Sunteți pe pagina 1din 5

Metoda predării - învăţării reciproce (Reciprocal

Teaching, Palinscar)

Metoda predării - învăţării reciproce (Reciprocal Teaching, Palinscar) Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor

Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text. Această metodă pune accentul pe dezvoltarea dialogului elev-elev, rolul profesorului fiind preluat de elevi , care au misiunea de a-şi instrui colegii. Se poate folosi la orice grupă de vârstă la predarea disciplinelor din aria curriculară a ştiinţelor. Această metodă este centrată pe patru strategii de învăţare:

• Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit. • Punerea de întrebări se referă la listarea unei serii de întrebări despre informaţiile citite; cel ce pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi răspunsul. • Clarificarea presupune discutarea termenilor necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la diverse surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor. • Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare, bazându-se pe ceea ce au citit. Etapele predării-învăţării reciproce sunt următoarele:

1. Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii:

Spuneţi elevilor că trebuie să preia rolul de profesor. Informaţi-i că vor prelua pe rând rolul de conducător al discuţiilor. Explicaţi-le strategiile de bază: predicţia, interogarea, clarificarea şi rezumatul. Oferiţi un model şi ocazii pentru a practica acest tip de exerciţiu. Metoda dă cele mai bune rezultate, dacă faceţi câteva demonstraţii cu un grup pentru a le arăta cum trebuie conduse discuţiile înainte de a le oferi lor acest rol. 2. Împărţirea rolurilor elevilor. 3.Organizarea pe grupe(Împărţiţi elevii pe perechi sau grupuri de 3. Explicaţi-le că vor fi pe rând profesori). 4.Lucrul pe text (Oferiţi fiecărui elev, copii ale textului. Împărţiţi

textul în pasaje logice sau pe paragrafe. Toţi elevii citesc primul pasaj în linişte). 5.Realizarea învăţării reciproce.

După ce au citit pasajul, primul elev din grup care joacă rolul de profesor:

1) rezumă ceea ce s-a citit; 2) se gândeşte la o întrebare pe marginea textului şi le cere altor elevi să răspundă; 3) clarifică problemele sau conduce discuţii, pentru a clarifica problemele pe care le pun alţi elevi; 4) anticipează ceea ce se va scrie în pasajul următor. Metoda are două variante de utilizare:

-în prima, clasa primeşte acelaşi text de studiat şi este împărţită în patru grupuri, în fiecare dintre acestea elevii având acelaşi rol:primul grup este format din rezumatori, al doilea din întrebători, al treilea din clarificatori, iar al patrulea de prezicători.În final, după lucrul pe text, fiecare grup îşi excercită rolul în faţa celorlalte grupuri. -în a doua variantă, după ce se împarte textul în părţi logice, clasa este divizată în atâtea grupe câte părţi are textul respectiv; în fiecare grupă există câte patru elevi-un rezumator, un întrebător, un clarificator şi un prezicător.După lucru pe text, fiecare grupă află de la cealaltă despre ce a citit, apoi fiecare membru al fiecărei echipe îi învaţă pe colegii din alte grupe ceea ce a lucrat. Avantajele metodei predării/învăţării reciproce:

− este o strategie de învăţare în grup, care stimulează şi motivează; − ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi în mod independent; − dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea, abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activă; − stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a de a selecţiona esenţialul. Dezavantaje metodei:

-obişnuirea elevilor cu un anumit rol şi, implicit, dificultatea lor de a se acomoda cu un altul;

-după lucrul în grup, elevul poate obosi şi nu se mai concentrează suficient atunci când un coleg îi predă. Un anumit număr de experienţe au pus în evidenţă “efectul de învăţare”, adică beneficiul personal pe care un copil poate să-l obţină dintr-o învăţare oferită de el însuşi colegilor săi. Un elev “puţin dotat” înregistrează performanţe superioare după ce a avut de acţionat ca “învăţând” un alt elev, decât după ce a avut de realizat complet un exerciţiu şcolar. (Allen şi Feldman, 1973) Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă, autocorectare.

Metoda aplicată la clasă:

1.Le explicăm elevilor care sunt regulile 2.Împărţim elevii în grupe de câte 4 copii,precizând din ce grupă va face parte:Rezumatori,Întrebători,Clarificatori,Prezicători 3.Împărţim copii ale unui text despre relieful ţării noastre:

„România are un relief variat.Privind harta ţării noastre,constatăm că între hotarele patriei sunt cuprinse toate formele principale de relief:munţi,dealuri şi podişuri,câmpii,aşezate pe trei trepte ca un uriaş amfiteatru.Fiecare dintre aceste trepte de relief ocupă aproximativ a treia parte din suprafaţa României. În mijlocul ţării se înalţă falnici,asemenea unei cununi,Munţii Carpaţi.Ei constituie treapta cea mai înaltă a reliefului,înconjurând ca un brâu Depresiunea Transilvaniei. De jur împrejurul munţilor,la exterior şi spre interior,se află dealurile si podişurile.Acestea formează a doua treaptă de relief,mai joasă decât munţii. Câmpiile şi luncile ocupa suprafeţe întinse,în special în sudul şi vestul ţării.Ele formează cea de-a treia treaptă de relief şi au înălţimea cea mai mică.” (text din Manualul de geografie pentru clasa a IV-a,autori:Marcele Peneş şi Ioan Şortan) 4.Toţi copiii citesc textul. 5.Rezumatorii:Privind harta ţării noastre observăm ca întâlnim toate formele principale de relief:munţi,dealuri şi podişuri,câmii. Cea mai înaltă treaptă de relief sunt Munţii

Carpaţi.

Dealurile şi podişurile sunt de jur împrejurul

munţilor. 6.Întrebătorii: Care sunt principalele forme de relief ale patriei? A câta parte din suprafaţa ţării este ocupată de fiecare treaptă de relief? 7.Clarificatorii: Caracteristici ale reliefului:

-are forme variate:lunci,câmpii,podişuri,dealuri,munţi; -este aşezat în trepte:treapta munţilor,treapta dealurilor şi podişurilor,treapta câmpiilor; -cele trei forme de relief au aproximativ aceeaşi

întindere 8.Prezicătorii: Dacă au loc cutremure cu intesitate mare şi repetate aceste forme de relief îşi pot pierde forma,altitudinea şi localizarea.

Bibliografie:

-Educaţie şi dezvoltare profesională,Editura Scrisul Românesc,2011,Coordonatori:Valentin Dogaru-Ulieru,Luminiţa Drăghicescu