M. J. TOMLINSON C. Eng., FLCE., AMI, Struct. E. Proiectarea si executarea FUNDATIILOR Traducere dupa editia a doua tn limba engleza we Editura tehnicd BucurestiCuprins Prefata la editia in limba romani ......+ Prefata Ia edifia a doua ... Prefata la prima edifie .. . Lista simbolurilor ... Cap. 1. Prospeetiuni geotehnice .. Introducere. Date informative obtinute prin prospectiunile pe teren. Studii asupra piminturilor si roeilor stincoase. Prospectiuni prin foraje. Inceredri de permeabili- tate pe teren, Studii pentru fundarea construcfiilor in uscat. Metode geofizice de prospectare. Inceredri de laborator asupra paminturilor sirocilor stincoase. Avize geo- tehnice. Proprietatile geotehnice ale diferitelor paminturi si roci stincoase. Cap. 2. Prineipiile generale de proieetare a fundafiilor ........-..- Introducere si definifii. Caleulul capacitatii portante prin metodele analitice ale mecanieii piminturilor, Evaluarea presiunilor admisibile pe teren prin metode empirice. Presiuni admisibile pentru paminturi cu frecare interna si coeriune. Capacitatea portantd a radierelor mari de fundatie in argile. Coeficienti de siguranta Tasiri totale si diferentiale. Distribufia presiunilor sub fundatii, Evaluarea tasir fundatiilor in péminturi necoezive. Evaluarea tasirilor de consolidare in piminturi argiloase. Exemple de calcul. Cap. 3. Profectarea fundafiilor in terenuri instabile ...... Introducere, Umezirea si uscarea piminturilor argiloase. Migcarea terenului datoriti temperaturilor joase, infiltrafiilor 51 eroziunilor de suprafata, vibratillor $f aluneed- hilor de yersanti. Prabusiri in zonele cu excavatii miniere. Protectia Impotriva tasiiri- lor datorite executiei galeriilor miniere. Protectia impotriva tasiirilor in zonele cu exploatiri miniere vechi. Fundatii pe terenuri de umplutura. Fundsfii de masini. Vibratiile masinilor. Exemple de proiectare a fundatiilor de masini. Cap. 4. Fundatii de suprafatii .........+ Introducere. Presiuni admisibile pentru fundafiile pe paminturi necoezive si coezive. Incareari excentrice. Fundafii continue pentru ziduri portante. Fundatii continue de beton armat, Fundatii izolate. Fundatii Iing& constructii existente. Fundafii con- tinue sub stilpi. Funda{ii sub stilpi metalici portanfi. Funda{ii radier. Exemple de calcul. 5. Fundatii pe radiere flotante si subsoluri (fundatii easetate) .....- Introducere. Efectul de flotatie si frecare negativa. Exemple de radiere flotante. Exemple de subsoluri, Umflarea terenului tn sépaturile adinci, Metode de exeeutie Fone 17 83 5 186 241 Bypentru subsoluri. Subsoluri pe pilofi, Proiectarct radierelor la subsoluri. Ziduri de Perstenti 1a subsoluri, Proiectarea plicii de pardoseala. Tmpermeabilizari. Tratarea infiltratiilor In subsoluri. Cap. 6. Fundafii pe pile gl chesoane ...--+.605--0 0000 Introducere gi definitil. Frecarea laterald pe pile 51 chesoane- Fundatii pe pile si Ghesoane pe stined, Rezistenta la sarcini orizontale, Excavatii mamuale pentru fun- Gatiile pe pile, CAptugirea puturilor. Tipuri de chesoane. Proiectarea chesoanelor datiise sia fandatiilor monolite. Dispozitia generald ¢} principii de proiectare a (jesoanelor eu. aer comprimat, Materiale pentru chesoanie, Frecare laterala. Detalii Ge protectare. Execufia chesoanelor si metode de lansare, ‘Exemple de prolectare si execufie a chesoanelor. Cap. 7. Fundatil pe pllofi-1. Capacitaten portant apilotilor si grupurilor de pilofi -... Introducere si definif{i. Comportarea sub tnedircare a pilofiior sia grupurilor de pilofi. Caleulul eapacitifil portante a pilotilor zolati batuti 10 pamint si pe stined. Caleulul capacititil portante a pilotilor izolati forali In pamint gi pe stined. Capacitatea portant a pilotilor biituti si a celor turnati pe loc. Frecarea negativa. Capacitatea portant& a grupurilor de piloti. Distantele dint pilofi in grup. Pilotii Inciireati peial, considerati ca stilpt. Pilot! rezistenti la smulgere: Piloff supusi la inedredri ori- axithye sau Inelinate, Comportarea pilotilor sub tnedrcii ‘dinamice. Calculul capa- “itatii portante prin formule dinamice, Exemple de calcul. Cap. 8. Fundafil pe pilo{i2. Metode de profectare 1 exeeutie . Utilaje pentru introducerea pilofilor. Pilots introdust prin spalare. Infigerea pilotilor prin vibrare. Infigerea pilotilor de pe apa si prin terenuri dificile. Bateri si Incdr- Pr Je proba, Tipuri de pilofi bétufi — de lemn, de beter prefabricat si heton precomprimat, din profile metalice In dublu ? casetate si tubulare, Sisteme de piloti Prefabrieati de beton. Tipurl de pilofi bitutt sf turnati pe loc. Pilofi insurubati Tipuri de pilofi forafi cu see}iane constantd sa cv baz lirgité. Pilofi compusi (din materiale diferite). Proiectarea radicretor gi grinzilor de solidarizare. Con- (derayii eeonomice. Alegerea tipului de piloti. Cap. 9. Exeeutarea fundatiifor ...-++++++++* Pregiitirea santlerului si Tuerdrt preliminare. Metode de excavare. Excavafii in roci vintoase. Stabilitatea taluzurilor la sipaturile deschiss Sapituri de santuri. Spri- jinirea sipiturilor cu elemente de lemn $i cu palplange. sprijinirea pujurilor gt a Uypaturilor de dimensiuni mari. Materiale pentry sprijinirea sapaturilor. Caleulul Twpingerli pamintulai la sapaturile de mied adjnetme sila cele adinci. Stabilitatea generald a sapiturilor sprijinite. Exemple de calcul. Cap. 10, Batardouri ....-- Jntroducere. Batardouri umplute cu pimint sau oo anrocamente. Palplanse de Jemn, aitonle $1 baraje din cisoaie. Projectarea si exeeufia atardourilor cu un singur rind fe palplange. Exemple de batardouri cu un singh tind de palplanse. Batardouri ct ae carp uet de palplanse. Batardourl celulare. Batardour! cu pereti de beton — pe pilofi forafi, eu diafragme continue, din ‘blocuri prefabricate, eu cadre din beton precomprimat. Batardouri mobile. Exeeutarea fandafiilor sub api. Exemple de calcul. Cap. 11. Controlul ape subtorane in exeavatil »-- Introducere. Infiltraren apei in exeavatil. Caleulul vitezei gi debitului de infiltrare. Fpuismente prin pompare din pujuri deschise, cu filtre aciculare, din puturi forate, 12 279 330 406 491 BALprin electroosmozi. Inject{i cu cient, argild sau substante chimice. Metoda congela- ae eaeerite provocate de coborirea nivelului apei subterane $1 preventrea 1or Exea- vajii In zone cu ape arteziene, Vibroflotafia. Cap. 12. Sprijinirea si subzidirea constructillor .. Introducere. Metode de sprijinire, Subzidiri in vederea asiguréit construc{iilor Iingd care se executdi excavatil, Subzidiri prin talpi continue, pile sou piloti. Subzi- Untea prese hidraulice. UUilizarea injectarilor si a congelaril, Deplosarea construc- jiilor. Cap. 18. Protectin fundafiilor Impotriva aofiunii distruetive a terenului gia apei sub- Introducere. Cereetri asupra terenulut si apei subterane. Protectia elementelor de Jemn prin creozotare si betonare. Acfiunea animalelor marine. Protectia pilotilor dem Ri in,potriva coroziuntt prin vopsire gi prin fenomene catodice. Actinnes sul- Iattior asupra fondatiilor de beton. Actitmea apel de mare asupra belonalis Actin fatlior aeupre qganiel, reziduurilor chimice si industriale si a Inghefulul, Corodarea armaturil. + ‘Anexa A. Proprietitile materialelor hres Dimensiunile ochiurilor sitelor .... Index Plansele cu fotografi (I—X'VI) se giisese Ia finele volumulul. 642 665Lista de simboluri* secfiunea de baz a fundafiei litimea fandafiel fi coeziunea unitard in adincimea efectiva modulul de elasticitate Young freearea lateral unitard grosimea stratului de pimint Indilfimea critic a taluzului I momentul de inerfie Ip factorul de influent pentru caleulul tasirii instantanee K coeficientul de permeabilitate | Ka coeficientul impingerii active a pamintului coeficientul impingerii (rezistentel) pasive a pimintului coeficientul de frecare lateral 1a pilofi modulul de compresibilitate Tungimea fundatiei limita de curgere limita de fraimintare deschiderea grinzii de fundatie braful de pirghie al momentului de rezistent& momentul de tncovolere momentul de rezisten{it numérul de lovituri 1a penetrares ‘ey Ng, Ny factorii de capacitate portanta Pe impingerea totala la zidurile de sprijin P sarcina geologic& total sarcina geologic efectivat Tezisten{a admisibild 1a compresiune din incovoiere, la beton rezistenja admisibil la Intindere in armituré debitul de pompare al unui put = Uncle simboluri sint diferite de cele prevazute in standardele romanesti — N. 7. 15‘Yeat ‘foun x capacitatea portant limitit a unef fundafii de adincime capacitatea portant limit a terenului sub o fundafie de adincime capacitatea portant limit a unul pilot izolat capacitatea portant limité a unui grup de piloti presiunea unitari {otal (bruta) pe terenul de fundatie presiunea admisibila unitara rezistenta unitara pe virt presiunea efectivé unitarit capacitatea portant unitari limita presiunea unitard neta pe terenul de fundatie capacitatea portantii unitard maxima (admisil rezistenja la taiere rezistenja admisibild Ia poansonare factorul (de) timp limita de eurgere a armiturii rezistenfa la zdrobire a betonului (pe cuburi de probit) sarcina Vertical total’ a unei fundatii modulul sectiunii_ palplansei adincimea sub talpa fundafiei tasarea sau unghiul de frecare beton/pimint unghiul rezistentei la taiere densitate densitatea ape greutatea volumic% a p&mintului saturat greutatea volumied a pamintului imersat factoral de forma coeficient folosit 1a calculul pe tasarea prin consolidare tasarea finald tasarea imediat% (instantanee) tasarea ealculatii pe baza tnceredrilor in edometru efortul vertical Intr-un punet situat la adineimea z sub talpa fundatiei efortul de titiere.aaquy — roy fi ¥'2) 9% 18 4 au Sjiaq aus anuy — o19S005 cat oUt -syduiy yy jod ausoyrum apands amo} “yorjatioynuvas vrfyzodwuoa ap ar} -runay, -ounj uy awoytunaU nes amopun | und e Imafep. no ayeur z 3S Yj qod arco = oft esheoui tn Sejep as E42 axe tuna 7°Z) 002 18 “4 5 “ap tnd op aa indospasyy npr | wat > Jojayts aseoyezundsazeo 9jnony au | 2 Heme LMpENS rengya areuyurexa | eis P aw yofeM uy oMBOTY vonun | © “wo Roe ages ©: geeee ot Bi atop 3inu jou ) 2 cm qq eS 18 z noi 9 duty (um 92) “Ur ¢ aa7UT yuOLepUOdaig uniinarg | 3 ayo wo ¢ ap [ay 8 -oureyp no snay su 19 |————___—_———_ F up “ndosyusyy no pnsnerd © peurnu vdys yod ag | ajesapuy Gaeta s WHINE | (aus oz) “ur g exquy yuasepuodosg Iuvaoog, phurnén no 1diyuy -oj0q 09 aqvod wo ¢ ap ime - > Se diy ansuts un-xqurp (nnouerp no. sn mdioursd uy 931 “BA uQ “IMtaEn . (ato 08) -myyjsuos ayzodaq no oqedys ty qod | aIeUTY Ur gt99p orem you mSWIETD nD tanooigy Beste aaecsitaoaeee <. ape @ Rh. 45 @eeas tA Se hee Wnsy od SHETNOpT | sanwaTad | WH) ad sivosoa; | oHwNMR Wain} ad 9095; m9PI Emons winnie “and Hemyupured 9p randy) 3 Siemans 8 yleaysize1 ap Tone ED sorinsi ia dition neared 2861? 100Sd 9 MANeULON Upp asnposdox soypaMpUpUE waswoy Er mane, 19 ¥8 waia} od woreaE UEP] uaHed yzeq op TIT 22“moun ur “soERE aft szeorxEUNdsas09 apyususMP nD ‘oueDLAwE JF axUEIG soPYS [F AeHedwWoD injaqey q wxSUE Uy Tepe 3 V+ (ousewy asease2yy2. y 30d 12> © ouiuo 30d aseopiize YS areojEd diarz0deq — Snes ser ‘Hutuociaar 0 out gu0) JoIR. © ajeonred) 1 9p yquaprsuo> iuaxa 3p) eo teuoets wip auimagaye fj ted aseodinu auzodeql — dod 2189 “yyeues auto} siiyzodulog 3p ajzbdep vinsos 2ye0d yoruvamma Fra yur apnadsa ‘90 piaieu 3p ‘awrinue> 0 aurjuo> rod nes Rene denen t Rhogs Feces eG ese emir pea py ampere ae Be ae eee sound up "i cay Sevop Eat eT raante ap nanoy gee Ged areas Teas oor wip Tanya Sp Hind aedpend HON | asvorod 18 ay asvors | — asvoniie 2 | -saiduios 91200 -uods | nus asroy g | ayes | © ayuay | -gid ‘astod gafivou nus atiieye9 axv0]nd ap 2 ueHs0 [eID aqan -apuy aurg aaqyy ng | -sisuor | -isiu aging, qo ap. S0sq! aquaysizat aysvoy nbs asnororunyse5S ‘ayaxop artuy aye 4 squeusord spout 1 10d WN | oseoqira | POE Anoadsas 18 yenueye rout 2795 ay pratadosd 048200 eu NyENS ap anuy qeynast | oyuay | 201uesz0 18 aqeis ap12V ° dy angus un-quip ng wpapour jod ag | -sisuos) | apsay au yao1qo ap ‘aawo 2 yedioursd uy ay aja “IB]Y asvOy o ae MOD aS 3 -(nyYsu0s ay1z0daq |ouasourg | -ap azquy yiuTansn wow | -gad opday, -jaouy gonst < uusy] gaga | avomquy | no wrapour rod 2g ‘anode | 96 {8 a1aBop 9b asddit ag “soniseid is aqvansy ap s0fou paqur up pour | -1u ap8ay | ms ‘apayau ajyesdns: pyuyzosa \* -wjd nung v-ap | IMSL | suns ius pura) oog | — rueaojog “ede = aaqaparjod aqua ounqe ajaHop ax uy avjsop as fayefanysyy nu Sut 2 vay wy fueds ag 4d pavoaasys ag no oaay | ‘aueds yy yod oyeosn ayiyonet 5 ip oajuy wosn yeu zg aoovonm | “HBF tod Tep ‘auntzo09 ne ayeo 3 avai | oquat rangerg | “$2 amzong “aFap od ap asiers one -ap anjuy ayeynaai | -sisuo:) aojueg | 20d 18 opedox afyeyos yansn as yp Hndyy ap 2a nd vapour yod ag “ap: ampere eee red, oleae oar, Spal -Hewaye rMyENS ' viqe nes. oUq12 dy angiurs un-nmp ayat asvonfae | -yauy quis sjaimonaed ‘qwioued UL tedioujad uy am -ap anuy yiuyansn row sangead 0) 00%. “aH “II eS Ud pisues_otzodoa no ejapour yod os pny tf puyoory oynor aed ND 23deveni ilizibila. Este de asemenea necesar si se indice in mod clar partea de sus si cea de jos a probei, pentru ca in laborator si se stie pe la care capat si se Scoati materialul pentru incerciri. Probele de argile moi, sensitive, trebuie manipulate cu deosebita grij& in timpul Uransportului. Ele se ambaleazi in cutii si se fixeazii cu pene, pentru fa nu se scutura sau rostogoli. Este de dorit s& se amenajeze in mod special un Fig. 1.11. Geala tip Bishop modificatd de Se~ peayst lenaings Lio (Tub de polietilens @ 3mm Teave de cupru G9 6,5 mm autovehicul pentru transportul probelor, prevenindu-se astfel_manipulirile prutale si vibratiile la care ar putea fi supuse prin transportul pe calea ferata, Incerearea piminturilor in situ Incerearile pentru determinarea in situ a rezistenfei Ja taiere sau a starii de indesare a piminturilor constituie un mijloc foarte bun de prospectare, jntrucit caracteristicile respective pot fi determinate fara ca materialul sa sufere alterari, ca in cazul executarii forajelor sau ludrii probelor. Avantajele sint mai Glare in argilele si prafurile moi, sensitive, precum $i in nisipurile afinate. Este totusi de remareat. cd metodele in situ furnizeazi numai o singura caracteristica, si anume rezistenfa la taiere in cazul forfectrii cu palete si rezistenta la penetrare tn cazul incercarilor statice sau dinamice cu conul. De aceea, ele nu pot fi folosite in locul forajelor ci numai ca metode suplimentare de investigatie. Ele nu permit identificarea naturii pAminturilor intilnite si nici nu oferd informatit asupra apei subterane. ‘Aparatul de forfecare cu palele (vane shear test) a fost conceput pentru masurarea rezistentei la taiere a argilelor foarte moi $i sensitive; in farile scandi- nave, incercarea respectivi este consideratii insi ca un mijloc potrivit pentru determinarea rezistentei la taiere a argilelor virtoase fisurate. O trecere in revista cuprinziitoare a procedeului de lueru gia interpretrii rezultatelorpoatefi.gasita 37in Iterarea lui F en{ii, metoda const in infigerea unui dispoziliv cu patru palete in cruce in pimint si rotirea lui cu o vitezA constanta de o zecime de grad pe secundi. Momentul de torsiune necesar rotirii cilindrului de pamint aflat intre palete este msurat cu ajutorul unui resort aflat la partea superioara a tijei aparatului, unde se poate citi direct rezistenta la tUiere (fig. 1.12). Este preferabil ca paletele sa fie presate pe intreaga adincime de la nivelul terenului pina la cota minima investigat’, cu misuratori ale rezistentei la intervale apro- piate, de exemplu la fiecare 30. em. Frecarea lateral pe tija aparatului poate fi determinataé misurind momentul de —Dispoxitivel de _ vorsiune necesar rotirii unei tije asemén: - il mésurd prevézut toare, introduse in acelasi teren, insd SC aw balonic ée fara palete la partea inferioara. Pentru Adoptor pentra eNitarea frecirii pe tijd, aceasta poate cofoana de forare fi introdus& intr-o teava de protectie. Daca incerearile se fac intr-un foraj exe- cutat in prealabil, determinarile trebuie sA inceapa de la o adincime de cel putin 90 cm (iar in argilele sensitive chiar mai mult) sub talpa forajului, pentru a se de- ie) es Asi zona de teren tulburata prin oper: Simm ile de forare . Efectuarea de determina te ale apropiate in foraje mi Ijo eporatuué teazisimfitor viteza de avansare; de ace~ cuporere ea, aga cuin s-a aratat mai intainte, este mai bineca forfectirile cu palete si se fact independent de foraje. Rezistenta rezi- duali la forfecare a materialului (in stare tulburata) poate fimisurata prin inregis- Sectiune transversal prin polete Polete presate tn teren sub zon0 | fulburatagrin | trarea momentului de torsiune minim 102 Pate necesar rotirii rapide continue a palete- mmil lor (dupa rupere) a Penetrarea standard se face in fo- Vig. 1,12. 15tectu aparatl raje eu ajutorul dispozitivului'cu fant cu“palete tn foraj. longitudinal cu diametrul exterior de 2” (51 mm) cunoseut uneori sub denumirea de geala (sau lingura) tip Raymond. Metoda constituie un mijloe foarte util de determinare a starii aproximative de indesare in stare naturala a pamin- turilor necoezive si, in cazul adaugirii unui con la partea de jos, a duritati relative a rocilor stincoase. Dispozitivul (fig. 1.13, a) este introdus in teren pe adincimea de 46 cm prin lovituri repetate ale unui berbec cu greutatea de 63,5 N cazind de la inalfimea de 76 cm. Berbecul este actionat la suprafata, la capatul superior al tijei de care este fixat geala. Drept numir de lovituri pentru pene- trarea standard se considera numai numirul necesar de lovituri N corespunzitor infigerii dispozitivului pe ultimii30 cm. In practic& se obignuieste s&se noteze numéarul de lovituri pentru fiecare patrundere de 7,6 em din intreaga lungime de 46 cm. In felul acesta poate fi stabilita atit grosimea zonei de pamint tulburat de sub talpa forajului, cit si cotele la care se intilnesc’elemente sau formatiuni mai rezistente, ca pietris, bolovanis sau strate cimentate. Dup& extragerea din 38foraj, dispozitivul este pus de o parte pentru examinarea confinutului recoltat care, desi se afl in stare tulburat’, este adeseori suficient de intact pentru ase observa eventualele separatii sau structuri specifice similare. Prin modificarea propusa de Palmer si Stuart {1.9] aparatul poate {i folosit iin formatiuni cu pietrig sau in stincd. Modifiearea consti in inchiderea sa la "te Zy@ de forare i Reauctie Orifici de 18mm --Geald cu fonte I malé Fig. 1.13. Dispozitivul eu fant& pentru jongitudngg penetrarea standard (diametrul exterior 2°=51 mm): ro) 4) geala tn forma initia; » — moaitica © E1454) 9° fou adusi de Palmer gi Stuart (1.9) pentra ‘utilizarea dispozitivului tu pletriyurl. 63cm Cutit oe infigere a partea inferioara printr-un con metalic (fig. 1.13, ). Cereetirile au aritat ed In paminturi cu aeceasi stare de Indesare, valorile N obtinute eu aparatul initial fi respectiv cu cel modificat sint in general echivalente. Desi metoda de incercare descrisd are un caracter cul totul empiric, aplicarea sa pe scart foarte largi in Statele Unite si in Marea Britanie a permis acumularea tnei eantitati considerabile de date experimentale cu privire la comportarea fundatiilor in nisipuri si pietriguri, Au fost astfel stabilite relafii intre valorile N si diferite caracteristici ale piminturilor ca starea de indesare, unghiul de frecare intern’, precum gi tasarea sau rezistenta la Infigere a pilotilor. Terzaghi $i Peck [1.10] recomanda urmitoarele relatii intre valorile N si indesarea relativa (gradul de indesare) la nisipuri: Valoarea Indesarea relativa Sub 4 Foarte afinat 410 Afinat 10—30 Indesare mijlocie 30—50 Indesat Peste 50 Foarte indesatPeck, Hansen si ghiul de frecare intern’ Thornburn [1.11] au stabilit o relatie intre valorile N si un- ial unuipimint necoeziv, 'reprezentata grafic in figura 1.14. Folosirea penetrarii standard la calculul capacitatii portante admisibile a fundatiilor de mic& adincime este discutati in cap. 2, pag. 99 iar. in cap. 7, pag. 336-341 se prezinti folosirea sa la calculul funda\iilor pe, piloti. foarte afinat ‘Atinot 4 TE THEE , 10 i: Pet os 120 wi? ae no —100 85, , 2s = ri se f ol | w0S* a : i "9.60 —Jeo8 Fig. 1.14, Relatia intre unghiut ©, fae- § | s torii de capacitate portant si valorile V 8 708 obtinute prin penetrarea standard (Peck, g | = Hanson $i Thornburn [1.11}). ae 1 S00 8 S40 i 8 + — 820 yey | & TT 0 4 Se 4 | [| B02 mn 6 a6 40 42 44 46 Unghiut de feecare interné , grade. De asemenea, ¢ argilelor (exprimala atunci eind unghiul Terzaghi si Peck [1.1 © corelatie aproximativa intre rezistenja Ia Uiere a ca jumatate din rezisten{a la compresiune monoaxiali, de frecare interna @ este nul) si yaloarea N, aprecialé de 0] sub forma tabelului urmator: i Valoarea Rezistenja_aproximativa la com- presiune monoasiala fdaN/em:!* Consistenta Sub 2 a4 15—30 Peste 30 Foarte moale Sub 0,25 Moale 0,25--0,50 Mijlocie 0,50--1,00 Virtoast 1,00—2,00 Foarte virtoasi 2,00=4,00 ‘Tare Peste 4,00 “Jn original, rezistentele din tabel sint exprimate in tone S.U.A./ft2; aici s-a_ conside- rat 1t S.U.A,/ft@=1 daN/em®, 975 daN/em?—N, 1, Valoarea exacti este foarte apropiati: 1t S.U.A,/Itexperimentale, va fi posibil si se puna la punet relatii empirice intre rezistenta la penetrat i _caracteristicile amintite. ste larg utilizata in Olanda si Belgia si intr-o masuri mai mica in farile scandinave. Mctoda elaboraté de Laboratorul de mecanica piminturilor de la Delft si aplicata intens in Olanda este recunos- cut ca un procedeu standardizat (incercarea yolandezi* cu conul) in multe {ari, printre care Antilele, Indonezia si Marea Britanie. Conul olandez are un unghi la virf de 60° si un diametru la baza de 36,5 mm, in aga fel Manel ca suprafata bazei si fie de 10 em (fig. 1.15). exterior Conul este solidarizat cu tije metalice prote- Me interiooré jate printr-o manta (coloana). Forta exer citaté asupra tijelor poate fi m&suraté in- dependent de cea care se exercité asupra mantalei. Instalatia reprezentata in fig. 1.16 este produsa de firma ,,N.V. Goudsche Ma- chinefabrick* din Gouda, Olanda. Conul este impins in jos cu ajutorul unui dispozitiv hi- draulic pe o adincime determinata, putindu-se masura forfa necesaré, pind la o valoare maxima de 100 kN. De obicei, citirile se fac la fiecare 20 cm, astfel incit se poate trasa diagram’ continua reprezentind variafia cu adincimea a rezistenfei pe con si a fre- c&rii laterale pe manta. Rezultatele obtinute Fig. 1.15. Detalii ale conului olandez, sint corelate direct cu capacitafile portante si_cu tasirile probabile ale fundatiilor de mic& adincime gi ale pilotilor. Modul de calcul este prezentat in amanunt la pag. 100—101 si 342—344, Folosirea indelungata a penetrarii statice si cunoasterea aprofundaté a caracteristicilor terenurilor din {ara lor i-a facut pe olandezi si se dispenseze aproape complet de foraje si alte metode de prospectare gi si se bazeze la proiectarea {undafiilor aproape exclusiv pe aceasté metoda. Penetrarea staticd este utili si pentru inregistrarea variafiilor starii de indesare a piminturilor nisipoase afinate, precum si a formatiunilor alternate (laminare) de nisip si argil’, in condifii in care structura natural este deran- jaté de operatiile de forare, astfel incit penetrarea standard nu da rezultate concludente. Metoda olandezi nu este insi adecvata pentru pietriguri, iar cind se aplicd la nisipurile indesate, ancorarea instalatiei devine greoaie si costisitoare. Relafia intre rezultatele penetririi statice cu conul si cele ale penetrarii standard a fost analizataé de Sutherland [1.13] care a aratat ci intre cele doud metode nu exist’ o corespondent& univocd. In cazul nisipurilor fine, rezistenta la penetrare staticd (exprimati in daN/cm?) a rezultat de trei saw patru ori mai mare decit valoarea penetrarii standard. Incereiri in strate de pietris au condus Ia rezistenfe pe con de 18 ori mai mari decit penetrarea standard. 42rata) Cilindra actionat ——~ pidroulic Capi Coleone oe ghida/ § Manometru de — Manometru dejoasd =| inoltd presiune presiune ire de : ghidop /-Miner de actionore Oispozitiv oe. Y (stinga) masurd Miner de actionoré (dreopta) Raniaepranspont: Supopd de controf ‘in poxitie ae lucra Codru oe susfinere Vedere laterala Cooru de sustinere ‘| ~*\ Consold | ‘Burghiu a ‘ancora/ 115-132. Fig, 1/16. Instalafia de pevtetrare eu conul olander avind forfa maxima de 100 kN.Prin urmare, relatia intre rezultatele celor doud procedee trebuie stabilita pentru fiecare amplasament in parte. Incarcarile pe place au fost larg folosite in trecut in problemele de fundatii, ins& de la constituirea mecanicii piminturilor ea stint au cézut oarecum in dizgratie. Motivele principale ale acestei’ situafii rezid& in costul lor ridicat in comparatie cu forajele si incercdrile de laborator, precum si in adincimea limitata la care se referi. Procedeul consta in siparea unei gropi pina la adin- cimea talpii fundafiei proiectate sau pind la alta adincime considerata oportund si apoi in aplicarea unei sarcini statice pe o plac& asezat& pe fundul gropii. Incircarea se aplic’ in trepte succesive 4 la cedarea total a terenului (prin refulare) sau — in mod curent — pina cind presiunea pe placa atinge un multiplu, de exemplu doi sau trei, al presiunii efective propuse pentru viitoarea fundatie. Tasarea si viteza de tasare se determina gi se inregistreazi pentru fiecare treapti. Dup’ ce se atinge inedrcarea maxima, presiunea pe placa se reduce tot in trepte succesive, inregistrindu-se defiecare data reveni- rile (umflarile). Se recomanda ca incdrcarea si se facd pin& la cedare, ori de cite ori este posibil din punct de vedere economic. Desi metoda incirearilor pe placa ar parea, la prima vedere, c& riispunde la toate problemele puse de proiectarea fundafiilor, domeniul siu de aplicare este destul de limitat si in anumite cazuri rezultatele obtinute pot duce la crori considerabile. In primul rind este esential si se dispuni de o placi a c&rei marime si fie cit mai apropiat& de litimea viitoarel fundajii. In acest sens se poate afirma ci diametrul unei plici de incircare trebuie sa fie de minimum 30 cm. In felul acesta, zona de teren de sub placa, solicitata de in- cirearea transmisi de aceasta, va avea, pe cit posibil, aceeasi adincime gi aceeasi extindere lateral cu cea afectati de fundatia reala. Aceast’ conditie poate fi indeplinita in cazul fundatiilor continue relativ inguste sau al celor izolate de dimensiuni restrinse, insi pentru funda este practic impo- sibil si se realizeze plici de in- Guetta ) c&ireare corespunziitoare. Modul Moe Kodier de furotia in care incdrcarea pe o placa’ mult ined mai micd decit fundatia real 772, poate conduce la concluzii gresite este ilustrat in fig. 1.17. Limita Zona cctivé a plioi' | S son economic o constituie in general de nedreare chan | sine raeterel \ plicile de 60 sau 90 cm, intrucit, in fetreine in cruct\ mai ce ab crdsed } de exemplu, 0 placa avind “1g0C oteiolé 7A, trul de 90 cm, incireaté pina la SN / 8daN/cm%, va necesita peste 500 1 - Le KN de lest, pentru care trebuie si Wig, 1/17. se pliteasca atit chiria, cit si trans- portul si manipularea pe gantier. Un calcul sumar arata ei 0 incdrcare pe placd la care se utilizeazi 500 kN de lest costa cam de trei ori cit un foraj pind la 12 m in pAmint de consistenti mijlocie, inclusiv incercarile in situ si determindrile de laborator. O singura incireare pe placa este in orice caz cu totul insuficient’ pentru studierea unui amplasament, intrucit caracteristicile Lerenului. variaz’, in. general, atit in 44El constituie 0 verifieare de serie a constatirilor facute de inginerul sau d maestrul sondor de pe teren. Determinarea umiditafii naturale se efectueaz& in unele laboratoare 1 mod curent pe toate probele netulburate primite. Comparind rezultatele ot finute si corelindu-le cu valorile limitelor de curgere si de framintare ale ps minturilor respective, se trece Ia aleituirea programului de incerciri pentr determinarea rezistentei la taiere, in asa fel incit piminturile cu consistent mai redusi (indicata printr-o umiditate mai mare) si nu fie in nici un ca omise din program. Aceasta presupune o selectie printre probele sosite in nu mar mare la laborator.. Dac& ins& se decide de la fnceput ca determinaril de rezistenta la taiere si se fac pe toate probele netulburate primite, atunc stabilirea separata in prealabil a umiditatii nu mai este necesara, intruci ea constituie oricum o parte integrant& din incercarea rezistentei la taiere In general nu este cazul si se determine umiditatea naturala a probelor tul burate, intrucit’ rezultatele obtinute pot s& nu reflecte situafia de pe teren probele modificindu-si umiditatea ca urmare a procesului de forare. Dac din anumite motive se mai considerd necesare gi alte valori ale umidit: in afara de cele obtinute pe probele netulburate, probele destinate masurari umidit&tii trebuie selectionate in mod special, de exemplu, printre probek luate de la baza ititului prelungitor al stufului in momentul prelevarii sat din dispozitivul cu fant (v. fig. 1.13) folosit la penetrarea standard. Determinarea limitei de curgere si a limite plastice (de fritmintare) se face pe paminturile coezive, in scopul identificarii lor si prognozarii proprietatilo1 geotehnice. Pentru prognoza compresibilitajii argilelor si piminturilor pri foase poate fi folosita diagra- Limita de curgere, Ws ma de plasticitate propusa de 2 20 40 0 60 70 2% 9% 100’ ~ Casagrande (fig. 1.25). In acest mo ft | | Scop este necesar si se stab a leascii mai intii daci pimintul | respectiv este de origine orga- nic sau anorganic’. Pamintu- rile organice sint in general inchise la culoare si au un mi- tos caracteristie de vegetatie in descompunere. Dacd exista indoiala, se va determina limi- (a de curgere pe o proba uscati in prealabil in etuya. Daca prin “Argile ce plasticitut & Jadicete de plosticit aac! Sg mee Geese suiece useare, valoarea limitei de cur- a raRiar eu subs foptexaneca in gere scade cu 30% sau mai mult, Fig. 1.25. Diagrama de plasticitate Casagrande. in raport cu. cea deter. minaté pe proba _ initial, se poate afirma ci pamintul este organic. In mod obignuit, cele dowd limite de plasticitate se determina pe citeva probe alese din fiecare dintre principalele varielti de pminturi intilnite in foraje. Comparind rezultatele si reprezen- lindu-le pe diagrama de plasticitate, diferitele paminturi pot fi clasificate in mod aproximativ din punet de vedere al compresibilitatii, alegindu-se pe aceasta 60bazk probe corespunzitoare pentru incercarile de compresibilitate, in cazul cind se prevaid asemenea incercari. ‘Analiza granulometrica este una dintre determinirile de clasifieare (iden- titicare) a pminturilor. Curbele granulometrice obfinute prin cernere sau printr-o metoda combinat% de analizi (cernere si sedimentare) pot fi repre- entate grafic pe o diagramé de forma celei din fig. 1.26. Curbele granulometrice nu pot fi folosite direct la stabilirea presiunilor admisibile pe teren si, din faeessti cauzd, analizele granulometrice se fac numai impreuni cu alte incer- Logoritmul vitezei de Sedimentore,cm/s Site britonjce - £83 8 F388 ars S8s s 120 Fora} nr. ea 2 Adinicime Boo 20 Deseriere s 70 70 <= 60 60 530 0 840 40 Pwo 20 5 2 20 ee 0 9 coo 0,007 0.07 Or yy Ca 700 . Dimensiunea porticulel,d, mm Argile ne ite Pietris Fig. 1.26. Diagrama granulometric’. cari, in cazul pminturilor argiloase sau al nisipurilor si pietrisurilor situate deasupra nivelului apei subterane, Cind este ins vorba de pAmfnturi permea- bile care se gisese sub nivelul pinzei de apa subterand, aceste analize au o important esentiali, intrucit rezultatele lor servesc nemijlocit la stabilirea nctodelor celor mai potrivite pentru coborirea nivelului apei sau pentru in- jectiri, asa cum se arat& la pag. 606. Valoarea rezistenjei la tdiere a paminturilor poate fi folosita direct 1a caleu- Jarea presiunilor limita pe teren, potrivit metodelor expuse in cap. 2, 4 si 7 precum gi in caleulul impingerii pamintului pe sprijinirile sipaturilor, prezentat in cap. 9. Incercarea la compresiune monoaziald este forma cea mai simpli de deter- minare a rezistentei la taiere. In Anglia ea se face direct pe probe de 38 mm (1 1/2") extrase din stufuri avind acelasi diametru, sau pe probe de 38 mm decupate din buc&ti de dimensiuni mai mari. In eazul pminturilor eu pietris, din care nu se pot obine probe cu diametrul aga de mic, compresitinea mono axial se aplic& direct pe probe de 102 mm (4°) scoase din stuturi cu acclasi diametru. Acest procedeu de incercare nu poate fi aplicat la paminturile necoezive sau la cele argiloase sau prifoase care au o consistent atit de sedzuti ineit nu pot rezista in aparat in forma initial’, inainte de aplicarea sareinii. In ea- zul piminturilor fisurate sau friabile, rezultatele care se obtin au valori mai sel- zute decit cele ale rezistentei formatiilor respective in condifii naturale de zicdmint. 61Compresiunea triaxialit este 0 forma mai elaborata de determinare a rezis- lenfei la taiere, care poate fi aplicat pe o gami mai largi de paminturi decit compresiunea monoaxiala; condifiile de incereare i masuratorile efectuate pot aria mult, infunctie de caracterul problemelor ingineresti la care se refera. rezultat al incereérilor se obtin valorile coeziunii ¢ si unghiul de rezistentii jere (denumit si unghi de frecare internéi) @ definite de eeuatia Coulomb — s + ptgo. (L1) Cele {rei tipuri principale de incer a) nedrenati; b) consolidat i-nedrenata; c) drenata, In incercarea nedrenala proba de pimint nu are posibilitatea si se dreneze in timpul aplicarii presiunii laterale sau al aplicirii efortului deviator, si, prin ur ¢ conditiile in care pamintul aflat sub o fundatie reali este supus ui cari sau in care pamintul este scos dintr-o sipaturd deschis& sau spri asemenea situafii, presiunea apei din porii pimintului aflat sub fundatia inedr- cat sau ai celui situat in spatele frontului sipiturii nu are timp s& se disipez in perioada de aplicare a efortului. Calculele pentru determinarea capaci portante limite a terenului de fundare sau a stabilitatii initiale a sipiturilor se fac Iuindu-se in considerajie eforturile lotale Tipul de incercare consolidatd — nedrenatd consti in permiterea drendrii probei in timp ce se aplic& presiunea lateral; in felul acesta, proba se poate consolida in aceasta fazit a incerearii. Drenarea nu este insi permisé in timpul aplicirii efortului deviator. In cazul tncercdrii drenate, climinarea apei din porii probei este permisi atit in timpul fazei de consolidare sub actiunea presiunii laterale, cit gi in cea de aplicare a efortului deviator.-Timpul acordat pentru consolidarea sub pre- siune lateral gi pentru apliearea efortului deviator trebuie si fie suficient de lung pentru ca in nici un moment al incercérii sii nu aib& loc o crestere a valorii presiunii apei din pori. Incerearea consolidaté — nedrenata si cea dre- nati corespund conditiilor unei aplicari lente a sarcinilor, de exemplu in cari terenului situat sub un baraj de pimint, atunci cind executia se desfi- goara relativ incet, (extinzindu-se pe mai multi ani). Stabilitatea pe termen indelungat a taluzurilor sipaturilor se studiazd de asemenea prin incereari consolidate — nedrenate sau drenate. Problemele de stabilitale pe termen indelungat se trateazd avindu-se in vedere eforturile efective (diferenta intre eforturile totale si presiunea apei din pori). Caleule de acest fel nu se fac mod obignuit in cadrul studiilor curente pentru fundatii; aplicarea lor se lim teazi la anumite conditii speciale, ca fundarea barajelor de pimint sau sta- bilitatea rambleelor de pimint pentru batardouri. Fundatiile rezervoarelor de petrol asezate pe argile moi au fost calculate prin aceste metode, atunei id s-au aflat intr-o silualic eritied de stabilitate gi cind a existat posibi ca presiunile apei din pori si se disipeze, prin incdrearea foarte len| a rezervoarelor. Expunerea acestui mod de calcul depageste obiectivele luer ‘are, presitinea apei din pori nu se poate disipa in niciuna din fazele incer- In cazul piminturilor coezive saturate, acest tip de incercare reproduc inedir- 62de fata; pentru o prezentare detaliata si competent a incereirilor de compre- siune triaxial, cititorul poate recurge la cartea lui Bishop si Henkel [1.21], care euprinde si o vast& bibliografie referitoare la aplicarea diferitelor variante de incereiri in rezolvarea problemelor ingineresti. Incercirile nedrenate, consolidate — nedrenare gi drenate sint uneori de- numite ,tapide*, consolidate — rapide si respectiv ,lente*. Aceasti earac~ terizare este oarecum necorespunziitoare, intrucit viteza de ineareare depinde de natura pamintului si de marimea probei (adicé de timpul necesar disip&rii exeesului de presiune a apei din pori) mai mult. decit de tipul de incereare. Incereirile la compresiune triaxial sint limitate la argile, prafuri, Lurbe si roci stincoase moi. In general nu are rost si fie aplicate Ia nisipuri si pie- triguri, intrucit, in orice caz, din astfel de materiale nu se pot obline probe cu struc: turd netulburata. Chiar in situaliile in care asemenea probe s-ar putea preleva din foraje sau sipaturi deschise, este imposibil s& se extragé din stuluri probe pentru triaxial, fara a le tulbura, Lucrul cel mai bun care se poate face este Si se determine greutatea volumica (respectiv indesarea) materialului in stut, Cintirind continutul si masurindu-i volumul ocupat, apoi confectionind cor- puri de prob tulburate, insi avind acelasi grad de indesare. De obicei este preferabil ca unghiul de frecare interna si fie stabilit in mod empiric prin Incercari in situ ca penetrarea standard sau cea cu conul olandez, descrise mai inainte in acest capitol. Forfecarea cu palele este o incercare aplicabili mai mull pe teren deeit in laborator. Totusi, ea poate oferi rezultate utile In cazul cind s-au obtinut probe la stuf de calitate suficient de bund din paminturi argiloase sau prafoase foarte moi si cind, datorita consistentei prea sedzute, nu este posibil ca din astfel de materiale si se decupeze corpuri de probii stabile pentru compresiune mono- axial sau triaxiald. Rezultatele incercdrilar de consolidare sint folosite la caleulul méarimii tasitilor si vitezei de consolidare a pamintului aflat sub fundatii. Incerearea ar trebui numitA mai corect consolidare monoaxiala (unidimensionalii), intrucit proba este cuprinsi intr-un inel metalic iar inedrearea este exercitata intr-o Singura directie. Aparatul respectiv este cunoseut sub numele de edometru sau uneori consolidometru. Pe baza rezultatelor cipitate se deduce coefi- cientul de consolidare (C,) care permite calcularea vifezei de fasare a constructici la seara natural, Perechile de valori incireare-tasare obtinute din intregul ciclu de incdrcare si descdreare se folosesc la tasarea unei curbe de presiune — porozitate din care poate fi coeficientul de compresibilitate volumi (mg). Acesta serveste, 1a sub o sarcin& dati. Inceredirile de consolidare se efe principiile teoretice pe care se bazeazi metodele pentru caleulul ta iteazé numai la pAminturile cu granulatie find. Nu se obignuieste sA se faci incereari de consolidare pe argile puternice preconsolidate, ca de exemplu argi- lele glaciare cu pietris si bolovani, deoarece tasirile construcfiilor eu inedreari normale pe astfel de paminturi sint in general neglijabile. Numai pentru stu- dierea tasarilor constructiilor foarte mari sau grele, asezate pe argilele eu pie- nate, se va recurge la probe de Inborator. 63Tabelul 1.3 ntul de compre te volumicd my ee ee f44/t (aprox, emtfdaN)* Argile puternie” supraconsolidate ew pietris | Compresibititate | sup 0,008 fi bolovani (frecvente de exemplu In Scotia) | foarte mick $i roci stincoase alterate, virtoase (de exemplu, Sistpriifos alterat), argili tare de Londra, argili de Gault i argild de Oxford (in adin- cime) Argile cu pietris si bolovani (de exemplu de | Compresib) 0,005—0,01 ‘Tees sau de Cheshire) si argilé ,albastra* de | micd | Londra foarte virtoast, argilaé de Oxford, marni | de Keuper Argili ,albastri de Londra, argili alte Compresibilitate | 0,01 —0,03 weafenie* de Londra, argile fluvio-glaciare, | mijlocie | Gruite Tacustre, argila de Oxford alteratd, ar- | | gil cu pietris si bolavani alteratd, marni de Keuper alterata, argile normal consolidate (In | adineime) ‘Argile aluviale normal consolidate (de exemplu | Compresi | 0,03 —0,18 argile din estuarul Tamisei, de la Firth of | mare Forth, canalul Bristol, Shatt-el-Arab, delta Nigeruhai, de Chicago), argila sensitiva (.quiek*) din Norv Argile aluviale foarte bogate in substanje urga-~| Compresibilitate Peste 0,15 nice si turbe | foarte mare © 1 ft8/t (engl.)= 0,93 em*/daN. ‘Tasarea construcfiilor fundate pe nisip se evalueazd, de obicel, pe baza datelor obtinute prin incercari peteren, conform metodel expuse la pag. 1171185 nodul de calcul al valorii finale si vitezei tasarilor fundafiilor pe baza incered- tilor de consolidare in edometru sint prezentate la pag. 118—131. Incercatrile de permeabilitate se pot face in laborator pe probe netulburate de argile $i prafuri, precum si pe nisipuri sau pietriguri compactate in forme tilindvice la acelasi grad de indesare cu cel din condifiile naturale (determinat pe bazi de incerciri in situ). Cele dou variante de incereare a permeabili- tatii folosite in mod curent sint determinarile cu nivel constant gi cele, cu nivel parigbil. Inceredrile in laborator pot duce la rezultate gresite datorit streeu- ari apei prin spatiile dintre proba si peretele cilindrului in care a fost intro- vusi shu ba urmare a existenfei bulelor de aer in interiorul probei. Exist de Scemenea diferente intre valoarea permeabilitapii in directia verticalé si res- pectiv in directie orizontali, datorita alternantei in stratificabia depozitelor Moturale a piminturilor cu granulafie fink cu cele eu granulatie grosiers. Astfel naMltatele de laborator pe un numér redus de probe extrase dintr-un fora} 64Paminturi necoezive Pietrisurile (C. 212)* sub forma de depozite aluviale stnt de obicei amestecate cu nisipurl, in proportii variate. Ca exemple ale domeniului de granulozitate pot fi date pietrigurile de pe coasta de sud a Angliei, care contin putin nisip sau mul contin deloc. Pietrigurile nisipoase, larg rispindite in valea Tamisei cuprind, dimpotriva, nisip in proportie de 60% sau mai mult. Pietrigurile sau pietrisurile nisipoase cu indesare mijlocie sau’ indesate posed 0 capacitate portant& ridicata si sint_pufin compresibile. Materialele Compacte, alestuite din fragmente mari, ridic& probleme la infigerea pilotilor. Hack apare necesitatea unei p&trunderi adinci a acestora prin pietris, trebuie de obicei st se recurga la pilofi metalici, eare au o putere de p&trundere mai mare decit elementele de beton sau de lemn. Pietrigurile nisipoase in stare umeda pot avea, atunci cind sint situate deasupra nivelului apei subterane, o anumita coeziune; in asemenea caZurh, ele se pot sipa sub un taluz abrupt, cu conditia ca si fie ferite de activnea de erodare se Pventului de api (Vv. planga XIV). Pietrigurile afinate far liant nisipos nu a ar fned atit de stabile $i necesita a fi excavate numai la inclinari egale eu unghiul taluzului lor natural, respectiv 30°—35°. Sapaturile adinel executate sub nivelul apei subterane in pietrisurh curate necesit pompari intense; in pietriguri cu nisip nivelul apei poate fi inst coborit wetnai ec filtre aciculare sau pufuri adinci, din care se pompeaza cu debite nu prea mari. In scopul evitirii aducerii pe santier a wnor instalafii de pompare Woarte puternice, permeabilitatea pietrigurilor putin nisipoase sau a celor crate poate fi considerabil redusi prin injectii cu ciment, suspensie de argilé sau substanfe chimice (v. pag. 623). Spalarea sau dizolvarea materialului fin dintre fragmentele depozitelor de pietrig poate avea ca rezultat cresterea simfitoare a permeabilit fit si micgorarea Mrabilitatii formafiunii, Asemenea depozite de pietris deschis* pot fi uneori intilnite in formatiunile aluviale derivate din caleare. ‘Peminturile nisipoase (C. 213) au caracteristici de capacitate portant si de compresibilitate asemandtoare cu cele ale pietrigurilor; cu toate acestea, depozi- (oetoarte afinate (de exemplu nisipurile de duna) prezint& 0 compresibilitate VMdicati necesitind in consecin{& valori sclizute ale presiunilor admisibile, tn scopul evitarii tastrilor excesive ale fundatiilor. Nisipurile indesate gi cele cimentate au o rezistenta ridicata la patrunderea pilofilor; pentru stribaterea Jor se recomandi de aceea adopiares pilotilor paetalich. Ta asezare naturali, nisipurile aflate deasupra nivelului freatic sint de obicei sae ate eau mai mult sau mai pufin cimentate, putind rezista sub taluzuri destul de abrupte in sépiturile de fundatii. Totusi, in sipaturile adinei sau in cele Inguste sint necesare sprijiniri de lemn sau palplanse, pentru evitarea acciden- ingustatorite unor eventuale prabusiri bruste, provocate de usearea materialului sau de vibratii. Prin sfparea in depozitele de nisip sub nivelul pinzei de api se produc pribugiri ale bazei taluzurilor sau ,,fierberi ale fundulut (v. plansa XV), daca @ Indicatia din parantez& se refer 1a numirul articolului din anexa C a normativalui britanie CP 2001, 70se prevede un sistem corespunzitor de coborire a nivelului spel. Aceastt xe PN nstabilitate, in care materialul este cunoscut si sub numele de »nisip eae cau achigai, se datoreste actiunii de antrenare a curentului de apa pitrunde in s&pituri. Prin aplicarea unui sistem de coborire a nivelului sHeare sa 0 fact st se indep&rteze de sipaturd, curgind elitre pufuri ey filtre "ie filtre aciculare, se creeaz& condifiile unei bune stabilitati v.pag. 610). Stuatii speciale poate aprea necesitatea stabilizarii nisipurilor prin injectii agenti chimici (v.pag. 628)sau executirii sipiturilor in chesoane cu aer com mat. Nisipurile afinate sint sensibile la achiunea vibrafiilor, care produc o agezare 4 Inddeati a particulelor. De accea, Ia proiectarea fundatiilor de masini pe icetfinate sau cu indesare mijlocie se cere 0 deosebita atenfie; se vor ua suri speciale $i pentru protectia constructiilor existente Impotriva tastirilor, i clad in apropiere se efectueaz in asemenea nisipuri lucriri de execufie explozii sau baterii de piloti (v. pag. 155). Tn unele regiuni aride ale lumii structura depozitelor afinate de nisip este sceptibili de prabusiri prin umezire, fenomene care au ca urmare tasarea Seo a conitructiilor fundate pe astfel de formafiuni. Umezirea poate fi ovoeati de ruperea canalizarilor sau scurgerile din conductele de api. Nisipuri ov ocat Ia umezire se intilnese in unele zone din Africa de Sud, Rhodesia si ngola (V. pag. 154). Depozitele respective isi pot avea originea fn alterarea $i ‘gradarea formatiunilor calearoase. Se pot da ca exemple in aces! sens nisipurile pege aisese pe coastele si in insulele Marii Mediterane, nisipurile cochilifere si vlifere de pe coastele i din insulele Golfului Persic gi ale Oceanulut Pacific, reeuum si de pe coasta de sud-est a Statelor Unite, gi in sfirsit nisipurile psoase intilnite in Irak gi in zona Golfului Persic. Aceste depozite, formate psoas inre, sint aproape intotdeauna in stare afinat, cu exceptia zonei de iprafata, unde pot fi cimentate slab eu particule de praf sau cl saruri. In astfel Peeatri' se recomanda presiuni gdmisibile seizute, dack materialul afinat nu pate fi compactat prin vibrare sau prin alte metode. Separat de aceste produse de alterare se menfioneaza nisipurile calcaroase mentate sau gresiile, formate de citre apele saline gi calearoase care Ot fost Ntrenate la suprafata scoartei gi s-au evaporat, dind nastere unei crusts tari. ren formatitni sint cunoscute in diverse parti ale lumii sub denumirt diferite a tufa", ,caliche’ sau ,Steppen Kalk“; in Iran si Kuweit exist denumirea scald ,gateh", in nordul Africii ,croute calcaire®, in Cipru whavara’, iar in srael $1 lordania ,kurkar*, Depozite de natura asemindtoare sint larg rispindite soot Svralia, unde se numesc ,nisipuri griunfoase de calcar™. O caracteristick ear lor o constituie neregularitatea in grosime si in distributia teritoriali. se pot astfel prezenta ca o succesiune de strate distincte de grosimi variabile, parate de nisipuri afinate sau argilé moale, sau in masive de forme neregulate, “pilferite grade de cimentare. Din aceste motive, la profectarea fundafiilor este sreut si se beneficieze integral de eapacitatea portant ridicaté a materialului ceentat, Deranjarea structurii acestuia de eftre utilajul terasier, Iucririle de mxecutie sau curenfii de api au ca rezultat transformarea sa rapidi intr-un praf nisipos, foarte nestabil in stare umeda. Nisipurile cimentate se sap usor cu mijloace mecanizate. 7Paiminturi coezive Caracteristicile geotehnice ale piminturilor coezive variaz’ intr-un domeniu larg, in funefie de originea lor geologic, umiditate si compozitia mineralogic’. Este imposibil si se cuprind’ in acest capitol descrierea tuturor tipurilor combinatiilor existente in naturd; cele ce urmeaza se vor limita numai la caracte- risticile unora dintre variet&tile cele mai cunoscute. Argilele cu pietrig (C. 112) sint in general virtoase sau tari. Datorit& starii avansate de preconsolidare din perioadele glaciare, aceste argile se taseazi putin, chiar sub presiuni efective mari. Unele argile cu pietrig confin lentile foarte variate de pietris, nisip si praf (adesea acvifere). In astfel de condifii proiectantul trebuie sii tina seama de variabilitatea capacititii portante si compresibilita de la un amplasament la altul. La executarea sipaturilor adinci in depozitele glaciare variate este necesar& prevenirea eventualelor afluxuri de ap& din pungile aevifere amintite mai inainte. Sipiturile in argile glaciare virtoase gi tari rezistA timp indelungat in perefi verticali, fra sprijiniri (v. planga XIII). Prezenta holovanilor, blocurilor eratice sau a pungilor de pietris mare sau pietre poate provoca greutati la introducerea palplanselor sau pilotilor in aceste formatiuni. Un alt tip de depozit glaciar este argila laminara (C. 172), alektuit& din strate de argila separate de strate subfiri de nisip sau praf. Aceste intercalafii sint adesea purtatoare de apa, fapt care duce la aparitia de infiltratii cu antrendri de nisip si praf (,,singerari*) in perefii sipaturilor. Argilele laminare au de obicei © consistent mai scazuta gi sint mai compresibile decit argilele cu pietris si holovani descrise mai tnainte. Introducerea pilotilor in argilele laminare le poate micgora rezisten{a gi consistenta pint la aceea a unui noroi moale. De ascmenea, cind astfel de argile marginese un lac sau un curs de apa, fluctuatiile de nivel ale apei se pot transmite intercalatiilor de nisip, cu un efect negativ asupra capacitatii portante a intregii formafiuni. Pentru aceste motive, argilele laminare sint in general considerate drept piminturi care pun probleme la fundarea construcfiilor. Argilele cu silex sint larg raspindite in sudul Angliei, ca strat de acoperire peste formafiunile de creta. Ele sint pe de o parte un pamint rezidual alc&tuit din materialul insolubil ramas din creti dupa dizolvarea si antrenarea calearului, pe de alta parte argile, nisipuri si pietriguri de virsta tertiard care au coexistat in trecut cu creta. Mai jos de zona de alterare superficiala, aceste argile au o consisten{a virtoasi spre tare si o compresibilitate scizuté. In anumite cazuri pot apirea dificultati la sipare, datorit prezenfei masivelor de silex (cremene) strins legate de argila tare, uscat&. Partea argiloasi a formatiunii descrise este o argil slaba si in consecin{& nu sufera variatii importante de volum prin umezire saul uscare. . Argilele virtoase fisurate de tipul argilei de Londra, al celei de Barton (in comitatul Hampshire), al argilei liasice din centrul Angliei sau al argilelor de Weald si Gault din sud-estul Angliei au o capacitate portant relativ ridicata, sub patura de suprafafa alterata si inmuiata. De asemenea, intrueit sint argile preconsolidate, au o compresibilitate mijlocie sau mica. Sint argile grase, iar construcfiile grele fundate pe asemenea formatiuni nu prezint& decit tasairi mici, de-a Jungul multor ani. Argilele fisurate manifest’ varialii insemnate de volum 72 ;ca urmare a variatiilor de umiditate. In consecinta, fundatiile trebuie coborite pin’ la adincimi unde migcdrile datorite umflarii si contractiei argilei tn perioa- Mele suceesive umede gi secet oase vor fi mici sau neinsemnate(v. pag. 145), Pentru neelagi motiv este necesar si se evite acumularea apei pe fundul. sipAiturilor, pentru ca pimintul sa nu se umfle gi si nu se inmoaie. Existenta fisurilor duce fa o larg& variatie a rezisten{ei la taiere determinate prin incerciri de laborator pe probe prelevate tn stuturi intrucit fisurile au orientari tntimplitoare, pyr in timpul luarii probe au tendinta de a se deschide. Aprecierea capacitalii portante pe baza unor astfel de incereari este deci dificil& (v- pag. 188). Deaceea, vezistenta la tAiere se determina in mod freevent prin incere&ri in situ — pene {rari cu conul olandez sau incdrcdri efectuate in fundul forajelor, pe plici de diametru redus [1.23]. Structura fisuraté a acestor argile creeazi dificultai, in general imprevizi- bile, in legaturd cu stabilitatea taluzurilor sipaturilor (v. pag. 498), stabilitates peretilor netubati ai forajelor executate cu mijloace mecanizate pentru puturi Mined sau pilot (v.pag, 469), precum si la proiectarea sprijinirii cu eadre de Temn sau cu palplange a sipaturilor (v. pag. 527). Argile avind caracteristici asemin’- toare cu cele fisurate din Anglia se mai intilnese in zona Fort Union din Montana (S.U.A.) si in zona Bearpaw din Saskatchewan (Canada) sub form de sisturi, precum $i in nordul Frantei, Danemarca gi Trinidad. Mrgilele rosii tropicale sint in prineipal formatiuni reziduale provenind din alterarea fizicd $i chimicd a rocilor eruptive. Sint larg rispindite in India, Afric America de Sud, Hawai, Antile gi in frile din Extremul Orient. In mod obignuit sint argile slabe, cu capacitate portant relativ ridicat& si compre litate tedusk Totusi, in anumite condifii tropicale, materialul poate suferi la adincimi Inicio levigare de pe urma careia rezult& un pimint cu porozitate mare si dest ul dle compresibil. Vargas [1.24] mentioneaz tasarea construcfiilor grete fundate pe 0 astfel de argila rosie poroasti la Sao Paulo, Brazilia. Argilele ros tropicale ve cufera variatit importante de volum ca urmare a modificdrii umiditatit si pot Apate i verticale sa i ap inclinate, fara riscuri mari de cedare. neare fropicale se formeaz’ tot pe seama rocilor eruptive; se pot cita ea exemple piminturile denumite ,black cotton” (,bumbae negra) din si Kenya, ,vle Rhodesia si sadobe* din sud-vestul S.U.A. [1.26]. e intilmese de asemenea in India, Nigeria si Australia, in general fn zo tn drenaj insufieient. Spre deosebire de argilele rosii tropicale, cele negre pun multe probleme in tehnica fundatiilor, intrucit suferé varial importante de volum ca urmare a variatiilor de umiditate, iar in anotimpurile umede, dato- rit proprietafilor de drenare nefavorabile, devin impracticabile pentru mij- foacele de transport de pe santier, Aceste argile gisindu-se tocmai in {ari in 73care diferentele de umiditate intre anotimpurile ploioase si cele secetoase sint considerabile, miscarile terenului care rezult& din umezirea si uscarea alter- nativ’ a pimintului sint importante si se extind pind la mari adincimi. In numeroase cazuri s-a gisit necesar si se fundeze pe piloti chiar si construc- {iile usoare, pentru a se depigi zonele de migcare a pamintului. Argilele calcaroase stréturate sint raspindite pe zone intinse in Orientul Apropiat si cel Mijlociu. Ele se gisese in cimpia mesopotamiana din Trak, in cimpiile de coasti ale sud-vestului Iranului, pe coasta Africii de Nord, in insulele Mediteranei, podigurile calcaroase ale Iordaniei precum si in Utah si Nevada, S.U.A. [1.27]. Aceste formatiuni au luat nastere prin depunerea mineralelor argiloase in ape saline sau bogate in calear. Depozitele astfel for- mate au sporit prin aportul de nisip si praf adus de vint. Profilul litologie al argilelor prifoase calcaroase este asemAnator in toate {Arile aride si semiaride din Orientul Apropiat si cel Mijlociu. El prezintt la suprafati o crusti de aproape 2 m grosime, aledtuita din argili uscata, tare sau virtoas’, sub care se afli argili umedi, moale. Crusta superficiala nu este inmuiata, pind la o adincime apreciabila, de c&tre ploile din timpul iernii. Crusta virtoast are o rezisten{a suficienta pentru a suporta constructiile ugoare, ins& cele grele, necesitind fundatii de latime mare, care transmit pre- siunile pin la orizonturile inferioare, moi si compresibile, pot suferi tasari importante dac& nu se prevad piloti introdusi pind la strate mai putin com- presibile. Argilele calcaroase manifesta modificiri sensibile de volum o data cu variafia umiditatii, iar in zonele cu variatii sezoniere importante, cum sint {Arile eu ierni umede gi veri uscate din jurul Mediteranei, migcarile terenului se extind pina la adincimi de 5 m sau mai mult, necesitind masuri speciale la proiectarea fundatiilor. In zonele unde variatiile sezoniere de precipitatii nu sint mari, ca de exemplu in sudul Irakului, miscarea terenului nu consti- (uie o problema. In unele regiuni crusta int&ritA este o aglomerare slab cimen- tata de fragmente de material argilos de dimensiunile nisipului sau_pietri- sului, rezultind probabil din actiunea de transport si depunere a vintului. Aceste piminturi pot suferi prabusiri, ca urmare a inundarii sub sarcinile exer- citate de fundatii. Saparea in crusta virtoasi de argild calcaroas& nu constituie o problemi grea, desi exist posibilitatea unor infiltratii de ap& din fisuri. Saparea in stra- tele moi mai adinci poate prezenta inconveniente, datorita cedirii taluzurilor si ridiedrii fundului excavatiilor. Argilele aluvionare (inclusiv cele marine) sint materiale de origine relativ recent, provenite din depunerea de particule prafoase si argiloase in vaile riurilor, in estuare si pe fundul mirilor. Ele sint normal consolidate", adic& s-au consolidat sub greutate proprie si n-au fost supuse in trecutul geologic unei sarcini de preconsolidare, ca in cazul argilelor cu pietris sau al celor fisu- rate virtoase. In consecinfa, ele au rezistenta la taiere cresc&toare cu adin fiind mai moi in apropiere de suprafafi si consistente sau virtoase in profun- zime. Uscarea prin evaporare si actiunea vegetafiei produc o crusta intarita la suprafata argilelor aluvionare. Grosimea acestei cruste este in general de 0,90—1,20 m. in Anglia, insi in {rile cu clima uscat& crusta poate fi mult mai groasa si susceptibila de variafii intimplitoare in grosime. In unele re- giuni se intilnese citeva orizonturi de uscare separate de strate argiloase moi, 4-mal consolidate. Pentru fundatiile inguste agezate pe crusta superficiala, ‘e nu transmit eforturi depozitelor de dedesubt, moi i foarte compresibile, t fi adoptate presiuni de calcul destul de mari, tastirile probabile fiind mici I chiar nule. in cazul fundajiilor late sau adinci este necesar si se adopte vsluni foarte scdzute sau sh se recurgé la sisteme speciale de fundare, ca radie~ e Hlotante (v. pag. 241) sau s& se prevada piloti infipti prin argilele aluvionare si si eonsistente pind Ja un material cu portanfa suficienti ‘Argilele aluvionare, in special cele marine, sint sensitive", adick sufer’ scddere importanté a rezistentei la taiere in cazul cind structura lor natu- Fiat culkurata, de exemplu in timpul luarii probelor pentru ineerciri sav in Iucrdrile de executie a construcfiilor. Factorul de sensitivitate, sat mai Lint sensitivitatea* poate fi de 2 pind la 3 in. cazul argilelor din estuarul sei gi de la Firth of Forth gi poate atinge chiar 150 la argilele postgla- are din riséritul Canadei. Argilele marine din Norvegia si Suedia sint de ar mea foarte sensitive, datorita spalarii strurilor aflate in apa din pori wiedtre apa dulee infiltrata ulterior, fenomen din care rezulté 0 structura calard Heschisi eare se poate distruge foarte usor, atunci cind este deran- it. Sapaturile efectuate mai jos de crusta uscat’ de suprafata necesita spri- niti prin cadre sau palplange; sipaturile deschise se vor face cu taluzuri pujin él, pentru a se evita pierderea stabilitafii prin alunecare, Excavatiile in raile de consistenfA redusa care depasese un anumnit raport adineime / latime int supuse cediirilor prin ridicarea fundului sau prin alunecarea spre interior - sprijinirilor laterale (v. pag. 530). Ca si in cazul argilelor fisurate virtoase, se vor lua masuri speciale impo- riva efectului umflarii si contractiei sezoniere asupra fundatiilor, precum si mpotriva acjiunii drenante a radacinilor (v. pag. 147). ‘Argilele aluvionare se prezint& in mod frecvent sub forma de argile lami- rare alfernind cu strate de turba, ca de exemplu in estuarul Tamisc, in unele listriete din rastritul Angliei sau in deltele Nigerului si Shatt- rab. Paminturile préfoase (C. 234) se prezinta sub forma de depozite aluvio- rare sau glaciare sau sub forma de depozite coliene, Exemple ate acestora jin urma sint ,pamintul de cirimida* (,brickearth*) din sud-estul Angliei sau ,loessul care se giseste pe teritorii intinse in stratele din vestul central si nord-vestul $.U.A., in China, India, URS. si Israel. Paminturile pr foase glaciare si aluvionare sint in general acvifere si de consistent moale. Ele se numéré printre formafiunile cele mai dificile in Iucrdrile de sapatura, Tntracit sint foarte susceptibile la cedare $i pfierbere“. Avind afinitate fata de apa, nu pot fi drenate prin metodele obignuite de eoborire a nivelului apei. Sint de asemenea sensibile la actiunea inghetului Paminturile de cérimid&“ sint in general consistente pina la virtoase si in mod normal nu pun probleme difieile la executia fundatiilor. In mod *seminator, piminturile loessoide sint ugor cimentate si au 0 capacitate por- seems idieata, Totusi ele sint supuse prabusirilor de structurs prin umezire, in urma inundarii sau chiar a spargerii conductelor de apa. Paminturile loes- > Sensitivitatea reprezinta raportul intre rezistenta la tAiere a materialului in stare netul- burata si respectiv cea In stare tulburata. Tt2; Principiile generale de proiectare a fundatiilor Prin fundajia unei construetii se infelege partea aflat& fn contact direct cu terenul si care transmite ineZrearea constructiei la teren. Fundajiile izolale servese in mod obignuit drept reazeme pentru stilpii por- tanti. Ele pot fi aledtuite dintr-o placa simpla circular, pitrat& sau dreptun- ghiulari de grosime uniform’, sau pot fi prevaizute cu trepte sau fele inclinate pentru a distribui sarcinile stilpilor cu increiti mai mari. Fundafile izolate rie stilpilor metalici cu sarcini mari sint uneori prevdzute cu o refea metalied de armare. Diferitele forme de fundatii izolate sint prezentate in fig. 2.1, ad. = m= 7 —— Fig. 2.1. Diferite forme de fundafii izolate: @— bloc de beton simplu pentru sttip! metalici; $< Bloc de beton armat cu" partea superioard form a¢ obelise; ¢ —talpa simpli de beton armat; @ funda{ie de Beton armat tm trepte. ke Fundafiile continue sau benzi se previd in mod normal pentru zidurile portante (fig. 2.2, a) si pentru sirurile de stilpi agezati la distange atit de mici, Mheit dacd fiecare ar avea fundafii izolate, acestea ar fi aproape tangente (fig. 29, b). In acest din urmé caz este mai economic si se sape un singur sant si sh se toarne o fundatie continua, decit sf se lucreze intr-un mare numir de gropi individuale. De fapt se considera adesea cA este mai economic si se pre- 83vada o fundatie continua ori de cite ori distanta dintre fundatiile patrate ve- cine este mai mici decit dimensiunile acestora.* Fundafiile continue late (armate) sint necesare acolo unde capacitatea por- tanta a terenului este atit de scizuta, incit reclam& o banda de latime mare, i a la care se dezvolté momente incovoietoare in portiunile laterale, in consol, ale fundajiei (fig. 2.3); pentru a se preveni fisurarea hetonului, aceste fundatii se armea: 2.2. Forme de fundatii continue: 4 ~ taipa continuA pentru ziduri portante; 8 — tal- a contiaui pentra ua gir de sttipt aituett la dis ‘fante miei ‘unut de altul. Fundajiile radier igi gisese utilizare pe terenuri cu portanta redusa sau acolo unde stilpii portanli sau suprafetele inc&reate sint atit de apropiate Nervurd Haci 2, Nervurt Colule dreptunghistore goale — b Change 9 TO 9 Seu : Fig, 2.3. Fundatie continud lati. Fig, 2.4. Forme de fundatii radier: 4 — placksimpla;. —plangew cu nervuriy ¢ = radier Arméturs — incit eventualele fundatii izolate ar tinde si se ating& una de alta. Fundafiile radier contribuie la reducerea tasirilor diferentiale pe terenuri neuniforme sau in cazul construcfiilor cu inciredri variate sau la care stilpii transmit sareini mult diferite. Citeva forme de radiere sint reprezentate in fig. 2.4. a-c. Pilofit portan{i_ se previd in cazurile cind terenul nu poate face fafa, la adincimea obignuita de fundare, solicitirilor transmise de fundatiile izolate, continue sau radiere (fig. 2.5, a) sau cind constructiile sint asezate pe depozite groase de umplutura care se taseazi sub propria greutate (fig. 2.5, b). Funda- liile pe pilofi constituie de asemenea o metoda de fundare avantajoasa pentru * Un anumit gen de ,fundatil continue“ consti din talpi individuale adiacente, separate prin rosturi (v. pag. 209). 84care trebuie si reziste laterale se. previd pi- nstrucfiile realizate deasupra apei (fig. 2.5, ¢) sau ig. 2.5,d). Cind sint de preluat sol 5, e): , ziduri gi sar prop nile utile se figureazi separat uncle de altele; se noteazi de asemenea valo- Umpluturd afinatg Argilé moale Pomint compact is a c Satie de ‘pompare i NAS. Tirant Pilati rezistenfi Piloti inclinaté la smulgere d e Fig. 2.5, Forme de fundatii pe piloyiv momentelor incovoietoare (dac& este cazul) la baza stilpilor si a zidurilor. ‘a te sbjinute pe baza prospectarii amplasamentului, determinindu- Ba vale rile de calcul ale presiunilor admisibile pentru diferitele strate situate sub ni- ell tere iia fxd 0 ‘on 7 i Aceasta poate fi adincimea minimé de depasire a paturilor de st : fate de variatiile sezonicre de temperatura si umiditate sau de eroziune. In unele cazuri ins, adineimea de fundare trebuie sporit®, din considerente, con structive, fata de cea impusi de natura terenului: de exemplu, daca au fost prevazute subsoluri, conducte de incdlzire sau canaliziri la anumite adin- cimi, fundatiile vor fi eoborite mai jos decit toate aceste elemente. Dupi ce > anumit# adincime minim& de fundare a fost. stabilit’ pe considerente geo- fehnice sau constructive, dimensiunile fundafiilor se determina finind seama de inciredri si de presiunile admisibile. In aceasté faz se hotaraste de obicei fi tipul de fundatic, de exemplu tlpi izolate, continue sau radiere. Daci la 0 Adincime nu cu mult mai mare decit cea minim& necesari se gaseste un strat 85de portanfa ridicat%, se va cduta ca fundafiile si fie adincite pind la acest strat, din micgorarea dimensiunilor lor rezultind economii in volumul de sépaturi gi de beton. Totusi, dac& stratul mai rezistent este situat sub nivelul apei subte- rane, s-ar putea ca sporul de cost necesitat de pomparea apei din excavatie sau de pela si depageasca iile amintite mai inal fasarilor t i trebuie si se reduca presiun hae e sau fundatiile si fie coborite pina in strate mai adinci, mai pufin compresibile. Cind capacitatea portant a stratelor de mic& adincime este insuficient& sau tasirile calculate ale fundatiilor directe sint exagerate, se va recurge fie la fundarea pe pilofi, fie la alte misuri speciale. Aceste consideratii vor fi tratate in aminunt in paginile urmitoare precum si in capitolele referitoare la diferitele metode de proiectare si de executie a fun- dafiilor. Aici se impune definirea celor cifiva termeni legati de presiunile efec- tostaticd total) p este valoaréa pre~ tale datorite greut Stil partil solide gi apel din p&imint, pe un plan oflzon- tal oarecare Ja cota sau sub cota de fundare, inainte de tnceperea lucrarilor de inea litostaticd efectivd) po este valoarea P e intre particulele din p&mint, pe un plan orizontal oarecare la cota sau sub cota de fundare, inainte de inceperea Iucrarilor de executie. Aceast& presiune este egala z cu sarcina geologic’ total’ p PO Ne1a6kN/n? _definit& mai tnainte, din eare ioe wana’ __8€ Sade presiunea apei din bet Oe pori, care, in cazul general, Nivelul peonees Geet? este egal cu presiunea hi- Gat /8,4KN/ms — Arostatici a apei la nivelul Argil planului considerat. De r(D-h)+ + Gsat- Fw)h * 2,6 KN {er} J exemplu, pentru un_ plan 2,7kM/m?— situat la o adinemie ht sub — nivelul apei subterane 1) \ Valeri py Valor’ p Yo! he Fig. 2.6. Calculul sareinii geologice totale si efective (exemplu numeric). este valoarea presiunii totale pe teren sub fundafie, dup’ ce constructia a fost executata si complet incireati. Fa include inc&rcirile datorite fundafiei si suprastructurii, precum gi pe cele exercitate de pamintul din pamint care solicit eventual constrnetia. eresterea presiunii pe teren sub fundatie, produs& de ina utilé a constructiei dn=4—p (la adincimea de fundare D). (2.2) Valoarea gn este folosita la calculul distribufiei eforturilor la o adincime oarecare sub cota de fundare. greutatea proprie 86aloarea presiunii la care terenul cedeaz’ pri 0 ? yentru o anumité fundatie este valoarea oresiundi nete la care terenul cedeaz prin depigirea rezistentei la thiere, de exemplu qng=Ut —P- (2.3) iuned pi este valoarea presiunii nete considerata ary punzitoare unui anumit teren de fundatie, in faza preliminara de proiectare. Valoarea respectiva se bazeaza fie pe experienta anterioar’ local’, fie pe rezultatele Incercirilor de rezisten{ in laborator san cele ale inc&rcirilor de probii pe teren, cu adoptarea unui coeficient de siguranta fata de rupere. siunea admisibild gq este valoarea maxims admisibila a presiunti nete pe ntr. ta situatie dati, cu Iuarea in consideratie a capacitatii por- tante, a tasirii probabile i a vitezei probabile de tasare, precum $1 a capacit tii constructici de a se adapta la tasarea respectiva. Aceast& valoare depinde prin turmare atit de caracteristicile terenului de fundafie, cit si de cele ale constructiei. Din definitiile date se vede ci exist o deosebire important intre termenii capacitate portant" gi »presiune". Aceast& deosebire trebuie infeleasd in mod tar, iar termenii trebuie corect. folositi. Capacitatea portantd a unui teren de fundatie este presiunea pe care terenul respectiv este capabil s& 0 suporte, de exemplu, in cazul capacitatii portante limite, presiunea la care are loc ruperea (cedarea) prin t&iere, iar yaloarea respectiva,, impartita printr-un coeficient de sigurant adecvat, reprezinta presiunea prezumatd. Pe de alta parte, presiunea (brutii sau neta) este valoarea presiunii impuse terenului de citre fundatie. Folosirea acestor termeni poate fi ilustratd prin urmatorul exemplu practic: Caleulele bazate pe rezistenta la taiere a pamintului au aritat c& valoarea tapacitatii portante limite a terenului pentru fundafii continve cu latimea de 1,20 m, la 6 adineime de 1,50 m, este de 6 daNjem?. Adoptind un coeficient de sigurant& egal cu 3, rezult& 0 presiune prezumata pe teren sub fundatii egal cu 2 daN/em?. Totusi, finind seama de sensibilitatea construcfiei fafa de eventualele {asiri diferentiale, s-a hotirit s& se limiteze tasirile totale 5i diferentiale prin adoptarea unei presiuni admisibile de 1,5 daN/em*. EVALUAREA PRESIUNILOR ADMISIBILE Asa cum s-a ardtat mai inainte, valoarea presiunii admisibile depinde de caracteristicile terenului, de adineimea si dimensiunile fundafiei, precum gi de yaloarea tasarilor care pot fi suportate de constructie sau de instalatiile aferente. ExistA dow metode de stabilire a presiunilor admisibile, Prima se aplic& tn modul urmitor: se determin’ mai intii, pe baza cunoasterii caracteristicilor de rezistent& la taiere ale pamintului obfinute aga cum s-a aratat in cap. 1, capa- Sitatea portanta limite (q/) a terenului pentru o fundatie de adincime gi dimensiuni Gate. Acestei valori calculate a capacitatii portante limite i se aplic& apoi un ceaficient de siguranta, stabilindu-se astfel valoarea presiunii prezumate. Dack fe poate dovedi, prin experient& sau prin caleul, c& tasarile unet fundafil eave xdrcit’ pe teren 0 presitne egali cu presiunea prezumath ‘nu sint excesive pentru tipul respectiv de construcfie, atunei valoarea presiunit admisibile (qa) 87poate fi luata egal cu cea a presiunii prezumate. Daci tasirile sint excesive, va fi necesar ca presiunea admisibili si fie ceva mai mica. ‘A doua metodi const& in determinarea presiunii admisibile pe baza expe- rienfei si a cunoasterii caracteristicilor terenului sau prin procedee. empirice bazate pe rezultatele anumitor tipuri de incercari in situ. Metoda pentru caleulul capacitafii portante limite pornind de la caracteris- ticile de rezistenfa la tiiere a pimintului poate fi aplicata fundatiilor asezate pe pietrisuri, nisipuri, pAminturi prifoase, argile si pe variet&fi intermediare de materiale. Metoda este larg folosit& pentru paminturile prifoase si argiloase, intrucit dup& 20 de ani de aplicare a principiilor mecanicii paminturilor in aceast & problems, procedeul respectiv de calcul si-a dovedit pe deplin valabilitatea. Fl este mai putin utilizat la fundatiile pe nisip si pietrig gi aproape deloc in cazul celor asezate pe teren stincos. In ceea ce priveste nisipurile si pietrigurile, princi palul inconvenient in adoptarea metodei teoretice const in dificultatea objinerii unor probe suficient de netulburate pentru determinirile de rezisten{a la taicre in laborator gi in lipsa unei metode corespunzitoare de incereare in situ, care si furnizeze direct valorile rezistentei la taiere. Din fericire, problema calculirii eapacitafii portante limite a nisipurilor si pietrigurilor se pune rareori. Numai in cazul fundatiilor inguste gi putin adinci pe nisipuri acvifere ar putea exista un anumit rise de cedare generala prin depi- sirea rezistentei la taiere, sub actiunea valorilor curente ale presiunii exercitate de fundatii. In toate cazurile de fundafii pe nisip uscat si in cele mai multe din fundatiilor late sau mai adinci pe nisipuri cu api, valoarea presiunilor le se stabileste pe considerente de tasare admisibili. Cu alte cuvinte, presiunea necesara pentru limitarea tastirilor la o valoare convenabilé este cu mult mai scizut& decit cea obtinut’ prin impirtirea capacitatii portante limite cu un coeficient de siguranta arbitrar, de exemplu 3. De aceea este de preferat ca pentru fundafiile pe nisipuri gi pietriguri si se adopte 0 metod& empiric’ de proiectare, care si coreleze presiunile admisibile cu tasirile admisibile, pentru fundafii de dimensiuni date. Metodele empirice bazate pe experienfi sint singurele utilizabile pentru fundatiile pe roci stincoase. Desi este posibil ca, prin procedeele desorise in cap. 1, si se recolteze carote din asemenea roci, care 84 fie supuse incercdrilor de rezi tenfii la tAiere si de compresibilitate in laborator, in conditii similare consolidarii sub sarcinile transmise de fundatie si sub sarcina geologic’, experienta de pink acum cu privire la corelarea acestor incerciiri cu comportarea fundafiilor reale este inc’ insuficient’. Efectele fisuririi si planelor de separatie sint in mare misura imposibil de calculat. Calcularea capacititii portante limite prin metodele teoretice ale mecanicii piminturilor Cazul general Cind unei fundafii i se aplicd o incdrcare, tasirile care se produc au forma Teprezentata de diagrama de incircare—tasare (fig. 2.7). Pina la o anumita valoare, tasarea fundatiei este relativ mici si in cea mai mare parte elastica (la inliturarea inc&redrii, fundatia revine aproape la cota initial). Pe masura cres- 88terii inceretirii, tasarea creste intr-un ritm disproportionat, pind ce, in ete din vind, se produc cresteri rapide ale tasirii fra sporirea incaredrii, ‘Capacitatea portanta limit’ (qy) a fost astfel atinsa, fundabia scufundindu-se si inclinindu-se eiath cu refularea terenului inconjurator (fig. 2.8). Presiune Fig. 2.7 Relafia inc&rcare — tasare. Tesore Scufundarea $i inelinarea vor continua pind ce intreaga constr toarna, sau pina ce se atinge o situafie de echilibru, cind fundafia ‘ajunge la 0 Auineime suficient de mare incil capacitatea portant’ a terenulul si nu mai Pamint refulat 7 Pozifio initiolé Fig, 2.8, Cedarea terenului de fundafie: ‘ag —ealculul aproximativ al capacitatli por Conte fimith a erenutl sup 0 funtetie ‘de mich (alheime cu baza rugoasd (Terzaghi); b — cane” pete 9° seen msoftantA Timita a terenultl sub o funda- de otunsoare ‘tle de mict adincime (Meyerhof). Zona de forfecare rnvxtd lan Suprafeto ge alunecare Fone ae forfecare rodialé b ingiduie miscarea ei. Inclinarea insofeste aproape intotdeauna cedarea funda- fiilor, din cauz& ci variatia inevitabili a rezistentei la tAiere si a compresibilitayii pAmintului de la un punct Ja altul duce 1a o deplasare mai mare intr-o parte sau pr alta a fundafiei. Centrul de greutate al incercirii este aruncat inspre partea 89in care s-a produs deplasarea respectiva, sporind si mai mult presiunea i deci inclinarea fundatiei. Se observa din fig. 2.8, a ci un masiv de pimint aflat sub fundatie se mise’ de-a lungul unei suprafefe curbe, a cdrei forma depinde de adincimea si de dimensiunile fundatiei, precum gi de coeziunea si unghiul de frecare interna ale pimintului, Terzaghi [2.1] a dedus ecuatia generali care-i poarté numele, referitoare la cedarea unei fundafii continue de mica adincime prin forfecarea pamintului de sub ea, pornind de la aspectul liniei de cedare; pe aceeasi bazi el a stabilit ecuafiile semiempirice ale cedarii generale prin forfecare (alunecare) a fundafiilor patrate si cireulare de micit adincime. Prin fundafii de mie& adincime, Terzaghi a infeles fundatiile a c&ror adineime este egal sau mai mick decit Iitimea lor. Pentru un pAmint a carui rezisten{a la taiere este dati de ccuatia Ini Coulomb-Mohr seep tg® (2.4) unde c este coeziunea unitari sau aparenta; Pp — presiunea normala pe planul de t&iere; ® — unghiul de frecare interna, ecuatiile lui Terzaghi referitoare la cedarea generali a fundatiilor de mica adinci- me sint urmatoarele: (1) Fundatie continua: Capacitatea portanta limita 47=Ne+Pg(Ny—1)-+4 2 Ny-+p. (25) Capacitatea portanta limita net& tng —NetPg(Nq—1) +y 2 Ny. (2.5a) (I) Fundatie patrata sau circulara: Capacitatea portant’ limita 4=1,3 cNe+po(N@—1) +0,4 yBNy +p. (2.6) Capacitatea portanti limita neta 4ng=1,3 CNe+po(Ny—1)-+0,47BNy (2.6a) unde c este coeziunea; Po — presiunea efectiva din sarcina geologic’ la nivelul talpii fundatiei; Y — greutatea volumicé a pamintului de sub fundatie: P — sareina geologic’ totala. Factorii Ne, N, gi Ny depind de unghiul de frecare interna al pimintului (valorile date de Terzaghi si Peck sint reprezentate in fig, 2.9). Dac nivelul apei subterane se ridici deasupra nivelului talpii fundatiei, pentru determinarea lui Po Si y Se considera greutatea volumic& a pimintului in stare imersati. In cazul fundatiilor adinci (subsoluri, puturi i pilofi), Terzaghi a introdus factori suplimentari, care s& }in& seama de frecarea lateral pe fundatie si de 90rezistenta la taiere a pamintului situat in zona conturului exterior al fundatiei. ‘Astfel, formula generala a lui Terzaghi pentru 0 fundatie cireulara adincd de raza r este: Qa—Qprt2rtfeD . (2.7) unde Qpr este rezistenta de baz’ caleulata eu expresia (2.6); 7, frecarea lateral unitard intre fundatie $i pémin's D — adincimea fundatiei. Volorile Ne re ages 8 Mh LI Th) wim Ll of Ht i a So HL Fo tH Set | 8 "| Wl onc H i 7 | 1 ri sot fhe — +4 of 2 ii | | | $Y | V iP — ce Tea 4 2 oe oe nore OR tt : ots ae Sane Vajorile Ng $i Ng gee ge RF BSE 8 Fig. 2.9, Factorii de capacitate portant& propusi de Terzaghi pentru fundafii?de mica adincime (adincimea cel mult egal cu 1itimea). , Valorile fy depind de materialul din care este aleatuit fundatia si de earac- teristicile pamintului. Date informative cu privire la valorile utilizate in practica sint cuprinse in tabelele 6.1 si 7.1 gi in fig. 7.5. Muyerhof [2.2] a aratat ck ecuatiile generale ale lui Terzaghi sint aco- peritoare, in sensul ef in eazul fundatitlor de mic& adincime se neglijeaza rezis- tenta la taiere a pimintului pe portiunea din supratata fe cedare aflatt deasupra nivelului talpii fundafiei. bn Cavul fundatiilor adinei, metoda Terzaghi are incon- Genientul c& atunci cind suprafata de cedare nu atinge vrvalul terenului, inélfimea pe care este mobilizall 4s) rezistenta la taiere a pamintului devine foarte nesi- Q guri. Meyerhof a extins Iuerarile Tui Prandtl [2.3] si GMeoner, analizind conditiile de cedare de-a lungul tunel linij reprezentate in fig. 2.8, b. Ecuafia generalé ra propusé de el pentru eapacitatea portant limita neti [an este = = ahs : ig. 2.10, Fundafie di anp=eNetpdNe— 41 Ne aie rateerey peor 91/ 70000 Valorile Ne | Volorile Ng -- i Fundatie de adincime _| eos) = 10000 | y t 1000 Fundatie de Fundatie de miga Pa 1—edincyme lipcime D/8« 1000 i) 5. 4 2 Hundatied nici’, 2 adincime 7 © 100 |—-+—10/8=1 Sy s | S we s 2 Ly 0 , ane 8 ; /| Fundatie de suprafate 2 aa 4 | Fundatie desu - ‘ aIcue 2 11 terefata a, a "9° 10° 20° 0° 40" 508 "0 10° 20? a0" 40" 50° Ih Unghiul de frecare interné @ Unghiul de Frecare internd a faoctoru! de capacitate portantd Ne 5; 255 60.6.5 70 715 8085 30 95 fundotie circular 8 > 8 8 ; 5 3 | ee 1 foundotie — 2 ae conhinud, | | So { © alt es bo lal deren Sig Pilot forapt 2 4 3 S 8 > ¥ i 0 0° 10" 20° 30° 40° 50° Unghiul defrecareinternd@ = c d Fig. 2.11. Factorii de capacitate portantd Ne, Ng si Ny propusi de Meyerhof pentru fundatii continue si circulare: @ — valorile Ne si Ng pentru fundafii continue, cu talpi rugoasa, asezate la suprafata terenului; > — valorile Ny pentru fundafii continue, cu talp’ rugoasa, asezate 1a suprafata terenului; ¢ — valo. rile Ne si Ng pentru fundafii circulare adinci; d@ — factorul de capacitate portanta Ny pentru fundatii continue gi circulare in argila;Coeticientut de forma X 0 05 WO hS 20 25 30 35 a o 8 8 a4 i | BS 36 & wilt 26 - 9 OE aES2 4 7 409 0, a5 Ss re f Fundofu Fandatir ingropate — Lungumeay étimea — infipte (dctute, fundatiei dreptunghiu- fore e Fig. 2.11, ¢ = valorile coefictentului de forma % pentru fundafit tn nisin. Se observa ch ea are exact acceasi formé ca si ecuatiile 2.5 si 2.6 ale lui Terzaghi, inst factorli Ne, N, gi Ny, In loc si depindé numat de unghiul de Teg h tern , in metoda Iui Meyerhot depind si de adincimea $i forma fundatiei, precum gi de rugozitatea talpii acesteia. Eeuatia general a lui Meyer- hof pentru fundatii adinci este similara si eu ecuatia (2.7) a lui Terzaghi, inst Texisten{a de baz este calculati cu valorile Ne, Ny si Nx propuse de Meyer- hot, care sint prezentate intr-o forma simplifieat in fig. 2.11. Fale de retinut ed factorié reprezentati in fig. 2.11, agi b se referd numai la fundafiile continue. In azul fundatiilor dreptunghiulare sau circulare, Meyerhot tecomand ea valorile corespunziitoare ale Iui Ne, N, gi Ny sa fie multiplicate tt Tnecefieient de forma empiric 2. Valorile lui 2 pentru diferite valori ale raport ului adincime)latime si ale unghiului ® sint date in fig. 211, ¢ Intre fundatiile ingropate gi cele infipte exist diferente. Valorile Nes! Na calculate de Meyerhot pentru fundatiile cireulare adinei sint date in fig. 2.11, ¢. Inpractiea actuali, in aplicarea metodelor mecanicii pamint urilor la caleulul capacitaitii portante se obignuieste si se foloseasc’ ecualtile lui Terzaghi (2.5), (2.6) si (2:7), mai acoperitoare, pentru fundatiile pe pietriguri, nisipuri si pe piminturi avind atit coeziune, eft gi frecare interni, adic& pietriguri gi nisipuri er eontinut de praf si argilé cu rol de liant. Autorul considerd c& formulele mai 93acoperitoare sint mai adecvate, datorita dificultatilor legate de obfinerea unor probe satisfacdtoare din piminturile necoezive, precum $i lipsei de date privind corelarea comportarii fundatiilor la scard naturala cu rezultatele determinarilor de rezistenta la tiere in laborator pe astfel de pAminturi, Este de asemenea deosebit de important s& se retina faptul c& schema de cedare reprezentata in fig. 2.8, b, pe care se bazeaza relatiile lui Meyerhof, implic& 0 apreciabil& depla- sare in jos a talpii inainte ca intreaga rezistenf la taiere a pimintului si fie mobilizala, In felul acesta cedarea in sensul inginerese al euvintului poate avea loc pentru presiuni simfitor mai mici decit valoarea capacitaitii portante limite calculate prin metoda Iui Meyerhof. Totusi, in cazul fundatiilor pe piminturi coezive, ca argilele si prafurile, se dispune de un volum suficient de date obtinute din studierea cedarilor gi inedredrilor de proba pe fundatii la scard natural incit si ne permit si adoptim formulele lui Meyerhof atit pentru fundatiile de miei adineime, eit si pentru cele adinei. Problema va fi tratati mai pe larg in conti- nuare in acest capitol. Fundafii pe piminturi necoezive Pentru paminturi necoezive, respectiv nisipuri si pietriguri, ecuatiile gene- rale ale lui Terzaghi devin: Pentru fundatii continue: : Ry ’ I= PANe—1) + > Ny +p. (2.9) trate sau circulare: Gy=PANq— 40,47 B Ny +p (2.10) ‘Termenul cN¢ lipseste si din ecuatia general a lui Meyerhof (2.8). Asa cum s-a explicat mai inainte, in mod curent este necesar s& se calculeze capacitatea portanta limita numai pentru fundatii inguste asezate pe nisipuri afinate, imersate. In cele mai multe dintre cazurile practice, pentru obtinerea valorilor factorilor N, si Ny din fig. 2.9 este suficient si se adopte o valoare a unghiului de frecare intern’ © pe baza gradului de indesare a nisipului, determi- nat pe cale experimental& prin incercari de penetrare in situ. Se pot face fie pene- trri standard, fie penetrari statice sau dinamice cu conul (metodele au fost deserise in cap. 1). Pentru nisipuri uscate, Terzaghi si Peck [2.4] dau urmitoarele valori ®: Pentru fundati Cu particule rotun~ Cu partleute colfu- jite; uniforme rouse; neunitorme Nisipurt pritoase ae 46° Afinate Indesate Pentru nisipurile afinate, la penetrarea standard corespund valori N cuprinse intre 0 si 10 lovituri pentru o patrundere de 30 cm, iar pentru cele indesate, valori N egale sau mai mari decit 30. Valorile © pentru nisipurile cu indesare mijlocie (N=10 ... 30) pot fi obfinute prin interpolare intre valorile din. tabel. 94 iiiTerzaghi $i Peck considera ci valorile ® pentru nisipurile saluratt pot fi cu un grad sau dowd mai mici decit cele din tabel, eu exceptia nisipurilor foarte pra- Pras la care ® poate fi simfitor mai mic in cazul inearedrilor rapide; in aseme en eituatii, unghiul Lrebuie determinat prin inceredri de tAiere in laborator saul prin incereari de proba pe teren. : Capacitatea portant limita pentru fundatiile adinei situate pe paminturi necoezive poate fi calculata cu ajutorul ecuatiei (2.7). Renae tmp coed) Cele mai multe paminturi argiloase sint saturate si se comport ca si cum ar fi pur coezive (unghiul de frecare intern’ egal cu zero) cu conditia ca prin aplicarea sarcinii si nu fie eliminat& apa din pori. Aceast condijie este indepli- Tata pentru majoritatea construcfiilor, unde sarcina se aplick destul de rapid. Nuwihi in cazul ineredrilor foarte lente sau al paminturilor foarte prafoase poate fi luat in consideratie efectul drendrii apei prin com rimare gi deci eresterea ovistentei la taiere, 0 astfel de erestere, ca urmare a unui ritin de inedtcare foarte Tent, este acceptata la evaluarea presiunilor admisibile pentru barajele inalte de pamint, la care de obicei executia dureazi eitiva ani. Scdderea umiditai{ii pamin- pani este bineinteles insofita de tasare.*In cazul unui baraj de pAmint, tasarea judiciaza stabilitatea constructiei. Procedeul m fit i Presupunind ci unghiul de frecare interna al pAmintului este egal cu zero, formulele capacitayii portante pentru fundafii continue sau izolate sint urmi- toarele: Capacitatea portanta limita: gyno: Nets a) Capacitatea portant& limita neti: ng=e- Ne (2.12) unde este coeziunea in situafie nedrenatd; Ne — factorul de capacitate portanta; p — sareina geologied total la nivelul tipi fundatiei. Coeziunea ¢ se deduce din rezultatele incercarilor de laborator pe probe de " pimint extrase din stratele de sub fundatie, din cuprinsul zonei active a fundatiei - (zond afectata de eforturile produse de inckrearea datorité corpului fundat sisarcinilor pe care aceasta le suport’). Tinind seama de variafiile apreciabile ale adjunii de la un punct la altul in masivele de pdmint, alegerea valorii repre- zentative c care se introduce in formulele (2.11) gi (2.12) este o chestiune de experienta si simf tehnic. Acest aspect va mai fi tratat la pag: 189 cu referire la fundatiile directe gi la pag. 349 cu referire la fundafiile pe pilofi 95Valoarea factorului de capacitate portant’ Ne depinde de raportul dintre adincimea si lifimea fundatiei.Valorile date de Meyerhof pentru fundafii con- tinue si cireulare, pentru diferite valori D/B, sint prezentate in fig. 2.11, c. Valorile Ng pentru fundatiile patrate pot ae fi late egale cu cele corespunzitoare fun- a dafiilor cireulare. Tn cazul suprafetelor de R420) a =F incireare dreptunghiulare se adopt valori s intermediare intre cele Iuate pentru talpi hs continue si respectiv circulare. Ele se ob{in 3 inmultind factorul Ng pentru fundatia con- Sho — tinua cu un coeficient de forma 2. Valorile 2 in functie de raportul L/B sint ‘date in a fig. 2.12. 7 —— Capacitatea portant limita a fundafii- 105 6 2 16 2 # lor adinci pe paminturi coezive poate fi cal- 4 a Lungimea/létineo fundotiei, L/8. culat& cu ajutorul ecuatiei (2.7). Ecuatia (2.11) se foloseste pentru calculul valorii Qpr: Valorile fy se obtin din tabelul 6.1 pen- tru fundatiile masive gi chesoane si de la pag. 346 pentru fundatiile pe piloti. Fig. 2.12. Goeficientul de forma 1a fondatiile dreptunghiulare (Meyerhot si ‘Skempton). Evaluarea presiunilor admisibile prin metode empirice Exist doua citi de apreciere a valorilor presiunii admisibile prin metode empirice. Prima consta in extragerea acestor valori din prescriptiile tehnice de construe}ii cu earacter local sau national sau din diferitele tabele publicate, ca de exemplu tabelul 2.1. Cea de-a doua cale se bazeazi pe incereari efectuate pe teren. Valorile normate previzute in prescriptii se bazeazi in general pe o inde- lungati experien{& a comportirii fundafiilor pe paminturi sau pe roci stincoase, in regitmile la care se refera preseriptiile respective. Ele sint de obicei acoperi- toare, dar nu intotdeauna. Daci, de exemplu, se indica valori scézute pentru rocile stincoase, acestea pot fi determinate pe cunoasterea pe plan local a unor fenomene sau situafii particulare ca alterarea in profunzime sau fisurarea intensi a formatiunilor avute in vedere. Specialistul este adesea tentat si adopte valori mai mari, dup’ ce a examinal in gropile de studiu un material care apare cao stined sin&toasi. Dup& aceea, cind se executi trangeele pentru fundatii, se poate intimpla totusi ca suprafata intilnita a stincii sindtoase si aib& un relief foarte accidentat, necesitind in anumite zone excavatii adinci in spafii inguste, pina ce se ajunge la roca masiva. Aceste situafii duc la intirzieri in programul de lueru gi pot provoea discufii in legituri cu stabilirea naturii gi pozitiei forma- liunii care corespunde presiunii admisibile adoptate. Nu rareori se intimpli ca inginerul care a efectuat prospectiunea initiali a amplasamentului i a facut recomandarile cu privire la proiectarea fundatiilor s& aiba, in ceea ce priveste stratul acceptabil pentru fundare, o p&rere diferiti de cea a inginerului care conduce lucrarile de executie. 96Revine aproape intotdeauna mai ieftin daci se executd fundatii mai late, lao adincime uniformé, stabilité dinainte, decit daci se sapa trangee inguste sau puturi pind la adineimi care nu pot fi-prevazute in momentul evaluirit costului lucrarilor. Valorile indicate la punctele B gi C ale tabelului 2.1 sint bazate pe compresibilitatea paminturilor, determinat& prin inceredri de laborator si de teren. Adoptarea acest or valori poate implica tasari imediate gi lente ale fund {illor insumind piné la Sem, in cazul tilpilor izolate: La tasiri de acest ordin de mérime, deplasirile diferentiale intre fundafiile veeine nu vor depiisi limita Tabelul 2.1 Valori normate ale presiunii admisibile pentru Tundafii cu talpa orizontald supuse 1a Inedreare statied verticald. Tasarea unei fundafii individuale nu depizeste 5 em A. Fundalii de maximum 3m lifime asezate pe suprafata roeilor slincoase Valoarea normati Natura roc! a presiunil daNjem* Roci masive, tari, eruptive si metamorfice, ealeare masive, tari, | Depaseste valoarea rey gresii tari, puternic cimentate vistentelor de calcul ale betoanelor si 7ida- riilor din fundatil Sisturi sau ardezii lipsite de material fragmentat sau alterat 40 Sisturi argiloase stratificate, sisturi tari si gresii din reginnile cu jicdminte carbonifere (lipsite de c&rbune sau argild ars), gresil friabile slab cimentate (lipsite de intercalatii de misip necimentat) 30 Marna de Keuper tare, nedlteratd, creta tare, nealterati (fara fi- suri largi) 20 Sisturi argiloase si prifoase moi 10 B, Fundafit! tn pamintiri necoezive ta o adtneime de minimutm 0,60 m sub nivelul terenului Valoaren aormatt a presivait Vaioarea | (daNfem?) pentru funda}it de Battie Observati Denumirea pamintului (penetrare | standard) ailtuas [eas Nisipuri si pietrisuri 5 1) Ajse, vedea in, text foarte Indesate je care trebule aduse yalorilor N ma- Nisipuri si pietriyuri | 30—50 | 4—7 3-6) | 945 surate pe teren Inainte indesate de a fi introduse in tabel. 2) Nivelul apei este. pre~ supus a nu fi aproape de talpa fundatiei.. In petrigay he 1lodicioos200 FOB F cazul ind — nivelul apei se afli mai aproa- | pe de talpi decit 18 Nisipuri si, pietrisuri |.10--80.],,, 2-4 | 4-8 cu Indesare mijlocie Nisipuri si pietrisuri afinate | mea acesteia, valorile | din tabel! se vor lua | 1 pe jumatate 97 7 — Proiectares i executarea frndatiilorTabel 2.1 (continuare) GC. Fundafit tn paminturi coezive la o adtucime de minimum 0,90 m sab nivelut terenntui Vatoarea normata a presianii (daN/em®) pentru fundafii de latime: Revistenta datorita coezt daNjem= 15m om oe Argil® tare cu pietris, argile tari fisurate (de exemplu argile de Londra sau Gault, de adin- cime), sisturi alterate tari si sisturl prifoase alterate 6 4 Argilé cu pletris, foarte virtoasa, argila yal bastri* de Londra, foarte virtoasi, marna de Keuper alteratit, foarte. virtoasti Argile fisurate virtoase (de exemplu argil walbastra™ si cafenie de Londra), argilii cu pie- trig alterata, virtoasi, marni de Keuper alte- ratti, virtonsi 2-1 7/1,5 — 2,5) 0,75— Argile normal consolidate, consistente (de adincime), argile fluvio-glaciare si lacustre, argild de Londra cafenie, alterata, de 1a adm cime mica Argile aluvionare normal consolidate, moi (de | 0,19—0,38 | 0,5— | 0:25—0,9] Newitja- | exemplu argile marine, fluviale si de estuar) bint admisibila pentru structurile respective (v. tabelul 2.2), Dacd ast fel de tasiri sint considerate prea mari, este necesar si se efectueze un calcul de detaliu al tasivilor probabile, aga cum se arata in ultima parte a acestui capitol. Valorile din tabelul 2.1 se bazeaz pe urmatoarele premise: a) amplasamentul si zona inconjuritoare au un relief destul de plat; b) suprafata terenului si stratele de pamint sint apropiate de orizontald; c) sub stratul de fundare nu se afl un strat cu compresibilitate mai mare; d) amplasamentul este ap&rat de eroziuni. Determinarea presiunilor admisibile pe piminturi necoezive prin inceretri in situ Presiunea admisibila se determina pornind de la capacitatea portanta limit& numai in cazul fundafiilor inguste asezate pe nisipuri si pietriguri purta- toare de api. In cclelalte cazuri, presiunea admisibila este conditionaté de valoa- rea admisibili-a tasirii constructiei, produse de consolidarea stratélor de pamint sub actiunea sareinilor transmise de fundatii. Efectele tasarii asupra construetiei yor fi discutate mai departe, in acest capitol. Cele patru metode. de. incereari in situ care pot fi folosite in scopul evaludrii presiunilor admisibile sint: a) penetrarea standard; b) penetrarea dinamica cu conul; ¢) penetrarea staticd cu conul; d) inciredrile. pe plact. 98Daca in foraje sau efectuat incereéiri de’ penetrare standard, valorile N objinute pot fi corelate cu presiunile admisibile pentru fundatii de diferite léfimi tu ajutorul graticului din fig. 2.13. Dependenta respectiva este empiried gi a fost Stabilits de Terzaghi si Peck [2.5] pe baz& de observatii pe teren. Definirea pre- Sianilor admisibile s-a facut considerindu-se ca, pentru valoarea corespunzatoare a litimii fundatiei, vor avea loc tasari de aproximativ.2,5 em. Este de asemenea de retinut ci nivelul apei subterane s-a presupus c& este la o adineime sub talpa fundatiei cel putin egala cu Kifimea acesteia. Daed apa subterand se afl la nivelul tilpii fundatiei sau foarte aproape de ca, iar adincimea fundatiei este mic& in raport cu laimea sa, tasarile vor fi de dowd ori mai maris dacd se adopt criteriul eerni inainte —- ca Lasarile si nu depdgeasca 2,9 cm — este necesar ca valorile din figura si fie luate pe jumatate. Datorita rigiditafii mari a fundafiilor pe ‘adier sau a masivelor de fundafie adinci, tasirile totale gi cele diferentiale vor fimai mici deeit cele ale fundatiilor izolate sau continue de mici,adincime; ea tnmare, pentru radierele mari sau fundatiile masive (pile, pujuri) adinei se vor ‘— 2 N: 3 es ce es Factorul , Vologrea W corectatd ay 4 de corectic ” Valoarea N masuratd : 5 , le ila 2 a 4 50. 3h Serf 108 se = x | #-40]8 Sas re x i 3 § © 8 N30 | S40 gs g 2 S82 i 3 es le g &y ae Bus 2) iS g 3 N= 10 || g P = 2.0) : ells wt 0 = The toby ode ai pO 016 Latinea fundatier B,m 2s Fig, 2.18. Nomogramé pentru evaluarea presiunit Fig. 2.14. Factorii de coreefie pentru admisibile pentru fundafil In nisip pe baza rezul- Incerciirile de penetrare standard tatelor penetrarii standard (Terzaghi si Peck [2.5]). (Gibbs si Holtz [2.6]). lua valori de doua ori mai mari decit cele din fi .13, in cazul nisipurilor cu amiditate redusi, si valori egale cu cele din figura, in cazul nisipurilor imersate in apa. Terzaghi si Peck arata cf sint necesare masuri pentru evitarea cedarii late- rale a nisipului de sub marginile radierelor, tn cazul eind acestea sint agezate la adincimi mai miei decit 2,50—3,00 m. 99Inainte dea le introduce in fig. 2.13, valorile N obtinute prin inceredri de penetrare standard in foraje trebuie corectate, pentru a se tine seama de efectul sareinii geologice. Mai multi cereetiitori, printre care Gibbs si Holtz [2.6], aii constatat cd penetrarea standard subestimeaza apreciabil starea de indesare 2 materialelor necoezive la adineimi mici. Pentru a {ine seama de aceastii situatic, este necesar ca valorilor misurate sd i se aplice im factor de corectic. Factori; reprezentati in fig. 2.14 se bazeazii pe Inerarile lui Gibbs si Holtz. Sa ludm ea exemplu practic cazul unei fundatii cu litimea de 2,50 m agezata pe nisip relativ useat lao adineime de 1,25 m. Valoarea medie N misurata in foraje lao adincime de 2,50 m (egal cu litimea fundatiei) sub talpa de fundatie a fost 17. Sareina geologic’ medie la aceasta adincime este 0,46 daN/em?. Din fig. 2.14 rezulta un factor de corectie egal cu 2,6. Prin urmare, valoarea N care trebuie folosita in fig. 2.13 este 2,6% 1744. Uni ingineri nu accept necesilatea reducerii la jum’ tate a presitmilor admisibile in cazul cind nivelul apei subterane este foarte aproape de talpa fundafiei, considerind e4 rezultatele ineerearilor tin seama in mod implicit de aceasta reducere. Desigur c4 unele valori N, reprezentate. in functie de adincime, sufera 0 reducere de aproximativ 15% atunei eind se trece de la nisip uscat sau umed la nisip saturat; totusi, aceasta nu constituie un argu- ment suficient de intemeiat pentru renunfarea la practiea uzuala, de injumats- tire a presiunii de calcul pentru fundatiile situate la nivelul apei sau mai jos de acesta. © alt& corectie trebuie aplicata in cazul nisipurilor foarte fine sau prafoase, a earor permeabilitate seizuta poate influenta rezistenta la patrundere a geale; cu fanta, in sensul obtinerii unor valori mai scazute decit cele ce s-ar fi masurat Ja un material mai permeabil avind aceeasi indesare. Aceasta situatie poate avea Joc mai ales atunei eind porozitatea este mai mic’ decit o valoare critic’, pe care ‘Terzaghi a definit-o ca find corespunziitoare unei valori N=15 pentru nisipurile foarte fine sau prafoase. Pentrii porozitati sub valoarea critica, respectiv pentru valori N mai mari decit 15, situatia se prezint& invers. Terzaghi si Peck au sta- bilit urmatoarea regula: atunei eind numérul de lovituri N obtinut pe un nisip fin san prafos este mai mare decit 15, trebuie sa se considere c& indesarea pimin. Et ee 1b++ (N15). tului este egal cu cea a unui nisip pentru care Sutherland [1.13] este de pirere ei in eazul in care se aplic&d — la nisipurile foarte fine sau prafoase — corectiile ardtate si daca se iau misurile necesare pentru determinarea constiincioasi a valorilor experimentale, metoda penetrarii standard furnizeazi valori realiste ale presiunilor admisibile, in concordanti cu cele obtinute prin inedrcéri pe placa si cu cele cunoscute din experienta ca find sigure. Penetrarea standard (v. pag. 38) se face in general la intervale de adincime de 0,75 m in foraje. Se anticipeazi o adincime gi o ldtime B a fundatiei si se determina valoarea medie a lui N lao adincime sub fundatie egald cu B. Daci in mai multe foraje se obtin valori medii N diferite, pentru stabilirea valorii © si pentru determinarea presiunilor admisibile pe criteriul tasarii se ia in conside- rare cea mai mica dintre valorile medii N, Aceasta metoda gi/corelarea rezulta- lelor obtinute cu. compresibilitatea pamintului sint ins privite de Terzaghi si Peck ca avind o valoare cu totul aproximativa. 100Incercarea de penelrare continud dinamicd (v. pag. 41) este asemanatoare cu penetrarea standard. Daca inceredrile dinamice due Ia valori N egale cu cele de fa penetrarea standard, diagrama din fig. 2.13 poate fi folosit& direct. Daca valorile obtinute sint diferite, este necesar ca metodele si fie comparate prin inceredri paralele, pe baza c&rora si se Intocmeascd un tabel sau un grafic de transformare corespunzator. Corectiile referitoare la sareina geologied sau cele pentru nisipuri fine sau prafoase se fac la fel ea in cazul penetririi standard. Incerearea de penetrare staticd, prin care un con este infipt in teren fara a se face foraje, oferd o imagine mult mai fidelé simai aménunfita a variatiel carac- terist icilor terenului, De Beer [2.7] a publicat un studiu asupra relatiilor intre rezistenta pe con Cya si unghiul de frecare interna, respectiv unghiul aparent de freeare interna al piminturilor necoezive. Intrucit ins’, in general, metoda Serveste doar ca un mijloc de verificare cu totul aproximativa a capacitatii portante, iar ealeule se fac, aga cum s-a ardtat, numai in cazul fundatiilor inguste pe nisipuri imersate in api, folosirea relatiilor luiDe Beer nu ar apérea necesara. Se poate totusi intimpla ca in anumite situatii singurele incercdri efectuate si fie cele de penetrare statics, Pentru asemenea caztri, Meyerhof [2.8] a recomandat formule simplificate de determinare a presiunilor admisibile, punind conditia ca tasirile si nu depageasca 2,5 cm, Formulele se bazeazi pe curbele trasate de Terzaghi si Peck gi sint aplicabile fundatiilor izolate si celor continue de dimen- siuni relativ mici, agezate pe nisip uscat. Astfel, pentru fundafii patrate sau continue cu latimea de cel mult 1,20 m, presiunea admisibila este i a 24 [daN jem). (2.13) Pentru fundatii patrate sau continue cu Litimea mai mare de cit 1,20 m, presiunea admisibila este qa Sles) [daN/em?]. (2.14) © formula aproximativa, aplicabila tuturor fundatiilor, indiferent de latime este ‘wt TdaN/em?]. (2.15) 40 Este de retinut c& aceste formule se hazeazd pe regula aproximativa potrrivit eareia valoarea N este un sfert din rezistenta static’ pe con (exprimata in daN/em®). Aga cum s-a ardtat in cap. 1, aceasta relatie poate totugi varia eu natura pamintului. Valorile qq calculate cu ajutorul formulelor (2.13), (2.14) $i (2.15) trebuie Juate pe jtimétate daca nisipul aflat in zona activ a fundafiei este imersat in api. Meyerhof recomanda ca presiunile admisibile calculate cu formulele sale si fie dublate pentru fundatiile pe radier sau pe puturi, intr-un mod asemandtor cu cele furnizate de diagrama lui Terzaghi si Peck (v. fig. 2.13). Procedeul recomandat de autorul lucrarii de fafi este ca, atunci eind se dispune de rezultate ale penetrarii statice, si se foloseasea formulele lui Meyerhot (2.13), (2.14) gi (2.15) pentri.o anteevaluare aproximativa a presiunii admisibile, fin care si se deducd dimensiunile probabile ale fundatiilor pentru inc&redrile 101 nNdate; dupa aceea, pe baza valorilor rezistenfei pe con, sa se calculeze prin metoda De Beer—Martens [relafiile (2.20) si (2.21)] tasdrile corespunzatoare presiunii admisibile anteevaluate. Daca tasarile calculate sint prea mari, presiunile'admi- sibile se vor reduce, cu toate ci De Beer si Martens recunosc ¢& metoda lor este intrueitva acoperitoare. Inctrearile pe placa pot fi utilizate la determinarea capacit&fii portante limite a paminturilor necoezive pentru placi de diferite dimensiuni. Valoarea capacitiitii portante astfel stabilita poate fi luat& ca atare, daci marimea plicii este destul de apropiata de latimea fundatiei proiectate. Valoarea respectiva se va imparfi doar cu un coeficient de siguranf& arbitrar pentru a se obfine presi- unea admisibilé. Daca se adopta criteriul tasarii, se va alegeo astfel de presiune incit tasarea admisibilé si nu fie dep&git& (alegerea se face prin examinarea curbei de incarcare—tasare obtinut& cu ocazia incarcarii pe placa). Metodele de extrapolare a rezultatelor de la inc&rearile pe placi mici la fundatiile late sint discutate mai departe in acest capitol; in-astfel de cazuri, presiunile admisibile sint dictate de tasarea admisibila. Incdrearile pe placa sint cele mai indicate pentru prospectarea masivelor de umpluturé sau a péminturilor care contin pietris mare sau bolovani, in care incercarile de penetrare nu pot fi efectuate. Metodele pentru calculul presiunilor admisibile pe paminturi nisipoase descrise mai Inainte nu se aplic’ sarcinilor dinamice. Aga cum se va explica in capitolul urmator, daci frecventa utilajului vibrator intr in rezonanta eu fun- datiile sau cu terenul aflat dedesubt, pot avea loc tasari importante si scdderi ale capacitafii portante. In asemenea cazuri se adopt& valori mici ale presiunii, iar fundatiile se proiecteaz& astfel incit si absoarbi vibratiile. Presiunile admisibile pe piminturi cu coeziune gi freeare internd P&minturile care ocupa o pozitie intermediara intre cele coezive gi cele necoezive sint cunoscute sub numele de piminturi ,c— * (care au atit coeziune, cit si frecare intern). In aceast’ categorie se cuprind argilele nisipoase si prafurile nisipoase, argilele cu pietrig, prafurile cu nisip si pietris si nisipurile prafoase. Din aceste materiale se pot in general obtine probe netulburate destul de bune, pe baza cArora, prin incerc&ri de compresiune triaxial, s& se stabileasc’ valoarea coeziunii si cea a unghiului de frecare interna. Cele doua valori pot fi introduse in ecuafiile generale ale lui Terzaghi [(2.5), (2.6) si (2.7)] pentru a se caleula capacitatea portant& limita. Prin imp&rtirea acesteia din urm& cu un coeficient de siguran}a arbitrar se cap&ta valoarea presiunii corespunzitoare stabilitatii terenului, valoare care poate fi adoptata drept presiune admisibild, dacd tasarile prin consolidare nu depasesc limitele stabilite. Presiunile admisibile pentru fundatii mari sub forma de radiere in argile Presiunile admisibile pentru radierele de mari dimensiuni asezate pe pamin- turi uniforme sint in general conditionate de tasarile totale si diferentiale admi- 102sibile, mai curind*decit de: presiunea limit® stabilité prin caleul $i impartita Ir enclicientul de siguranta. Cul toate acestea, rezistenta la taiere si compresibi tor masivelor naturale de pimint aflate sub radierele mari pot varia tn limite thetal de largi, mai ales cind este vorba:de depozite aluvionare, unde o crust Virloasd de grosime variabilf poate acoperi strate moi, compresibile, de diferite grosimi si intinderi. In asemenea conditii exist posibilitatea ca terenul de fun- Satie si cedeze prin depasirea capacitafii portante limite, o pand de material ieiife lind refulata pe Iing& una din laturile radierului(v. pag- 192). Gind rezistenta la UAiere si compresibilitatea pamintului variaz’t in cuprinsul atici fundatiei, se va proceda la reprezentarea grafic a rezistentei la tdiere in functie de adincime gi a coeficientului de compresibilitate volumiek my de ase- tone et funetic de adineime pentru fiecare foraj, precum si pe profile strati- grafice pe una sawmai multe direchii. Examinarea datelor ‘astfel reprezentate permite si se stabileasc& daci zonele potentiale de material suprasolicitat au 0 peindere suficient de mare pentru a constitui un risc de cedare si inclinare a fundatiel: In caz afirmativ, fundatia trebuie coborita mai jos de aceste zone, pind la strate mai consistente. Dacé ins paminturile mai moi sint repartizate Pativ uniform pe suprafata fundatiei, sau daca sint limitate la o porfiume re- veined in zona centrala a ariei inclireate, presiunea admisibild se poate calcula pe saeniderente de tasare. Se va adopta pentru inceput o valoare preliminard, prin impartirea capacititii portante limite, a stratelor de pémint mai moale cu un coutficient de siguranta, de exemplu 3. Tasirile imediate si cele de consolidare se cori leau in functie de compresibilitatea maxima, minima si medie a stratelor, exprimata prin diferitele valori_my cunoseute, folosind metodele deserise in iltima parte a acestui capitol. Daci tasirile diferentiale sau inclinarile sint prea mari, fundatia trebuie adincita pind la strate mai pugin compresibile; sresanul in care grosimea stratelor compresibile este mica in raport eu adincimea peeyactive a radieruli, suprafata in plan a acestuia poate fi mérité, reducindu- fe astfel presiunea exercitat pe teren si deci comprimarea stratelor. In ultima toad a ealculului tasarilor se va fine seama de adincimea si rigiditatea radierului, asa cum se va arta mai departe; in acest capitol. Coeficientii de siguranta S-a ardtat pin acum c& valoarea presiunii care asigura fundatia impotriva codarii (respectiv presiunea admisibila determinata pe criteriul stabilit’tii) se obtine prin impértirea valorii capacita{ii portante limite a pamintului cu un coeficient de siguranti. In felul acesta se tine seama de: a) variatiile naturale ale rezisten{ei la taiere a pamintului; b) nesigurantele care pot exista eu privire la precizia si aplicabilitatea mnetodelor teoretice sau experimentale pentru calculul capacit iti portante; ©) eventualele diminuari locale ale capacitafii portante a terenului in timpul execufiei sau mai tirziu; {) tasarile mari care apar datorit curgerii plastice a pamintului in vecina- tatea cedarii prin alunecare- Dintre acesti factori variatiile caracteristicilor pamintului constituie mo- tivul principal care justified adoptarea unui coeficient de sigurana adecvat. 103Specialistul in fundatii trebuie si dea dovada de mult discernamint in alegerea valorilor de calcul ale rezistentei la taiere a pamintului, atunci cind rezultatele incerearilor au o mare’ imprasticre. In aceasta privinta nu se pot formula re- guli generale, ins& cititorul se poate referi la exemplele de proiectare date in ultimele capitole ale acestui volum. Pentru. acoperirea factorilor de nesigu- ran{% enumerafi mai inainte se adopta de obiceiun. coeficient de sigurant’ de la 2,5 la 3. Valoarea 2 se va adopta numai pentru amplasamentele unde condifiile geotehnice sint foarte uniforme. Valori reduse, de ordinul a. 1,5 pina la 2, se mai pot folosi la proiectiarea constructiilor provizorii ca, de exem- plu, fermele sau schelele care sprijin diferitele instalatii de santier, preeum si la caleulul presiunilor admisibile.in cazul constructiilor de pamint, unde:ta- sirile mari mu aduc. prejudicii exploatarii sau proprieti{ilor din veeinatate. Este de refinut ea la stabilirea coeficientilor de siguranta folositi in cal culul presiunilor ,sigure* nu se tine in general'seama de cresterile accidentale ale sareinilor constructiei. Aceste situafii neprevizute trebuie avute in vedere la ealculul combinafiilor de sarcini care actioneazA asupra fundatiilor. Cind se calculeazii stabilitatea fata de cedarea prin alunecare se obignuieste si se tind seama de valoarea maxima a incArcirilor provenite din toti factorii, inclu- siv vintul; fac exceptie cazurile eind presiunile datorite vintului sint- mai mici decit 25% din cele datorite greutifii proprii a constructiei si sareinilor utile, cazuri in care actiunea vintului se neglijeaz’. Daci presiunea proveniti din vint depaseste 25%, fundatiile se dimen- sioneaza astfel incit presiunile datorite ac\iunii combinate a greutatii proprii, sarcinii utile si vintului si nu depaseasci valoarea presiunii admisibile cu mai mult de 25%. Se permite de asemenea reducetea procentuald .a sarcinii utile in cazul eladirilor cu multe etaje. In acest sens, normativul britanie CP 3%, cap. V, paragraful 5, prevede urmatoarele: 5.1. In afar’ de excepfiile prevazute in laliniatele 5.2. si 5.3, sarcinile totale impuse pentru fiecare nivel pot fi reduse in. proportiile indicate in. ta~ belul 2, in cadrul proiectarii stilpilor, zidurilor, elementelor respective de spri- jin si fundatiilor. In contextul acestui paragraf, acoperigul este considerat ca un nivel separat. Tabelul 2, Reducerea sareinilor totale impuse pe niveluri totale imp) Irlle reremate pe elements! I Numarul de niveluti te pe elemental Lu 1 6 2 10 3 20, 4 30 5 Ja 10 40 Peste 10 50 5.2. Atunei eind o grindi suporta pe o singura deschidere 0 suprafata de plangeu mai mare decit 46 m? pe un anumit nivel, sarcinarimpusa pe grindé * British Standard Code of Practice for Loading. 104 regspoate fi redusé, la proiectarea acesteia, cu cite 5% pentru fiecare 46 m® afe- Venti, reducerea neputind depagi 25%. Aceeagi reducere, sau ca prevazuta In iabelul 2 (eare dintre ele este mai mare) se va aplica sila caleulul elemen- tului (stilp, zid ete.) pe care se sprijina grinda respectiva. |, 5.3. Nu se vor aplica reduceri in cazul instalatiilor sau utilajelor speci- ticat? ce atare in mod concret, precum si in cazul cladirilor care servese 1a de- pozitarea mirfurilor, al garajelor si in general al suprafefelor pe care urmeazi ge pastra materiale in vrac sau care se vor umple cu diferite materiale. Pentru fakrile $i atelierele proiectate ‘cu sarcini utile de 5 kN/m* sau mai mari, ancetile din tabelul 2 se vor aplica cu condifia ca incdrcarea prezumala si vee mai mica decit ar fi fost daca toate nivelurile ar fi fost protectate pentru 5 kN/m? fara reduceri*. TASAREA FUNDATIILOR Tasiri totale si diferentiale Tasatea dalorit® consolid&rii terenului de fundatie este de obicei factorul cel mai important in. stabilirea presiunilor admisibile, Chiar dack s-au luat easurile necesare pentru, asigurarea fundatiilor impotriva ceddrii prin depi- sirea rezistentei Ja (Siere a pamintului, impartindwse capacitatea portant’ poeta cu un coeficient de siguranta arbitrar, este totusi_ necesar ca, in ite se tabilires definitiva a presiunilor admisibile, si se examineze probabilitatea producerii tasarilor prin consolidare. In paginile care urmeazi Se vor expune provele tasarii prin consolidare, efectele tasirilor totale si diferentiale asupra caitructiei, metodele de evaluare a tasarii, precum si modul de proiectare comandatiilor in asa fel incit tasdrile s& fie eliminate sau efectele lor s& fie reduse la minimun. Tacarea unei fundatii cuprinde doud parti. Tasarea imediald” (es) se produce in timpul aplicarii sarcinii, ca rezultat al deformérii elastice a pimin- aro Ge sub fundatie, fra ca umiditatea sd i se modifice. Tasarea de conse. lidare" (pe) este rezultatul reducerii Volumului pimintului, ca urmare eli- mindrii unei parti din apa aflat% in pori. Tasarea wfinald* (py) este suma pri- reer dou’, br Syepe- Dacd pentru a se ajunge la cota de fundare sint nese saeior apatust adines, va avea loc o umflare a fundului gropii ca urmare a ine laturarii presiunii reprezentate de sarcina geologica la cota respectiv: Marimea umflarii depinde de adincimea sapaturii si de timpul in care terenul wanine neinedreat, In. fig, 2.15 sint jlustrate diferitele faze ale, umflarii si tax sirii tn cazul fundatiilor asezate pe nisipuri si pietriguri cu indesare mijlocie sau indesate, tasirile ,,imediate® si de consolidare™ sint relativ mici si se pro- duc aproape simultan, iar tasarea totald este aproape terminat’ inca. din pe- fonds executiei si inc&redrii fundafiilor. In mod asemandtor, tasarea funda- {iilor situate pe nisipuri afinate este foarte rapida, producindu-se in, timpul aplicsrii sarcinilor, pe cind tasrile pe argilele compresibile sint in parte ime- 105diaté si'in parte’ se desfigoara intr-un timp’ indelungat. ‘Tasarile pe termen lung constituie de obicei proportia major’ a tasirilor totale ale argilelor si se extind pe perioade de mulfi ani. Tasarea fundatiilor nu are Joc in mod necesar numai in eazul construc- tillor foarte mari si grele. La prafurile si argilele moi si compresibile pot avea loc tas&ri apreciabile chiar sub sarcini relativ mici. S-au semnalat astfel tasiiri ‘ ‘ si fisurari ale unor eladiri cu dowd nive- luri, fundate pe o argili prafoas& moale, in Scotia. Cladirile erau aledtuite din blo- curi de beton prefabricate, iar incdrea- 4 rea exercitata de fundatie nu depisea probabil 30 kN pe metrul liniar de zid. In mai pufin de trei ani de la darea in exploatare, tasarea diferentiald si fisu- rarea imobilelor deveniser4 atit.de grave, ineft unele dintre ele att trebuit s& fie evacuate. La o cladire s-a inregistrat 0 deplasare relativd de10 em de-a lungul Fig. 2.15, Relatia Incareare tasare timp — zidului. pentru 9 constructie. Tasarea diferentialé (sau_relativa) intre o parte si alta a constructiei este de mai mare importan{a pentru stabilitatea suprastructurii deceit: marimea ta- sarii totale. Aceasta din urma intereseazi numai in raport cu lucririle dim- prejur. De exemplu, un zid de apirare impotriva inundatiilor executat pe maul unui riu se inal{a cu coronamentul pina la o anumit& cot deasupra ni- velului apelor mari, Daca in decursul anilor zidul sufer& tas&ri importante, se va ajunge in situatia ca el sa fie deversat in perioadele de viitur’. Dac fundatia unei con- structii sufer’ pe intreaga sa Jerminarea g \rteovatiler | lerminarea erecupic 1 Tasorea diferentiold intre doi stilpr Tasarea totale suprafata aceeasi tasare, supra- succesiv/ / || Seta. structura nu va fi afectata. highs “Bay en fritione, Daca ins& intre diferitele parti a T ale fundatiei se produc depla- hi Sea l L sari relative, in structura iau nastere eforturi suplimentare. Cind aceste deplasari crese pes- onstructii’ te anumite limite, structura st fera fisurfiri serioase sau poate chiar ceda. Intr-un studi amplu asupra tasérii constructiilor, Skempton ‘si Macdo- nald [2.9] au impartit degradarile provocate de tasari in trei categori 1) Degradari structurale, care se referi numai la elementele de cadru, respectiv stilpii si grinzile. 2) Degradari ,arhitecturale", care angajeazi numai panourile de zid, plan- seele sau finisajele. 3) Degradari combinate, structurale si arhilecturale. Sludierea tasarilor inregistrate la diferite constructii care au suferit de- gradari intr-o masuré mai mare sau mai mici a condus pe autorii citali la con- Fig. 2.16. Tasarea diferentialé a un 106sluzia c& degradarea structuralé este iminenté atunci cind deformatia unghiu- Jar A/l_a deschiderii [ dintre doi stilpi ai structurii sau de-a Tungul unui anu- mit seetor de zid portant deplgeste 1/150, iar degradarea arhitecturalé se poate produce atunci cind deformatia unghiularé: depaseste 1/300 (fig. 2.16). Scauiile Tui Skempton si Macdonald au fost continuate si dezvolate de Bjerrum [2.10] care a stabilit datele din tabelul 2.2 unde sint # dicate limitele sie uintlilor unghiulare pentru diferite tipuri de constructii, Limite de degra- selon tecturala de 1/300 corespunde unei tasdri relative de 2 em Intre doi stilpi vecini avind distanta de 6 m intre axe. ‘Tasarea diferentiaki a construefiilor ‘Tabelul 2.2 Deformatiile unghiulare Ta eare sint de asteptat degradir! ale construcgiilor Deformatia unghiulara | Comportarea constructiel Limita 1a care pot apatea dificulta}i in functionarea utilajelor sensibile la tasari Limita pericolului de degradare a cadrelor cu diagonale Limita de siguranti Ta clddirile la care nu sint permise fisurite Cimita ta care sint de asteptat primele fisuri in zidurile desparti- toare Limits Ja care sint de asteptat dificultati in funeyionarea podurilor rulante Littita la-care inelinarea constructillor rigide inalte devine vizibilt Fivur! apreciabile tn zidurile despartitoare si in zidaria de cardia Finite Me siguran{a pentru zidurile flexibile de cardmida, In care h/l<1/4 Limita la care pot 2 structiilor. ca degradari generale ale structurii con- Este nerealist si se pretind& cf intr-o constructie nu este permis si aparii nici p fisurd, cit de subtire, datorit& tasdrii diferentiale. La majoritatea cli- ‘eli veehi pot fi observate In peretii interiori gi in tavane fisuri datorite variatiilor de temperatura si umiditate. Nici cele mai perfecfionate procedee de execufie nu sint ined in masura si previnl aceasta forma de fi- Pirare; de asemenea, se pot tolera anumite fisuri rezultate din tasiri. In sal eladirilor montimentale cu finisaje externe sau interne costisitoare, ta- Hie diferentiale vor fi limitate la valori foarte mici, pentru ca fisurarea sli nu produc un aspect dezagreabil. La unele tipuri de construe{ii pot fi permise deformatit unghiulare mai mari decit cele corespunzitoare degradirilor arhitecturale, de exemplu la ga- aje sau depozite alcatuite din cadre metalice gi Invelite c& tabla ondulata. Ni este totugi recomandabil si se admit deformatii unghiulare mai mari eit limita degradirilor structurale (1/150), eu excepfia cazurilor 1) cate ject luat masuri speciale pentru prevenirea eforturilor excesive in elemen- wi ae rezistenta, prin realizarea, de exemplu, a unor noduri articulate, sau ier area unor prese pentru compensarea tasfrilor. Astfel de masuri sint jus- rierate insa numai acolo unde cauza tasarilor nu poate fi stapiniti de proiec- tant, de exemplu in zonele susceptibile de tasiri eu caracter regional sau sub care exista galerii subterane. 107Se precizeazi ci eforturile care iau nastere intr-un cadru supus unei de- formatii unghiulare de 1/150 sint teoretic cu mult peste. limitele admisibile. De exemplu, Meyerhof [2.11] a aratat ca tasarile diferentiale. ale unui cadru de beton armat cu trei deschideri si cinei niveluri, corespunzind. unei defor- mafii unghiulare de 1/950, pot face si creasci momentele. incovoietoare intr-o anumita grind& cu 74%. Cu toate acestea, masuratori efectuate la Sta- fiunea de cercetari in constructii* [2.12] au dovedit ca eforturile produse de deformarea cadrelor deschise sau inchise cu panouri de umplutura sint, in.rea- litate mult mai mici decit cele stabilite prin calcul, datorita proprietatii ele- mentelor structurale de a-si redistribui reciproe eforturile prin deformatii plas- tice. Aceasta redistributie are loc in special atunci cind deformarea unghiu- lara se produce foarte lent, ca in cazul tasarilor pe termen lung ale construc- liilor cind stadiul final al-consolidarii pamintului este atins dupa o perioadi de mulfi ani, Tasarea diferentiala intre diferitele parti ale unei constructii poate apa- rea datorit& urmatoarelor cauze: 1) Variafiile de stratificafie ale terenului. © parte a constructiei poate fi fundata pe un pamint compresibil si cealalté parte pe un material incompre- sibil. Asemenea varialii nu sint rare, mai ales in cazul depozitelor glaciar unde intr-un material predominant nisipos pot fi intilnite lentile de argi sau invers. In zonele in care suprafata formaiunii stincoase de bazi are un relief accidentat, se poate intimpla ca fundatia sa fie asezata partial pe stinca sindtoasi, aflata la mici adincime, si partial pe un strat nestincos sau pe stined alterata, compresibila. Depozitele de nisipuri si pietrisuri de origine eoliand sau aluviali pot prezenta variatii simtitoare de indesare in directie verticalii sau orizontal 2) Variafiile de incércare pe fundatie. De exemplu, in cazul unui imobil aleatuit dintr-un turn inalt central incadrat de aripi laterale cu mult mai pu- fine niveluri sint de asteptat tasdri diferentiale intre turn si aripi, daca nu s-au luat miasuri speciale de prevenire a lor la proiectare. In mod: asem&nator, 0 constructie industriala poate fi aledtuita dintr-o structura usoara im jurul unui grup de utilaje foarte grele. 3) Sarcini pe suprafete mari asezate pe fundatii flexi bile. Vasarea radierelor mari, flexibile, sau a suprafetelor mari construite cuprinzind numeroase fun- dali izolate de stilpi, asezate direct pe pamint compresibil, capata o forma ca- racteristicé de ga" sau .covata", cu deformatii maxime in zona central si minime spre colturi. Tasarea diferentialé maxima este de’ obicei aproximativ jumatate din tasarea totali. Totusi, in cazul unei constructii constind dintr-un mare numar de stilpi apropiati, cu sareini egale, chiar daca tasarea diferen- Viali maxima intre centru si colfuri este mare, tasarea relativa intre doi stilpi vecini poate fi numai o mica fractiune din aceasta. Un exemplu de forma a tasarii unei suprafele incdrcate de mari dimensiuni este infatisat in fig. 2.17,a. Atunei cind o astfel de suprafa{a este fundat& pe un strat relativ incompre- sibil (de exemplu pietriy indesat) situat la rindul siu pe un pamint comp: sibil (fig. 2.17) 6); tasarea constructiei va avea loc ca urmare a consolidii acestuia din urma, ins’ nu va fi in forma de ,covata. Stratul indesat, daca * Building Research Station (Anglia). 108este destul de gros, se va comporta ca un rdhier rigid, climinind in bund masur’ tasirile diferentiale. 4) Executarea in mai multe elape « diferitelor parti ale construefiel. O astfel de situatie are loc atunci cind o constructie este extinsa prin execufia unor aripi suplimentare la multi ani dup terminarea eorpului initial. Tasarile prin api idare ale acestui corp pot fi virtual inchelate, ins constructia noua Hig Forma de covatd fa Tosare diferentiald 17, Forma tasdrii suprafetelor de inedireare de mare Intindere a — radier ageaat pe teren cu compfesibititate avifermif; » —radicragczat pe un strat incompresitil earpact allt deasupra qnui pimint compresibil (dacd exercita aceeagi presiune pe teren ca si prima) va suferi ulterior aceeasi tasare, In consecinta, sint necesare masuri speciale de precautic (sub forma esr yosturi verticale) pentru prevenitea deformatiilor si a/aparitiel de fisuri intre partea din constructie veche si cea noud. 5) Variafiile de condifii_locale pe amplasament. Se poate intimpla ca 0 parte din amplasament s@ fi fost ocupata anterior de o constructie grea care b fost demolat%, sau pe un teren accidentat pot fi deplasate cantitati mari de piimint pentru nivelarea suprafetei, Astfel de situatii duc la conditii diferite pemforturi in teren inainte $i dupa executie si implicit la tasiri sau ridicari diferentiale. Metode pentru prevenirea tasirilor diferentiale exagerate Imobilele cu ziduri portante masive sau cadre puternice sint de multe ori, prin insigi structura lor, suficient de rigide pentru a preveni producerea ori, Piuciri diferentiale apreciabile, Astfel, la masivul Palat al Artelor Fruc soove din oragul México, construit in anul 1904 gi agezat pe un. radier pur ternie, care desi s-a tasat cu aproximativ, 2,70 m, tasarile diferentiale au fost de numai cirea 15 cm. Daca suprastructura nu are suficient’ rigiditate pentru a impiedica mis- carile diferentiale exagerate prin fundafii obignuite de micd adincime, pot fi adoptate una sau mai multe dintre masurile expuse in continuare, in scopul aaavcerii tasarii totale si a celor diferentiale ta valori acceptabile: 2) prevederea unei fundatii rigide, fie printr-un radier gros, fie prin grinzi inalte pe doud directii; b) prevederea unor subsoluri adinei, pentru a reduce presiunes neta exer- citata pe tereny 109¢) transmiterea sarcinilor constructiei la strate. mai adinci si mai putin compresibile prin subsoluri, pujuri masive sau pilofi; d) prevederea de dispozitive de ridicare In stilpi (prese sau cricuri) pentru readucerea la orizontali a suprastructurii; e) inckrearea cu sarcini suplimentare (lest sau umplutura de pamint) a pirtilor mai pufin incircate ale constructici. TL] T CIs “Secfiune A-A Ons 040. ~ 0,40 400 | FF 7 29 | Te Tae Lory Is s Boal}. g & 8 Bl ae A LL als / o40t| 265] | 205 [F005 OOH] 2s 3 230. F Aoprezints posita = Spite Plan 235m ig. 2.18, Fundatie pe radier rigid cu neryuri, avind ca seop reducerea la minimum a tasirilor diferentiale. S-a dovedit, prin examinarea constructiilor existente, ci metoda (a) este foarte eficientA pentru reducerea tasirilor. In cazul unor condifii geotehnice uniforme, Skempton si Macdonald [2.9] apreciazi ct, pentru o deformatie unghiularé care nu depaseste 1/300 (limita degradirilor arhitecturale), ta- Subsolcu 2nivetur’ “Subso/ cu un nivel Fig. 2.19, Reducerea tasdrilor diferentiale prin fundarea Ia diferite adineimi. 110sarea maxima a radierelor pe argilé Lrebuie limitalé la 10 em si pe nisipuri la f.3 cm, Pentru fundafiile izolate, valorile respective, sint de 7,5 si 5 cm. Ca exemplu se di cazul unui imobil de locuit, cu unsprezece niveluri, fundat. pe exe rtr de beton armat eu neryuri la adineimea de 1,80 m,pe argili de Londra testul de compresibild, in partea de nord-vest a capitalel britanice (tig: 2.18). In ipoteza unui radier flexibil, tasdrile totale si cele diferentiale caleulate au Subse! evadncineg ‘delim Nv strdzi ——Umplutura de NAST nISip argiévuleanied ly ‘Nisip a Pilati din SOOT Argila vuleanica beton tellin i Ldlbe Nisip a igi x Seeemmcme 3” Argild vuleanicd “Argi Sey % Presiune,doNfern® ° er de suprata’g Jingaconstructie o n Tasare,cm 20 a anu [1949/1950 (1957 7953 195%] 1955 |1956 2,20. Dispozitia fundatiel $i masuritorile de tasare 1a blocul turn Latino-Americana* din México (Zeevaert [2.13]). vig, fost de 10 em gi respectiv 7,5 em dupa o lungi perioada-de ani. La dot ani dupi exectitie, tasarea maxima era’ de 5 cm, cu medie de 4,1 cm, in comparatie ca valoarea ealculaté de 3,3 cm pentru perioada respectiva. Cu toate acested, ceaee diferentiald m&suraté la radierul rigid era de numai 1,2 em, fai de cea caleulata de 2,5 em pentru radierul flexibil. 111Reducind tasirile maxime prin micgorarea sarcinii geologice ca urmare a executarii sipaturilor pentru subsolurile adinci, metoda (b) contribuie la prevenirea tasirilor diferentiale exagerate intre diferitele parti ale construc- {iilor cut sarcini neuniforme. Astfel, subsolurile cele mai adinci pot fi prevazute sub ‘portiunile cele mai incdrcate ale constructiilor, lisindu-se cele mai usoare fara subsoluri sau cu subsoluri putin adinei (fig. 2.19). Un exemplu graitor de combinare a metodelor (b) gi (c) il constituie fun- datiile imobilului eu 40 niveluri, ,,Latino-Americana din México (fig. 2.20, a) [2.13]. Pentru reducerea presiunii nete exercitate pe radierul fundat pe piloti a fost executat un subsol cu adincimea de 13 m. Pilofii au fost introdusi pind la adineimea de 33 m sub nivelul strazii, pentru a ajunge la un strat gros de 5,20 m de nisip, urmat de argile consistente-virtoase si nisipuri. Masurito- rile de tasiri efeetuate la acest imobil (fig. 2.20, 6) ilustreazé compresibilitatea ridicata a stratelor de argild de origine vuleanied, situate la adincime in zona oragului México. Aceste formatiuni se taseaza si sub propria lor greutate, asa cum arata misearea reperului de referinta (v. fig. 2.20, b). Un fenomen important de refinut in legitura cu excavatiile pentru sub- soluri adinei in piminturile argiloase este umflarea care apare intr-o masurd mai mare sau mai mica la executia sipaturii, datorita relaxirii terenului. Acest fenomen duce la tasari suplimentare, atunci cind stratul respectiv se reconso- lideaz prin aplicarea sarei de constructie. Measor si Williams [2.14] au m- surat umflarea la baza unor sapaturi de 12 m adineime, executate pentru sub- solurile imobilului, Shell". Argila de Londra existenta la fundul s&paturii a manifestat o umflare elastic’ de aproximativ 12,5 mm. Considerind 0 valoare a modulului Poisson egali cu 0,5, aceasta corespunde cu un modul E de circa 1 300 daN / em?. Efectele unor asemenea umflari se elimina prin adoptarea unor subsoluri pe piloti, asa cum se arata la pag. 263—267. EVALUAREA TASARIL FUNDATHLOR Distribufia presiunilor sub fundatii Prima faz in caleulul marimii tasarilor consta in stabilirea distributiei presiunilor sub suprafata incdrcaté. Aceasta depinde de rigiditatea corpului fundatiei si de natura pamintului. Variatia presiunii de contact sub o fundatie rigida neteda asezata pe argila (sau pe um teren alcatuit din strate groase de argila moale) este ariitata in fig. 2.21, a. O fundatie aseminitoare situata pe nisip sau pietris se caracterizeaz& printr-o distributie a presiunilor de contact cu totul diferita (fig. 2.21, b), iar pentru paminturi cu proprietafi intermediare distributia respectiva capata forma din fig, 2.21, c. Daca presiunile pe teren crese pina la limita de cedare a pamintului, presiunile de contact se schimbi, tinzind si creasca ciitre zona centrald a suprafetei incareate in toate cele trei cazuri mentionate. 112© fundafie foarte flexibili, ca de exemplu fundul metalic al unui rezervor de petrol, atunci cind se deformeaza datoriti consolidarii pAmintului de sub ¢%, capati 0 forma caracteristica de cupi sau de covata. Distributia presiunilor de contact pentru fundajiile perfect flexibile pe piminturi argiloase are forma din fig. 2.21, d. La calculul tasirii prin consolidare avem de-a face cu o distributie a presi- unilor de contact care prezinti in general suficientd asigurare impotriva eedarli a” Fundatir rigide netede (ford frecare) a b c d Fig, 2.21, Distribujia presiunii de contact sub fundatii: a Langu; > — nletp of pletetg; ¢ ~ situafle Intermedineh; d — fundajte perfect pxIDild pe araita plastice a piimintului, De asemenea, nu este practic posibil ea, im cazul fundati for obignuite, si se realizeze o rigiditate perfect’. In consecin|a, distrikutia presiunilor de contact are un aspect intermediar intre cel corespunciitor funda- lillor rigide si cel care caracterizeazi fundatiile flexibile; pentru toate ca- murile practice se considera satisticl- tor si se accepte o distribufie uniforme apresiunii sub fundatie. Faza urmitoare consti in pre- cizarea distribufiei eforturilor verti- cale In adincime sub Suprafata incir- Efortul vertical Oz dus de cat, In cazul unei sareini concen- Lt en trate actionind la suprafata terenului, \Iz PATE efortul vertical c, intr-un punct oa- iM recare N sub sarcin’ este dat de ecua- hab fia lui Boussinesq: & suprafetele inctreate, stabilitii pe baza ecuaflel lui Boussinesq. ye SS [Lee a8) am | ( Fig. 2.22. Distribufia eforturilor verticale sub z unde: Q este sareina concentrat& verticals 7 — distanta pe verticald intre N si talpa fundafiei; + — distanta pe orizontalé de Ja N Ia linia de acfiune a sareinii. Eeuatia Ini Boussinesq se bazeazi pe ipoteza ci materialul incdrcat este castle, ornogen si izotrop. Paminturile naturale nu posed in mod riguros 113, 3 — Proiectarea si executarea fundasiflosniciuna din aceste calit%{i, ins&, pentru cazurile practice de proiectare, aceast 4 ipotez& este justificabilé. Distributia eforturilor rezultata din ecuatia (2.16) are forma unui clopot intors, asa cum se arati in fig. 22. Factorii de influenta necesari calculului valorilor oz pentru diferite rapoarte intre diametrul unei L/¢ fe 01 02 0304 05 0.5 07 08 09 10 a| ag + a] a4 as| ash a7] 08) + ag] 10) uw 1 ia Me 1s 6 i 7) 19 20) a 22| ) 24 2) 2.23. Caleulu) efortului vertical me- diu ¢¢ ln adincimea z sub o fundatie drept- unghiulard ax b agezata la supiafaja te- renului si Medreaté cu o presiune unitor- mi q. x/b fundatii circulare D si adincimea z au fost determinati de Jurgenson [2.15] si sint reprodugi in tabelul 2.3. In cazul fundatiilor rigide, pentru cal- culele de tasare este necesari numai de- terminarea efortului mediu. Coeficientii corespunzitori suprafefelor de forma drept- ungbiulara, mergind de la fundatiile pAtrate pina la cele continue (in banda de lungime practic infinit&) sint prezentati, pentru di- ferite adineimi sub Tundatie, in fig. 2.23. In cagul fundafiilor flexibile dreptun- ghiulare (plici subtiri, radiere flexibile sau fundatii izolate sau continue apropiate), eforturile se determina prin metoda lui Newmark [2.17]. Factorii pentru determi narea efortului vertical sub colful unei fundatii sau suprafete inckreate de forma Tabelul 2.3 Factorii de influenga pentru presiunea vertical o¢ b central unet suprafefe cireulare flexibile uni- form inetireate de diametru D Factorut |p | Factorut L | Factorut le de influenta | [influenta wie de influenta op=factorul‘de{ influent x presiunea de contact ¢ areptunghiulara au fost intabulali de Newmark gi sint reprodugi fn tabelul 2.4. Pentru a se obfine efortul vertical sub centrul suprafefei de inclircare, aceast’i suprafaji se imparte in patru dreptunghiuri egale (fig. 2.24). Pe baza prin- 114‘geoez‘o E9zEr'o 9997C'0 OLLIZ'O BsPOZ‘O LLG6I‘O ZOSST!O “g gzggt'0 ShLEr'0 WSTT'O 61060°0 20Z90/0 oreo" © ye9ez'o TOZEL‘O F9IZT'O GOLTE‘O LarOZ!O YLG6I‘0 ZOSST!O IBILTO Ze9aT'0 SPLET‘O HPSIT'O 61060°0 Z0z90" e Fevee‘o gezee'o co9zz' LOZTG‘O eeh0‘O PLGETO OORT‘ EILT‘O Fe9sr’O FHiEE0 EpETT'O B1060‘0 OZO!O COTE! OF weaeD ErcEc'o vavee'o OBLTe'O GrFOG'O G9CEI'0 9GPEE'O I6ILT‘O Lr9GT‘O THLET'O THSET‘0 LE060"0 TOzgO‘ TOTEY'O 09 sezecio secez‘o cegse‘o oFLtc locer‘o ssvarto serzr‘o crgsr‘o Lecer‘o LEStT’O yEOG0‘0 661900 09F60'0 o 8898¢‘0 OOEZ‘O Code! TELTE tpeero SOPEr‘O--SOLZE'O sosaT‘O ¥ELeHO LeaeT’O 20060) ¥6190°0 BEEEO'O 0" SerET'O BB08e‘O BEPTC‘O SEITE: creel ZOPSE'O ETIZE'O OGeGI‘O FEOCT:O SOFET'O CBORD) $2190'0 O8T60'0 01 Peeee‘o OFEze'O) F9ETT'O SISTZ'O EzOT'O GLEEI‘O TZEST‘O QE0LTO EsrST'O Bz9ET‘O OGrIT‘O sF680'0 S9T90'0 seTeo'o gsszz'o o1gee‘o scozz'o seat‘ Fes6T'O ceT6r‘O GEIST‘ 9ssoT'O acear'O guver'o cpETT‘O £98800 007900 rrre0'0 Serco ZLECe'O 9ESTZ'O ZEOIZ.O PIST'O S8OSE‘O LOBLTO OCLOT!O LOGET’O 66810 O9ZIL{0 ¥0880.0 gc090'0 06080°0 BLEET'O ETOTT'O OLSTZ‘O TeLoz‘o YPSr‘O LELsT.O gtsgT‘O sz0st'o SETTT‘0 60L80°0 FESO" ga080‘0 GERTZ‘O OTSTSO OZOTZ'O BLZOZO GRTEI‘O LoEst'O G6TYT'O GrLFT‘O & TrEOT‘O 1980. 68200 20080'0 ¥/ ZEOTe'O TELOZ‘O BLZOe'O PESET‘O SOGBT‘O 99LLT'O Taro BOEFI-O 9zOZT‘O Te9OT‘O Ezego'O SELE0'O 926200 ZT priser opger‘0 serer‘o sogBT‘O zesut'o Egor‘ ezBsr‘O FLErT'O eooeTO gr0zt‘o 6zTOT‘O S86L0'0 ERURT'O Lecer'O LOERT'O 9BLLT‘O SESOT'O GBTOT‘O TeBET‘O gGEFEO soTErO PRSTT'O OLL60°0 199L0°0 L96LI‘O GSLLT‘O G8ELI‘O FR9T‘0 west'o YLVEL'O SOTTO FTE6O!O BOLO. OZL91'0 STS9F0 G6I9T‘O eOLeL'O ggerT'O GLOTTO OFEOT‘O FEL8OO 86490'0 LozsT‘O BZOST‘O GPLFIO GOEFI‘O COTE‘ FLFSLO BOTT‘ 889010 &2F60'O 60080'0 ¥6290°0 goeer'o TZEr'0 G00ET‘O ITATL‘O SLOTT‘O PESLT-O COTEO OFEOT‘O ELF6O'O GOFBO'O TTTLO'O g6eg0‘0 99860°0 au610'0 S10 seer nd GELTED TFOOE'O TE9OI'O 6GrOT'O OLLEO‘O FIE6O'O FEL80'0 60080°0 TEILO‘O ZPLPO'O O8ZEO.O SLOT. ¥ soa eo Gogo’ T9SZ0'0 ECERO'D BEGLO'O T9BLO'O SOELOCO BEBD0"0 PEL0.0 e6eg0'0 sezgo‘o s8ac0;0 ELELOO E T Beov0'o pecso‘o FESsO'O EELEO!O TLPGO‘O GZGO‘O CFOGO.O SELFOO ShEFO'O 99860‘0 Z @8c0'0 06L10°0 Z1600°0 06060'0 80E0'0 Z00E0°O 9z6z—O'O FELZ0°O $69z0°O SLETO'O OFZO'O ECCLO'O SLETO'O €zsTO'O LT600°O OL400°O 5 i SO WORE ayvaayouy muostun axepnrasan -adaap ofoyuadns youn ynjpoo qns yemy{s NV yound unenuy 20 woHsEA [eo Tnymgoy9 [OYMaywo nsyuod Oy wiuaMIUY op Toe ree TmPaDLooose"o 686rc‘0 o86re‘O ea6re‘o G16FE'O 9F8FEO ¥S9FG'0 cenpeO 286860 ‘98952°0 g9zEe‘o gc9zc‘0 OLLIZ‘0 seroz‘o 9Zg6T‘0 zosst‘o L6LLT‘O ezaer‘o apeer‘o PrSIT'O 61060'0 zoz90‘0 zareo‘o © or o's o9 os oY ey i 6R6F7'0 TS86F2"0, £L6FZ‘O 9F6rz‘0 PI6Fe‘O erarc‘o osgrc‘o 6zprc‘o ss6sz‘o ¥898z‘0 r9zee‘o, ¥e9ez‘0 69L1Z‘0 zs¢oz‘o 92e6r'0 cocsr‘o 961210 zzost'o speer‘o RSTO 61060°0 zoza0'o zoreo‘o 96Fz'0 ee6rc‘o 206Fz‘0 gearc‘o 9ra¥c'o earec'o 1g6ee‘0 T89@z‘0 secez‘o cauzc‘o L9LIZ'0 earor'o, FLE6T‘O oossr‘o erer‘o Te9et'o, FrLET‘O. SeSIro 8t060%0 20z90'0 zore0"o (exenunjuoa) Fg 7mpeqnZ, cuere‘o orere‘o BEO5Z‘O 9T6rZ‘O S885E50 LIB*G0 O9FE°0 IFEG‘O O92 1z"0. 6rFOzO 69cer‘o 96rsT‘0 T6rZr‘o zT9er'o rreer‘o Teatro £1060'0 Tozao'o T9TE0‘O GIGrZ‘O yEPe‘O FeeNT'O cEPP‘O Le6Ez0 FEGHE'O GPBFZO OS9FT‘O GzkEZ‘O GeEcz‘O 0.0 LOGHS‘O 9ERFZ‘O B¥OFZ'O serFe‘O Is6Ec‘O Ok S88hC'O LISFZ‘O Of9FZ.O TIFFE‘O OLEEZ‘O 09 Leshe'O T6LPz‘O sosFe‘O cOEFT‘O Fa6Ec‘O O's T6LFZ'O GCLFG‘O FEGFTO PrEFc'O ZI6EC‘O OF S09KG'O FaghZ‘O FeEFe‘O g6IHe'O zeLEc‘o OF GeENe'O FrEPZ‘O 9ETFEO OTTO FOEeO Cs ¥ee8z‘O. cL6EZ‘O zRLET‘O PIOE‘O Lecte‘O O' SE6EE‘0 S69ET‘O sEPEC‘O HEEET‘O gsézc'o 8‘T 9eesz'0 OOzEZ‘O BB0EG'0 OPEZz‘o OL9TC'O 9‘L Geacc'o oogze'O GE6Fez'O F9ECeO scocz‘o FT 6rLTZ'O ZeLIz'O Ee9Ie'o zISIz‘o seete‘o Z‘E OrrOz‘O LIPOR‘O TrEoz‘O gEz0z"0 FEGET‘O OCT T9S6r‘o, OLFET‘O SLE6T‘O ZST6I‘O 6.9 Sgr8T°O LOPS‘ TzESI‘O GIISI‘O go SgTZT‘O SITZT‘0 ge0LT'O g9sg9r'O Lio zr9st'o oseer‘o egrer‘o gzecr'o 9°09 LELEEO ¥89ET'O ScoEI‘o 96FEI‘O cto LESTE'O Lzert‘O 6rrT‘O ocpIT‘O zEtt‘o FO ¥1060'0 40060°0 zB680'0 sp6g0‘0 Logg0'o s*o 66190'0 F6T90 gzt90°0 ssT90‘0 o0t90'0 co O9te0'O sere0‘o osteo‘o ger¢o'O IETE0'O T'0 116cipiului suprapunerii efectelor efortul vertical in punctul X este egal ew de patru ori efortul intr-unul din colfuri (v. exemplul de caleul 2.6). Modul de Iueru Fig. 2.24. Calculul tasarii in centrul unei fundafii dreptunghiulare flexibile de dimensiuni mari. pentru obtinerea distributiei eforturilor prin metoda Newmark sub suprafete de Inearcare de forma neregulata a fost deseris de 'Terzaghi si Peck [2.18]. Evaluarea tasirilor fundafiilor pe paminturi neeoezive Aga cum s-a aritat, tasarea piminturilor necoezive — nisipuri, pietriguri umpluturi din materiale granulare — are loc aproape imediat dupa ce s-a insta- Jat pe ele sareina transmisa de fundatie. Din cauza dificultajilor la luarea probe- Jor din aceste paminturi, nu exist& practic un procedeu corespunzator de labo- rator pentru determinatea caracteristicilor lor de consolidare. In consecintZ, tasirile paminturilor necoezive se evalueazi prin metode semiempirice, fie prin extrapolarea rezultatelor obfinute la incaredirile pe plici, fie din datele furnizate de incerctrile de penetrare static’. Evaluarea tasirilor pe baza incireirilor pe pkici Relatia intre tasarea S, a unei plici de incdrcare de diametru Dy solicitata deo anumit® sarcina pe unitatea de suprafata si tasarea S a unei fundatii de diametru D solicitata de aceeasi sarcind pe unitatea de suprafata a fost stabilita initial in anul 1948 de Terzaghi gi Peck. Ea a fost exprimat& aproximativ printr-o eciiatie, care este redat& in continuare in forma daté de Bjerrum si Eggestad [219]: (2.17) Bo (i ni Do unde: S este Lasarea fundatiei de diametru D; Sp — tasarea unei plici de incircare tipizate de diametru Dg inc&reatat cu aceeasi presiune. Relatia grafica indicat de Terzaghi si Peck intre S/Sy si D/ Dg, derivata din ia (2.19) este reprezentatii cu linie continua in fig. 2.25. Prin diferite obser~ (ii si masuratori in natura, Bjerrum si Eggestad au ajuns ins la concluzia ck 117valorile raportului S/S, sint intrucitva mai ridicate. Ei au obfinut cele trei curbe — medie, maxim si minima — redate prin linii intrerupte in fig. 2.25. Rezultatele inregistrate arata ci punctele corespunzind fundatiilor agezate pe nisipuri indesate se situcazit intre curba medie gi cea inferioara, in timp ce curba superioaré este valabili pentru nisipurile foarte afinate, avind si un continut redus de material organic. 100 r Roportul tascrilor 8/55 8 CeCe 0 700 Roportul diametrelor fundotiilor 0/De Fig, 2.25,. Relatia aproximativa intre raportul tastrilor S/ si raportul dimensiunilor funda- fillor (Rjerrum si Eggestad [2.19]). Folosirea fig. 2.25 la evaluarea tasirilor se bazeazi pe presupunerea ck greutatea volumic& a pimintului din zona activa a fundatiet este aseméndtoare arr eea existent sub placa de inclrcare. Aceasta poate fi in linii mari adevarat atunei cind diametral plicii este apropiat de dimensiunile fundatiei, ins& in cazul fundatiilor mari, a c&ror zona activa se extinde pind la o adineime conside- rabilé, este de agteptat ca intre greutatile volumice (starile de indesare) respec- tive sa fie diferente apreciabile. O evaluare mai realist poate fi obfinuta efec- tuind mai multe incircari pe plac& in diferite puncte din cadrul zonei active siluind pentru Sp care se introduce in ecuatia (2.17) o valoare medie. O astfet Je solutie este inst foarte costisitoare, mai ales dack inedredrile se fac sub nivelul apei subterane. Din aceasta cauza, pentru fundatiile mari si adinet se preferi in general metoda bazati pe penctréri cu conul, care se deserie in cele ce urmeazi. {nearcdrile pe placi sint totusi singurul procedeu aplicabil in cazul pamin- turilor care contin pictre mari sau bolovani, care ar impiedica orice incereare de penetrare. Evaluarea tasirilor pe baza penetririlor statice eu conul Metoda propusé de De Beer si Martens [2.20] pentru evaluarea tastirilor pornind de la inceredrile de penetrare static& a fost aplicati inifial in Belgia extinzindu-se ins& ulterior in toata® lumea. Exemplele concrete publicate [2.21] 118arati ch metoda di rezultate bune. Autorii sti au folosit urmatoarea formula tmnpiried elaboratd de Buismann pentru constanta de compresibilitate C La (2.18) 2 Po C unde: Cra este rezistenta statici pe con, jn daN/em*; pa —_sarcina geologies efectiva in punctul masur&torii, aga cum a fost definita la fnceputul acestui capitol. Valoarea constantei C este introdusi in formula clasied a Jui Terzaghi pentru caloulul tasirii prin consolidare a unui anumit, strat de pamint: H ip fatcs (2.19) arated Po unde: py este tasarea final, in em, a unui strat de grosime H, in em; cle areina geologica efectiva initial medie (Inainte de executarea fundatiei); gq — efortul vertieal produs in centrul stratului de cdtre presiunea net exercitata de fundatie qn- Metoda preconizata de De Beer si Martens const in fragmentarea curbei tezultate din penetrare in zone (strate) distinele, caracterizale printr-o valoare ae anta a rezistentei, egala aproximativ cu media eitirilor efective (fig. 2.26). ‘Neeast a valoare Cea, Stabilit& pentru fiecare strat in parte, este folosita la calculul constantei de compre: Rezistentapecon Cyey Piilitate prin relatia (2.18). Tasarea se calculeazd separat pentru fiecare strat situat in interiorul zonei achive a fundatiei; prin insumarea valorilor astfel ob- finute rezult tasarea totald a terenului, Este rational, desi nu, a fost previzut de De Beer si? Martens, ca tasirile calculate, prin relatia (2.19) yi fie reduse printr-un factor de adincime si un factor de rigiditate, daci este cazul. Acestifactori se aplied de obicei 1a Lasiirile calculate ale fundatiilor pe atgiliy modul in care se obfin va fi expus mai departe, in acest capitol. Metoda pentru calculul eforturilor verticale in funetie de adincimea sub talpa fundatiei a fost ex: push mai inainte. Chiar atunci cind rezistenta pe pom este uniforma pe o adincime mare in cadrul zonei hetive, este totusi necesar si se faci impirfirea pe Strate de calcul, deoarece valorile o, descresc rapid 0 data cu cresterea adincimii sub fundafie. ‘Casfrite ealeulate pe baza rezistentei medii pe con constituie, dupa De Beer si Martens, limitele superioare ale tasdrilor probabile, de unde rezult& ea pre~ ‘unile admisibile care se stabilesc pe criteriul limitirii tasirilor trebuie luate cu 0 oarecare acoperire. ‘Dack penetririle efectuate in mai multe puncte pe amplasamentul unei viitoare fundatii au dat rezultate variate, se recomanda caleularea tastirilor pro- Stratul t Stratul Citireo real Adincimea Fig, 2.26. 119babile maxime, minime si medii, pornind de la valorile maxime, minime gi res- pectiv medii ale rezistentelor pe con misurate. In felul acesta se va obfine o imagine a inclinarii sau a tasirilor diferentiale probabile ale fundatiei. Evaluarea tasirilor pe piminturi argiloase In cazul in care alegerea probelor de pimint si interpretarea rezultatelor incercirilor s-au facut cu grija si discernimint, calculul tasarilor efectuat cu metoda expusi in paginile urmitoare poate oferi 0 prognozi destul de fideli a mirimii tasdrilor fundatiei si a ritmului lor de desfigurare pe paminturi argiloase, In general, tasirile constructiilor fundate pe argile foarte virtoase sau tari supraconsolidate, pot fi neglijate, cu exceptia cazurilor cind constructiile sint deosebit, de mari si grele sau dac& structura lor poate’ suferi degradiri chiar la tasari diferenfiale mici. Terzaghi [2.22] consider ci tasarea reala a unei argile Preconsolidate este de 2—5 ori mai mici decit valoarea dedusa din incercirile de compresiune in laborator efectuate pe probe netulburate prelevate din argila respectiva. Reactorul nuclear de la Windscale [2.23] cu greutatea de 570 000 KN a fost fundat pe un radier cu dimensiunile in plan de 60X30 m gi cu grosimea de 3 m. Degi presiunile efective pe teren sint de ordinul a 2,5—3 daN/em®, tasarea uniforma a radierului, agezat pe depozite groase glaciare, a fost de numai 1,6 cm dupa patru ani de la executie. Depozitele mentionate constau din nisip, pietrig si bolovani ingloba{i intr-o mas compacta de praf gi argilli Misuratorile de tasare la blocuri de locuinfe et trei niveluri, fundate pe benzi continue cu presiuni pe teren de cirea 1,5 daN/cm?, au avut ca rezultat miscari diferenfiale de numai 1,3 em intre colfurile blocului fundate pe argilé compacta virtoasi si centrul blocului fundat pe stined tare, Blocurile sint situate in oragul Edinburgh, iar misuratorile s-au fAcut pe o perioada de un an gi junti- tate de la executie. Pe argila virtoasi Lipica de Londra, tasarea fundatiilor de mic& adincime avind litimea de 3 m, nu depiigeste 5 em, dac& valoarea coeficientului de sigu- tanta fafa de cedarea general nu este mai mica decit 3. Tasarea fundatiilor cu lafimi mai mici decit 3m va fi in mod corespunziitor mai redusd. Evaluarea tasirilor pe baz de incereiri de laborator folosind teoria eonsolidirii Modul de calcul descris in paginile urmatoare se bazeazi pe modificarile aduse de Skempton si Bjerrum [2.25] teoriei consolidirii elaborate de Terzaghi [2.24]. Acesta din urmi considerase ci procesul de consolidare are un caracter unidimensional. Compararea tasirilor misurate cu cele calculate arated metod respectiva subestimeazi viteza de tasare. Ulterior au fost publicate alte teori care urmiirese si reprezinte intr-un’ mod mai apropiat de Tealitate procesul de consolidare, ins in majoritatea cazurilor aplicarea lor in practici este dificila. In orice caz, valoarea tasirilor construcfiilor pe paminturi telatiy virtoase este relativ mica; din aceastii’cauzd, rafinamentele de calcul nu au tost, mai ales 120atunei eind variafiile naturale de compresibilitate ale pamintului pot duce la diferente de tasari mai mari decit cele dintre valorile calculate prin diferite me- tode. Adoptarea unor metode mai complicate de calcul, cu Iuarea in considerare a deformatiilor spatiale, se justified numai in cazul construcfiilor mari si grele agezate pe paminturi compresibile, moi. Fazele caleulului tasirilor sint urmatoarele: 1) Alegerea profilului tip al terenului. Un astfel de profil tip, caracteristic pentru amplasamentul considerat, trebuie si cuprinda adineimile medii ale dife- Mtelor strate de p&mint, cu precizarea valorilor medii ale indicelui de compresiune (sau coeficientului de compresibilitate volumied) 5i ale coeficientului de nsoli- dare pentru fieeare strat. In cazul stratelor groase de argili, compresibilitates tu tiebuie considerat& constant& pe intreaga adincime a stratelory In mod obignuit argilele prezint& o descrestere progresivii a compresibilitafii si o crestere a modululut elastic inspre adincime. Se intimpli deseori ca figele de foraj gi rezul- fatele inceredrilor geotehnice s& indice varialii mari ale adincimilor stratelor si ale compresibilitatii lor. In astfel de situatii, alegerea unui profil reprezent a- tiv necesit experien{a si mult simt tehnic. Pentru construefiile mari si importante este util sa se calculeze tasirile atit pentru stratul cel mai compresibil si mai gros, cit i pentru stratul cel mai pujin compresibil si mai subjire, din comparares telor dou’ rezultate obtinindu-se o idee asupra tasirilor diferentiale care ar fi de agteptat in cazul cind cele doua situatii extreme ar exista chiar pe suprafata constructit 2) Stabilirea sarcinii care produce tasarea. Cind se calculeazit tasarea prin co solidare pe operioada indelungati este esential ca sarcina avuld in vedere si abit } valoare realist’ si reprezentativa, exercitindu-se pe intreaga perioada con: derat&, Situatia diferé de cea corespunzitoare determin’ i presiunii admisibile, tind se ine seama de incdredrile cele mai mari actionind in condifiile cele’ mai defavorahile, iar sarcina utili se considera in intregime, La calculul tasdrilor insa, sarcinile utile se iau cu o valoare medie, socotit ca persist in mod continuu pe intreaga durat a consolidarii pamintului. ‘De sarcina produsa de vint se {ine seama numai la calculul tasdrii construc- {iilor inalte, unde ea reprezint4 o proportie insemnata din sareina total chiar siin aceste situafii, se au in vedere numai vinturile care bat eu regularitate pe intreaga perioad’ considerat. Caleularea tasirilor prin consolidare se bazeazi pe sporul de efort efectiv vertical produs de inedredrile transmnise de fundatie. La cota de fundare, pre siunea efectiva vertical’ inainte de executia constructiei este pa; dupa terminarea acesteia, efortul vertical efectiv devine q—twh. (2.20) Astfel, cresterea efortului vertical efectiv Ia cota de fundare este 4—Yult—Po=I—Ywh—(P— tlt) = (2.21) =—p=dn din relatia (2. 3) Calculul distribufiei presiunilor si eforturitor. Distributia efortului vertical efectiv rezultat din sarcina geologic’ py $i cea a efortului oz produs de presiunea neti din fundatie qy sint reprezentate in fig, 2.27. Valorile o, la diferite adincimi tub fundatie se determina prin metodele descrise mai inainte in acest. capitol. 121In cazul stratelor groase de pamint compresibil nivelul’cel mai de jos consi- derat in caleulul tasarilor este punctul in care efortul vertical c, este relativ mic, de exemplu de ordinul a 0,1—0,2 daN/em*. 4) Calculul tasirii prin consolidare ge. Dack regultatele incercarilor in edo- metru permit cunoasterea variajiei compresibilitafii pamintului, este preferabil ca tasarea prin consolidare ge sé se caleuleze din valorile coeficient ului de compresibilitate volumic& my deter minat din incercarile in edometru. Skempton si Bjerrum [2.25] au \ araitat ci tasarea reali prin consoli Sercina geolegicé dare p¢ poate fi mai mici decit cea * caleulata pornind de la rezultatele de laborator. Ei au stabilit relatia Po=U Pea (2:22) in care: w este un coeficient care de- pinde de natura argilei; si pea— tasarea ealeulati pe baza incercirilor in edometru. Skempton gi Bjerrum au pus in legitura coeficientul p cu coeficient ul presiunii apei din pori determinat din incerciiri de compresiune triaxial in regim nedrenat $i cu dimensiunile suprafetei de incareare. Pentru cazurile practice curente, valoatea u sepoate insi stabili astfel: Limite inferiearé dstra- tule Fig. 2.27. Distributia sarcinii geologice si efortusilor verticale tntr-un strat gros de argili. Natura argilei Valoarea y. Argile foarte sensitive (aluvionare moi, de estuar $i marine) 1,0—1,2 Argile normal consolidate 074140. - Argile supraconsolidate (argilii de Londra, argile de Weald, Kim- meridge, Oxford si liasice) ' 0,5—0,7 Argile foarte supraconsolidate (argile eu pietris-glaciare, mama de : 0,2—0,5 Keuper) Pentru argila de Londra, use ia in general egal cu 0,5. Tasarea edometric& gea, in cm, a unui strat de paint se calculeazd cu formula ea =myX o2X H / (2.23) unde: myeste valoarea medie a coeficientului de compresibilitate volumicd,. in cm*daN, objinut pentru eresterea de presiune efectiva in stratul considerat; oz — valoarea medie a efortului vertical efectiv, in daN/em’, la care a fost supus stratul considerat sub actiunea presiunii nete din fundatie qn; H — grosimea, in cm, a stratului considerat. Valorile pea gi respectiv p, obfinute pentru fiecare strat se insumeazit, sta- bilindu-se astfel tasarea total prin consolidare a terenului sub fundatie. 122Daca pentru o anumit& suprafata de incireare se dispute de numai una sau doud inceresri in edometru, este mai convenabil ca pea 84 Tie determinat direct din curbele de compresiune — porozitate obtinute prin aceste incereari, dupa cum urmeazi: Pentru argilele normal consolidate, cum sint cele estuarice, sau marine, se vor folosi in caleul curbele de compresiune primare, Pentru argilele preconso- Curba compresiune - ‘porozitate pentru argile supraconsolidate Curba compresiune Py ‘primora (argile Aree “normal corsolidate ) Indicele porilor @ 28 Nieip mR tz Presiuni (cara logaritmicd) Fig, 2.28. Utilizarea curbelor compresitine — poro- Fig, 2.29. yitate Ia calculul tasirilor probabile. idate sau supraconsolidate, cum sint cele glaciare, de Londra, Woolwich i Reading, Gault si Weald, Kimmeridge, Oxford gi liasice, se vor utiliza curbele reale de presiune — porozitate. Curbele tipice pentru argilele normal consolidate gi pentru cele supraconsolidate sint prezentate in fig. 2.28. Pentru argilele obignuite cu compresibilitale ici sau_mijlocie, 0 indicafie aproximativa cu privire Ia coeficientul de compresibilitate Ce, respectiv la panta ‘earbei de compresiune primare reprezentati Ia sari semilogaritmici este data de expresia Ce=0,009(Ly—10%) (2.24) unde Ly este limita de curgere a argilei. ‘Raloritor la fig, 2.29, seiiderea indicelul porilor ca urmare a cresterii efortului vertical datorita sarcinii fundatiei se considera pentru centrul stratului de ara de grosime H. Astfel, pentru situafia initial (neincareat’), valoarea inifiald a indieclui porilor ¢, se citeste din curba p—e (fig. 2.28) tm dreptul presiunii cores- punzitoare sarcinii geologice inifiale py in centrul stratului. Dupa ce a fost Hplicat sarcina fundatiei, presiunea inifial’ po a crescut. cu efortul vertical ce generat in centrul stratului de presiunea neta a fundatiei gn. Valoarea finala ce ieticelui porilor ¢, se citeste astfel din curba p—e in dreptul presiunii pp “ree, Scaderea in grosime a stratului, sau cu alte euvinte tasarea edometric’ pet dupa consolidarea completa, este data de relatia 1 (ee) (2.25) +e Pea= 7 sau in cazul in care s-a pornit in calcul cu coeficientul de consolidare, tasarea finalé se determina din Ht Cee (2.26) = Ped ave Po 123La fel ca mai inainte, * peas Dacd depozitul argilos prezint& variafii apreciabile de compresibilitate in functie de adincime, tasarea trebuie determinat& separat pentru fiecare strat de caleul, tasarea totali finald find suma tasarilor fi€earui strat in parte, Pentru Sof, = Tasarea corectoté a findatiet la adiincimea D Revell iaree catnidc Nadeioaeaee P2960 a0 080" 09010 a} S618 7 8 cs as} as m 07 — 08 i ag 10 09) cle: Vob 08 07} 06 05) a4 ‘Nomerele reprézinia volorile i serelerréprezinta volori at i : reportului aft T 7 a2 Ol 0 oh Fig, 2.30. Curbele de corectie propuse de Fox pentru calculul tasdrii elastice a fundafiilor dreptunghiulare situate 1a adincime. 100| stratele groase de argili este de obicei necesar si se ia in considerare mai multe strate separate, pentru a se tine seama de variatiile de compresibilitate, precum 31 de efectul variatiei indicelui porilor ca urmare a sedderii rapide a efortului 124vertical odata eu eresterea adincimii, Tasarea final net se calculeazi separat pentru fiecare strat, dup& care valorile respective se insumeazi, pentru a se bbtine tasarca totald final net pentru intreaga adincime a depozitului argilos influentat de incirearea din fundatie. Valoarea calculata ge se corecteazi prin aplicarea unui factor de adineime®, Acesta depinde de raportul dintre adincimea si suprafata fundatiei si de raportul dintre lungimea si ltimea acesteia, Valorile factorului de adincime sint date de relatia ‘Tasarea corectaté pentru o fundajie la adincimea _D se oblin din curbelé de corecfic trasate de Fox [2.16] gi reprezentate in fig, 2.30. In mod teoretic, curbele lui Fox se aplick numai la Lasdrile elastice sau ,imediate*, dar este logic ca gi tasirile prin consolidare si fie corect ate in funetie de adincime, metoda lui Fox constituind o solufie avantajoasi in acest sens. 5) Caleulul tasdtii imeadiate nete 94. Tasarea ,imediata* neti ox, respectiv tasarea elasticd sub centrul unei suprafefe flexibile inedreate, se caleuleazé cu relatia tm? et=9n X2BX X Ip [em] (2.27) unde Beste litimea fundatiei, in em (v. nota de la baza fig. 2.32); E — modulul de elasticitate al argilei, in daN/em m — modulul lui Poisson pentru argilé (care se ia in general egal cu 0,5); Qu — presiunca neti exercitalii de fundatie, In daN/em* Ip — factorul de influent. Valorile E se obfin pe baza cur- dei efort — deformatie din incercari de compresiune triaxial efectuate cu o pr siune lateral egal cu sarcina geologic’, ‘aga cum se arata in fig, 2.31, Valoarea modulului de elasticitate poate suferisea- deri apreciabile datorita tulburarii pro- | belor, fapt care conduce la supraevalua- VI rea tasirii imediate. In cazul cind curba i ben efort — deformatie nu prezinta o portiu- i Modulu! secont-Av /AL ne dreapti clara, se uneste printr-o dreap- Au! ta originea axelor cu punctul care cores~ BES piaanora xian © punde aproximativ cn efortul produs de presiunea neti a fundati Panta acestei rig. 2.31. Calculul modulului de elastici- coarde (cunoscuta si sub numele de ,,mo- tate al argilei pe baza curbel efort — defor- dul secant“) este considerati drept va- mafie determinati prin inceredri de compre- loarea lui E. siune triaxiala. Factorul I» este dependent de raportul dintre lungimea si léfimea fundatiei si de grosimea H a stratului compresibil. Terzaghi [2.26] a elaborat 0, metodi pentru calculul acestui factor pe baza curbelor deduse de Steinbrenner. Curbe efort-deformatie eet ae €=A0/Al+ modulul tui Young Ffortul de compresiune O;- G3 125