INCLUZIUNEA SOCIOEDUCATIONALA A

SUBIECTILOR CU
INTELECT
LIMINAR(DE LIMITA)
A efectuat:st.ciclul I,gr 303
Caraman Olga

Actualitatea problemei
Problematica persoanelor handicapate este ntotdeauna de
actualitate, deoarece acetia reprezint categorie a populaiei
cu o poziie evident dezavantajat fa de alte categorii de
oameni.
Copii cu deficiene sunt percepui de cele mai multe ori
negativ, sunt marginalizai i nu de puine ori exclui din coal.
Dicionarul explicativ al limbii romne (p.238)deficiena este o
scadere, lips, greeal; rmnere n urm.
Intr-un sens mai specializat, cu caracter medical, deficiena
este definit ca lips de integritate anatomic i funcional a
unui organ; absena unor faculti fizice sau psihice
Cea mai extins categorie i care prezint dificuli majore n
procesul de dezvoltare a personalitii i integrrii eficiente
sociale este categoria deficienelor mentale i intelectuale.

PARTICULARITATI DE

DEZVOLTARE

Intre starea de normalitate si cea de handicap de intelect,

la granita, se afla o categorie speciala: intelectul de limita /
liminar (Q. I. : 80-85 - 90)
Majoritatea autorilor considera ca intelectul de limita
poate fi depistat in scoala si cuprinde aproximativ 10% din
populatia scolara.
Acesti copii intampina dificultati in insusirea scrisului,
cititului, calculului, manifestand disgrafe, dislexie si
discalculie, tulburari ce nu pot fi recuperate cu ajutorul
cadrelor didactice in cadrul unei clase normale si necesita o
pregatire speciala.
Sunt timizi, emotivi, inhibati, au o hiperactivitate motorie.
Copilul liminar respecta toate sarcinile impuse doar pana la
un anumit grad de abstractizare si complexitate.

Exista cateva elemente definitorii dupa care copilul cu

intellect laminar poate fi usor identificat, mai ales in
procesul educational din scoala:
-raspunsurile sunt realizate intr-o maniera inegala, adesea
lacunara
-are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-si
mobilize capacitatile intelectuale
-dificultati in insusirea citit-scrisului si calculului arithmetic
determina aparitia esecului scolar cu toate consecintele
sale
-alterarea structurii perceptive-motrice a spatiului- copilul
nu respect forma, marimea, proportia, orientarea
-dificultati in realizarea activitatilor de analiza si sinteza,
comparatie, abstractizare, clasificare
-dificultati de colaborare si de stabilire a unor relatii
interpersonal datorate unei imaturitati social-afective,
hiperactivitate motorie autocontrol redus, incapacitate de
stapanire a impulsurilor primare, teama de insucces
-integrarea scolara a copiilor cu intellect laminar este
posibila in conditiile diferentierii si individualizarii
curriculumului.

DIAGNOSTICAREA
Se realizeaza cu ajutorul testelor prin care:
- se masoara coeficientul de inteligenta
- se masoara coeficientul de dezvoltare psihica
- se face o evaluare a posibilitatilor de adaptare si de
integrare
Una din clasificarile cele intalinite este realizata in
functie de valoarea coeficientului de inteligenta.
- deficienta mintala profunda sau grava- IQ= 0-20
- deficienta mintala severa sau mijlocie - IQ= 20
-35/40
- deficienta mintala moderata- IQ= 35/40 - 50/55
- deficienta mintala usoara- IQ= 50/55- 75
- intelectul de limita sau liminar - IQ) 75-85

ETAPELE DE EVALUARE A UNUI COPIL CU

NTRZIERE MINTAL(INTELECT DE LIMITA)
Interviu
cu
parinti
Ev.educ
atori
Profesor
i

Observa
tia
Clinica
directa

Copil cu
Intirzier
e
Ev.psihol mintala
Scale si
Testele
teste
De
Binetlaborato
Simon
r
Raven

Tehnologii de incluziune a
subiectilor cu intelect laminar
intervenie educaional i dezvoltarea
abilitilor
programe de educaie bazate pe dezvoltarea
comunicrii verbale i nonverbale, a abilitilor
sociale i a abilitilor adaptative
nvare de strategii pentru autoconducere,
autoservire
programe de relaxare i control a respiraiei
Scopul recuperarii consta, asadar, in valorificarea la
maxim a posibilitatilor individului handicapat, functiile
psiho-fizice nealterate trebuind antrenate pentru a
prelua activitatea functiilor afectate . Se urmareste
astfel formarea unor abilitati si comportamente care
sa-i permita handicapatului o integrare in viata
profesionala si sociala.

MASURI DE
RECUPERARE

Recuperarea prin
invatare

Formele de invatare eficiente in

recuperarea handicapului
mintal sunt cele de tip afectiv
si motivational.
. Acolo unde este posibil se
poate realiza si invatarea de
tip intelectual, avand drept
obiectiv acumularea de
informatii elementare,
insusirea unui aparat
conceptual, a operatii
instrumentale. in acest tip de
invatare, metodele verbale
sunt esentiale.

MASURI DE RECUPERARE

Recuperarea prin
psihoterapie

psihoterapia actioneaza pozitiv asupra

personalitatii individului deficient
mintal, inlaturand anxietatea,
negativismul, starile conflictuale,
activand motivatia, devenind un
energizator pentru subiect
Dintre formele psihoterapiei,
adecvate handicapului mintal sunt:

psihoterapia sugestiva

psihoterapia de relaxare

Sugestia verbala pozitiva actioneaza

astfel pentru ameliorarea
inlaturarea unor comportamente
aberante (de tip deviant), pentru
formarea unor atitudini favorabile
invatarii si activitatii, este necesar
de participare constient-voluntara
din partea handicapatului

RECUPERARE
Recuperare prin terapie
ocupationala

Aceste metode de recuperare au

priza la deficientii mintal din
cauza interesului viu manifestat
de multi dintre ei pentru muzica,
dans, pictura, joc, confectionare
de obiecte formare si dezvoltare
a abilitatilor motrice, practice
sau a deprinderilor profesionale.
La copiii mai mari, foarte
eficienta este ergoterapia, care
contribuie la integrarea lor intr-o
activitate cu caracter social.
In toate aceste tipuri de terapii
trebuie sa se puna accent pe
compensare, stimulandu-se
functiile senzoriale si psihice
normale, nealterate.

MASURI DE RECUPERARE
Meloterapia

i are izvorul n valoarea

terapeutic pe care o are muzica
asupra psihicului uman
La copiii cu deficien mintal i
hiperkinetici meloterapia se
folosete pentru ameliorarea
inhibiiei voluntare a actelor
motorii i pentru realizarea
performanelor n plan
psihomotor. Copiilor cu
instabilitate emoional,
meloterapia contribuie la
diminuarea tensiunilor psihice,
reducnd agresivitatea i
favoriznd cooperarea n cadrul
microgrupului social. Principalele
forme de organizare a
meloterapiei sunt: cntecul,
jocurile muzicale, audiiile i sunt
desfurate de educatori,
psihologi, logopezi

RECOMANDARI GENERALE SI CONCLUZII

Pentru profesori
Evidentierea concretului si a
semnificatiei continutului
Asigurarea achizitionarii
materialului nou prin repetare cat
mai variata;
Asigurarea, pentru cel care
invata, a unor metode de mediere
verbala
Promovarea in clasa a unei
atmosfere de succes
Incorporarea in secventele
instructionale a unor stimuli
atractivi si a unor intariri
pozitive
Organizarea, secventierea si
accesibilizarea cat mai riguroasa a
instruirii: de la simplu la
complex, de la usor la greu .

Rolul familiei
Familia trebuie s ofere tot
suportul afectiv necesar. Prinii
vor fi nvai cum s intervin.
au obligaia s se implice n
activitile extracolare ale
copiilor i s aib rbdare i
nelegere fa de schimbrile mai
lente sau mai rapide din viaa
copiilor lor
s sprijine profesorii n alegerea
unor strategii realiste cu privire la
evoluia i formarea copiilor n
coal i n afara ei
s fie participani activi la toate
activitile colii i s se implice
n promovarea educaiei integrate
la toate nivelurile vieii sociale,
inclusiv cel politic

Putem afirma ca o interventie de tip recuperativ in

cazul unei deficiente mintale a avut succes daca
persoana cu handicap mintal a capatat un anumit
nivel de autonomie personala, si-a insusit abilitati
motorii si dexteritati manuale, fiind capabila sa
exercite o profesie, daca si-a format
comportamente adecvate la situatie, daca poate
comunica oral si in scris, daca are format simtul
autocontrolului.
-Copilul cu cerinte educative speciale are probleme
similare cu cele ale unui copil obinuit, suprapuse
de altele specifice.
-Sentinta produs de societate e mai periculoas
pentru un copil n dezvoltare dect predispozitia
biologic.

-Predispozitia biologic nu este o sentint,

iar mediul social este o ans!!!

Bibliografie:
1. Bodorin,Educatia Incluziva,Chisinau 2012,Cetatea
de Sus,100p
2. Dicionarul explicativ al limbii romne,Editura
Litera International 2002
3. Racu A,D.V. Popovici,A.Danii,Educatia incluziva
ghid pentru cadre didactice si manageriale.
4. Racu A,Florin-Emil Verza,Racu Sergiu,Pedagogia
Speciala,Chisinau 2011,Tipografia centrala,316p
5. www.autism.ro ,,Intirziere mintala Gradul de
inteligenta si problemele intelectului de limita