Academia de Studii Economice

Piata muncii si somajul

Studenti: Manolescu Gabriela Veronica

Manea Georgiana Bianca
Istratescu Marius
Anul I, Seria A, Grupa 1707, Facultatea de Marketing

Bucuresti 2015
Piata muncii si somajul

Definirea somajului
Somajul este un fenomen contemporan, complex,cuprinzator, care include n sfera sa
aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.
Dictionarul explicativ l defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii
capitaliste, care consta n aceea ca o parte din salariati ramn fara lucru, ca urmare a decalajului
dintre cererea si oferta de forta de munca.Este o stare negativa a economiei care consta n
nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.
Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea ncrederii de sine, erodarea
raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala,
ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.
Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, vrsta, calificare profesionala.
Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea n timp mareste riscul
degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare.Somerul de lunga durata se
descalifica, uneori iremediabil.Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca l
fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o nencredere sporita n rndul potentialilor
patroni. Complexitatea naturii somajului face din acesta un fenomen neomogen, de forme
diferite, in functie de preponderenta factorilor generatori si nu numai:

Tipologia somajului
O prim delimitare a omajului este aceea n omaj voluntar i omaj involuntar.
omajul voluntar exist atunci cnd muncitorii refuz oportunitile de a se angaja n anumite
slujbe, la salariile existente pe pia.
In perioada anilor 30, J.M. Keynes remarca existenta unui alt gen de somaj, amplu la
aceea data, pe care l-a denumit somaj involuntar, aceasta categorie vizeaza acele persoane fara
slujbe care doresc sa lucreze la nivelul salariului existent, dar nu li se ofera aceasta sansa.
Procentul omerilor care sunt neangajai voluntar este cunoscut, potrivit unor definiii,
ca fiind rata natural a omajului. Separarea omajului n voluntar i involuntar este una din
controversele majore din teoria economic. Economitii keynesieni au afirmat c cea mai mare
parte a omajului din timpul crizelor economice din anii 30 i 80 s-au datorat deficitului cererii,
fiind deci, de natur involuntar. Pe de alt parte, economitii clasici ai teoriei ateptrilor
raionale pleac de la premisa c piaa muncii ajusteaz imediat creterile omajului, prin
scderea salariilor. Din punctul lor de vedere, n anii 30 erau locuri de munc suficiente, dar
muncitorii au refuzat s le ia. Tot omajul din timpul crizelor economice era voluntar,
meninndu-se la rata sa natural. Cel mai frecvent sistem de clasificare are la baz mprirea
omajului pe cauze n urmtoarele mari tipuri: omaj fricional, structural, n timp ce dup
raportul cerere-ofert, se identific omajul sezonier i ciclic. S-a ncercat i o grupare a acestor
tipuri de omaj n funcie de caracterul lor voluntar sau involuntar: omajul ciclic este considerat
involuntar, n timp ce toate celelate tipuri sunt considerate omaj voluntar.

 Somajul ciclic este considerat involuntar si este excedentul ofertei de munca a carei geneza
ciclica este determinata de conjunctura economica si caracterul sezonier al diferitelor activitati.
Aceasta denumimre se poate aplica pentru:
a) somajul conjunctural cauzat de alternanta perioadelor de prosperitate si depresiune care
caracterizeaza lumea industrializata.
b) somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activitati precum constructiile si
agricultura.
Somajul structural este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica,
zonala, sociala etc. care au loc in diferite tari, mai ales sub incidenta crizei energetice, revolutiei
tehnico-stiintifice, inchiderii firmelor nerentabile, perimarii unor produse si, o data cu acesta, a
unor meserii, datorita modificarii gustului si obtiunilor consumatorilor.
Somajul tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi,
precum si de centralizarea unor capitaluri si unitatilor economice ducand la restrangerea locurilor
de munca.
Somajul tehnic este o stare de inactivitate fortata impusa de discontinuitatile care survin in
procesele tehnice de productie: greve, defectiuni ale ale unor masini si utilaje, intreruperea
energiei etc.
de crestere (economica) este provocat de cresterea cererii de locuri de munca, adica de
cresterea ofertei pe piata muncii ca urmare a intrarii activitatii economice in faza de expansiune.
Somajul functional sau tranzitoriu stare de inactivitate momentana (termen scurt) care
corespunde unei situatii sau faze intermediare ce se scurge intre incetarea activitatii in cadrul
unui loc de munca si incadrarea unui nou loc de munca.

Cum se calculeaza rata somajului?

Somajul se exprima in marime absoluta ca numarul de indivizi si relativ ca procemt prin
reportare la oferta totala de munca.
Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS=[S/(PO+S)]x 100, unde S= numarul de someri, iar
PO= populatia ocupata.

Analiza date
Evolutia ratei somajului in Romania

Evolutia ratei somajului pe categorii ale populatiei

Rata omajului a fost de 7,3%, n cretere fa de anul precedent (7,0%). Pe sexe,
ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,3 puncte procentuale (7,9% pentru brbai
fa de 6,6% pentru femei), iar pe medii rezideniale de 3,6 puncte procentuale (8,9% pentru
urban fa de 5,3% pentru rural). Rata omajului avea nivelul cel mai ridicat (23,6%) n rndul
tinerilor (15-24 ani).

Rata omajului pe grupe de vrst, sexe i medii, n anul 2013

35
30
25
20
15
10
5
0

15-24 ani

25-34 ani

35-44 ani
Urban

45-54 ani

55 ani +

Rural

omajul a afectat n msur mai mare absolvenii nvmntului mediu i sczut, pentru care
rata omajului a fost de 7,9%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata nregistrat pentru
omerii cu studii superioare (5,8%).
Rata omajului de lung durat (n omaj de un an i peste) a fost de 3,4%. Incidena omajului
de lung durat (ponderea persoanelor aflate n omaj de un an i peste n total omeri) a fost de
46,4%. omajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant n cazul femeilor (48,0% fa de
45,3% n cazul brbailor) i n mediul urban (49,1% fa de 40,8% n mediul rural). Pentru tineri
(15-24 ani), rata omajului de lung durat (n omaj de ase luni i peste) a fost de 14,2%, iar
incidena omajului de lung durat n rndul tineretului de 59,9%.
Populatia ocupata pe sectoare ale activitatii nationale

Cauzele somajului
Cauzele somajului sunt :ritmul de crestere economica bazat pe productivitatea ridicata
a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o ocupare deplina a fortei de munca produsul
tehnic, pe scurt, este generator de somaj criza economica modificarile de structura a ramurilor si
sectoarelor economice, emigrarea fortei de munca conjugarea economica si politica international
nefavorabila.
Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari, nu
numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. El apare ca urmare a
unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, datorita solicitarilor suplimentare de
munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate
in varsta a doua.

Efectele somajului
-reducerea PIB determinata de faptul ca cei care nu lucreaza nici nu produc, astfel ca timpul de
munca al acestora este iremediabil pierdut.
Economistul Athur Okun, facand o corelatie intre PIB-ul efectiv si cel potential, a fomulat
urmatoarea lege care-i poarta si numele;pentru fiecare procent cu care rata efectiva a somajului
depaseste rata naturala a somajului, PIB-ul realizat scade cu 2,5 puncte procentuale.
-cresterea cheltuielilor cu protectia sociala.Cu cat somajul este de mai lunga durata si afecteaza
mai multi indivizi cu atat transferurile sociale vor fi mai mari si vor apasa asupra bugetului
public.

-reducerea veniturilor individale ale salariatilor concediati care antreneza o reducere a

consumului acestora si o extindere a saraciei.
-reducerea eficientei fortei de munca datorita pierderii dexteritatii celor deveniti
ales daca somajul este de lunga durata.

someri mai

- efectele sociale generalizate de genul cresterii criminalitatii, a sinuciderilor, a numarului

cersetorilor.
-efecte asupra sanatatii psihice a somerului, stari depressive, sentimente de excludere din
societate.

Politicile adoptate pentru combaterea somajului

Cea mai cunoscuta metoda o reprezinta indemnizatia de somaj care are si meritul de a
actiona ca un stabilizator automat in economie; Acesta reduce franarea brusca a cererii aggregate
si micsoreaza pierderile de venit national.
Masurile pentru diminuarea somajului ar fi :
-stimularea cererii agregate in conditiile in care cererea agregata poate sa creasca. Exista
pericolul inflatiei, tocmai de aceea se recomanda a se aplica in conditiile de deflatie.
-reforme pe piata muncii in sensul flexibilizarii salariului.
-reducerea efectului de histeresis prin eliminarea hazardului moral
-o atentie mai mare acordata protejarii fortei de munca in conocrdanta cu cerinte;e de munca
viitoare.

Concluzii
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza
economiile tuturor tarilor. Somajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industrial,
incepand cu a doua jumatatea a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand
intreprinderile industrial isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de
muncitori care deveneau someri.

In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul economiei,
existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile energointensive. Somajul
afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din cauza marii recesiuni in care ne aflam,
somajul are o tendinta de crestere de lunga durata.