TENDINE ACTUALE N PSIHOLOGIA

CLINIC I MEDICAL

GENERALITATI

Rezumat
La un secol dup diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, aceast lucrare dorete s
realizeze o practic trecere in revist a cunotinelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinic i
experimental n acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum i
principalele strategii de tratament, mpreun cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele i
dezavantajele sunt cu atenie puse n balan pentru a face posibil trecerea rapid, i n acelai timp
complet, ctre o mai bun nelegere a acestei forme foarte problematice de demen.

Abstract
One century after the first patient was diagnosed with Alzheimers disease this paper wants to make a
very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental
research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment
strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are
carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a
better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de cnd Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoan cu o boal ce continu s ridice
probleme serioase medicinei. Faptul c pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o form combinat de boal
Alzheimer i Parkinson a constituit o predicie a constatrii ulterioare c boala Alzheimer face parte
dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare i combinate. Statisticile actuale
atribuie

urmtoarele valori: boal Alzheimer 60%; boal Parkinson cu corpi Lewy 23%; demen vascular
7%; demene de alte cauze 10%.
Morfopatologic frapeaz gradul important de atrofie cerebral comparativ cu persoanele sntoase.
Studii imunohistochimice i ultrastructurale au indicat faptul c n boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este
reprezentat de pierderea sinaptic n hipocamp urmat de cortexul frontal, temporal, cingulat i parietal. Aceast pierdere
precoce a sinapselor dup acest pattern anatomic a fost observat i n cazul modelelor experimentale. Pierderea sinaptic
duce la pierdere neuronal cu astroglioz i microglioz reactive, apariia plcilor de amiloid i a depozitelor neurofibrilare
fiind un eveniment ulterior. Pierderea sinaptic se coreleaz cu nivelele de A42 dar nu i cu plcile de amiloid. De
asemenea pierderea sinaptic se coreleaz semnificativ cu deficitul cognitiv.

Principalele mecanisme implicate n patogeneza bolii sunt: deficitele de

plierea ale proteinelor
excitotoxicitatea inflamaia

procesele apoptotic-like
Boala

Alzheimer este o

boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta,

capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau
dementa la persoanele in varsta. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce
apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet, de personalitate, pierderea
abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei
observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.

FACTORI DE RISC
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii
Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I

(mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei,

- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste
riscul de a dezvolta boala Alzheimer,
sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental,
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv
boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si
progesteron.

Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.
Aceste teorii includ urmatorii factori:
fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala
Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de
pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta
boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer
nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in
sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca
nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de
homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.

Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
CAUZE
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din
deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului

sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai

neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal

Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta
cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul
de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de
Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au
fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.
SIMPTOME
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in
varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de

memorie. Anumite episoade de pierdere a

memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii
dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar
pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in

minte mai tarziu

- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina

Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor

recente, de genul uitarea

- unei persoane

in totalitate

faptului ca a lasat aragazul

deschis

Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau de personalitate. In fazele
incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. Membrii familiei si prietenii apropiati observa
primii manifestarile bolii. Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau

probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer.
Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva

- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor

- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in
bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie
aparent fara motiv
modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un

membru al familiei
lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea
efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:
- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana (deziluzii)
- senzatii

ca aude sau vede lucruri

care nu sunt

reale (halucinatii)

- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie

- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete,

impachetatul si
-

despachetatulhainelor, repetarea unor intrebari

agresiune fizica sau verbala

- imposibilitatea

de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite

- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide
nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.

O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale
mainilor) sau simptome senzoriale ( senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala
Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:
- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple
dementa insotita de malnutritie
- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
- depresia
- tulburarile vizuale sau auditive.
MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer.
Acestea includ
nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de
amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala
a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie.
Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale
bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele
nu apar.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la
alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd
capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza
pana la probleme mentale si functionale severe si chiar

moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. Este dificil
de precizat cat dureaza fiecare faza.
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor. Faza initiala
De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta - pierde
abilitatea de a initia anumite activitati

- evita situatiile noi si nefamiliare

- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor - are tulburari
de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla intr-un
loc sau o situatie noua, nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:
- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispoziie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare

credinte false (deziluzii), suspiciuni ( paranoia) si agitatie

- necesita ingrijire permanenta - pierde
orientarea temporala
Faza tardiva

In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:

- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor.
Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent.

- devin extrem de confuze seara si au insomnii

- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal ( incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. In anumite
cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
CONSULT DE SPECIALITATE
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte
modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate fi
delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta. Este indicat consultul de urgenta cand:
- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul
de rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele

se

inrautatesc

brusc.

Se indica programarea pentru consult atunci cand:

- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se
instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei
respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.

MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI

Medicul de
Medicul

medicina de familie

internist

Medicul de

geriatrie

Medicul

neurolog

Medicul

psihiatru

INVESTIGATII
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul specialist va
cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc,
deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.
Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut.
Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
Boala

Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aditional se fac

examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun actiuni
simple pentru verificarea orientarii. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un
membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de
zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN)

sunt folosite pentru

vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte
doua investigatii imagistice, tomografia cu

10

emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu
sunt efectuate de rutina.
Teste de laborator
La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Teste de laborator pot fi efectuate pentru a
exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa
apara in boli insotite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de
nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. Tratarea acestor boli poate

produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.

Analizele

de

sange

utile

pentru

diagnostica

aceste

afectiuni

sunt:

- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea
diagnosticului
- teste functionale hepatice (ALT, AST, fosfataza alcalina, bilirubina) ce diagnosticheaza afectiunile
hepatice
- dozarea acidului folic (folatilor). Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor rosii cat si a
celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii din sange si
in mentinerea sanatatii sistemului nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei ( sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul). Electrolitii
sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in

organism la un nivel optim si mentinerea functiilor

normale (de exemplu ritmul cardiac, contractiile musculare si functionarea neuronilor)

- teste functionale tiroidiene. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de
simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de dementa la persoanele in
varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei
tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). In cazul in care
persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator, boala poate progresa
pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Desi sifilisul este o boala din ce
in ce mai rara, se fac teste pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila

11

- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). SIDA netratata poate cauza simptome ca
tulburari de personalitate sau probleme de concentrare.
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt efectuate pentru a
exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru
a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene
convulsivante. In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile
produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine
diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a
pune diagnosticul. Autopsia este rar necesara, dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta
daca a fost sau nu Alzheimer.

Depistare precoce
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale.
Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru
detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre
cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la

TRATAMENT
Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii
bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.

Strategiile terapeutice prezente i viitoare

Strategiile terapeutice au evoluat odat cu elucidarea elementelor de etiopatogenez a bolii i a
substratelor neurobiologice. fiind posibil tratamentul fiecrui nivel de dizabilitate (Fig. 1).

12

Fig. 1. Strategii intervenionale n demene.

n timp ce terapia simptomatic ncearc s nlocuiasc neurotransmitorii deficitari, noi medicamente sunt
dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid 42.

Analiza strategiilor terapeutice

Strategiile terapeutice se clasific n funcie de modul de aciune i de eficacitate n:
simptomatice (mbuntirea funciei cerebrale fr modificarea progresiei bolii) modificatoare
ale cursului bolii (intervenie n evenimentele patogenetice) preventive (viznd apariia bolii)
Tabel I. Principalele strategii trapeutice n demene

SIMPTOMATIC
Inhibitori
acetilcolinesteraz

MODIFICATOR AL CURSULUI
BOLII
de Antioxidani (Vitamina E, Gingko Biloba)

PREVENTIV
Antiinflammatoare
Antihipertensive

Neurotrofine i terapie genic cu NGF

Antiglutamatergice

(inhibarea fosforilrii APP i tau prin

(antagoniti NMDA)

controlul glicogen sintetaz kinaza 3

CDK5/25)

Antihiperlipemice
i (statine)

13

Intervenii n procesarea -amiloidului (Aimunizare activ *, pasiv ** , inhibitori de Terapie estrogenic

and secretaz,
* Trial suspendat, noi opiuni de imunizare cu anticorpi i imunizare cu -amiloid

nontoxic/nonfibrilar sunt n curs de dezvoltare

** Testat pe model experimental animal, imunizare subcronic pasiv utiliznd anticorpi monoclonali
anti-A
Tratamentul simptomatic
Tabel II. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer
Doz
Medicament

Mecanism

De

Iniial

ntreinere

Interval

de Efecte

administrare adverse
greuri,

Donepezil
(Aricept)

Inhibitor
de
acetilcolinesteraz 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi

vrsturi,
4-6 sptmni

diaree, crampe
musculare,
anorexie
greuri,
varsturi,

Rivastigmin Inhibitor
de 1.5
(Exelon)
acetilcolinesteraz 2x/zi

mg

6 mg 2x/zi

2-4 sptmni

diaree,
pierdere
ponderal,
ameeli
greuri,

Galantamin Inhibitor
de 4
(Razadyne) acetilcolinesteraz 2x/zi

Memantina
(Namenda)

Antagonist NMDA

5
1x/zi

mg

12 mg 2x/zi

4 sptmni

varsturi,
diaree,
anorexie,

mg 10 mg 2x/zi

4 sptmni

ameeli
agitaie,
incontinen,

14

confuzie
Tratementele actuale sunt n principal simptomatice, bazate pe substituia deficitului de neurotransmitor
(acetilcolina). Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesteraz a fost evaluat prin trei simptome cheie din boala
Alzeimer: capacitatea cognitiv, comportamentul i scala daily living activities, fiind raportate mbuntiri
simptomatice de scurt durat de pn la 1 an (Winblad 2001).

Tratament initial
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Aceste
substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati temporar
memoria si gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu

sunt spectaculoase si pot sa nu

imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor, ei nu
incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in
tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea
simptomelor moderate sau severe de

confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala

Alzheimer. Memantinul

actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer.
De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer, in special in primele faze ale bolii atunci cand
acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia
poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale

pacientului.
In

faza tratamentului initial trebuie

clarificate anumite aspecte alaturi de familie:

- ingrijirea de care are nevoie pacientul

- persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce

15

boala va avansa
- aspectele

bolii pe masura ce aceasta

va avansa

- planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului.

Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru
oferirea ingrijirii optime. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la
evolutia bolii.
Tratament de intretinere
Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Aceste medicamente
sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Inhibitorii de colinesteraza sunt
intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente.
Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie,
detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau
persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste
tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. Ghidurile medicale
indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme.

Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli.

Tulburarile de vedere si de auz, artrita, afectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt probleme frecvent
aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Artrita face dificila
deplasarea fara ajutor; tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie, anxietate sau imposibilitate
de comunicare. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza

sarcina

ingrijitorului. Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei

.

sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea
abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea
apar. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea
bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament,
ca tulburarile deviante si de somn. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. Succesul
ingrijirii

16

depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament.

Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.
Tratament in stadiile avansate
Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. Asigurarea ingrijirii
unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de pregatire sau de devotament

fata de

persoana bolnava. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele
cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie.

Tratament in stadiile terminale

Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa
discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara.
Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea
facultatilor mintale. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata, pe cand altii
prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie, spaima,
depresie, anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Desi boala evolueaza de-alungul timpului, anumite
persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la un nivel
redus. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt:
- daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic
pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Membrii familiei pot detecta modificari in
comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina
- masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea
unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt

dovada

17

ca

dorintele

privind

terapia

sunt documentate.

In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi:

- realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp
decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. Se recomnada
anumite schimbari. De exemplu, in cazul in care gatitul devine o problema, se recomanda alte activitati care sunt
realizabile, ca ajutorul la cumparaturi, planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul
unor cuie, punerea de suprafete nederapante in cada, asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara,
in cazul in care exista probleme de memorie. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul
asigurarea unei alimentatii sanatoase. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe,
legume si cereale. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive.
Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii
fizice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina

- programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. Poate fi indicata
creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Persoana poate fi mai putin frustrata daca
activitatile se efectueza dupa un anumit orar

sau

program

zilnic

- rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Utilizarea de liste, etichete sau alte modalitati care
sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si
pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil
- inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se
mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut
aceste activitati. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil
- pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste
deteriorarea abilitatilor mentale
Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea
unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct

18

de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de
ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a
maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a
imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane
poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
In cazul ingrijirii unui bolnav cu

Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si siguranta

pacientului. Un mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat, igiena corespunzatoare si

rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului.
Realizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de incuietori la usi si la
dulapuri.
Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva. Poate fi
necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana, ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer.
Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia.

Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar
de lapte cald inainte de culcare.
Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de mai multe ori
in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.
Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare
provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Strategiile pentru abordarea acestor
probleme nu duc la eliminarea lor, dar le fac mai usor de acceptat.
Maximizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca mai
poate face acest lucru.
Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Se pun etichete pe obiectele
inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor.
Intelegerea modificarilor comportamnetale. Tulburarile comportamentale pot aparea la

19

pacientii cu Alzheimer. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele
manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut.
Abordarea agitatiei. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton scazut in
discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si

dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea

luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia.
Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul.
Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Se inidica
folosirea de cuvinte si propozitii simple, usoare si familiale.
Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe
primul loc. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea
bolnavilor cu Alzheimer.
Plasarea in camine
Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Chiar si in cazul in care
aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale, pe masura ce boala progreseaza, devine dificil de realizat
ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de
sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. De asemenea, persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta
probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila.

Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment, deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea
nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. Luarea unei decizii cu privire la internarea
intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat.
Tratament medicamentos
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Aceste
substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si
gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca
simptomele la

20

unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor, ei nu incetinesc progresia
bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru
tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer.
Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste progresia
bolii.
Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente
pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale, ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu
momentul in care acesta trabuie incetat. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. Cu toate
astea, simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie, deoarece aceste terapii nu functioneaza la
toate persoanele. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul
in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai
au nici un efect.

Vitamina E este un

antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste

functionarea celulelor nervoase. Studii recente au sugerat ca

vitamina E poate intarzia pierderea

abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului, dar nu imbunatateste memoria
bolnavilor cu Alzheimer. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este
sigur, putin costisitor si eficient la unele persoane.

Un alt medicament, numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie
din cadrul bolii Alzheimer. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu
este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente.
Tratamentul tulburarilor de comportament
In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce
cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Aceste medicamente se folosesc de obicei
atunci cand alte mijloace au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si
evitarea somnului din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul medicamentos.

21

In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de

tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand:
- un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia

- eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de mediu sau
asigurarea unei rutine au esuat
- comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav - bolnavul are dificultati
in a face diferenta intre real si ireal ( psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau
halucinatii.
Tratamentul dementei
Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.
Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua simptomele depresiei si
imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Tratamentul altor cauze de
dementa
Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct), afectiunilor tiroidiene sau
boala Parkinson, contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. Unele dintre aceste afectiuni raspund la
tratament medicamentos.

Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala

Alzheimer. Memantin, un

medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei
moderate sau severe.

Tranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului ostil, tulburarilor de somn,
deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor.
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire.
Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. Terapii
alternative
Tratamentul cu anumite plante, de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. Alte terapii de
genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la diminuarea tulburarilor
comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere.
Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta

22

terapie, atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate fi utila in reducerea
agitatiei la persoanele cu dementa severa. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai
multe studii.
Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate fi util in tratarea
depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la lumina
naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea
depresiei.
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua simptomele de
depresie cauzate de boala Alzheimer.
O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul mesei sau a baii.
De retinut!
Terapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de ginko biloba necesita
cercetari suplimentare. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in
totalitate. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie.

PROFILAXIE
Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Desi nici o substanta nu a
fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa
reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. Aceste substante sunt:
vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate
- in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea

aportului de acid folic si vitamina B6 si B12

- antiinflamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuprofenul, naproxenul sau aspirina in doze zilnice.
- statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.

23

Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de
dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor, revistelor, jucatul
de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul
la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de "foloseste sau
pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi
daunatoare.

Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei.
Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid
si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.

Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.

CONCLUZII
Exerciiile fizice efectuate regulat, precum mersul pe jos, contribuie la mbuntirea memoriei
persoanelor cu vrste peste 50 de ani care sufer de o diminuare uoar a capacitilor lor mintale,
potrivit unui studiu publicat n Journal of the American Medical Association.
"Acest studiu clinic este, se pare, primul care demonstreaz c exerciiile fizice ajut la mbuntirea funciilor cognitive n
cazul persoanelor de vrsta a treia care nregistreaz o scdere a funciilor cerebrale", a indicat profesorul Nicola
Lautenschlager, de la Universitatea din Melbourne (Australia), principalul autor al acestei lucrri.

La studiu au participat 138 de aduli cu vrste peste 50 de ani, ce prezentau un risc crescut de demen
i aveau probleme de memorie, fenomen care precede, n general, maladia Alzheimer.
O parte dintre participanii la studiu au fost supui unui program care i ncuraja s fac exerciii fizice la
domiciliu, timp de 24 de sptmni. Obiectivul cercettorilor a fost s ncurajeze voluntarii s fac sptmnal
cel puin 150 de minute de exerciii fizice de intensitate medie, activitatea fiind mprit n edine de cte 50 de
minute. Cercettorii au recomandat mai ales mersul pe jos.

24

Totui, participanii au efectuat sptmnal, n medie, 142 de minute de exerciii fizice. Funciile cognitive ale
tuturor subiecilor au fost msurate pe parcursul a 18 luni, pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment
Scale), o scar de referin elaborat n 1984 care este foarte utilizat n cercetare i studii farmacologice.

Studiul a demonstrat c binefacerile exerciiilor fizice s-au meninut timp de cel puin un an dup ncheierea
studiului. Persoanele care au participat la studiul de 24 de sptmni au nregistrat o mbuntire a
capacitilor mintale cu, n medie, 0,69 puncte pe scara ADAS n raport cu grupul sedentar.

Chiar dac diferena este modest, este, totui, important, avnd n vedere c nivelul de efort fizic a
fost relativ sczut, au subliniat autorii studiului.
"Spre deosebire de medicamente, care s-au dovedit ineficace mpotriva deficienei cognitive benigne dup o
perioad de 36 de luni, activitatea fizic nu numai c a permis o mbuntire uoar n acest domeniu, dar a avut
i efecte pozitive n ceea ce privete calitatea vieii i a funciilor cardiovasculare", au spus cercettorii.
n timp ce populaia mondial mbtrnete, numrul persoanelor atinse de Alzheimer va crete, de la 26,6
milioane, n prezent, la 106,2 milioane pn n 2.050.

"Dac apariia maladiei este ntrziat cu 12 luni, vom nregistra cu 9,2 milioane de cazuri mai puin n
lume", avnd n vedere sperana de via, au fost de prere cercettorii.

Bibliografie:

25

1. Winblad, B., 2001 Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease. Alzheimer Disease and
Ass Disorders, vol 15, suppl 1, 3440.

2. Santaguida P, Raina P, Booker L, Patterson C, Baldassarre F, Cowan D, Gauld M, Levine M, Unsal

A, 2004 Pharmacological Treatment of Dementia, AHRQ Publication No. 04-E018-2.
3. Siemers E, Quinn J, Kaye J, et al., 2004 Effect of LY450139, a functional gamma-secretase inhibitor, on
plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate
Alzheimers disease. Neurol., 62(suppl5), A174. Abstract S17.001.

4. Schenk D, Barbour R, Dunn W, et al., 1999 Immunization with amyloid-beta attenuates Alzheimerdisease-like pathology in the PDAPP mouse. Nature, 400,173-177.
5. Satou T, Itoh T, Tamai Y, Ohde H, Anderson AJ and Hashimoto S, 2000 Neurotrophic effects of
FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia, ciliary ganglia,
and sympathetic trunks. J Neural Transm., 107, 1253-62.
6. Windisch M, 2000 Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimers disease. J
Neural Transm Suppl., 59, 301-13.
7. Ruether E, Husmann R, Kinzler E, Diabl E, Klingler D, Spatt J, Ritter R, Schmidt R, Taneri Z,
Winterer W, Koper D, Kasper S, Rainer M and Moessler H, 2001 A 28-week, double-blind, placebocontrolled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimers disease. Int Clin
Psychopharmacol. 16, 253-63.
8. Ruether E, Alvarez XA, Rainer M and Moessler H, 2002 Sustained improvement of cognition and
global function in patients with moderately severe Alzheimers disease: a double-blind, placebocontrolled
study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. J Neural Transm Suppl. 265-75.
9. Masliah E, Armasolo F, Veinbergs I, Mallory M and Samuel W, 1999 Cerebrolysin ameliorates
performance deficits, and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice. Pharmacol Biochem Behav.,
62, 239-45.
10. Francis-Turner L and Valouskova V, 1996 Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin
but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix
transection: short-term study. Neurosci Lett., 202, 193-6.
11. Panisset M, Gauthier S, Moessler H and Windisch M, 2002 Cerebrolysin in Alzheimers disease: a
randomized, double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent. J Neural Transm. 109, 1089-104.

12. Bae CY, Cho CY, Cho K, Hoon Oh B, Choi KG, Lee HS, Jung SP, KimDH, Lee S, Choi GD, Cho H
and Lee H, 2000 A double-blind, placebo-controlled, multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimers
disease. J Am Geriatr Soc. 48, 1566-71.

26

27

PDF to Word