Prof. univ. dr.

DAN DERMENGIU
Directorul Institutului de Medicin= Legal= Mina Minovici

e]eaua de medicin= legal= este alc=tuit=

din 53 unit=]i medico-legale, cu \ncadrare
de 910 persoane. Majoritatea jude]elor (28)
se situeaz= mult sub necesarul minim de un medic legist
la 100.000 de locuitori (de exemplu, Teleorman-0,46, Arad0,43, Gala]i-064, C=l=ra[i-0,63, Buz=u-0,60, Boto[ani-0,65).
Pentru a crea o imagine mai limpede despre
subdotarea cu personal de specialitate a institu]iilor de
medicin= legal=, trebuie s= men]ion=m faptul c= este
practic imposibil de imaginat cum se poate asigura o
continuitate \n activitatea medico-legal= \ntr-un jude] de
circa 3-4 sute de mii de locuitori cu doar 2 medici legi[ti.
Subdotarea
cu
personal
este
agravat=
semnificativ de faptul c= sunt servicii jude]ene de
medicin= legal= care nu posed= nici cele mai elementare
posibilit=]i
de
investigare
toxicologic=,
anatomopatologic= sau serologic=, unele dintre ele nu
au o sal= de autopsie [i nici o autosanitar= de transport.
Aceste probleme au fost semnalate factorilor de
r=spundere din Ministerul S=n=t=]ii, dar nici pn= \n
prezent nu au fost rezolvate.
|n anul 2004, s-au efectuat \n \ntreaga ]ar= un num=r
de 21.352 autopsii medico-legale, din care 61% au fost
reprezentate de mor]ile violente, iar 39% de mor]i neviolente.
De men]ionat c=, 32% din autopsii s-au efectuat \n condi]ii
improvizate, medicii legi[ti avnd de-a face cu cadavre
care au prezentat un risc biologic considerabil (TBC activ,
Hepatita B [i C, SIDA, putrefac]ie).
Circumstan]ele de producere a mor]ilor violente au fost
deosebit de variate: pe primul loc ca frecven]= s-au situat
decesele accidentale - 66%; sinuciderile, reprezentnd
28,83%, Au \nregistrat 3236 cazuri; accidentele rutiere -

24,08%; omuciderile 5,50% etc. (fig. 1)

|n anul 2004 au fost \nregistrate la nivel na]ional 617
cazuri de omucideri, o cifr= care se \ncadreaz= \n tendin]a de

CRIMIN ALIS TIC A

sc=dere fa]= de anii preceden]i (fig. 2)

|n ceea ce prive[te inciden]a omuciderilor, raportat= la
100.000 locuitori/an, se poate constata c= o serie de jude]e
\nregistreaz= valori mai mari fa]= de media na]ional= (2,8
cazuri/100.000 locuitori/an): Sibiu-5,9; Bac=u, Tulcea [i
Mehedin]i-5,5 cazuri/100.000 locuitori.
|n aceea[i perioad= de referin]= s-au \nregistrat

2702 cazuri de decese ca urmare a accidentelor de trafic

rutier (fig. 3).
Analiznd distribu]ia accidentelor mortale de
circula]ie, raportat= la popula]ie, se pot observa diferen]e
semnificative \ntre jude]e. Exist= jude]e cu o inciden]= mult
mai mare fa]= de media na]ional= (12,4 cazuri/100.000
locuitori/an): Ilfov-32,7; Timi[-20,4; Ia[i-18,9; Ialomi]a-18,4;
Cluj 18. De asemenea, exist= jude]e cu o inciden]= mult mai
mic= dect media na]ional=: Vaslui-4,8; Boto[ani-4,8; Gorj-4,9.
Accidentele de munc= mortale au \nregistrat 326
victime \n anul 2004. Un indicator important din categoria
mor]ilor violente este [i acela al sinuciderilor care, \n cursul
anului 2004, a \nregistrat 3236 cazuri (fig. 4).
Cele mai frecvente modalit=]i folosite pentru
sinucidere sunt prezentate \n fig. 5.

Fig. 4

Fig. 5

Analiznd inciden]a regional= a sinuciderilor,

raportat= la 100.000 locuitori (media na]ional==14,86
sinucideri/100.000 locuitori/an), se constat= c= au existat
zone cu o inciden]= destul de mare a sinuciderilor: Dolj-35;
Harghita-31,5, Ilfov-28,3, Satu Mare-25,4.
Din studiul efectuat, rezult= c= cele mai multe cazuri
de sinucideri s-au \nregistrat \n lunile iulie [i august, iar cele
mai pu]ine \n decembrie, ianuarie [i februarie. |n raport de
vrst=, situa]ia se prezint= astfel: \ntre 41 [i 50 ani-22%;
\ntre 31 [i 40 ani-19,1%; \ntre 51 [i 60 ani-18,9%; \ntre 61
[i 70 ani-12,8%.

|n anul 2004, au fost efectuate 125.756 constat=ri [i

expertize (fie la solicitarea autorit=]ilor judiciare, fie de c=tre
persoane fizice). La acestea se adaug= 1305 evalu=ri
efectuate de Comisia de Avizare [i Control al Actelor MedicoLegale [i 358 de expertize analizate \n cadrul Comisiei
Superioare Medico-Legale, ajungndu-se la un total de 127.411.
Din totalul expertizelor, 14.486 sunt expertize
medico-legale psihiatrice, din care 17% \n cauze civile [i
83% \n cauze penale.
S-a constatat c= \ntr-un mare num=r de cazuri,
organele judiciare dispun cu mare u[urin]= efectuarea
expertizelor medico-legale psihiatrice, pentru fapte minore,
f=r= s= ]in= seama c= acest gen de expertize implic=
cheltuieli considerabile.
|n anul 2004, s-au efectuat 2668 expertize pentru
calculul [i interpretarea retroactiv= a alcoolemiei, fiind o
cre[tere semnificativ= fa]= de anii anteriori (1762 \n 2003;
1100 \n 2003; 787 \n 2001).
Acest lucru demonstreaz= o prezen]= mult mai activ=
\n trafic a poli]iei rutiere.
Investiga]iile ADN au contribuit la stabilirea cu
acurate]e a profilelor ADN \n scopul identific=rilor de
persoane, att pentru cauze civile (paternit=]i) ct [i pentru
cauze penale (viol, crim=, agresiuni, substituiri de probe etc.)
Institutul Na]ional de Medicin= Legal= Mina Minovici
posed= un laborator propriu pentru efectuarea investiga]iilor
ADN, cu o dotare la nivelul impus de standardele interna]ionale.
|n urma particip=rii la trialul de verificare a
performan]elor de lucru \n testarea ADN a paternit=]ii,
Laboratorul de genetic= al I.N.M.L. a ob]inut patru ani la rnd
certificarea interna]ional= a standardelor de calitate din
partea Paternity Commission a International Society of
Forensic Genetics.
Intrnd \n al 13-lea an de apari]ie ne\ntrerupt=,
Revista de Medicin= Legal= a devenit din ce \n ce mai
cunoscut=, att pe plan intern, ct [i interna]ional. |n anul
2003, publica]ia respectiv= a fost acreditat= [i de Consiliul
Na]ional al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mntul Superior,

INSTITUTUL DE CRIMINALISTIC+ AL
POLI}IEI ROMNE |N EVALUAREA
CONSILIULUI DIRECTOR AL RE}ELEI
EUROPENE A INSTITUTELOR DE
CRIMINALISTIC+ ( E.N.F.S.I.)
|n efortul general de cre[tere a standardelor de calitate,
cercetare [i recunoa[tere interna]ional=, pe care \l abordeaz=
Institutul de Criminalistic= al Poli]iei Romne, s-a \nscris [i
dezideratul afilierii la Re]eaua European= a Institutelor de
Criminalistic= (E.N.F.S.I.)
Pre[edintele consiliului director E.N.F.S.I., domnul Kimmo
Himberg, directorul Institutului de Criminalistic= din Finlanda [i
domnul Kurt Zollinger, director al unui institut de criminalistic=
din Elve]ia, \n perioada 03.04 mai 2005, au efectuat o vizit= la Bucure[ti, unde, conform statutului, au f=cut o evaluare la fa]a locului
a activit=]ii desf=[urate de c=tre Institutul de Criminalistic=, pentru \ntocmirea unui raport ca r=spuns la cererea de afiliere.
Delega]ia str=in=, a fost primit= de inspectorul general al poli]iei romane, domnul chestor Dan-Valentin F=tuloiu [i de domnul
comisar [ef dr. Gheorghe Popa, adjunct al Inspectorului General al Poli]iei Romane. La \ntrevederi [i discu]ii a participat
directorul Institutului de Criminalistic=, comisar sef }\ru Gabriel, adjunctul acestuia [i [efii de servicii. Dup= prezentarea
laboratoarelor [i a posibilit=]ilor de lucru, evaluatorii remarcnd eforturile de modernizare [i euroconformizare, au prezentat
perspectivele organiza]iei [i puncte de vedere cu privire la abordarea unor metode de lucru \n ]=rile pe care le reprezint=.
Semnalele care au fost transmise verbal de evaluatori au fost positive [i au apreciat profesionalismul exper]ilor, laboratoarele de
expertiz=, reforma institu]ional=, \ncununnd eforturile demarate [i sus]inute de domnul comisar [ef dr. Popa Gheorghe \nc= din vara
anului trecut (de la conferin]a INTERPOL de la Lyon), care au vizat probleme de fond [i de form= pe care a trebuit s= le abordeze
institu]ia \n vederea afilierii [i acredit=rii.
|n speran]a c= \n dou= s=pt=mni, r=spunsul E.N.F.S.I. va fi pozitiv, mul]umim tuturor celor care sau implicat pentru \ndeplinirea
acestui obiectiv, con[tien]i de faptul c= aceast= calitate de membru al re]elei europene ne va obliga la profesionalism, calitate [i cercetare
[tiin]ific=.
Subcomisar de poli]ie L+ZUREANU CRI{AN-MUCENIC

CRIMIN ALIS TIC A

Scms. L+ZUREANU CRI{AN-MUCENIC

director adjunct al Institutului de Criminalistic= din Poli]ia Romn=

dat= cu evolu]ia societ=]ii \n general [i

a tehnicilor \n special, oamenii au creat
diferite sisteme de protec]ie a
propriet=]ii [i a drepturilor lor patrimoniale. Lini[tea
cotidian= a fost protejat= de cele mai multe ori de c=tre
aceste sisteme care, montate la cas=, la u[ile de acces,
la seifuri, ma[ini sau chiar la biciclete [i motociclete, au
f=cut ca \ncrederea fiec=ruia dintre noi s= fie ne[tirbit=.
Nu de pu]ine ori eficien]a sistemelor de
asigurare a fost redus= de perspicacitatea unor oameni
cu atavisme antisociale, care, folosind inteligen]a \n
slujba opus= baricadei binelui, au reu[it s= p=trund= \n
universul sistemelor de siguran]= [i, cu anumite
dispozitive artizanale, s= le poat= descuia.
Pentru contracararea acestor ac]iuni v=t=m=toare,
\n economia siguran]ei cet=]eanului [i a bunurilor sale, pe
baza constat=rilor facute cu ocazia cercet=rilor la fa]a locului
privind ,,modus operandi [i a examin=rii criminalistice a
sistemelor de asigurare, tehnica criminalistic= realizeaz= un
rol preventiv proactiv. |n acest sens, printre multe alte
activit=]i se realizeaz= o colaborare strns= \ntre cei care
fabric= sistemele de asigurare antiefrac]ie [i cei care
constat= direct sl=biciunea lor prin rezisten]a mai mare sau
mai mic= la ac]iunile infractorilor.
Institutul de Criminalistic=, din cadrul Poli]iei
Romne, a \ncheiat, \n acest an, un protocol de colaborare
cu firma ABUS-Romnia, reprezentanta ABUS Security Tech
Germany. |n acest sens, trei exper]i din cadrul poli]iei au
participat timp de o sapt=mn= la un stagiu de preg=tire [i
perfec]ionare \n laboratoarele fabricantului din Germania,
care este un tradi]ional [i cunoscut fabricant de sisteme
mecanice antiefrac]ie din Europa.
Colaborarea a f=cut ca [i Pol]ia Romn= s=
ac]ioneze \ntocmai colegilor din poli]iile europene, care au o
colaborare strnsa cu to]i produc=torii de asemenea sisteme.
Ace[tia se perfec]ioneaz=, \n laboratoarele puse la dispozi]ie
de c=tre fabrican]i, cu sugestii despre noi m=suri de siguran]=
ce se impun a fi luate ca urmare a perfe]ion=rii infractorilor.
|n laboratorul firmei ABUS din ora[ul REHE, \n
apropiere de Kln, domnul Rolf Bremicker, [eful laboratorului
de \ncerc=ri antiefrac]ie, a prezentat o gam= larg= de
produse, printre care: lac=te cu diferite grade de securizare,
sisteme de asigurare pentru u[i [i ferestre. Prin dispozitive
speciale de \ncercare au fost probate majoritatea produselor,
unele dintre acestea rezistnd ac]iunii mecanice pn= la
[apte tone for]=.
Dup= \ncerc=rile cu ajutorul aparaturii, ofi]erii romni
au avut posibilitatea \ncerc=rii rezisten]ei antiefrac]ie a
produselor, cu ajutorul mijloacelor clasice de for]are de tip

CRIMIN ALIS TIC A

,,gur= de lup, ciocane, baroase etc. Interesant= a fost

expunerea sistemelor de descuiere de tip ,,pontoarc= pe
care speciali[tii germani [tiau s= le foloseasc= foarte bine,
introducnd \n fabrica]ie un sistem de asigurare \mpotriva
acestei modalit=]i de deschidere. Cheia, prev=zut= cu un
sistem care penduleaz= \n p=r]ile laterale dup= forma
canalului de introducere, constituie o inova]ie \n domeniu. Un
alt sistem interesant de protec]ie antiefrac]ie prin descuiere
promovat este cel al cheii cu [tift, care nu ac]ioneaz=
sistemul dect dac= \n extrema cheii se g=se[te un loc pe
care un [tift din sistemul de asigurare \l penetreaz=. S-a
colaborat cu speciali[tii germani mai ales pe tema ferestrelor
de tip termopan, care \n ]ara noastra \ncep s= fie montate la
majoritatea cl=dirilor, iar modurile de operare ale infractorilor
au demonstrat c= acestea sunt foarte fragile la efrac]ie. Proba
\n laborator a demonstrat c= \n [apte secunde se pot for]a
asemenea fereste, iar urmele l=sate de instrumentele de
efrac]ie sunt foarte fine, aproape imperceptibile datorit=
elasticit=]ii materialului ferestrelor care revine la forma
ini]ial=. Firma a g=sit o solu]ie [i pentru aceste sisteme,
intervenind \n feroneria de asigurare cu un stift \n form= de
ciuperc=, ce nu mai permite desciderea prin for]are. De
asemenea, pentru ferestrele care au fost deja montate, s-a
g=sit o solu]ie prin suplimentarea punctelor de asigurare.
Pentru ca exper]ii din ]ar= s= poat= deslu[i mai bine
tainele interioare ale acestor sisteme de asigurare [i modul
cum ac]ioneaz= infractorii, prin amabilitatea domnului Rolf
Muller, firma a pus la dispozi]ia ofi]erilor romni, \n sec]iune,
lac=te [i sisteme de siguran]= func]ionale. Acestea vor
constitui baza material= pentru instruirea elevilor [i studen]ilor
criminali[ti [i a exper]ilor \n traseologie.

|n scopul promov=rii produselor fabricate,

produc=torul [i \n acela[i timp colaboratorul nostru va
participa la o expozi]ie organizat= la Bucure[ti, cu
promisiunea realiz=rii unui stand [i cu ocazia simpozionului
de criminalistic= din luna octombrie 2005.
Prin semnalarea acestei colaborari, doresc s=
\ncurajez colegii din structurile teritoriale s= coopereze cu
economia local=, \n vederea dezvolt=rii unor capacit=]i
tehnice, ob]inerii unor materiale specifice, precum [i petru
ini]ierea unor proiecte comune de dotare. |n toate ]=rile se
practic= atragerea factorilor economici \n colabor=ri pentru
sus]inerea eforturilor sistemului de siguran]= [i ordine public=
de care beneficiaz= toat= societatea. Oameni bine
inten]iona]i pot fi atra[i \n proiecte cu efecte pozitive \n munca
noastr= specific= [i nobil=.
Exper]ii romni \n laboratorul de \ncerc=ri al firmei
Colaboratorii germani ne-au pus la dispozi]ie
numeroase materiale documentare despre sistemele de
siguran]=, care vor fi de un real folos preg=tirii poli]i[tilor \n
acest domeniu, iar \n cadrul laboratorului de traseologie din
Institutul de Criminalistic= se va confec]iona o vitrin= de
documentare [i studiu, materialele scrise putnd fi consultate
la biblioteca Consiliului {tiintific al Institutului.

De curnd, Editura "Universitaria", din Craiova, a scos de sub tipar

un interesant curs universitar de criminalistic=, purtnd semn=tura unui
specialist \n domeniu [i totodat= cadru universitar, nimeni altul dect dr.
Nicolae V=duva, binecunoscut [i cititorilor Revistei Criminalistica,
distinsul autor f=cnd parte din Consiliu [tiin]ific al acesteia. Volumul
are un fundament [tiin]ific solid, f=cnd referiri [i la un bogat material
bibliografic, la acte normative [i documente interna]ionale de mare
importan]= [i actualitate, la cursuri, tratate [i monografii ale unor
speciali[ti de cert= valoare, precum [i la o serie de studii, articole [i
comunic=ri de dat= recent=, ce se bucur= de interesul unanim al celor
preocupa]i de Criminalistic=.
Autorul are \n spate o bogat= experien]= publicistic= de
specialitate. Amintim cteva titluri ale cursurilor universitare
publicate anterior: * "Expertizele, constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i
medico-legale"; * "Metodologia cercet=rii infrac]iunilor prev=zute
de noul Cod rutier"; * "Mijloacele de prob= \n procesul penal" etc.
Noua apari]ie editorial= este organizat= \n dou= diviziuni:
una de tactic= [i alta de metodic= criminalistic=. Partea tactic=
abordeaz= aspecte importante referitoare, \ntre altele, la
ascultarea invinuitului/inculpatului, a martorilor [i a p=r]ii responsabile
civilmente, la efectuarea confrunt=rii [i a reconstituirii, la prezentarea spre recunoa[tere
etc. Partea de metodic= face referiri la problematica ridicat= de cercetarea [i investigarea unor infrac]iuni,
cum sunt cele de omor, de corup]ie, de trafic [i consum ilicit de droguri, cele din domeniul afacerilor, dar [i
la fapte penale cu caracter transfrontalier.
Cartea se adreseaz= deopotriv= studen]ilor, magistra]ilor, judec=torilor, poli]i[tilor [i tuturor celor
interesa]i de Criminalistic=.
Dan ANTONENCO

CRIMIN ALIS TIC A

General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

FRAN}A: Informatica \n lupta \mpotriva falsificatorilor

de bani
Trecerea la euro a f=cut serviciile de poli]ie s= se
team= de o cre[tere alarmant= a contrafacerilor, a[a
cum s-a \ntmplat cu explozia falselor bilete de franci
francezi facilitat= de evolu]ia informaticii. |n 1997, ca o
prevedere a schimb=rii monedei na]ionale, Oficiul central
de reprimare a falsului de moned= a decis deci s= creeze
un soft dedicat, cu sprijinul financiar al Comisiei
europene.
Botezat RAPACE (repertoriu automatizat pentru
analiza contrafacerilor de euro) acest soft a \nregistrat
bancnotele false ap=rute deja: numerele de serie sau de
plac= [i fotografia cu localizarea defectelor. Operatorii
Oficiului au recenzat \n felul acesta peste 40.000 de numere.
Constituind baza tehnic= pentru repertorierea contrafacerilor
de bancnote, sistemul RAPACE constituie un complement al
fi[ierului na]ional al falsului de moned= (FNFM). Alimentat de
informa]iile transmise de serviciile de poli]ie [i jandarmerie,
sistemul recenzeaz= arest=rile [i efectueaz= apropieri \ntre
re]elele de falsificatori.
Softul a fost desf=[urat la un num=r de 85
coresponden]i tehnici operativi ai Oficiului, din toat= Fran]a,
dar \n prezent este implantat [i \n Bulgaria, Lituania,
Columbia, Romnia, Ungaria [i la Secretariatul General
Interpol de la Lyon, lucru ce a permis descoperirea a 3
contrafaceri de euro \n Columbia.
Poli]istul sau jandarmul interesat se adreseaz=
corespondentului tehnic operativ de care depinde, c=ruia-i
transmite num=rul de plac= cu cele [ase cifre [i litere
imprimate pe bancnot= [i num=rul de serie al bancnotei
compus din 12 cifre [i litere. Datele sunt introduse in sistemul
RAPACE. Dac= bancnota face parte dintr-o serie deja
\nregistrat= \n baza de date, sistemul comunic= data primei
sale apari]ii, leg=tura cu alte contrafaceri, precum [i num=rul
de contrafaceri diferite din aceea[i serie. Sistemul afi[eaz=
totodat= o fotografie a bancnotei cu o gril=. Corespondentul \i
cere apoi anchetatorului s= pozi]ioneze bancnota sa pe grila
ortonormat= cu care fiecare serviciu este dotat [i \i indic=
acele cazuri \n care trebuie s= apar= diferen]e fa]= de un
original, care sunt vizibile cu ochiul liber. Aceast= tehnic=
confirm= b=nuielile, dar poate servi totodat= [i pentru
disculparea unei persoane dac= toate verific=rile se
dovedesc negative.
Dup= confirmarea caracterului fraudulos al bancnotei,
aceasta este transmis= B=ncii Fran]ei care, la rndul s=u, o
\nregistreaz= \n banca european= de date de la Frankfurt.
SALVAC Baza operativ= de date criminale
Noul soft SALVAC, folosit de serviciile franceze de
aplicare a legii (sistem de analiz= a leg=turilor violen]ei

CRIMIN ALIS TIC A

asociate criminalit=]ii), instalat \n urm= cu ceva mai mult de

un an, este deservit de 10 poli]i[ti [i 5 jandarmi. Softul
opereaz= pe o baz= de date operativ=, comun= poli]iei [i
jandarmeriei, [i nu con]ine dect informa]ii referitoare la
infrac]iunile comise prin violen]= constatate de c=tre cele
dou= servicii de aplicare a legii. Prin infrac]iuni de violen]= se
\n]eleg omorurile, violurile [i agresiunile sexuale, precum [i
tentativele acestora, fiind excluse regl=rile de conturi \ntre
infractori [i omorurile intrafamiliale care nu comport= moduri
de operare deosebite. Sistemul integreaz= de asemenea [i
cadavrele neidentificate. Rolul SALVAC nu este acela de a
se substitui anchetatorilor, ci de a furniza elemente care
s= le permit= acestora s= \ntrez=reasc= noi piste sau s=
efectueze apropieri \ntre cazuri foarte distan]ate \n timp
sau \n spa]iu. Pentru a alimenta o baz= de date fiabil= [i
exploatabil=, serviciile \ns=rcinate cu ancheta trebuie s=
completeze un chestionar cu 168 indici. Con]innd un num=r
foarte precis de elemente privitoare la modul de operare,
obi[nuin]ele victimei, comportamentul autorului, chestionarul
ofer= bazele necesare pentru o analiz= comportamental= [i
criminal=. Aflat \nc= \n perioada de testare, sistemul SALVAC
va atinge \n final versiunea care integreaz= inclusiv
fotografiile digitale. Pentru a utiliza sistemul \n condi]ii optime,
a fost depus un enorm travaliu, \n vederea introducerii
dosarelor din ultimii zece ani, odat= cu noile dosare, ceea ce
ridic= la ora actual= la peste 4000 num=rul cazurilor introdus
\n baza de date. La cererea serviciilor de poli]ie [i
jandarmerie, care completeaz= un formular specific,
personalul SALVAC procedeaz= la o analiz= a dosarelor,
pentru a determina \n ce fel anumite comportamente [i
moduri de operare ar putea tr=da similitudini \ntre cazuri pe
care nimic nu ar p=rea s= le lege la \nceput. Potrivit opiniilor
beneficiarilor acestui sistem, poli]ia na]ional= [i jandarmeria
au rezultate excelente \n materie de infrac]iuni violente,
descoperite \n propor]ie de aproape 80%. Rolul SALVAC este
de a informa anchetatorii \n cele 20% din cazuri r=mase
nerezolvate. In timpul perioadei de testare a sistemului
(aproape un an) au fost descoperite leg=turi poten]iale \n
peste 15 cazuri r=mase cu autori necunoscu]i, ceea ce
confer= acestei unit=]i de urm=rire [i analiz= criminal=
excelente perspective de viitor.
Traducere [i adaptare dup= Civique nr. 142/decembrie 2004 .

SPANIA : Stilouri detectoare de bani fal[i

Pe pia]a spaniol= exist= \n prezent o mare
varietate de stilouri care se folosesc drept detectoare de
bani fal[i. Potrivit instruc]iunilor de folosire a acestora,
pentru a [ti dac= o bancnot= este fals= sau autentic=, se
freac= vrful detectorului pe suprafa]a hrtiei bancnotei
care trebuie verificat=. Dac= pe aceasta r=mne o urm= a

c=rei culoare poate oscila \ntre maro deschis, maro

\nchis sau negru, bancnota este fals=, iar dac= nu apare
o culoare sau aceasta variaz= de la g=lbui spre verzui,
aproape imperceptibil= [i care dispare imediat, suntem \n
prezen]a unei bancnote autentice.
|nainte de a proceda la expunerea rezultatelor
acestora analize, este interesant de [tiut c= unul dintre
aditivii care se adaug= hrtiei \n procesul s=u de fabrica]ie
este adezivul. Scopul adezivului este de a evita extinderea
cernelii \ntre fibrele hrtiei. Tipurile de adezivi cel mai
folosite la fabricarea hrtiei sunt amidonul, cleiul de oase [i
alcoolul de polivinil.
Amidonul este unul dintre cei mai utiliza]i adezivi la
majoritatea hrtiilor de uz comercial, deoarece le confer=
densitate, rigiditate [i lustru. Cnd hrtia necesit= mai mult=
rezisten]= [i rezisten]= la frecare, se folose[te cleiul de oase
sau alcoolul de polivinil; acest sortiment de hrtie, care este
folosit= pentru confec]ionarea bancnotelor \n aproape toate
]=rile lumii, nu utilizeaz= niciodat= drept adeziv amidonul.
Pentru a realiza aceste falsific=ri, falsificatorii de
bancnote \ncearc= s= g=seasc= un sortiment de hrtie
care s= aib= caracteristici ct mai asem=n=toare cu ale
hrtiei bancnotelor autentice, \ns= cum \n ziua de azi
aproape toat= hrtia comercial= aflat= pe pia]= folose[te
drept adeziv amidonul, imensa majoritate a bancnotelor
false sunt confec]ionate cu acest sortiment de hrtie, [i
acesta este motivul pentru care traseul marcat cu unul
din aceste pixuri detector pe suprafa]a bancnotelor false,
apare de culoare neagr=, maro \nchis sau maro deschis,
\n func]ie de modelul detectorului, aceasta fiind reac]ia
tipic= ce se produce cnd se pun \n contact amidonul [i
iodul.
|nc=rc=tura acestor detectoare const= \n solu]ie
realizat= pe baz= de ioduri [i ap=. |n func]ie de marca
detectorului, aceste solu]ii pot fi oarecum diferite, astfel c=,
de[i baza este format= din iod, apar diferen]e de culoare \n
identificarea bancnotelor falsificate.
Cnd se trece pixul detector pe deasupra suprafe]ei
unei hrtii care con]ine un adeziv diferit de amidon, a[a cum
se \ntmpl= cu hrtia bancnotelor autentice, iodul nu
reac]ioneaz= nici \ntr-un fel [i pentru aceasta, aproape
imperceptibila culoare g=lbuie sau verzui deschis pe
care o las= instrumentul, [i care dispare la pu]in= vreme,
este chiar culoarea propriei \nc=rc=turi.
Problema detect=rii falsului se ridic= atunci cnd
hrtia care se folose[te pentru realizarea falsului este lipsit=
de amidon, sau dac= se folose[te hrtia autentic= a unei
bancnote de mic= valoare pentru a realiza alta de o valoare
mai mare, a[a cum se \ntmpl= la unele falsific=ri de dolari,
care folosesc hrtia sp=lat= de un dolar, pentru a o
transforma \n alta de 100 dolari, profitnd de faptul c= toate
acestea au acelea[i dimensiune.
|n consecin]=, folosirea acestor detectoare pentru a
determina cu rapiditate autenticitatea sau falsitatea unei
bancnote, este pozitiv=, \ntotdeauna [i cnd tipul de hrtie
examinat con]ine amidon, deoarece acesta reac]ioneaz=, a[a
cum s-a spus deja, dnd o culoare neagr=, maro \nchis sau
deschis, care ne permite s= fim siguri c= bancnota este fals=.

Nu ar fi prea sigur s= se afirme autenticitatea unei

bancnote, doar pentru faptul c= trecnd detectorul peste ea,
reac]ia rezultat= ar fi de culoare galben deschis sau verzuie,
deoarece, a[a cum s-a afirmat mai \nainte, se poate folosi
pentru falsificare o hrtie care a utilizat drept adeziv clei de
oase sau alcool de polivinil, ori poate fi vorba de o bancnot=
autentic= de mic= valoare c=reia, printr-un procedeu chimic i
s-au eliminat toate culorile, dup= care s-a imprimat una de
valoare mai mare.
Ca o concluzie final=, se poate aprecia c= aceste
pixuri sau stilouri detectoare sunt folositoare, \ntotdeauna [i
atunci cnd se ]ine seama de cele prezentate mai sus.
Bancnot= autentic= 50 euro
Bancnot= fals= 100 euro

Bancnot= fals= 200 euro

A se observa \n cele trei fotografii urmele l=sate de
detectoare \n partea alb= a bancnotelor. Diferitele tonalit=]i
pot fi apreciate \n func]ie de detectorul utilizat.

CRIMIN ALIS TIC A

Prof. dr. SCRIPCARU GHEORGHE, conf. dr. SCRIPCARU C+LIN, prep. ISAC LILIANA

n centrul ora[ului Ia[i, \n ni[te hrube istorice, se

identific= cadavrul unei eleve de 16 ani.
Examenul la fa]a locului relev= cadavrul
dezbr=cat, cu lenjeria intim= abandonat= al=turi, \ntr-o
pozi]ie ginecologic= [i cu un la] de [trangulare \n jurul
gtului format din cureaua gen]ii sale [colare. Necropsia
stabile[te cauza mor]ii ca fiind asfixia mecanic= [i
constat= [i semne recente de deflorare (asfixie sexual=).
Dup= 7 luni de cercet=ri criminalistice ample [i minu]ioase,
amprenta genetic= identific= drept autor pe fratele
victimei, de 22 ani, care, att la audieri ct [i la expertiza
medico legal= psihiatric=, relateaz= modul [i
\mprejur=rile comiterii faptei [i nu evoc= tulbur=ri psihice.
|n cele ce urmeaz= ne intereseaz= doar aspectele
motiva]ionale ale actului de incest urmat de omucidere.
Consider=m c= cercetarea criminalistic= a cazului nu
poate fi finalizat= [i deci fiabil= f=r= cunoa[terea motiva]iei
faptei, ceea ce \n incest provoac= psihanaliza.
Paricidul totemic justificat de complexul Oedip originar
a realizat trecerea de la sexualitatea nediscriminatorie,
heteronom=, la sexualitatea exogam=, autonom=, astfel c=
interzicerea incestului este considerat=, de psihanaliz=, ca
fondatoare a societ=]ii umane. Culpa din aceast= dram=
incon[tient= a inventat o nou= ordine social= [i anume
interdic]ia incestului [i exogamia. Prin interdic]ia complexului
Oedip, familia uman= s-a constituit ca o structur= biologic=,
natural=, proiectat= \n social, inexisten]a incestului la
primatele superioare fiind astfel o form=
de
protocomportament moral ce a precedat comportamentul
uman de interdic]ie a incestului (dovad=, \n plus, c=
fenomenele culturale au origini etologice). Cu alte cuvinte,
interdic]ia incestului are r=d=cini biologice, endogamia fiind
exclus= datorit= consecin]elor ei biologice negative:
malforma]ii ereditare, diminuare a fertilit=]ii, sensibilitate la
infec]ii, scurtare a duratei de via]=, toate drept consecin]e ale
consaghinit=]ii ca incapacitate \nn=scut= de a r=spunde
modific=rilor mediului. Interdic]ia incestului este deci un
comportament ereditar, \nscris \n gene [i ca atare evolutiv [i
avantajos speciei.
Pe fondul interdic]iei evolutiv-naturale a incestului,
arhetipurile (miturile) au devenit instincte de ordin spiritual
(Jung) care, ca reprezent=ri colective (Levy-Strauss), au pus
bazele definitive ale societ=]ii umane. Arhetipurile de femeie,
de mam=, de interdic]ie a incestului etc., au c=p=tat astfel o
baz= onto-filogenetic=, transmiterea lor ereditar= [i c[tigat=
devenind o achizi]ie definitiv= a evolu]iei umane.

CRIMIN ALIS TIC A

Din complexul Oedip primordial a r=mas atrac]ia

copiilor c=tre p=rin]ii de sex opus, atrac]ie care, datorit=
interdic]iilor culturale impuse de p=rin]i, au ca efect
dezvoltarea supraeului. Declinul complexului Oedip \n
ata[amentul fa]= de p=rin]i (Bowlby) pot \ns= transforma
incestul \ntr-un act monstruos, tot astfel ca [i agresivitatea
copiilor contra p=rin]ilor. Riscul major apare cu pubertatea [i
adolescen]a cnd reactivarea complexului Oedip are rolul
ontogenetic de dep=[ire a complexului prin alegerea unui
obiect extrafamilial drept obiect al pl=cerii. Astfel se trece de
la instinctul pl=cerii la controlul s=u prin supraeul cultural,
ceea ce aduce plasticitatea instinctului cu posibilitatea
sublim=rii lui, ca [i a satisfac]iei sale substitutive prin
fantasme. Comportamentul sexual devine astfel dirijat de
norme morale, [i, per a contrario, \nc=lcarea tabu-ului
incestuos, aduce sentimente maxime de culpabilitate. |n lipsa
plasticit=]ii instinctuale men]ionate se instaleaz= nevroza ca
imposibilitate a sublim=rii [i ca permanentizare a pl=cerii
(eros-ului), astfel c= fa]= de alte instincte (ex.instinctul de
agresivitate, cu for]ele sale contraagresive, de asemenea
\nn=scute), instinctul sexual se impune ca mult mai imperios
consum=rii sale.
Drept urmare, orice analiz= de script a actelor de
incest relev= caracterul s=u bizar, uneori chiar ritualizat, prin
acceptarea unui p=rinte grijuliu [i suportiv, de unde puterea sa
absolut= de control ce \ngreuneaz= clivajul desprinderii
emo]ionale de p=rin]i [i aduce confuzia criteriilor distinctive
dintre bine [i r=u, dintre un tat= excesiv de afectiv [i un tat=
abuziv. Modelul arhetipic tradi]ional de tat= p=str=tor al
integrit=]ii corporale a copilului, de tat= fondator al persoanei
(Fichte), este dep=[it de nivelul transgenera]ional al
incapacit=]ii trecerii de la natur= la cultur= (Levy Strauss), al
trecerii de la dorin]a pulsional-sexual= la realitate, prin
incapacitatea p=rintelui de a-[i st=pni pl=cerea. Banalizarea
actual= a interdic]iei incestului devine astfel o blocare a
accesului individului la libertate, mai ales a copiilor, puberi [i
adolescen]i, ce au dificult=]i \n demarcarea limitelor afective
pentru a spune NU, fapt ce explic= de ce doar 1 din 4 cazuri
de incest ajunge \n justi]ie. Incestul, \n acest script
psihanalitic, prelunge[te mentalitatea de p=rinte posesor al
pl=cerilor copilului, conflictul dintre sinele filogenetic \nn=scut
(dominat de eros) [i sinele ontogenetic social (dominat de
interiorizarea normelor) fiind, \n realitate, un conflict \ntre
pl=cere [i realitate. Cnd tat=l este absent [i apare un
\nlocuitor al autorit=]ii paterne (fratele, \n spe]= un orfan ce
devine propriul s=u p=rinte cu autoritate afirmat= prin
urm=rirea rela]iilor extrafamiliale ale sorei sale [i \n care se

amestec= tandre]ea cu amenin]=rile), pulsiunea sexual= a

fratelui de 22 de ani duce la incest, ca o imersiune brutal= \n
realul persoanei (sorei de 15 ani), cu motiva]ia ca victima s=
nu mai fie obiect al iubirii altora. Astfel, rela]iile fizice afective
devin rela]ii fizice echivoce care sfr[esc genital, ceea ce
demonstreaz= c= incon[tientul, \n afara supraeului, nu este
apt a face diferen]a dintre dorin]e [i realizarea lor. Frica
victimei fa]= de p=rin]i \n cadrul unei familii dezorganizate
este \nlocuit= cu ata[amentul de securitate fa]= de fratele
agresor, pn= la identificarea cu el.

Incestul [i patologia sa.

Incestul evoc= o patologie disociativ= \ntre pulsiune [i
realitate, \ntre dorin]= (eros) [i cutume, \n final \ntre sine [i
supraeu. Consecutiv, victima este privat= de propria
identitate, iar agresorul pierde rolul simbolic de sprijin al
autonomiei victimei, \ntorcndu-se la rolul de proprietar
asupra victimei, ceea ce exclude iubirea ei de c=tre
altcineva. Nucleul incestului devine astfel, starea obsesivofobic= de subordonare total= a victimei, la rndul s=u,
agresorul, \n 50% cazuri, fiind victima unui abuz sexual pe
care \l transmite transgenera]ional. Prin aceasta, majoritatea
autorilor incestului se \ncadreaz= \ntr-o patologie de borderline ce-[i transfer= perversiunea asupra victimei, \ntr-o rela]ie
aparent tandr= cu aceasta, dar care ascunde fanteziile sale
sexuale. Astfel, incestul devine o infrac]iune cu fond [i
motiva]ie sexual=, \n care agresiunea trebuie c=utat= \n
copil=ria patologic= a autorului, de unde agenezia empatiei [i
alterit=]ii ce devine maxim= [i absurd= (patologie oedipian=).
Ca patologie a incon[tientului (Foucault), a rela]iei
pl=cere-realitate, incestul exprim= o presiune a incon[tientului
asupra con[tientului, cu motiva]ii abisale de frustrare libidinal=
incon[tient=, reflectat=, fie \n amorul pasional (stare de afect
patologic cu \ngustarea con[tien]ei), fie \n gelozia patologic=
(ca stare paranoiac= de personalitate sau delir de gelozie).
Toate acestea sunt dovezi c= incon[tientul, ca loc ereditar,
este populat de fantasme, pasiuni [i discordante [i c=, al=turi
de sex [i moarte, sunt \n centrul sufletului omenesc.
Tipologia autorului incestuos este fie despotic=, fie de
cer[etor, \n ambele situa]ii descenden]a, victima, fiind
proprietatea sa, de unde, gelozia fa]= de rela]iile exogame
ale victimei. Raportul sexual devine astfel o pedeaps= pentru
atari rela]ii, func]ia pervers= a incestului eviden]iind efortul de
a men]ine familia \ntr-o stare de putere prin rela]ia de
tandre]e [i agresiune ale unui guru sexual, monstru, ce
\ncalc= att legile sociale ct [i cele naturale (Freud).
Simbioza afectiv= fireasc=, \n loc s= conduc= la t=ierea
cordonului ombilical, este \ntoars= la sincretismul afectiv
primar (originar), fapt ce blocheaz= evolu]ia victimei c=tre
autonomie [i statutul de subiect. Dorin]a oedipian= nu este
dep=[it= [i este argumentat= de imposibilitatea victimei de a
se opune, ct timp, aceasta, opozi]ia, apare odat= cu
imaginea de sine autonom=. Fenomenologia incestului
devine astfel un mod de deconstruc]ie a incon[tientului
(Derrida) care, ca arheologie, face parte din istoria
subiectivit=]ii umane. Ca un alt mod de a fi al nebuniei

10

(En=chescu), triada incestuoas= va include o familie

dezmembrat= (broken home), cu o preluare a unui supraeu
defectuos de la parentali, o caren]= afectiv= (\n care incestul
devine un fel de viol simbolic), un deficit al rela]iilor parentale
[i evident, o serie de factori de trecere la act. Sexualitatea
orientat= exclusiv spre pl=cere exprim= regresiunea ei c=tre
forme instinctive de angoas= [i sadism, cu pierderea
controlului realit=]ii, lipsa de maturizare sexual= exogam=,
toate \ntr-o matrice confuzional= asupra nevoilor instinctive
ce aduce r=ceal= [i lipsa culpei fa]= de fapt=.

Rela]ia dintre sexualitate [i agresivitate.

Rela]ia sexualitate-agresivitate este expresia rela]iei
dintre eros (instinctul pl=cerii) [i instinctul mor]ii (tanatos), o
r=m=[i]= etologic= a puterii sexuale de reproducere, care, \n
st=ri patologice, merge pn= la actele de sadism puse \n
slujba instinctului sexual. Rememorarea unui act de
infidelitate duce la consumarea actului dup= legea totul sau
nimic, autorul realiznd ulterior absurdul faptei sale [i
c=utnd explica]ii heteroacuzive de proiectare a vinei asupra
victimei. Dac= victima supravie]uie[te, \n atitudinile sale
masochiste se evoc= sentimente incon[tiente de culp=.
Hedonismul ce aduce catarzis-ul eliberator este justificat apoi
prin feti[izarea obiectului sexual [i acuza victimei c= a cerut
tandre]e pentru a-[i diminua o tensiune sexual= (\n spe]=,
victima intr= voluntar \n hrube pentru a-[i dovedi lipsa de via]=
sexual=?) ceea ce transform= violul incestuos (victima
prezenta semne concomitente de deflorare) \ntr-un act
pseudoconsim]it ,secret [i t=cut. Apoi, pentru a evita lipsa de
publicizare ulterioar= a violului incestuos, autorul pretinde a
se fi declan[at agresiunea ce a dus la deces. Oricum,
incapacitatea autorului de a fi st=pn pe pulsiunile sale
sexuale [i agresive, evoc= elementele de patologie ale
incon[tientului, \n care, cuplul sexualitate-agresivitate se
suprapune peste cuplul victim=-agresor, pn= la urm=,
pulsiunea libidinal= fiind invadat= de cea agresiv=. Erosul
(pl=cerea), subordonat etologic reproducerii, cap=t= un scop
suprapersonal, leg=tura eros-tanatos genernd resentimente
de tipul urii [i invidiei, care, refulate, cer a fi desc=rcate sub
semnifica]ia unei reac]ii inevitabile la rana narcisic= a
autorului (Winnicott).
Finkelhar distinge 4 tipuri de dinamici traumatice \n
cuplul sexualitate-agresivitate din incest:

preocupare fobic-sexual= prin sexualizare
traumatic=;

stigmatizare [i \njosire a victimei de c=tre agresor;

neputin]= de eliberare din actul sexual agresiv;

parentificare [i inversare de roluri genera]ionale (\n
spe]=, fratele ocrote[te sora de cnd era mic=, o
sanc]ioneaz= pentru lipsa de performan]e [colare [i pentru
tendin]ele de clivaj extrafamilial, iar odat= cu absen]a tat=lui,
se transpune definitiv \n rolul acestuia). H.Kaan a ar=tat, \nc=
din 1844, caracterul natural al anomaliilor instinctului sexual
[i disjunc]ia dintre jocurile sexuale naturale [i imagina]ie,
caracterul imperios, impetuos [i extins al instinctului ducnd
la separarea erosului de finalitatea sa social=, alienarea

CRIMIN ALIS TIC A

sexual= consecutiv= fiind centrat= de reprezent=rile deviante

ale sexualit=]ii. Astfel, rela]ia dintre patologia instinctului
sexual [i agresivitate (instinctul mor]ii) a fost descris=, \n
final, ca o nebunie lucid= de c=tre Trelat [i Prichard.

Rela]ia victim=-agresor \n incest.

|n ce m=sur= autorul transfer= victimei propria idee
despre sine [i lume, \n ce m=sur= o anumit= intimitate
negativ= duce la leg=turi psihice nesesizate de victim=, mai
ales adult=, evoc= inevitabilitatea particip=rii victimei la
incest. |n practic= se re]ine vulnerabilitatea victimei la incest
[i chiar a ambilor parteneri, autorul oferind sfaturi false [i
disimulnd nevoia de tandre]e prin interdic]ia victimei de a se
dezvolta independent, de a se construi autonom pe sine. Mai
mult, [i victima este dominat= de dorin]a de posesiune, iar
jocul pulsional dintre pl=cerea sexual= [i agresivitate
evocndu-l, pe autor, ca un psihopat inafectiv ce transform=
pretinsa ocrotire \ntr-o moned= de schimb pentru posesiunea
definitv= a obiectului sexual dorit. Se rupe astfel rela]ia
uman= dintre sine (pulsiune sexual=), eu (erotism sau
pl=cere) [i supraeu (iubire specific uman=), (\n spe]=, victima
solicit= coborrea \n hrube pentru a-i dovedi autorului c= nu
are via]= sexual=) ceea ce dovede[te dificultatea victimei de
a accede la statutul s=u de subiect autonom, tutelarea de
c=tre frate fiind mai facil= dect p=trunderea unui ter] \n via]a
sa (victima era preocupat= de o atare problem= [i o afirm= \n
fa]a colegilor). Victima, plasndu-se incon[tient pe terenul
tandre]ei fraterno-paternale, iar autorul pe terenul genitalit=]ii
fraterno-filiale, contribuie la transformarea incon[tient= a
planului simbolic al rela]iei lor fraternale \ntr-un plan natural
de trecere la act. Rela]ia victim=-agresor permite ca autorul
s= fie considerat un om obi[nuit, de 22 de ani, f=r=
antecedente [i cu rela]ii de clivaj extrafamilial (are o prieten=),
polul victimal atractiv prost p=zit relevnd lipsa inocen]ei
totale a victimei. Erotizarea autorului de c=tre victim= [i
leg=turile lor emo]ionale pot evoca [i lipsa de ap=rare ferm=
a victimei, ca [i \n sindromul Stocholm, astfel \nct crima,
dup= incest, devine o continuare simbolic= a incestului sau
o posibilitate a desp=r]irii definitive de victim=, o rupere
definitiv= a rela]iei lor diadice.

Actualitatea investiga]iei psihanalitice a crimei

Ceea ce este obscur \n comportamentul uman este
deopotriv= blestemat dar [i util, deoarece poate deschide noi
c=i de cunoa[tere a omului, poate aduce alteritatea mai
aproape de con[tiin]a uman=. Statutul oric=rei ipseit=]i \n
raporturile sale cu alteritatea [i cu transcenden]a, cere,
spunea Heidegger, o mai bun= ascultare a fiin]ei, o mai bun=
cunoa[tere a determinismului de jos al fiin]ei, pentru a putea
aspira liber la valorile umane superioare. Winnicott vorbea de
s=n=tatea psihic= incomplet=, iar Boia, de p=catele
ancestrale ale omului, ale c=rui obsesii, dintotdeauna, au fost
cunoa[terea, puterea, sexul sau nemurirea, astfel c=
fantasmele [i dorin]ele se schimb= prea pu]in la nivelul
determinismelor profunde, chiar dac= omul inten]ioneaz= s=

CRIMIN ALIS TIC A

poarte, frecvent, masca omului diferit. Desoedipizarea mitului

originar ce a stat la baza vie]ii sociale [i implic= deci o
sondare mai profund= a incon[tientului (Vaysse), aceasta
fiind cea de a treia revolu]ie \n istoria omenirii, prin care s-a
ar=tat c= omul nu e \ntru totul st=pn la el acas=, \ntru totul
st=pn pe determinismele sale abisale.
Psihanaliza crimei reprezint=, \n esen]=, efortul de a
descoperi motiva]iile incon[tiente, profunde, ale crimei,
plecnd de la adev=rul c= toate atitudinile contradictorii,
ambivalente, [i toate frustr=rile umane se refuleaz= \n
incon[tient, de unde, \n situa]ii favorabile, pot inunda pn= la
obnubilare, cmpul con[tiin]ei. Psihanaliza descoper= astfel,
prin dialog, ceea ce este refulat \n incon[tient [i chiar dac=
psihanaliza nu este o [tiin]=, este o hermeneutic= a
profunzimilor (P. Ricoeur) ce nu poate fi infirmat= [tiin]ific (K.
Popper).
Rela]ia diadic= incestuoas= este o situa]ie expresiv=
ce confirm= acest adev=r [i \n care trinomul autor, victim=,
situa]ie, plaseaz=, motiva]ional, autorul pe primul plan al unei
personalit=]i inafective [i imature, nex al delincven]ei \n
general [i al incestului \n special (Pinatel).
|ntr-o societate a pl=cerii (hedonismului), e[ecul
remodel=rii pulsiunilor instinctive, a convertirii sexualit=]ii \n
iubire specific uman= [i a \nlocuirii agresivit=]ii prin con[tiin]=
moral=, relev=, \n psihanaliza judiciar=, dificultatea
gestion=rii incon[tientului care poate sc=pa st=pnului
intern, supraeului, cu rol de regularizare a pl=cerilor [i de
reglementare a raportului cu alteritatea. |n acest sens,
c=derile \n incon[tient trebuie analizate, pentru c=, dintr-o
atare analiz=, cum spunea Cioran, pot rezulta noi atitudini
pentru civiliza]ie.

BIBLIOGRAFIE
1. Boia L., \ntre \nger [i fiar=, Ed.Humanitas, 2003.
2. Butoi I. Teodora, Psihologie judiciar=, Ed. Funda]ia
Romnia de mine, 2003.
3. Derrida J., Roudinesco Elisabeth, \ntreb=ri despre ziua
de mine, Ed.Trei, 2003.
4. En=chescu C., Fenomenologia nebuniei, Ed. Paidea,
2003.
5. Ferreol J., Neculau A., Violen]a, Ed. Polirom, 2003.
6. Fischer G., Riedesser P., Tratat de psihotraumatologie,
Ed.Trei, 2001.
7. Foucault M., Anormalii, Ed. Univers, 2000.
8. Lestel Dominique, Originile animale ale culturii, Ed. Trei,
2004.
9. Marcelli D., Tratat de psihopatologia copilului, Ed.
Funda]ia Genera]ia, 2003.
10. Marinov Al., Figuri ale crimei la Dostoevski, Ed. Trei,
2004.
11. Pandrea P.,Psihanaliz= judiciar=, Ed. Cultura
Romneasc=,1934.
12. Ruffie J., De la biologie a la culture, Flammarion, 1976.
13. Vaysse J. Marie, Incon[tientul modernilor, Ed. Trei,
2003.
14. Winnicott W.D.,Natura uman=, Ed. Trei, 2004.
15. Zamfirescu D.V., Introducere \n psihanaliza freudian=
[i post freudian=, Ed.Trei, 2003.
16. Zamfirescu D.V., Filosofia incon[tientului, Ed. Trei,
2001.

11

Drd. ROMULUS MOREGA

} innd seama de specificul [i particularit=]ile

cercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul
minier, informa]iile comunicate decei care au participat
la procesul de produc]ie [i sunt implica]i \n producerea
evenimentului de munc= trebuie s= reprezinte o
complet= [i corect= reproducere a \mprejur=rii s=vr[irii
faptelor. Ca procedeu probatoriu cu caracter
complementar, rolul confrunt=rii \n clarificarea unor
fapte sau \mprejur=ri este pus \n eviden]=, \ndeosebi \n
cazurile
\n
care
contradic]iile,
neclarit=]ile,
neconcordan]ele din declara]iile persoanelor ascultate
nu pot fi \nl=turate pe baza examin=rii altor mijloace de
prob=. Efectuarea confrunt=rii este condi]ionat= de
existen]a unor declara]ii date de persoanele \n aceea[i
cauz=, declara]ii \n care s-a constatat c= exist=
contradic]ii (art. 87 Cod de procedur= penal romn). Este
cu att mai necesar acest act procedural, cu ct
neconcordan]ele din declara]ii vizeaz= \mprejur=ri
esen]iale pentru cunoa[terea adev=rului. Un alt
argument ce poate fi adus \n sprijinul importan]ei
confrunt=rii este [i acela conform c=ruia, prin efectuarea
acestuia, este posibil= ob]inerea unor noi date sau
informa]ii, necunoscute pn= \n acel moment de organul
judiciar, cu privire la faptele [i \mprejur=rile cauzei.1 De
asemenea [i \n plan tactic criminalistic, confruntarea \[i
are importan]a sa, prin plusul de informa]ii pe care \l
aduce \n leg=tur= cu personalitatea, cu psihologia
persoanelor ascultate, mai ales \n ipoteza \n care acestea
se dovedesc a fi nesincere, persistnd \n \ncercarea de
ascundere a adev=rului. |n acela[i timp, confruntarea
poate constitui un element de stimulare a memoriei
persoanelor ascultate, care, de[i de bun=-credin]=, nu
reu[esc s=-[i reaminteasc= o serie de am=nunte
referitoare la faptele [i \mprejur=rile percepute.
Confruntarea reprezint= un valoros mijloc tactic de verificare
a declara]iilor, de precizare a pozi]iei \nvinui]ilor sau
inculpa]ilor fa]= de abaterile de la normele de protec]ia muncii
specifice ce au efect asupra vinov=]iei acestora. |n acest
context, consider=m necesar s= subliniem [i semnifica]ia
tactic= a momentului psihologic creat prin punerea "fa]= \n
fa]=" a persoanelor care au f=cut declara]ii contradictorii. De
obicei, confruntarea determin= apari]ia unui stres
psihologic aparte, astfel \nct persoanele care persist= \n
declara]iile lor nesincere [i care [i-au controlat destul de bine
emo]iile \n ascult=rile anterioare pot avea reac]ii de natur= s=
le dema[te reaua-credin]=, reac]ii pe care organul judiciar
trebuie s= fie preg=tit s= le st=pneasc= [i s= le valorifice \n
interesul afl=rii adev=rului. F=ptuitorul are uneori tendin]a de
a invoca elemente ireale, inclusiv defec]iuni la utilaje,
autovehicule sau instala]ii, care ar fi de natur= s= \nl=ture
r=spunderea penal= din cauza for]ei majore sau a cazului
fortuit. Astfel, \n cazul unui accident de munc= cu invaliditate

12

produs la Exploatarea Minier= Dragote[ti, \n care victimei i-a

fost prins= mna stng= \ntre role [i band= de cauciuc,
zdrobind-o , fiind necesar= amputarea a trei degete, \nvinuitul
P=s=rescu Gheorghe a sus]inut c= a pornit circuitul de benzi
\n urma semnalului de pornire dat de victim=. Fiind confruntat
cu victima [i martorii ce se aflau la locul accidentului,
\nvinuitul a recunoscut c= a pus \n func]iune transportorul cu
band= f=r= a primi semnalul de avertizare conform codului
afi[at2. Cauzele contradic]iilor \nvinui]ilor sau inculpa]ilor pot
fi multiple, fiind determinate de \ncerc=rile acestuia de a
sc=pa de r=spundere penal=, prin punerea faptelor \n sarcina
altor persoane, sau recunoscnd \ntreaga vin=, urm=rind
s=-[i acopere eventualii complici. |n ce prive[te contradic]iile
din declara]iile martorilor, acestea pot avea drept cauze, \n
primul rnd factorii obiectivi [i subiectivi care influen]eaz=
procesul de percep]ie, memorare [i redare, iar \n al doilea
rnd, tendin]a de influen]are a martorilor de c=tre p=r]ile
interesate \n cauz= (\nvinui]i sau inculpa]i, parte v=t=mat=,
parte responsabil= civilmente etc.) prin rug=min]i, promisiuni
sau amenin]=ri. Confruntarea \ntre persoanele care au
f=cut declara]ii contradictorii se impune numai dac=
aceasta este oportun=, necesar= pentru l=murirea
cauzei. Cu alte cuvinte, dac= exist= posibilitatea clarific=rii
neconcordan]elor dintre declara]ii prin alte probe aflate la
dosar (de obicei expertizele tehnice mai ales \n cadrul
accidentelor de munc= colective [i avariilor), sau dac=
contradic]iile vizeaz= \mprejur=ri neesen]iale, lipsite de
semnifica]ie \n stabilirea adev=rului, este firesc s= nu se mai
recurg= la acest procedeu probator. Lipsa oportunit=]ii unei
confrunt=ri poate genera dificult=]i sau complica
solu]ionarea cauzei. Astfel, \nvinui]ii sau inculpa]ii pot s=-[i
men]in= sau s= revin= asupra declara]iilor anterioare,
speculnd contradic]iile \n interesul lor. Ei pot sesiza punctele
slabe ale probatoriului [i s= insiste, ca urmare, \n
nerecunoa[terea faptei de care sunt \nvinui]i, manifestnd
tendin]e de sustragere de la r=spunderea penal= prin
simulare. Efectul negativ al confrunt=rii este cu att mai mare
cu ct persoanele ascultate reu[esc s= se pun= de acord
asupra celor ce vor declara3.
|n cazul martorilor, confruntarea devine inutil=
dac= contradic]iile reprezint= consecin]a unor factori
obiectivi care au \mpiedicat procesul perceptiv. De
exemplu, \ntre declara]iile a doi martori apar neconcordan]e
evidente datorit= faptului c= unul a perceput evenimente din
imediat= apropiere, \n timp ce altul se afla la o distan]= mai
mare. Confruntarea, comparativ cu ascultarea propriu-zis=,
este cea mai dificil= datorit= faptului c= se procedeaz= la
audierea concomitent= a dou= persoane, deseori avnd o
pozi]ie procesual= diferit=. Astfel, pe lng= confruntarea
dintre martori sau dintre \nvinui]i sau inculpa]i, uneori este
necesar s= se recurg= la confruntarea dintre un martor [i un
\nvinuit sau inculpat. Referitor la confruntarea dintre partea
v=t=mat= [i \nvinut sau inculpat, aceasta este irelevant= pe

CRIMIN ALIS TIC A

motivul c= cele dou= p=r]i au interese contradictorii, ele

men]inndu-[i declara]iile ini]iale. Dificult=]ile sunt [i mai mari
\n ipoteza confrunt=rii a mai mult de dou= persoane,
confruntare la care trebuie s= se recurg= numai dac= este
absolut necesar=, \n caz contrar ea fiind nerecomandabil=.
Preg=tirea confrunt=rii, sub raport tactic criminalistic,
presupune studierea \ntregului material al cauzei,
accentul fiind pus pe con]inutul declara]iilor date de
persoanele ascultate. Ascultarea prealabil= \n vederea
confrunt=rii este o activitate care nu se confund= cu
ascultarea propriu-zis=, ea avnd o finalitate distinct=, de
rezultatele sale depinznd organizarea ulterioar= a
procedeului probator preconizat: Printre obiectivele principale
ale ascult=rii prealabile, \n vederea confrunt=rii, se afl=
determinarea pozi]iei persoanei fa]= de cele declarate
ini]ial, precum [i stabilirea faptului dac= acesta \[i
men]ine sau revine asupra celor afirmate anterior,
existnd posibilitatea ob]inerii unor date suplimentare cu
privire la fapta cercetat=, ce pot fi folosite \n timpul
confrunt=rii. Obiectivele men]ionate se diferen]iaz= \n
func]ie de buna sau reaua-credin]= a celui ce va fi confruntat,
de faptul c= recunoa[te sau neag= faptele care \i sunt
imputate, c= este sincer sau mincinos. Persoana considerat=
sincer= va fi \ntrebat= dac= \[i men]ine declara]iile, trecndui-se \n revist= ct mai multe am=nunte privind aspectele care
vor constitui obiectul confrunt=rii, aducndu-i-se la cuno[tin]=
c= urmeaz= s= fie confruntat= cu o alt= persoan=. |n
eventualitatea manifest=rii re]inerii, dezorient=rii sau
\ncerc=rilor de a sugera c= nu vrea s= fie confruntat, trebuie
stabilit= [i \nl=turat= cauza acestor ezit=ri, \n caz contrar fiind
mai indicat s= se renun]e la confruntare. Persoana
considerat= nesincer= care nu recunoa[te faptele sau
disimuleaz= adev=rul este ascultat= pentru a se vedea \n ce
m=sur= \[i men]ine sau nu declara]iile. Rezultatele
ascult=rii sunt consemnate ct mai am=nun]it, \ntruct
exist= fie posibilitatea apari]iei unor noi contradic]ii, cel
ascultat \ncurcndu-se \n propriile declara]ii, fie
posibilitatea revenirii asupra declara]iilor anterioare [i
recunoa[terea adev=rului, caz \n care este firesc s= se
renun]e la confruntare. |n situa]ia \n care persoana \[i
men]ine declara]iile, \n nici un caz nu i se atrage aten]ia
asupra lor [i nici nu i se aduce la cuno[tin]= c= va fi
confruntat=, \n scopul cre=rii unui moment psihologic, de
natur= s= o determine s= renun]e la pozi]ia de
nerecunoa[tere a adev=rului. |n cadrul organiz=rii
confrunt=rii, de o importan]= deosebit= este alegerea
locului [i a momentului tactic cel mai potrivit de
desf=[urare a ordinii \n care persoanele vor fi chemate la
confruntare. Citarea se va face potrivit regulilor procesuale
cunoscute, indicat fiind s= se efectueze chiar \n diminea]a
zilei \n care urmeaz= s= aib= loc confruntarea. Se pune
accent pe evitarea unor posibile \n]elegeri \ntre cei
confrunta]i, dac= \n cauz= sunt mai mul]i martori, \nvinui]i sau
inculpa]i, afla]i \n stare de libertate, confrunt=rile urmnd s=
se organizeze \n aceea[i zi, una dup= alta ("confruntarea \n
lan]"). Se va stabili succesiunea \ntreb=rilor sau a
problemelor care urmeaz= s= fie clarificate prin
confruntare, iar \ntreaga organizare a confrunt=rii, \ndeosebi
\n situa]iile dificile, complexe, va face obiectul unui plan
orientativ, care, ca [i \n cazul ascult=rii, poate fi modificat, \n
func]ie de aspectele noi ivite sau de pozi]ia celor confrunta]i.
De asemenea, vor fi stabilite [i persoanele care vor participa
la supravegherea celor confrunta]i, persoane ce trebuie s= fie
avizate asupra problemelor care fac obiectul confrunt=rii,

CRIMIN ALIS TIC A

astfel \nct s= fie preg=tite s= surprind= cu exactitate reac]iile

celor confrunta]i \n momentul punerii \n discu]ie a problemei
principale. Num=rul persoanelor care efectueaz=
supravegherea trebuie s= fie cel pu]in egal cu cel al
persoanelor confruntate [i este de la sine \n]eles c= ele
apar]in unit=]ii judiciare \n care are loc confruntarea. Pe
lng= factorii proprii momentului unei ascult=ri obi[nuite,
trebuie men]iona]i factorii psihologici specifici acestui
moment. Astfel, pe lng= tensiunea psihic= existent= la
persoana ascultat= (raportat= la calitatea sa procesual=:
\nvinuit, martor, parte v=t=mat=, parte responsabil civilmente
etc), cu ocazia confrunt=rii apar elemente suplimentare de
emo]ie specifice acesteia. Tensiunea psihic= a celor
confrunta]i poate avea cauze dintre cele mai diverse
respectiv: team= fa]= de reac]iile celui care este
confruntat, complexul de vinov=]ie sau preocuparea de a
nu fi \nvinuit pe nedrept, sentimente de mil= sau prietenie
fa]= de cel confruntat, teama de a nu se descoperi
adev=rul, \n cazul celor nesinceri etc. Este recomandabil
ca persoanele confruntate s= stea cu fa]a spre organul
judiciar care conduce confruntarea, fiind contraindicat ca ei
s= fie a[eza]i spate \n spate, pozi]ie considerat= cel pu]in
umilitoare, mai ales pentru un martor de bun=-credin]=,
sincer. |n acela[i timp, \n func]ie de situa]ia creat=, se
recomand=, \n anumite cazuri, chiar a[ezarea fa]= \n fa]=,
pozi]ie care incomodeaz= psihic pe persoana de reacredin]=, crendu-se astfel [i posibilitatea observ=rii mai bine
a persoanelor confruntate [i, eventual, sesizarea unor
\ncerc=ri de simulare sau de comunicare nonverbal=.
Anterior \nceperii confrunt=rii propriu-zise, persoanelor
confruntate li se pune \n vedere c= nu au voie s=-[i fac=
semne, s= vorbeasc= \ntre ele, att \ntreb=rile ct [i
r=spunsurile adresndu-se numai prin intermediul
organului judiciar care conduce confruntarea. |n situa]ia
\n care vreuna din persoanele confruntate are calitatea de
martor, se va proceda potrivit dispozi]iilor art. 85 Cod de
procedur= penal= romn, cerndu-i-se s= depun= jur=mntul,
c= va spune adev=rul, \n caz contrar s=vr[ind infrac]iunea
de m=rturie mincinoas= (art. 260 Cod penal romn), aspecte
ce vor fi men]ionate \n procesul-verbal de confruntare.
Primele \ntreb=ri au un caracter introductiv, ele viznd faptul
dac= persoanele se cunosc [i care este natura raporturilor
dintre ele. Aceste \ntreb=ri se justific= mai ales \n cazul
confrunt=rii dintre \nvinui]i ori inculpa]i ca [i dintre parte
v=t=mat=, \nvinui]i sau inculpa]i \ntruct, \n eventualitatea \n
care sus]in c= nu se cunosc, procedeul probator al
confrunt=rii se poate transforma \ntr-o prezentare pentru
recunoa[tere. |n continuare, se procedeaz= la adresarea
\ntreb=rilor, problema destinat= clarific=rii contradic]iilor,
evitndu-se simpla citire a declara]iilor, \ntreb=rile
formulndu-se \ntr-un mod clar [i concis. Prima \ntrebare se
adreseaz= persoanei considerate sincere. Ca [i \n cazul
ascult=rii obi[nuite, vor fi evitate elementele de sugestie din
con]inutul \ntreb=rilor, inclusiv din atitudinea organului
judiciar. |n timpul confrunt=rii, persoanele confruntate pot
avea atitudini diferite, unii vor continua s= nege, s= nu
recunoasc= cele afirmate de adversar, sau, pur [i simplu,
s= se \nc=p=]neze s= tac=. |n aceast= situa]ie, organul de
urm=rire penal= va insista cu \ntreb=ri de detaliu, care \n
majoritatea cazurilor, \nfrng rezisten]a persoanei nesincere
apelndu-se la procedee tactice specifice ascult=rii
martorului sau \nvinuitului. Se va urm=ri cu aten]ie atitudinea,
reac]iile celor confrunta]i, care pot oferi indicii cu privire la
pozi]ia fa]= de aspectele de clarificat, inclusiv \n leg=tur= cu

13

sinceritatea lor. |n ultima faz= a confrunt=rii, persoanele

confruntate sunt \ntrebate dac= mai au ceva de ad=ugat, iar
dac= o persoan= revine asupra declara]iilor date anterior,
aspectul va fi consemnat \n procesul-verbal de confruntare,
persoana urmnd a fi ascultat= \n mod obi[nuit. Ulterior, se
face fixarea rezultatelor confrunt=rii printr-un procesverbal, \n care sunt consemnate data [i locul
cronfrunt=rii, organul judiciar care a efectuat-o,
persoanele care au fost confruntate, pentru care vor fi
men]ionate datele de identificare [i calitatea procesual=.
Se vor men]iona \n ordine \ntreb=rile [i r=spunsurile date de
fiecare dintre cei confrunta]i, inclusiv dac= au mai avut ceva
de declarat, \n afara \ntreb=rilor. La sfr[itul confrunt=rii,
procesul-verbal este citit celor confrunta]i sau dat lor
spre a fi citit, dup= care se semneaz= pe fiecare pagin= [i
la sfr[it de organul judiciar [i de persoanele
confruntate. |n situa]ia \n care una dintre persoane refuz= s=
semneze, se face men]iunea \n procesul-verbal. Printre
mijloacele tehnice de \nregistrare, banda videomagnetic=
ofer= posibilitatea nu numai a fix=rii integrale [i obiective
a \ntreb=rilor [i r=spunsurilor, ci [i a comportamentului
celor confrunta]i. Acest mijloc tehnic de \nregistrare este
folosit frecvent \n practic=, mai ales \n cazurile complexe,
deoarece \n situa]ia \n care o persoan= confruntat= refuz= s=
r=spund= la \ntreb=ri sau \[i men]ine declara]iile f=r= vreo
justificare, de[i exist= date privind nesinceritatea,
\nregistrarea videomagnetic= ofer= avantajul unei studieri
atente a reac]iilor emo]ionale ale acesteia.
Termenul de experiment are \n]elesul de procedeu de
cercetare \n [tiin]= care const= \n reproducerea artificial= a
unor fenomene \n condi]iile cele mai propice pentru studierea
lor [i a legilor care le guverneaz=4. Experimentul judiciar,
este \n esen]=, o activitate procedural= auxiliar=, un
procedeu probator destinat realiz=rii scopului procesual
penal. Dat= fiind natura [i complexitatea cercet=rii
accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul minier, \n
unele situa]ii este necesar= reproducerea cu caracter
experimental, f=r= reconstituirea momentelor faptei, a
condi]iilor existente \n momentul producerii evenimentului de
munc=, \n scopul verific=rii directe de c=tre organul judiciar a
veridicit=]ii lor, a posibilit=]ilor de percep]ie, precum [i al
verific=rii unor date ob]inute prin alte mijloace de prob=
(declara]ii de \nvinui]i sau inculpa]i, confrunt=ri).
Experimentul judiciar vizeaz= verificarea declara]iilor mai
multor subiec]i procesuali (martori, \nvinui]i sau
inculpa]i), a audibilit=]ii [i vizibilit=]ii acestora, ca [i a
posibilit=]ilor de efectuare a anumitor acte ori de
producere a unor rezultate. Acest procedeu tactic permite
organului de urm=rire penal=, instan]ei de judecat= s= trag=
concluzii nu numai cu privire la veridicitatea declara]iilor
\nvinuitului sau inculpatului, ori ale martorului (ex: se poate
verifica dac= martorul a putut s= vad= sau s= aud=, \n
condi]iile concrete, evenimentul relatat \n declara]ia sa), ci [i
\n leg=tur= cu versiunile elaborate \n cauza respectiv=.
Importan]a experimentului judiciar rezult= din rolul pe care-l
are acest procedeu probator \n conturarea elementelor
constitutive ale infrac]iunii, \n aflarea adev=rului, datorit=
faptului c= elementele de prob= \ndoielnice sau simple indicii
pot, dup= caz, s= fie re]inute ca probe serioase sau \nl=turate
ca lipsite de valoare. Experimentul poate fi dispus motivat de
c=tre organul de urm=rire penal= sau de c=tre instan]a de
judecat=, dac= aceasta consider= necesar s= verifice ori s=
precizeze o serie de date ce prezint= importan]= pentru
solu]ionarea cauzei [i care nu au fost clarificate prin alte

14

mijloace de prob=. Este posibil= dispunerea experimentului

judiciar \n orice moment al desf=[ur=rii procesului penal,
dac= exist= condi]ii care s= permit= efectuarea verific=rii \n
\mprejur=ri ct mai apropiate ale producerii accidentului de
munc= sau avarie. Organul de urm=rire penal= este obligat
s= ]in= seama de oportunitatea acestuia, ceea ce face
necesar= examinarea probatoriului existent \n cauz=, pentru
a se evita dispunerea unui act inutil. Efectuarea
experimentului presupune o preg=tire atent= cu
participarea unor speciali[ti, o organizare temeinic= sub
raport tehnico-tactic pe baza unui plan \ntocmit judicios.
Acesta trebuie s= cuprind= determinarea cu exactitate a
problemelor ce vor fi verificate, \n func]ie de obiectul
experimentului, stabilirea persoanelor participante,
asigurarea efectu=rii experimentului \n condi]iile de loc, timp
[i mod ct mai apropiate de cele \n care a avut loc accidentul
de munc=, ct [i alte condi]ii ce pot fi luate \n considerare
dac= au avut o anumit= semnifica]ie \n producerea acestuia
sau \n percep]ia lui. }innd seama c= \n cadrul majorit=]ii
accidentelor de munc=, [i avariilor experimentul are drept
scop verificarea posibilit=]ilor de executare a unor activit=]i cu
caracter tehnic sau reproducerea experimental= a condi]iilor
\n care a avut loc accidentul, este necesar s= fie invita]i [i
speciali[ti din domeniul respectiv. Pentru asigurarea
obiectivit=tii acestui procedeu tactic, se impune \n orice
situa]ie deosebit= participarea martorilor asisten]i, pentru a
pre\ntmpina o eventual= \ncercare de retragere a
declara]iilor \ntr-o faz= ulterioar= a procesului penal. Organul
de urm=rire penal= care organizeaz= efectuarea
experimentului se va \ngriji de formarea unei echipe
operative care s=-l sprijine \n efectuarea acestuia,
precum [i de asigurarea mijloacelor tehnice, a obiectelor
de care este nevoie pe parcursul desf=[ur=rii actului
preconizat. Dup= organizarea experimentului, organul
judiciar va trece la efectuarea sa \n condi]iile prev=zute de
lege, o prim= faz= fiind aceea a alegerii momentului
experimentului, astfel \nct s= nu se repercuteze negativ
asupra mersului cercet=rilor. Se are \n vedere o eventual=
organizare \n condi]iile \n care nu se de]ine un minimum de
date necesar realiz=rii acestui act procedural ori nu este
determinat cu precizie scopul experimentului. Urmeaz= faza
verific=rii prealabile a \ndeplinirii tuturor condi]iilor de timp, loc
[i mod de producere a accidentului de munc= sau avariei,
verificarea prezen]ei persoanelor stabilite s= participe la
efectuarea experimentului, a martorilor asisten]i, a
speciali[tilor din domeniul respectiv [i eventual a
reprezentan]ilor \ntreprinderii unde a avut loc accidentul de
munc=. Tot \n faza preliminar=, va fi verificat= existen]a
mijloacelor tehnice criminalistice necesare pe timpul
efectu=rii experimentului, a mijloacelor materiale de prob=,
eventual a corpurilor delicte folosite \n s=vr[irea infrac]iunii.
|n continuare, organul de urm=rire penal=, care conduce
desf=[urarea experimentului, va proceda la explicarea
participan]ilor a ac]iunilor pe care le au de efectuat, un rol
important avnd speciali[tii din domeniul \n care a avut
loc accidentul de munc=, \n situa]ia efectu=rii
experimentelor de natur= tehnic= asupra utilajelor,
instala]iilor electrice, ma[inilor, instala]iilor de transport
de la suprafa]= [i \n subteran. |n acela[i timp, martorilor
asisten]i li se vor da explica]ii asupra obiectului [i scopului
experimentului, fiind invita]i s= ocupe o pozi]ie din care s=
observe \ntreaga desf=[urare a ac]iunilor efectuate.
Persoanele ale c=ror ac]iuni sau declara]ii se verific=,(cu
prec=dere acuitatea vizual= sau auditiv= a persoanei a c=rei

CRIMIN ALIS TIC A

vizibilitate sau auditivitate se verific=), cu privire la

\ndeplinirea condi]iilor de efectuare a experimentului,
eventual cerndu-le explica]ii suplimentare privind aspectele
ce fac obiectul experimentului. Indiferent de natura obiectului
verific=rii, experimentul trebuie s= se desf=[oare \ntr-o
atmosfer= de calm [i sobrietate, f=r= exager=ri, gesturi sau
ac]iuni spectaculoase, nesemnificative, inutile. |n cazul
experimentelor de natur= tehnic=, vor fi luate m=suri
pentru evitarea producerii unor noi accidente, a unor
incendii sau explozii, respectndu-se normele de
protec]ia muncii specifice. Ritmul de desf=[urare a
ac]iunilor va fi asem=n=tor cu cel \n care se presupune ori se
declar= c= a avut loc accidentul de munc= sau avaria,
recomandndu-se ca ac]iunea s= fie efectuat= \ntr-un ritm
mai lent pentru o apreciere corect= a rezultatelor [i pentru
evitarea unor erori de percep]ie. Pe parcursul experimentului
exist= posibilitatea simplific=rii unor ac]iuni care se pot
reduce numai la componentele sale esen]iale, cu semnifica]ie
\n caz. |n vederea asigur=rii obiectivit=]ii [i a corectitudinii
experimentului, vor fi evitate sugestiile, "indica]iile" privind
efectuarea corect= a unui anumit gest ori fapte, persoana
verificat= fiind l=sat= s= ac]ioneze potrivit sus]inerilor sale
anterioare. Consemnarea rezultatelor experimentului se
face \ntr-un proces-verbal, \n care se atest= condi]iile \n
care s-a efectuat experimentul, ac]iunile efectuate, evitnduse concluziile sau interpret=rile referitoare la rezultatele
ob]inute. Ca [i \n cazul altor acte de urm=rire penal=, un
mijloc tehnic de fixare a rezultatelor experimentului \l
reprezint= \nregistrarea video [i fotografierea,

rezumndu-se numai asupra aspectelor \ntr-adev=r

importante, relevante pentru stabilirea veracit=]ii declara]iilor
sau a posibilit=]ilor de s=vr[ire a unor acte. Un alt mijloc
tehnic superior de fixare a rezultatelor experimentului
este \nregistrarea pe band= videomagnetic= sau filmare,
\n cazurile deosebite ea fiind necesar= pentru re]inerea
complet= [i exact= a modului \n care s-a desf=[urat \ntregul
experiment. Fotografiile, celelalte \nregistr=ri vor \nso]i
procesul-verbal \n care vor fi f=cute men]iunile referitoare la
succesiunea \nregistr=rilor, la modalit=]ile tehnice de redare,
precum [i la secven]ele sau scenele pe care le reprezint=.
Fotografiile vor fi numerotate [i lipite pe plan[e anex= la
procesul-verbal, [tampilate [i vizate de cei \n drept.

BIBLIOGRAFIE:
1.Tactica ascult=rii \nvinui]ilor, martorilor [i victimelor; confruntarea [i
prezentarea pentru recunoa[tere, lucrare editat= de c=tre
Procuratura Romn=, Bucure[ti, 1958, p.129 [i urm. din fondul
documentar al compartimentului de criminalistic= [i de criminologie al
Parchetului General.
2. Vezi: dosar penal nr. 420/1999 al Judec=toriei Tg.Jiu.
3. S.I. Rozemblint, \n lucrarea Criminalistica, sub redac]ia lui CA.
Golunski, Ed. [tiin]ific= Bucure[ti, 1961, p. 343; la confruntare trebuie
s= se recurg= numai dac= nu exist= mijloace mai simple de verificare
a problemelor.
4. Mic dic]ionar enciclopedic, Edi]ia a Ii-a, Editura [tiin]ific= [i
enciclopedic=, Bucure[ti, 1975, p. 360, 812 [i 813.

Editura SOLNESS din Timi[oara a realizat lucrarea

INVESTIGAREA
CRIMINALISTIC+
A
INFRAC}IUNILOR CONTRA SECURIT+}II
NA}IONALE {I DE TERORISM, autor domnul dr.

Ioan Cristescu, procuror [i cadru didactic universitar, avnd o

bogat= experien]= \n domeniul cercet=rii [tii[ifice criminalistice.
Lucrarea reprezint= un vast studiu monografic al problematicii
referitoare la metode tactice [i procedee tehnice de investiga]ie a
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale.
A[a cum arat= autorul: Replica, riposta [i represiunea fa]=

de orice manifestare ilicit= ce vizeaz= securitatea, intern= [i

extern=, a Romniei [i a actelor de terorism devine promt=
[i eficient= doar \n condi]iile \n care, \ntreaga palet= de
mijloace, metode [i procedee aflate \n arsenalul organelor
r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniu, se
armonizeaz=, printr-o \mpletire coordonat= [tiin]ific [i
aplicat= consecvent, ceea ce este posibil prin instaurarea
unei metodologii unitare de investigare [tiin]ific= a
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism.

Lucrarea poate fi considerat= un \ndrumar practic \n

sprijinul practicienilor ce \[i deruleaz= activitatea \n prevenirea [i
combaterea criminalit=]ii [i a actelor de terorism, un cadru
general metodologic de investigare a infrac]iunilor de acest gen.
|n cele 650 de pagini, grupate \n zece capitole, autorul
prezint= urm=toarele probleme din domeniu: direc]ii metodologice
generale ale investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism;
c=i, mijloace [i metode cunoscute, specifice s=vr[irii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i
de terorism; problemele ce trebuie clarificate prin investigarea infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i
de terorism; efectuarea actelor premerg=toare; particularit=]i tactice ale constat=rii flagrantului \n cazul
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; particularit=]ile tactice privind cercetarea la fa]a
locului; planificarea activit=]ilor de urm=rire penal=; perchezi]ia [i ridicarea de obiecte [i \nscrisuri;
ascultarea persoanelor \n cazul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism;
dispunerea [i valorificarea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice.
F=r= teama de a gre[i, lucrarea domnului dr. Doru Ioan Cristescu este o realizare excep]ional= de
cercetare [tiin]ific=, ridicndu-se la nivelul monografiilor de referin]= din literatura de specialitate.

CRIMIN ALIS TIC A

Lector univ. FLORIN BOBIN

15

Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU

Universitatea "Spiru Haret" Facultatea de Drept, Constan]a
1. Identificarea [i documentarea propriu zis= a fraudelor informatice
Spre deosebire de infractorii obi[nui]i, infractorii de pe
Internet formeaz= o categorie aparte, comunitate \n care
transferul de nout=]i \n domeniu se face \n permanen]= [i cu
mare rapiditate, ceea ce \i face s= fie mereu cu un pas
\naintea anchetatorilor.
|n cazul anchetelor desf=[urate \n lumea "virtual=" a
Internetului, investigatorul trebuie s= cunoasc= foarte bine
software-ul, instrumentele [i aplica]iile folosite prin testarea
acestora \ntr-un mediu sigur, \nainte de \nceperea
cercet=rilor propriu-zise.
Aceast= posibilitate tehnic= dac= este cunoscut= de
poli]ist poate fi exploatat= cu rezultate pozitive pe parcursul
investiga]iilor on-line sau cu ocazia culegerii [i analiz=rii
datelor.
A. Procedura desf=[ur=rii investiga]iilor on-line
Investigarea unei fraude informatice nu implic= o
procedur= complet diferit= de modul de cercetare a
infrac]ionalit=]ii clasice, dar poate ajunge mult mai complex=.
Componentele clasice ale unei investiga]ii \n domeniul
infrac]ionalit=]ii informatice sunt:
 formarea echipelor de investiga]ie din rndul
speciali[tilor. Este foarte important= includerea consilierilor
tehnici care pot \n]elege detaliile tehnice ale infrac]iunii [i
care pot ajuta la men]inerea unei eviden]e sigure, mai ales
electronice;
 investigarea incidentelor prin verificarea dosarelor,
inventarierii informaticienilor [i supravegherea suspec]ilor [i
activit=]ii lor;
 preg=tirea ob]inerii unui mandat, \n afar= de cazul
cnd avem probe [i indicii c= cineva a comis fapta;
 studierea locului infrac]iunii, [tiind ce s= sesizezi,
colectarea dovezilor [i punerea lor sub supraveghere.
Atunci cnd are loc un incident "informatic" este
esen]ial s= se ac]ioneze imediat cu operativitate.
Un alt aspect important \n desf=[urarea investiga]iilor
informatice este cooperarea anchetatorilor cu furnizorii de
servicii Internet, cu operatorii de telecomunica]ii [i cu alte
organisme private din domeniul tehnologiei informa]iei.
B. Culegerea informa]iilor \n mediul informatic
Culegerea datelor \n mediul informatic [i
transformarea acestora \n probe se face \n func]ie de indiciile
existente \n cazul investigat, caracteristicile acestora
determinnd procedura ce trebuie urmat=.
Astfel, dac= se porne[te de la o adres= de "e-mail"
(exemplu: nume @ mail.ro), \n mod normal, primul lucru care
va fi avut \n vedere este identificarea posesorului acestei
adrese.
|n aceast= situa]ie se pot identifica mai multe
posibilit=]i:
 adresa de "e-mail" este gestionat= de un operator
na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care acesta trebuie
contactat imediat, cu respectarea condi]iilor legale, \n
vederea afl=rii identit=]ii persoanei care utilizeaz= adresa \n
cauz=;

16

 adresa de "e-mail" nu este gestionat= de un

operator na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care, prin
cooperare interna]ional= [i cu respectarea procedurilor
legale, se pot solicita datele de identitate furnizate de titularul
adresei de e-mail la constituirea acesteia.
De asemenea, cu ajutorul bazelor de date apar]innd
unor site-uri dedicate acestui scop, se pot face c=ut=ri \n
vederea identific=rii eventualelor mesaje po[tale de titularul
adresei respective de e-mail \n cadrul unor forumuri sau
grupuri de discu]ii.
Dac= indiciul existent face referire la o adres= Web, cu
ajutorul unui "browser" trebuie vizualizat site-ul \n cauz=, sau
cu ajutorul unor aplica]ii acesta se poate copia \n totalitate.
Nu trebuie uitat faptul c= adresa de IP a calculatorului folosit
pentru vizualizarea sau download -ul site-ului poate fi
conectat= de serverul web investigat.
Dac= informa]ia privind comiterea unei fraude
informatice face referire la un nume (nickname) sau canal de
IRC este recomandat= folosirea motoarelor de c=utare pe
baza unor cuvinte cheie. O parte din aceste motoare de
c=utare vor folosi baze de date orientate \n plan local dar se
pot folosi [i serviciile unor site-uri precum www.yahoo.com,
www. altavista.com [.a. pentru o c=utare aprofundat=.
C. Localizarea [i identificarea subiectului
investigat. Elementul "time"
Un utilizator poate fi identificat [i localizat pe baza
analiz=rii fi[ierelor jurnal care con]in \nregistr=rile unor ac]iuni
[i evenimente cum ar fi conectarea sau deconectarea de la
re]eaua de Internet.
Analizarea fi[ierelor jurnal va furniza date importante
referitoare la cine s-a conectat de la un anume computer,
unde este localizat acest computer, cnd s-a stabilit
conexiunea [i ct a durat aceasta. Calculatorul care va
genera fi[ierul jurnal va folosi \n mod normal timpul local, dar
trebuie luate \n calcul diferen]ele de fus orar [i cele legate de
sincronizarea set=rilor unui sistem cu timpul real.
Fi[ierele jurnal fac referire, \n partea de \nceput a
acestora (header), la elementul timp sub forma unor
abrevieri, ce trebuie cunoscute de investigator pentru a putea
citi un asemenea log :
UT SAU GMT - Universal / Greenwich mean time - timpul
universal (Greenwich)
EST sau EDT - Eastern Time zone - timpul din zona Est
European=;
CST sau CDT - Central Time zone - timpul din zona Central
European=;
PST sau PDT - Pacific Time zone - timpul din zona
Pacificului;
HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se scad din UT;
+HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se adaug= la UT;
Z - timpul universal;
A - timpul universal (UT) minus o or=;
M - timpul universal (UT) minus 12 ore;
N - timpul universal (UT) plus o or=;
Y - timpul universal (UT) plus 12 ore.
D. Mijloace de interceptare a datelor
Exist= mai multe posibilit=]i de interceptare a datelor,
dar aceste tehnici complexe necesit= cunoa[terea [i
\n]elegerea \n totalitate a modului de organizare [i

CRIMIN ALIS TIC A

func]ionare a transmiterii datelor.

|n acest sens, dac= se respect= condi]iile legale, se
pot folosi urm=toarele tehnici de interceptare [i monitorizare
a traficului subiectului investigat :
 E - mail - box - const= \n interceptarea [i copierea
cu ajutorul operatorilor de pe Internet a mesajelor tip e-mail
adresate sau trimise de suspect, aceste e-mail-uri trecnd
prin serverul de mail al ISP-ului;
 Interceptarea comunica]iilor - folosindu-se
dispozitive speciale (data analyser) care, dac= sunt plasate \n
anumite noduri de re]ea (ct mai aproape de suspectul
investigat), au capacitate de a intercepta [i filtra pachetele de
date chiar \n situa]ia folosirii unor protocoale alternative.
Unele din aceste dispozitive pot s= refac= \n totalitate fluxul
de informa]ional original;
 Scanarea newsgroup-urilor - cu ajutorul
programelor pentru calculator dedicate acestui scop, pe baza
unor cuvinte cheie, dat fiind volumul foarte mare de date care
se stocheaz= [i care \mpiedic= verificarea \n totalitate a
acestora;

2. Prelevarea [i analiza probelor [i a

mijloacelor de prob=
A. Efectuarea verific=rilor [i perchezi]iilor \n
mediul informatic
De[i principiile stabilite de actele normative \n vigoare
pentru efectuarea unei verific=ri sau perchezi]ii nu se
schimb= \n mediul electronic, trebuie totu[i utilizate procese
mentale [i aptitudini noi. Astfel dac= \n cazul unei perchezi]ii
clasice, anchetatorul poate vizualiza obiectele ce ar putea
constitui probe, \n situa]ia unei perchezi]ii efectuate \ntr-un
mediu informatic, dispozitivele de stocare a probelor
electronice s-ar putea s= nu fie att de evidente pentru
anchetator, mijloace importante de prob= putnd s= fie omise
sau deteriorate \n procesul de perchezi]ie.
Exist= trei probleme care trebuie abordate \n leg=tur=
cu ini]ierea [i executarea unui astfel de verific=ri sau
perchezi]ii :
 \n momentul solicit=rii autoriza]iei de perchezi]ie, \n
cuprinsul acesteia s= fie men]ionat [i faptul c= urmeaz= s= fie
verificate [i mediile de stocare electronice;
 locul unde se va efectua analiza probelor
informatice trebuie stabilit \nainte de \nceperea verific=rii
mediului informatic. Acesta ar putea fi \n cadrul unui laborator
sau chiar locul unde au fost descoperite probele, situa]ii \n
care se va cunoa[te de la \nceput dac= este necesar= sau nu
ridicarea elementelor de hardware \n vederea verific=rii;
 mediile ce vor fi cercetate, existnd \n esen]= trei
categorii: calculatoarele de sine st=t=toare, re]elele de
calculatoare [i medii de stocare portabile.
Preg=tirea unei verific=ri sau perchezi]ii \ntr-un mediu
informatic necesit= respectarea urm=toarelor etape :
 colectarea informa]iilor privind sistemele informatice
ce urmeaz= a fi verificate, tipul de stocare a datelor, loca]ia
echipamentului [i a dispozitivelor de stocare;
 alegerea momentului efectu=rii verific=rii sau
perchezi]iei;
 statutul sistemului informatic [i prezen]a sau
absen]a anumitor persoane;
 stabilirea participan]ilor la verificare sau la
perchezi]ie - \n afara investigatorilor vor participa [i persoane
cu calificare tehnic= adecvat= (criminali[ti, ingineri de
sistem);
 stabilirea logisticii ce urmeaz= a fi folosit=
(instrumente, programe software, medii ne\nregistrate).
|n desf=[urarea propriu-zis= a verific=rii sau
perchezi]iei exist= cteva lucruri de o importan]= major= ce

CRIMIN ALIS TIC A

trebuie realizate \n primele minute imediat dup= ini]ierea

ac]iunii, pe ct posibil \n succesiunea urm=toare:
 securizarea locului faptei prin \ndep=rtarea
persoanelor aflate la calculatoare, \ntruct o parte din
acestea ar putea avea aptitudinile [i chiar motiva]ia necesar=
distrugerii probelor electronice. Vor fi identificate probele ce
se afl= \n pericol imediat (de exemplu, procesul format=rii
unui disc - situa]ie \n care se va \ntrerupe aceast= opera]ie
chiar dac= este necesar= deconectarea sistemului);
 stabilizarea mediului \n care urmeaz= s= se
desf=[oare verificarea prin asigurarea zonelor \n care se afl=
calculatoarelor fa]= de accesul tuturor persoanelor, respectiv
prin stabilirea faptului dac= sistemul informatic verificat este
conectat cu zona de afar= - situa]ie \n care se va proceda la
deconectare;
 identificarea persoanelor care au cuno[tin]e [i
aptitudini informatice - ce urmeaz= a fi audiate cu privire la
atribu]iile de serviciu [i informa]iile stocate \n sistemul
informatic;
 identificarea a cel pu]in doi martori asisten]i neutri.
Procedura verific=rii sau perchezi]iei va continua prin
inspectarea atent= a locului perchezi]iei \n vederea
identific=rii urm=toarelor elemente :
 num=rul [i tipul unit=]ilor centrale de procesare;
 loca]ia unit=]ilor centrale de procesare;
 tipul [i topologia re]elei;
 sistemul de operare al re]elei;
 existen]a unor medii de efectuare a unor copii de
rezerv=.
Urm=toarea etap= const= \n intervievarea (audierea)
persoanelor cu cuno[tin]e \n domeniul sistemelor informatice.
Exist= mai multe motive pentru care audierile trebuie ini]iate
\n aceast= etap= [i de c=tre speciali[ti \n domeniu. Astfel,
persoanele cu cuno[tin]e tehnice au tendin]a s= rela]ioneze
cu celelalte persoane din cadrul firmei sugerndu-le ce s=
declare, iar cele cu atitudine cooperant= vor putea fi folosite
ulterior \n procesul verific=rii. De asemenea prin audierea
acestor persoane de c=tre cadre specializate sau al]i
speciali[ti atra[i se evita furnizarea unor informa]ii false sau
eronate, situa]ie care s-ar putea \ntlni dac= angaja]ii
intervieva]i ar avea motive s= cread= c= anchetatorul nu este
familiarizat cu aceste cuno[tin]e.
|n continuare se va stabili dac= se recomand=
examinarea la fa]a locului a mediului informatic, respectiv ce
hardware va trebui ridicat \n vederea continu=rii cercet=rilor.
Verificarea la fa]a locului trebuie f=cut= \ntotdeauna de c=tre
specialistul criminalist sau personalul tehnic atras \n prezen]a
unor martori asisten]i neutri [i a subiectului investigat.
|n final, documentarea verific=rii sau a perchezi]iei se
va realiza prin redactarea unui proces verbal la care se vor
ata[a declara]iile [i alte anexe (fotografii, documente ridicate,
capturi de ecran etc.).
B. Analizarea probelor [i transformarea acestora
\n mijloace de prob=
Datele colectate referitoare la activit=]ile subiectului
investigat se vor analiza prin mijloace specifice \n vederea
transform=rii acestora \n mijloace de prob=. Analiza acestor
date se va face \n func]ie de natura acestora (exemplu: copii
ale unor e-mail-uri puse la dispozi]ie de victim=, fi[iere jurnal
ale unor aplica]ii client, pagini web) [i se vor consemna \n
procese verbale de constatare..
C. Analizarea mediilor de stocare indisponibilizate
cu ocazia verific=rilor
Scopul analiz=rii mediilor de stocare indisponibilizate
pe parcursul verific=rilor este de a identifica probe care s=
confirme sau s= \nl=ture suspiciunile referitoare la s=vr[irea
unei fraude informatice.

17

Un mediu de stocare poate con]ine \n mod normal

urm=toarele tipuri de fi[iere :
 Fi[iere ale unor programe pentru calculator;
 Fi[iere generate de utilizator;
 Fi[iere temporare de diferite tipuri, create de
sistemul de operare.
Probele legate de comiterea unei infrac]iuni trebuie
\ntotdeauna c=utat= \n ultimele dou= categorii enun]ate, dar
nu trebuie uitat faptul c= date importante pot fi identificate \n
fi[iere "ascunse" printre fi[ierele unor programe sau aplica]ii.
Fi[ierele [terse ar putea fi recuperate \n totalitate cu
ajutorul unor instrumente special concepute \n acest sens.
Analizarea datelor stocate necesit= cuno[tin]e tehnice
de specialitate dar [i r=bdare, concentrare [i un mediu de
lucru corespunz=tor, ferit de factori perturbatori.
Datele stocate pe mediile originale (hard -disk, CD ROM-uri, dischete) trebuie transferate prin copiere pe alte
medii de stocare similare, acestea urmnd s= fie folosite \n
vederea studierii fi[ierelor. Aceasta este o regul= important=
ce trebuie respectat= pentru a evita deteriorarea sau
modificarea involuntar= a informa]iilor [i folosirea acestei
\mprejur=ri de c=tre f=ptuitor \n ap=rarea sa.
La finalizarea analizei datelor cuprinse \n diferitele
fi[iere enun]ate se va elabora un raport cu descrierea
desf=[ur=rii verific=rilor, cuprinznd, \n mod obligatoriu,
urm=toarele date :
 cine a efectuat analiza, locul unde a avut loc
intervalul de timp \n care s-a desf=[urat [i obiectul analizei;
 ce software s-a folosit \n analiz=;
 indicarea documentelor care au fost printate, cu
men]ionarea locului unde au fost identificate;
 semn=tura.

3. Cercetarea criminalistic= a unor fraude

informatice
A. Hacking-ul
Poli]i[tii specializa]i \n investigarea acestui tip de
fraude trebuie s= cunoasc= \n detaliu cadrul juridic aplicabil [i
s= ia \n considerare diferen]ele de reglementare ce pot
interveni de la ]ar= la ]ar= \n cazul verific=rilor transfrontaliere.
\n aceea[i m=sur= investigatorul trebuie s= \n]eleag=
aspectele tehnice pe care le implic= desf=[urarea unei
anchete \n mediul informatic.
Investigarea acestor fraude presupune parcurgerea
mai multor etape :
 Identificarea pagubelor
|n prim= faz=, scopul verific=rilor este de a determina
care este paguba [i cine se face vinovat de producerea
acesteia. |n acest sens, se va proceda la audierea p=r]ii
v=t=mate cu privire la motivele pentru care consider= c= s-a
p=truns \n mod neautorizat \n propriul sistem informatic.
 Crearea unor copii de siguran]=
|n majoritatea cazurilor victimele nu vor cunoa[te
motivele sau scopurile hackerului [i nici modific=rile care au
fost aduse sistemului. De aceea este obligatorie "\nghe]area"
situa]iei curente, prin realizarea unor copii ale sistemului
("imagine back-up"). Dac= victima nu a f=cut acest lucru deja,
aceasta trebuie instruit= \n acest sens, iar Back-up-urile mai
vechi trebuie securizate \n vederea efectu=rii unor verific=ri
am=nun]ite pentru a determina momentul primei intruziuni [i
modific=rile care au intervenit.
 Colectarea informa]iilor referitoare la sistem
|n fiecare caz este foarte important s= se colecteze
informa]ii referitoare la sistemul victimei, respectiv:
1) tipul [i versiunea sistemului de operare;
2) leg=turile sistemului la diferite re]ele locale sau
publice;

18

3) modul de realizare a leg=turii la re]elele respective;

4) sistemele de securitate utilizate de sistemul \n
cauz=.
Pe baza acestor date, investigatorii pot identifica
punctele slabe [i vulnerabilit=]ile sistemului [i direc]iona
eficient ancheta.
 Colectarea logo-urilor
Majoritatea sistemelor informatice creeaz= fi[iere
jurnal care \nregistreaz= evenimentele produse. Aceste
fi[iere pot fi identificate la nivelul sistemului de operare, al
bazelor de date,al aplica]iilor instalate sau chiar la nivelul
componentelor hardware ale re]elelor .
 Identificarea f=ptuitorului
Pe baza informa]iilor furnizate de fi[ierele jurnal se
poate determina dac= hackingul s-a produs din afara sau din
interiorul sistemului.
Astfel, folosindu-se de vulnerabilit=]ile sistemului, un
utilizator local cu privilegii limitate \[i poate m=ri aceste
privilegii \n mod fraudulos sau un utilizator extern poate
accesa re]eaua \n mod neautorizat.
|n marea majoritate a cazurilor de hacking, aceste
activit=]i sunt realizate de la distan]= (remote attack) de c=tre
atacatori care nu de]in nici un fel de control asupra sistemului
]int=.
|n ambele situa]ii informa]iile de log culese pot furniza
informa]ii privind sursa atacurilor sub forma unei adrese IP
sau a altor date ce pot duce la identificare hackerului.
 Solicitarea cooper=rii externe
Pe parcursul cercet=rilor investigatorul trebuie s=
hot=rasc= dac= este necesar= solicitarea cooper=rii din
partea companiilor de telecomunica]ii (furnizorii de servicii
Internet, de telefoane etc. sau a altor for]e de poli]ie str=ine.
Mai ales \n situa]ia \n care activitatea infrac]ional=
continu= sau a fost l=sat= s= continue este foarte important
s= se solicite sprijinul companiilor de telecomunica]ii \n
vederea identific=rii sursei hackingului.
|nainte de a se adresa acestor companii, ofi]erii
investigatori trebuie \ns= s= cunoasc= dac= din punct de
vedere tehnic [i legal, ceea ce se cere este realizabil.
|n func]ie de rezultatele ob]inute pe parcursul
cercet=rilor se va trece la realizarea operativ= a acestora prin
efectuarea de perchezi]ii, audieri, cercet=ri la fa]a locului,
ridicarea de obiecte sau \nscrisuri [i a oric=ror altor activit=]i
ce se impun.

1. Browser - Un program care ruleaz= pe calculatoarele conectate la

internet [i asigur= accesul la bog=]iile din WWW (World Wide Web).
2. Download - a desc=rca - a transfera un fi[ier de pe un alt calculator
pe calculatorul dvs. prin intermediul unui modem [i al unei linii
telefonice.
3. I.Lucaci, R.Marin, "Investigarea infrac]iunilor informatice", Ed. M.I.,
p.42
4. Idem, p.56.
5. Gh.Alecu, "Criminalistic=. Curs Universitar"Ed.Ovidius University
Press, Constan]a 2004, p.860.
6. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 75.
7. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 81.
8. L.Vasiu, I.Vasiu, "Informatic= juridic= [i drept informatic", Ed.
Albastr=, Cluj - Napoca, 1997, p. 51.
"Securitatea comer]ului electronic", Ed. All, Bucure[ti, p. 69.

CRIMIN ALIS TIC A

Drd.TILEA MIHAELA

e secole, scrisul, \n special cel de mn=,

a reprezentat unul din cele mai
importante mijloace de comunicare.
Treptat, datorit= eficien]ei sale deosebite [i a relativei
simplitate a \nsu[irii sale de c=tre orice persoan=, l-au
f=cut indispensabil bunei desf=[ur=ri a rela]iilor sociale
din \ntreaga sfer= a activit=]ii omene[ti.
Scrisul de mn= continu= s=-[i p=streze
importan]a, lucru evident valabil [i pentru actele
\ntocmite \n acest mod. Chiar dac= \ntr-un viitor nu prea
\ndep=rtat acesta va fi din ce \n ce mai pu]in folosit gra]ie
concuren]ei dispozitivelor de scriere mecanice [i
electronice, consider=m c= deocamdat= nu se poate
vorbi \nc= de a[a ceva, scrisul de mn= continu= s= fie
folosit, zilnic, pe scar= larg= de un num=r foarte mare de
persoane.
Apari]ia semn=turii trebuie legat= de cerin]ele bunei
desf=[ur=ri a rela]iilor sociale care necesitau un mijloc de
atestare a identit=]i persoanei [i de probare a actelor de
voin]= ale acesteia, chiar [i \n cazul dispari]iei sale fizice.
Primul instrument folosit pe teritoriul Romniei [i \n
alte p=r]i ale Europei pentru atingerea scopului men]ionat a
fost sigiliul. Acesta a fost \nlocuit treptat cu semn=tura
datorit= r=spndirii extraordinare a scrisului care red= grafic
numele persoanei respective [i, eventual, func]ia sau \n
terminologia mai veche, demnitatea acesteia, toate scrise de
propria mn=.
Ini]ial, semn=tura fiind numai par]ial r=spndit=
datorit= num=rului redus al [tiutorilor de carte a coexistat mult
timp cu" semn=tura" prin punere de deget. Pe m=sura
dezvolt=rii \nv=]=mntului, tot mai multe persoane semneaz=
prin gesturi grafice [i treptat, semn=tura prin punere de deget
a c=zut \n desuetitudine. Posibilit=]ile largi de certificare pe
care le ofer= semn=tura, la care se adaug= [i faptul c=
aceasta reprezint= un excelent mijloc de identificare, explic=
r=spndirea \n toate sectoarele sociale. Nu exist= practic
rela]ii interumane care s= nu necesite \ntocmirea unor acte.
Crearea unor semn=turi proprii se face sim]it= la
majoritatea persoanelor, dup= \nv=]area primelor no]iuni
grafice, adic= dup= formarea deprinderilor de scriere \n
cursul primilor ani de [coal=.
Deoarece minorii nu sunt pu[i \n situa]ia de a semna
documente, ei neavnd capacitate de exerci]iu pn= la vrsta
de 14 ani, nu \[i formeaz= o proprie semn=tur=. |n faza
incipient=, semn=turile nu se vor deosebi cu nimic de scrierea
textelor, adic= vor consta pur [i simplu \n scrierea lizibil= [i
complet= a numelui [i prenumelui, bine\n]eles \n ritmul lent [i
greoi caracteristic scrisului \n devenire.
Perioada personalit=]ii juridice \n devenire, prev=zut=
de lege \ntre 14 [i 16 ani, corespunde [i epocii de formare a
semn=turii.

CRIMIN ALIS TIC A

Gradul de particularizare al semn=turii [i forma pe

care o ia sunt determinate de frecven]a utiliz=rii semn=turii
de c=tre persoana respectiv=. Necesitatea de a semna
reprezint= de fapt un exerci]iu [i un antrenament continuu,
ceea ce atrage dup= sine o perfec]ionare a deprinderilor
motrice, o accentuare sim]itoare a automatismului gesturilor,
o cre[tere a vitezei de execu]ie.
Consecin]a fireasc= este o simplificare a construc]iilor
grafice [i chiar o reducere cantitativ= a acestora, numele fiind
redat doar par]ial sau complet indescifrabil.
La procesul form=rii semn=turilor contribuie [i
factori de cuno[tin]=, constnd \n interven]ia
scriptorului, care \n mod deliberat introduce anumite
elemente de complicare (monogram=ri, tr=s=turi
suplimentare nefunc]ionale; ornament=ri, finaliz=ri dintre
cele mai variate), dorind s=-[i creeze \n acest fel o
semn=tur= interesant= din punct de vedere estetic sau
greu de imitat.
Fa]= de procesul de \nv=]are a scrierii \n care
persoana porne[te de la gesturi elementare, cel de \nsu[ire
prezint= avantajul de a pleca de la un scris gata constituit.
Semn=tura va avea o durat= mai mic= dect scrisul deoarece
autorul are dorin]a de a-[i crea o semn=tur= mai
reprezentativ=, intervenind \n alc=tuirea grafismului printr-o
diversitate de modific=ri pn= la g=sirea unei construc]ii
generale care i se pare satisf=c=toare.
|n procesul de elaborare a semn=turilor un rol revine
fanteziei dar [i sursei de inspira]ie cum ar fi semn=tura unor
persoane pe care le \ntlne[te \n mediul ambiant, inclusiv cel
familial. Sunt bine cunoscute cazurile \n care b=iatul imit=
semn=tura tat=lui sau al so]iei care dobnde[te prin c=s=torie
un nou nume [i ia ca model, semn=tura so]ului.1
Scriptorii \[i anexeaz= construc]ia grafic= pe redarea
numelui, neexistnd nici o regul= de alc=tuire a semn=turilor.
Semn=tura poate con]ine numele exact \n \ntregime (nume,
ini]iala tat=lui [i prenumele) sau par]ial (numai numele,
numele precedat de ini]iala prenumelui, cteva litere din
nume). Din acest punct de vedere semn=turile pot fi complete
[i incomplete.
|n condi]iile cre[terii automatiz=rii mi[c=rilor de
semnare, scriptorul va simplifica literele, le va condensa,
trasnd rapid dou= sau mai multe litere prin gesturi ct mai
scurte, va suprima unele construc]ii grafice sau le va
filiformiza \n special \n partea final= a semn=turii. Aceste
semn=turi pot fi clasificate \n literare, neliterare [i mixte.
Repeti]ia este indispensabil= pentru formarea
deprinderii de a semna. Execu]ia repetat= a acelora[i semne
grafice va permite crearea leg=turilor nervoase temporare [i
a reflexelor necondi]ionate ce reprezint= baza fiziologic= a
actului de a semna.
De asemenea, frecven]a semn=turilor va determina
nivelul de \nsu[ire al acesteia. Dac= exersarea semn=turii

19

este mai rar=, atunci aceasta nu se va distan]a prea mult de

scris doar prezentnd \n plus unele aspecte cum ar fi: viteza
de execu]ie, coordonarea acesteia, dexteritatea tras=rii
elementelor de leg=tur=, calitatea traseului [.a. comparativ cu
scrisul. Cnd autorul procedeaz= la exerci]ii de semnare
sus]inute \n mod continuu, sistematic, acestea se vor reflecta
\n schimb=ri ale grafismului rezultat.
Semn=tura se va simplifica din punct de vedere al
alc=tuirii [i va con]ine elemente stilizate, cerute de legea
minimului efort. Dac= dup= formarea semn=turii, titularul
acesteia semneaz= mai des, semn=tura se va
perfec]iona.
La persoanele care au un scris inferior sau mediu se
va observa diferen]a dintre acesta [i semn=tur=, acest aspect
avnd o importan]= deosebit= la efectuarea expertizei cnd
semn=tura nu va fi evaluat= prin raportarea sa la scrisul
titularului [i s= fie comparat= cu grafisme de acela[i fel.
Semn=turile prezint= numeroase particularit=]i de
ansamblu [i de detaliu, care le confer= calitatea de a fi strict
individuale. Aceast= proprietate a semn=turii face posibil=
identificarea autorului [i se bazeaz= pe calitatea
semn=turii de a fi proprie unei anumite persoane [i \n
acela[i timp diferit= de oricare alta.
Apreciem c=, \nc= din primele faze ale procesului de
formare, semn=tura este bine particularizat= datorit= faptului
c= reflect= caracterul individual al scrisului din care rezid=.
Scrisul [i implicit semn=tura este un proces dintre cele
mai complexe, studiul s=u competent necesitnd corelarea
eforturilor criminali[tilor cu cele ale fiziologilor, lingvi[tilor,
matematicienilor [i a altor speciali[ti. El trebuie privit \n
strns= leg=tur= cu gndirea, fiind un mijloc de fixare a
acesteia cu ajutorul semnelor grafice. Scrierea, constituie o
deprindere care se formeaz= \n cursul dezvolt=rii
ontogenetice [i care difer= de la o persoan= la alta.
Mecanismul fiziologic al deprinderilor \n general, inclusiv al
deprinderii de scriere, este dat de complexul de leg=turi
nervoase temporare (conexiuni \ntre focarele de excita]ie) [i
de reflexele condi]ionate.
Potrivit teoriei pavloviene, la nivelul scoar]ei cerebrale
procesele nervoase fundamentale - excita]ia [i inhibi]ia - sunt
permanent sistematizate. Ca urmare a fenomenului de
iradiere a excita]iei din focarul mai slab spre focarul mai
puternic [i al concentr=rii celor dou= tipuri de procese
nervoase, precum [i ca urmare a induc]iei lor reciproce, are
loc un fenomen de stabilizare, de "b=t=torire" a c=ilor
nervoase. |n acest fel se formeaz= un stereotip dinamic,
adic= un complex de leg=turi temporare, care se manifest=
sub forma unor reac]ii stabile cu caracter unitar
Stereotipul dinamic nu se na[te dintr-o dat=, ci
necesit= numeroase repet=ri [i exerci]ii, \n a[a fel \nct
cu timpul are loc un proces de fixare, iar efectuarea
ac]iunii respective devine automatizat=.
Pentru o just= apreciere a modului \n care ia na[tere
scrierea trebuie avut= \n vedere leg=tura indisolubil= \ntre
limba oral= [i limba scris=, ambele reprezentnd \n fond
aspecte ale limbajului. |n realizarea limbajului concur= diferite
sisteme: sistemul aferent, compus din analizatori auditivi,
vizuali, kinestezici [i tactili, care transmite influxul nervos de
la receptorii periferici spre sistemul nervos central [i cel
aferent, alc=tuit din organele vorbirii [i ale scrierii, care
efectueaz= procesul invers de transmitere a influxului nervos

20

de la centru spre organele efectoare.

Scrierea se face prin reproducerea semnelor grafice
conven]ionale a c=ror form= [i gesturi de execu]ie sunt
memorate [i \ntip=rite prin \nv=]are.
Sistemul nervos central pune \n mi[care, conduce [i
controleaz= organul efector. Principalele mi[c=ri de scriere
sunt: flexiunea, extensiunea, abduc]ia [i aduc]ia.
Flexiunea [i extensiunea se execut= \n plan vertical [i
constau \n aducerea instrumentului scriptural de sus \n jos [i
ducerea lui de jos \n sus, prin strngere [i, respectiv,
destinderea degetelor, pe cnd abduc]ia [i aduc]ia se
desf=[oar= pe plan orizontal, prin deplasarea minii de la
stnga spre dreapta, [i invers, ceea ce \nseamn= o
\ndep=rtare [i apropiere de la [i spre centru. Unor asemenea
mi[c=ri de maxim= simplitate le vor corespunde linii drepte,
mi[c=rile mai complicate, de rota]ie fiind ob]inute prin
combinarea celor patru mi[c=ri de baz=.2
Scrisul, constnd \n mi[c=rile automatizate ale
bra]ului, minii [i degetelor, trebuie considerat ca o
gesticula]ie special=, ca o mimic= a minii, altminteri de
mare fine]e [i precizie. Ca atare, scrisul are aceea[i
valoare expresiv= a st=rilor emo]ionale [i a elementelor
suflete[ti permanente, ca [i restul mi[c=rilor corpului.
Dac= orice sentiment, tendin]=, stare sufleteasc= [i chiar
imagine vizual= [i auditiv= au coresponden]e motrice precise
din a c=ror evaluare se poate deduce tlcul fenomenelor
suflete[ti, cu att mai mult va trebui s= atribuim scrisului
valoare de orientare \n cunoa[terea vie]ii l=untrice.
Scrisul prezint=, \ntr-adev=r, privilegiul de a traduce
mi[c=ri de mare fine]e [i, \n acela[i timp, de a l=sa urme
grafice dup= s=vr[irea gesturilor. |n executarea scrisului,
expresia mi[c=rii r=mne \n permanen]a sub ochii
observatorului, care o poate analiza \n am=nun]ime. Scrisul
trebuie s= fie deci considerat ca un grafic sensibil al mi[c=rilor
minii, s=vr[it pe m=sur= ce aceste mi[c=ri se produc.
Subliniem c= noi nu scriem numai cu mna - aceasta
este doar un instrument, animat de un motor care este
combina]ia armonioas= de mu[chi [i nervi, fiind alimentat de
o for]= motrice, iar generatoarea acestei for]e este creierul
nostru.
Scrierea este rezultatul creierului, mna nefiind \n
stare s= realizeze gestul grafic f=r= impulsul cerebral.
Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz= prin
aceast= manifestare material= care este scrisul. Scrisul
tr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. El ne ajut= s= ne
fie relevate nu numai caracterul, temperamentul, starea
emo]ional=, tulbur=rile psihice sau de personalitate, dar [i
datele constitutive ale individului, ct [i st=rile de moment.
Semnele unui scris ne dau amprenta grafic=, [i ne
unicizeaz=.3

BIBLIOGRAFIE:
1. Fr=]il= A. [i P=[escu G.

- Expertiza criminalistic= a

semn=turii, Editura Na]ional, Bucure[ti, 1997, p. 22.

2 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura
Junimea, Ia[i,1973, p. 36-37.
3 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura
Junimea, Ia[i,1973, p. 20.

CRIMIN ALIS TIC A

Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN

Prof. VASILE L+P+DU{I

in cele mai vechi timpuri, crimele au fost

considerate cele mai grave infrac]iuni,
acordndu-se o importan]= deosebit=
identific=rii [i tragerii la r=spundere a f=ptuitorilor.
Statisticile arat= c= rata criminalit=]ii \n S.U.A. este
de 6,8 omucideri la 100.000 de persoane, iar \n Marea
Britanie de 1,4 omucideri la 100.000 de persoane.
|n Romnia, \ncepnd din anul 2001, a existat o
tendin]= de sc=dere a cazurilor de omucidere: 947 \n anul
2001; 873 \n anul 2002; 782 \n anul 2003; 617 \n anul 2004
(2,8 cazuri la 100.000 locuitori).
|n ultima parte a secolului trecut, au avut loc
progrese spectaculoase \n perfec]ionarea tehnicilor de
lucru ale poli]iilor din \ntreaga lume \n prevenirea [i
combaterea criminalit=]ii, inclusiv \n probarea vinov=]iei
criminalilor. Amprentele au fost \nregistrate [i
computerizate [i au fost construite fi[iere cu date care
sunt accesibile tuturor poli]i[tilor. |n unele ]=ri
dezvoltate, \n anumite zone din ora[e, s-au instalat
camere video de supraveghere care sunt de mare folos \n
prinderea [i identificarea infractorilor. Oricum, cea mai
important= descoperire \n solu]ionarea omuciderilor este
perfec]ionarea testelor ADN. |nainte ca testele ADN s= fie
posibile, medicina legal= analizeaz= sngele [i sperma
l=sate la fa]a locului crimei pentru a afla grupa de snge
a f=ptuitorului.
Citirea codului ADN, a[a-numita amprent=
genetic=, a fost folosit= prima dat= \n anchetarea
crimelor \n anii 1980, chiar dac= structura ADN a fost
descoperit= \n anul 1952.
Probele ADN de la locul crimei pot fi luate de la
mici urme de saliv=, snge, sperm= sau alt fluid al
corpului, fire de p=r, acestea fiind folosite pentru a
determina amprenta genetic= a suspectului. Testul
ADN poate fi folosit att pentru a elimina poten]ialii
suspec]i ct [i pentru a dovedi vinov=]ia.
|n Marea Britanie [i Statele Unite exist= baze de
date computerizate \n care sunt \nmagazinate detalii
despre ADN-ul persoanelor condamnate pentru
infrac]iuni grave. Baza de date a ADN-ului din Marea
Britanie con]ine circa 300 de mii de profile, plus 27 de mii
de analize ale ADN-ului g=sit la locul crimelor care au
r=mas cu autori neidentifica]i.
Cu ajutorul noilor tehnici criminalistice [i a
normelor metodologice investigative perfec]ionate de
la an la an , care se aplic= \n cadrul Poli]iei Romne, s-a
reu[it ca, \n anul 2004, o bun= parte din autorii
infrac]iunilor de omor s= fie identifica]i cu operativitate,
iar probele criminalistice [i medico-legale s= fie
indubitabile \n justi]ie.
Este semnificativ \n acest sens, modul \n care a fost
solu]ionat de c=tre poli]i[tii ie[enii, \n cooperare cu cei din

CRIMIN ALIS TIC A

Jude]ul Neam], omorul deosebit de grav, comis asupra

victimei Tuborachi Nicoleta, din Comuna Miroslove[ti, Jude]ul
Ia[i, de c=tre Puiu Gheorghe. Acest= comun= este situat= \n
partea de vest a Jude]ului Ia[i [i se \nvecineaz= cu comuna
}ibucani din Jude]ul Neam].
Fiecare dintre cele dou= comune au \n componen]a
lor mai multe sate, printre care Ciohor=ni (Miroslove[ti) [i
Davideni (}ibucani), localit=]i ce au leg=tur= cu tragicul
eveniment.

Cadavrul vorbe[te
Vineri 27 august, \n jurul orei prnzului, agen]ii de
poli]ie de la Postul de poli]ie din comuna Miroslove[ti au fost
sesiza]i c= Tudorachi Nicoleta a plecat de acas= \n ziua de 25
august, deplasndu-se cu bicicleta spre domiciliul bunicilor ei
din satul Davideni [i nu a mai ajuns la destina]ie.
|n baza unui plan privind realizarea activit=]ii
investigative, agen]ii de poli]ie, \mpreun= cu o grup= de sprijin
alc=tuit= din membrii ai familiei Tudorachi [i cet=]eni ai
comunei, au efectuat scotociri pe drumul de acces dintre
satele Vla[eni, apar]in=tor de Comuna Miroslove[ti, unde a
fost v=zut= ultima dat=, [i Davideni, localitatea de destina]ie.
Ca urmare a acestor activit=]i, tn=ra Tudorachi
Nicoleta a fost g=sit= decedat= \ntr-un [an] cu o adncime de
0,80 metri, acoperit= cu stuf. La examinarea exterioar= a
cadavrului, poli]i[tii au constatat semne de violen]= care
demonstrau c= T.N. este victima unei abominabile crime.
Primele m=suri pe care le-au luat oamenii legii au fost:
delimitarea cmpului infrac]ional; asigurarea pazei
locului faptei; comunicarea evenimentului la
Dispeceratul I.P.J. Ia[i \n vederea constituirii echipei
complexe de cercetare; comunicarea activit=]ilor de
scotocire a zonei unde a fost g=sit= victima.
La o distan]= de circa 30 metri de locul unde se afla
cadavrul, pe malul albiei unui pru, a fost descoperit= o
geant= de dam= \n care se aflau obiectele personale ale
victimei, recunoscute de membrii familiei Tudorachi.
Investigarea locului faptei de c=tre echipa complex= a
\nceput \n ziua de 28 august, \n condi]ii de luminozitate
natural=, ocazie cu care s-au constatat, \n principal,
urm=toarele:
 Victima a fost strangulat= cu bareta sutienului, iar
obiectele de vestimenta]ie erau deteriorate prin rupere;
 Pe mna dreapt= a victimei, criminali[tii au ridicat
dou= fire de p=r, \n lungime de 1,5, respectiv 2 cm, urmnd
s= fie examinate \n laborator;
 |n apropierea cadavrului s-au g=sit, dispersa]i,
cerceii din plastic, apar]innd victimei, unul dintre ei fiind rupt;
 |n canal, la o distan]= de 5 metri de cadavru, se
aflau papucii tip sabo]i ai victimei.
Datorit= precipita]iilor c=zute \n intervalul de timp
dintre data probabil= a comiterii faptei [i data g=sirii
cadavrului, nu au fost descoperite alte urme sau mijloace

21

materiale de prob= care s= poat= fi folosite \n activit=]ile de

identificare a f=ptuitorului.
Cele constatate la fa]a locului au fost fotografiate [i
\nregistrate pe caset= video de c=tre criminali[ti (fig. 1-7)

Fig. 4 |n jurul gtului se observ= breteaua de la sutien

Fig. 1 S=geata indic= locul unde a fost g=sit cadavrul numitei
Tudorache Nicoleta

Fig. 2 Pozi]ia \n care a fost g=sit= victima

Fig. 5 Nodul cu care breteaua sutienului a fost legat= \n jurul gtului

Fig. 3 S=geata indic= existen]a unui [nur \n jurul gtului victimei

Fig. 6 Papucii tip sabo]i ai victimei,

descoperi]i \n canalul de la locul faptei

22

CRIMIN ALIS TIC A

 pe limba victimei a fost descoperit un fragment de

ziar, cu dimensiunile de 5 x 2 cm, avnd form= neregulat=;
 moartea poate data de trei zile anterior datei
autopsiei.

Probatoriu confirm= faptele

Fig. 7 Cerceii victimei, g=si]i pe iarb= la locul faptei

Fig. 8 Numitul Ungureanu Enache indic= locul unde a g=sit

bicicleta victimei

Fig. 9 C=ru]a lui Ungureanu Enache \n care poli]i[tii

au descoperit bicicleta victimei

Trecndu-se la efectuarea autopsiei cadavrului,

medicii legi[ti au desprins urm=toarele concluzii:
 moartea numitei Tudorachi Nicoleta a fost violent=
[i s-a datorat insuficien]ei respiratorii acute, consecin]a
strangul=rii;
 infiltra]iile hemoragice de la nivelul organelor
genitale (externe) pledeaz= pentru producerea lor \n cadrul
unei agresiuni sexuale;
 infiltra]iile hemoragice de la nivelul ]esuturilor moi
epicraniene au putut fi produse prin lovire cu corpuri
contondente [i nu au avut rol tanatoregenetor;

CRIMIN ALIS TIC A

|n urma cercet=rii locului faptei [i a concluziilor

medico-legale, procurorul criminalist [i echipa de poli]i[ti din
cadrul Serviciului investiga]ii criminale (condus= de
subcomisarul George Grumezea) au \ntocmit un plan cu
activit=]ile ce trebuiau continuate, \n vederea identific=rii
autorului (autorilor). |n con]inutul planului s-au prev=zut
urm=toarele ipoteze:
 fapta a fost comis= de persoane cunoscute de
victim= anterior c=s=toriei;
 fapta a fost s=vr[it= de persoane cercetate pentru
comiterea de infrac]iuni privitoare la via]a sexual=;
 fapta a fost comis= de persoane care s-au \ntlnit
ocazional cu victima.
Pentru verificarea ipotezelor men]ionate au fost
angrena]i 18 poli]i[ti, fiind audiate mai multe persoane din
localit=]ile Ver[eni [i Davideni.
S-a stabilit c= bicicleta, marca Montain Bike,
proprietatea victimei, a fost g=sit= de numitul Ungureanu
Enache \n marginea canalului din partea stng= a drumului
ce face leg=tura \ntre satele Ver[eni [i Davideni. (fig. 8 [i 9).
Verificndu-se ultima ipotez=, poli]i[tii au stabilit c=, \n
ziua de 25 august, a fost semnalat pe raza localit=]ii Davideni
un tn=r din satul Vere[eni, fiind identificat \n persoana
numitului Puiu Gheorghe, \n vrst= de 27 ani, de profesie
tmplar, din Comuna Miroslove[ti. Acesta prezenta o
escoria]ie pe obrazul stng, sus]innd pe timpul anchetei c=
a fost lovit de ramurile unui pom. Pentru verificarea alibiului,
s-a luat m=sura efectu=rii unui experiment judiciar, prilej cu
care s-a concluzionat c= excoria]iile nu se puteau produce
prin mecanismul indicat de suspect.
|n cadrul expertizei firelor de p=r, descoperite \n mna
victimei, s-a stabilit c= apar]in lui Puiu Nicolae.
|n baza probatoriului asigurat, P.N. a recunoscut c=, \n
ziua de 25 august, \n jurul orelor 16.30, s-a \ntlnit ocazional
cu Tudorachi Nicoleta pe drumul ce face leg=tura \ntre satele
Ver[eni [i Davideni. Profitnd de faptul c= \n zon= nu se afla
nici o persoan=, cel \n cauz= a acostat-o pe victim= [i a
supus-o unor acte de violen]=, dup= care a \ntre]inut un
raport sexual cu aceasta. Apoi, a strangulat victima cu bareta
de la sutien, lundu-i via]a.
Pentru a-[i ascunde faptele, a dus cadavrul \ntr-un
[an] din apropiere [i l-a acoperit cu vegeta]ie. |mbr=c=mintea
[i celelalte obiecte ale victimei le-a ascuns \n diferite locuri pe
malul unui pru pentru a nu fi descoperite de eventualii
trec=tori. Autorul nu a cunoscut victima \nainte de comiterea
faptei, acesta ac]ionnd sub impulsul momentului. Din
investiga]iile efectuate s-a desprins faptul c= Puiu Gheorghe
era cunoscut cu un comportament corespunz=tor \n familie [i
societate, care nu impunea o supraveghere calificat= din
partea poli]i[tilor de la Postul de poli]ie din Comuna
Miroslove[ti.
Pentru infrac]iunea comis=, omor deosebit de grav,
inculpatul va sta mul]i ani \n spatele gratiilor, meditnd asupra
faptelor sale.
Materialul a fost realizat cu sprijinul I.P.J. Ia[i

23

La 1 iulie 2005, va avea lor lansarea \n circula]ie a LEULUI NOU bancnota [i monede. De la aceast=
dat= [i pn= la 31 decembrie 2006, bancnotele [i monedele noi vor circula \n paralel cu cele vechi. Pn= la
30 iunie 2006 toate pre]urile se vor afi[a att \n lei vechi, ct [i \n lei noi.
De la 1 ianuarie 2007, preschimbarea vechilor bancnote [i monede se va face pe durat= nelimitat= la
sucursalele B=ncii Na]ionale a Romniei care desf=[oar= activit=]i de casierie, [i la unit=]ile institu]iilor de
credit autorizate s= efectueze aceast= opera]iune prin ordin al guvernatorului B=ncii Na]ionale a Romniei.
Elementele de siguran]= \mpotriva falsific=rii, destinate publicului, prezente pe fa]= [i pe verso la
toate bancnotele, sunt explicate \n continuare:
50 LEI Aurel Vlaicu

3 Microperfora]ii

Dimensiuni: 140 x 77 mm

7 Element
de suprapunere
100 LEI Ion Luca Caragiale

5 Element auriu
supraimprimat
fa]=-verso
Dimensiuni: 147 x 82 mm

8 Imagine latent=
6 Cerneal= care \[i schimb=
culoarea
500 LEI Mihai Eminescu

24

Dimensiuni: 153 x 82 mm

CRIMIN ALIS TIC A

TRAIAN POMETCU, [ef serviciu \n cadrul B=ncii Na]ionale Romne

1 Fereastr=
transparent=

1 LEU Nicolae Iorga

5 LEI George Enescu

2 Filigran

4 Band=
iridiscent=
pe verso

Dimensiuni: 120 x 62 mm

Dimensiuni: 127 x 67 mm

Bancnotele de 1 leu [i 5 lei sunt

imprimate plan.
Bancnotele de 10 lei, 50 lei, 100 lei [i 500
lei sunt imprimate \n relief pe ambele
fe]e; relieful poate fi detectat prin
palpare;
Toater bancnotele sunt imprimate pe
material plastic (polimer), au pe verso o
band= iridiscent= inscrip]ionat= cu
valoarea nominal= [i au \ncorporat \n
partea central= un fir de siguran]= ce
poate fi observat cnd bancnota este
luminat= din partea opus= privitorului.
Elementele de siguran]= \mpotriva
falsific=rii, destinate publicului, prezente
pe fa]= [i pe verso la toate bancnotele,
sunt explicate [i ilustrate cu exemple \n
acest pliant.

1. Fereastra transparent= = zona clar=,

netip=rit=, din partea stng= a bancnotei,
privind din fa]=. |n fereastr= este
ambutisat=
valoarea
nominal=
a
bancnotei la 10 lei, 100 lei [i 500 lei.
Fereastra transparent= se prezint= astfel:
la bancnora de 1 leu = acvil=; la 5 lei =
not= muzical=; la 10 lei = palet= de
pictur=; la 50 lei = cap de acvil= de
munte; la 100 lei = m=[ti de teatru; la 500
lei = clepsidr=.
2. Filigranul = cnd bancnota este
luminat= din partea opus= privitorului, \n partea stng=, pe fa]=, se pot observa portretele personalit=]ilor de pe
bancnote [i emblema BNR.
3. microperfora]iile = perfora]ii foarte fine reprezentnd valoarea bancnotei, aflate \n zona florii pe fa]a bancnotei, care
pot fi observate cnd bancnota este luminat= din partea opus= privitorului, la bancnotele de 50 lei, 100 lei [i 500 lei.
4. Banda iridiscent= = band= vertical= de culoare transparent-aurie inscrip]ionat= cu valoarea bancnotei, u[or
observabil= pe verso la toate noile bancnote.
5. Elementele aurii = por]iuni ale desenului imprimate cu auriu, aflate pe fa]a bancnotei. Acestea se prezint= astfel: la
10 lei = paleta de pictur=; la 50 lei = capul de acvilei de munte; la 500 lei = clepsidra.
6. Cerneala care \[i schimb= culoareala = cerneal= special= ca \[i schimb= culoarea din auriu \n verde cnd bancnota
este privit= sub diferite unghiuri de \nclinare. Valoarea bancnotei, \n litere, pe fa]a bancnotei, \n partea din stnga jos,
este imprimat= cu astfel de cerneal=, la bancnotele de 50 lei, 100 lei [i 500 lei.
7. Elementul de suprapunere = elemente diferite ale desenului imprimate \n acela[i loc [i pe verso formeaz= o imagine
\ntreag= cnd bancnota este luminat= din partea opus= privitorului. Acestea sunt: 1 leu = element floral; 5 lei = lir=; 10
lei = paleta de pictur=; 50 lei = roza vnturilor; 100 lei = element floral; 500 lei = c=limar= cu pan= de scris.
8. Imaginea latent= = cnd privim suprafa]a bancnotei la nivelul ochilor, linia privirii fiind aproape paralel= cu suprafa]a
bancnotei, anumite elemente ale desenului, invizibile la privirea direct=, devin vizibile. La bancnotele de 10 lei [i 50 lei,
literele BNR sunt amplasate pe fa]=, \n partea din dreapta jos. La bancnotele de 100 lei [i 500 lei, acelea[i litere sunt
amplasate pe verso, \n partea central=.
Coresponden]a dintre vechile [i noile \nsemne monetare:
Bancnote: 10.000 lei vechi = 1 leu nou; 50.000 lei vechi = 5 lei noi; 100.000 lei vechi = 10 lei noi
500.000 lei vechi = 50 lei noi; 1.000.000 lei vechi = 100 lei noi;
Monede: 100 lei
vehi = 1 ban nou;
500 lei vechi = 5
bani noi; 1.000 lei
vechi = 10 bani
noi; 5.000 lei vehi
10 LEI Nicolae Grigorescu

CRIMIN ALIS TIC A

Dimensiuni: 133 x 72 mm

25

CO NG RESUL
N A }IO N A L D E
G R A F O L O G IE B O L O G N A 1 , 2 005
Lector universitar, RADU CONSTANTIN
vicepre[edinte al Asocia]iei Grafologice din
Romnia, membru al Societ=]ii Franceze de
Bologna a g=zduit
\n zilele 25, 26 [i 27
februarie 2005, la Sala
Baraccano2,
lucr=rile
Congresului
de
Grafologie, cu tema:
Viitorul
Grafologiei.
Probleme, metode [i
Asocia]ia Grafologilor

perspective, organizat de
Profesioni[ti.
Pn= la informarea cititorilor despre comunic=rile
prezentate [i dezb=tute, se impune s= facem lumin= \n ceea
ce prive[te activitatea de Grafologie \n Italia, lucru pe care-l
facem \n cele ce urmeaz=.

CAPITOLUL I
|n urma parcurgerii a mai multor lucr=ri4 scrise de
autori din aceast= ]ar=, a discu]iilor personale pe care le-am
purtat cu colegii italieni, ct [i a materialelor prezentate, am
re]inut urm=toarele:
Expertiza spune Prof. Pacifico Cristofanelli -,
pornind de la domeniul specific de aplicare, este, \n esen]=, o
anchet= tehnic= efectuat= de un expert asupra lucrurilor sau
persoanelor cu scopul de a furniza celor ce au cerut acest
lucru, date [i sfaturi utile pentru a lua o decizie corect=
referitoare la o anumit= problem=.
Expertiza necesit= cunoa[terea profund= \ntr-un
anume domeniu, dobndit= prin studiu [i practic=, presupune
o evaluare a datelor examinate. Decretul legislativ din
28.07.1989 (MONITORUL OFICIAL/5 august 1989) define[te
exper]ii ca persoane echipate cu o competen]= special=
\ntr-un domeniu.
|n domeniul juridic [i
judiciar se vorbe[te de expertiz=
[i de expert \n sfera penal=, \n
leg=tur= cu ancheta dispus= de
judec=tor, [i de consultan]=
tehnic= [i de consultant tehnic
\n cadrul penal, \n leg=tur= cu
anchetele dispuse de autorit=]ile
publice (Ministerul Public) [i
private (anchetat, \nvinuit, parte
civil=).
|n domeniul civil, expertul
numit de judec=tor \[i asum= rolul
de consultant tehnic din oficiu
(CTU) [i activitatea sa este
numit= consultan]= tehnic= din
oficiu, \n timp ce expertul indicat
de
parte
(reclamant
sau
reclamat) este numit consultant

26

tehnic al p=r]ii.
Activitatea
exper]ilor
[i
consultan]ilor
este
reglementat= de norme juridice.
Principiile, metodele [i activit=]ile expertului [i
consultantului tehnic nu difer= unele de altele \n mod
substan]ial, mai ales c= func]iile juridic individualizate ca
expert [i consultant au cam acelea[i surse teoretice [i se
refer= la acelea[i proceduri, de aceea, vorbind de principii,
metode [i criterii procedurale tehnice, se folosesc termenii de
expertiz= [i expert [i ca sinonime pentru consultan]= [i
consultant, r=mnnd \ns= stabilit c= \n practic=
profesional= [i \n redactarea [i autentificarea lucr=rilor, se
folosesc termenii adecva]i [i corespunz=tori rolurilor specifice
prev=zute de Codurile penal [i civil [i de respectivele Coduri
de procedur=.
Pentru a desemna activitatea de specialitate se
folosesc diverse denumiri cum sunt: expertiz= caligrafic=,
expertiz= grafic=, expertiz= grafologic=, expertiz=
grafico-grafologic=, expertiz= de (sau pe) scrieri,
expertiz= pe documente, expertiz= grafoscopic=,
expertiz= grafotehnic=, examinare a scrierilor4.
Expertul \n analiz= [i comparare a scrierii este
invariabil numit expert (sau consultant tehnic) grafic,
caligraf, caligrafic, grafolog, grafologic.
Adjectivul grafic este cel mai general [i se refer= la
activitatea de analiz= [i confruntare a documentelor
manuscrise \n scopuri identificative f=r= referire la metod=.
|n ceea ce prive[te profesia de expert [i de consultant
tehnic, am re]inut c= din 1977 grafologia [i expertiza
grafic= au fost introduse \n Universitate odat= cu prima
[coal= superioar= de studii grafologice a Universit=]ii din
Urbino, ulterior transformat= \n [coal= destinat= studiilor
grafologice de specialitate, la cursurile efectuate pentru
ob]inerea diplomei universitare specialitatea consultan]=
grafologic= [i, \n prezent, la cursurile efectuate pentru
ob]inerea licen]ei \n tehnicile grafologice. Un curs analog de
licen]= \n consultan]= grafologic= s-a \nceput la Universitatea
LUMSA din Roma, [i acesta ca o evolu]ie natural= a unei [coli
anterioare destinate studiilor de specialitate [i a unui curs
pentru ob]inerea diplomei universitare.
Competen]ele grafologului consultant (deci [i ale
expertului) de forma]ie universitar= se refer= la realizarea de
profile psihologice de personalitate (\n vrsta evolutiv=,
orientarea educa]ional=-profesional=, compatibilit=]ii [i
raporturi familiare, adic= grafologice) [i analiza [i compara]ia
scrierilor contestate, adic= de expertiz= grafic=.
Cursurile universitare, chiar dac= elibereaz= un singur
tip de diplom= (consultant grafolog), prev=d \n cadrul
planului de studii, ca op]iune principal=, una din cele dou=
activit=]i grafologie sau expertiz= grafic=.

CRIMIN ALIS TIC A

Deci grafologul consultant (sau expertul) cu preg=tire

universitar= posed= titlul [i competen]ele specifice pentru a[i asuma sarcini de consultan]= grafologic= [i expertize pe
documente contestate, venite de la persoane private sau de
la tribunale [i pentru care este prev=zut= instituirea a dou=
registre distincte, unul al consultan]ilor tehnici (sectorul civil)
[i unul al exper]ilor (sectorul penal).
Participan]ii la Congres [i-au exprimat p=rerea c= este
de dorit ca persoanele private [i tribunalele s= se adreseze
celor care au ob]inut titlul universitar \n domeniul analizei [i
consultan]ei de expertiz=, evident, specificndu-se faptul c=
un titlu nu constituie garan]ia absolut= [i automat= pentru
concluzii exacte [i obiective \n diferitele cazuri, [tiut fiind c=
exist= profesioni[ti serio[i [i responsabili care au urmat alte
cursuri de preg=tire profesional=.
Tot cu aceast= ocazie [i \n organizarea Congresului \n
mapa de participant, ni s-a oferit BOLLETTINO dellAGP n.
3 di A Professione Grafologo PROFESSIONALIT E
ORIENTAMENTI, Supplimento n. 3 di Graphos NN. 17-18Gennaio-Dicembre 2004, care la pag. 16 prezint= Tariful
maximum exprimat \n euro, actualizat \n iunie 2004 din
care am selectat cteva activit=]i cum sunt:
Grafologie:
Studiul personalit=]ii150;
Studiul personalit=]ii pentru speciali[ti250;
Sintez= (schi]=) a personalit=]ii50;
Consultan]= \n vrsta evolutiv=170;
Orientarea [colar=150;
Compatibilitatea cuplului300;
Studiul dinamicii familiare400;
Selectarea
personalului
cu
evaluarea
poten]ialului150;
pe \ntreprindere la zi440;
pe \ntreprindere la s=pt=mn=1850;
Orientarea profesional= tehnic= individual=200;
Orientarea > 10140;
Orientarea < 200120;
Orientarea profesional= individual= cadre250;
Orientarea > 10200;
Orientarea < 20160;
Orientarea profesional= individual= directori300;
Orientarea > 5250;
Expertiz= grafic=:
P=rere verbal=250;
P=rere motivat= scris=500;
Raport tehnic detaliat1500;
Interven]ie
\n
dezbatere
([edin]=
tribunal) 250.
Tarifele
sunt
calculate pe baza a trei
indicatori
(rezultatele
statistice exprimate \n
chestionare
returnate,
vechiul tarifar, bunul sim])
[i sunt pur orientative [i
susceptibile de modific=ri
pe care, din cnd \n cnd,
profesioni[tii le consider=
necesare \n func]ie de
situa]iile concrete, iar
Asocia]ia
Grafologilor

CRIMIN ALIS TIC A

Profesioni[ti se ocup= de actualizarea lor de cte ori pia]a o

cere.
CAPITOLUL II
Lucr=rile Congresului de Grafologie au fost deschise
de
Pre[edintele
ASOCIA}IEI
GRAFOLOGILOR
PROFESIONI{TI5, Professore di Pedagogia Sperimentale
allUniversit di Urbino, Roberto Travaglini.
|n cuvntul s=u, prof. Travaglini a ar=tat c= (de altfel
aceste idei se reg=sesc [i \n Editorialul amintitului Buletin al
A.G.P., pag. 1) acest Congres dore[te s= pun= accent pe
starea s=n=t=]ii grafologiei (grafologiei [i expertizei grafice
n.n.) italiene, pe actualitatea [i necesitatea sa istoric= [i
social=, pe poten]ialele sale aplicative, reale, [tiin]ifice [i
operative [i pe cum acestea tind s= se interac]ioneze cu un
context cultural, care nu \ntotdeauna le este favorabil.
Oricum, trebuie s= se [tie c= de grafolog (profesionist
\n grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) ne folosim atunci cnd
scrierea a \nceput s= aib= importan]= (greutate) \n
momentele solemne de voin]= [i c= aceast= importan]= cre[te
exponen]ial \n timp (chiar dac= cineva ar putea obiecta c=
avntul pe care \l ia informatica poate s= d=uneze ast=zi, mai
mult ca niciodat=, cantit=]ii de lucru a grafologului
(grafologului [i expertului grafic n.n.), din cauza folosirii scrierii
din ce \n ce mai pu]in): este un fapt, oricum, c= aceast=
activitate profesional= c= se vrea sau nu a acumulat, [i \n
prezent acumuleaz= mai mult ca niciodat=, un caracter de
necesitate \n diferitele domenii ale vie]ii moderne [i
contemporane, mai ales \n domeniul lumii judiciare, un sector
aplicativ al grafologiei (grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) att
de delicat c=, de foarte multe ori este luat peste picior, \n
ciuda considerabilelor responsabilit=]i penale [i civile, care
decurg deseori dintr-o activitate grafologic= [i de expertiz=
grafic=.
Dac= este adev=rat c= exist= o asem=n=toare [i
sim]it= necesitate public= de cunoa[tere grafologic=
(grafologie [i expertiz= grafic= n.n.), este la fel de adev=rat [i
c= nu se poate sustrage de la responsabilitatea (de
asemenea public=) de a asigura interven]ii tehnice sus]inute
de o preg=tire profesional= sigur=, [i pentru care ASOCIA}IA
GRAFOLOGILOR PROFESIONI{TI se constituie ca garan]ie
prioritar= na]ional=. Garan]ia const= [i \n faptul c= nu poate
exista profesionalitate tehnic= f=r= o func]ionare [tiin]ific= a
tehnicii \ns=[i: Congresul va avea sarcina de a deschide o
mas= rotund= pentru a releva cele mai critice puncte [i
posibilele solu]ii dorite cu privire la principalele aplica]ii \n
domeniul socio-profesional [i \n special \n ceea ce prive[te
[tiin]ificitatea.
Apoi Prof. Travaglini a prezentat comunicarea cu titlul:
Grafologia: [tiin]=, tehnic= sau art=?.
Tot \n prima zi s-au mai prezentat, de prof. Vincenzo
Tarantino, Presidente Centro Internazionale Grafologica
Medica, Bazele psihofiziologice ale grafologiei [i de
Santo Bidoli Raportul dintre psihologie [i grafologie,
Bazele interdisciplinare: \ntre psihologie [i grafologie
de c=tre Mario Rizzardi.
De asemenea merit= amintit= interven]ia Decanului
Baroului de Avoca]i Bologna, domnul Luciano Strazziari,
care a eviden]iat aplicabilitatea grafologiei (muncii
grafologilor profesioni[ti) \n desf=[urarea actului de justi]ie [i sa referit \n mod concret la faptul c= pe lng= interogatoriul

27

care i se face p=r]ii \n actele penale [i chiar civile, instan]ele

judec=tore[ti, procurorii, apeleaz= la studii grafologice atunci
cnd exist= \ndoieli asupra declara]iilor pe care aceasta le
d=.
Apoi Prof. Giancarlo Galeazzi \n comunicarea {tiin]a
[i societatea, azi, prezen]e (obiective) ale grafologiei,
\ntre altele ar=tnd c= pentru dezvoltarea [i popularizarea
grafologiei nu este exclus s= se \nfiin]eze o FEDERA}IE a
GRAFOLOGIEI prin al=turarea acestui scop a mai multor
Asocia]ii, Societ=]i, {coli de Grafologie.
|n a doua zi, care a avut ca subtem= GRAFOLOGIA |N
TRIBUNALE, s-au prezentat comunic=rile: Aria de
competen]= a expertizei grafice de c=tre Anita Falco,
Expertiza grafic= \n timp, de c=tre Prof. Pacifico Cristofanelli,
Docente di Grafologia generale e tecniche peritali allUniversit
di Urbino, Cele zece teme (reguli) fundamentale ale expertizei
grafice moderne de c=tre Bruno Vettorazzo, Posibilitatea
identificatoare a grafiei \n expertiz= de c=tre Alberto Bravo,
Infrac]iunea de fals \n acte de c=tre Antonio Gustapane,
Erori [i imperfec]iuni \n expertiz= de c=tre Alberto Magni,
Testamentul olograf. Mna ghidat= (condus=) de c=tre
Giuseppe Giordano, Aplica]ii ale video-comparatorului
spectral de c=tre Alfredo Ghio [i alte comunic=ri.
|n a treia zi a Congresului s-au prezentat
comunic=rile: Omul potrivit la locul potrivit: grafologia [i
valorizarea (evaluarea) resursei umane de c=tre Carlo
Merletti, Grafologia vrstei evolutive, \ntre trecut [i viitor de
c=tre Silvio Lena, Docente di Tecniche Grafologiche
allUniversit di Urbino, Drumul evolutiv \ntre dificultate [i
posibilitate, valen]a pedagogic= a grafologiei de c=tre Iride
Conficoni Ziosi, Presidente AGI e Docente dellUniversit di
Urbino [i alte comunic=ri.
Sala Baraccano, cunoscut= \n Bologna pentru
acustica [i condi]iile excelente, a fost aleas= inspirat de
organizatori, care au pus la dispozi]ie dou= sisteme tehnice
de prezentare pe ecrane a imaginilor (prin laptop [i proiector
[i prin retroproiector cu folie de plastic) [i microfoane
performante [i prin aten]ia acordat= participan]ilor, au f=cut ca
lucr=rile Congresului s= se desf=[oare \ntr-o atmosfer=
pasionant=, discu]iile asupra unor comunic=ri continundu-se
[i \n pauz= (coffee break).
|n a doua zi a Congresului i-am oferit Pre[edintelui
A.G.P., Prof. Roberto Travaglini un exemplar din REVISTA
DE CRIMINOLOGIE, DE CRIMINALISTIC+ {I DE
PENOLOGIE NR. 1/2005 a Societ=]ii Romne de
Criminologie [i de Criminalistic=, unde la pag. 244-277 este
inserat articolul \n limbile romn=, italian= [i francez= intitulat:
Dimensiuni psiho-grafologice asupra gestului
suicidar autori prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog
criminalist, [i Radu Constantin, articol care a fost lecturat \n
aceea[i zi de prof. Travaglini, [i un exemplar din lucrarea
Expertiza grafic= [i Ra]ionamentul prin analogie autori A.
Fr=]il= [eful L.I.B. din Min. Justi]iei, [i Radu Constantin.
Ca participant solo e unico straniero, am felicitat
pe organizatori la sfr[itul lucr=rilor pentru excelenta preg=tire
[i desf=[urare a Congresului [i mi-am exprimat convingerea
c= [i acest eveniment contribuie la \nf=ptuirea
OBIECTIVELOR A.G.P., men]ionate pe coperta 3 a
Buletinului n. 3 a A.G.P. [i care sunt:
 Promovarea [i coordonarea ini]iativelor destinate
recunoa[terii, protec]iei [i certific=rii profesiei de grafolog;
 Calificarea activit=]ii profesionale a grafologului;

28

 Garantarea nivelului profesional [i de preg=tire al

grafologilor aderen]i;
 Cercetarea [i promovarea profilurilor profesionale
ale activit=]ilor grafologului \n raport cu diferitele sectoare de
aplicare a [tiin]ei grafologice [i propunerea lor organelor
competente de recunoa[tere;
 S= le ofere asocia]ilor (membrilor) actualiz=ri
periodice privind cercetarea grafologic= prin organizarea de
competen]e, congrese [i stagii, studii, cercet=ri [i tot ceea ce
este necesar pentru dezvoltarea [tiin]ei grafologice;
 Promovarea colabor=rii dintre diferitele Asocia]ii
Grafologice [i Asocia]ii ale disciplinelor similare;
 Promovarea ini]iativelor pentru implicarea \n
activit=]i sociale ale institu]iilor publice [i private care
activeaz= \n regiuni diferite.

BIBLIOGRAFIE
1. BOLOGNA este ora[ul simbol al Grafologiei Italiene. Aici sa n=scut la 17 februarie 1551 [i tot aici a murit la 87 de ani, la orele
4 noaptea pe 22 martie 1637, Camillo Baldi cel care a fost astrolog,
medic, filozof, precum [i grafolog, a corespondat cu cei mai mari
oameni de litere ai timpului [i a discutat cu Galileo despre mi[carea
astrelor. La numai 15 ani Camillo \ncepe s= studieze filozofia, la 21
de ani este laureat \n medicin= [i filozofie [i \[i \ncepe activitatea de
docent universitar. Baldi a predat la Bologna (Universitatea se afl= pe
Via Zamboni n. 133 Secretariatul, [i este compus= din mai multe
cl=diri amplasate pe ambele p=r]i ale str=zii inclusiv Facolt di
Giurisprudenza, construite \n secolele XI-XIII p=streaz= atmosfera
medieval= la care este ad=ugat= logistica modern=) mai bine de 60
de ani, pn= \n ziua \n care a murit. Camillo Baldi este mereu citat \n
manuale ca un precursor al grafologiei, fiindc= el a scris la 1622
faimosul Trattato come da una lettera missiva si conoscano la natura
e qualit dello scrivente (conform Michaela Raschiani, attualit
grafologic n. 92 Luglio-Settembre 2004, pag. 5-7). Acesta este
motivul pentru care \n mare parte se organizeaz= aici evenimente
grafologice [i tot aici este [i sediul A.G.P. (Asocia]iei Grafologilor
Profesioni[ti).
2. Sala Baraccano se afl= pe Via Santo Stefano, 119. Lng=
u[a de la intrare exist= o plac= metalic= apar]innd Prim=riei pe care
sunt notate urm=toarele date: |n 1438 Congrega]ia din Baraccano
va institui Spitalul pelerinilor, care apoi va fi transformat \n pension
pentru fetele nobile. Porticul a fost edificat \n 1491 gra]ie lui Giovanni
II Bentivoglio, a c=rui stem= apare pe unele capiteluri. |n 1497 se
deschide larg bolta mare care \ncadreaz= fa]ada bisericii. Statuia
Fecioarei, lucrat= \n partea de sus din teracot=, este opera lui Giovan
Battista Lipparini (1779).
3. Iride Conficoni, Presidente di Associazione Grafologica
Italiana, Caratteri fra le righe. LA PERSONALIT DALLA
SCRITTURA, EDB EDIZIONI DEHONIANE BOLOGNA, 2001;
Iride Conficoni, I tratti della personalit. CONSIDERAZIONI
PSICOLOGICHE E INDICI GRAFOLOGICI, Libreria Moretti Editrice
Urbino 2000; Silvio Lena, Lattivit grafica in et evolutiva.
Esame, ricerche, prospettive, Libreria G. Moretti Editrice Urbino
1999; Annachiara e Pacifico Cristofanelli, Grafologicamente.
MANUALE DI PERIZIE GRAFICHE, CE.DI.S. EDITORE, 2004,
Roma.
4. |n mediul anglosaxon expresiile pentru indicarea activit=]ii
de expertiz= (grafic=) sunt urm=toarele: writing identification,
handwriting identification, questioned documents examination;
Alfredo Bertel \n Prefazione [i Indroduzione ale Tratatului [tiin]ific de
expertize grafice pe baz= grafologic= al lui Girolamo Moretti (Verona,
L`Albero, 1942, pag. 11) arat= c=: \n locul termenului impropriu de
expertiz= caligrafic= ast=zi (1942 n.n.) este preferat cel de expertiz=
pe scriere (sau de scriere), sau [i mai simplu expertiz= grafic=, a[a
cum a fost propus recent de Moretti la una din [edin]ele Sindicatului
exper]ilor; Rolando Marchesan, PSICOLOGIA DELLA SCRITTURA,
XENIA EDIZIONI, Milano, 1993.
5. Cu sediul \n Pia]a della Mercanzia, 2 40125 BOLOGNA.

CRIMIN ALIS TIC A

n diminea]a zilei de 27 noiembrie 1940, au

\nceput cercet=rile Parchetului Militar, prilej
cu care s-au f=cut constat=ri am=nun]ite \n
leg=tur= cu crimele comise de legionari.
Echipele de cercetare au stabilit, \n principal,
urm=toarele:
Toate cadavrele prezentau r=ni provenite din
\mpu[c=turi; unele dintre cadavre mai aveau [i despic=turi
profunde ale capului, produse cu corpuri t=ioase grele, cum
ar fi toporul. Asemenea despic=turi s-au constatat la
cadavrele de]inu]ilor din celula 17 a |nchisorii Militare Jilava,
unde a ac]ionat comisarul legionar Cre]u Gheorghe.
Pe timpul autopsiei, medicii legi[ti au examinat fiecare
cadavru, stabilind traiectul proiectilelor [i cauza mor]ii. De
exemplu, \n leg=tur= cu moartea generalului Gabriel
Marinescu s-a concluzionat c= a fost violent= [i c= ea se
datore[te suprim=rii func]iilor cerebrale consecutiv fracturilor
craniene [i r=nirii prin trei proiectile de arm= de foc. Pe corp
s-au mai constatat \nc= [apte r=ni \mpu[cate. Gloan]ele au
urmat un traect de la dreapta la stnga [i u[or anteroposterior.
|n timpul \nf=ptuirii crimelor, legionarii participan]i
f=ceau pe s=li zgomot mare, cntau, b=teau cu ciocane sau
alte corpuri contondente \n obiecte de metal [i d=deau cu
picioarele \n u[ile celulelor. Aceste zgomote erau destinate
acoperirii, fa]= de santinelele de afar=, a crimelor care se
petreceau \n interior.
Premeditarea a rezultat [i din \mprejurarea c=, \n
nop]ile anterioare, santinelele auziser= zgomote
asem=n=toare [i chiar focuri de revolver, f=cute tocmai s= le
obi[nuiasc= [i s= nu mai alarmeze pe superiori.
S-a stabilit c= autorii crimelor de la Jilava sunt
Dimitrie Grozea [i echipa cu care a venit la Bucure[ti, la care
s-a al=turat Constantin Savu, acela care \n zilele anterioare a
comandat g=rzilor legionare, preg=tind atmosfera necesar=
comterii asasinatelor, prin zgomotele descrise mai sus.
Planul crimelor [i r=zbun=rilor a fost stabilit dup= ce
legionarii au venit la guvernare, principalul organizator fiind
chiar c=petenia lor, Horia Sima. A doua zi, respectiv 27
noiembrie 1940, prefectul Z=voianu a dat ordin s= continue
arest=rile \mpotriva persoanelor care au luat parte la
prigoana legionarilor sub regimul trecut.
|n aceea[i zi, a fost ridicat de la Sinaia, din locuin]a sa,
profesorul Nicolae Iorga, pre[edinte al Academiei Romne,
de o band= de legionari \narma]i, care, dup= ce l-au dus cu o
ma[in= \n p=durea Strejnicul Prahova, l-au asasinat (fig. 1).
Aceia[i soart= a avut-o [i profesorul universitar, fost
ministru, Virgil Madgearu, ridicat [i el de la domiciliul s=u din
Bucure[ti, sub pretextul c= urmeaz= s= dea o declara]ie la
Prefectura Poli]iei Capitalei. Banda de legionari l-au dus \n
p=durea Snagov, \n locul numit Coada Lung=, unde l-au
asasinat (fig. 2).

CRIMIN ALIS TIC A

General maior magistrat dr. DAN VOINEA

Prof. VASILE L+P+DU{I

Fig. 1 Cadavrul
prof. N. Iorga este ridicat
din marginea drumului
unde a fost g=sit de
trec=tori.

Fig. 2 Gloan]ele asasinilor au str=b=tut corpul [i trupul

prof. Virgil Madgearu.

Cu o zi \nainte de a fi ridicat de la locuin]a sa din

Sinaia, Nicolae Iorga a presim]it ce se va \ntmpla cu el [i a
scris mai multe versuri, din care red=m:
Oameni de prisos
|n zi de crud= foamete,
Fiindu-le lehamite
|n marginea ]=rii \ntregi
Au vrut sucid= pe mo[negi,
Iar ei au zis: Nu fi]i p=gni,
R=bda]i pu]in pe cei b=trni
De-a lungul c=ii mor]ilor
Ei sunt \n pragul por]ilor.
La Bucure[ti, \n executarea ordinului dat de prefectul
Z=voianu, chestorul legionar Ilie Stng= a format echipe de
comisari legionari care aveau consemnul s= ridice [i s=

29

transporte la Prefectura Poli]iei Capitalei pe mai mul]i fo[ti

demnitari (Constantin Argetoianu, Gheorghe T=t=r=scu,
Mihail Ghelmengeanu, General Ilasievici, Ion Gigurtu,
general dr. Marinescu [i fratele acestuia, colonel Victor
Marinescu [.a.
Scopul m=surii luate, acela de a fi asasina]i nu a fost
dus la \ndeplinire, ca urmare a interven]iei subsecretarului de
stat de la Ministerul de Interne, lt. colonelul Rio[ianu, care
i-a pus sub paz= la Ministerul de Interne.
|n noaptea de 27/28 noiembrie 1940, \n timp ce
demnitarii prelua]i de la Prefectura Poli]iei Capitalei se aflau
\n dou= camere la Ministerul de Interne, o echip= de poli]i[ti
legionari, \narma]i cu pistoale, au \ncercat s= for]eze u[ile de
la camerele respective cu scopul de a-i asasina pe demnitari.
Din fericire, u[ile masive de stejar au rezistat asalturilor pn=
la sosirea ajutorului militar, solicitat telefonic de chestorul
Clon]a, care p=zea pe cei ataca]i.
O concluzie pe care au desprins-o echipele de
anchet=, a fost aceea c=, mult timp \nainte de abominabilele
crime comise, conduc=torii mi[c=rii legionare stabiliser= s=
fie reprima]i cei care au luat parte la prigonirea legionarilor [i
\nl=turarea lor din via]a public=.
Motivul a fost deci politic.
Din unele declara]ii ale profesorului Ion Zelea
Codreanu (tat=l c=pitanului Corneliu Zelea Codreanu), ale
preotului I. Dumitrescu Bor[a, ale lui Gh. Ciorogaru, precum
[i din memoriul scris \n \nchisoarea Jilava de legionarul
arestat ilegal Mihai Vrfureanu, se desprinde un mobil mai
adnc. To]i ace[tia au c=utat s= demonstreze c= mobilul real
al asasinatelor a fost necesitatea pentru conduc=torul
mi[c=rii legionare, Horia Sima, de a fi suprima]i unii martori
sup=r=tori ai trecutei sale activit=]i politice.
|n cursul anchetei, s-a mai constatat c= o parte din
inculpa]ii legionari, \mpreun= cu al]ii, au mai comis \nc= dou=
fapte. Este vorba de schinguirea, dup= arestarea ilegal=, a
detectivului G.I. T=l=ngescu [i uciderea \n b=taie, tot dup=
arestarea ilegal=, a plutonierului jandarm Ghi]= Gheorghe.
Primul, cu pu]in \nainte de asasinatele de la Jilava, a
fost arestat de poli]ia legionar=, de[i cei din Comisia de
Anchet= Criminal= nu i-a g=sit nici o vin=, fiind dus \n arestul
Prefecturii Poli]iei, iar de acolo \n biroul comisarului legionar
Djonat Theodor, unde a fost legat de mini [i de picioare,

dezbr=cat de haine, trntit jos pe podea [i lovit cu pumnii [i

cizmele pe tot corpul, pn= cnd a \nceput s= verse snge.
Aceast= s=lb=ticie a fost comis= de gruparea legionar=
condus= de comisarul Djonat (fig. 3).
Al doilea, pe timp ce se afla \n arestul poli]iei sociale,
a fost b=tut de c=tre comisarii legionari Gheorghe Cre]u,
Octavian Marcu [i Nicolae Topliceanu, pn= ce victima a
\ncetat din via]=. Cadavrul jandarmului a fost transportat cu o
ma[in= \n p=durea Rioasa.
|n urma anchetei, cu toate m=surile luate, autorii
crimelor au continuat s= fie liberi, cercet=rile \ntreprinse fiind
\ntrerupte din cauza unui conflict de competen]= negativ \ntre
instan]ele militare [i civile, conflict care a fost solu]ionat dup=
reprimarea rebeliunii din ianuarie 1941, cnd |nalta Curte de
Casa]ie s-a pronun]at \n favoarea instan]elor militare.
Dup= reprimarea rebeliunii, to]i autorii crimelor,
dndu-[i seama c= a sosit momentul s= fie sanc]iona]i, s-au
adresat unor avoca]i legionari pentru a-i ajuta. Unii dintre ei
au fost g=zdui]i de avoca]ii Gogu St=nescu [i Cezar Ionescu
(fig. 4).

Fig. 4 Cezar Ionescu, (a g=zduit pe asasinii

care i-au fost recomanda]i de acuzatul Gheorghe St=nescu
zis Gogu, ambii avoca]i \n Baroul de Ilfov).

Fig. 3
Djonat Theodor

Fig. 5 Asasinul Gheorghe Cre]u, din pragul u[ii, trage

asupra de]inu]ilor poli]iei, din celula nr. 17

30

CRIMIN ALIS TIC A

Dup= arestare, s-a continuat ancheta [i s-a f=cut

reconstituirea cu o parte din f=ptuitori, \ntruct unii dintre ei
au p=r=sit ]ara stabilindu-se \n str=in=tate (fig. 5-8).

p=durea Balota Vl=sia, situat= pe drumul Ploe[tilor.

Dezbaterile au durat pn= \n ziua de 21 iulie 1941, inclusiv.
Prin sentin]a pronun]at=, 20 de acuza]i au fost condamna]i la
moarte, 5 acuza]i la munc= silnic=, 6 acuza]i la cte 10 ani
\nchisoare corec]ional=, iar 5 acuza]i au fost achita]i.
Executarea condamna]ilor la moarte: {tefan Z=voianu,
Gheorghe Cre]u, Octavian Marcu, Savu Constantin, Dumitru
Anghel zis Dumitru Lixandru Anghel Oprea [i Ion T=n=sescu
care au comp=rut \n fa]a Cur]ii -, a avut loc \n ziua de 28
iulie 1941 \n Valea Piersicilor, la sud-est de \nchisoarea
militar= Jilava.
To]i f=cuser= cereri de gra]iere, dar le-au fost respinse
de Maiestatea Sa Regele.
Cadavrele au fost transportate [i predate Institutului
Medico-Legal Dr. Minovici, \n vederea \nmormnt=rii.
De men]ionat c=, numai dup= cteva luni, de la

Fig. 6 ...Ca s= fie sigur de efectul gloan]elor, cre]u se urc=

pe lavi]= unde dormeau victimele [i mai trage cte un glonte
\n capul fiec=rui de]inut

asasinatele de la Jilava, din noaptea de 26/27 noiembrie

1946, unii dintre asasini erau sco[i din acelea[i celule pentru
a fi du[i \n fa]a plutonului de execu]ie.
Fortul nr. 13 din centrul de ap=rare a Bucure[tiului,
urmndu-[i destinul, a ajuns s= fie loc de zbucium [i de
isp=[ire.
|n Fran]a sngerat= de peste dou= sute de ani - \n
celulele de la Concirgerie, se g=seau \ncarcera]i Girondinii
-, \nainte de a fi trimi[i sub cu]itul ghilotinei, de c=tre
Robespierre. Cteva luni mai trziu, Robespierre [i jacobinii
lui erau \nchi[i \n acelea[i subterane [i porneau de acolo
spre pia]a de execu]ie.
Sunt locuri ca [i oameni, care \[i au destinul lor.

Fig. 7 Asasinul Marcu Octavian arat= cum a executat pe

de]inu]ii politici.

|n cea]a timpului, firul lung al sutelor de ani, \mpletind

tainic destinul, ni i-a d=ruit pe Miron Costin, cronicarul
vremurilor apuse [i pe Nicolae Iorga, cronicarul vremurilor de
fream=t, de zbucium, de mari [i cumplite zvrcoliri ale
neamului.
|n p=ienjeni[ul anului 1691, Miron Costin pe nedrept
hulit [i b=nuit a fi fost p=rta[ la \ncercarea de r=zmeri]=
\ndreptat= contra lui Constantin Vod= Cantemir a fost ridicat
de la conacul s=u din comuna B=rbo[i, r=pit gndurilor sale
dragi [i c=r]ilor sale scumpe. Dus spre capitala Moldovei
cetatea Ia[ilor este ucis de blestemate mini, \n trg la
Roman.
Dou= sute cincizeci de ani mai trziu, Nicolae Iorga,

Fig. 8 Moment al reconstituirii, \n care Cre]u trage asupra

lui Ralet \n celul=.

urmnd aceea[i soart= \n drum de la Sinaia, este dobort la

Stre[nic de mr[avi asasini, sub \nvinuiri necunoscute.
|n concluzie, trebuie men]ionat c= asasinatele din
noaptea de 26/27 noiembrie [i cele din ziua de 27 noiembrie

|n ziua de 9 iulie 1941, au \nceput dezbaterile \n

procesul privitor la asasinatele s=vr[ite la \nchisoarea
Militar= Jilava, \n noaptea de 26/27 noiembrie 1940. |n acest
proces au comp=rut [i acuza]ii pentru crimele s=vr[ite, \n
aceea[i noapte, la Prefectura Poli]iei Capitalei, precum [i \n

CRIMIN ALIS TIC A

1940, ca [i tentativa de asasinat din noaptea de 27/28

noiembrie, sunt rezultatul unei ac]iuni criminale mai dinainte
concentrat=, \ntre instigatori complici [ agen]i executori
\nscri[i \n mi[carea legionar=.

31

F AC TO RII C ARE IN F LU E N }E AZ +
C RIMIN ALITATE A |N AF AC E RI
ANA LUPULESCU
Dr. NICOLAE LUPULESCU

n paralel cu dezvoltarea economic= a

omenirii, s-a dezvoltat [i diversificat [i
criminalitatea adiacent=, care lezeaz= grav
economia \n ansamblul s=u, cauzeaz= pierderi
financiare, sl=be[te organizarea \n mediul de afaceri,
determin= ne\ncredere \ntre competitori [i love[te \n
entit=]ile ce desf=[oar= activit=]i legale de afaceri.
|n prezent, are loc o escaladare a criminalit=]ii \n
afaceri spre criminalitatea organizat=, prin coruperea
autorit=]ilor politice sau statale, dirijarea deciziilor
acestora spre atingerea intereselor proprii, blocarea
ini]iativelor de ordonare a afacerilor ori influen]area \n
consecin]= a reparti]iilor de fonduri [i resurse, precum [i
prin determinarea persoanelor fizice [i juridice la
acceptarea protec]iei impuse.
|n mediile de afaceri aflate \n tranzi]ie [i turbulente,
criminalitatea ob]ine importante fonduri [i prin crime clasice:
furturi, tlh=rii, jocuri de noroc, prostitu]ie, trafic de droguri,
dar [i prin tranzac]ii de locuin]e, spa]ii comerciale sau
industriale, terenuri etc. Circumscris= acestor aspecte,
deosebit de periculoas= [i nociv=, se \nscrie taxa de protec]ie,
extins= \n mod miraculos [i la protec]ia imaginii sau a
informa]iilor organiza]iilor comerciale, [i nu numai.
Referitor la aspectul criminalit=]ii financiar-bancare
men]ion=m, \n contextul atacului asupra mediului de afaceri,
circula]ia bancnotelor false, cecurilor f=r= acoperire,
autoriza]iilor [i garan]iilor bancare neautentificate, precum [i
insuficienta informatizare a tranzac]iilor financiare, motiv pentru
care relevarea surselor ilicite de valori este aproape imposibil=.
Proliferarea re]elelor de criminalitate \n afaceri [i
concentrarea ac]iunilor \n anumite segmente de afaceri sunt
alte aspecte ce \ntregesc sfera [i amploarea acesteia [i atac=
\n profunzime libera concuren]= pe pia]=, deci chiar esen]a
mediului de afaceri. La aceste aspecte se adaug= [i
contrabanda care, pe de o parte, reprezint= o important=
surs= de venituri, iar pe de alt= parte, un puternic factor de
destabilizare att a produc]iei de bunuri [i servicii, ct [i a
desfacerii sau utiliz=rii acestoara.
|n fine, criminalitatea informatic= [i prin informatic=,
precum [i cea din sfera asigur=rilor reprezint= componente
importante ale criminalit=]ii \n mediul de afaceri, cu
dezvoltare deosebit= [i impact major asupra transferului de
valori [i al stabilit=]ii afacerilor.
Pentru ca totul s= fie [i mai turbulent [i greu de
st=pnit, majoritatea crimelor \n mediul de afaceri se
sprijin= pe corup]ie [i birocra]ie, pe acceptul [i
participarea unor persoane interesate sau obligate din
sfera victimelor, precum [i pe exploatarea lipsurilor
sau fluidit=]ii legislative.
Factorii criminogeni, care, \n opinia noastr=,
determin= amplitudinea criminali]ii \n afaceri sunt:
 sistemul economic [i starea economic=;
 interven]iile statului \n domeniul afacerilor;
 sistemul juridiciar [i legislativ;
 controlul intern [i controlul extern;
 sistemul financiar bancar;
 mediul de afaceri.
1. Sistemul economic [i starea economic= pot
deveni factori favorizan]i pentru criminalitatea \n afaceri dac=,
pe de o parte, lipsesc strategiile [i capacit=]ile de coordonare

32

a liberei concuren]e sau concentreaz= controlul \n institu]ii

f=r= autoritate [i eficien]=, nu exist= o politic= economic=
coerent= [i stabil=, iar pe de alt= parte, starea economic=
este \n recesiune, lipsit= de performan]e [i de o atitudine
favorabil= afacerilor [i profitului.
2. Interven]iile statului \n domeniul afacerilor pot
genera turbulen]e [i dezorganiza mediul de afaceri, stabilind
artificial ierarhii \ntre competitori [i concuren]i. Gradul ridicat
de fiscalitate, gestiunea licen]elor de export sau import,
dirijarea subven]iilor dup= criterii neeconomice, orientarea
preferen]ial= a creditelor, marile deficite bugetare, slabul
control al infla]iei, restrngerea activit=]ii de investi]ii,
neadaptarea profesional= a resurselor umane [i cre[terea
[omajului, accentuarea dezechilibrelor sociale sunt elemente
care favorizeaz= ac]iunile criminale, mai ales \n condi]iile \n
care instabilitatea [i dezorientarea politic= se pot transforma
\n dezorientare social= sau,uneori, \n convulsii sociale.
3. Sistemul juridiciar [i legislativ poate avea
influen]e nefaste asupra criminalit=]ii \n afaceri, dac= nu
reu[e[te s= reduc= optimal timpul dintre necesit=]ile obiective
[i reglementarea unor domenii noi de activitate, cu evolu]ii
uneori spectaculoase, dintre comiterea unor fapte ilicite [i
sanc]ionarea lor, [i, \n esen]=, dac= aceste sisteme
interdependente nu reu[esc s= stabileasc= un dialog
armonios \ntre fenomenele sociale [i asigurarea dezvolt=rii
democratice a acestora.
Absen]ele sau \ntrzierile \n apari]ia reglement=rilor
destinate s= protejeze desf=[urarea licit= [i etic= a afacerilor
accentueaz= apari]ia [i dezvoltarea unor circumstan]e
economice [i sociale care favorizeaz= \n[el=ciunea,
evaziunea fiscal=, concuren]a neloial=, domina]ia pe
segmente de pia]=, lipsa de protec]ie a consumatorilor,
precum [i orientarea fondurilor [i afacerilor spre zona
subteran= a economiei.
Instabilitatea sau ineficien]a m=surilor legale privind
privatizarea, precum [i acumularea ilicit= de valori, sp=larea
banilor murdari, regimul juridic confuz al autorit=]ilor cu
atribu]ii de control [i investigare, lipsa institu]iilor specializate
\n combaterea corup]iei, a infrac]ionalit=]ii informatice, etc.,
amplific= fenomenul criminalit=]ii, favoriznd att
comportamentul ilicit, ct [i ineficien]a activit=]ii judiciare de
recuperare a valorilor \nsu[ite fraudulos.
Mediul judiciar, prin componentele sale poli]ie,
parchet [i justi]ie , constituie o puternic= verig= de
combatere a criminalit=]ii \n afaceri, dar poate s= [i favorizeze
expansiunea acesteia prin politica de orientare excesiv= spre
alte zone ale criminalit=]ii, tergiversarea instrument=rii [i
solu]ion=rii cauzelor penale complexe de evaziune fiscal=,
bancrut= frauduloas=, fraude bancare, cercetarea \n stare de
libertate nejustificat= a unor importan]i infractori care, \ntre
timp, dispunnd de o mare putere economic= [i rela]ional= \[i
continu= afacerile ilegale, influen]eaz= martorii ori \[i fabric=
alibiuri, contradic]ia de interese \ntre justi]ie, poli]ie [i
parchet, generat= de orgolii la vrf [i r=zbun=ri camuflate \n
m=suri necesare la schimbarea partidelor de guvern=mnt,
lipsa de profesionalism a celor recompensa]i politic prin
promovare, prin lipsa de cooperare cu celelalte organisme [i
institu]ii de control \n mediul de afaceri, precum [i, a[a cum
am men]ionat deja, prin corup]ie.
4. Controlul interior [i controlul exterior pot

CRIMIN ALIS TIC A

influen]a direct starea de criminalitate \n afaceri, att \n

sensul reducerii sale, dac= se execut= un control profesionist
[i exigent, viznd aspectele esen]iale ale regimului propriet=]ii
[i rela]iei cu clientul, ct [i \n sensul favoriz=rii expansiunii
criminalit=]ii, dac= executarea controlului este superficial= [i,
mai ales, dac= cei care exercit= controlul sunt incompeten]i,
corup]i ori coruptibili.
|n ceea ce prive[te controlul exterior, problema
consist= \n modalit=]ile de cooperare \ntre organismele de
control ale ]=rilor \n realizarea unui sistem vamal eficient,
precum [i \n adoptarea recomand=rilor europene [i
elaborarea unor legi [i normative care s= creeze cadrul juridic
de aplicare al acestor recomand=ri. Acest lucru este absolut
necesar, deoarece interna]ionalizarea afacerilor a condus [i la
interna]ionalizarea criminalit=]ii \n afaceri. Fenomenele
infrac]ionale cu participare multina]ional= sau \ndreptate
\mpotriva unor interese multina]ionale sunt deosebit de greu
de controlat, iar judecarea cauzelor cu elemente de
extraneitate este greoaie [i rareori simpl=.
5. Sistemul financiar bancar poate constitui o
prghie important= \n atenuarea criminalit=]ii \n afaceri prin
posibilitatea urm=ririi tranzac]iilor de valori \ntre competitori,

dar poate avea [i un rol negativ deosebit prin politicile de

dobnzi, favorizarea prin credite preferen]iale acordate unor
categorii de persoane (angaja]i proprii, clien]i fideli,
reprezentan]i ai unor segmente de interese sau autorit=]i),
perceperea unor comisioane \n schimbul acord=rii creditelor
(\n anii 1994 1995, \n Romnia valoarea comisioanelor
ajunsese la circa 10% - 20% din valoarea creditelor acordate
unor organiza]ii private), dezvoltarea unui parteneriat
infrac]ional \ntre bancheri [i oameni de afaceri, blocarea
informa]iilor necesare investigatorilor \n cazurile de infrac]iuni
(sp=lare de bani murdari, delapid=ri, acte de gestiune
frauduloas=, acordarea de cecuri f=r= acoperire), jocul
dinamic al dobnzilor \n timpul perioadelor de creditare,
acoperit prin contracte, dar mai pu]in justificat de dinamica
economic= [i mai mult sus]inut de interese obscure, proasta
gestiune a capitalurilor, etc.
6. Mediul de afaceri poate favoriza extinderea
criminalit=]ii, dac= devine dominat de escrocherii, furturi,
[antaj, violen]=, corup]ie, contraband= [i, mai ales,
comportament incorect ori viciat \ntre competitori [i
concuren]i, pe de o parte, [i \ntre ace[tia [i institu]iile statului,
pe de alt= parte.

MANDIBULA FACILITEAZ+ IDENTIFICAREA VICTIMEI PRIN

PREZEN}+ RESTANT+ DE PROTEZ+ DENTAR+
Dr. GHEORGHE ASANACHE

ntr-o zon= de munte, \n mijlocul verii anului 198.,

dup= o ploaie toren]ial= ce revigorase vegeta]ia [i
produsele p=durii, un grup de copii se afla la
cules de ciuperci.
Unul dintre ace[tia, \n iarba \nalt= ad=postit= de
copaci, g=se[te o mandibul= (maxilar inferior) ce s-a v=zut
imediat c= este de om.
Prin examinarea medico-biocriminalistic= s-au
determinat: originea uman=, apartenen]a de sex, grupa de
vrst= \n care se \ncadra persoana la data survenirii
decesului, durata probabil= de expunere la efecte ale
factorilor de mediu ambiental a cadavrului [i, ceea ce s-a
considerat ca obiectiv central, prezen]= de/[i caracteristici
particulare strict individuale ale protezei dentare restante \n
propor]ie anatomic=.
|ntocmindu-se cercul de disp=ru]i din zon=, se ajunge
la familia numitului F.S., despre care nu se mai cuno[tea
nimic de 14 ani [i jum=tate.
Era cunoscut ca un om lini[tit, care nu se certase

CRIMIN ALIS TIC A

nicodat= cu nimeni, fire retras=, nefum=tor, neconsumator de

b=uturi alcoolice poate [i pentru c= era con[tient c= [i-ar fi
agravat boala de care suferea \nc= din copil=rie, epilepsia.
Familia a pus \n discu]ie destul de rarele crize de
dromomanie, cnd bolnavul nu-[i putea aminti pe ce drum
venise [i \[i d=dea seama c= este \ntr-un loc str=in.
Datele despre denti]ie [i lucr=ri de tehnic= dentar=
ob]inute de la apar]in=tori erau ezitante [i contradictorii.
Prezentarea spre recunoa[tere, fiec=ruia dintre
medicii stomatologi [i tehnicienii ce func]ioneaz= \n cabinete
de specialitate din dispensare rurale aflate pe o larg= zon=, a
dus la rezultat pozitiv. Astfel s-a stabilit, cu certitudine, c=
ceea ce r=m=sese din \ntreg cadavrul unui om, mandibula
apar]inea celui ce fusese cndva disp=rutul.
Ce s-a \ntmplat \n realitate nu s-a putut stabili [i,
probabil, nu se va afla vreodat=.
Important a fost c= familia, \nmormntnd acest mic
fragment de cadavru, [i-a g=sit lini[tea, chiar dac= aceasta a
fost pl=tit= att de scump: plecarea definitiv= din mijlocul ei a
celui drag.

33

Din literatura de specialitate str=in=

Procuror MARIUS IACOB
Prof. CONSTANTIN GDEA

ntropologia se refer= la identificarea,

deshumarea, dac= este cazul, a unui cadavru,
examinarea corpului, a p=r]ilor acoperite cu
p=r, insectelor aflate pe el, plantelor, urmelor de pa[i din
jurul lui, stabilirea timpului cnd s-a produs decesul,
reconstruc]ia facial=, fotografierea, detectarea variantelor
anatomice, analiza r=nilor [i tratamentele medicale
anterioare.
Practic, antropologii criminali[ti \[i propun s=
identifice un decedat pe baza datelor de la fa]a locului
deisponibile. Orice parte a corpului poate prezenta interes,
inclusiv buc=]i separate, dar mai ales studiul oaselor. |nainte
de a se apuca de studiul unui cadavru, specialistul
criminalist trebuie s= aib= \n vedere [i s=-[i reaminteasc=
cele \nv=]ate \n s=lile de clas=, din experien]= [i anume \n
leg=tur= cu procesul dezvolt=rii umane. Vrsta.
|n timpul vie]ii unui individ oasele cap=t= anumite
propriet=]i, difer= de la o etap= la alta. De exemplu oasele,
\ncheieturile minii se calcefiaz= continuu pn= la \nceputul
adolescen]ei. P=r]ile moi ale capului unui bebelu[ se \nt=resc \n
primele luni ale vie]ii, dar celelalte p=r]i craniene articula]iile
continu= s= se solidifice pe tot parcursul vie]ii. Cu ct este mai
neted [i mai lucios craniul [i articula]iile cu att este mai \n vrst=
individul. Dup= uzura articula]iilor capului, \n deosebi a coloanei
vertebrale, se poate stabili vrsta.
Sexul. Scheletul b=rbatului [i al femeii prezint= cteva
diferen]e la baza craniului, frun]ii, f=lcii [i, mai ales, dup= cum se
[tie, bazinului. La femei, acesta este mai jos [i mai larg. Iar dup=
conforma]ia sa se poate spune dac= o femeie a dat na[tere unui
copil sau nu.
Talia. Dup= lungimea oaselor taliei ca [i cea a
picioarelor, se poate estima \n=l]imea individului. Greutatea [i
musculatura pot fi determinate dup= talie, pozi]ia [i tipul
leg=turilor musculare pe oase. |n anumite cazuri se poate
aprecia activitatea persoanei. Studiind forma mu[chilor se poate
spune dac= subiectul \n cauz= a fost dreptaci sau stngaci.
Ace[tia sunt \n general mai puternici \n partea dominant=.
Etnia, tipul rasial. |n societ=]ile din ce \n ce mai
plurietnice este dificil s= se emit= p=reri definitive, \n problema \n
cauz=; totu[i, unele caracteristici faciale permit s= se restrng=
cmpul cercet=rilor. Un individ, de exemplu, de tip caucazian, are
o fa]= strmt=, o b=rbie proeminent= [i un nas \nalt, asiaticii au
umerii obrazului proeminen]i. {i p=rul (dac= a r=mas pe cap)
poate indica tipul etniei.
Cu o anumit= marj= de eroare, datorit= condi]iilor
\nconjur=toare, este posibil s= fie estimat timpul care s-a scurs de
la deces. |n general, violen]ele las= urme pe numeroase ]esuturi
rezistente, durabil=, cum sunt cartilajele, iar studiul acestora poate
indica [i care dintre deform=ri sunt semnificative din punct de
vedere medico-legal. De exemplu, mu[c=turile de din]i seam=n= cu
cele de fer=str=u, la prima vedere, dar sunt poate diferite observate
cu un microscop. {i atunci se pune \ntrebarea: Cine a l=sat aceste
urme de mu[c=turi, un animal sau un om?
Reconstruc]ia facial=.
Aspectul cel mai spectaculos, poate, al antropologiei
judiciare este reconstruc]ia, uneori plecnd de la craniu, fa]= care
s= fie recunoscut= de cuno[tin]ele victimei. Sunt dou= feluri de
refacere. Unul const= \n procesul complex de ajustare a
straturilor de argil= percraniu. Cel=lalt necesit= eforturi

34

combinate ale unui artist talentat [i ale unui antropolog capabil s=

vizualizeze [i s= descrie \ntr-un mod precis fa]a, plecnd de la
craniu. O a treia metod= este reconstruc]ia pe calculator.
Logicienii de modelare \mb=trnesc sau \ntineresc fa]a, conform
unor scheme stabilite. Se [tie, de exemplu, c= urechile devin mai
lungi cu vrsta, astfel, dac= se dispune de fotografia unui copil
r=pit cu c]iva ani mai \nainte, antropologul ajusteaz= vrsta la
subiect. Analiznd fiecare tr=s=tur= \n parte se ajunge la un
portret credibil. |n tehnica tradi]ional= a mulajului cranian,
antropologul \ncepe cu studiul vrstei [i sexul individului
amndou= fiind hot=rtoare, \n absen]a scheletului, plecndu-se
de la un craniu. M=surnd, interpretnd caracteristicile etniei [i
punctele de leg=tur= muscular= se poate ob]ine o idee destul de
precis= a timpului facial. Plecnd de aici, antropologul consult= o
schem= a grosimilor medii ale ]esuturilor pentru aceste puncte.
Buc=]i de plastic sunt t=iate apoi, conform grosimilor
asem=n=toare, [i se aplic= \n locurile dorite. Prin analogie,
mu[chii sunt confec]iona]i pe m=sura craniului [i sunt a[eza]i \n
locurile corespunz=toare. Unele p=r]i ale fe]ei, cum sunt urechile
sau vrful nasului, sunt cartilaginoase [i prezint= deci anumite
dificult=]i deosebite. Este posibil s= se spun= dac= vrful nasului
unui individ era crn, dac= avea urechi mici, delicate sau ca ni[te
farfurioare de o parte [i de alta a fe]ei. Profunzimea orbitei [i
dep=rtarea \ntre pupile d= \n majoritatea reconstituirilor o
aparen]= de persoan= vie. Reconstituirile f=cute cu argil= pot
sem=na foarte bine cu originalul, a[a cum sunt desenele f=cute
de un artist talentat. Dar reproducerea acestor opera]ii pe un
ecran de ordinator prezint= unele avantaje. Prin reconstituirile pe
ordinator se pot reda zeci de fe]e cu toate varia]iile posibile,
plecndu-se de la craniu.
Aceasta permite s= se \nchipuie tenul pielii sau culoarea
p=rului, lucru de care nu putem fi siguri f=r= dovezi suplimentare.
|n acest sens, \n loc s= ne mul]umim cu un singur model, care
trebuie recompus \n \ntregime, putem efectua ajust=rile necesare
pe ecran [i imprima diverse varia]iuni ce pot fi oferite
anchetatorilor. Sunt [i alte avantaje... |n timpul numerot=rii \n trei
dimensiuni a craniului element de baz= al oric=rei reconstituiri
virtuale [i \n cursul c=reia nu facem altceva dect s= scan=m
craniul \n cauz=, f=r= s=-l atingem ob]inem o bun= rezolvare a
oric=rei r=ni prezente. Semnul produs de un ciocan se vede
foarte bine, la fel [i cel de arm=. O bun= modelare a r=nii [i armei
poate fi foarte bine f=cute s= corespund= \n reconstituirea
evenimentului. Suprapunerea numeric= prezint= un alt avantaj
oferit de capacit=]ile pe care le are ordinatorul. Rezultatul poate
fi comparat cu anumite fotografii ale individului \n cauz=
existente. Chiar dac= nu rezult= o asem=nare perfect=, ace[tia
sprijin= excluderea anumitor persoane despre care exist= dubii
ceea ce este, de asemenea, important.
Autopsia. Nu orice autopsie este medico-legal=.
Determinarea cauzei unui deces poate fi o procedur= strict
medical=, care nu urm=re[te s= adune dovezi \n vederea unei
anchete judiciare. Totu[i mor]ile violente, cele suspecte ale unor
indivizi, aparent \n bun= s=n=tate, [i anumite decesuri
accidentale trebuie s= fac= obiectul domeniului medico-legal.
Autopsiile moderne au drept scop determinarea identit=]ii
decesului, cauzei mor]ii, \mprejur=rile \n care s-a produs, felul \n
care a avut loc, data decesului. Importan]a fiec=rui element
variaz= \n func]ie de caz. Unele victime sunt cunoscute, altele
b=nuite. Cauza, mecanismul [i \mprejur=rile \n care s-a produs
decesul sugereaz= cum o crim= sau un accident au putut avea

CRIMIN ALIS TIC A

loc. Cauza mor]ii este agentul direct care a provocat-o. Un glon],

o otrav=, o electrocutare pot fi cauze ale mor]ii.
|mprejur=rile \n care poate fi comis un deces sunt:
accidentul (ex. un om \[i cur=]= arma [i \n mod accidental
aceasta \i descarc= un glon] \n piept [i victima moare atunci cnd
glon]ul \i perforeaz= aorta, provocndu-i o hemoragie intern=
destul de puternic= ca s=-i comprime inima [i s-o fac= s= nu mai
bat=); sinuciderea (o femeie \[i apropie arma de piept [i trage
acela[i rezultat); crima (o alt= femeie \ndreapt= arma spre
pieptul unui individ [i trage); moartea natural= (omul care a
decedat din cauze naturale).
|n autopsiile medico-legale, medicii legi[ti [i tanatologii se
conduc dup= anumite principii [i proceduri pentru a aduna
maximum de informa]ii utile. Dovezile adunate, plecnd de la
studiul corpului, de la locul crimei, de la \n]elegerea \mprejur=rilor
\n care s-a comis crima, trebuie s= duc= la anumite concluzii
privind evenimentul produs. Examinatorul medical, patologi[tii [i
al]i asemenea anchetatori n-au obliga]ia s= interpreteze dovezile.
Munca lor const= \n adunarea de dovezi, de a le p=stra [i de a
face un raport. Un prim examen al cmpului are loc la scela
crimei. |n majoritatea cazurilor, serviciul de medicin= legal=
trebuie s= se deplaseze la fa]a locului. Sunt date [i primele
ajutoare dac= persoana mai este \nc= \n via]=.
Constat=rile f=cute la fa]a locului sunt mai trziu comparate
cu cele rezultate din examenul post- mortem. Corpul este inspectat
vizual, sunt examinate r=nile, se face examenul intern, este
prezentat altor exper]i, se adun= dovezile se prezint= concluziile.
Examenul vizual. |nainte chiar ca medicul specialist s=
\nceap= inspec]ia vizual=, se pot face unele preg=tiri. Unele
institu]ii medico-legale prelev= snge la primirea corpului (avnd
\n vedere c=, \n acest moment, el poate fi \nc= fluid), altele
a[teapt= examenul post-mortem. Foarte adesea se fac
radiografii, se cnt=re[te [i se m=soar= cadavrul. Radiografiile
arat= nu numai oasele zdrobite, ci [i obiectele str=ine poten]ial
periculoase pentru examinator. Nu odat=, \n timpul r=zboaielor
din secolul XX, unele muni]ii care nu explodeaz= au fost g=site \n
unele corpuri care s-au soldat cu un rezultat fatal pentru medic.
|n zilele noastre, acesta este mai pu]in probabil, dar nu imposibil.
Pot fi [i alte pericole. Astfel, unele obiecte, ascu]ite nereperate la
examenul vizual cum ar fi vrful unui cu]it rupt, r=mas \n ran=,
[i care poate str=punge m=nu[a, expunnd practicianul unei
contamin=ri biologice. De asemenea, dac= unele fragmente de
glon] s-au r=spndut \n corp, ele sunt reperate la radiografii [i
recuperate, ulterior. Examenul vizual preliminar poate \ncepe cu
un corp gol sau \mbr=cat, \n func]ie de \mprejur=rile \n care s-a
produs accidentul. |n toate cazurile, corpul este fotografiat,
inclusiv buc=]ile de \mbr=c=minte. Urmele sunt prelevate pentru
a fi prezentate speciali[tilor.
|mbr=c=mintea este luat= [i fiecare pies= este uscat= cu
aer, \nainte de a fi ambalat= separat. O descriere precis= a
fiec=rei piese de \mbr=c=minte face parte integrant= din raportul
de autopsie [i trebuie s= includ= orice informa]ie rezultat=, cum
ar fi talia [i marca. Sngele [i alte urme de pe \mbr=c=minte vor
fi analizate de exper]ii \n materie. Sngele [i alte urme de pe corp
sunt prelevate: pot s= nu provin= de la victim=.
Inspec]ia vizual= continu= cu:
 perierea p=rului pentru a descoperi eventuale urme,
p=r str=in [i alte dovezi; vor fi prelevate e[antioane de pe
\ntreaga suprafa]= a corpului, pentru a fi prezentate exper]ilor \n
domeniu;
 Dup= \mprejur=ri se impune [i un examen preliminar
pentru a se constata, dac= s-a produs [i un viol;
 Orificiile corporale urechi, vagin etc. sunt examinate
pentru a se descoperi obiecte str=ine sau urme;
 Sunt examinate minile, r=m=[i]ele de unghii sunt
prelevate;
 Se \ntocmesc fi[e de amprente digitale [i de la picioare;
Dac= nu s-a f=cut deja, sunt prelevate e[antioane
entropologice;
 Sunt notate toate r=nile vizibile, care sunt apoi
fotografiate;

CRIMIN ALIS TIC A

Este notat= condi]ia general= de s=n=tate a persoanei

(stare bun=, malnutri]ie etc), precum [i culoarea ochilor [i p=rului.
Limitele vizuale ale ochiului uman pot fi m=rite cu ajutorul
unei lumini suplimentare [i diverse fotografii. |n cazul violen]elor
suspecte, cli[eele cu UV relev= adesea prezen]a echimozelor
vechi sau recente, nevizibile la suprafa]=.
Laserul, SLA sau simpla iluminare razant= relev= urme
cum ar fi: p=r, polen, snge, saliv=, sperm= [i chiar amprente
digitale care pot fi examinate de exper]i.
Din documenta]ie trebuie s= fac= parte orice am=nunt:
cicatrice, tatuaje, aluni]e, diverse semne particulare etc.
Examenul r=nilor. Examinarea r=nilor este o parte
important= a verific=rii vizuale. Acestea sunt \mp=r]ite \n dou=
categorii: penetrante [i nepenetrante.
Gloan]ele, cu]itele [i explozivii provoac= r=ni penetrante,
cu orificii de intrare [i de ie[ire. |ntinderea complet= a acestor
r=ni nu poate fi descris= printr-un simplu examen vizual, dar
poate furniza o mul]ime de informa]ii importante.
|n ce prive[te r=nile provocate de gloan]e, primul
lucru de re]inut \l constituie absen]a sau prezen]a semnelor
de praf de pu[c= \n jurul r=nilor. Astfel:
 un glon] tras printr-o arm= de la oarecare distan]= de
victim= produce o gaur=, dar nu las= nici o informa]ie superficial=
vizibil=;
 ran= produs= de o arm= \n contact cu pielea reprezint=
o gaur= [i o arsur= \n form= de inel \n jurul orificiului, rezultat al
c=ldurii [i flamei \mpu[c=turii;
 arm= ]int= la c]iva centimetri de piele produce o urm=
de praf vizibil= \n jurul r=nii, dar nu arsur=. P=rul este adesea ars,
dar nu [i pielea;
 \n func]ie de propriet=]ile pe care le are, o arm= ]inut=
la o distan]= de c]iva metri va produce un efect de \n]ep=tur=
asem=n=tor tatuajelor, provocate de particolele transparente de
norul de gaz lovit de piele. Dincolo de o anumit= distan]=, aceste
particule se r=spndesc \n aer \ntre tr=g=tor [i victim=;
 ran= provocat= de un contact imediat deasupra unui os
(comparativ cu p=r]ile moi ale corpului cum este abdomenul)
poate ar=ta un desen \n form= de stea ran= circular= punctat=
de raze de fracturi;
R=nile de cu]it [i alte r=ni similare penetrante sunt
tridimensionale [i pot fi uneori mulate pentru a reda forma [i
m=rimea armei. Un obiect contondent las= semne caracteristice.
Impresiunile minii [i ale degetelor, \n jurul gtului sau fe]ei pot fi
m=surate pentru a se determina anvergura [i m=rimea degetelor.
Semnele de mu[c=tur= trebuie fotografiate [i \n func]ie de
situa]ie, un mulaj s-ar putea dovedi util.
Mul]i al]i factori \nconjur=tori [i traumatizan]i las= semne
vizibile pe piele. Arsurile [i deger=rile las= semne de ro[ea]=.
Arsurile electrice sunt de regul= pereche: una la punctul de
contact, alta la punctul de pe p=mnt, acolo unde curentul scap=
din corp. Reac]ia chimic= poate duce la o deteriorare renal= sau
chiar atacuri epileptice ulterioare, separnd cauza [i
\mprejur=rile decesului cu mai multe zile, uneori s=pt=mni.
Semnele vizibile de pe piele sunt esen]iale \n stabilirea
\mprejur=rilor mor]ii prin strangulare. De exemplu, \n timpul unei
spnzur=ri \n care corpul atrn= de cap=tul unei corzi, semnul
acesteia pe gt este \n general, caracterizat de un unghi vertical.
Dimpotriv=, strangularea las= un semn orizontal.
Semnele de \n]ep=turi de pe bra]e, picioare, \ntre urechi,
sugereaz= folosirea de droguri.
Dup= toate aceste verific=ri am=nun]ite corpul se spal=
([i aceast= sp=lare va putea fi analizat=) se mai verific= o dat=
pentru a se constata dac= nu a r=mas ceva sub snge sau alte
aspecte, dup= care se trece la examenul intern.
Examenul intern. |n general toate disec]iile \ncep cu incizia
\n Y pe trunchi. O t=ietur= un arc descendent pn= la sternul
dintre cei doi umeri formeaz= ramurile superioare ale Y-ului, al
c=rui picior inferior merge de la baza sternului la osul pubian. Dac=
o ran= evident= este prezent= pe membre sau dac= oarecare
opera]ie medical= pe acestea ar putea releva ceva, vor fi
examinate mai trziu.

35

O dat= trunchiul deschis, organele interne sunt scoase

unul dup= altul, \ncepnd de sus [i continund spre partea
inferioar=. Coastele sunt \ndep=rtate pentru a se permite
examinarea pieptului. Dac= nu s-a luat snge de la victim=, se va
lua de la inim=. Examinarea pl=mnilor va ar=ta prezen]a sau
absen]a apei, cheaguri de snge sau materiale corozive. Orice
fluid prezent \n pl=mni va fi prelevat pentru analiz=. Dup=
examenul fizic, inima [i pl=mnii sunt cnt=ri]i, apoi sec]iona]i
pentru examinarea microscopic= dac= este necesar.Gtlejul,
esofagul, traheea [i partea superioar= a coloanei vertebrale sunt,
de asemenea, examinate. Gura, nasul, dantura fac obiectul
examin=rii externe.
Con]inutul stomacului, care permite adesea s= fie
determinat= ora decesului [i indic= prezen]a victimei \n anumite
locuri, este trimis la laborator, chiar dac= majoritatea examin=rilor
au ajuns la o anumit= concluzie dup= examinarea vizual=.
Prezen]a eventual= a drogurilor \n stomac [i intestine necesit= o
examinare toxicologic= a con]inutului [i sngelui. Diferen]ele de
concentra]ie \n diverse zone ale corpului permite s= se
stabileasc= cnd a fost luat drogul [i dac= ingerarea lui se f=cea
\n mod obi[nuit . Dac= drogul n-a avut timp s= se disperseze
constituie un element \n plus pentru a se stabili ora decesului.
Orice organ, ficat, pancreas etc. poate fi sec]ionat pentru
analize histologice [i patologice.
Exploziile [i echimozele indic= eventuale violen]e. R=nile
penetrante sunt m=surate [i se poate verifica unghiul lor de
intrare [i de ie[ire.
La baza trunchiului se g=se[te regiunea pelvian=. La
b=rbat, ca [i la femeie, fluidele din vezica urinar= sunt prelevate

pentru analiza toxicologic=. Prezen]a sngelui \n vezic= poate

indica o traum= violent= la nivelul rinichilor. La femei se
examineaz= organele de reproducere pentru a se descoperi
semne de sarcin=, rela]ii sexuale, avort etc.
A doua parte a examenului se concentreaz= asupra
capului. Mai \nti se cerceteaz= orice particularitate a ochilor [i
pupilelor. Mostre de fluid din ochi sunt trimise la laborator.
Hemoragiile din ochi indic= o eventual= oprire a circula]iei
sanguine \n creier. Frecvente \n cazuri de strangulare [i
spnzurare, ele pot, de asemenea, s= se produc= \n momente
care n-au nici o leg=tur= cu aceasta. Se caut=, de asemenea,
eventuale fracturi, echimoze sub piele (adesea ascunse de p=r)
[i orice altceva de interes acolo unde craniul este perforat.
Se examineaz= apoi creierul, dup= ce s-a ajuns la
acesta. Cheagurile de snge din interiorul craniului sunt reperate,
comparate, dac= este posibil, cu indiciile r=nilor din exteriorul
acestuia. Creierul este prelevat, cnt=rit, inspectat mai atent,
apoi sec]ionat pentru examenul microscopic.
Sunt examinate, totodat=, semnele r=nilor [i orificiile de
intrare [i ie[ire de pe membre. Unele detalii pot fi mai vizibile pe
membre dect pe trunchi sau cap. Sunt observate mai ales r=nile
defensive, de pe mini [i antebra]e, dar [i de pe picioare, dac=
victimele i-au lovit pe agresori.
Efectele provocate de \nghe] sunt mai vizibile \n vrful
degetelor [i unghiilor, iar efectul Dorian Gray putrefac]ia
mult mai rapid la un corp congelat \n prealabil [i mai mascat pe
membre.
Va urma.

|n colec]ia juridic= a Editurii [tiin]elor medicale a v=zut recent lumina tiparului o prestigioas= lucrare
[tiin]ific=

DIC}IONARUL LAROUSSE DE DROGURI,

TOXICOMANII {I DEPENDEN}E.
Edi]ia \n limba romn=, ap=rut= sub coordonarea chestorului [ef,
profesor universitar dr. Pavel Abraham, pre[edintele Agen]iei Na]ionale
Antidrog, se datoreaz= eforturilor unui colectiv de medici traduc=tori,
dr. Adriana Mo]oc, dr. Bogdan Cherciu [i dr. Gabriel Munteanu, precum
[i de speciali[ti din Agen]ia Na]ional= Antidrog, dr. Gabriel Cicu, jurist
Adriana Cr=ciun, jurist Ioan Roman, jurist {tef=ni]= Bogdan Ia[nic, jurist
Victor Nicolaescu [i jurist Vasile Rus Toma.
Autorii \ncearc=, prin aceast= lucrare, s= satisfac= nevoia de
informare [i cunoa[tere a speciali[tilor, teoreticienilor [i
practicienilor, nevoie resim]it= acut \n activitatea institu]iilor
statului [i a organiza]iilor neguvernamentale implicate \n lupta
antidrog, dar \n egal= m=sur= [i s= sensibilizeze elevii, studen]ii,
alte categorii de tineri, precum [i p=rin]ii [i opinia public=, \n
general pe to]i cei tenta]i sau care au gustat din pl=cerile
drogului , asupra pericolelor pe care aceste substan]e le
prezint= pentru existen]a uman=.
Lucrarea este structurat= pe dou= p=r]i : o parte referitoare la
problematica drogurilor pe plan mondial [i \n Romnia, iar cea de-a doua parte este constituit=
din dic]ionarul propriu-zis al drogurilor, toxicomaniilor [i dependen]ei. Prin cele [apte capitole ale sale,
dic]ionarul pune la dispozi]ia cititorilor informa]ii [i cuno[tin]e privind evolu]ia traficului [i consumului
de droguri \n lume [i \n ]ara noastr=, definirea [i descrierea drogurilor [i a efectelor acestora asupra
persoanelor care le consum=, sistemul terapeutic [i terapia antidrog, prevenirea [i combaterea traficului
[i consumului ilicit de astfel de substan]e, elementele esen]iale ale Strategiei na]ionale antidrog pentru
perioada 2005-2012, cadrul normativ intern [i interna]ional privitor la fenomenul drogurilor.
Pentru speciali[tii din criminalistic=, dar [i pentru procurori, judec=tori [i avoca]i, lucrarea de fa]=
reprezint= un ghid excep]ional pentru descrierea [i cunoa[terea exact= a caracteristicilor substan]elor
stupefiante [i psihotrope care fac obiectul reglement=rilor interne [i interna]ionale [i care sunt \ntlnite
din ce \n ce mai des \n cazuistica operativ= a organelor de poli]ie [i vamale \ns=rcinate cu combaterea
acestui flagel al lumii contemporane, motiv pentru care nu ar trebui s= lipseasc= din biblioteca
personal= a nim=nui.
Gl. brig.(r.) dr. IOAN HURDUBAIE

36

CRIMIN ALIS TIC A

Magistrat dr. DAN VOINEA

Dr. VALENTIN IFTENIE -medic legist
Asist.univ. IOANA TEODORA BUTOI-avocat
Potrivit legii, urm=rirea penal= se \nf=]i[eaz= ca o
faz= obligatorie \n marea majoritate a cazurilor penale. Sunt,
\ns=, situa]ii \n care procesul penal are forme atipice, \n
sensul c= lipse[te urm=rirea penal=. Astfel, \n condi]iile
prev=zute de art. 279 alin. 2, lit. a C.pr.p., plngerea
prealabil= se adreseaz= direct instan]ei de judecat=,
procesul penal \ncepnd cu judecata (art.180 C.p. lovirea
[i alte violen]e; art.184 alin.1 C.p, - v=t=marea corporal= din
culp=, cnd v=t=marea produs= necesit= pentru vindecare
\ngrijiri medicale mai pu]in de 60 de zile, fapta fiind s=vr[it=
\n condi]iile art.180 alin. 2 [i 181 alin.1 C.p.; art.193 C.p.
amenin]area; art. 205 C.p. insulta; art. 206 C.p. calomnia;
art. 210 C.p. furtul pedepsit la plngerea prealabil=; art. 213
C.p. abuzul de \ncredere; art. 220 C.p. tulburarea de
posesie).
De asemenea, urm=rirea penal= lipse[te \n cazul extinderii
ac]iunii sau procesului penal, cnd, pentru simplificarea activit=]ii
procesuale, s-a renun]at la efectuarea urm=ririi penale.
|n ceea ce prive[te plngerea prealabil=, e necesar=
explica]ia acestei no]iuni.
Institu]ia plngerii prealabile se \nscrie ca o excep]ie de
la principiul oficialit=]ii [i const= \n posibilitatea oferit= de lege
persoanei v=t=mate de a decide dac= sesizeaz= sau nu organele
competente \n vederea tragerii la r=spundere a f=ptuitorului.
Declan[area procesului penal a fost l=sat=, \n anumite
cazuri, la aprecierea persoanei v=t=mate datorit= gradului redus de
pericol social pe care \l prezint= anumite infrac]iuni. Alteori, de[i
infrac]iunile pentru care legea prevede necesitatea plngerii
prealabile a persoanei v=t=mate au un pericol social ridicat,
desf=[urarea procesului penal, prin publicitatea pe care ar
genera-o, ar putea re\nnoi suferin]ele persoanei v=t=mate sau ar
da na[tere la diferite conflicte \ntre persoane care fac parte din
aceea[i familie sau din acela[i mediu social (cazul lovirilor [i al altor
violen]e art.180 C.p.; insulta art. 205 C.p.; calomnia art. 206
C.p.).
Deci, titularul plngerii prealabile este partea v=t=mat=
(caracter personal). |n cazul \n care persoana v=t=mat= este un
minor sau un incapabil (persoane lipsite de capacitatea de
exerci]iu restrns=), plngerea prealabil= va fi introdus= de c=tre
reprezentan]ii lor legali, tutore sau curator.
|n cazul \n care prin aceea[i infrac]iune au fost v=t=mate
mai multe persoane [i numai una dintre acestea a intodus
plngerea prealabil=, r=spunderea penal= se men]ine, iar atunci
cnd sunt mai mul]i participan]i la infrac]iune, fapta atrage
r=spunderea penal= a tuturor participan]ilor, chiar dac=
plngerea prealabil= s-a f=cut sau se men]ine cu privire la numai
unul dintre ace[tia (art.131 alin.3,4 C.pr.pen.).
Art. 279 alin. 2 lit.b C.pr.pen. enumer= cazurile cnd
plngerea prealabil= se introduce la organele de cercetare sau la
procuror:

v=t=marea corporal= (art.181 C.p.);

v=t=marea corporal= din culp= (art.184 alin.3 C.p.);

violarea de domiciliu (art.192 alin.1 C.p.);

violarea secretului coresponden]ei (art.195 C.p.);

violul (art.197 alin.1 C.p.);

adulterul (art.304 C.p.).
Organul de cercetare penal= sau procurorul, primind
plngerea prealabil=, dispune, dup= caz, \nceperea sau
ne\nceperea urm=ririi penale. Dup= \nceperea urm=ririi penale,
procesul penal se desf=[oar= \n mod normal, existnd

CRIMIN ALIS TIC A

posibilitatea ca el s= \nceteze prin retragerea plngerii prealabile

sau \mp=carea p=r]ilor.
Trebuie ad=ugat faptul c= procedura de urm=rire [i
judecare a unor infrac]iuni flagrante se aplic= \n cazul
infrac]iunilor pentru care e necesar= plngerea prealabil= numai
dac= persoana v=t=mat= a introdus, \n termen de 24 de ore de la
s=vr[irea infrac]iunii flagrante, plngerea prealabil= la organul
de urm=rire penal=. |n acest scop persoana v=t=mat= este
chemat= [i \ntrebat= de organul de urm=rire penal= dac=
\n]elege s= fac= plngere \n termenul mai sus ar=tat. Dac=
persoana v=t=mat= face plngere prealabil=, dup= ce au trecut
24 de ore de la s=vrsirea infrac]iunii, dar nu mai trziu de 2 luni
din ziua \n care a [tiut cine este f=ptuitorul, se va trece la
tragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului, aplicndu-se
procedura obi[nuit= la urm=rire [i judecat=.
Potrivit art. 200 C.p.p. urm=rirea penal= are ca obiect
strngerea probelor necesare cu privire la existen]a infrac]iunilor,
la identificarea f=ptuitorilor [i la stabilirea r=spunderii acestora,
pentru a se constata dac= este sau nu cazul s= se dispun=
trimiterea \n judecat=.
Organele de urm=rire penal= trebuie s= adune probe \n
favoarea, ct [i \n defavoarea \nvinuitului sau inculpatului,
aceast= obliga]ie men]inndu-se chiar dac= \nvinuitul sau
inculpatul recunoa[te fapta.
|n vederea exercit=rii \n bune condi]ii a drepturilor pe care
le are, organul de urm=rire penal= este obligat s= explice
\nvinuitului sau inculpatului precum [i celorlalte p=r]i drepturile lor
procesuale.
Sub acest aspect, \n practica judiciar= s-a decis c=
organele de urm=rire penal= nu au exercitatat un rol activ \ntr-o
cauz= de omor, atunci cnd au omis s= cheme p=rin]ii victimei
pentru a fi asculta]i [i s= le pun= \n vedere c= se pot constitui
parte civil=, fiind dovedit \n spe]= c= au suferit o pagub= moral=.
De[i din con]inutul art. 200 C.p.p. nu rezult= expres, \n
obiectul urm=ririi penale se \nscrie, totu[i, [i identificarea
victimei infrac]iunii, activitate necesar= pentru rezolvarea laturii
penale [i laturii civile a cauzei penale.
Uneori, identificarea victimei se impune pentru a se
putea face identificarea f=ptuitorului, pentru a se face
incadrarea juridic= a faptei penale.

BIBLIOGRAFIE:
Tudorel Butoi [i colaboratorii Victimologie curs universitar,
Ed.Pinguin Book, Bucure[ti, 2004.
Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi Tratat universitar de psihologie
judiciar=, Ed. Phobos, Bucure[ti, 2003.
Mitrache Constantin Drept penal. Partea general=, Ed. {ansa
S.R.L., Bucure[ti, 1995.
Molnar I. Protec]ia victimei prin justi]ia penal=, Analele Academiei
de Poli]ie Al.I.Cuza, an 2, Bucure[ti, 1994.
Bogdan T., Santea I. Analiza psihologic= a victimei. Rolul ei \n
procesul judiciar, M.I. Serv. Editorial [i cinematografic, Bucure[ti,
1988.
St=noiu R. Tranzi]ia [i criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucure[ti,
1994.
Fattah E. Toward a criminological classification of victims,
international Criminal Police Review, 1967.
Timrots A, Rand M. BJS Special report: Violent crime by strangers
and non-strangers, Washington D.C., U.S. Departament of Justice,
1987.
***Crimes and victims. A Report on the Dayton San-Jose Pilot.
Survey of Victimization, U.S.Dept.of Justice, Washington D.C., 1977.

37

Comisar [ef dr. ISAC GHEORGHE-PUIU

Expert odorologie judiciar= CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU

ercetarea la fa]a locului, a[a cum am mai

prezentat [i \n articolele anterioare, este un act
deosebit de important \n solu]ionarea cauzelor
penale, \ndeosebi a celor de mare periculozitate uman= [i
social=, deoarece de aceast= prim= investiga]ie depinde direct
aflarea adev=rului cu privire la fapte [i la \mprejur=rile cauzei,
inclusiv cu privire la persoana f=ptuitorului.
Prin intermediul cercet=rii la fa]a locului, att organele de
urm=rire penal=, ct [i instan]a de judecat= au posibilitatea s=
investigheze imediat, direct [i complet locul faptei [i consecin]ele
infrac]iunii, s= stabileasc= \mprejur=rile \n care a fost comis actul
penal [i s=-l identifice pe autor, prin descoperirea, fixarea,
ridicarea [i cercetarea criminalistic= a urmelor [i a mijloacelor
materiale de prob=, ceea ce este de natur= s= contribuie efectiv la
realizarea scopului procesului penal.
Rezult= c= cercetarea la fa]a locului nu este un scop \n sine, ci
ofer= date [i informa]ii ca punct de plecare \n investigarea cauzei, toate
urmele, inclusiv cele odorifere descoperite, fixate [i ridicate de la fa]a
locului urmnd a fi exploatate prin metodele [i tehnicile criminalistice.
Dup= \ncheierea cercet=rii, urmele [i celelalte mijloace
materiale de prob= descoperite [i ridicate cu aceast= ocazie, precum
[i procesul verbal de cercetare la fa]a locului vor fi predate celui
\ns=rcinat cu cercetarea infrac]iunii.
Cei abilit=]i cu rezolvarea cauzei vor trimite obiectele [i
urmele ridicate la laboratoarele criminalistice, pentru valorificarea
acestora prin examinarea comparativ= cu modelele de compara]ie,
dispunnd, conform prevederilor Codului de procedur= penal=,
efectuarea expertizelor necesare.
Se poate concluziona deci c= principala metod= la care se
recurge \n identificarea criminalistic= a unei persoane, obiect sau
fenomen, aflat \n leg=tur= cauzal= cu un fapt juridic, este
EXAMINAREA COMPARATIV+ care st= la baza efectu=rii
EXPERTIZELOR.
Pentru realizarea expertiz=rii odorologice judiciare se
efectueaz= examenul odorologic comparativ.
Activitatea de identificare const= din selectare [i
comparare, fiindu-i proprii dou= faze:
a) |n prima faz= este deteminat grupul persoanelor sau
obiectelor suspecte, pe baza unor elemente caracteristice
asem=n=toare, fiind excluse cele cu particularit=]i deosebite, evident
contrarii celor reflectate \n urme sau \n mijloace materiale de prob=.
b) |n faza a doua este adncit= examinarea comparativ= a
caracteristicilor asem=n=toare, \n scopul stabilirii coinciden]ei dintre
tr=s=turile reflectate \n urm= [i cele reflectate de modelele de
compara]ie, precum [i a deosebirilor sau neconcordan]ei dintre acestea,
ajungndu-se astfel fie la obiectul c=utat, la excluderea celor care
prezentau numai elemente asem=n=toare.
Compararea elementelor caracteristice generale [i
particulare presupune o analiz= [i sintez= a acestora.
Pentru a demonstra identitatea factorului creator al urmei de
miros, att concordan]a, ct [i deosebirea se cer riguros explicate
[tiin]ific. Motivarea este cu att mai necesar= cu ct \n practic=, apar
frecvent [i unele deosebiri de ordin cantitativ \ntre tr=s=turile
reflectate de om sau obiect \n urm= (\ndeosebi cele de miros) la
momentul s=vr[irii infrac]iunii [i cele reflectate \n modele la
momentul examenului comparativ.
Deosebirile pot fi determinate, \n general, de uzur=, de
condi]iile \n care au fost descoperite [i ridicate urmele, de interven]ia
unor factori externi, iar \n special la urmele de miros uman, mai pot fi
determinate de starea psihic=, emo]ional=, de efort a persoanei
creatoare, de natura suportului absorbant de miros, de timp, care
influen]eaz= persisten]a.
De aceea, orice modificare, dac= se constat= c= este de
natur= cantitativ=, dar [i calitativ=, trebuie interpretate pe baza
principiului potrivit c=ruia toate elementele lumii materiale se afl= \n
continu= mi[care [i transformare.
Ob]inerea modelelor de compara]ie \n vederea expertizei
mirosurilor
|n scopul select=rii obiectelor ce urmeaz= a fi examinate

38

comparativ, se procedeaz= mai \nti la cercetarea separat= a

caracteristicilor generale [i individuale oglindite \n urm= [i apoi la cea
a caracteristicilor obiectelor suspecte.
|n cazul urmelor de miros, de[i exist= posibilitatea unei
compar=ri directe a elementelor caracteristice con]inute \n urm= cu
cele ale persoanei creatoare, examinarea se efectueaz= de regul=
pe baza unor modele de compara]ie create experimental. De pild=,
se compar= urma de miros ridicat= de la fa]a locului cu cel al unui
grup de persoane, \n care a fost plasat [i suspectul sau cu mirosurile
prelevate experimental de la mai multe persoane, printre care [i de
la unul din suspec]i.
Pentru ob]inerea modelelor de compara]ie, este necesar s=
fie respectate urm=toarele cerin]e:
a) S= se cunoasc= cu exactitate persoana sau obiectul surs=
de miros de la care provin.
b) La ob]inerea modelelor de compara]ie s= se ]in= seama, att
ct este posibil, de condi]iile \n care s-a format urma la fa]a locului.
c) Urma [i modelele tip de compara]ie s= con]in= suficiente
elemente caracteristice de individualizare a factorului creator, \n
primul rnd elemente de ordin calitativ, dar [i cantitativ.
d) Folosirea de modele similare, avnd aceea[i provenien]=
\n momentul examin=rii comparative.
|n ob]inerea modelelor de comparat olfactive se impune
respectarea urm=toarelor reguli:
 Pot fi considerate modele:
persoanele - surs= de miros;
obiectele folosite de persoane sau cele experimentale
purt=toare de miros.
 Persoanele care sunt folosite ca modele odorifere sau cele
de la care se recolteaz= mirosul trebuie:
s= aib= aceea[i constitu]ie fizic=;
s= tr=iasc= \n acela[i mediu sau s= aib= acela[i loc de munc=;
s= fi consumat acelea[i produse alimentare.
obiectele folosite de persoanele care sunt purt=toare de
modele de miros s= provin= de la acestea \n acelea[i condi]ii ca cele
prezentate anterior. Ele sunt ridicate [i conservate cu ocazia activit=]ilor
prcedurale, conform art. 97 [i 99 din Codul de procedur= penal=;
 Recoltarea de mirosuri se poate realiza cu ocazia
descinderilor [i perchezi]iilor domiciliare cu trusa odorologic=;
 Modelele de miros se pot recolta de la mai multe persoane
(care \ndeplinesc condi]iile enumerate), \ndeosebi din regiunea
palmar=. Dup= ce persoanele respective se spal= pe mini cu s=pun
neutru, f=r= miros, se pun \n palma fiec=ruia tampoane de tifon
sterile, strngnd pumnul circa 5 minute. Recoltarea se face \n
laborator, modelele fiind conservate [i etichetate corespunz=tor.
Putem concluziona c= expertiza odorologic= judiciar=
presupune examinarea comparat= a urmelor de miros ridicate cu
ocazia cercet=rii la fa]a locului cu modelele-tip, recoltate sau
preg=tite experimental, \n acest fel, mirosurile descoperite la locul
faptei sunt valorificate \n scopul identific=rii persoanei creatoare [i,
deci, a autorului infrac]iunii investigate.
|n tratarea problemelor generale privind expertiza
criminalistic=, deci [i cea odorologic=, se va avea \n vedere inclusiv
constatarea tehnico-[tiin]ific=, \ntre cele dou= mijloace de prob=
existnd asem=n=ri evidente, dar numai pe plan tehnic criminalistic,
mijloacele [i metodele de efectuare sunt acelea[i, dup= cum
asem=n=toare sunt [i regulile de efectuare, precum [i modalit=]ile de
dispunere [i interpretare a rezultatelor lor.
Odat= cu abordarea aspectelor teoretice [i practice ale
desf=[ur=rii expertizei odorologice, acolo unde este necesar, se vor
face bine\n]eles [i men]iunile cuvenite referitoare la unele diferen]e
dintre cele dou= mijloace de prob=.
Trebuie \ns= s= preciz=m c= expertiza [i constatarea
tehnico-[tiin]ific= sunt totu[i dou= mijloace de prob= diferite,
constat=rile neputnd fi incluse \n categoria expertizelor
criminalistice, \n accep]iunea lor procesual penal=. Dac= pentru
sublinierea calit=]ii [tiin]ifice a examin=rii se d= una din cele dou=
denumiri, atunci se impune s= fie avute \n vedere toate elementele
care decurg din aceast= diferen]iere.

CRIMIN ALIS TIC A

Prep.univ. SURDULEAC MARIA

Academia de poli]ie Al. I. Cuza, Catedra de criminalistic=

enomenul traficului de fiin]e umane devenit

tot mai evident \n Romnia, ca [i \n alte ]=ri
din E [i S-E Europei, mai ales \n contextul
schimb=rilor social-politice din ultimii ani. Traficul de
persoane capteaz= aten]ia organiza]iilor interna]ionale de
mult= vreme, nefiind un fenomen nou, cazuri de trafic
\nregistrndu-se cu mult timp \n urm= pe diferite
continente. De-a lungul timpului s-au schimbat doar ]=rile
de origine, ]=rile de tranzit [i de destina]ie.
Fiind vorba de un fenomen care se desf=[oar= \n
spa]ii social-geografice \ntinse, care dep=[esc barierele
statale [i culturale, eforturile izolate de cunoa[tere ofer=
doar o imagine par]ial= asupra fenomenului.
Traficul de persoane este un fenomen complex, cu
multe fa]ete ce poate fi privit din diferite perspective.
O perspectiv= juridic=, mai general=, care vizeaz=
drepturile omului, asociaz= fenomenul cu regimul sclaviei, al
muncii for]ate, dar [i cu fenomene de violen]=, abuz de
\ncredere, agresiune fizic= [i psihic= asupra individului. Traficul
de persoane \ncalc= principiile fundamentale ale drepturilor
omului cum sunt demnitatea uman=, libertatea persoanei,
libertatea de mi[care, dreptul la via]= privat=.
Dintr-o perspectiv= economic=, se poate vorbi de
interese financiare oculte [i pie]e subterane de fiin]e umane, \n
cadrul c=reia fiin]a uman= este transformat= \n marf=.
O perspectiv= sociologic= trebuie s= ia \n calcul to]i
factorii asocia]i fenomenului migra]iei interna]ionale ce cap=t=
conota]ii noi \n contextul globaliz=rii [i al unific=rii europene.
Traficul de persoane a fost definit \n limbajul Na]iunilor
Unite prin expresia forme contemporane de sclavie
materializndu-se sub alte forme, mai rafinate, dect \n
societatea sclavagist=.
Conform Protocolului privind prevenirea, combaterea [i
sanc]ionarea traficului de persoane, \n special al femeilor [i
copiilor, anex= la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva crimei
organizate transfrontaliere, trafic de persoane \nseamn=
recrutarea, transportul, transferul, ad=postirea sau primirea de
persoane, prin amenin]are, prin recurgere la for]= ori la alte
forme de constrngere, prin r=pire, fraud=, \n[el=ciune, abuz de
autoritate ori prin oferirea sau acceptarea de pl=]i ori de avantaje
pentru a ob]ine consim]=mntul unei persoane avnd autoritate
asupra alteia \n scopul exploat=rii. Exploatarea con]ine
exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme
de exploatare sexual=, munc= sau servicii for]ate, sclavia sau
practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe
(art. 3 al. a). Potrivit aceluia[i Protocol recrutarea transportul,
transferul, ad=postirea sau primirea unui copil \n scopul
exploat=rii vor fi considerate trafic de persoane, copil
\nsemnnd orice persoana sub 18 ani.
Articolul 3, al. b din Protocolul ONU prevede:
consim]=mntul victimei [] la exploatarea descrisa \n al. a
al aceluia[i articol va fi irelevant dac= s-a folosit vreunul din
mijloacele men]ionate \n art. 3, al. a, respectiv amenin]area,
violen]a sau alte forme de constrngere.
Nu are relevan]= dac= victima traficat= a consim]it sau
nu, iar faptul c= victima a \ncheiat o \n]elegere cu traficantul nu
trebuie s= duc= la acceptarea infrac]iunii de trafic de persoane.

CRIMIN ALIS TIC A

Chiar dac= victima accept= o munc= bazat= exclusiv pe rela]ii

sexuale, aceasta este indus= \n eroare cu privire la condi]iile [i
modalit=]ile \n care-[i va desf=[ura munca: un num=r mare de
ore de servicii sexuale periculoase f=r= prezervativ, perversiuni
sexuale, amenin]=ri [i violen]e.
Traficul de persoane nu implic= numai victime de sex
feminin [i persoane sub 18 ani folosite exclusiv \n industria
sexului. Statisticile [i analizarea atent= a fenomenului au
concluzionat c= foarte multe persoane, inclusiv de sex masculin,
devin victime ale traficului de persoane, fiind obligate s=
efectueze munca for]at= \n diverse domenii ale industriei,
construc]ii, agricultur=, hoteluri, restaurante sau sunt folosite \n
scopul cer[etoriei sau transplantului de organe.
Factorii determinan]i ai traficului, care \i \mping pe
indivizi s=-[i p=r=seasc= mediul de via]= sunt \n principal:
s=r=cia, [omajul, gradul redus de educa]ie [colar= [i
profesional=, discriminarea femeilor, violen]a. Al=turi de ace[ti
factori negativi exist= [i o serie de factori numi]i de atrac]ie
spre avantajele vie]ii din ]=rile occidentale:
 speran]a unui loc de munca [i a unui salariu;
 speran]a prostituatelor de a c[tiga mari sume de bani;
 accesul la facilit=]ile vie]ii occidentale;
 percep]ia occidentului ca un mediu opulent;
 cererea de femei reproductive, de prostituate
exotice, de for]= de munca ieftin=, etc.
Dup= ce sunt recrutate, transportate [i conduse \n locul
de destina]ie, \ncepe co[marul persoanelor ajunse s= fac= parte
din circuitul persoanelor traficate.
Autorit=]ile intr= \n contact cu persoanele traficate \n mai
multe modalit=]i. Cele mai cunoscute contacte se fac prin
intermediul ONG-urilor sau \n urma ac]iunilor poli]iei sau ale
autorit=]ilor pentru imigrare. Cazul cel mai pu]in \ntlnit este
prezentarea de buna voie a victimelor traficului de persoane \n
fa]a autorit=]ilor. Acest fapt survine deoarece:
 victimelor le este teama c= traficantul le va captura [i
le va pedepsi pentru c= au fugit;
 presiunile sociale [i politice sunt potrivnice persoanelor
f=r= documente de identitate, persoanelor ce ofer= servicii
sexuale;
 victimele traficate nu se consider= victime ale traficului
de persoane, ci cred c= situa]ia critic= \n care se afl= este
rezultatul propriilor gre[eli;
 victimele consider= ca au comis ilegalit=]i (intrarea
\ntr-o tara str=in= sau [ederea ilegal=) [i c= vor fi arestate,
nimeni neconsiderndu-le victime, ci dimpotriv= infractori;
 victimele provenind din zone unde corup]ia este un
fapt obi[nuit presupun c= poli]ia colaboreaz= cu trafican]ii [i
c= vor ajunge s= fie revndute;
Programele [i politicile multor organiza]ii guvernamentale, inter-guvernamentale sau non-guvernamentale admit
c= pentru a avea o strategie corespunz=toare, pentru a rezolva
problema traficului de persoane este necesar s= privim
drepturile victimelor la protec]ie ca pe un fapt intrinsec acuz=rii
trafican]ilor.
Indiferent de mediul profesional cu care vine \n contact
poli]ist, personal medical, consilier - o victim= care a fost
agresat= fizic [i psihic are nevoie s= fie ascultat=, crezut= [i

39

respectat=, iar cei cu care intr= \n contact trebuie s=-i creeze

sentimentul de siguran]= de sine [i control asupra propriei vie]i.
Ascultarea victimei traficului de persoane ca martor \n
cadrul anchetei penale este o activitate nu numai complex=, dar
[i cu un grad sporit de dificultate. Anchetatorul trebuie s= caute
[i s= adopte o metod= de colaborare cu victima.
De asemenea, anchetatorul trebuie s=-i prezinte victimei
detaliat, \nc= de la \nceput, ceea ce i se solicit= [i la ce trebuie
s= se a[tepte \n eventualitatea colabor=rii cu organele de
anchet=. Victimei trebuie s= i se expun= riscurile existente ce
pot surveni ca urmare a cooper=rii cu poli]ia [i s=-i acorde
anumite garan]ii referitoare la siguran]a ei [i a familiei sale, la
faptul ca mass-media sau societatea nu vor afla de implicarea ei
\n asemenea fapte [i c= nu va fi obligat= s= depun= m=rturie \n
prezen]a trafican]ilor sau a complicilor acestora. Victimei trebuie
s= i se acorde un timp de gndire pentru a decide dac= va
colabora sau nu cu poli]ia. Chiar dac= termenul de gndire
acordat victimei este \n detrimentul organelor de anchet= prin
pierderea unor mijloace de prob=, ceea ce primeaz= \n astfel de
anchete este soarta victimei [i respectarea drepturilor ei
fundamentale.
Chiar dac= cele expuse mai sus scot ancheta din tiparul
cunoscut tuturor anchetatorilor, aceast= m=sur= de colaborare
se impune \n condi]iile ascult=rii unei persoane traficate, supus=
\n majoritatea cazurilor unor abuzuri de extrem= violen]=, unor
violuri multiple, orgii sexuale, supus= r=nirii degetelor ca
pedeaps= pentru nesupunere sau extragerii din]ilor pentru a
\mbun=t=]ii abilitatea victimelor de a oferii servicii sexuale. Multe
victime au fost omorte ca un avertisment pentru altele spre a le
\mpiedica s= depun= m=rturie.
|n cazul ascult=rii victimelor traficului de persoane se
impune ca anchetatorul s= aib= cuno[tin]e ample despre
infrac]iunile legate de traficul de persoane, despre traumele [i
abuzurile la care sunt supuse de obicei acestea.
Pentru crearea unui climat de \ncredere [i cooperare
\ntre victim= [i anchetator, se impune ca acesta din urm= s= fie
aceea[i persoan= pe parcursul ascult=rii, s= fie o persoan=
capabil= s= trateze victima cu sensibilitate [i compasiune [i s= fie
desemnat \n func]ie de preferin]ele victimei, un anchetator de
sex masculin sau feminin. Cel ce conduce ascultarea ar trebui
s= fie, pe ct posibil, de acela[i sex cu victima. Anchetatorul
trebuie s= aib= un comportament respectuos, profesional, s=
foloseasc= un limbaj adecvat [i s= nu lase impresia c= judec=
victima.
O atitudine formalist=, autoritar= [i un cadru de ascultare
asem=n=tor pot avea ca rezultat, \n cel mai bun caz, supunerea
victimei. |n asemenea condi]ii scad posibilit=]ile de a ob]ine
detalii importante legate de infrac]iune.
Anchetatorul trebuie s= ]in= seama c= victimele au
suferit o experien]= traumatic= [i abuziv= [i datorit=
caracterului extrem al acesteia, unele nu pot accepta sau
ra]ionaliza ceea ce li s-a \ntmplat. Astfel, apare la nivel psihic
disocierea care reduce abilitatea victimelor de a reac]iona fa]=
de experien]ele abuzive tr=ite, dar produce [i alte simptome:
 victimele pot depersonaliza experien]ele abuzive [i pot
considera c= acestea s-au \ntmplat altor persoane;
 victimelor li se poate distorsiona percep]ia timpului [i
pot suferi pierderi de memorie;
 victimele pot reac]iona indiferent fa]= de abuzul
suferit;
 victimele pot suferi fragmentarea percep]iei, sim]urilor,
con[tiin]ei sau memoriei;
Astfel, dac= ancheta \ncepe prea devreme, este posibil
ca victima s= nu-[i aminteasc= detalii legate de anumite
evenimente, date sau loca]ii.
Datorit= problemelor la nivel psihic ale victimelor,
ascultarea acestora trebuie s= se realizeze \n prezen]a
consilierului sau psihologului.

40

Anchetatorul are obliga]ia de a lua m=suri ca victima

traficului de persoane s= fie informat= despre mijloacele [i
serviciile de ajutorare puse la dispozi]ie pentru a dep=[i situa]iile
de criz=.
Anchetatorul trebuie s= ia m=suri pentru ca victimele s=
intre \n contact cu O.N.G. [i O.I.G. care ofer= servicii de
ajutorare de specialitate. Aceste organiza]ii de profil sunt mult
mai calificate \n compara]ie cu structurile poli]iene[ti \n oferirea
de servicii pentru refacerea victimelor dup= suferin]ele fizice,
sexuale sau psihologice la care au fost supuse.
Consilierul sau psihologul decid ct timp poate fi
ascultat= victima. Sunt recomandate sesiuni de cte doua ore
urmate de pauze. Num=rul sesiunilor de ascultare depind de
circumstan]ele cazului, de starea fizic= [i psihic= a victimei [i de
gravitatea traumelor declan[ate de relatarea evenimentelor.
Anchetatorul va ob]ine destul de dificil, de la \nceput, o
rela]ie cronologic=. De aceea \mpreun= cu victima trebuie s= se
\ntocmeasc= un plan care s= cuprind= cronologia punctelor de
referin]=, astfel \nct acestea s= apar= \ntr-o ordine logic=.
Fiind o infrac]iune \ntins= ca durat=, este posibil ca
victima s= nu-[i aminteasc= precis ordinea evenimentelor [i data
exact= a acestora. Victima trebuie ajutat= \n stabilirea unor
puncte de referin]=, cum ar fi ziua de na[tere a sa sau a
apropia]ilor sau s=rb=torile legale. |n func]ie de aceste date de
referin]= evenimentele sunt stabilite c= s-au petrecut \nainte
sau dup= aceste date.
Planul cronologic al evenimentelor va ajuta victima s=
relateze logic [i cronologic toate evenimentele, iar declara]ia sa,
consemnat= de anchetator, s= fie u[or de citit [i de \n]eles de
ceilal]i investigatori.
Anchetatorul trebuie s= atrag= aten]ia victimei de fiecare
dat= cu privire la obliga]ia sa de a spune tot adev=rul. Dac=
victima minte sau omite inten]ionat anumite fapte, iar acestea
vor fi descoperite de poli]ie, se va ajunge la descalificarea ei ca
martor [i implicit periclitarea \ntregului proces penal.
Organul de cercetare trebuie s= cear= victimei s= fac= o
analiz= ct mai am=nun]it= a evenimentelor petrecute, a
locurilor, rutelor, a persoanelor cu care a intrat \n contact, a
\mbr=c=mintei, a documentelor, a obiectelor decorative [i a
mobilierului unde a fost ]inut= prizonier=, abuzat=, a locurilor
unde \[i desf=[ura munca. Toate aceste detalii cerute victimei,
att de necesare anchetatorilor, devin frustrante [i obositoare
pentru victim=.
Declara]ia martorului, victim= a traficului de
persoane, poate fi consemnat= \n scris sau pe banda video.
|n cazurile de trafic de persoane, principala grij= a
anchetatorilor este salvarea [i protec]ia victimelor. Organele
de urm=rire nu se pot baza pe victime, ci trebuie s=
elaboreze metode pentru ob]inerea [i din alte surse a
informa]iilor [i a mijloacelor de proba.
Gradul de pericol social extrem de ridicat [i valorile
sociale pe care le pericliteaz= infrac]iunea au determinat
incriminarea acestei fapte \n noul Cod Penal [i nu \ntr-o lege
special=, a[a cum este reglementat= infrac]iunea \n prezent prin
Legea 678 din 21 noiembrie 2001, privind prevenirea [i
combaterea traficului de persoane.
BIBLIOGRAFIE
Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii
organizate transna]ionale.
Protocol privind prevenirea, reprimarea [i pedepsirea
traficului de femei [i copiilor, adi]ional la Conven]ia Na]iunilor
Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate.
Legea 678/21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i
combaterea traficului de persoane.
Law Enforcement Best Practice Manual for Fighting
Against Trafficking of Human Beings.
Tudorel Butoi, I.T. Butoi Tratat universitar de psihologie
judiciar=

CRIMIN ALIS TIC A

Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CRJAN

Momente memorabile ale form=rii

criminalisticii

de 133 pagini, datorat doctorului A. Vianu.

La Bucure[ti, introducerea medicinii legale \n \nv=]=mntul
superior faciliteaz= [i predarea unor no]iuni de criminalistic=.

1840. Vornicul Manolache Florescu propune \nfiin]area

Astfel de cursuri s-au \nfiin]at \n 1874 la Oradea [i 1880 la

unei eviden]e alfabetice a infractorilor, dup= modelul

la[i.

Prefecturii de poli]ie din Paris, din anul 1832.1

1862. Primele compozi]ii narative de atmosfer= poli]ist= din

1843. Dagherotipia , procedeu fotografic inventat \n anul

Romnia:

1822 de c=tre Nicdphore Niepce [i Jacqucs Daguerre, dar

1. Mistere din Bucure[ti, de loan M. Bujoreanu (2 volume,

atribuit, pe nedrept, doar celui de-al doilea (\n comunicarea

619 pagini). Plecnd de la schemele lui Eugene Suejoan, M.

f=cut= la Academia de [tiin]e din Paris de c=tre marele

Bujoreanu lucreaz= numai \n culori de alb-negru. To]i cei care

fizician [i astronom F. Arago, \n anul 1839, care este

apar]in planului social \nalt, adic= burgheziei, sfr[esc prin a

considerat, oficial, anul descoperirii fotografiei), popose[te [i

fi \mpu[ca]i, otr=vi]i sau prin crim=, fie la m=n=stire. (Marian

pe meleagurile dmbovi]ene. Evenimentul este consemnat

Barbu, Romanul de mistere \n literatura roman=, Editura

\ntr-un anun], publicat la 19 martie, \n gazeta Vestitorul

Scrisul Romnesc, Craiova, 1981, p. 86).

Romnesc: ..Madama Wilhelmine Priz arat= \naltei nobilimi

2. Misterele Bucure[tilor, de George Baronzi. Romantic

[i cinstitului public, c= a sosit \n Capital= [i se recomandeaz=,

prin excelen]=, romanul lui George Baronzi, Misterele

precum c= face portreturi tagerotip (daghereotip), cu un pre]

Bucure[tilor

foarte cuviincios. Doritorii se \ndrepteaz= pe Podul

Mogo[oaiei lng= biserica cu brad \n casele D. Charldek3.

caracteriologice, de lovituri de teatru, apropiat prin latura de

macabru scrierilor de groaz= din literatura englez= (Marian

(3

volume)

este

plin

de

contraste

La 23 martie, Vestitorul Romnesc public= din nou anun]ul,

Barbu, p. 88). Romanul a fost definitivat dup= 1877,

indicnd o alt= adres=. Pr=v=lia D. F=li din Uli]a Fran]uzeasc=4.

al=turndu-i-se 9 capitole. ({tefan Cazimir, Pionierii

1847. |n timpul domnitorului Nicolae {u]u apare, la Ia[i,

romanului romnesc, 1933, p. 411).

lucrarea Regulile ce urmeaz= a se p=zi \n privegherea [i

3. Misterele unui nabab (1889), de Alexandru I.

cercetarea vinova]ilor, \n care sunt descrise [i unele reguli

Alexandrescu, ,,... sunt de fapt dezv=luirea unei crime

de criminalistic= tactic= [i metodologic=.

comise de contele Marco, \mpotriva fratelui s=u, contele

Sose[te la Bucure[ti Carol Popp de Szatmari,

Malhei Carino [i a fiului acestuia, Enrico, cu scopul de a-i lua

considerat primul fotoreporter de r=zboi din lume, care va

averea (Marian Barbu, p. 110). Aceast= lucrare a fost

deveni fotograful domnitorilor Bibescu, {tirbei [i Alexandru

inspirat= de scrierile lui Bdgar Allan Poe, creatorul romanului

loan Cuza.

poli]ist, [i ale lui Gaboriaux.

1848.

Carol Pop de Szatmari, \mpreun= cu farmacistul austriac

1879. Primul serviciu fotografic, la Poli]ia Capitalei. Aici

Ludwig Angerer [i Costache Sturdza Scheianul, primul

se vor face remarca]i fotografii Ion Niculescu [i Max Kessler.

fotograf amator romn, contribuie la popularitatea deosebit=

Peste scurt timp, lui I. Niculescu i s-a \ncredin]at [i

de care se va bucura fotografia \n Romnia.

conducerea centralei telegrafice a Capitalei, care coordona

1860. La Bucure[ti, apare prima carte de medicin= legal=

cele 55 de birouri subordonate existente la sec]iile de poli]ie.9

\n limba romn=, \n cea mai mare parte cu caractere

chirilice, redigeat= de I.N. Auerbach. 8 Vor urma alte

1882. |n luna martie se introduce prima fi[= \n cazier, \n

cteva \ncerc=ri \n limba romn=: \n 1871, {erban

era 64.322. Dup= aproximativ 20 de ani, \n 1951, acest

Georgescu va tip=ri o traducere a lui Henry Bayard, Manualul

num=r ajunsese la 148.480.

practic de medicin= legal=, iar \n 1891 se va tip=ri, la

1884. Ia fiin]= cazierul central alfabetic

Bucure[ti, un Curs de medicin=, legal= \n acord cu ]=rile ]=rii,

Generalul Radu Mihai, prefectul Poli]iei Capitalei, a

CRIMIN ALIS TIC A

1931, num=rul de ordine al dosarelor infractorilor \nregistra]i

10
11

41

\nfiin]at Divizia de cercet=ri [i urm=riri, dup= model francez,

denumit= [i Siguran]a Capitalei, care avea \n atribu]ii
descoperirea [i urm=rirea infractorilor care ac]ionau \n
Bucure[ti. Aceast= Divizie avea \n compunere brig=zile de

14

formau desenul acelui deget.

Se dispune \nregistrarea alfabetic= a infractorilor [i

fotografierea acestora (doar din fa]=).15

cercet=ri [i urm=riri, un birou al arhivei judiciare, un birou al

La 7 iunie, Mina Minovici \[i sus]ine teza de doctorat cu

cazierelor, fi[elor, dosarelor [i albumelor fotografice ale

titlul tude mdico-legale sur la mort subite la suite de

infractorilor, un atelier fotografic, un birou al intenden]ei [i

comisarul permanent de serviciu, un arest central pentru
infractorii ce erau re]inu]i \n timpul cercet=rilor [i o sal= de
raport.,

12

A[adar, \ncepnd cu anul 1884, comisariatele de desp=r]ire

nu mai fotografiau infractorii, [i nici albumele nu mai erau
]inute la inspectoratele de poli]ie ale acestora, fotografierea
tuturor infractorilor re]inu]i [i cerceta]i pentru s=vr[irea

coups sur labdomen et le larynx, 121 de pagini, la

Facultatea de medicin= din Paris, \n fa]a unei comisii
prezidate de celebrul profesor Paul Brouardel. |n acela[i an,
tot la Paris, va publica o lucrare de 40 de pagini intitulat=
tude mdico-Igale sur Ies alcaides cadaverique, de mare
interes [tiin]ific.16
Va urma.

diverselor fapte urmnd a se face \n cadrul atelierului

fotografic al diviziei de cercet=ri si urm=riri din Prefectura
poli]iei. |n cadrul acestui atelier se confec]ionase un scaun
rotativ special, conform modelului utilizat de Bertillon la Paris.
Infractorul, care [edea pe un scaun, era fotografiat din fa]= [i
din profil, dup= ce i se punea un num=r de ordine pe piept.
Primii infractori fotografia]i la divizia de cercet=ri [i
urm=riri, \ncepnd cu num=rul 1-8, erau componen]ii
bandei de asasini [i tlhari Zdrelea - M=run]elu. 13
(subl. noastre)
1886. Apare, la 1 septembrie, legea pentru autenfificarea

NOTE BIBLIOGRAFICE
1. Paul {tef=nescu, Laz=r Crjan, {tiin]= versus crim=.
Criminologie. Criminalistic=. Medicin= Legal=, Editura Curtea Veche,
Bucure[ti, 2001, pg. 392-397.

actelor.

2. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, Editura Albatros,

E bine sa preciz=m c= la \nfiin]area diviziei de cercet=ri [i

Bucure[ti, 1984, pg. 133.

urm=riri, comisarii [efi ai brig=zilor, secretarii acestor [i chiar

3. Mircea Novac, Fotografia de la A la Z, Editura Tehnic=,

unii din agen]ii brig=zilor cuno[teau cte ceva despre

Bucure[ti,, 1973, pg. 80.

amprentele digitale [i despre importan]a acestora \n

4. V. Daschevici, Necesitatea unui serviciu central de identificare, \n

identificarea persoanei. Era destul de clar, \n mintea lor, c= o

Revista Paza nr. 26-27, octombrie 1922.

semn=tur= prin punere de deget trebuie s= fie bine f=cut=, cu

aten]ie, pentru a se vedea liniile desenului imprimat. Nu
trebuie omis= nici \mprejurarea c= cei mai mul]i dintre [efii
brig=zilor [i parte din secretarii lor lucraser= mai \nainte la
comisariatele de culoare, \n competen]a c=rora erau date [i

5. .V. Daschevici, Stabilirea identit=]ii recidivi[tilor, \n Revista

Paza nr. 13-14, martie 1943.
6. Ioan Olaru, Petre Dume, Dezvoltarea [colii romne[ti de
Criminalistic=, \n {coala romneasc= de criminalistic=, pg. 23.
7. V. Daskevici, {tiin]a \n serviciul poli]iei, \n Revista Paza nr. 1,
septembrie 1921.

anumite autentific=ri de declara]ii [i \nvoiri etc., care erau

8. Medicina legal=. Redigen]= de I.N. Auerbach, doctor \n medicin=

semnate de ne[tiutori prin punere de deget. De asemenea,

[i medic al Districtului Ilfov, Bucure[ti, Imprimeria Anun]=torului

toate declara]iile ce se luau ancheta]ilor [i martorilor

Romn, 1860, pg. 187.

ne[tiutori de carte, cu ocazia anchetelor, erau semnate de

9. Nicolae Ionescu, Fotografia de semnalmente \n Romnia, \n

ace[tia, conform obiceiului, prin punerea de deget, dup= ce li

{coala romneasc= de criminalistic=, pg. 61.

se citea con]inutul. Astfel, la. 1 sept. 1886, cnd apare Legea

10. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 132.

pentru autentificarea actelor, unde \n art. 16 [i 18 se

reglementa modul, cum se autentifica actele celor ne[tiutori
de carte, care trebuiau subscrise prin punere de deget sau
prin aplicarea unui sigiliu sau pecete]i, organele poli]iene[ti
[tiau cum trebuie f=cut= aceast= punere de deget. Comisarii

11. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 139

12. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 134.
13. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 13.
14. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 15-17.
15. Nicolae Ionescu, Fotografia de semnalmente \n Romnia, pg.
61.

[efi ai brig=zilor de cercet=tori [i secretarii acestora [tiau c=

16. M. Ioanid, B. Anghelescu, fra]ii Minovici, Editura {tiin]ific=,

punerea de deget nu este o simpl= mnjitur= [i c= ea

Bucure[ti, 1970, pg. 31.

trebuia f=cut= cu aten]ie, pentru a reda clar conturul liniilor ce

42

CRIMIN ALIS TIC A

Avocat CONSTANTIN MIHAELA IRINA

na dintre cele mai vechi metode de

identificare criminalistic= a persoanei
este metoda portretului vorbit, care
reprezint= un sistem [tiin]ific de descriere [i compunere
a semnalmentelor.
Bazele portretului vorbit au fost stabilite \n secolul
al XV-lea de c=tre Leonardo da Vinci, care a sistematizat
organele corpului uman, considerndu-le a fi de diverse
tipuri: drepte, concave, convexe. El ar=ta c= tehnica
descrierii portretului vorbit const= \n maniera de a
re]ine [i reproduce profilul figurii umane dup= ce a fost
v=zut o singur= dat=.
Tehnica
identific=rii
persoanelor
dup=
semnalmente a intrat \ns= \n practica organelor de poli]ie
datorit= lui Alphonse Bertillon (fost ajutor de grefier la
Prefectura poli]iei din Paris), care a propus, \n anul 1879,
\n vederea recunoa[terii recidivi[tilor, m=surarea unor
elemente invariabile ale scheletului [i corpului uman,
crend astfel antropometria.
|n ]ara noastr=, sistemul elaborat de Alphonse
Bertillon a fost introdus \n anul 1892, de c=tre prof. dr.
Mina Minovici, \nfiin]ndu-se Serviciul de antropometrie.
Acest sistem a fost perfec]ionat de-a lungul anilor,
elaborndu-se metodologii cu privire la \ntocmirea
portretului vorbit al unei persoane, menite s= transforme
o tehnic=, \n mare parte bazat= ini]ial pe subiectivism,
\ntr-un mijloc de proba]iune [tiin]ific=, \nlocuind astfel
metodele senzorial subiective prin prelucr=ri
matematice ale unor parametri bine stabili]i \n cadrul
studiilor antropologice moderne.
|n practica organelor judiciare, descrierea
semnalmentelor dup= metoda portretului vorbit \[i
g=se[te aplicare [i pe timpul investig=rii unor infrac]iuni
de omor. Astfel, martorii pot face descrierea
semnalmentelor persoanelor suspecte de comiterea
faptei, dup= care criminali[tii realizeaz= portretul robot,
cu ajutorul c=ruia exist= posibilitatea identific=rii
autorului. |n acest fel s-a procedat [i \n cazul omorului
deosebit de grav, comis de Bertea Adrian asupra numitei
Alexe Daniela Camelia, \n vrst= de 18 ani, din Bucure[ti.

Oglinda crimei
|n seara zilei de 16 iunie 2002, Serviciul omoruri din
cadrul Poli]iei Capitalei a intrat \n alert=. Cadrele
Dispeceratului a fost sesizate c= \n Cartierul Drumul Taberei,
strada M=cinului nr. 5, apartamentul 20, a fost g=sit cadavrul
tinerei Alexe Daniela Camelia care prezenta multiple lovituri
de cu]it \n diferite zone ale corpului.
La fa]a locului s-a deplasat, echipa complex= de
investigare, format= din procurorul criminalist Andreea
Olaru, ofi]erii de poli]ie Lucian Guran, C=t=lin Negulescu

CRIMIN ALIS TIC A

[i Mihai Popa, tehnicianul criminalist Traian Cazacu,

medicii legi[ti Salam Abdo [i Trmbi]a[u Alexandra.
Din primele investiga]ii efectuate a rezultat c=
apartamentul 20 din imobilul men]ionat era proprietatea
numitei Braner Cornelia care l-a \nchiriat, \ncepnd cu luna
mai 2002, unei tinere pe nume Alexe Daniela Camelia.
Aceasta locuia cu fratele ei Alexe, 16 ani, precum [i cu
Gheorghe Aurel, 20 ani, concubin. Tn=ra era cunoscut= ca
prostituat=, obi[nuind s=-[i racoleze clien]ii prin anun]uri la
mica publicitate (ziarul Libertatea, rubrica matrimoniale).
Cu prilejul activit=]ilor investigative efectuate \n
interiorul apartamentului s-au constatat, \n principal,
urm=toarele:
 Victima se afla \n patul din sufrageria
apartamentului, complet dezbr=cat= [i prezenta pe tot corpul
snge provenit de la multiple pl=gi \njunghiate latero-cervical
stng, toracal anterior [i posterior, pe ambele membre
superioare [i lombar drept [i pl=gi t=iate la nivelul ambelor
antebra]e specifice ap=r=rii, total 43 lovituri;
 Dintre degetele ambelor mini ale victimei au fost
ridicate mai multe fire de p=r, urmnd s= fie examinate \n
laboratorul de specialitate;
 Pe \ntreaga lenjerie a patului, pe peretele \nc=perii
lng= care se afla amplasat patul [i \n jurul acesteia s-au
constatat urme de snge, \n unele locuri cu aspect dinamic
(stropi, scurgere etc.).
 Pe pat, \n apropierea cadavrului, a fost g=sit= o
pereche de pantaloni scur]i (tip boxer b=rb=te[ti) \mbiba]i cu
snge;
 Urme de snge s-au descoperit [i \n alte locuri: pe
partea interioar= a u[ii de acces \n apartament; \n zona
clan]ei [i a sistemului de asigurare; \n baie, pe vasul WC-ului,
chiuvet=, cad= etc.;
pe toat= lungimea
holului care permite
accesul
c=tre
sufragerie
(locul
unde
se
afla
cadavrul);
 |ntr-o priz=
situat= \n sufragerie,
se afla \nc=rc=torul
unui telefon mobil.
Pe timpul cercet=rii
locului faptei nu a
fost g=sit nici un
telefon mobil.
Aspectele de
la locul faptei au fost
fotografiate [i filmate
Fig. 1

43

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

video de c=tre tehnicianul criminalist (fig. 1-5).

Cadavrul numitei Alexe Camelia a fost transportat la
Institutul Na]ional de Medicin= Legal= Mina Minovici unde
s-a realizat autopsia, prilej cu care s-au desprins urm=toarele
concluzii:
 Moartea victimei a fost violent= [i s-a datorat

44

hemoragiei interne [i externe, consecin]a unor pl=gi

\njunghiate, penetrate \n zona toracic=, cu lezarea
pulmonilor, atriul stng, sec]iune de trunchi al aortei
pulmonare. Leziunile care au dus la moartea victimei s-au
produs cu un obiect t=ietor \n]ep=tor (cu]it sau orice obiect
asem=n=tor), cu o singut= muchie [i cu l=]imea maxim= de
2,5 cm, cu raport direct de cauzalitate \n tanatogenez=.
 Examenul toxicologic a stabilit c= sngele victimei
nu con]ine alcool.
 Pe lamele [i tamponul cu secre]ie bucal=, vaginal=
[i anal= nu s-a g=sit sperm=.
Din investiga]iile efectuate de poli]i[tii din echipa de
cercetare a rezultat c= locatara C. Cristina, \n ziua producerii
crimei, \n jurul orei 16.00, \n momentul \n care inten]iona s=
intre \n bloc, \n fa]a sc=rilor de la intrare a observat un individ
care se uita la geamurile blocului, \ntruct u[a de acces era
\nchis= [i blocat= din interior. Femeia a spus c=: ... eu am
deschis u[a cu cheia [i am \mpins-o \n spate pentru a-i
permite [i individului respectiv s= intre \n interior... Acest
individ, care avea vrsta \ntre 27-30 ani, cu tenul deschis, cu
p=rul megru [i pu]in ondulat, \n=l]imea de aproximativ 1,75
cm, fa]a dreptunghiular=, sprncene drepte [i stufoase,
\mbr=cat cu o bluz= de culoare \nchis=, a r=mas \n spatele
meu... Am urcat sc=rile [i am observat c= acesta s-a oprit la
etajul I, \n dreptul apartamentului nr. 20, fiindu-i deschis= u[a
de o persoan=.
Alte dou= persoane, vecini ai victimei, au ar=tat c=
[i-au dat seama c= tn=ra Alexe Daniela Camelia practica
prostitu]ia, \n apartamentul \nchiriat. |n jurul orei 17.00, \n
timp ce se aflau acas=, au auzit zgomote puternice [i ]ipete
de femeie. ...}ip=tul de femeie, au declarat cei doi vecini, era
un ]ip=t de disperare, iar dup= circa 10 minute ]ip=tul a fost
mai scurt ca [i cum cineva ar fi fost strns de gt.
Conform declara]iilor fratelui victimei [i al concubinului
acesteia, au rezultat urm=toarele:
 Alexe Daniela Camelia practica prostitu]ia, zilnic,
fiind vizitat= de clien]i, timp \n care cei doi p=r=seau
apartamentul.
 |n ziua de 28 iunie, \n jurul orei 16.00, Alexe
Daniela, dup= ce a vorbit cu un b=rbat la telefon, le-a spus
fratelui s=u [i concubinului s= mearg= la Internet Cafe,
urmnd s= vin= [i ea dup= ce \l rezolv= pe client.
Trecuser= aproape dou= ore [i Daniela nu mai venea
la Internet Cafe, fratele s=u, Alexandru Cristian Lucian, s-a
deplasat la un telefon public de unde [i-a sunat sora att la
telefonul mobil, ct [i la telefonul instalat \n apartament, dar
aceasta nu a r=spuns. Ca urmare, Lucian s-a deplasat la
locuin]a \nchiriat= de sora sa unde a constatat c= u[a de la
apartament era deschis=, iar \n hol se aflau urme de snge.
Intrnd \n dormitor ar=ta Lucian \n declara]ia sa am v=zut
c= hainele erau r=v=[ite [i u[ile de la dulap deschise. Am
aruncat o privire \n sufragerie [i am v=zut o pereche de
bermude pline de snge a[ezate pe col]ul patului [i care nu
\mi apar]ineau nici mie nici lui Gheorghe Aurel... Am aprins
lumina \n sufragerie [i am ridicat col]ul p=turii de pe pat unde
am v=zut piciorul Danielei, care era plin de snge... Dndumi seama c= sora mea a fost omort=, l-am chemat pe Aurel
de la Internet Cafe [i am anun]at poli]ia...
Alexe Daniela de]inea un telefon mobil, marca Nokia
3310 de culoare bleumarin, iar banii care \i primea de la

CRIMIN ALIS TIC A

clien]i \i depozita \ntr-o cutie neagr= a[ezat= pe noptier=.

|n leg=tur= cu telefonul mobil al victimei, Gheorghe
Aurel a f=cut precizarea c= el i l-a cump=rat din Pia]a Obor,
aparatul avnd carcasa de culoare albastr=. Ca semn
particular, aparatul avea display-ul desprins \n partea de jos
[i se putea observa c= fusese lipit. Totodat=, a declarat c=
poate s= recunoasc= acest telefon, \ntruct prezint= [i alte
semne particulare (\n partea din spate pe carcas=, avea
unele zgrieturi). De men]ionat c= telefonul mobil a fost
sustras din locuin]=.
Cu privire la unii dintre clien]ii surorii sale, Lucian le-a
redat unele semnalmente. Oamenii legii \ndritui]i cu
solu]ionarea cazului au sesizat c= semnalmentele unuia
dintre ace[tia se asem=nau cu cele prezentate de locatara C.
Cristina, cea care \i deschisese u[a de la intrarea \n bloc.
Viitorul medic ajuns \n spatele gratiilor
|n baza datelor ob]inute de la locul faptei [i m=rturiile
f=cute de fratele victimei, concubinul [i o parte din locatarii
blocului, poli]i[tii au stabilit urm=toarele:
 omorul a fost comis \n scop de jaf de c=tre un client
care a abordat victima prin metoda cunoscut=;
 autor al omorului poate fi un individ bolnav psihic
care fie s-a preg=tit s= comit= fapta sau doar a ucis victima
datorit= unui conflict spontan ap=rut \n scurta rela]ie pe care
a avut-o cu aceasta;
 omorul ar fi putut s= fie s=vr[it din r=zbunare de un
fost iubit al victimei.
Conform planului stabilit, poli]i[tii din Serviciul
omucideri au trecut la verificarea ipotezelor men]ionate. Din
activit=]ile investigative desf=[urate s-au desprins, \n
principal, urm=toarele:
 Pentru a fi contactat= telefonic, victima a ac]ionat o
cartel= Kamarad. |n momentul contact=rii pe telefonul mobil
de c=tre un poten]ial client, Daniela \i spunea tariful practicat
(500.000-600.000 lei pentru o or=), dup= care, dac= acesta era
interesat primea indica]ia de a se deplasa la cap=tul
troleibusului 90 (str. Valea Ialomi]ei) de unde trebuia s= revin=
cu un telefon. La urm=torul apel, Daniela \l dirija c=tre blocul \n
care locuia, men]ionndu-i, totodat=, s=-i dea un beep \n
situa]ia \n care u[a de acces \n holul blocului era \ncuiat=, \n
acest caz ea cobora [i \[i conducea clientul \n apartament.
 Din listingul convorbirilor efectuate pe telefonul
mobil de c=tre victim= s-a ob]inut lista persoanelor cu care
aceasta a purtat convorbiri \n ziua critic=. A ie[it \n eviden]=
faptul c= a fost apelat= la ora 14.30 de num=rul 0721 362 824
(cartel= Kamarad). Verificndu-se [i invers, adic= apelurile
efectuate de la aceast= cartel= a rezultat c= SIM-ul \n cauz=
a fost activat \n aceea[i zi, 28 iunie 2002, [i \n afara apelului
de la ora 14.37 c=tre victim= s-a mai sunat la alte dou=
prostituate care \[i racoleaz= clien]ii prin anun]uri \n ziare.
De[i cartela Kamarad mai avea un credit de
aproximativ 2 dolari a fost scoas= din re]ea de c=tre utilizator.
Acest aspect ct [i faptul c= a fost folosit= numai pentru trei
apeluri efectuate ce pot fi contactate prin metoda amintit=, a
condus la concluzia c= autorul omorului este acest utilizator.
S-a desprins faptul c= autorul a sunat victima la ora
14.37 [i a venit la aceasta la ora 16.20, f=r= s= o apeleze la
telefon, probabil fiind un client mai vechi. |n aceste condi]ii s-a
trecut la verificarea tuturor persoanelor care au cunoscut-o pe

CRIMIN ALIS TIC A

Daniela [i care au fost contactate de ea, \n perioada 3-28

iunie 2002 (perioad= \n care a fost activ= cartela victimei).
Dup= aproximativ cinci luni de eforturi deosebite din
partea poli]i[tilor, a fost identificat autorul faptei \n persoana
numitului Bertea Adrian, student \n anul V, la medicin=.
Asupra lui a fost g=sit un telefon mobil, marca Nokia 3310,
aparat care la display prezenta o dung= ce \ntrerupe afi[ajul
\n partea de jos [i care la acel moment nu mai avea carcasa

original= (fig. 6).

Acest telefon mobil a fost sustras din
apartamentul victimei.
Fiind audiat, Bertea Adrian,
acesta a recunoscut s=vr[irea crimei,
declara]iile sale fiind \n totalitate
coroborate cu aspectele consemnate
cu ocazia cercet=rii locului faptei [i cu
declara]iile celorlalte persoane audiate
\n cauz=.
Cu privire la data de 28 iunie 2002, Bertea a declarat
c= a anun]at-o pe Daniela, care i-a spus tariful, dup= care a
stabilit c=, \n jurul orei 16.00, va fi la ea.
La \nceput, i-a dat victimei 600.000 lei, sum= pe care
i-a solicitat-o, apoi, au avut un raport sexual oral.
Autorul a motivat uciderea prostituatei pe motivul c=
aceasta l-a jignit, spunndu-i c= este maimu]= p=roas=
expresie care i-a cauzat o stare de agresivitate pe fondul unui
complex mai vechi determinat de faptul c= pe corp avea mai
mult p=r dect considera necesar.
Dup= ce am omort-o pe Daniela a declarat autorul
, i-am sustras telefonul mobil [i 1.000.000 lei... De team= s=
nu fiu descoperit, m-am gr=bit [i am uitat chilo]ii pe patul
victimei... Cu]itul cu care am comis crima l-am aruncat \ntr-o
lad= de gunoi aflat= pe o strad= din Cartierul Drumul
Taberei... Ulterior, am schimbat carcasa telefonului mobil
sustras, Nokia 3310...
|n concluziile raportului de expertiz= medico-legal=
psihiatric=se se arat= c= Bertea Adrian prezint= tulbur=ri
de personalitate de tip instabil impulsiv, p=strnd
capacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i
consecin]elor faptelor sale [i are discern=mntul p=strat
\n raport cu fapta comis=.
Bentea Adrian a fost condamnat de instan]= pentru
s=vr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav (art. 174-176

45

VI Z I T + D E D OCU ME NT AR E
prof. univ. dr. Vasile Berche[an, care le-a prezentat
sistemul de preg=tire teoretic= [i practic= al
poli]i[tilor \n domeniul criminalisticii [i medicinii
legale, precum [i activitatea de cercetare [tiin]ific=
ce se desf=[oar= \n catedr=. Tot \n cadrul acestei
institu]ii superioare de \nv=]=mnt, oaspe]ii au
audiat expunerile f=cute de reputa]i speciali[ti \n
domeniul criminalisticii: chestor conf. univ. dr.
Laz=r Crjan, general maior magistrat dr. Dan
Voinea, colonel (r.) prof. Vasile L=p=du[i [i
subcomisar Cri[an Mucenic L=zureanu. A[a cum
au declarat la \ncheierea vizitei de documentare,
englezii au r=mas cu o impresie deosebit= \n ceea

La invita]ia Institutului Na]ional de Medicin=

Legal= Prof. dr. Mina Minovici [i a Asocia]iei
Criminali[tilor din Romnia, urmare a unei bune
colabor=ri, \n perioada 4-9 aprilie a.c., 30 de studen]i
englezi ce se specializeaz= \n domeniul criminalisticii,
\nso]i]i de patru cadre didactice, printre care [i prof. dr.
C=t=lin
Dog=roiu,
din
cadrul
Universit=]ii
HUDDERSFIELD Marea Britanie, au efectuat o vizit= de
documentare \n Romnia.
La Institutul Na]ional de Medicin= Legal= Prof. dr.
Mina Minovici, studen]ilor [i cadrelor didactice le-au fost
prezentate laboratoarele institutului [i au participat la activit=]i
practice desf=[urate \n cadrul acestora.
Vizita a continuat la Institutul de
Criminalistic= din cadrul Inspectoratului
General al Poli]iei Romne, unde domnul
comisar-[ef dr. Gheorghe Popa, adjunct al
inspectorului general al Poli]iei Romne,
precum [i alte cadre cu func]ii de
conducere din cadrul institutului au f=cut
expuneri pe teme privind metode [i
procedee criminalistice folosite \n
activit=]ile investigative pentru stabilirea
adev=rului. |n laboratoare, englezilor le-au
fost prezentate mijloacele [i aparatura
tehnic= din dotare, prilej cu care s-au
efectuat [i demonstra]ii practice.
Conform planului stabilit de
organizatori, oaspe]ii s-au deplasat [i la
Catedra de Criminalistic= din cadrul
Academiei de Poli]ie Alexandru Ioan
Cuza, fiind primi]i de [eful catedrei,

46

ce prive[te condi]iile de preg=tire ale poli]i[tilor [i

aparatul criminalisticii romne[ti [i al medicinei
legale \n \nf=ptuirea actului de justi]ie.
La final, secretarul general al Asocia]iei
Criminali[tilor din Romnia, colonel (r.) prof. Vasile
L=p=du[i, le-a \nmnat oaspe]ilor britanici diplome, prin
care li s-a acordat titlul de membru de onoare al
Asocia]iei, precum [i ultimele numere ale Revistei
Romne de Criminalistic= [i Revistei Poli]ia Romn=.
Universitatea din Huddersfield, Institutul Na]ional de
Medicin= Legal= [i Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia au
stabilit noi forme de colaborare \n preg=tirea cadrelor
didactice [i a studen]ilor \n domeniul criminalisticii [i
medicinei legale.
MARIUS TOMA

CRIMIN ALIS TIC A

ION POIAN+
Prim procuror al Parchetului de pe Lnga Tribunalul Sibiu

ste de notorietate faptul c= hobby-ul la cei

mai mul]i practican]i este filatelia, avnd
cteva zeci de milioane de adep]i reuni]i
\n Federa]ia Interna]ional= de Filatelie (F.I.P.), organism
care cuprinde organiza]iile na]ionale din peste 80 de ]=ri.
Filatelia presupune colec]ionarea m=rcilor po[tale
[i studierea acestora. |ntre m=rcile po[tale cuprinse \n
colec]ii se afl= [i unele de mare valoare. |n timp, evident
c= au ap=rut [i m=rci po[tale false.
|n prezent, expertiza filatelic=, avnd ca obiect
stabilirea autencit=]ii unei m=rci po[tale, se efectueaz= de
comisiile de expertiz= ale federa]iilor na]ionale filatelice sau
de birouri private de expertiz= filatelic=.
Astfel de expertize se bazeaz= pe metoda examin=rii
comparative \n care piesa supus= expertiz=rii este comparat=
cu o marc= po[tal= autentic= sau cu datele (cuprinse \n
cataloage filatelice) cunoscute despre marca \n litigiu.
Limitarea investiga]iilor viznd timbrele la metodologia
[i instrumentarul de uz curent ale filateli[tilor diminueaz=
considerabil aria problemelor ce pot fi solu]ionate, celeritatea
[i acurate]ea examin=rilor.
Nu trebuie neglijat= nici \mprejurarea c=, de cele mai
multe ori, exper]ii din cadrul asocia]iilor filatelice desf=[oar=
activitatea de examinare [i expertizare a timbrelor ca pe un
hobby, fiind mai pu]in familiariza]i cu posibilit=]ile pe care
utilizarea tehnicilor moderne le ofer= \n acest domeniu.
Pe de alt= parte, din acela[i considerent, nici exper]ii
criminali[ti nu au acordat prea mult= aten]ie problematicii
privind examinarea timbrelor, \ndeosebi pe secven]a stabilirii
autenticit=]ii acestora.
Cooperarea \ntre exper]ii filateli[ti [i criminali[ti sa referit de cele mai multe ori la obiective strict limitate
viznd utilizarea unor tehnici din dotarea laboratoarelor
institu]iilor abilitate1.
Avantajul incontestabil al utiliz=rii tehnicilor
criminalistice rezid= \n faptul c= ele sunt relativ standardizate,
ceea ce permite verificarea modului de lucru [i a condi]iilor
printr-o eventual= nou= expertiz=2.
Nu \n ultimul rnd, \ns=[i protocoalele de expertiz=
sunt redactate cu mai mult= rigoare, iar con]inutul este
structurat pe baza unor criterii [tiin]ifice [i a unei practici
sistematice, relativ unitar=, cel pu]in prin prisma raport=rii lor
la prescrip]iile legale.
Exist= apoi destule situa]ii \n care, pentru elucidarea
problemei autenticit=]ii, se poate apela la tehnici
nondistructive sau chiar distructive, f=r= a altera valoarea,
prin examinarea materialelor din care sunt confec]ionate
timbrele, a suporturilor pe care sunt aplicate acestea [i a unor
factori de contaminare.
De-a lungul timpului astfel de timbre au fost
comercializate drept originale, dup= ce \n prealabil men]iunea
de facsimil a fost anulat=.

CRIMIN ALIS TIC A

Semn=tura men]ionat=

Semn=tura de atestare
a autenticit=]ii
unui timbru Cuza 20 Parale

Opinia celor care solicit= asemenea expertize este c=

att exper]ii care lucreaz= individual, ct [i cei din comisiile
de expertiz= se pronun]= sub forma unor avize, care exprim=
o p=rere. |n consecin]=, ele nu implic= o r=spundere civil=
dect \n cazul, pu]in probabil \n viziunea unor speciali[ti, \n
care ar fi fost declasat gre[it cu [tampila Fals un timbru
autentic.

47

Marcarea timbrelor expertizate se face cu un poanson

metalic, pozi]ia acestuia indicnd situa]ia \n care se afl= piesa
examinat=, am=nunte pe care colec]ionarii le pot cunoa[te
prin consultarea cataloagelor3, dic]ionarelor4 [i lucr=rilor de
specialitate5, materiale documentare, deopotriv= necesare
exper]ilor.
La posibilit=]ile actuale ale tehnicii, concluziile
expertizelor ar trebui s= \ndeplineasc= criteriile consacrate de
practica [i teoria criminalisticii [i nu simple opinii.
Expertul filatelist, cu autoritate [tiin]ific= de
necontestat ar trebui ca, pe lng= vasta experien]= [i
cuno[tin]e filatelice, s= dispun= de o practic= \ndelungat= [i o
temeinic= preg=tire [i \n domeniul altor specialit=]i cum ar fi
[tampilografia po[tal=, identificarea persoanei prin
examinarea scrisului, fizico-chimia culorilor [.a., domenii
imposibil de acoperit de o singur= persoan=.
Recurgerea la serviciile exper]ilor criminali[ti nu ar
\mbun=t=]i starea actual= de lucruri, \ntruct ace[tia nu
dispun de cuno[tin]ele de specialitate necesare [i nu au
experien]= \n examinarea timbrelor, nest=pnind bine nici
terminologia. Laboratoarele de expertiz= criminalistic= au
\ns= tehnici de instrumentalizare [i rigoare metodologic=.
Toate aspectele relevate argumenteaz= faptul c=
expertiza timbrelor \ntrune[te caracteristicile unei expertize
complexe, \n care metodologia de efectuare, tehnicile de
instrumentalizare [i protocoalele de expertiz= pot fi abordate
[i din perspectiva criminalisticii.
Referin]ele bibliografice privind expertiza complex=6
nu fac trimitere [i la expertiza timbrelor, dar opin=m c= \n
acest caz situa]ia este sinonim= cu cea a expertizei picturilor,
care impune colaborarea unor speciali[ti din domeniul artei
cu exper]i chimi[ti, fizicieni [i criminali[ti, pentru rezolvarea
unor probleme privind calitatea materialelor [i metodelor
folosite \n realizarea falsului, autenticitatea semn=turii, [i pe

actual

al

desfigur=rii

m=rcilor

prin

poansonare, ar putea fi \nlocuit prin protocoalele de

expertiz=, care ar ilustra la standarde de calitate indubitabile
piesa examinat= [i toate procedurile tehnice urmate,
modurile de asigurare \mpotriva substituirilor urmnd s= fie
reglementate prin norme interdepartamentale.
Acest gen de expertiz= ar putea deveni accesibil
pentru to]i solicitan]ii \ntruct multe opera]iuni care cer efort
de documentare, migal= [i un volum important de munc= ar fi

48

PARALE, tipografiat, PRINCIPATELE UNITE, 1864 (vezi

CMR 74, pag 61).
Moldovei 1858 (15 iulie 31 octombrie) (vezi CMR
74, p. 45-47)
De cele mai multe ori, explorarea comparativ= este o
opera]iune extrem de anevoioas=, func]ie de complexitatea
imaginii.
De o real= utilitate \n efectuarea examin=rilor, atunci
cnd expertul are la dispozi]ie att timbrul suspect ct [i unul
sau mai multe timbre cu autenticitate necontestat=
provenind din aceea[i emisiune, este microscopia de
compara]ie, destinat= investiga]iilor criminalistice \n
domeniul traseologiei.
Utilizarea acestei tehnici permite examinarea
simultan= a timbrului suspect [i a celui autentic, ca [i
fotografierea pe acela[i cli[eu, \n imagini al=turate, a
zonelor \n care se eviden]iaz= eventualele deosebiri,
permi]nd demonstrarea prin fotograme ata[ate raportului
de expertiz= a constat=rilor.

BIBLIOGRAFIE:

aceste baze, stabilirea autenticit=]ii piesei examinate.

Sistemul

substituite prin proceduri [i tehnici standardizate.

|n cataloage, detaliile sunt marcate asem=n=tor
procedeelor utilizate \n expertiza criminalistic=, respectiv cu
cifre, \n cazul celor ce se refer= la semnele grafice, [i cu
litere, la detaliile imaginii, pe aceea[i fotogram= sau pe
fotograme diferite.
Exemplific=m, prin timbrele clasice CAP DE BOURde 27 PARALE, din prima emisiune [i timbrul de 6 PARALE
PRINCIPATELE UNITE din emisiunea a II-a .Trebuie
precizat c= nu \n toate cazurile exist= o conven]ie foarte
explicit= privind notarea detaliilor, la unele ilustra]ii, detaliile
semnelor grafice [i cele ale imaginii fiind marcate aleatoriu
prin litere [i cifre, ca de exemplu la timbrul clasic de 30

1 Vezi dr. LUCIAN IONESCU Autentic [i fals \n filatelie.

Cazuri din practica laboratoarelor de expertiz= criminalistic=
\n Probleme de criminalistic= [i criminologie nr. 2/1982,
pg.98-102
2 Vezi Codul de procedur= penal= al Romniei art. 125
3 vezi CMR 74 p. 18
4 Vezi Marcel D=nescu Dictionar filatelic Ed. Sport-turism
Bucure[ti 1979, pg. 129
5 Vezi Nicolae Tripovici Filatelia. Studiu, pasiune,
competi]ie. Ed. Sport-turism, Bucure[ti, 1985, pg.197-198

CRIMIN ALIS TIC A