ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA MERCEOLOGIE SI COMERT

Gndirea Economic n Evul

Mediu

Referat la Istoria
Gindirii Economice
al studentei gr.MercC
-141,
secia frecvena de zi
Iziumov Ecaterina

Consultant tiinific:
Simion ROCA,
doctor n filosofie,
confereniar universitar

Ciinu, 2014

CUPRINS
Introducere ........................................................................
............................... 3
I.Gindirea economic in evul
mediu.........................................................4
II.Reprezentanti ..................................................................
..........................9
Concluzii.............................................................................
................................17
Bibliografie..........................................................................
..................................18

ntroducere
Istoria gindirii economice analizeaza diferite conceptii,teorii,ideologii si
doctrine care reflecta in chip diferit,nuanat sau direct partinic aceea i realitate
economica , ea mai studiaza i influiena vieii economice ,care au dus la
progresulrespectiv al societii
Istoria gndirii economice fixeaz i evideniaz elemente,aspect importante,
progresiste, care au influienatavolutia ideilor economice.
Preocupari de cunoastere a vietii economice din societate au existat cu multe
milenii inainte de constituirea unei stiinte economice propriu-zise, care a avut loc
in epoca moderna (sec. XVI1-XIX). Primele reflecii despre viaa economic n
general au aprut cu mii de ani naintea lui Hristos.Exista doua criterii de
periodizare a gindirii economice: Istoricitarii i compatibilitii
In perioada Istoricitatii Se pot distinge patru mari perioade ale istoriei mondiale a
gindirii economice si anume:

gindirea economica din antichitate (mileniile II i. Chr.- mijlocui mileniului I

d. Chr.)

din evul mediu (mijlocul mileniului I - mijlocul mileniului II d. Chr.),

perioada prestiintific care e din atichitate sex XVI(J.A. Schumpeter),

din epoca moderna (sec.XVl-XlX) si

din epoca contemporana (sec.XX).

Iar cea a compatibilitatii se divide in:
stiintific din sec XVII prezent. (K. Marx)

Menirea gndirii economice este sa evidentieze caile si metodele utilizate pentru

imbunatairea
sau
ridicarea
calitativa
a
ntregii
activiti

I.Gndirea economic in evul mediu

Dup gndirea antic o bun bucat de vreme evoluia ideilor economice a fost
relativ lent, chiar steril dup unele opinii. Evul Mediu a fost reprezentat din
punct de vedere a gndirii economice de Toma DAquino, Tomas Mntzer. Ideile
economice din aceast perioad au fost marcate de semnificaia i importana
ideilor religioase n societatea vremii.
Ideile economice medieval au un pronuntat character scholastic,bazat pe principia
de moral crestin.
In aceasta perioad se instaleaz dominaia politic i economic a clasei
feudale. O dat cu accentuarea stratificrii sociale, concomitent cu stabilirea unui
anumit statut al acestor clase fundamentale ale societii - clasa feudalilor, iobagii
i a ranilor liberi - are loc o cretere a importanei bisericii i a doctrinei cretine.
Biserica crestina urmarea o evolutie de ordin moral, dar razbat si idei de natura
economica cum ar fi: condamnarea comertului mare, camatariei, a luxului si
profitului exagerat, castigul trebuia sa rezulte din munca si nu din manevrarea
banilor, insa odata cu dezvoltarea economica este acceptata si ideea de credit
banesc, care implica un mivel destul de ridicat al dobanzilor. Banii sunt priviti ca si
instrumente ale circulatiei marfurilor, iar valoarea lor nu depinde de valoare
metalelor nobile incorporate, ci stabilita arbitrar de catre capeteniile statelor, de
puterea politica. In ceea ce priveste proprietatea feudala, ea este considerata de
origine divina, corespunzand legilor naturale, deriva din posesiune si se justifica
prin faptul ca stimuleaza munca. Se face deosebirea dintre munca intelectuala,
avand un caracter nobil, si munca fizica, asezandu-se aceasta distinctie la baza
impartirii societatii in clase, stari.
4

Conceptia dominanta despre Evul Mediu a fost aceea de ,,epoca intunecata in care
gandirea economica a progresat foarte putin, dar se face remarcata prin aparitia
scolasticii care a avut un rol pozitiv prin educatia pe care a facut-o poporului in
spiritul muncii, al solidaritatii dintre membrii diferitelor corporati, ceea ce a
facilitat dezvoltarea mestesugurilor, a umanizat relatiile sociale, atenuand
tensiunile dintre grupuri. Marii ganditori economici medievali au pus bazele
stiintei economice moderne, anticipand idei ce v-or fi dezvoltate de economistii
secolelor urmatoare.

Biserica a urmrit s introduc principiile moralei sale n economie, principii de

echitate n domeniul schimbului, creditului i monedei.
n aceast perioad gndirea economic va fi inclus o lung perioad de timp n
doctrinele religioase, iar primii gnditori economici vor fi clerici.
Este epoca de efervescen a scolasticii i dogmaticii. Lupta care se d n societate,
n aceste circumstane, este aceea dintre biserica cretin i instituiile laice.
Biserica va cuta s-i afirme i s-i rspndeasc dominaia religioas, n vreme
ce ptura laic va cauta s lupte pentru propria sa independen.
ntre susintorii aripii laice s-au situat o serie de mari gnditori ai timpului, dintre
care putem aminti pe Marsilo de Padova, Dante Alighieri, Toma d'Aquino.

Cea mai caracteristica parte a gindirii economice a scolasticilor este:

"teoria pretului just"(echitate in schimb). Scolasticii intelegeau prin "pret
just" un pret normal, corespunzator valorii bunurilor schimbate (vindute si
cumparate), considerat drept pret competitiv de catre majoritatea oamenilor,
pret care sa excluda abaterile individuale si cu atit mai mult practicile
frauduloase ale unor negustori. Dar aceast doctrin/teorie rspundea mai
degrab unui scop moral.

Prohibiia cametei - doctrina interzicerii mprumutului pentru dobnd sau

camt. Dar cu timpul, puterea economic a ecleziasticilor a crescut i ei au
devenit la rndul lor comerciani.
Condamnarea falsurilor monetare - n aceast perioad falsificarea banilor
era o practic foarte frecvent de aceea regatele se conduceau dup regula
moneda este fcut de prin- altfel spus, moneda nu are valoare intrinsec ci
valoarea este conferit prin voina prinului. De aici i teoria nominalist a
banilor. Moneda este deci un semn bnesc. Valoarea monedelor era
determinat de prin prin raportarea la o moned de referin de calcul sau de
cont livra a crei greutate era fixat mai mult sau mai putin arbitrar.
Deprecierile monezilor n Evul Mediu pot fi considerate ca prime semne ale
unor stri inflaioniste.
Nicolas Oresme a luat atitudine mpotriva proprietii prinului asupra monedei.
Spre deosebire de biseric, influena nobilimii n-a fost exprimat ntr-un corp de
doctrine bine nchegate. Nobilimea a fost n primul rnd proprietar funciar.
Gndirea nobiliar considera c funciile publice i carierele erau moralmente i
social superioare carierelor industriale, bancare i comerciale. n ceea ce privete
consumul, obiceiurile nobilimii, acestea incitau la cheltuial.
Corporaiile meteugreti au influenat mult activitatea economic:
-s-au preocupat de problemele economiei de schimb i a dobnzilor;
-se pronunau pentru limitarea concurenei;
-au impus reguli stricte de calitate, etice, estetice, de onestitate fa de clieni.
Dei nu au adus contribuii teoretice bine nchegate, corporaiile
meteugreti au rezolvat o serie de aspecte practice care au creat cadrul
dezvoltrii pe baze noi a vieii economice i au stimulat i gndirea specific.
6

Biserica- crestina a condamnat intotdeauna camataria ca fiind contrara justitiei

comutati, a considerat dobinda ca nelegitima ("usurious"), intrucit "banii nu nasc
bani" si deci ca un pacat.
Biserica, considerndu-se intermediar ntre cei bogai i cei sraci, devine
proprietar aimenselor averi. Aceste idei economice le ntlnim i n Biblie, care i
apr pe cei sraci,dezaprob zgrcenia, furturile, setea de avere, afirmnd c
dragostea de bani este rdcinatuturor relelor. Biblia cere de la credincioi s fie
cinstii n relaiile economice cu semenii lor.Cmtria este blestemat de Biblie.
Proprietatea privat era considerat ca piedic n caleadesvririi spirituale. Biblia
se pronun pentru proprietatea colectiv. Munca este privit ca odatorie sfnt.

Fruntasi ai bisericii crestine, denumiti canonisti ( de la canon lege bisericeasca)

si profesori ai universitatilor medievale, denumiti scolasti ( de la scolar ) au
reluat ideile marilor filosofi antici, indeosebi a lui Aristotel, si le-au combinat cu
dreptul roman si valorile crestinismului, bazate pe urmatoarele postulate
fundamentale:
1. Egalitatea tuturor oamenilor in fata lui Dumnezeu
Prin aceasta a fost lichidata opozitia psihologica si juridica intre oamenii liberi si
sclavi.
2. Unicul izvor al mijloacelor de subzistenta trebuie sa fie munca personala
Spre deosebire de filosofii antici, care dispretuiau munca fizica, considernd-o
drept o preocupare a sclavilor, biserica medievala concepea munca drept o datorie
sfnta a fiecarui om, inclusiv a clerului. Ca urmare, creste rapid numarul
manastirilor create in locurile cele mai pustnice, unde calugarii defrisau
pamnturile de padurile seculare, le uscau de mlastini si le prelucrau pentru a se
intretine, activitatea lor fiind organizata pe principiile gospodariei naturale.
3. Bogatia este un pacat
Dupa cum mentiona in sec. IV Vasile Maretul, Oare omul nu apare gol din
pntecele mamei? De unde atunci ai ce ai ? Daca spui ca averea ta este rezultatul
norocului, esti un necredincios, nu-l recunosti pe Dumnezeu. Iar daca spui ca
averea ta este de la Dumnezeu, spune cauza de ce anume tie Dumnezeu ti-a
acordat-o. Oare poate Dumnezeu sa fie injust impartind necesarul inegal intre
oameni ? Nu, nu poate !
7

Ca urmare, orice venit neprovenit din munca fie de la activitatea comerciala, fie
de la cea camatareasca, era condamnat ca fiind rezultat al exploatarii celui
apropiat. Unica justificare a averii excedentare era datoria de a face binefacere in
favoarea celor saraci. i intruct biserica era institutia intermediara intre cei bogati
si cei saraci ea, cu timpul, devenise posesoarea imenselor bunuri predestinate
saracilor.

Gndirea scolastica era reprezentata de doua curente succesive: unul

- tomist (sec. X-XIII) si altul
- nominalist (sec. XIII-XV).
Apariia feudalismului n China se situeaz ntre sec. III-II .e.n. Statul feudal
chinez mai pstreaz I n aceast perioad forma dispoziiilor orientale, cu un
puternic aparat birocratic. n China, ca I n cazul Indiei i al Arabiei (cu anumite
rezerve), legtura dintre politic i religie este foarte strns. Religia se transform
ntr-o puternic arm ideologic ndreptat spre aprarea i conservarea relaiilor
feudale. Prin urmaren i n aceast parte a lumii, protestul manifestat fa de
societatea feudal va mbrca n linii mari forma " ereziilor ".
Pe acest fundal, confucianismul este nc modul predilect de gndire economic, cu
toate c sufer o serie de adaptri i reforme.
ntre gnditorii chinezi ai acestei perioade, un loc aparte l deine Dun Ciju Sun
(sec II-I .e.n.), prin scrierile sale cofucianiste de factur teologic.
Potrivit opiniei lui Dun Ciju Sun, autoritatea public trebuie exercitat numai de
ctre mprat deoarece, el reprezint alesul divinitii pe pmnt, iar universul are
un stpn suprem care deine fora de a dirija toate fenomenele i procesele din
natur i societate. Dun Ciju Sun, i nu numai el, pretinde c mentorul su
Confucius, n lucrarea "Primvara i toamna", relev existena a trei stadii de
dezvoltare istoric a societii.
Primul stadiu, "veacul decderii i al tulburrilor", se caracterizeaz prin lupta
pentru putere a principilor locali. Cel de-al doilea stadiu "veacul instaurrii pcii",
i este specific procesului de unificare al Chinei, iar al treilea stadiu intitulat
"veacul marii pci", ar duce la asigurarea armoniei universale prin aderarea la
societatea chinez i a triburilor strine
8

n India, afirmarea feudalismului are loc n prezena unor caste puternice. Acestor
caste le vor fi inoculate ideologiile brahman i budist, dar cu adaptrile specifice
vremii.
Evoluia societii hinduse va marca i n plan ideologic modificri importante.
Astfel are loc mbinarea brahmanismului cu budismul i este momentul constituirii
religiei induiste. Hinduismul propvduia respectarea de ctre fiecare individ a
legilor castei sale i crezul de a nu svri rele

O alta problem strns legat de aceasta perioada a fost cea a srciei i

bogiei. Societatea medieval a fost unul dintre inegalitile materiale brute, iar
cei mai multi scriitori au considerat avariie un impediment pentru mntuire, dei
au meninut, de asemenea, c riscurile morale asociate cu avere ar putea fi evitate
prin drnicie. Cu toate acestea, dup cum subliniaz Wood , discriminare ntre "cei
ce merita", cum ar fi clerici i oameni bogai declasate prin materiale adversitate, i
"nu merit", cum ar fi ceretori, nevoiai i omerii, a nsemnat c astfel de
generozitatea n cele din urm a servit pentru a sprijini ordine social .
Prin urmare, putem afirma cu certitudine c, apariia i evoluia ulterioar a
feudalismului n Europa, Asia i Orientul Arab a generat mutaii importante n
planul gndirii economice, a revigorat modul de nelegere i interpretare a
fenomenelor i proceselor din societate. Totodat, constatm orientarea
democratic i progresist a unor reprezentani ai claselor sociale interesate n
dezvoltarea societilor lor, care au exprimat, prin ideile lor, puncte de vedere mai
naintate de ct cele ale perioadei sclavagiste.

II. Reprezentanti
ntre susintorii aripii laice s-au situat o serie de mari gnditori ai timpului, dintre
care putem aminti pe Marsilo de Padova, Dante Alighieri, Nicole Oresme Toma
d'Aquino, Jean Burida
Reprezentantii principali ai curentului nominalist au fost :
- Nicole Oresme , cunoscut prin tratatul Despre originea, natura si devierile
monetare, si
- Jean Buridan , autorul lucrarilor Sugestii ce tin de politica aristoteliana
si Sugestii asupra Eticii Nichomachice a lui Aristotel.
N.Oresme s-a preocupat, preponderent, de problema monedei, aceasta fiind
conceputa, in primul rnd, ca instrument de schimb ce inlatura dezavantajele
trocului si, in al doilea rnd, ca semn banesc a carui valoare depinde de vointa
printului care o emite. De aici si denumirea de teorie nominalista a banilor. ntruct
autoritatea regilor in acea perioada depindea mult de stabilitatea monedei, orice
deviere artificiala a valorii acesteia era condamnata ca indreptata impotriva
intereselor nationale.

10

Spre deosebire de N.Oresme, J. Buridan s-a preocupat mai mult de problema

valorii produselor, esenta viziunilor sale fiind expusa in fabula Magarul lui
Buridan. Acest magar flamnd si insetat in egala masura, fiind plasat la distanta
egala de gramada de ovas si galeata de apa, a murit de foame si sete, fiind in
neputinta a alege intre cele doua alternative. De fapt, ovasul are o valoare mare,
fiind rezultatul unei munci istovitoare, iar apa are o valoare mica, fiind un dar al
naturii. nsa pentru magar lucrurile stau altfel. ntruct nevoile sale sunt
echivalente, apa si ovasul au pentru dnsul o valoare identica. Deci, mentioneaza
Buridan, valoarea produselor nu depinde doar de raritatea lor, ci si de o notiune
mai subiectiva de utilitate.

J Buridan

N.Oresme

11

Idei economice interesante se ntlnesc i la Lu-Ciji (sec. IX ). Ele sunt expuse n

lucrarea "ase articole referitoare la repartiia egalitar a impozitelor i la aprarea
poporului". n lucrarea sa, Lu-Ciji propune ca obiectul impozitrii s nu fie averea
individului, ci omul, deoarece el este cel care produce bunuri n mod nemijlocit. "Bogia
se nate din fora omului", scrie el. Dac ea lucreaz i este n aciune, atunci creaz o
bunstare deplin i desvrit. Dac ea nu d dovad de ndemnare i este
inactiv.avem srcie i mizeriei."

Valoarea banilor, spune el, depinde de cantitatea acestora aflat n circulaie, unde
statul nu ar trebui s intervin pentru a-i crete veniturile.
Concepia sa include i o serie de idei economice, dar cu caracter utopic, cum a
fost aceea a realizrii unei "societti frumoase", lipsit de privilegii, clase sociale,
impozite i autoritate statal.

Toma d'Aquino (1225-1274), este considerat unul dintre cei mai mari
reprezentani ai scolasticismului medieval European.

12

Fost profesor de teologie la Paris i Roma, Thomas DAquino a exprimat, n

lucrarea sa fundamental Summa Theologica idealul timpului su.
Summa Theologica, trateaz probleme economice referitoare la proprietate,
pre, dobnd, bani, probleme economice care au fost abordate prin prisma
moralei (virtuii i justiiei). Suma Teologic a formulat urmtoarele concepte:
1) despre proprietate
n viziunea lui proprietarul suprem al tuturor bunurilor eDumnezeu. Totodat el
accept proprietatea privat, pe care o consider mai potrivit naturiiomeneti, dar
proprietatea privat trebuie s fie folosit pentru binele ntregii comuniti.

2) despre dobnd
afirm c banii sunt un simplu mijloc de schimb care nu producnimic, deci
pentru folosirea lor nu trebuie ncasat nici un fel de dobnd. Dobnda n
viziunealui Toma dAquino este preul timpului, iar timpul aparine lui Dumnezeu,
i totui el admitedobnda numai n cazul dac ea este folosit n
scopuri comerciale.

3) despre preul just care n viziunea lui, nu trebuie s fie determinat de jocul liber al cererii i ofertei,
trebuie s fie bazat numai pe cheltuielile de producie ale productorilor.Preul
trebuie s fie stabil.

4) despre salariul just 13

potrivit cruia salariul este o sum de bani obinut n urmaunei munci, care i
permite lucrtorului i familiei sale s triasc la nivelul poziiei ce o ocup
nsocietate.n evul mediu ca i n antichitate tiina economic nu era un obiect de s
tudiuindependent.

Autorul s-a strduit s-i serveasc, prin doctrina sa politic, moral, i religioas,
clasa social din care fcea parte.
n epoca sa, Thomas DAquino a contribuit la strngerea legturilor dintre Biseric
i stat, considernd c Biserica i statul merg mpreun asemeni raiunii i
harului.

n ncercarea sa de a justifica dogmele bisericii i ale ornduirii feudale, el preia i

exacerbeaz anumite teze din doctrina lui Aristotel. Astfel, Toma d'Aquino
abordeaz societatea ca pe un sistem organic, n cadrul cruia, fiecare individ i
exercit n mod natural i firesc " funcia ". Deosebirile de stri sunt cauzate de
deosebirile de funcii. Exist o anumit " justiie distributiv " confotm creia,
fiecrei stri i clase sociale i se cuvin anumite drepturi i obligaii, muabile, care
vor trebui s rmn totdeauna aa.

Toma d'Aquino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. El consider renta

funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmnt s fie lipsii de
14

grija traiului zilnic i s-i poat ocupa timpul, potrivit " funciei " lor fireti, cu
cultivarea orizontului lor spiritual. Cu toate c este un susintor al economiei
naturale, Toma d'Aquino nu exclude schimbul de mrfuri, ci l consider ca fiind
ceva necesar justificat. Vnzarea i cumprarea, afirm el, au fost introduse pentru
folosul comun al societii, " cci unul are nevoie de lucrul altuia i invers ". Pentru
el, bogia este de dou feluri, n funcie de forma pe care o mbrac:
" bogia natural ", adic hrana, bunuri de uz personal, animale, pmnt i
" bogia arficicial " format din aur i argint i care nu trebuie " s domine " pe
om.
Toma d' Aquino ncearc i o definire a aa numitului" pre just " al mrfurilor. El
definete preul ca fiind just atunci cnd garanteaz fiecrui participant la schimb
o existen corespunztoare locului pe care l ocup n societate i nu implic un
ctig exagerat de la unul din participanii la schimb.
Deoarece, "preul just" nu se putea realiza pe pia, el trebuia asigurat de ctre stat
prin aa numitele: "commurus aestimatio", adic o serie de reguli menite s
conserve rangul, privilegiile i beneficiile participanilor la schimb. Duns Scotus
(1266-l308) explica "pretul just" prin "cheltuielile in bani si munca" facute de
producator si de negustor pentru a aduce bunul respectiv (marfa) la piata.
Comentind aceste opinii, J.A.Schumpeter considera, spre deosebire de alti exegeti,
ca nu poate fi vorba aici de un element obiectiv in explicarea pretului de catre
scolastici, ci de aprecierea subiectiva a acestuia de catre vinzator, care ia in
considerare si riscul pe care-l implica aceasta operatiune.

Dac Augustin i ceilali prini ai bisericii cretine erau mpotriva comerului,

Toma considera c activitatea de comer era absolut necesar n via economic i
nu mai era de prere c profitul comercial era un pcat. Totui el continu s fie
mpotriva dobnzii, considernd-o contrar justiiei comutative.
Pentru el, ctigul rezult din munc i nu din utilizarea banilor, de aceea banii
trebuie restituii n suma n carea au fost primii.
Cu privire la bani, Thomas este adeptul teoriei nominaliste, conform creia
valoaremonedei, nu depinde de valoarea metalului coninut de ea, ci este dat de
puterea politic.

n concepia lui d' Aquino, statul nu poate asigura fericirea cetenilor si, dect n
msura n care el se subordoneaz acestora, mpreun cu ntregul su ansamblu de
15

instituii politice statale de cerine, de norme juridice de care el se servete n

nfptuirea politicilor sale.
Totodat sunt evideniate, potrivit lui dAquino, cinci forme de guvernmnt care ar
exista n societate:
monarhia, oligarhia, aristrocraia, democraia i o form mixt rezultat din
mbinarea aristrocraiei cu democraia. Acestor forme de guvernmnt le-ar
corespunde o serie de legi, i anume : o lege etern, o lege natural, o lege uman
i o lege divin.

mpotriva acestei concepii dezvoltate de Toma dAquino i, n general de toi

ceilali adepi ai bisericii i dogmaticii catolice, se vor manifesta masele oprimate
sub form protestatar, prin aa-numitele "erezii".
mpotrivirea fa de ideologia i cunotinele catolicismului medieval a cunoscut
acest protest mai mult sau mai puin activ, ce a variat de la o ar la alta, n funcie
de momentul istoric respectiv.
Spre exemplu, n Anglia este cunoscut "Rscoala lui Nat Tyler", meteugar
englez care n 1381 a reunit sub conducerea sa ranii nemulumii i i-a ridicat la
lupt mpotriva nobililor i a privilegiilor acestora. Ideologul rscoalei, preotul
John Bale, a ntocmit o serie de revendicri, dintre care amintim: confiscarea
averilor mnstireti i mprirea lor ranilor; desfiinarea iobgiei; comunitate de
averi I egalitate deplin.

16

Concluzii
Modul de gndire dominant de la inceputurile dezvoltarii pna la sfrsitul
Evului mediu este unul normativ, ce deriva din locul central pe care al
detineau normele in societatile slab dezvoltate, dominate de problema
supravietuirii.

La baza acestor norme se afla traditia si autoritatea. Traditia nu stimula, iar

autoritatea nu permitea modificarea rapida a conditiilor de activitate si
existenta. Atta timp ct ideea profitului in calitate de motor al activitatii
economice nu a fost dominanta, atta timp gndirea economica a fost
predominata de norme, si nu de teorii economice alternative
17

 Nivelul de sistematizare a ideilor si conceptelor economice nu i-au permis

economiei sa devina stiinta autonoma, ea incadrndu-se intr-un cadru mai vast
al filosofiei sau teologiei;
Reprezentantii gndirii idealizau sclavia si caracterul natural al economiei,
considerndu-le absolut necesare mentinerii ordinii sociale;
Reflectiile gnditorilor se bazau, preponderent, pe categoriile moralei si eticii,
fiind indreptate impotriva comerciantilor si camatarilor creatori de bogatie si
inechitate
Cele mai vechi documente cu informatii economice provin din Egiptul,
Babilonul, India si China antice, ele continnd un set de masuri de politica
economica in domeniul agrar, fiscal si creditar;
Bogatia era conceputa ca bunuri necesare satisfacerii nevoilor, izvorul ei fiind
activitatea agricola;
n lumea antica metoda de cercetare a fost normativa cu elemente de analiza
pozitiva;
n Evul mediu gndirea economica era subordonata teologiei, fiind supusa unui
ansamblu de norme juridice si psihologice de ordin moral;
Bogatia era intruchipata in rezultatele muncii umane, izvorul ei fiind pamntul
Obiectele principale de cercetare in cadrul gndirii medievale au fost pretul just
si injustitia perceperii dobnzii.
Metoda de cercetare a fost cea dogmatica, ca intreg spirit al vremii;

18

19

Bibliografie
1) Gheorghe Popescu Evolutia gandirii economice
http://ru.scribd.com/doc/46409961/Evolutia-gandirii-economice, vizualizat
30.10.2014
2) http://www.ase.md/~cepde/varianta_search/c1/1_3/index.htm
(vizualizat
01.11.2014)
3) http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2
4) Google.com
5) http://eh.net/book_reviews/medieval-economic-thought/
(03.11.2014)

vizualizat

6) http://conspecte.com/Gindirea-economica-premoderna/gindirea-economicin-evul-mediu.html (03.11.2014)
7) http://www.referat.ro/referate/Gandirea_economica_in_Antichitate_si_Evul_
Mediu_400cc.html

20