculozei cu bacili de tip bovin a scazut la circa 2% de
imbolnaviri tuberculoase.
Pentru micobacteriile atipice, rezervorul natural este cel hidroteluric;
unele animale, pasari, pesti si insecte parazitate prin dejectele
lor reinfecteaza solul;
micobacteriile atipice nu se transmit interuman.

Prevalenta surselor de infectie tuberculoasa

= numarul total de bolnavi eliminatori de bacili tuberculosi cunoscuti dintr-un
teritoriu raportat la 100.000 de locuitori.
permite impartirea populatiei globului in 3 grupe:
tari cu endemie tuberculoasa scazuta: prevalenta surselor 10-20/100.000
(America de Nord, Europa de Vest);
tari cu endemie tuberculoasa medie spre severa: prevalenta surselor 30-90/100.000
(Europa de Est);
tari cu endemie grava: prevalenta surselor peste 100-150/100.000 (Africa,
Asia de Sud-Est).

Densitatea surselor de infectie tuberculoasa

= numarul de surse pe 100 Km2.
imparte statele lumii in 3 grupe:
state cu 1-10 surse/km2 (Europa, America de Nord);
state cu 15-20 surse pe km2 (Europa de Est, Romania, etc);
state cu 20-100 surse pe km2 (Asia de Sud-Est, Africa).

Frecventa mare a contaminarilor si imbolnavirilor de tuberculoza in

marile aglomeratii urbane.
Gradul de infectivitate a surselor depinde de:
numarul de bacili eliminati in unitatea de timp;
virulenta si patogenitatea germenilor eliminati;
durata si continuitatea eliminarii.

Indicele de contagiozitate al surselor infectante depinde de:

intimitatea contactului sursa/contacti.
masurile antiepidemice specifice din focarul tuberculos.

Potentialul de difuziune al infectiei tuberculoase depinde de

caracteristicile surselor de infectie:

prevalenta;
densitatea;
gradul de infectivitate;
indicele de contagiozitate.

Surse de infectie cu caracter particular:

bolnavi cu leziuni discrete, paucibacilare;
batranii (bunicii) de peste 60 de ani cu forme oligo-simptomatice de
boala;
sursele cu germeni rezistenti la medicamentele antibacilare;

Calea aerogena (90% din cazuri)

Mecanisme:
inhalarea picaturilor de sputa bacilifera;
inhalarea de nucleosoli;
inhalarea particulelor de praf bacilifer( bacilii isi mentin virulenta 8-20
de zile;
Riley in experimentul de la Baltimore (1957-1961) a demonstrat calea
aerogena de transmitere a bacililor tuberculosi.
Infectia aerogena se face de regula cu micobacterii de tip uman si mai
putin cu cele de tin bovin eliminate prin fecale, urina, lapte si atasate de
particulele de praf (Veissfeiler).
Infectia incrucisata de la om la animal.

Calea digestiva (enterogena)

mai putin importanta;
consta in traversarea mucoasei intestinale, a germenilor ajunsi in tubul
digestiv prin alimente contaminate;
necesita prezenta unei cantitati mari de germeni (doza infectanta de
3000 de ori mai mare decat infectia pe cale aerogena);
alimentele implicate:
-lapte nefiert provenit de la vaci cu mamite tuberculoase;
-preparate din lapte proaspat (unt, smantana, branza);
-carnea animalelor bolnave.
Calea prin mucoase (faringe, amigdale, nas, conjunctive) este foarte rar.

Calea transplacentara
cu totul exceptionala;
mecanisme:

difuziune hematogena;
deschiderea unui folicul cazeificat in circulatia fetala;
trecerea transplacentara a germenilor;
inhalarea sau deglutitia de lichid amniotic bogat in bacili Koch.

Porti de intrare ale infectiei tuberculoase

mucoasa cailor aeriene: transmiterea aeriana;
mucoasa intestinala: transmiterea enterogena;
tegument, conjunctive: foarte rar;
calea genitala, placentara: foarte rar.

 a treia veriga a procesului epidemiologic tuberculos;

totalitatea indivizilor care venind in contact cu o sursa de infectie pot dezvolta o
infectie latenta sau o imbolnavire manifesta clinic;
omul are receptivitate mare pentru micobacteriile patogene;
receptivitate scazuta a omului pentru micobacteriile atipice;
rezistenta naturala este conditionata de factori genetici, varsta si de
magnitudinea infectiei.
Factori favorizanti ai infectiei tuberculoase:
- sursa infectanta (severitatea sursei, densitatea surselor);
- conditiile de mediu;
- organismul gazda;
- intimitatea si durata contactului.
Razele ultraviolete sterilizeaza aerul contaminat; simpla aerisire a unei
camere este foarte eficienta.
Persoanele in contact intim si constant cu un eliminator de bacili au un risc
mai mare de a fi infectate decat cei cu un contact ocazional.
Contactul cu o sursa contaminatoare pe o durata mare
risc mare de
infectie
Un bolnav contagios netratat infecteaza anual 7-14 persoane.

Conditiile de mediu

Cadrul ecologic al omului: suma tuturor factorilor fizici,

chimici, biologici si sociali ce exercita efecte apreciabile
asupra sanatatii si bunei stari a fiintei umane sau a
colectivitatilor.
Conditiile de viata si munca deficitare imprima un grad mai mare de
raspandire a infectiei tuberculoase.
Standardul economic scazut influenteaza nefavorabil endemia
tuberculoasa.
Alimentatia influenteaza rezistenta organismului fata de infectii.
Factori ce favorizeaza trecerea infectiei latente tuberculoase in forme de
boala clinic manifeste:
subalimentatia;
carentele specifice (hipovitaminoze, aport scazut de proteine);
dezechilibre metabolice: diabetul zaharat

Conditiile de locuit

Locuinte supraaglomerate, insalubre permit raspandirea

tuberculozei prin:
favorizarea infectiei tuberculoase;
scaderea rezistentei nespecifice a organismului;
Standardul igienico-sanitar al populatiei

,, Exista un cerc vicios intre mizerie, starea culturala si sanitara a populatiei.

(V. Babes)
Migratia populatiei dintr-o tara in alta, factor economico-demografic
cu rol favorabil in raspandirea tuberculozei.
prin:

Alcoolismul cronic

factor important de raspandire a tuberculozei

conditii mizere(promiscuitate, subalimentatie, indisciplina, etc)

alterari metabolice cu perturbari ale apararii imune.
Alcoolismul cronic determina:
evolutie nefavorabila a bolii tuberculoase;
esec terapeutic;
risc de recidiva

Factori psiho-sociali
sunt determinati de conditiile de existenta materiala;
stresul psihic duce la slbirea capacitati de aparare a organismului;
la barbati stresul psihic apare in legatura cu profesiunea iar la femei
apare in legatura cu anumite stari afective;
stresul psihic asociat cu stresul toxicomanilor sau cu consumul
exagerat de droguri, tranchilizante sau psihotrope accentueaza
scaderea rezistentei la tuberculoza;
influenteaza aplicarea masurilor antituberculoase;
razboaiele mondiale, civile, revolutiile acumuleaza toate conditiile de
raspandire a bolii (subalimentatie, supraaglomeratie, igiena
deficitara, tensiune psihica, populatii imigrante);
perioadele de razboaie inmultesc si formele grave si decesele prin
tuberculoza.