1 Materiale:prop fizice,chimice,mecanice,tehn,tratamente termice si

termochimice
Materialele folosite n construcia i exploatarea utilajelor
tehnologice sunt n general materiale metalice i nemetalice. Pe lng
acestea, n exploatarea utilajelor se mai folosesc combustibilii i
lubrifianii.
Astfel, materialele utilizate se mpart n :
Materiale metalice:
- feroase (fonta,otelul)
- neferoase(cupru,staniu,aluminiu,plumb si aliaje neferoase)
Materiale nemetalice
(lemnul,sticla,hartia,plasticele,pielea,cauciucurile,lacurile si
vopselurile)
Recunoaterea materialelor se face dup proprietile lor i anume :
proprieti fizice :
-luciul ;
-culoarea ;
-structura ;
-conductibilitatea termic i electric proprietatea materialelor
metalice de a conduce cldura i electricitatea ;

-dilatabilitatea nsuirea materialelor metalice de a-i mri volumul la

creterea temperaturii ;
-fuzibilitatea nsuirea materialelor metalice de a se topi.
proprieti chimice :
-oxidarea reacia prin care o substan se combin cu oxigenul.
proprieti mecanice :
-duritatea caracterizeaz rezistena opus de materialul metalic la
ptrunderea n el a unui corp cu o duritate mai mare ;
-maleabilitatea proprietatea unor materiale de a se deforma permanent,
fr fisurare (ex. laminarea n foi subiri) ;
-tenacitatea proprietatea unui material metalic de a prezenta deformaii
plastice mari, nainte de a se rupe ;
-elasticitatea proprietatea unui material metalic deformabil de a reveni
la forma i dimensiunile iniiale ;
-rezistena proprietatea materialelor solide de a se opune aciunilor
mecanice care tind s le deformeze sau s le rup (rezistena la forfecare,
compresiune, ntindere, rsucire, etc) ;
-rezistena la coroziune proprietatea unui material de a se opune
aciunilor distructive ale agenilor fizico-chimici din exterior ;
-rezistena la uzur proprietatea materialelor de a se opune distrugerii
prin frecare ;

-plasticitatea proprietatea materialelor de a nu reveni la forma iniial

dup deformare.

proprieti tehnologice :
-forjabilitatea proprietatea unui material metalic de a se deforma fr
fisurare sub influena unor aciuni de ciocnire sau presare (la cald sau la
rece) ;
-sudabilitatea proprietatea materialului metalic de a putea fi sudat.
Pentru mbuntirea proprietilor pieselor din oel, acestea pot fi
supuse unor tratamente termice i termochimice.
Tratamentele termice aplicate pieselor din oel sunt urmtoarele : clirea,
revenirea, recoacerea.
Clirea este tratamentul termic aplicat pieselor din oel pentru mrirea
rezistenei i a duritii. Tratamentul const n nclzirea pieselor la o
temperatur de 800 850 0 C, urmat de o rcire brusc n ap, ulei sau
soluie de sruri.
Revenirea este tratamentul termic aplicat pieselor din oel dup ce au
fost clite, pentru nlturarea tensiunilor interioare i micorarea

fragilitii. Tratamentul const n nclzirea pieselor la temperaturi de

300 350 0 C, urmat de o rcire lent n aer.
Recoacerea este tratamentul termic aplicat pieselor din oel turnate,
laminate sau forjate pentru anularea tensiunilor interioare n vederea
executrii altor prelucrri. Tratamentul const n nclzirea pieselor la
temperaturi de 800 900 0 C urmat de o rcire lent.
Tratamentele termochimice aplicate pieselor din oel sunt urmtoarele :
cementarea, nitrurarea, cromizarea, aluminizarea, etc .
Aceste tratamente se execut pentru mrirea duritii i rezistenei
la uzur, coroziune. Tratamentele constau n modificarea compoziiei
chimice a straturilor superficiale ale pieselor din oel. Piesele se
nclzesc la temperaturi de 900 1000 0 C n medii bogate n carbon,
azot, sau alte substane. Grosimea stratului mbogit va fi n funcie de
durata de nclzire.
2.2. Materiale metalice neferoase
n construcia i exploatarea utilajelor tehnologice sunt utilizate
materiale metalice neferoase reprezentate prin metale neferoase (cuprul,
staniul, zincul, aluminiul, plumbul,etc.) i aliaje neferoase (bronzul,
alama, duraluminiul, aliajul antifriciune).
Cuprul (Cu) sau arama este un metal neferos de culoare roiatic,
maleabil, ductil, cu o foarte bun conductibilitate electric i termic i

rezistent la coroziune. Este utilizat pentru confecionarea conductorilor

electrici, conductelor, garniturilor, etc., i ca element de aliere n
obinerea bronzurilor, alamei i duraluminiului.
Staniul (Sn) este un metal neferos de culoare alb - argintie, maleabil,
ductil i rezistent la coroziune. Se folosete la cositorirea tablelor din
oel, material de aport pentru lipirea moale i ca element de aliere pentru
obinerea bronzului i aliajului antifriciune.
Zincul (Zn) este un metal neferos de culoare alb albstruie, maleabil n
intervalul de temperatur de 100 150

C, cu rezisten mare la

coroziune. Este utilizat pentru acoperiri galvanice ale tablelor din oel
(tabl zincat) i ca element de aliere n obinerea alamei.
Aluminiul (Al) este un metal neferos de culoare argintie, cu o foarte
bun conductibilitate termic i electric, greutate specific mic,
rezistent la solicitri mecanice i la oxidare. Este utilizat pentru
confecionarea conductorilor electrici, conductelor, pieselor turnate, etc.
Plumbul este un metal neferos de culoare cenuiu albstruie, maleabil
i rezistent la coroziune. Este folosit la confecionarea conductelor,
fabricarea plcilor pentru acumulatorii electrici i la obinerea aliajelor
antifriciune.
Bronzul este un aliaj neferos de culoare alb rocat, obinut din Cu i
Sn. Este folosit la realizarea lagrelor cu frecare de alunecare (cuzinei,
buce) iar prin alierea cuprului cu Al, Zn, Pb, Ni, rezult bronzurile
speciale.

Alama este un aliaj neferos de culoare roie glbuie, obinut din Cu i

Zn. Este utilizat la confecionarea conductelor, recipienilor, robineilor
i ca material de aport la lipirea tare (almire).
Duraluminiul este un aliaj neferos obinut din Al i Cu, cu o mare
rezisten mecanic, folosit la realizarea blocurilor motoare, chiulase,
pistoane.
Aliajul antifriciune se obine prin alierea unor metale neferoase
precum Sn, Pb, Zn, Sb. Cele mai utilizate aliaje antifriciune sunt cele pe
baz de Sn i Pb, din care se obin lagrele.

2.comb si lubrifianti:prop,carac,domenii utilizare

-combustibili ca surse primare: carbune, petrol,gaze,uraniu
-combustibili clasici proveniti din petrol: benzina, motorina
-combustibili alternative: metanolul, etanolul, bio-diesel
Carbunele:
-intalnit sub forma de huila,antracit,carbune brun si inferior
-avantaj: pret redus
-dezavantaj: poluare
Petrolul:
-are un areal mai restrains
-acces la sursa mai dificil
-pret de cost ridicat
-se obtin si gaze lichide:etan,propan
Gazul natural:
-metan:are un areal de raspandire mai mare decat petrolul
-utilizat in industrie si uz casnic
Uraniu:
-utilizat in centralele nucleare
-combustibil folosit pt obtinerea energiei electrice
-siguranta in exploatare si depozitarea deseurilor
-radioactiv
-in natura se gaseste ca fosfati,oxizi si silicati de uraniu

Benzina:
-este combustibilul care sta la baza functionarii motoarelor termice cu
ardere interna prin scanteie(MAS)
Proprietati: neutralitate, stabilitatea, volatilitatea, antidetonanta (arde cu
viteza normala)
Caracteristici: cifra octanica (arata tendinta benzinei de a nu produce
detonatii-ardere exploziva)
-pentru reducerea emisiilor poluante si a consumului, benzina se
aditiveaza
Motorina:
-sta la baza motoarelor termice cu aprindere prin compresie (Diesel,
MAC)
Proprietati: neutralitate ,stabilitatea chimica, pulverizare buna,
temperatura de fierbere ridicata, are capacitatea de a se autoaprinde
Caracteristici: cifra cetanica(arata capacitatea combustibilului de a se
autoaprinde) si temperatura de congelare(temperatura la care motorina
trece din stare fluida la stare semifluida)
Metanolul( alcool metilic)
-inlocuitor pt benzina
-se obtine prin distilarea descompunatoare a lemnului si pe cale sintetica
din H si CO
-cel mai simplu alcool utilizat ca solvent sau ca antigel

Etanolul:
-se obtine prin distilarea produselor agricole, dar si pe cale sinteticabioetanolul
-se foloseste la MAS
Bio-diesel
-se obtine din uleiuri vegetale(rapita) obtinut prin presare la rece sau prin
reactia de esterificare a grasimilor
-important ca sistemul alimentar al motorului sa permita incalzirea
combustibilului pt a putea fi pulverizat
-utilizat la MAC

Lubrifianti:
-substante folosite pt ungerea componentelor subasamblate mobile pt a
reduce lucrul mecanic pierdut prin frecare,uzura
Dupa starea de agregare:
-lichizi (uleiul)
-solizi (vaseline sau unsori consistente)
Dupa origine:
Uleiuri-minerale
-sintetice
-vegetale

Dupa destinatie:
Uleiuri:-de motor
-de transmisie
-pentru instalatii hidraulice

Proprietati ale uleiurilor:

-vascozitatea(propr uleiului de a se opune curgerii)
-onctuozitatea(propr de a adera la suprafete metalice si de a crea o
pelicula rezistenta la presiunea de contact dintre piese)
-stablitate termica
-rezistenta la oxidare
-punctul de inflamabilitare(temperatura la care uleiul incepe sa arda si
reprezinta principala proprietate care determina consumul de ulei)
Uleiurile de motor:
-sunt utilizate pt ungerea motoarelor termice (multigrad)
-8 clase de vascozitate (0-50)
-indicatorul uleiului de motor este m

Uleiurile de transmisie:
-au vascozitatea cea mai ridicata-3 clase:75,80,90
-ele trebuie sa reziste foarte bine la presiunea de contact dintre piese
(extremapresiune)
-indicator: t
-utilizat pt ungerea transmisiilor, cutiei de viteze, reductoare,
multiplicatoare, diferentiale
Uleiurile hidraulice:
-vascozitate scazuta-20-40
-rezistenta la temp si presiune ridicate
-indicator:h
-folosite pt instalatii hidraulice in vederea transformarii energiei
hidraulice in energie mecanica
Unsori/ vaseline=suspensii coloidale ale acizilor grasi in uleiuri
Proprietati:
-stabilitate termica
-rezistenta la oxidare
-temperatura pct de picurare(temp la care vaselina trece din stare solida
in stare fluida)
-pct de picurare=75-250 grade cels
-vaselina trebuie sa aiba temp pct picurare> temp dezvoltata in locul de
frecare

3.Organe de masini si mecanisme: tipuri constructive,caracteristici,

parametrii
Organul de main reprezint partea component a unui utilaj sau
main, cu rol funcional bine definit i care st la baza construciei de
subansamble.
Organele de maini pot fi mprite n urmtoarele grupe:
1.
2.

Organe de maini pentru asamblri

demontabile (uruburi, pene, caneluri, etc);
nedemontabile (nituri, sudare, lipire);
elastice (arcuri).
Organe de maini pentru susinerea micrii de rotaie (lagre,
arbori, osii);
3. Organe de maini pentru transformarea micrii (mecanismul
biel-manivel, mecanismul cu cam, mecanismul cremalier,
etc).
4. Organe de maini pentru transmiterea micrii de rotaie
(transmisii cu roi de friciune, transmisii cu curele, transmisii
cu roi dinate, transmisii cu lanuri).
5. Organe de maini pentru mecanismele de cuplare (cuplajele).

1.DEMONTABILE-SURUBURILE

Imbinarea filetat cuprinde: urubul, piulia i elementul de

asigurare mpotriva desfacerii accidentale. Piulia poate lipsi atunci
cnd nurubarea se face direct n elementele asamblrii.
urubul este format dintr-un cap de diferite forme (hexagonal,
ptrat, eliptic, cilindric, tronconic, necat) i o tij cu o poriune
filetat.
Filetul urubului este caracterizat printr-o serie de parametrii:
pas, profil i adncime.
Pasul filetului reprezint distana parcurs de un punct de pe
filet, pe direcia generatoarei, la rotirea urubului cu 3600.
Profilul filetului poate fi: dreptunghiular, ptrat, trapezoidal
(pentru transmiterea micrii) triunghiular (pentru uruburile de
fixare).
uruburile pot fi prevzute cu filetul pe stnga sau pe dreapta,
cu unul sau mai multe nceputuri.
Piuliele pot avea i ele forme diferite: hexagonal, ptrat,
crenelat, fluture, etc. Ele prezint un filet interior care trebuie s
aib aceleai valori ale parametrilor n vederea realizrii unei
mbinri urub-piuli.
Pentru asigurarea mpotriva desfacerii sunt utilizate diferite
elemente reprezentate prin: piulia crenelat i cuiul spintecat,
aibele plate i elastice, contrapiulia

Asamblri demontabile prin pene

Sunt organe de maini utilizate pentru solidarizarea a doi arbori
aflai unul n prelungirea celuilalt sau pentru asamblarea roilor pe
arbori.
Asamblrile prin pene se mpart n dou categorii:
- pene transversale se monteaz perpendicular pe axele
elementelor mbinate;
- pene longitudinale se monteaz paralel cu axul arborelui.
Dup modul n care transmit momentul de torsiune, penele se
mpart n:
- pene paralele i pene disc care transmit prin form;
- pene nclinate care transmit prin frecare;
- pene tangeniale care transmit prin form i prin frecare.
Asamblri demontabile prin caneluri
Canelurile sunt canale practicate pe arbore (pe direcia
longitudinal) i n butucul roilor i se folosesc pentru solidarizarea
roilor, tamburilor pe arbori.
Se ntlnesc trei forme standardizate de caneluri (profile):
-triunghi
-patrat
-rotund
-trapezoidal

Asamblri nedemontabile prin intermediul niturilor

Niturile sunt organe de maini pentru asamblri nedemontabile
(acele mbinri la care pentru desfacere se distruge organul de mbinare).
Un nit este format dintr-o tij care prezint la extremitate un cap
iniial, de forme diferite (semirotund, cilindric, seminecat, tronconic,
necat, etc).
n urma operaiunii de nituire se formeaz cel de-al doilea cap
denumit cap de nchidere. Operaiunea de nituire se poate realiza prin
suprapunerea pieselor ce urmeaz a fi mbinate sau prin dispunerea lor
cap la cap cu ajutorul unor eclise.
Dezavantaj:nu asigura o etansietate mare,consum mare de material
si manopera
-sunt folosite pt asamblarea tablelor

Asamblarea nedemontabil prin sudare

Sudarea reprezint procedeul de mbinare nedemontabil cu sau
fr material de aport, prin aducerea suprafeelor elementelor de mbinat
la starea de topire.
Se ntlnesc mai multe procedee de sudur, respectiv:
- sudura electric(cu arc electric)
- cu gaz (oxiacetilenica)
Sudura este folosit n construciile metalice, construciile de
maini i utilaje,

Din punct de vedere al metodei sudura se mparte n:

- prin dispunere cap la cap;
- sudura de col;
- in puncte.
Avantaje: buna etansietate,economie de materiale,productivitate
ridicata
Dezavantaje:apar tensiuni remanente induse de socul termic si
rezistenta mai mica decat la piesele asamblate.
3.7. Asamblri nedemontabile prin lipire

Lipirea este un procedeu de asamblare nedemontabil prin

intermediul unui material de adaos, adus n stare topit i care difuzeaz
n stratul de suprafa al elementelor mbinate.
n funcie de materialul de adaos folosit, lipiturile se mpart n 2
categorii:
- lipirea moale (temperatura de topire de pn la 4500C, i se
folosesc aliaje pe baz de Sn,Pb,Ag)-cositorire
-lipirea tare (temperatura de topire este cuprins ntre 450 i 900 0C
i se foloseste aliaj denumit alama(CuZn):
Metode de lipire:
- metoda prin suprapunere;
- metoda prin incastrare.

3.8. Asamblarea elastic prin intermediul arcurilor

Arcurile sunt organe de maini folosite pentru a realiza legturi

elastice ntre diferite pri ale mainilor, utilajelor. Sunt confecionate din
oeluri speciale pentru arcuri sau din aliaje neferoase sau din cauciuc.
Dupa utilizare i tipul solicitrii, arcurile se mpart astfel:
- arcuri pentru exercitarea unei fore elastice permanente
- arcuri de amortizare
- arcuri pentru limitarea forelor
- arcuri pentru msurarea forelor
- arcuri pentru acumularea de energie
-arcuri pentru reglare
Dup solicitarea la care sunt supuse se mpart:
-

arcul lamelar solicitare la ncovoiere;

arcul spiral solicitare la torsiune;
arcul bar de torsiune solicitare la ncovoiere i rsucire;
arcul elicoidal solicitare la compresiune, traciune, torsiune.

3.9. Organe de masini pentru sustinerea miscarii de rotatie

Lagrele

Lagrele sunt organe de maini utilizate pentru sprijinirea arborilor

aflai n micare de rotaie.
Clasificarea lagrelor se poate face dup urmtoarele criterii:
Dup frecarea ce apare ntre elementele componente se mpart n:
- lagre cu frecare de alunecare;
- lagre cu frecare de rostogolire;
Dup pozitia lagrului se mpart :
- lagre radiale;
- lagre axiale;
- lagre radial-axial.
Un lagr cu frecare de alunecare este format din :
-cuzineti
-corpul lagarului
-capac
-elemente de asamblare a capacului la corp
-elemente de reglaj
-elemente de fixare al lagarului
-canal cu dispozitiv de ungere
Lagrele cu frecare de rostogolire (rulmeni) se caracterizeaz prin
faptul c frecarea este preluata de corpurile care se rostogolesc.

Un lagr cu frecare de rostogolire este format dintr-un inel interior,

inel exterior, corpurile de rulare dintre cele doua inele.

3.10. Arbori i osii

Arborii i osiile sunt organe de maini ale micrii de rotaie. Spre

deosebire de osii, arborii transmit momente de torsiune i cuplu de fore.
Arborii se clasific dup urmtoarele criterii:
Dup form:
- arbori drepi;
- arbori cotii;
- arbori flexibili.
Dup poziia lor:
- arbori orizontali;
- arbori verticali;
- arbori nclinai.
Arborii,pe langa sustinerea miscarii de rotatie,realizeaza si
transmiterea ei,adica transmit forte de torsiune.(osiile nu)
La un arbore distingem ca pri componente: fusurile (zonele pe care se
sprijin arborele) i locaurile de calare (zonele arborelui pe care se
monteaz alte organe de maini).
Osiile sunt elemente de rezemare pentru alte organe de maini
aflate n micare de rotaie.

Osiile pot fi:

- fixe;
- mobile (se rotesc odat cu organele de maini pe care le
sprijin).
3.11. Mecanisme

Mecanismele sunt cupluri cinematice utilizate pentru transmiterea

i transformarea micrii.
Principalele mecanisme utilizate la utilajele tehnologice sunt
reprezentate prin:
- mecanismul biel-manivel care transform micarea rectilinie
alternativ n micare de rotaie sau invers;
- mecanismul cu cam transform micarea de rotaie n
micare rectilinie alternativ;
- mecanismul cu urub i piuli transform micarea de rotaie
n micare rectilinie alternativ;
- mecanismul cu cremalier transform i transmite micarea de
rotaie n micare rectilie alternativ sau invers;
- mecanismul cu excentric transform micarea de rotaie n
micare de translaie.

Organe de maini pentru transmiterea micrii de rotaie

Aceste organe de maini sunt reprezentate prin:

- transmisii cu roi de friciune;

- transmisii prin curele;
- transmisii cu roi dinate;
- transmisii cu lanuri.
Transmisii cu roi de friciune. Roile de friciune transmit
momente de torsiune prin frecare, prin contactul direct al acestora. Sunt
utilizate pentru transmiterea de puteri mici ntre arbori apropiai iar
micarea nu se transmite cu precizie.
Dup forma roilor, aceste transmisii se mpart n:
- transmisii cu roi de friciune cilindrice paralele;
- transmisii cu roi de friciune cu arbori perpendiculari
- transmisii cu roti de frictioune cu arbori concurenti
- transmisii cu roi de friciune conice;
- transmisii cu roat i tambur.
Raportul de transmitere a micrii it se poate calcula cu relaia:

It = n1/n2 = D2/D1

n care: n1, n2 turaiile roilor;

D1, D2 diametrele roilor.
Transmisii prin curele. Aceste organe de maini transmit momente
de torsiune prin frecarea ce apare dintre roat i curea. Se folosete
atunci cnd distana dintre arbori este mare, micarea nu trebuie
transmis cu precizie.
Dup profilul curelei n seciune, curelele pot fi:
- rotunde (circulare);
- plate (dreptunghiulare);

- trapezoidale
- dintata
Dup modul de aezare (dispunere) a curelei, aceste transmisii se
mpart n:
- transmisii cu curea deschis;
- transmisii cu curea ncruciat;
- transmisii cu curea ndoit n unghi.
Raportul de transmitere a micrii se calculeaz cu relaia:

It = n1/n2=D2/D1
n-turatia, D-diametrul rotii
Transmisii cu roi dinate (angrenaje). Aceste organe de maini
sunt utilizate pentru transmiterea micrii ntre doi arbori. Transmiterea
micrii prin roi dinate se realizeaz cnd distana ntre arbori este
mic, fora de transmisie este mare iar micarea trebuie transmis cu
precizie.
Angrenajele se clasific dup urmtoarele criterii:
Dup poziia roilor se mpart n:
- angrnaje exterioare;
- angrenaje interioare.
Dup poziia arborilor se mpart n:
- angrenaje cu arbori paraleli i roi dinate cilindrice;
- angrenaje cu arbori concureni i roi dinate conice;
- angrenaje ncruciate cu urub i roat melcat.
Dup poziia dinilor, roile dinate se mpart n:
- roi cu dini drepi;
- roi cu dini nclinai;

- roi cu dini curbi.

O roat dinat este format din butuc, disc i dantur. Dantura
roii dinate este caracterizat printr-o serie de parametrii reprezentai
prin profilul i lungimea dinilor, nlimea i grosimea dinilor, pasul,
modulul i numrul de dini.
Pasul danturii roii reprezint distana dintre un plin i un gol,
msurat pe circumferina primitiv (corespunztoare diametrului
primitiv Dp) i se calculeaz cu relaia:

P = Dp/z

n care Dp- diametrul primitiv sau de divizare;

z numrul de dini al roii dinate.
Modulul reprezint lungimea ce revine pe diametrul de divizare
pentru un dinte al roii i se calculeaz cu relaia:

m = p/
Raportul de transmitere a micrii se calculeaz cu relaia:
It = n1/n2=Dp2/Dp1=z2/z1
Transmisii prin lanuri. Aceste transmisii se folosesc atunci cnd
distana dintre arbori este mare i micarea trebuie transmis cu precizie.
O astfel de transmisie este format din lan i roi de lan (pinioane).
Sunt utilizate mai multe tipuri de lanuri din care cele mai reprezentative
sunt urmtoarele: cu bucsa simpla, cu role cu guler, cu lant de tractiune,
cu bolti si eclise.

Organe de maini pentru mecanismele de cuplare cuplaje

Cuplajele sunt organe de maini folosite ca elemente de legtur
ntre doi arbori aflai unul n prelungirea celuilalt sau sub un anumit
unghi.
Mai sunt utilizate i pentru protecia contra suprasolicitrii
organelor antrenate.
Cuplajele se clasific astfel:
- cuplaje permanente fixe i mobile;
- cuplaje intermitente comandate (ambreiaje) i automate.
Ca tipuri constructive ntlnim: cuplajele cu flan, n cruce, cu
cuplaje cardanice, cu bile, etc.

4. Motoare termice:cu ardere interna in 4 timpi:definitie

Motoarele sunt maini de for care transform o energie oarecare n

energie mecanic, n scopul efecturii unui lucru mecanic util. n cazul
motorului termic, energia termic este transformat n energie mecanic.
Un motor termic cu ardere intern funcioneaz corespunztor unui
ciclu motor.
Ciclul motor reprezint succesiunea proceselor termice care se
repet periodic n interiorul cilindrului. Cursele pistonului n care se
realizeaz ciclul motor se numesc faze sau timpi de funcionare.
Ciclul motor comport urmtoarele faze:
timpul 1 pistonul se deplaseaz de la PMI la PME iar prin deschiderea
supapei de admisie, n cilindru este aspirat aer proaspt (la MAC) i
respectiv amestec carburant (la MAS). Acest timp se numete admisie.
timpul 2 pistonul se deplaseaz de la PME la PMI, ambele supape
sunt nchise i are loc comprimarea aerului (la MAC) respectiv
comprimarea amestecului carburant (la MAS). La sfritul acestei faze
este introdus combustibilul n interiorul cilindrului (la MAC), respectiv
producerea scnteii electrice (la MAS). Acest timp este denumit
comprimare.
timpul 3 Prin arderea combustibilului rezult gazele de ardere, care n
destinderea lor, imprim pistonului o micare de la PMI la PME. Aceasta
este singura faz n care se produce lucru mecanic util. La aceast faz
ambele supape sunt nchise. Acest timp este denumit detent.
timpul 4 pistonul se deplaseaz de la PME la PMI, iar prin
deschiderea supapei de evacuare, gazele de ardere sunt evacuate n
atmosfer. Acest timp se numete evacuarea.

PMI punct mort interior;

PME punct mort exterior;
MAC motor cu aprindere prin comprimare;
MAS motor cu aprindere prin scnteie.

5.Mecanism distributie,motor,alimentare,ungere,racire
Mecanismul de distribuie a gazelor comand nchiderea i
deschiderea orificiilor de admisie i evacuare n vederea

schimbului de gaze cu exteriorul, la momente precis determinate

de timp i n ordinea de funcionare a motorului. Este format din:
galerii de admisie i evacuare i un mecanism de comand (la
distribuia superioar acesta cuprinde urmtoarele elemente: arbore
cu came, tacheii, tijele mpingtoare, culbutorii, axul culbutorilor,
supapele de admisie, supapele de evacuare i transmisia).
Arborele cu came comand deschiderea supapelor de admisie i de
evacuare.
Tacheii primesc micarea de la camele arborelui i mpreun
cu acestea transform micarea de rotaie n micare rectilinie
alternativ.
Tijele mpingtoare transmit micarea primit de la tachei
ctre culbutori.
Culbutorii acioneaz asupra supapelor n vederea deschiderii
orificiilor de admisie i de evacuare.
Supapele realizeaz nchiderea i deschiderea orificiilor de admisie
i de evacuare.
Arcurile pentru supape realizeaz nchiderea orificiilor
acionnd asupra supapelor.
Mecanismul motor asigur spaiul necesar desfurrii proceselor
de lucru ale motorului, contribuind la transformarea cldurii rezultat
prin arderea combustibilului n lucru mecanic util i la transformarea
micrii rectilinii alternative a pistoanelor n micare de rotaie continu
la arborele cotit.
Mecanismul motor este din pri fixe i pri mobile. Prile fixe
ale mecanismului motor sunt : blocul carter (suportul de prindere a
componentelor motorului), cilindrii motorului (asigur spaiul necesar
proceselor de lucru ale motorului) i chiulasa (etanarea cilindrilor la
partea superioar).

Prile mobile ale mecanismului motor sunt: grupa piston (pistonul

propriu zis, segmenii i axul pistonului - asigur etanarea cilindrului i
permite evoluia fluidului motor n cilindru), biela (realizeaz legtura
ntre piston i arborele motor), arborele motor (cumuleaz energia
mecanic obinut n cilindrii motorului i o cedeaz mecanismelor i
sistemelor auxiliare sub form de micare de rotaie) i volanta
(uniformizeaz micarea de rotaie a arborelui motor i permite pornirea
motorului).
Sistemul de alimentare al motoarelor termice cu aprindere prin
comprimare pstreaz o anumit cantitate de combustibil n imediata
apropiere a motorului, filtreaz componentele amestecului carburant pe
care le introduce n cilindrii motorului la momente precis determinate de
timp i n ordinea de funcionare a motorului.
Sistemul de alimentare este format din filtru de aer, galerie de
admisie i elementele circuitului de combustibil: rezervor, pomp de
alimentare, filtre de combustibil, pomp de injecie, regulator de turaie,
injectoare, conducte de joas i de nalt presiune, conducte de retur a
surplusului de motorin.
Rezervorul stocheaz cantitatea necesar de combustibil pentru
funcionarea motorului.
Pompa de alimentare asigur trecerea combustibilului din rezervor
la pompa de injecie, nvingnd rezistena opus de filtrele de
combustibil.
Filtrele de combustibil i de aer asigur curarea componentelor
amestecului carburant, de impuriti.
Pompa de injecie asigur presiunea de injecie a combustibilului i
dozeaz cantitatea de combustibil n funcie de sarcina motorului.

Injectorul pulverizeaz combustibilul n interiorul cilindrului.

Regulatorul de turaie are rolul de a menine turaia constant a
motorului indiferent de sarcina acestuia prin modificarea debitului de
motorin.
Sistemul de ungere al motoarelor termice cu ardere intern
asigur o pelicul de lubrifiant ntre suprafeele aflate n contact ale unor
subansamble mobile cu scopul reducerii frecrii i uzurii, contribuind n
acelai timp la rcirea i splarea pieselor cu care vine n contact
lubrifiantul.
Cel mai rspndit tip de sistem este cel cu ungere mixt, care
cuprinde urmtoarele elemente: baia de ulei, pompa de ulei, filtrul de
ulei, radiatorul de ulei, canalele i conductele pentru ulei.
Baia de ulei stocheaz cantitatea de ulei necesar pentru ungerea
motorului.
Pompa de ulei asigur presiunea necesar i ciculaia lubrifiantului
n sistem.
Filtrul de ulei realizeaz curarea lubrifiantului de impuritile
rezultate n urma frecrii.
Radiatorul de ulei asigur schimbul de cldur cu mediul ambiant.
La acest sistem o parte din piese se ung prin presiune (lagrele paliere i
manetoane ale arborelui motor, lagrele paliere ale arborelui cu came i
culbutori) iar alt parte prin stropire (supapele, tijele mpingtoare,
tacheii i camele).

Sistemul de rcire al motoarelor termice cu ardere intern asigur

rcirea pieselor motorului care se nclzesc datorit arderii
combustibilului n interiorul cilindrului (cilindrii, pistoane i chiulas),
meninnd o temperatur optim de funcionare.
Cel mai rspndit sistem este cel cu rcire indirect (cldura este
preluat de un lichid i apoi cedat mediului ambiant), cu circulaie
forat i cu termostat.
Prile componente principale ale acestui sistem de rcire sunt
urmtoarele: radiatorul de ap, ventilatorul, pompa de ap,
termostatul, cmaa de rcire a cilindrilor i cmaa de rcire a
chiulasei.
Radiatorul de ap stocheaz cantitatea necesar de lichid utilizat
pentru rcirea motorului i realizeaz schimbul de cldur cu mediul
ambiant.
Ventilatorul realizeaz intensificarea rcirii, absorbind un curent de
aer prin miezul radiatorului.
Pompa de ap asigur circulaia forat a lichidului de rcire n
sistem.
Termostatul menine constant temperatura lichidului.
Cmile de rcire sunt spaii necesare pentru circulaia lichidului,
practicate n blocul cilindrilor i n chiulas.

6.utilizarea energ electrice:cu aspecte ref la producerea energiei ,retelele

electrice,aparate si masini electrice
Energia electrica se produce in centrale electrice prin intermediul unor
masini denumite generatoare, acestea necesita actionare pt a produce
electricitate iar energia mecanica este obtinuta dintr-o serie de surse
primare de energie, combustibili fosili sau combustibili alternativi, cel
mai raspandit procedeul este cel in care prin arderea unui combustibil se
incalzeste apa, se produc aburi care prin destindere intr-o turbina
actioneaza generatorul.
Producerea energiei electrice se poate realiza prin metode clasice in
centrale electrice care se impart in :

centrale termoelectrice
centrale hidroelectrice
centrale eolianelectrice
centrale nuclearelectrice
centrale geotermoelectrice

Centrale termoelectrice cu abur ( cel mai raspandit procedeu )

Cu abur cu piston
Centrale termoelectrice cu instalatii de ardere interna
Cu turbine de gaz

Energia electrica se poate produce si in alte tipuri de centrale :

Nuclearoelectrice ( reactor cu apa in fierbere se incalzeste dat.
procesului de fusiune nucleara , in rezervorul reactorului se obtin aburi

necesari pt actionarea turbinelor ; reactor cu apa sub presiune, apa este

adusa la mare presiune in rezervorul reactorului, se incalzeste la aprox.
300 grade C, iar aceasta trece apoi intr-un schimbator de caldura pt
producerea aburului necesar actionarii turbinelor, apa este utilizata ca
moderator pt producerea aburului cat si pt racire )
Cernavoda : Deuteriu uraniu, centrala Candu, foloseste moderator pt
racire apa grea D28

Geotermoelectrica : presupune utilizarea in vederea actionarii

turbinelor a unor vapori sub presiune care se obtin, se capteaza, in urma
unor lucrari de foraj ( 150-1000 m ) iar vaporii obtinuti au presiunea 3550 daN / cm2 si temperaturi de 250 grade C, o astfel de centrala
cuprinde:
- captatorul de vapori
- conducta , reductor
- turbina
- generator electric
Se produc aburi care ajung in turbina, actioneaza turbina, aburi
expandati sunt condensati prin intermediul unei surse de frig unde apa
este recirculata, turbina actioneaza generatorul care produce
electricitatea.
Presiunea apei sau forta vantului pot fi utilizate pt actionarea turbinei
care pune in functiune masina electrica, alternatorul pt stabilizarea
marimilor electrice se foloseste un convertor static de energie si se
produce energia electrica.

Din radiatia solara prin intermediul panourilor fotovoltaice ( celule

semiconductoare din siliciu )

Centrale hidroelectrice cu acumulare saptamanala, sezoniera, anuala.

Centrale hidroelectrice pe firul apei sau centrale cu pompare-acumulare.

Reteaua de producere, transport, distributie

Este transportata prin retele de transport care cuprinde:

- generator electric trifazat
-transformator ridicator de tensiune
-transformator coborator de tensiune
-transformator zonal de alimentare
-consumatori mono si trifazati
Intre componente sunt linii electrice de inalta tensiune 110-220-400-770
Kw
Linii de joasa tensiune
Linii de alimentare

In timpul transportului au loc pierderi de energie electrica datorata

caldurii emanate de trecerea curentului electric. Pt ca pierderile de
energie sa fie cat mai mici este necesar ca intensitatea curentului sa fie

mica, pt ca intensitatea curentului sa fie mica, tensiunea trebuie sa fie

mare.

Puterea este produsul dintre intensitate si tensiune

P=I*U
Pierderi mici, tensiuni mari.

Transformatoare de curent aparate statice de curent care modifica

valorile marimilor electrice.
Este alcatuit dintr-un miez magnetic peste care sunt aplicate 2 infasurari
cu denumirea de infasurarea primara si secundara.
U tensiunea
Ns nr de spire

Raportul de transformare :

K = U1/U2 = I2/I1 = ns1/ns2

D.p.d.v. al nr de spire :
- ridicatoare de tensiune ns1<ns2
- coboratoare de tensiune ns1>ns2

Masini electrice

Sunt folosite pt a produce si utiliza energia electrica:

- generatoare ( pt obtinerea energiei elctrice din n surse )
- motoare electrica ( transforma energia electrica in energie
mecanica necesara pt actionare )
Masinile electrice pot fi de curent alternativ trifazat, sincrone si
asincrone, pot fi de curent continu.
O masina electrica are 2 componente de baza : un stator si un rotor.

In cazul generatoarelor intalnim :

- cu stator indus, rotor indus
- inductor ( componenta masinii in care se produce campul magnetic
)
Functionarea unui generator are la baza principiul inductiei
electromagnetice conform caruia intr-un conductor electric supus
actiunii unui camp magnetic se induce o tensiune electromotoare.

Masnile cele mai utilizate sunt cele trifazate de curent alternativ dat
fiabilitatii crescute si sigurantei in exploatare.
Au un stator = inductor, si un rotor = indus

Functionarea unui motor consta in infasurarile inductorului sunt

alimentate cu curent unde se creeaza campul magnetic.
Infasurarile rotorului intersecteaza liniile de forta ale campului magnetic
indus in inductor, iar in aceste infasurari se introduce curent care creeaza
un alt camp magnetic .
Prin interactiunea celor doua campuri magnetice ia nastere un cuplu de
forta, un moment invartitor care pune in miscare rotorul.
Cele mai utilizate motoare sunt cele de curent trifazat, motoare
asincrone.
Motoare asincrone = la care turatia rotorului este mai mica decat turatia
campului magnetic invartitor, fenomenul se numeste alunecare. 2-8 %
Statorul sau inductorul prezinta 3 infasurari care sunt alimentate cu
curent de la retea si a caror capete sunt legate la cutia bornelor.

Rotorul este format dintr-un arbore de antrenare cu un miez magnetic

din tole de otel electrotehnic.
Rotor bobinat si rotor in scurtcircuit.
La rotorul bobinat intr-o parte capetele infasurarilor sunt scurcircuitate
iar celelalte capete in nr de 3 sunt prinse la dispozitivul port perii si
colector.
Pt rotorul in scurtcircuit ambele capete sunt scurtcircuitate, aceste
motoare electrice se leaga la retea in urmatoarele variante:
- legarea in stea
- legarea in triungi
Legarea se face in functie de tensiunea aplicata pe faza sau linie

Pt legarea in stea sfarsitul infasurarilor se scurtcircuiteaza iar prin

celelalte capete ramase libere se face legarea la retea.
La legarea in stea tensiunea este mai mica .

Pt pornirea motoarelor electrice sunt folosite 3 metode, pt motoare mai

mici de 5 kw se face prin legare la retea directa. Pornire prin
intermediul unui reostat de pornire la motoarele bobinate asincrone
trifazate. Pornire a motoarelor asincron trifazat in scurtcircuit se face cu
un comutator stea -triunghi

Reostatul de pornire reprezinta un ansamblu de pornire care se leaga in

serie cu infasurarile rotorice si care are scop reducerea curentului
necesar la pornire, astfel incat sa nu fie perturbata reteaua electrica, dupa
ce s-a pornit motorul se reduce progresiv rezistenta electrica pana la 0 si
motorul functioneaza la valori normale

Comutator stea triungi permite pornirea unui motor legat in stea dupa
care se realizeaza o comutare in triunghi.