Facultatea: Inginerie Electrica

BARBU Andrei-Iulian

Laborator: Metode si Procedee Tehnologice

Anul I A
Grupa 115A

TEMA DE CASA 1

PROCESAREA ARBORELUI UNEI MASINI ELECTRICE

I. Notiuni de baza

Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte organe
de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n micare de
rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor. Arborii i osiile au i
rolul de a prelua forele de la organele de maini montate pe acestea i de a le
transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu alunecare). Prile componente
ale unui arbore sunt: corpul arborelui; poriunile de calare; poriunile de reazem,
numite i fusurile arborelui.
Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini susinute
de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice. Cele mai
utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de prelucrat.
Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au loc montri i
demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore (roi de schimb etc.)
i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora. Poriunile de reazem
(fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele cu rostogolire sau cu
alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor i pot fi
executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice. Pentru lagrele cu rostogolire,
fusurile se execut cilindrice relativ scurte n cazul montrii unui singur rulment
cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi n cazul montrii a
doi rulmeni sau a unui rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau
mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al
rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice avnd conicitatea egal cu
cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi, rumenilor cu role
cilindrice de mrime mare etc. Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut
cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au
diametrul mai mic dect al treptei alturate, pentru simplificarea montajului i
pentru obinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile
conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin
deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu
deformaii de ncovoiere foarte mari. Materialele din care se execut arborii drepi
i osiile se aleg funcie de condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura
organelor de maini susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire).
Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar n
cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n cazul
cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu arborele, la
turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitai i cu

restricii de gabarit, la osiile autovehiculelor etc. Pentru arborii drepi i osii, se

recomand: oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS
500/2), pentru arborii care nu necesit tratament termic; oeluri carbon de caliate
de mbuntire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oeluri aliate de mbuntire
(40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i/sau durat
mare de funcionare impus lagrelor sau canelurilor; oeluri carbon de calitate de
cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oeluri aliate de cementare (13 CrNi
30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i pentru arbori
care funcioneaz la turaii ridicate. Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare
laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare
laminate cu matriare ulterioar, n cazul produciei de de serie mare; semifabricate
turnate, n cazul arborilor i osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor
din bare laminate cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui
semifabricat apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de
material, manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care urmrete
forma arborelui, cu efect direct asupra mririi rezistenei acestuia. Tehnologia de
fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor cilindrice sau
conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor operaii
executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor de
calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se
execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire superficial a
fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a
fusurilor, poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc.

II. Date nominale la o masina unealta

Strunjirea
Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai frecventa
utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de
masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata, cele mai
caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care o au in
prezent prelucrarile prin strunjire. Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii
principale de rotatie executata de obicei de piesa, cu miscarea de avans a
cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie longitudinala, transversala
sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale. Prin operatii de
strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si interioare),

frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu

miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive
speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este
posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a sculei se
realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor profilate prin deplasarea
simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala, rezultand o traiectorie
corespunzatoare profilului piesei. De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si
corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive
speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare radiala efectuata
dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau de alta
forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule
aschietoare. Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat
printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga
raspandire.In plus, precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat
pentru multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare.
Masinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrari sunt:strungurile, construite
intr-o mare varietate de tip-dimensiuni si anume: - strunguri normale, caracterizate
prin pozitia orizontala a axului principal si prin universalitatea prelucrarilor care se
pot executa pe ele; - strunguri frontale, destinate prelucrarii pieselor cu dimensiuni
mari(1000-4000 mm) si lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de curea etc);
-strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a arborelui principal si
destinate de asemenea prelucrarii pieselor cu diametre mari si lungimi mici; strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8 pozitii pentru prinderea
unui numar egal de port-scule necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura
prindere.Acestea sunt destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si
semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici; - strunguri cu mai mute
cutite,destinate prelucrarii pieselor in productia de serie si caracterizate de
posibilitatea prelucrarii simultane a mai multor suprafete; - strunguri
automate(monoaxe sau multiaxe) la care dupa reglare, prelucrarea pieselor se face
complet fara interventia muncitorului; - strunguri semiautomate, la care prelucrarea
se reaizeaza automatizat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderii
pieselor prelucrate, care sunt facute de muncitori; - strunguri specializate, din
grupa carora fac parte: strungurile de detalonare, strungurile pt prelucrarea
arborilor cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru decojirea barelor, etc;
- strunguri cu comanda numerica, prevazute cu un echipament CNC, la care
prelucrarea se excuta dupa un program realizat manual sau automat. Operatia de
strunjire se desfasoara, ca rabotarea si mortezarea, cu scule cu o singura muchie
aschietoare principala, procesul de aschiere desfasurandu-se continuu.

Frezarea
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere,a suprafetelor
plane,cilindrice,sau profilate,cu ajutorul unor scule cu mai multe taiusuri
denumite freze,pe masini de frezat.Miscarea principala este executata de
scula(rotatia frezei),iar miscarea de avans este executata de piesa. Dupa destinatie
si constructie masinile de frezat se clasifica succint in urmatoarele grupe: -masini
de frezat cu consola (orizontale,verticale,normale,universale); -masini de frezat
fara consola(plan,portal); -masini de frezat specializate(de dantura,de filetat);
-masini de frezat speciale(cu tambur,carusel,agregate); -masini de frezat prin
copiere.
Rabotarea
Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pieselor si se
executa cu scule aschietoare de tipul cutitelor,pe masini unelte numite masini de
rabotat.
Prin rabotare se prelucreaza suprafetele
plane,orizontale,verticale,inclinate,diferite forme de canale la piesele de
dimensiuni mici si mijlocii,suprafete profilate la piesele lungi si relativ
inguste(ghidaje pentru batiuri,pentru sanii si mese). Masini de rabotat: -a)Masina
de rabotat transversal -b)masina de rabotat longitudinal
La rabotare miscarea principala de aschiere se realizeaza in plan orizontal,fiind
executata de scula aschietoare la sepinguri,sau de piesa de prelucrat la raboteze.
Miscarea de avans este o miscare de translatie executata de piesa de prelucrat la
sepinguri sau de scula aschietoare la raboteze.
Gaurirea
In prelucrarea metalelor, gaurirea este una dintre operatiile de mare frecventa, prin
aceasta operatie putandu-se obtine gauri de trecere care urmeaza sa fie
filetate, gauri care trebuie strunjite, gauri pentru obtinerea degajarilor in piese
inainte de prelucrare . Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere care se
executa cu ajutorul unor scule care se numesc burghie. Operatie de gaurire este
rezultatul a doua miscari: una de rotatie si una de translatie, ambele fiind executate
de catre scula aschietoare. Pentru diametre pana la 70 mm gaurirea se face cu
burghie drepte iar pentru diametre mai mari de 70 mm gaurirea se face cu burghiul
carotier datorita faptului ca este necesara scoaterea miezului intreg pentru a fi
folosit in alte scopuri.
Dispozitive de ghidare a sculelor. Pentru mentinerea pozitiei corecte a axei sculei
fata de axa gaurii de prelucrat se folosesc dispozitive de ghidare aplicate. Bucsele
de ghidare sunt standardizate si pot fi :fixe sau demontabile, cu sau fara guler.
Dispozitive pentru fixarea pieselor. La prelucrarea prin gaurire, piesele sunt fixate
in dispozitive, pentru a-si pastra pozitia fata de scula si fata de masina.
Dispozitivele de fixare pot fi universale (menghine, bride cu suruburi etc.) sau

speciale care se constituie pentru o anumita piesa sau pentru grupe de piese
similare, servind atat la fixarea piesei cat si la ghidarea sculelor si constituind
dispozitive complexe, denumite dispozitive de gaurit.
Polizarea
Operatia de polizare are ca scop ajustarea sau/si imbunatatirea calitatii suprafetelor
prelucrate prin inlaturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de metal
sub forma de aschii.

III. Caracteristici ale S.D.V.-urilor

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt
carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic. De exemplu la Strungul
Normal in fisa tehnica avem trecut:
Marime nominala
Valoare nominala

Dimensiunea maxima de lucru

320 mm

Dimansiunea maxima de lucru intre varfuri

750 mm

Dimansiunea maxima de lucru deasupra gidajuluii

160 mm

Dimansiunea maxima gaura arbore principal

36 mm

Numar trepte turatie

18

Domeniu de turatii
31 1600 rot/min

Numar avansuri longitudinale si transversale

36

Domeniu avansuri longitudinale

0,03 3,52 mm/rev

Domeniu avansuri transversale

0,01 1,17 mm/rev

IV. Instrumente de masura

Sublerul si Micrometrul
In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cu sublerul
precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana la
0,01mm. Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El
este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa

cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla,
iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla
vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor.
Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului. Sublerele obisnuite folosesc
vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm.
La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1
mm mai mica dect distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se
ciocurile unul lnga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul
0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul
9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei.
Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide
cu un alt reper oarecare al riglei. Cu sublerul de adncime se masoara distantele
dintre pragurile axelor, precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla
gradata, cursor, vernier, si surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi
de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si
vernierul sublerelor obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata
talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri
precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime.
Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Se
deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul dupa
care se face citirea cotei masurate.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a
micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm. Micrometrul este alcatuit dint-o
potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla
fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza,
prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se
nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se
departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale
micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie
strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul
unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cnd cele doua suprafete de
masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita orict, ea
nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar
sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de diviziuni. Diviziunile de sub
linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea
conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd suprafetele de masurare sunt
in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate
diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al
tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale. Pasul filetului tijei este de 0,5 mm
deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm; deoarece partea conica a tamburului este

divizata in 50 de parti egale, nseamna ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija

va avansa cu , adica cu o sutime de milimetru. Micrometrele de filet (STAS 1167283) au o constructe cu totul asemanatoare micrometrului obisnuit, avnd insa in
plus doua vrfuri: unul prismatic si unul conic. Vrful prismatic se introduce in
nicovala micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei
filetului controlat in sectiunea axiala. Vrful conic se introduce in tija surubului
micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului. Vrfurile se nlocuiesc
in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se sprijina in locurile de
asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in jurul axei si sa
se regleze dupa unghiul de panta al filetului.

V. Activitatea de laborator
- am consultat desene de arbori
- am studiat un subler, micrometru

VI. Concluzii
In constructia de masini,aparate electrice si echipamente electrice intra
piese,organe de masini,contruite din material metalice si electroizolante care
necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice de mare
diversitate.Tehnologiile de fabricatie a masinilor si aparatelor electrice folosesc
toata gama de prelucrari prin aschiere,prelucrari prin taiere si deformari plastic la
rece.

VII. Bibliografie
www.scribd.com