Sunteți pe pagina 1din 86
STUNTA SI TEHNIC, Seria wong 02323898 DIABETUL ZAHARAT Mod de viata si tratament Prof. dr. doc. IULIAN MINCU CORMINTA SI'TEHNICA PENTRU TOTT* “Apare sub egida CON: LUI NATIONAL SSNTRU STIINTA §1 TEHNOLOGIE be. me Tuna ioe Matt eta CUPRINS Detinitia diabetulul insutinodepandivat 2 Diabet zaharat de Up Ii, insulincindependout 2 Cauzele diabetutr epaseran 4 Simptomatologia diaboiwiai”‘zabret’ «<1! 1s a de 30's Diahotul sahapat de tip T, apirut inate le vis ni (diabotal juventt) Pers, a : : Partioularitajilo clinioe in raport eu vifsia bolnavilal Dlabotut tranzitoriu al nowndscutulay Diabetul permanent al moucniscutulul ” Diabetul do tip Tal eopitutl mic {110 sii Diabetul de tip T'al adoleseentnias Diabetul do tip I juvenil propriuais”~ Diabetul juvenit de tip aduil Diabet asociat cw alte bolt most Gauzele diabetslul ta copit ss,” Remisia teansitonie a diabotaiut lg capi GGrosterea si dezvoltarea copituly! dlabelic Festa italn dabetta htcap ipoglicemia. postinsuliniex la cop” Probiontele Biologic sh toca ale epi diet Baucatia copitulut diebetic™..-e-s.ge0c0 es Diabotul zattarat la fomola tasiciuatd 12177! Influenta sarcini asupra diabetulat zalarat Influenfa diabetului Asupra evolujiel sarcni sf ith Complicafio diabetulul zanurat <. Complicate acute "...-- Complicabile cronice Igiona.diabeticului fod de otiuni genorate despre alimentalie.o.ee.c---ccsese Partoisntafite almost ta hava iat starat are eres as enision tive al Dellculul se. fi Alimentatia diabotici ‘in paport cu z Alimentatia copilnlui ‘diabetic de la virsia dé © ani 5 plad la pabertato_ eee see Raja alimontara pentru adolesc Alimentatia aduldulut diabetio sf. 00070) Allinentatia poste vinsta de 62~65 de ani Allmentafia diabeticutul en diverse boll asdciats Diabetul asociat cw hopatita eronicd Biabetul asociat on leer gastroduodenal cronie Diabetul complicat eu neffopalie diabetics, ei ia. Ssuficien{a nal eronica gf rotenfie azotata Tratamenta! diabetiouloi cu medicamente sa, Tratamentol ew insuliad essen ‘Tratamental oral al disboticuit Sulfamidele tipoglicemisnte Biguanidele sn Rolul torapeuto al etortiil fisie | Gira. balnoovelimateriod sce” Rogimal do viata gi de muicd ai diabetic’ Te Cotel' do Seiintat ia Garifiaea, nor alimente esas ccrssivsseareqete rote Hi, Legunele ce pot fi gisits ia diverse tani als anata | 114, Tabsto'do compoaifie a produsclor alimentare Herbetea si irigerea CUVINE INAINTE Am seris mut fn cet peste 39 de oni de practicd medicala desore diabetul saharat, fie din unghiul de vedere al cercetd torului, fie ca un practician care se adresca:d pacientulni, In aceste lueraré am urmarit tot timpul nu numai expuneree corectt @ cunostinjelor despre aceasta boda", cd st modal cum trebuie sd_scriu pentru a fi insets de citre “holnac*, Pentru ed, insist, si practica mi-a dovedit-o, suferindul de dinhet zaharat ni trebuie privit ca un botnav cum ar fi bolnavul de inimd, tubercutord, leer, cirosd hepatied ete iabetiou este (cel usin. le ineeput) un om ssinitos, cu toate funcjite psitice si sometice normale gi cw aeceagt capacttate de munca ca a nedicbeticulnt cuo singurd ford: absenja (cantitatio sau calitatio) a instlinet. Dacd am putea 8+ inlocuim aceasta insulind sib ccoeagi forma gi in atecast cantitate, in raport ¢u nevoile orgenismuui Ia’un anumit moment, atunct suferinfa sa metabolicd nav ar mei exist si vila individutué respect er fila fel cw a oricaruia dintre nal, (Perr isan re rota metbaisat hci proteinele si lipidlete ingerate din ofard si, nastrind un ech libra metabolic, sit astzure, astfel, pe eo parte encrgi«, tar pe de alta’ parte factorit plastici neccseri fiintel it) In momental dé fard ne reusim cectt tn parte wceat lure, introducind tn organisnt, la momente fixe, 0 untinite exn titate de inswlind, Este 0 corectic, care, cumulatd cw cunog- Lingele perfecte despre reginuul alimentar si de viaja pe care 5 trebuie sé-l duet, Hi poate osizura dicketiculut acceasi spe Pensa de vinta si eceleosi posibilitay® sociale gi de munca ca si nediabeticutai. Nu se poate spnne acelagi tucru despre Seardiac', ,uleeros*, bolnavul de hepatica ete care sint, de te" trcepnt, hendicapesi’ prin sedderea capacitafit lor de munci $i nevoin unui tedament intensio e bolt. De wceea ne putem permite gi acum, la nivelul cunastine | felor noastre, st afirmin. c& ,diabeticul este un individ tn store de sindtcte condijionata datorita faptutui ed ti Lipsegte Insuline®. Extindens acest oforism ta toate tipurile de diabct (atit col insulinodependent eit si cel insulinoindependent) pentru ed, in ultima analiza, in toate aceste forme exist ® absontdé'a wactivitaqit" de tip insulinic (fie prin lipsa ‘olale a acesteia, fie prin ,insuficienfa® ei de activitate ). Am spus yactm* pentrai ed tn acest domeniit cunostin icle noestre evolueacd rapid Decd pind in 1921—1923 oti bolnavit insulincdependenti muredu in comi diabeticd, @stizi, ctnd avem la dispocitie enerm de multe tipuri de insulind, coma diabeticd a decenit un accident datorita {ie neglijentet bolnacului, fie mecunoastertt cxistentek acested totin"“Deaarmencn, baintval inculincendcpendens ae ba ispostie o sere do medicament care, ale oral — ‘cone muilent ct un regin alimentar bine condus — permite echi- librarca corectd a diabetutni. = In cra insilinicd, datoriti unei medié de viata pretun- site, opar din ce in ex mai des insd complicatiile cronize ale lolity care foc din dicbetiey de date aceasta, tntr-edeodr un foinne eronic, mivsorindacd gansele de viaté gi posibilitatile flo munca, transformindu-t edesea tntr-un dependent soctal. Aeeste complicajit eronice ireversibile (micro $1 macro- engiopatio diabeticd) se datoresr, tn mare warte, unui fratament incorect sot ret linse to discipling. din’ partea folnacntut. Adescori cle cpar chier in sitmofti, etnd oot prin yaparent, aceste wvini® rat pot fi dovedite. Ble se Aatorese nor cuze cart mu sixt atte de eoidente pentra 6 fotnas, cel pulin ta prima vudere (gi uncoré nici pentru medic}: trdamentul ou instlind, orice de corect wr fi flout, poate controla gliceméa. permanent sis. menind. th Tinile izilogie tinp de 24 de ore din 24, ogc cum eon teas pancreasul normal. Intervin uncort fasion’ neprovdeufts sires, fobrd, maladit intercurente, un efort fisie neprendeut, 0 alintentofie incorect, hipoglicent accidental et, cestea, Tepetate sate nesesizate,erese emporar gliceria gf lasd urme are nit se slerg $i s0 tdxfring mat tiraiu prin tomplizale rmentionate.’ Menjinind glicemia et mat aprocpe de normal, printr-un regim de stata si tratament ct mat corete, puter Evita mulge din acegit factori de rise. $i, de fapl, weasta Constituie motivatia carfit de fa pe care’ eaut's' sublines In acest yeustnt inainte®. Rotul oritre: cart de populerizare serisd dé un specialist este dea ardta cler care: sint mip loacele prin care, cw posibilitvile actuate, puter lupta Impotrida unei bolt sail complicajilor acesteie, Diabeticu, spre deosebire de’ tot ceilalit bolnavi, trebuie si eunoased it mai multe despre tratamental boli seley asiel tnell st devind propriut lat medic. Indiferent de vista pe care 0 are, ‘opi, adult saw strsinic, indiferent de sexut ate bial Sau fomete — indiferent’ do. mtinca. depusd — izied’ sau Inueletuata — atunct eind giie cum si se tratee asifel ca tn petmanenjd sisi pdsireze o glicemte apropiatd de norma- dutud"(evitind ipoglicomin go hiperehicemia prontum ratament. cit mai potrivit cu forma’ sa clint de diebet) sbolnaeul® si-a asigurat, de fapt, modul de viajd necesar ‘vitarii, aproape tn mad sigur, @ complicajillor Medieul ‘rebuie'sd constituie, ow timpul, numad sfatattorul avteal $6 competent, atunci cind apar'yfapte" nol 41 pe care bolnava rut fe injlege."Spre ace mod dea tnellsd roll ion tindem astazi $i aie sperdm sd ojungem. $i vom ajunge aict atunci cind toate generate de dlabetice vor cuouste tot ce trebuie sd cunoased despre Doata lor si modul el de echt. librare. Stat sigur 8a cont odatd crema cl eectarea sin tipca neva rng la indenbna ogc pr cre preenin insta citar: rms te dicbed sau sit indeed diabetl hurel sind et wu tnstala. Deja se fac boss uriagt tn acest me iat parte amit, Beetle td tncrart sm re nebo Elen lerk. Ne ete casa of gorbi aed Bese tee va fat in aocl sensi aii tg 0 ein ror feet sturct nad, ait bolnaval gi familia, pe de 0 parte, ctege Radeal i specalott pe de St partes dt src pris Plossl nt prc #0 ge bt Pimitlr cctual at lupe tnpotrifa complain ft cine nal aproape de normal fence metabolce vie argent abet _ DEFINIIA DIABETULUL Diahetul zaharat este o boali metabolic cronies co sre drept cau2t principals deficitul absolut sau relativ de insuling $i se caracterizenz prin perturbarea predo- minanti @ metabolismului glucidic (scdderea.toleranfei a glucide), ‘hiperglicemie — glicemii pe nemincate ce doptgese 120-130 mg%, presenta de glucozd in urin alituri de ‘efectaren gia celorlalte metabolisme (lipidic si protidie). : | storie. Indicii asupra diabetului zaharet se_gisese noi de_acum peste 3000 de ani tn celebrele pagini de Ia ‘Teba (Ebers). De esemenea, vechile documento chinezesti, indiene gi arabe ti semnalizeeza apart Dintre figurile demne de somnalat. jn istoria, digbeto- logici faz parte Avicenna (In jurul anilor 1000), Th. Willis (1648), C1, Bernard (sec. XIX). In 1869 Langerhans descrie ‘oxistenta in pancreas a'unor formayiuni de celule eu aspect particular fata do restul fesutului pancreatic care au fost denumite ulterior, dupi numele autorvlui, insulele Langer hans. Mai'tteaiu sa descoperit oa avestea’au rol de glands endocritié in orgonism, secretind un hormon numit ins Jina, In, 1885, Von Mehring gi Minkovsky descrin aparit diahetului dup’ extirparea total @ pancreasului fa. male (pancrottectomie). Ulterior Minkoveky, prin lige ‘ura pe vanalole excretoare alo pancreasului, demonstreaza 8, dogi pancreasul so distrage, diabetul nu apare atita 9 timp cit insulele Langerhans rimin intaote: deci Ja ori-) gine diabetulut se gdseste distragerca insuelor Langerhans fare secretd insutina, © contribufie deosebita, care face din el, de fapt, descoperitorul insulinei, © aduce In 1921 savantul roman. Paulescu, care reugeste ¢8 extraga din pancreas o substan\a numiti de el ,pencreini* cu achiune de scddere a glicemici 1m singele clinelui féra pancreas (acfiune hipoglivemianta). In acecasi perioada de'timp Iucreaza Ia aceeasi tema doi corcetatori ‘canadieni, Banting si Best, care reuyesc 1a 6 (gase) luni dup ce Paulescu iyi comunicaze descoperirea, wilextragi gi Gi din pancreas animalelor substantia cu aojiune hipoglicemlantaé pe care o numese la inceput Isloting iar ulterior insulinds Lui Banting i's-a. decernat In 1923 premiul Nobel pentru descoperirea inculinei impreuna'cu MeLead, proprletarellaboratonul din Toronto) facindy-i'se astfel o mare nedreptate lui Paulescu si kui Best, Descoperivea insulinei a insomnat o revolutie in evo- Jutia gi tratamentul dighetului. Aceasti boala, eare pin la descoperirea insulinei, era considerata mortaia (In cazu- rile in care insulina era strict necesara pentru echilibrare, J special Ia copii gi tineri) a devenit o afecjiune compa tibia eu viaja ‘evasi-normala in condifile respectirii ine dicatiiior de regim gi tratament, Intre 1948-1056 Sanger descoperd formula insulinet (este format din 2 lanjuri de eminoacizi — lanjul A cu 20 aminoacizi gi lanjul B cu 30 aminoacizi — legate intre ele). In 1967 Steiner des- coperd precursorul insulinei — proinsulina — din care se formeaz insulina. AUt proinsuling olt i inzulina ‘int fecretate numai de o parte dintre celulele din insulele Langerhans, si anume celulele B (sau beta). (La nivelul insulelor Langerhans mai exista inca 4 tipuri de grupe do colule, fiecare ou activitate hormonald, dintre care 1 montioném numai un singur grup, grapul de colule A — eau alfa — care secreta glucagonul, un hormon care cregte slicemia opunindu-se astfel actiunii insuline). In perioada actual, corcetarile asuprainsulinei si, in_mod general, asupra’ eauzelor disbetului, an luat un avint fir precedent. Asistim astizi la fabricarea a noi tipuri de insulin eu activitate prolungita, insuline p ficate care nu mai produc anticorpi i rezistenta Ia insu- Jind (insulinele mondcomponente) folosite pe lorg_ in tara nosstrd. Do asemenea s-au preparat, pe calea chirurgie’ genetice", insuline de tip uman care sint introdise pe lang in terapeuticd. Cereotstorii Iuereazi Ia crearea unui pancreas artificial sau In prepararea unui sistem care £4 due In tnloouires insulelor beta distruse de boali. Este posibil ca in viitorii oni, diabetul insulinodependent (de tip juvenil) sf fie provenit prin vaccindri care sa imunizeze copilu sau tinéral Impotriva acestei boli De ssemenea, trebuie mentionat, 1a diabetul insulino- independent, cit prin descoperires sulfamidelor si biguani- delor se ajtinge la 0 echilibrare mai buna si pe mult timp a acentet bol Preveniren dichetului constituie, de asemenea, una din preoouparite cercetatorilor actuali, avind in vedere frec- ‘venta sa din ee in co mai mare. Asifel, dack inainte de al doilea rizboi mondial diabetul se fntilnea numai la 0,5% din “populatie (0,2% in Romania), astézi el a ajuns {a valori pe plan mondial ce variaza intre 4—8% (In Romania M1 inttlnim la 3,2% din populafio). La frecventa eesasta Jn mare parte a eontribuit sisteraul de via conteraporan, cerosteren oberititit (80% dinire diabetici eu fost sau stnt oberi) si virozele Ia 00 Ww CLASIFICAREA DIABETULUL In legaturd cu aceasta problemi, datele existente pinii in prezent nu sint satisfiestoare, Existé numeroase forme de clasificare propuse dar nu ne vom referi la ele intructt au mai puling importanfi, Ne vom opri doar asupra celor cu insemnitate prastics pentru bolnay si care sint acceptate si pe plan international, Sint astfel doud clase mari de dinbet: DIABET ZAWARAT DE TIP 1 INSULINODEPENDENT Acest tip de diabet, oare se echilibressi numai_ prin tealament ou ingulind ‘se Intiinogte Ie 15—20% dintre holnavii diabetici. Survine in generel la bolntvii sub virsta de 40 de ani, slobi, dar se poate intllni gi peste aeeastd virstil. Debutul sit este adesea brotal (mat ales i copilitie sau Ia tineri). Dups virsté, aceste forme de cliabet se inttinesc Ie copil (ounosout sob vechea denumire tia diabet juvenil), In edoleseent, Ia adultul linge gi adese- ori la virsiniei peste 60-65 oni. (diabetul senil). Cauzele liabetului slat dif eopil IntTinim deseori Tn. ori ginea bolii, pe lings factorii ereditari, infectile vieale, in timp ce le atrini novoin de insulin’ este data de sede derea de celule beta precum si de ateroscleroza virstei. 12 DIARETUL ZAHARAT DE TIP 1 INSULINOINDEPENDENT. Este tipul de diabet ce! mai frocvent intilnit s care apore in genere dupi viesta de 40 de ani, mai ales Ia pe soane obeze: nit are 0 evolutie zgomotoasi, debutul si fiind insidios. Citeodati diognostienl este pus in evident printr-un examen medical intimplitor sau datoriti w eomplicatii (prurit vulvar, eoxeme. infectit_prolungite. uncle complicatii vasculare ete.). In acensti formi de diabet, caro do obicei nu mecesiti insuling, se intilnese ‘ole mai froovente complioajii oronice degenerative (arte- rit ou sau far gangrend, afoctiuni coronariene, afectiuni ale vaselor cerebrale, afeofiuni oculare, renale ete.) care sourteazi media de visti a diaboticuln incorect ingeijit. cost Tucra se datoreste gi faptnlai ei bolnavii subesti- moeazit boala gi actiunea mociva pe care 0 are glicemi, creseuti timp de ani de zile, asupra vaselor sanguine sf esupra onganolor. Din aceasta categorie face parte, adesea, diabetul care pare poste virsta de 65 de ani si care s0 datoreste de fapt aterosclerozoi vaselor (atunci eind acest diabet mm novesita insulin pentru a fi eohilibrat). 0 forms de diabet cave se intiineyte tot in tipul IT este acela datorat, unor medicamonto cu actiune diabeto- gon (se numogte diabst iatrogen). Acest diabet apare in tod special dupi un tratamont prelungit cu eortizon {pentra boli reumatige san degenerative) seu cu unele diuretice de tipul tiazidelor (nefrix). Aceste forme de diabet sint de obicei tranzitorii, dor stot si cazuri cind ddigbetul rimine tnsa definitiy 13 xisth gi alte forme de diabet pe cere l¢ iti a intilneste ‘diebet care apare in urma wnor ee zd ianteah, evermore, abet cre epere one fionst, diabetul argilor eto.) CAUZELE DIABETULUL Cauzele care duc Ia deficitul de insuling stint multipl fi nici pind astizi nu sint pe deplin elucidate. Vom pro. zenta citeva dintre datele cele mai cunoscute. — Breditatea, Adeseori se gisese printre tneintagii bolnavului de diabot persoane care au suferit. de accoasi hoald (périnti, bunici, unchi). Desi cunoagtem ci poat, existe 0 transmisie ereditara tn peste 40% din cazurl nny eunoagtem precis modul de transmitere. Sigur se poste afirma ef ereditatea mu este singurul factor determinant al aparitiei bolii gi ed sint inck multi factori de mediu care pot determina instalaree sa (stresul, alimentatia, virozele_ete,).. — Alimentatia, Se cunoaste de mult ei excesul de zaha- uti poate si determine instalarea bolilor (zahar gi duloiu concentrate). Boala se observ’ des Ia cofetari sau tn {ari ea consum mare de zaharuri (Cuba, Anglia), Exista ins ifiri cum sint Japonia, Australia, India, RomAnia, unde, consumul de zahir nu este’ exagerat, diabetul 80 {ntllnogte cu o frecventi similari, De aceea consideram cA important in aparitia diabetului este excesul de calorit (cupranlimentatia) indiferent de natura slimentelor, 1 consecinja ncestei alimentafii: obezitatea, Astfel diabetul zaharat se intflneste cu o freeventa aproape de necrezut (poste 20%) I 0 populatie indiant — pima indienii — din statul Arizona (sudul $.U.A.) populajie care manincd 8 glucide sub formé de cereale tntr-un procent ro dopageste 70% si unde obezitater #0 intinesto eproape In 909) din tazuni, De altiel gi in fara nostra ober!taton esto inidaite freevent la bolnewit en tip Il de diabet (astfal Ie Contrul din Bucuresti 91,494 din. acesti bolnavi au avut cau a obezitate), — Virsto. Desi boaln poate apiiren Ia orice virett o-0 obsorval o freeventi mai inare a debatului stu in anumile perloate de viala: in 80% din cazuri pesto virsla de 40 45 ani, ine la copii col mei freevent, ob intiinogte Ta virsta pubertii — Profesia poate uncori si intervini on factor favo- leant el aparijiel diabetului, mai ales diahetul do tip Ih, care apie mai freevent. Ia cofetariy bruteri gi bucdtart Dar nu numai cei predispusi In. supraslimentatie. sint candideti Ia. diabet, ¢i gi coi eu ocupatil sedontare. xi ca solicitiri nervoase ‘exagerate. Aga to explici faptel cd Dosla se intiineste mat freevent in mediul urban declt cel rural gi aich mai froevent la barbati dectt- lo fomel = Uneie tesiuni ete sistemutui nereoss traumele price putemice sint fectori.adesoa incriminal — Infectite, 1n special virozele sint incriminate free: Yent mai ales 14 digbetul de tip I (Ia copil ¢1 adolescont) Se cunose de mult efectele daunitoare ale. penotidite epidemice sen ale hopatite! epidemice, maladii pencrento: trope, care, prost ingrijite, pot s& duca la instalarea, dia: Detulti, In‘ultiml timp ssa Paeut ins c8 0 serie do viroze respiratorii (maladii care au la-origine un virus diabetes gen de tip Coxsakie 4) sau alte vinoze te insotese de aparilia Ulterinnes @ diabetulvi, Acest fapt.a dur le aperitie con, ceptiei sutoimune @ diabetului ztharat de tip 1. Prove: nitea $i Ingrijirea corespuncitoare a acestor bel mat ales Je copii pot. preven! diabetul — 0 serie de inflamayit ale poncrensutué (de 1a pan- creatita gout chirurgicala. In pinereatitele cronice) pat 16 Fi egcato tnseqt caro ue la oxciza nes portien, mai fumatul, intoxicatiile cu oxid de carbon §.a. pentru a da SIMPTOMATOLOGIA DIABETULUL ZAHARAT | Simptomatologia dishetului zaharat difera foarte mult de 1a 0 forma clinicti Ia alta si uncori de la enz Ie ca7. An diabetul zaharat de tip T manifestaren clinic’ este mai evident, deseori debutul find brutal prin coma fabeticg. Altoori bolnavul san familia sa oheervii oA de mai multe siptimini seu chiar Juni bolnevel stabeste in greutate desi minfnoi mult mai mult decit minca in eontecedenta, bea multe lichide gi se plinge de sete intenst {polidipsie) si urinewz in acelagi timp foarte mult. (poli- wel. ‘Centitatea de ‘urini eliminati poate sf. variexe dle la 231 lo 1520 litri zilnic iar picrderea In greutate poate varia de la5—6 kg la 20—30 keg intr-un timp relativ ‘earl, Conromitent ee afocaat 0 astenie fife gh pikes, anxietate, stare de depresiune, impotenta texuald. 5.0. ‘himico ale sinzelui gi urinoi so vor gis o zerie do modificded patologice (zahtrul ereseut in singe gi in uring, hiper- glicemie si glicozurie), uncori prozenta de corpi cetonicl in urind $i binotnfeles!o serie de alte modificari pe care ‘un medic avizat le poate interprota si, interaind bolnaval Jn apitel, poate evita instalarea comet diabetice, f eu diabet zaharat do tip IT (unde nu ost novoie in echilibrarea.bolit_de_sntreducoten saline) simptomele sint mult mai gterse si pat tece neobservate. Astfel, in general, este vorha despre un bolnav grasy 18 ‘care mininei mult, care se stie gras de ani de tile si la Sare, deseori, bosla este descoperiti incidental prin dozarea Gaharulai din singe (se gésoste o glicemie mare care depi- feste cu mult valorile normale de 8)—120 mg%) sau rea de glucoza in urind la un examen de roting al Srinei. Alteori boala se anunfa printr-o complicatie oro- wae aprats in mod inexplicabil (0 arterioputie & mem- brelor inferioare, o boa de inimi) sau printr-o serie de talburiri de asemenea inexplicabile (prurit vulvar, eczeme Sau furunculoz’ grou tratabile etc.). In aceste eazuri extmenul de laborator ne poste confirma existen}a unui Giabet zaharat care de multa vreme evolua insidios. Intre starea brutalé de debut gi modul insidios de evolujie el acestei boli pot exista multe perturbiri mai mult sau mai pujin cunascute care pot elarma un medic sau familia: astfel, o stare de astenie fizicd gi psihied, de fobosealii inexplicebil, un apetit capricios, 0 sete mai {ntensé, o slabire in gréutate nemotivatt etc. Toate acestea sint situolii care trebuie cercetate indiferent de virsta olnavului gi uneori o simpla glicemie po nemincate ne elucideaud problema, ‘Trobuie s% afirmém c& diabetul zaharat clinic oga cum 11 descriem aici este o manifestare tardiva a bolii, mai ales in cazurile cu tip I, si 8, de fapt, exist posibilitati de a descoperi boala ‘cu mult mai inainte, Astfel, dact binuim et un individ gras poate st asounda tun diabet care inc nu s-a manifestat clinic, avem 1a pozitie 0 probi simpla, hiperglicemia provocatd pr Edministrarea oral de gluccz’, care ne poate pune In evidentd 0 modificare ¢ metabolismului glucidelor. Nu Uescriem aceasta probii aici, intructt este 0 problemi de Specitlitate, Insi ea poate fi efectueta in orice spital gi poate, stunci cind velorile sint marite, sii ne arate un Stadiu. premergitor al bolii (asa mumitul diabet chimic 19 sou sciideren toloranjei la glucoz’). Cunoseind aceste si tuafii putem si luim uncle misuri care pot prevent insta- Jarea diobetului. Exista, de asemenes, situajii in antecedentele unui individ seu ale fomilici Sale core, studiote atent, ne pot pune unele semne de intrebare. Astfel, un copil care are tunul sau ambii parinti diabetici sau rude de singe apro- piate diabetic va fi categorie urmarit gi apirat de fac- torii do mediu diabetogeni, intrucit existi. sansa ca 1a acesta s& existe o transmisie ereditara (care, exacerbati de factori din medivl exterior, poate duce In diabet). De asemenea, o mami care aduce pe lume copii care intiirese io nagtere peste 4500 g seu care are deseori avorturi spontane sau ecidentale obstetricale neexpli cate poate fi binuiti ed va face, in viltorul apropiat sau moi indepartat, un diabet. zahoeat. Un obezy chiar dack {in prevent. mi ara poate si ajunga la diabet, Toate acoste cazuri se Incadreazd intr-o notiune numita prediabet, termen core au se mai foloseste actualmente Hind inlocuit cu altele, der care, In esen}, exprimé acelagi Iucru gi care cere o aientic atit din pertea celui in cauzi, eit si din portea medioului pentru ca, prin misuri active de prevenire, s& se evite instalarea, mat devreme sau mai tiraiu, a diabetutu. DIABETUL ZAHARAT DE TIP I APARUT INAINTE DE VIRSTA DE 20 DE ANI (DIABETUL JUVENILE) Pind nu de mult, orice diabet care apiiren In perioad 0—20 de eni, era etichetat ub termenul de_,diabet juve- nil*, Sindiile’ ample féoute In ultimul deceniv au ajuns In conshuzia ci diabetul sub eceasta virsta este heterogen, atit din punct de vedere etiopatogenctic elt si terapeutic Sa adoptat termenul de diabet de tip I numai bazat. ps faptul ca aceasta form de diabet nocesiti insulin’ pentra fi echilibrata. Dar exist forme de diabet juvenil care evolueazii din punct de vedere clinic asemanitor cu di botul de tip IT (adict nu are nevoie de insuling pentru a fiechilibrat, — diabet de tip matur ta tineri). Pentru acest motiv vom piistra ined o terminclogie combinat’. Spre exemphn, diabet de tip I al ,adolescentului* sau al copi- Iului mie" etc, iar in alte sitna}it ,diabet juvenil de tip adult ete. ‘Aga cum sa ardtat, diabetul I copil are un debut bruso prin poliurie (urin’ in cantitate mare), polidipsic (fete intensd gi nestapiniti) si, mai var, un apetit exagerat. Uneori copilul este descoperit ca diabetic In aceasta rind. Dac ins’ nu este vazut de medic copitul continuk 8 slabensca, apar grefuri si virsituri, dureri abdominale, astenie extrem, respiretil {recvente,'miros al respiratiei de tip mere putrede gi, in ultima instangé, se instaloadx coma, stare in etre, adesca, bolnavul este adus 1A spital aa PARTICULARITATILE CLINICE IN RAPORT CU VIRSTA BOLNAYULUL Cea mai dinamici perioadii tn viaja individului este, far indoials, situatd intre 1 si 20 de ani. Ritmul de ores” tere 5i dezvoltare este sustinut, fiecare subperioads evini © caracteristict particular’. So pot descrie mai multe forme clinice: — Diabetul tranzitoriy al now-ndecutului; = Diabotul permanent al nou-nisoutului; = Dinbotul de tip I al copilului mic (t—10 ani); — Diabetul de tip I al adalescentului — Diabetul de tip I juvonil propriu-zis — Diabetul juvenil de tip adult; = Dinbotul ‘asociat cu sindroame genetice sau alte conditii, Diabetul tranzitorin al now-nisoutulut Jn primele 6 siptimini de Ia nagtoro se gigeste uneori Ja copil o glicemio crescuta intre 124160 ma, uncon 91 rai mult, Insofita adesea do poliurie, polidipsis, plerdere Im greutate, Dacd se trateaza ou insulin’, se ebserv rapid © amoliorare. Durata acestui diabet este. seurtiy dele clteva aile Ia eiteva Tuni, boela datoringu-se unci foto. t5t1 a centrilor reglatari ai glicemioi, Diaketn! permanent al now-nisoutulut Seamina cu cel tranzitoriu, numai c& este permanent: Debuteazsi in primele 6 luni de via}a gi prerinta, In 50% din cazuri, 0 ereditote inckroata, Este 0 forma de diabet usor de echilibrat, cu contitayi mici de insulin. 22 piabetul de tip 1 al copilului mic (110 ani) votweuat In porads _retere, Tap, dey Pree uomponat gle complet ernie, Est tact tue colahrate inte familie = a ca ago are drept coop menfineree cohilibrlu fi Hi psikic al copilului. Diabetul de tip al adolescentului re ee ng ete a ‘icemie (asistam adesea in aceast’ perioada lo o creg- find intreruperea menstrelor, datorita unui tretamen| 23 ijic @ complicatiilor. Aceasti form dichetal de tip T al adultului tingr (20-40 de ani) cu care ‘¢-ageamina in multe privinfe. Diabetul juvenit de tip adult Diabetul juvenil de tip adult este o forma mai rara dle diabet care se intilnesto Ia tindr gi care so caracteri- reaad prin aces ci nu necesiti insulin pentru echilibrare (aparne etinic tipului TI de diabet de’ care difera doar prin virsta de inslalare). Frocventa sa este destul de mare Si se deosebegte genetic de forma de tip 1. El poate r punde Ia Uatament numai cu regim sau tratement oral timp de ani de zile, Diabet asoeiat eu alte boli, mostonite Uneori intilnim diabet la eopil asociat cu alte boli mostenite, boaln principals fiind alta, diabetul ocuptnd ua loc seeundar. Cauzelo diabetului ta eopit Cauzele diabetului Ja copil stint multiple 3i, degi elo au mai fost menfionate, insistam, mai ales, asupra unora dintre ele: — Transmisia genoticit este intilnitat oa gi la diahotul de tip II. Insistim Insa asupra faptului c& factorii de lin au o importanfa gi in aceste cazuri in declangaren 24 = De 0 importanti doosebita in declangarea bolii este infoctia viral. Sint multe vieusuri diabetoyene (virusw ruboolic, urlian, encefolomincseditic, hepalitic, gripal, mononucleozic gi, mai ales, Coxsackie din geupul B.)! La originea declangirii sevoniero q bolii (moi ales primi vara $1 toamna) se gilisese tocmai aceste infectii viral, Copilul este mult mai susceptibil la infectii in. perioada de ceogtere, de pubertate. ‘— Existé gi 0 serie de toxice care pot duce la diabet aaharet (glucocorticoizi, tiazidele, iodoacctat, catecol- amine, aloxan streptozocin), care, insd, numai accidental pot fi incriminate. Remisia tranzitorie 2 diabetului 1a eopit In multe eazuri ae observa Ia copii ety dupa un ‘aria de tratament, survine o scare a/nevoi! de insu: Ting, caro posto fine de Ia elteva sdptamini pind In citova juni gi chitr met mult (chiar si anih, In acensta perioada funcfasecretorio a celuet beta ft ovine peril posta preity uaeor! in fatregime, controll mstabolisinutud gludidelor. Substratul accrtul fonomen, este fegat de relae Grou prejial @ eapecitifit secretoli a celulelor secre toure de insuling, Cnet dingnosticul se pune mai devremne {eventual inainte de instslaren comic ati remisin este ford puteraied i met. prelunglts Chaar fa. periouda, de remiste totala uevoia. unui repim ecllibre’ Kipost rid feu chicr 9 tor cantitali mol de insulind se, impure (ou obligagia ‘atonta de a evita. aparitia. hipoglicertilo, tvind in vedere sensibilitatea enpllor in acearts perioad ta eanthagi miet de insulin’) Caro sint criterifle de control bun ale glicenitor in diabetul copitulul gi Undrutul? 25 — Glicomia pe nemineate si tie dimineaja de maximum’ 440-150 mg% si nu mai miod de 120 104% (atunci cind! copitul esto acns ft este traat la domi): i — glicemia de dupi masa de pring (luati la 2 ore) i mu opigeasca 180 mgyey Oe > — cinil se pun probleme, se poate recolta gi o glicemie ta ca drach Bechet pots rl glam 120 mg%, dar nici mai mare de 140~150 mz%. © gitcozurie do 10—15 mg in urina din 24 dé ore oste un eritoriu care ne arati ca echilibrarea este corecta §i ne scuteste de a recolta singe pentru dozarea glivemiilor prea frecvent (cu o singura conditie, ca pragul renal la Hlucoza si fie normal, fapt pe care’ poate stabili numsi medicul specialist). Cresteren gi dezvoltarea copilului diabetic Moditiciite morfologie gi prihice care survin tn copi- lirioiclorind in en sf pubertater, nu au un eckiveent ca thirime tn nici unt din esllite perioede ale viel. Gresteren gi dezvoltaron (20% din intijime. qh 509% din froutatea adultului sine cgtigete in adolescent) provupun Scorelatie. precisa intoe Tactorit determinant endogent (explocia hormonala caracteristieg) 31 cel exogeni (aportul Soreapumzitor de. principii- nutritive), Vulnerabiitates metebolicd x copilului diabetic nu poste fi contraparata deeit printrun tratamont corespunttay, tneulina jucind, {im act eas, rolal unl adevdrat hormom de cretre ‘Desi pubertaten. apare eu cirea 2 ani mai devreme 1a fete dectt In. bilfi, desfusurarea ei este ateminitoare Declangaron pubertaii este condi{ionati de acurmulares tnd aumite’groutatt gia une! anumite cantitai de fut Adipos, Lo fete, unde. smonarha indied preci afiritul 26 wubertifii, se poale constata ci primele menstruatii apar Bnd copilul acumuleazs 17% fesut adipos. | Ciclurile natant regulate presupun seumulare de 22% fesul adipos. Mecanismul pubertitii nu se cunoagte cu precizie. Se pare chmomentul declangarii ei este ,programat” Central. El debuteazd printr-o.hiporsecretie "de FSH si TH, care stimuleazé dezvaltarea glandelor, ping atunc', imalure. Secretia de estradiol (Ia fete) gi de testosteron (la, béieti) indue modificérile caracteristice maturérii fexuile, Faotorul nutritiv este extrem de important in dlosfagurarea acestor evenimente, astfel Incit, orice tul- purare motabolica afecteszi profund cresterea si de2- vyoltarea. Intirzieroa in crestere si maturare ce earacterizeart sindromul Mauriae (complicatic @ diabetului la copilul ew Gisbet prost tratat caracterizat prin staturii mich, nedez~ Yoitarea orgenismului, ficet mare) exprima extrem de Jimpede impactul insuficienfot insulinice gi a tulborisilor ‘metabolice consecutive asupra declangérii gi chiar desfa- gurdrii pubertatii S-aobeervat cf, chiar dacs nu ajung a sindrom Mauriac, peste 50% dintre’ copii dinbotici cu dezechilibru al dia~ Getului prezinta o pubertate intirziata si o cregtere ne- corespunaitorre virstei, Astfel, la btiefi se observa o in- iraiere in crestere gi dezvollaren oaselor, precum §i a caracterelor sexuale eecundare. La fete,’ mai freevent decit in deavoltaren fizied, se tnrezistroant deseori 0 in- tiraiere a menstrua{iei sau, vind aceasta a apirut Ia vremey ciclurl neregulate cu perioade amonoreice mai lungi sau mai scurle. Se inregistreazs, tn aceste eazuri, o discor- dang intre dezvoltarea fizicd (bund) gi rexualii (incom- pleta). In cazurile in care, fn ciuda unei aparente bune Gezvoltari a caracterslor eexuale secundare (sini, pilozi- 2 tate), uterul rémine de tip infantil, tratamentul ameno- | reclor (primere sau secundare) trebuie sii vizeze alit dezvoltarea ciclulni, cit gi dezvoltaren uterului. In acest sens se recomands, ¢u avizul specielistului, pe lingti 0 ev librare perfect a diabetului, administraréa de elinilestra- | diol, ziluie cite un comprimat de 0,02 mg, timp de 21 de je} din a 15-a zi pind in a Ql-a zi so asociaza gi cite o tableta de 10 mg de acetat de medroxiprogesteron. O | facfiune axeménatoare, dar mai putin fiziologied, poate fi, realizata prin administrarea, im zilele 1—10—30 a cite | #6 fica de estradiol (25 000 w) asociata, in zilele 47—19—21, a cite 0 fiola progesteron (10 mg). Inca odat repet. e%, fara o echilibrare metabolic’ perfects a diabelutui si fara tun aport corespuntitor in prineipii nutritive, terapeutica su este eficienti Daca se rougeste, printr-un tratament, energic si com- potent, s& se corectere metzholismul, se observa. ci imediat, fo reia ritmul normal do cregtere gi dezvoltare. Un rol important aici tl are, binetnjeles no linga reginul alimentar, tratamentud corect cut insilind Necesarul de insulina crests in timpul pubertajii cu peste 25—80% fala do valorile anterioare. Dac nu sesizdim In timp ‘acest nocesar do insulind, glcomia creste, ine dezvoltarea orgenismului copilulal Suler’. (0 tulburare intlinita cova mai rar Ia copii diabetici este excesul pondera) care fort explicat printr-o hiper- insulinicere @ acestora. Ponte fi ujor reglat dupa ce c0 observa eroarea, Instabilitaiea diabetutui In eopil © mare greutate in evolujia diabetului, in perioade pubertitii, este instabilitatea lui. Un rol tl poate ven aici 6 diet ineorecta (pres. mare cantitativ sau inegal distri- 28 puitk In cursul zilei); doza prea mare sew prea mi insulind; efort firic ingdecvat ce intensitate i neconcor- dant cu administrarea insulinei. Corectarea tratamentulut gi armonizaron in timp a celor trei clemente terepeutice fundamentale (inculini-dieti-efort) porte avea ua efect spectnoular asupra geadului de control sia stabilitatii metabolice a acestor bolnavi, Existi si cazuri (eirea 10%) clnd_canza instabilitayii poste fi coasecinfa unei infectti cronico (TBC pulmonar, infectii ueinare trenante, grant- Tom de i A ete). ‘Trata mental acestora se impune de urgent $i numai dup acces te poate ajunge Ja o compensare & bolil, Mai rer, der totust intliniti, o cauzi_a dexcchilibrului poate fi reprezentata de 0 parazitoz’ intestinal san biliari (earo, odata tre- tati, emelioreazi evolutia diabetalui) N-ag vrea si termin accastit prezentare fir atenia’ asupra efectului negativ pe core-1 exigeratit a pirintilor $i jcompitimiroa* prietenilor sat rudelor asupra instabilitati Sitatea uncori exagerati, contradiofiite psihics 2 atrage Doli, Emoti- tuiburarea in dervoltarea caracterului, favorizate de un estfel de comportament din mediul ambiant dofavorizeazs ochili bral boli Nu este cazul si subliniem aici ef, tn Inbititatea oli, intervin o serie de hormoni (ox ghicajgonul, corti- aolul, ectecolaminele ete.) care aclioneazs nefavorabil De aceea se va acorda o atontie dcosebita inkitursrii stivilor conflictuale gi de stros, printr-o colaborare strinsi modio — familie — geval ‘Tratamentul diabetului instabil la copil trebuie si tnliture toate cauzele de intrelinere © dezechilibrului metabolic. De cole mai multe ori e'te necesnri ajusterea ozelor de insuling sau schimabaroa chiar @ tipalul de insu Tink. Mesele vor fi plasato tn perionda moximului de 9c~ {iune insulinied, iar efortul fizie In perioadele in cere stim ok glicomia este maxim’, 29 a Este preferabil ca activitatea firiek si fie moderats ea intensitate gi fraciionati pe perioade scurte in timpul zilel Hipoglicemia postinsulinicd 1a eopi © alti grijé pe caro trebuie s-o avem in tratamentul dliabetului la copil este aceea de a evita, pe cit postbil, hino- licemiite, Se stie e3, deseori, la copil puter aista IA apa. rifia hipoglicemiilor. Tratamentul cw insulind in eantitate mai mare decit este nevoie, o alimentatie incorecta sau tm efort fizie neagtoptat pot’ duce In. hipoglicemit 1a orice bolnay, care face insulin’, cu atit maf {recvent la copil, 0 hipoglicomie mica, trancitorie, corectata ulterior, ‘mu este periculoasa, Dar cind hipoglicomiile sint frecvente sau due 1a comé, acest fuera va trebui sit duca Ia. supra, Yegherea atenti'a copilului si revizuirea tratamentulul, ‘Manifestarile hipogticemice Ia copil sint destul do polimorfe, Lipsa atentici si puterii de concentrare in ulti mele ore do scoald, ciitre prinz sau citro sears, iritabili tatea sau alte tulburiri de comportament.trebuie inter pretate de cltre familia eare-1 cunoaste bine pe copil seu de caitro profesori ca o manifostare @ hipoglicemiei. Trans ratiile reci si, mai ales, paloarea, singure sau asociate cu cefalee, iritabilitate, tremuréturi, dezorientare, foame sau, dimpotriva, geejuri, sint deja semne clare’ ale unei hipoglicemii accentuate, pe care orice persoand avizatit le poate infelege atunci elnd tie e& are in fat un copil diabetic. Tnterventia rapid’ eu api Induleiti cw zahar sau un aliment glucidic, duce Ja disparitia simptomelor. Uneori mama semnaleazi ca, adesea, copilul are cosmaruri nocturne, are un somn agitat, nelinigtit. Daca se ia noap- tea singe pentru dozirea glicemiei se va gisi zahirul 30 esrutin singe ioa do oftre modi « tratamentulit fclgpartear’ pericolul. Observajiile acestea continue Vor indiD hipoglicemsiile grave cu pienderea cunostintei, ew erMtracturi musculere, dunitoare pentra evelutia. boli 1 atontie deosebita trebuie aeardata, Ia copii diabotici, jonerilor brugte de cunostinta (lipotimiilon. Este. pra” int ct ele si fie interpretate ca a expresie a hiposlice- ‘shor, inainte de a fi etichetate drept cchivalento epilep Tee. Singura motoda cert. pentru exclude diagnostionl Go hipoalicemie este constattren umnei plicemii normale seu ffescute in cursul nccesului (acest fapl Fe ponte dingnostion omai in spital, introcit singele trebuie reeltat in timapol Griz, elt mai aproape de inceputnl ei). ‘Trebuie #& men {ined oi electroeneefalograma mi este suficients pentru @ Hiagnostica 0 epilepsieinteucit_semne apronpe ‘identieo pote ft intiinte sin hipoglicomie. In raport. cu intensitatea gf profuncimen prezonte, hipoglicemiile pot fi tmpariite in tvolutive: ae hipogticomit_ugoare: transpivatii_reciy tehicardi, palpitatilytromurituriy cbosealay initablitate, ameleliz ee hipoglicemil moderate: acrentuncea. manifestarilor antorioate, la care se adaug’ tulbmriri de echilibra, asre- sivitate seu obmubilnees —hipogticemit severe: aparitia convulsilor, @ tulbu- ririlor respirator, @_ come. : . Cauzele’ hipozlicemiei Ia copil, mentionate deja. tn parte sint, aga cum sa arital: aportul seazat de ghictde, Horta! fiz necontzolat, supradozanes insulinei, ACAuzm In acesten cansural de’ aleon! intilnit freevont 1a adales- confi rau Ia Liner aduifi. Nu trebuie uta rurvine dupa instalaren diabotulul $i care de hipnglicemi: In dore de insulind pint atunci eon rate optime, De asementa, hiposlicemile apar si stunct tind 8 instaloazi-a Tneufisioala ronald cronies. aL tulburdrilor 3 eategorii diets —efort. In ziua tn caro esto programat un efort IPOH ecaon eats ernie, poo a tamentul diabetului juvenil vor fi doscrise la capitolele _ respective. PROBLEMELE PSIOLOGICE $i SOCIALE ATE COPILULUE DIABETIC 32 fiimiate al acestora este foarte larg, mergind de Ia toama fi ansietate pind 1a sentimentul de culpabilitate, Multi inhi, cauté sisi explice boale copilului prin unele Ebusuri petrecute in timpul sarcinii (fumat, Coneum de alcool sau de medicamente ete.); evident ele nu’ aa o relajie dovedita cu aparitia holii, lucru care trebuio expli- tut de medie cu rabdare. Dack virsta copitului dopaqeste, la debutul boli, 10M ani, este de asteptat aparitia unor reachii gi din partes acostuia, Ele se instaleaz’ uncori in timp, pe mi. Furi ce. copilul tnjelege semnificatia bolit gi, moi ole estriiile care i mpune pentru tot restul vielit Recefiile psihice sint variate: team’, resentiment, rovolta tau resemnare, In acest context, atitudinen faya de boali poate fi diferita; a) 0 proocupare excesiva fa}a do boald, 6 analiza’ minufioasi asociatit cu interpretarea eronata somnelor chinice si 9 investigatiilor, eare poate morze pink lao adevarati psihozd obsorivi eu" importante implicatii goolare, familiate, soriele etc.; b) Ia cealalta extrema se plaseazd copii care subestimeaz’ importanta, investigetillor si respoctieii principiilor fundementale de tratement, expunindu-se la aparitia precoce a compli- cafiilor cronice sau a accideatelor acute de tip cetoacidoza diabetica sau coma hipoglicemics. In aceastt din urmi ‘enlegorie sint inelugi toli acoi care nu respect controalele periodice ale glicemici si glicoruriei sau cind le efectueazt ‘ay tevin pentru a lua rezultatele, iar in situatia ctnd le-au Jat nu le dau nici o importanti. Bvident porifia do mijlos esto oon mai potriviti. Programul de investigatit trobuio respectat, dar interpretaroa rezultatelor gi deciziile tera- poutice majore ei fio lisate in seama medicului specinlist. Plassrea copitului pe accasta orbitX fast necesita, tn pri mul rind, 0 bund edueatie medieali, completaty ou crearen unor conditii favorabile de desfagurare evasinormalil @ noe aa, poartare, a vie familial 9h sonele Peseta fn structure complext bio-psiho-tocalé tcopi- olor duabetie, o ingrijire excosiva a acostor bolnavi trans- Jat Ciao ial ineeamn dopondent psihologiy induclod. 6 {erm iadraa emotioneld si 0, retarro-a mantra, Nip y ore ere aaupre adapttr fn, procecul inser {lotta cocistate, Supredependenta do piringi sau de adulfit din anturaj se extinde, uneori, si la ‘adolescent. Transferul | Ain antursj guy nutocontelulot qin tetamentului devine rae eg dquo remanenfel start de depen~ Selfridge dent oats pot magte fonomene paihastenice ct col ro ee a etral In acest cent rolul mediculu gi al psiho- sae deere ject, Potro orientare in aesogt ey Toga Ponte pts gf sonstructivd, se ponte asigura realists Oey Mea otentiolulul intoloetualy emoVionn! i profesional al adolescentului. reac pelatia diabetutuitrobuie (inut sean do influent yo 1i"Giuftetle stresante inerents vito poste exer Mg teapee eekitbruui metabolic diabetic. Acostea induo Se forea stimula. a socreiet hormonilor de contre Oo eerne out do tomponare sau chiar do anvlore.& erry invtinel, In plus situaile stesanto moditick aeeaeto alimontare, activitatea fixiok obipnutiy ret setarea orarlut iasutinel, toate avind wn, fest negativ reer aeabahtat metaboice gia evolufel diabettu tn general ‘Ohrervatiile nowstre, efoclunte po un mumie mare de copit ditbeties, au atras afenfin asupra vulnorabilitatit pellice x boloavilor in anumite perionda ve marchen Patturi In decvullarva fiziologied a individului star petioade ido rascruce fn procosul de organizare @ vi i (Labetul 1), 34 Tabet 1 gerlosiele Vulnerabile ste copilalal, adolescentata eta, stud gh takealul = Bedata pot = Gontactul eu geoata = Perc C Inteerce It elmpal moni Gisitoria” O™PU nh Cnregistrarea primelor eomplicasiieronice Dedutul bolii este marcat do dezorientaren pint cary infin, apert Intro erone do dlagwonios dpe tates eventuala yvindecaro* a bolii sau in evitarea injectiilor rilnice on Tnsuling, Cind ireversibiitatea bolii devino 0 certitudine pentru ei, pe primul plan trece teoma apari- fie compiler crore anu avunoe comple see Contactal ex scoala imprimi copilului diabotio cent wn hl oe gente opin copa sian cnt 4 profesorului, 0 scutire nejustificatd de unele activitati scolare (sport, excursii, spectacole ete.) poate imprima coor un sentiment de handicapat, care trebuie pre- venit cu goiji printe-o cooperare tntre’ medi biota cette Reco ues Prono Putertatea reprezinti, probabil, perioada cea mai elicata din viata copilului diabetic. Cea co dominit ta- bloul psthic al individului este reaclia de revolta fata de rigorile impuse de controlul periodic si tratamentul tinuy. Sentimontul de culpabilitate manifestat de pi va fi umplu exploatat de adolescent, reprosindu-le wvina™ pentru boule lui, Pe de alti parte, furtunn metaboliea co cavacterizoaré pubertaten creesz cele mai bune con- dijii_pontea perpetuarea sau agraveron dezechitibralal neuabolie ears-teristie Orientarea profesionclé gi iotroren tn chapul rounciil pot exaverba sentimental de invaliditate, dora bolnaval Rea fost Jimurit aupra conteaindicatiilor sau a neindi:} eafiilor unor profesii sau locuri de munc&, ; Hariajal ridicé cel mai ecut problema riseufui apari-/ fief dishotulut Iu descendenti, Temerile legate de posibila! [astalove a -unei tulburari do dinamied sexual’, poate; inurzia mutt sou chiar Impiedica intemeieres unci famili Facilitares cisitoriei intze disbetici, avind injelegoree rociproca mai bund a fondului holit gi @ perspectivelor ei fu pare 2 fio idee fevivita, cet mai ades amplificind sent mentul de invaliditate. -_ Tn fine, momentul inregistrarii_primelor complica eronice, teezesto temerile privind fatelitater unei viefi Sourte, si. unor complicatil involidante. Teama pierderit Yecerli eau @ instalatii insuficiensei renele este cu atit mai mareati eu elt canostinfele bolnavului privind evo- Iufia boli sint mai complete, EDUCATIA COPILULUL DIABETIC Educatis diobetioului treboie et partioiparea activa a bolnevulyi 19 ingcijiroa alectianii sale, Acest Tuora nu este posibil decit Hara peciontul este iusteuit in toate capitolele ce privess boala si ingrijirea sa, Aceasti cinoastere reprezint’ aproape totdeauna motivatia pentru nderenje la diet temen! Je va cupriade uemitoarele capi ura diebetului eauzele boli, consecinjole dev anjei insulinice, semnifica}ia hiperglicemiet gi glicozuriei); (b) tratamentul dietotic (alimentete permise gf cele inter- tise), aledtuiren regimulni alimentar; echivalentelo. ali mentore; distribujia meselor in zi; (c} tratamentul insu- linic (Iehnics de injectie subcutanct_a inswinei, modul sitimpul de actiune al insulinetor utilizate tn teatomentul fitu; reactille locale si generale posibil si apark in cunsul insulinoterapiei); (a) efortal fizio torapoutio (tipul de fort, perioada din. vi ceo mai polsivite pontra efectuaren lui, ajustivile insuline! si ate divtei in condifiile unui efort. Fialo mai mare); (6) complicatiiie cronice mai treevente (oculare, renale, fschomics pexiferice) si_mijloacele de faraeaul periotie oftelmatigic gi renal, insy i ‘2 picioarelor st evitarea. leziunilor’ Jocale); ()) rescliile.hipost “enificafia Tor i mijlonceln fo corectie; (g} conduits ii inive! ile acute sou alte 5 fi potential de decompensares (1k) eontrelnt perky st slicemiel gi glicozurei, eventos tohniea de uemitire Glomciti & acestora prin teste cantitativo say celitaiv So va explica in detaliu semnificalia unor timptome ef poliuti, polidipsn, pierderen ponderals, sete, transp, ratiile reci, senzatia de foame ete. In tabelul I, redm, dupa Drexler, indicatile de urmal rire si ajustare @ trotamentului, adaptet diaheticilot adolesconti. Tabetut 1) Program peutea ameliorarea controlulel metabolie al adolescentity ‘seam (dup Drexler ~ 1983) " 4. Blectaane, prin test, a glee 2, Davi un tost depagesto valorile sovoptabile timp de 2 ale, w ‘ea verfiea data fort ® " 2, Dard aotivitates fined gi dita au fost constante, gp va ajust lnculina conespunsitoare momontulil vient ex 2 Us 4, Daca Toste gcomile iat mar re. va crete insula, Yon inainte gi dup meso gi saan, cand Uinta tsar, Tetra a in gharmie fe 5. Umtoara austare so va face dupa minima ® ze do obser 6, Hideuaroa unei anchete alineatare complete timp de 0 sip min teare on A cuprinds 9 injectii cu inguling exist. Jing, dimineala $i fa pring gi prizx de nguliog mode tenra. Intrucit, do role mai multe ori, medicul nw disprne do un timp suficient Indoplinirit progeamulni complet. da educatio al bolnavwlui, an ol important tn acest. procet complex trobuie sii rovini ncistontoi do dietetics gi asix tentei do ocratire sucinli. Este hine, totusi, ca la controa ele periodice cfectuate, medicul sit testere cunostinfele 38 poteavolui gi, eventual, ele coretene sou se eompleteze Su ow a o_ se oats aublinn tndeajunt importante de a ee pets educatie instituit la debutul boll, care PE vaciy ebligatari, In condiit do spita, Po ree a JO ail se_poate asigura desfaguraren logick pci ute lg te tant programa ect practice privind,ingulinoterapia ume Gloutule_b aietel, O. buns educate sporesto senna putin 80% oficienfa mijioacelor clasice de tratament, proge DIABEPUL, ZAMARA'E LA PRMELA INSARCINATA Diabetul zaharat poate epiiren la femeie in toate perioadele sale de dezvoltare, dar este mult. influentat do starea sa fiziologica debutul este logat da apari- tia sau inoetarea menstruatiot (dighotul juvenil sf diabetul de maturitate). Declanjsnea disbetului in timpul sareinii este cunoscut astizi sub numele de diahet gostajional. Diabetul gestafional poate apiires 3 numai in timpul sarcinii, dispirind odati cu nsterea. Uneori poate £& continuo dupa nastere, transformindu-se intr-un diabet zaharat definitiv, alteor! poste si reapard dupé citiva ani de sinatate aparenta a bolnavei, ‘Sint dows lucrari caro trebuio analizate In diabetul aaharat In femeia, a) influonta sarvinii asupra diabetului si b) influonja diabetutui ssuprasarcinii gi atului, INFLUENTA SARCINILASUPRA DIABETULUIZABARAT ‘Trebuie menjionat de Ia inceput ed chiar Ja femeia siindtoasa apar in timpul sarcinii o serie de tulburdri meta olice, cum ar fi secrotia pancreatic de insulins care este cerescuti, Acest necesar de insulind ajunge la un maximum in siptimina a 36-2 — a 40-a de sarcini. Hipersecre}ia de insulin’, duce la hiperfunctie a colulelor beta pancres. 40 | | ioe (cole care sevreta insuline) gi chiar in anumite exzuri In opuizoros lor. Ago se explica Gresterea incidentai diabe tului ou cit virsta’femeii insircinate este mai mare. Un autor englez (Murphy), po un studiu foarte dotoliat a stabilit de asomenea ci'50% din femeile cu pesto 10 copii ovin diabetice. Tot aga se explict faptul oh femeile cu dinbet latent pot ajunge in cursul sarcinti lo diabet. Gui se datoresie avessti secre}ie oresouté, epuizanti, de insuling? Datoriti secrotiei unor hormoni antagonisti la insulina {ectrogenii si progestoronul), care ereso glicemia, datoriti wormoni ea: giucocorticoizii, Inctogenul placentar, somototrophormonul (care creste “bruse din s&ptiming 48-4 de sarcing) prolectina 5.0, perturba, de asemenca, temporar, o serie de metabolisme. Aga se explicd. glicemia cil pe nemincate si glicemia mare dup& mas la femein insivwinati, Aga se expliod si aparitia glicozei in uri 1 eind fomeia nu este diabetics (orice glicozurie trebuie Si ne atragi Ins atentia ssupra parturientei), Prezenta glucozei in urind la femeia gravida nu inseamni oblizo- {oriu diabet zaharat, dar nici nu trebuie considerata fizi igi. Primal test care trebuie fcut este recoltarea unei glicemii Ja doug ore dupa masi. Duck aceasta depisesie 150 mg% se impuno dingnosticul de diabet 2nharat” si terapie néeesard. La femeia diabetic’ se observii ei, in primele luni de sarvind, apare o scidere @ neyeli de insulin’ — daci se trata cit insulin inointe de sarcina, Acest fopt se datoreste consumului erescut do glucozi de e&tre pacienta, fapt pentru care Vom fi nevoiti sit seidem cantitatea de insu- ling administraté bolnavei pentru a evita eventualele hipoalicemii (aceasta insé numei In primele luni de sar. cin, Cu elt Sarvina Inainteaza, cu atit nevoile de insulin reso (arcing agravind evolufio dixbetului). Tnainte de desvoperinea insuline’ orice femeie diabeticd care riminea 41 gravid deceda rapid prin vomit aciducetoxied. Astin] Aqtota Sorulines, printrmn. tratament. corect «i bing Supravegbeat, sarcina poste fi dusé la stirit, etaci ta Tehnavero doves, in orice caz cu diabet zaharat necom! cat Ia cuzurdle complicate 86, cu retinopatie sau ne wate, se conteoindied categoric sercina. Considesim cl ‘iar in cazurile cu disbet zabarat necomplicat, o feme fia poate area mal mult. de 1—2 sareini. Hite pum adesea intrebiri, daci doi tineri diabeti so pat cbsktori intre eis Din unelo puncie de vedere 1a pudsul este afirmativ. Ingrijirea reciproct pe care ae pe donte poate ajuta 1a mentinereo uni viel echilibrot) ve net idgelogert mai bune, Sansele Ins& de transmis Seditard « boli sint mult mini mari. Se pune de serene, problema risculut erescut el malformeitor gi of viability Einnute perinstale. i INFLUENTA DIABBTULUL ASUPRA BVOLUPIEL SARCINIL $1 FATULUL Fertilitatea fomeii nu este modificata Sint une tulhental on modificarca cictalui menstruol, seideres Ik seth cere pot influent negotiv eventuaie seroint de ceattea “tin oorte mult. de corectitudines echilibrie dinbetolan GGhde survenit earcine, trebuie, mai eles tn prime 28 de siptimini, ed finem seoraa de Sensibiltates reset la infectii a femeli diabetice. ‘Mioghavilisy manifestati prin greturi, vomitment, nu tote mai frecventd Ia diahetice, dar aperitia ei pur Tobicme de echilnare «boli, mai ales in pesionda ¢ Embriogeneza. Tn ceca 6 p este mai eresouta te avorturile spontane frecventa raport cu femeia nediabetica nun 42 tncas de diubet cu vecbime mare sau ca complicatii Gronice (micro si macroangiopatie). La femeile cu diabet ferent, procental avorturilor este similar eu al femeilor pediabetice (5% faji do 41% 1a populatia general Cele mai grave perturba apar in ultimele 6—9 sipta ini de sereind si acestea sint: ~hidrampiosul, care apare freovent in formele de din- bot incorect tratates — toxemia gravidliet, care apare, mai o malodie ronala nediagnosticatits “moariea intrautering a [Atului, cre se intilnest» mai freevent (3% pint Ia a 25-a siptdmind de:seroin’ 259% in a 37-a sipliminit de sarcing). Cauza principal mortii este insuficienta placentas’, Asocierea Ia sarcin, @ hiperglicemiei si acidocetozei, a sindromului hipertensiv teu pioneer, crest ceed! mortalitait fetal ites “Mnaorosomia fotali — in goneral copiii niseuti din nage Baetcn tint an tn grentate a intr decit copiii femeilor nediabetice (in medie cu 580 g mc fei sla 1.5 cm mil lung. Cind 0 femeto-nediabelict UE najtere unui copil de peste 4500 g cu siguran}a mama esto prediabetic’ we malformajiile congenitale sint de trei ori me vente Ia copii mamelor disbetion, fait de populatia no: Inall. Ele s6 instaleaza cam intre 2 5-a gia 9-a siiptimins do sarcind gi so gitese la haza morfii intrauterine din ulti- mele siptimini de sarcina. Se datoresc, in mare parte, Unni tratament incorect al diabetaluis imaturitatea nowndsoutulni gi seaderen, vitalitati fiat osvent faite ie eopit mamelor diabetics, De Asemenea, pute £4 mai mentiondim fenomene de hipo- See pamecejedmeier a Chun trobuia procedat eu femeia diabetin’ care rémnie insarciuatd gi doregte £4 uaeed copilul? ales, cind exist 43 end in. ‘tiabet, cit si de obstetrick Se ae rs an cis Gapetult in plma fund de sr, 8.8 Goer get exit tan nu complica to diabetaful s0 SEG Saat, “Ponta eeesta 20 nde into wim ae RAE ey eh in aout por se gimentag ve fg ehiay din prion. oat rade a 000 fh forma’ de legume, fructe, lactate, pline, peste filnoase forme de esos, MIS OE ghizcero. greats, dnt “2 cel putin 50% sub forma de proteine animale — apie, caret a a yrovgnind in protine vogetne). | YValoaroa total @ rafior esorice trebuie si asigure mon: ontoradt finiblogios, respectiv 1 kg/lund. in primele 326 Tumi de suwein’ gi 45 kgllong, in ultimele 3. luni tn general se ae ey condi oh Indptineazct ii de sar CT sisi se asigune, la ifirsibul Considerentele do mai sus si ot re arlmanes sarcinii, 0 creslere in greutete de 8 apegntat Here Sg) gt econ i vr gabuge adaptata. gi Ins mance ‘Te ebotie, fo gener shim qin anette, nap ent obigtare eviaren a dior grele sau foarte grete, care cer eforturi fizice §i ae seer mune de nonpte. O alana doreita le rt unvi aport vitammie adecva’ Te ccpede algun Pag ee 2 Re, Bee i toate wtaminate an grap) (rita Ay Drslor seme do reentie hurica 32 VR a —rhr—s—~—s— * Vole lack feria om inninoependent su auctenn sap dln eu bigs) see ee eece nue otoneh cad ghcemia din Bane depspegte 125-120 mg% yA jeux" (dimincesa pe die fab gt anexel Rajia caloried 4 nemincate), Trebule procizat att pentru modici eft si pentru’ gravidi — 0 tratamentul ‘ct sulfamile sate biguanide se exclude ve tot timpul sarcinii, Se impune, in vaz ci dieta nu este suficionta pentra mentineres gli” cemiei sub valorile mentionste mai sus, introducerea sulinei chiar din primelo zile de savcind, So va evila fel instalsrea tn_primele trei Iuni de sarcin’, @ even- tuslelor malformatit favorizate atit de hiperglivemio eit si do cotonurie. So vor evita Insi, pe cit este posibil in aooasth perionda si hipoglicemiile, cu rol la fel de nefest pe evolufia fatului. Acesta esto ‘si motival pentru care recomandém vatorile glicemiilor de mai sus. Dupi luna a 1V-a de sarcini so recomanda administrarea de insulina astfel Incit sii se mentind glicemiile cit mai apropiate de normal. La femeia nediabetica se intilneste rar, in timpul sarcinii, 0 glicemie eare +4 depigease’ 100 mg%, ,a joun", In general ‘mentinindu-se Ia valori de 70-90 ma%. $-a observat c& dao reugim si mentinem, in ultimele tret Juni do sarcing, o glicemie eu valori care si nu depigoasea 100-110 mg% diminesta pe nemincate, rate mortalitatii atalo a fatului este eproape similar eu cea dela ile nediabetice. Le fel, se observa si scliderea free- venjei hidramniosului gi atcidentelor obstetricale. $i 1a aceste valori glicemice, ins, macrosomiile si hipoglice: riile neonetale so intilnese "mai frecvont decit tec tolih proveniti din mame nediabetice. In privinta tipului de insulind folosit. pentru echili- brore obignuim sa indict asocierea de insuline mono- componente eu acfiune rapid (Actrepid) facute.Inainten meselor de dimincaja gi prinz si 0 priza de insulin’ medic (MG Somitente, Rapitard) insintea mesei de sear’. (So poate incerea gi asnciezea de monotard cu Avtrapid alumi tind echilibraren do noapte este dilicla). Preferdm insu linele monocamponente, intrucit se va evita, astfel, aparia de anticorpi gi a rezistenges eréseute la insulind. Nach Vi 45 exista posibilitatea, insulinele umane monocomponente Sint gi mui apropiate de idealul de tratament al momen: talui ectusl. Tratamentul cu 3 eau dsca va fi nevoie cu 4 prige de insulina eate cel pe corel considerdm cit mai ipropiat de dorinta de a mentine diabetal perfect echih- rat. Este de la sine inteles c& un astfel de tratament nu poste fi asigurat decit de cdtre specialist. De asemenee, © indiealie care trebuie respectata: femeia gravidd va fi Internatd in mod repetat in spital pe toatd durata surcintt, sion fi urmaritd tn afard de spectalistul nutritionist yi dz | ttre medicul obstetrictan. Se va chserva astfel ci, chiar in cag unui echilibru perfect al diabetului, va apéren desea, o dats eu inceputul celui de al doilea trimestru tle sareina, hipertensiunea arteriala gi cresterea in greu- tate exagerata la mami, Se vor ua misurile indicate de medici, Tncepind cu al treilen trimostru se ya urméri dezvol- tarea fatului (prin metode biochimice si clinice). O scidere n nevoilor de insuling in ultima perioada de sorcina reflect © slabire placentara gi adesea o epuizore fetala precum gi descroyteres tn produc & hormonitor de contrarglare (de sercina) Probleme deosebite ridicli femoia diabetic’ insirvinata on complicatii ale diahetului, Astfcl, In caz de retinopatie proliferanta, complicagii renain degenerative, se intreeupe Imediat sarcina, Supravegherea gravidei diabotice va continua tot timpul sarcinii fi automat din a 82a siptimind de sar- cind va fi internat in spital in clinica de specialitate. Problema nagterii este de asemenea de mare impor- tani la femeia diabetics. Se vor evita pe elt posibil dows, situatii — nagterea prea devreme (pune in perical viaje fitu- Jui nemaburizat); 6 _- prelungiree sarcinii (creeazi riscul_morfii intra- torino a fétului) “THeal, pentru completa maturizare pulmonard, virsta de optercar ide 38 de sdtmini. Din practid a edzutinsd ct eri 36-c siptdmind mortalitatea intrautering este foarte dint (De aceea nasterea Ia femeia gravida trebuie sd se pro- mary de ta cas 1a ca, intre @ 36-0 — a Bia siptdmind sé detdatdé dupa si, pe eit posibil, nu tnainte (nasterea pre Pastors so indica numai atunci cind exists un pericol | fara sau hipertensiune sau retinopatie la mama). ‘Ia impul nagterii se va mentine controlul glicem! Hiperglicemia maternd din timpul _nasterit se Insoteste foo treovent& crescut’ a hipoglicemiei neonatale. Gli; Jineaja pe nemincate, se va mentine intre 100 Se vi lisa mama diabetic# s& nase in mod normal? Insusi faptul aritat mai inainte eX sarcina tre inteerupti Intre a 36-a—a 38-a siptimt: moartea intrautering a fatului, constituie rispunsul la aceasti: intrebore! ‘Sarcina vo fi rezolvala prin cezariani, $i aceasta ca cele mai mari ganse do supravieluire a fatului dupi a 36.2, 37-a saptamin’, Practicn no-a aratat o& aceasta este ea mai band cole de urmet gi singura care evita cu sigue tani aecidente obstetricale neprevazute. Trebuie si se find seama de faptul ci atunci cind o femeie diabetic ge hotieaste. si sib’ un copil, infrunta riscuri deosebite ntit oa cit §i fitul, Bvitaren riseului de a pierde copia Ta nastere este o datorie moral gi o raspundero colosali pentru modic. a f ZAMARAT| I } 1 COMPLICATIILE DIABETULUT Gomplicayile pot ti acute gk cronice, intro compl calle coule fac parte seidoeetorcle de diverce gr04 Hipogticomble, COMPLICATHLE AccTe do dezechilibra Acidoetozsio, ome 1 : aro eee es fe agers grass nsglente moder at aba Dee betes Aidowetnate se eractrt Se eng peer’ elearittn divre a Ppetcind. giermia poste valorile cate normale, uunoori foarte mult (10—12 2%q). In acelnsi timp, inst, cele wiser antangfl nemaiputie ven gros, ponte at Foti Der anevealgifeloe in poopie ido | i. duce ‘unor eompugi intermedisri de tipul eorpilor | In apariti cetonici. Corpii cetontci se produe 5 cra tn orgenism, dor in cantitati foarte mici, care sint metabeti-F tale find & produce tulbariei, Porienlul apare fo dixbetici | Antorité peoportiel eroseute in caro sint provi FR of | mod n | . je _ metabolizara_concomitentit si in acelnsi itm, Aceste substante due Ie aparifia stiri cunoreute ah nimele dle donk metabolie#. Simptomatologia stirilor slo. erido- etort este diferitt In functie de gradu} seidorei st inten Sitnten talburdrilor, , In statiul do acidocetorit moderata, bolaewul s0 plings slo obosenli, Hipta potted de intneare, umenriprezintt foter noliurie, Astente fitiek, viotetunes bazelon, Ager snodificiri-ale examenelor hislosie Tn stadiul do. precoma diabetic’ re priduse n aocens tuare a tulburttitor. Anorexia este totals, find fi dle great si viredituri, Bolnavul ore senzatia permanent de greutate in capil pieptului(epigastru), uneori pot apriren dureri ce simuleazii un ulcer, o gastriti, 0 apendicita (mai ales Ia copil). Astenia este moreati. Bolnavul so miged cu greutate, rispunde sreu la intrebiri, La tncoput, este prezent gi orientat in timp si sprtiv. Treptat trace {Intro stare de torpoaro, intratiiatt en coa de excit In ecensti parioada se instalenzit o respiratie carartoristic ampli, profundi, numita respiratie de tip Kussmau, cx fomn al acidozei, Mirosul respiraticS esto carecterist do mere putrede, datoritd acetone’. Bolnovul prez somne de deshidratare: limba si mucorsele uscate, piclea vuseati, pierdere tn groutate rapid. Concomitent prezinti © diner abundenta en glicozurie si acetonurie marcate, Th singe, pe ling hiperglicemie gi cetonemie (concentra: fin de corpi cetoniei In singe), bolnavel mai prezint tulbueiri ale echilibrulvi acidabazie, tabu librului bidroclectrolitic ca si cregterea leucocitelor san- guine. Temperatura corpului seade, adesea sub 26°C. In stadiul de comé diabetick se accentueazk simptoma- toloxia stirii precedente, Bolnavul devine prlid, ew extre- prezinta respiratia earacteristica de ile de cunostints se accentueazi, Ja coma pro {0-42 gee Glicozuria este abundenti le Incepul, Tntrun wan bret nse ea ie aes vi ‘sub pretextul poricolului de acest eric a inealind tu organismol aflak te asenct er erat In coutingare, 2 tratamentul inculinie, favorizeaza volutio mai penignd a acrdocetnzer, ined talon comer diabetice, décé bolgevul 6 Ureetnta la spital in timp wt 30 © alta complicatic acuti esto reprezentati de hipo- semis, Aveasta poate fi de diverse grade, in fuuctio de Fojostan Ia care seade glicemia, Hipoghicemiile siot, de ‘hice, comphosyh secundare tratamentului cu insubind gh Sper cb urmare a supradozajului acesteta, fie va urmere & coosumului wnei camtitati inadeevate dé glucide, tie tn rma unui efort sus}inut, fara un aport corespunzitar de plucide. In formele ugoare, so manifesta prin transpiralit profuze, ameteli, astenie, foame, fenomene care cedeazi Fringestia de glucoz’. In formele grave, bolnavul devine incongtient, agitat, prezinta o serie de’ monifostari ner- yosse, contracturi, modificari de reflexe, mimind diverse Mecfiani neumogice, potlnd, ajunge in store de, come profanda. In functie de durata episodulut hipoglicemis pot aptren modificéri ale sistemului nervos eontral ire- Yersibile. In stadiile incipiente, reactiile hipoglicemice pot fi corectate de bolnavul tnsusi prin administrarca unei cantitati de glucide ugor resorhahile (rahir). In formele fevore, olnd holnavul nu mai poate Ingbiti, find incon- sient, va fi internat obligatorin In spital, unde i se vor Administro, intravenos, solujii_glucoznte. COMPLICATIIEE CRONICE Cele, mai eunoscute complicatii eronice stot: — Complicafiile oculaee, dintre care cole mai freevente sint afoctirile de diverse grade ale cristalinului (cataracts) gf eee ele rotine (retinopatia). Cataract so Snstlenas le obicci, bilateral. In cele mai multe cazuri se rezolva chirungicé) prin exiragerea cristalinulut gi coreotia, conse tativis -etinopatia ‘dinbetion este. 0. complicajio mai gravi. Vederea poate fi, adesea, afectatt in diverse grate, pint le orbirea totali. Atingerea vedorii nu este tot 51 r uunilor. Haq este dopendenti ue Ivetd unde eau prods leziunile. “Apare -precove int cxaurilo tn care diahetul este dezechilibrat, Primele stad pol fi roversibile, daci disbotal este corect echilibrat. | Uncle leaiuni sint'grow influengato chine de un tratament orect o} disbotului, Adesea pot oxista leziunt fara sa fie} sesizate de bolnas, tind descoperite la un examen intim:| ~ plittor. De scees ete imporiant ea bolnaval si se prezinie periodic Ia medicul specialist oftalmolog pentra’ exe. nares Tundului de echt, in vederea depistarit Ieviunitor Jn stadil prococe, inainte de a deveni ineversibie. — Neiropetia reprezinti una din complicaliiie majore | ale dighatului, Aseasta constituie astiai principale caus ; dle doces, mai les in cazul diabetulut juvenil, Bolnewii eu nefropatie preginté un tablon elinio mai mule sau mai | pujin complet, in funchie do stadiul sau evolutiv repre-| Fentat do proteinurie (alburing pretenti in doauna vorelats ew gradu edeme, cresterea tensiunii arteriale gi, intr-o fark. m: avanseti, cregterea ureci sanguine gi, adesea, scdiderii dozei de insulin’ necesara. Digbetul favorizeazi aparitia j $1 dexvoltioa infection’ urinare, Bliminarea. laces! | Brin uring Taco din aveasta un media de cultura Sprictns | pentru dezveltarea germenilor microbieni, do aceet infer. file ueinare sint dental de feccvente, apeoapo jumetals | tin dishotiet avindwle ia diverse forme Dintvo-germen mai frecvont inctimingti amintim colibacill, stallococul proteus jt. O importanta doosebita are depistaren,tulbut Fitilor eeualo in stadii precoce, care 40 va face prin ext f ten de wind ropetata prin probe Funct ionater O mare | Tnsemaieto in aparijie. Aoester complice}il 0. are echt braves perrasnonti a diabetuli. Dntre beingviteu di hoot cvoato dozschifibeat ee reeeuteeus villi balay f de inch i w"Camplicafilo nervoate se cuo'e cub mumele de vpitia dinbeliet, Aceasta se poate iowsifeste He sub forma de tulburdri motorii (pareze do diverse gree), fie sub forma tulburaritor sonzoridle san sub form tu buricilor visceral. Complicatiile neurotorice £0. observ’ inai freovent in diabetul de maturitate, dar £0 pot Intilni $1 la. diaheticii juvenili, Formele motorii si soncitive te Insalizear eu predilectio la nivelul membralor interioer ‘scerale se mnnifesti prin modific?ri ale. ton siunii arteriale, tulburdri de ternzit intestinal, impotent rexuald, transpiratii ete. — Cardiopatia se intiineste dostul de freevent tn dia. hetul zaharat. Sint afectate vasele coronare in divesso moduti, uneori cu producerea nor complicatii foarte weve de tipul infaretului de migeard. De acvoa, diebotical rebuie si fie investieat periodic, pentru a decela modifi- cirile incipiente cere pot fi tralate, provenind, ctf, complicatiile redutebite co pot costa vinta holnevntui — Artoriopatin diabetica sau localizarea complicatiilor dlighetului Ta vasele membrelor (cu predilectie tele infé rigare), mai ales la extremitatile acestora, so maniferta prin durori sub form de claulicatie intermitenta (adica Apar dupi anumite distane de mers si cedcaui Ia repexs). Prin obstruavea arterelor se pot produce gangrene, mai mult sii mai_putin’Intinse, care impun, de mulle o:i, Ampatarea membrului afectat. tn afar de” artorinpation gangrent mai poate fi produst si de neuropatia dichotic: Gangrena poate fi useata sau umedi. Coa useati evolu ead mai benign, con umeda neresiti, de obicei, emputati longi. Pericolul aparitiei gangrenci evte foaria’eresent. 1a diabetic, de aveea trvbuie accrdath o atentio denschilit fogrijiril oric8rui factor favorizant al_aparitiel neestein (traumtisme, leziuni, escoriatii, arsuri, degeriturl et). — Complicajile osoase pot imbriew forme localizate, care se manifest’ aproape exclusiv In membrele inferioare {piciorul diabetic) sau forme generalizate, ennuccute sub itimele de yastecporaze™ —Complicayiile dermatologice sint foarte freoven Infeqte cutanate manifestate sub forma do furuncul aboess, pustule ge. sint mult mai freovente la diabeti fof dé individul normal. Acestea pot duce la o rezisteny, Ye insling, ntrefinind dezeehtbgul dibetul : = Infectiile cu diverse localiziri se intlinese maj frecwent la diabetic. lfectile respirator acute si eronice tuberculoza pulmonari 4.2. apary adesea, la acegti bolnay} si au o evolufie mai trenanta, influentind in acelagi tim 3i evolutia diabotului care se’ echilibreazi cu dificultate, Aeeston necesito Ingeiire deoeebitt, sub dire 1GIENA DIABETICU! Pe lings tratamentul dietetic, mai existi elteva regult de igiend, valebile dealtfel, pentru oricine, dar pe care Gfabeticul trebuie & le aibi mereu in vedere. De respec area tau nerespectarea acestora depinde uneori neapari fia rau aperijia unor complicafii destul de severe pentru diabetic. Corijenia corporal este deosebit de important pentry diabetici, Susceptibilitatea crescuti ¢ acestuig 1a infectis {mpune cu necesitate acest lucru. Ori de cite ori exist o plaga sau numai o excoriatie a tegumentelor, va trebui st Jovfplice. cu tata constiinciozitaten tratamentul corect Tocal si, dact este nevoie, si general. Baia generala zilnick toa apa'§1 spun, cu deosebita atentie Ja lucurile predispuse Ta infectii, schimbarea zilnicd & lenjeriei de corp repre- Zinta reguli indispensabile. In sezonul cald, cei care trans- piri frecvent se vor sptla chiar mai des. © atenjio deosebité trobuie ecordati ingrijirii dan- turii, Spalirea corecti cu periuja gi past de dini dimi- neafa, seara gi dupa fiesare mas’ contribuie Ja mentinerea Ganturit in stare bund o perioads clt mei indelungaté. Preventarea periodiea Ja specialistul stomatolog pentra controlul gi tratamentul eventualelor alterajit, dentare (carii, paradontoz’, abcese ete.) constituie 0 necesitate pentru diabetic Fae dbus aconatso mare tent Sgr rului Vara i sa fie euficient de valduroasa jarna, schin ica muita atentie vor fi tratate, In condifii de perfect infdrioaee Cnd vindecasee [or Intiraie, se vor arcta obligh- escent ae ear My Da an rentarea In medic care va stabili gradul de evolujic a acostoin ca si tratamental goneral si local, In eatul gen grenei uscate se folosese pansamonte Imbibate in alcool, foncomitent cu pistrorea unei asepsii riguroase pentru revenitea suprainfectioi. De obicei, porfiunea gangre- nati se va detasa yi se elimina, daod atecteazt numai Zone tuperiiciale yi dack nu au survenit gi alte complica} | In cazul gangrenei umede, tratamontul local va’ consta { in pansamente, ce se vor schimba elt mai des, concomitent | i freinduse $1 bai cu slut deuifoctante gf toaleta ckerurs fieali cu "Indepistoreapurfilor-necrosate. (actlote, | Arest tratament se va eféetua numai do efits pertotie | compotente iin condfit de porfects aiepeie, Bite indispensebila supraveghorea modioalt atenta tn carol aparfiel gengrenei fa diabetic. Dintre: maswile de teatoment fave (party desigut, 41 pisteaes diubetuled dt ai ecilibrat, Conditie car atigura evolutia favorable | re Windeeare a plagit, Uneont har est nocenand tee Chrea'bolnavutal pe tratemnent,insulines in cagul u fini tratamontulii oral anterior, col putin, temporar pentru periosda eft evolueazd gongrenal pentru. a prabi Fndecatea sa. Subliniom ea tretansmtul im avoste cesuit THE diijat numa sub directa supravegore a medical, In stint, trebuie amentionatt, neceitaten, pastrtr tnuro stare de porfocta igient a organeinr gonitalé Spal: | ret cu api gi elpun dupa fiovare seaum sas mfciune esto chiigetott. Sehimbores zilniea a lonjoriel este ind spensic Ble "Uring —diabeticului, prin eonfinutul ef tn_ghacora (glicozuria) reprezintd un medi de cultura bun pentru fermenii aflafl in_ aceasta regiuno corpulil, Deowebit | Aeimportant do stat, este gi faptul ca eset infeeile | genitale pot representa puncéul de plecare al unor infects | fenale cu! germeni rezistenti(pilondtrite pelte, Atragenn | tenjia ‘tn’ mod deosebit azupra acetta Iucra diabetic jhe ate orf corp ete ma Aisi de intent op ce fe ea even teil mentee immare neces 0 fd de, in cons wa io Hoth ete tor ade mare deck ne sete a cea nodbeteull tel ince Sndi Fa eon oe aemotaate profiel molipsitoare. | 58 oo MODUL DE ALIMENTATIE LA INDIVIDUL DIABETIC Rogimul alimentar are o imporian|& deosebita in toate formele de diabet. zaharat, el neputind fi Inlocuit do nigi un tratament medicamentos. Sustin in continuare un fapt pecare lam susfinut si tn alto cérfi ale mele 8 cel mai eficient si cu influen{a pozitiva asupra echili- brétii diabetului este regimul cintarit, in care toate ele- mentele de Dbazit care constituie dieta s& fie cunoscute cantitativ si caloric. Acest lucru fl recomand si omului sindtos eu alit mai malt diabeticului indiferent, do virst Tald, deci, ca primul luern pe care trebuie sa-1 facd di boticul, care vrea sd-gi trateze corect boala, este Ki-gi cumpere un cintar ew care sii-gi elnLireasci alimentele consummate zilnie, Odati elstigati experientn cantitatilor, el va putea, ulterior, foarte usor si aprecioze exact de elt are nevoie. NOTLUNE NBRALE DESPRE ALDIENTATIE Tu aleituires rximului se pleect intotdeauna de ta neveill: dmului normal, da asceas togied gi en acelagi tip de munca. normal necesita exact aceleagi valori ealotive ca gi indi vidul normal. Diferenja fajé de avesta apare wumiai in 59 logituri cu repartitia proporfitlor de calorii ce provin din proteine, lipide si glucide, ew tipnl ecestor alimente, ‘eu modal do pregatire eit si cu ritmul zilnie de adminis. trare, Pentru infelegerea acestor nofiuni vom prezenta citevy date eycinteroferitoare Ja alimentaia affonals « om ‘A. Alimentele, indiferent, de modul de proparare gi de prezentare sint aledtuite din eiteva componente de bara, numite factor’ nutritiri. Acestia sint: proteinele, lipidele, glucidele, minevelele si oligominervlele, vitaminele si apa’ Primsle 3 elomente reprezinté meterialul furnizor de ent sie peutru onganisma sau pietrele de constructic (activitatea | plesticg) pentru refacerea si retonoirea fecuturilor wzates fnineralele gi Vitaminele intervin intro serie de react | hiochimice in organism, fiind cunoscute gi sub numele de »biocatalizatori*. { Proteinele sint alcituite din atomi de carbon, hidro- | gon, oxigen, ezot si uneori sulf. Sint indispensabite viet, Dertumivea de protein deriva de la civintul pproteias" cave inscamn’ primul, primar. i. tal proteinelor in organism poate fi sintetizat ‘astfel — intra in structure tuturor fesuturilor i 1a refacerea acestora, deci au un rol plastic; : — intra in constitutin unor enzime sau fermenti cu rol in reartiile biochimice din organism; — intra in structura hermonilor (substanje xecretate ; te glanstele endocrine); | = participa Ia formares anticorpilor, eubstanle cu rol in aptrarea organismului contra microbitor si toxinelor; — au rol in repartitia apei gi a substantelor dizolvate | in e0 in dilerite soctoare ale organisraului; ad — in anumite situafii, atunci cind lipsess alte principii | eu vol energotic, pot fi metabolizate de citre organism eu «0 scopul_producerii de energie (pentru 1 g proteine se oli pore2l 4,t calor). Proteinele sint aledtuite din aminoacizi numiti si pictrele de constructic ale organismalui. Se cunose circa Bae aminoacii dintee care. 8, snt, mum eminoacie “ezen}iali* pentru ck nu pot fi sintetizali in organism 4 ifebule obllgatoria adusi'din afart pri alimeatele: cute 4 contin (lapte, brinzeturi, oud, carne). Pentru sinteza proteinelor proprii, orgenismul are nevoie atit de amino Ecizii esenfiali cit si de coi neesentiali, in acelagi timp 31 In anumite proportii. Alimentatia nonstri confine un amestec de proteine case diferd tocmai prin compozitia lor in aminoacizi. Pi zen} aminoacizilor esential in anumite proportit in eon stitujia proteinei fi conferd acestoia agi-numits valoare biolozica (voloarea biologicd reprezinta procentul de zot, component constant & proteinci — absorbit i rejinat in mod real de oitre organism). Din punct de vedere al valorii biologice proteinele alimentare se pot Impir{i in trei categori — proteine de elas T (complete) eare au tn structure lor in proporjit optimo, toli aminoacizii eseniali, De ele depind eresteroa gi dezvoltarea organismului tinier, men}i- nerea echilibrului proteic, enzimatic si hormonalal orgs nismalui. Astfel de proteine le gisim in ou, carae, lapto, brinzetusis — proteine de clasa a U-a (partial complete) care sint cele din uncle leguminoase uscate (fasole, linte, bch) givereale (griu, orez. ete.) — proieine'de clasa a 1-8 (incomplete) sint cole di structura eXrova lipsese unul sau mai mali aminoaci esengiali, iar cei cate sint so gisose in proparlii dezec librates aceasta face ea valoaréa lor biologics s& fie foarte soizuté. Din aceasta elasii fac parto: golatina din oase, tendoane, cartilaje gi zeina din porumb, 61 ee Cole mai importante suxse de proteine sint: carnea si dosivatele din carne (con{in 18-24% jroteine), laptele 5%), brinzeturile (15 ~284,), oudle (12%), pegtele (17 39%), ‘leguminassele uscate (20--22%,),. plinew (8) 108%,), pastele finowse (10~15%), eile (17%) ete Lipidele (geisimile) reprezinti 9 swtsii importants de energie pentru organism; prin eonsumul in organism, a unui geam de grisimi rozulti aproximatiy 9 calorii. Cu Vintul lipide vine de la grecescul ,Jipos* care inseamni jaras", ,grisime*, Ele reprezint& tonstituentul prepon- Uorent al fosutului adipos (grasimi depuse sub piste) din organism. Din punct de vedere al origini animale $i vogetale. Deosehiren inten grisimile animate si cole vegetale o dau acieii gragi care inted in constitutia for: acestia sint saturati in prima situafie ¢i nesaturayi in a dous situatie, Este un huern care trebuie cunoseut bine astiai: grisimile nesaturate — adie uleivrile vegetale (Hloaren soarelui, soia) consmate crude, adiugate la mineare, au un tol antiateroscleratic scizind eolesterotn) din singe. Dintre rolurile cele mai importante ale lipidelor amin- tim: rolul energetic (prin metabolizarea in organism eli- Dereazi energie) gi rol structural (intra in constitatia ‘tuturor celulelor din organism). Sursele cele mai importante de grisimi folosite in alimentatie sint pentru grisimile animale: untul, minting, untura, slinina, seul sau grisimi confinate in stimente rinzeturile grase, earned, unele tipuri de posti (scram ii, som, heringi, crap ete,), oudle elc.; pentru grisimile do’ origine vegetal montionim: uleiurile (de misline, floarea soarelii, soie), margerina (compozitie mixti, preparat industrial) say unele alimente ca nucile, alunele, Seminjele do dovieac. lor, grisimile pot fi 62 Glucidele sau hidrajit de carbon sint substante organice gottuite din carbon, hidrogen gi oxigen. Denumirea je glucide vine de Ia cuvintul greceso »glikis™ care Gonna ,dulee", enlitate comunt majoritifii acestei clase. fete mal importante glucide gésite in natura sint glucoza fructoza, cu molecula micé (numite si monozehiaeide), Yunsroze (Gahsrui preparat industrial); galectoza (gluct Jul din lapte); amidonul (glicidul din legume gi cereale); Gluloz st hemiceluloza (din vegetale), glicogenal (din mnugchi sau ficat) Glucidele reprezinté © sursi importanti, de en pentru organism: un gram de glucide metabolizat de eitro Frganism furnizeazt acestuia cea. 4 ealorii, Glucidele eli- ereaza rapid encegis. Elo sint indispensabile fi metabeli- tarit colorlalte principii (grasimi gi proteine). Unele dintre slucide, ea celuloza gi hemécelutoza desi nu suferh degradi fo organism au un mare rol datorit consistentei lor fi: bronse, in stimularca migedrilor intestinului gros, favori- rind evacuarea intestinului. Ele sint de aceea necerare {n alimentatie, Astfel s-a observal ci frecventa cancerului de colon este do 20 de ori mai mare ex in Romania tn file in care consuraul de fibre este mie (mai ales cele provenite din cereale) fiind inlocuit de un consum cretcut In produse animale. Scaderea peristaltismului intestinal firiologic si corolarul situ, constipatia, avorizeaz’ con~ centratia unui acid provenit din sarurile biliare (acidul Gihidroxicolanic) substanta eu actiune cancerigendy fapt co oxplied frecvenla aga de mare in tri ca §.U.A., Franta, ‘Anglia, R.V.G. (lari unde consumul de fibre este foarte rie) @ cancerulut de colon, Desi glucidelo au o pondere tnremnata to brana siin- ‘ontimares lor in cantitBtiexcesive poate fi daunitoa ro pentew orzinism (ductnd In insialarea obezitati, disli pidemiilor, dinbetului zaharat). Cele mai diundtoare sinb 63 cole preparate industrial (zahérul) sau concentratele de glacide (produsele zahnroase). Dintre gluoidele neresare alimentatics, ale mai recomandate sint cele provenite mai ales din cereale, frncte, legume. ‘Apa reprezint& mediul th enre se desfigoard toate roan. fille biclogice din organism; pierderes @ 10% din apa organismului duce Ia moartea acestuia. Dack fara leant tin om ponte rezista si timp de o und, far apd. moaee tn titeva aile, Apa este adusi tn organism fie ca atare, fie prin alimente. O parte din apa rezalti din metebolizareg In organism ® principiilor nutritive ea proteine, Tipide, glucide (se numeste épt de combustc), Talre aportil | Gliminaren do apd exists o sirinsi dependenta si ua portect echilibru. La acest echilibra coneura atit. 0 serie de hor | ‘moni cit si sistemal nervos, central, \ Elementele minerale participh Ia stractura eelutelor | si intra in constitufia unor enzime, vilamine si Rormoni, | — Calciul gi fosforul so gasesc in schelet, dinti si stnge sub forma de fosfali sau cerbonati, Alimentele mai Dozate In caleiu gi fosfor sint laptele gi brinzeturile, galbe- | nugul de.ou, varza gi conopida, cerealele necojite si unele fructe. Ciad lipseso calciul si fosforul din alimentatie, pare rahitismul le copit si osteomalacia lo adult. i — Sodiul gi clorul sint aduse in organism sub forma | de elorurd de Sodiu (sarea de hucdtivie). Pierdesile impor- | tante @ acestor minerale din organism, prin voraismenta | sau digeee, pot pune in porieol viafs. bolnav lui | — Potasinl se gisogte in carne, peste, lapte, legume, | fructe leguminoase uscate, Echilibrul potasiului este do- | osebit de important pentru organism: atunci clad ereste | sau scade prea mult, poate duce la moartea bolnavul, | — Magneziul se gaseste in earne, viscere, lapte, ou | si legume ca: pitrunjelul, cartofit, cerealele, fasclen. | —Ficrul se gaseste in alimente le origin’ aniranli: | ficat, inimt, géthenus de ou, uneto legume’ (legcmainnace 64 i a cate, cereale necojite, fructe usvate, spanac, verzi). = Cupral s0 giseste tn viscere (ficat, splink, ereier, rinichi), leguminoase ‘uscate, ciuperci, nuciy.cafea, coal, — Todul se gaseste in oud, ceapa,’usturci. — Fluorul in ceai, lapte, gélhenuy de ou, came, vis- core, spanac, rogii, fain de griu. Lipta fluorului din ali mentafie duce Ta ‘aparitia ceriilor dentare. — Sulful se gisoste in elimente de origine animali ca: oud, carne, ficat, rinichi, singe si drojdie de bere. Vitaminele sint. biocatalizatori ai organismului, carey desi £6 gisesc in cantitate foarte mic’, indeplinese totus! functii deosebit de importante. Numele de. vitamine {emina viefii) este sugestiv pentru importanta Jor vital. So impert dupa solubilitatea lor, in vitamine liposolubile (A, D E, K) 5i hidvosolubile (By, By, By, By, PP, C, acid pantotenie, acid folio, biotina). = Vitamina A (retinol, axeroftal) are docsebita importanta (descoperita mai ales in ultimil ani) anti- cantcorigen Se gisegte sub forma dle percursor (caroten) in ficat, posle, lapte, gélbenug de ou, smintini, unt, friges. De fsemenea, se gisoste si in tinele produse vogetale cat moreovi, carote, spanae, urzici, vared rosie, lobodiy Salata verde, ardei gras, gogojerl, tomate, cireye, picrsic, eaise, frag — Vitamina D so gisosto in ficotul de peste, lapte, lunty friged, emintin’, galbenug de ou, ciuperci, uncle rereale. Se formeaz si It nivelul pielii din provitamina D sub actiunea razelor ultvaviolete. — Vitamina E 0 gasoste in special in germeneie de cereale, oui, ficat, Iapte, leguminoase uscate, ulei de flea rea soarelui, pline neagri sau intermediar’. legume @ — Vitamina K seg: ;t0 in alimente do origin ax mali (ficat, find de peste, oui, Iepte, muschi) sau yop lali: spanse, salatd verde, ursici, madre verde, rosit uunele cereale). Vitontina se sintetizearé gi in intecting gros al omului de citre flora intestinala. Lines ei In ong nism duce Ja apariio_hemoragiilor. — Vitamina By s0 gisegte in alimente de origine voge tala (cereale, pline neazra, Ieguminoase wecnte, legume varai, spande, conopid’ ~ nuci, alone, drojdie de. bere ficat, galbenus de ou. Esto necesdi avind rol in metabel zaret glucidelor si proteinelor si intervine In mentinered normala 8 functici sistemuluinervos, 1 “nla Bn ere In dle de bere, tb i do ou, carne, peste, fieat, rinichi, inimi, lapte, nud eaise scate, Iegume vorzt ino animal (ous, fieat, rinichi, ereier) sam vegetal (cereale nedecorticate, eiuperci, arahide, drojdie de here) Laptele confine un aminoavid — triplafanul — din care i organism ia’ nagtere vitamina PP. : — Vitamina By s0 giiseste in ficat, oreier, lapte, titife de corealo, varza, tpanac, mere, struguri, drojdie de bere! Vitamina Big: se wisoslo in ficat, rinichi, reie, oud, lapte. = ~ Vitamina P (rutina) se giseste in citrive, straguri, micoge, varz’, patrunjel : amine C s¢ giseste In aproape toate alimontel vogetals, In fonste mict cantitate In alimentale Ao ovigine animal. B. Grupele de climente, Factorii_autvitivi te gives tn naturit sub form do combinatii complexe numits alimente. Alimentafia zilnick trebuie alostuit prin. aso cierea mai multor limente pentra eatisfaccres’ nevoiloe zilnice nutritive ale organismului, Din punct do vedere nuttitiv ele se pot tmparli In urmitoardle wrupe: 86 1. Camea gi desivatole de carne 11 Laptele §i devivatele ‘de Iepte UL Ouale TV. Grisimile V. Cerealele gi desivatele tor VI. Logumele si loguminoasele Vil, Fruotele VILL Zeharul si produsele zaharouse IX. Biuturile nealcoolice X. Condimentele Diatre acostea, importante pentru alimentatia rafio- nai a omului normal sint primete 9 grupe. Se poate afirma elo combinajie tntre ele intro anumita proporfie este striot indicata, excesul sau absenja unora dintre ele pentra o perioada mai lungé fiind dtunitoare mal ales pentru organismul tn erostere seu pentru adult. Atel, pentru a da un exemplu, un consusa orescut de produse animale a favorizat Is om apacitia aterosclerozei lao virstd din ce in ce mai tindrd manifestata mai ales sub ecle doul aspocto clinice ale ei: infarctul miocardic si, hemoragia cerebrali. Un cousum codzut de cereale, legume si fructe, aja cum s-a observai ai ales ta tivile bogate & dus la aparifia eancerului de colon (prin lipsa de libve le celur Jord care si excite poristaltisml intestinal) a obozitali, 4 dislipemiilor, @ diabotului zaharat ete, De aceea, in ratia echilibratd, alimentele so asoviazt 4h anumite proportii astfel inoit 8 fie incluse toate gru- ele principale, Bincinfeles se va fine seama de vista, fex, Joo do muncd, de sterea fiziologied, de clima si dé traditia alimentari. Pentru fara noastrd, finind seama de toate espectele nenfionate mai sus, 1a ‘oimul smatos cu un aport calorie normal, alimentele pot fi date zilnie tn aceste propor carnea 'si derivatele sale, intre 4—8% din aportel caloric total al silei, Laptele gi'derivatele sale cea 10% (variind eate intro 3 si 35%) din oantitatea caloried tatali, tn functie ‘to virsta gi de toleranta. Oudle cca. 3—4%, grsimile cua 12-17%, plinea gi derivatoly de coreale intre 24—45%, Jogumele st fructele 17—18%; zahdrul gi derivatele sale nut trebuie si depigeasc’ 78% din cantitates caloric totala, Toate aceste valori sint in concordan{ii eu progra- mul nafional de alimentatie rafionali, Alimentele din aceste grupe se pot consuma uneori ca tare, alteori trebuie s& fie transformate in cursul prelu- crivii culinare, luind astfel nagtere diferitele preparate culinare. Prin gruparea in diverse moduri a preparatelor culinare lao masa se objine ansamblul de preparate culi hare numit meniu, Pentra @ fi rational un meniu trebuie SA redlizere 0 concordanta perfect intre aportul do ali- mente si nevoile orgenismului, s& asigure o varietate elt ‘ai larg a componentelor sale cantitative dar gi un mod de prezentare care si stimuleze pofta de mincare, cu rol deosebit In rindul ei, in_stimularea secretiilor digestive, care vor determina in ultima instant digestia elimentelor vonsumate In cursul unei zile esto de dorit, 1a omul normal, en ‘meniul s& cuprind® alimente din toale grupele principale, dup nevoile organismului care le consumé. Astfel, 1a copil si adolescent sau tindrul adult, nevoia de proteine de ori- ine animali (lapte, brinz’, oud, carne, peste) este mai mare dectt 1a adult sau bitrin, Nevoig consumului zilnic de legume 51 fructe este pentru toate virstele aja cum vom vedea, sensibil egali, Astfel se vor aduce cantititile de lipide, gluvide, proteine, vitamine si minerale necesare, Care este eoncepfia actuald despre alimentajia rajionald @ omului stindtos? Organismul uman are nevoie de o cantitate de factori nutritivi care sii asigure po de o parte energia, iar po | 68 do alts arto factoriipestiei neces exstonjei organs: mului, Brin ratio alimentard Invelegem Wee; heog ant. tate do aliments care anton eninge i Acts cant revlon nap mane sex, Virsta, stare fiziologica, clima, pe o perioada de timp, de a de 24 ore. 7 Neer dep roceslo vital lo oxgeniernulu (cirealaia, epirtia, oxcrehiay contracfin murculerd ate) ox fi cals Toe fea tous peas ome Eo ee ito shail de enema garcons Sick cea ee: titi din atirente luce Rea nea aan ds ipido ehersart pen ance 3 hieege ey Cee lucide — 4,4 calorii, iar un gram de proteine 4,f calor curr pros de integra a orn ule ener chine tenga ema Kerala organs pris otacebeace ce powta si trong (mocencdyelectad caret tah, Ne ag SEhindtm aneto traslorodst care set Nan te Spectra eis nana sactoonopaard Coattia wetabiaten chante gu as emaerl. Coan oo, rons talosen te perianal ct Paces eae ee i alimonteces “Aste raportate ini ner ideas 2 ovo, nove clone ae auch eee fen aoe ena pee ee eae Ja pat 20-29 cal./kilocorp/ei: pentru munga ugoard 50. Beals pontra activate ck menage woud pentru’ o munca fizicd intensi si prelungita: 40—45 cel.: Ponte 6 muned foarte grea: 9060 cal chiar mal malt peor iniesuen Geiacarecrne nyt nevoia de calorii a se vedea vol. ,,Alimentajia omului sinitos* (1978) sau ,,Tratatul de dictetics* (1974) de T. Mincu sau ,Alimentatia rational de Gonfea). Intr-o ratio echilibrati proteinele trebuie si ropre- ato Ta ada! normal oa Tt Se, She onan et fel alice ee ciate aren tae 69 Sub aspect calitativ, proteinele en veloaro biologica nave trebuie si reprozinto cca 40—45% din cantitatca totala de proteine (maximum 50%) rostal’ putindw-se acoper seams colorlaite protoine, Bficienta proteinelor adm trate prin rajie oste strins dependent de aportul calor global. . Sub aspoct cantitativ nevoio de lipide a adultalui variazii In raport da _munca depurs tntre 25~35% din valoarea calorick globala, adick intre 4—1,5 gil (gi numai in cazuri deosebite de mune’ pin la 2 gikilo corpiai). Se va fine seama de plstraroa unui echilibru intre lipidele de origine animali gi cele de origine vegetal si | ‘anume acest raport va fi in medie de 1/2 Ia 1/2 (depinds de virsta si de felul activitatii, Nu se va depisi insi, nici odatd la adult gi, mai ales la bitrin 50—55% din sréimile animale, preferindu-se grasimile vegetale care pot si ajungs in acesto eazuri la 60% din canbitaten totals de geasim). jucidelo roprezintA elomentul esontinl energetic si rafiei, ele acoperind, in fara poaste’, intre 55—62% din cantitatea caloried globali. Raportat In kgcorp_ greutate fddeala nevoin de ghicide varinzé intre 4 gi 8 glkzvorplsi, Sub raport calitativ, ghucidelo trebuie repreaentate mai | ‘ales din cele cu molecnli mare (coroale, legume, fructe etc); se indicd reduceres Ia maxixtum a concentratelor indus ‘triale (zoharu Nevoile zilnico de elemente minerale sint asigurate de 0 rafie alimontara bing echilibrati (ca excophin clorurii da sodin — sarea de buottirie — caro trebuie adgugati xilnic in anumite proportii lo meniv). Acostea sint: 3,2 g potasin; 1,2 g sulf; 4,2 g fosfor; 0,8 siealoim; 0,32 g mag: neziu; 20 mgjzin;/18 ma/fier; 2,5 mg/cupru; 3 mg/man- gan; i meftlaor; 63 mpfod; sobatt = ume, Vitsnnels pot fi, de asemenea, asigurete do ratia zilnied corect oc ibrath de alimente’ In mod schematio, nevoia zilnict de vitamine @ unui adult este urmitoarea: Vitamina A — 5000 U.1. (1,5 mg); Vitamina D — 400 ULL; vitamina E — 3-8 magic’ Vitoraine K'— 0,5 mg/siz vitamina B, 15 mg/ai; Vitamina By — 2—3,5 mg/ck; Vitamina BL a'mg/2i; vitamina C + 50—150 mgj2i; Vitamnina PP 15—26 mg/zi. baie retinut ei viteminele sint foarte sensibile 1a diversole tratamonte exercitate asupra Lor In eursul_prelucrarii termice a alimentelor si de acces 0 tehnict de gastrotehnfe incorecté face s4 se piardd can. {ititi importante de vitamins Nevoile hhidrice ale organisinului stat de cca 2500— 3.000 niljzi, O mare parte din aceasta cantitate este adusi odata cul alimentele, cealalta parte este ingeratk va atare sau sub forma de béuturi i numai o mica parte rezultata din arderite metabolice ce au loc In organism, Intre apretul sieliminaril de apa exst& un echlibru, nportil find egal ou eliminirile, Alimentajia zilnied trebuie si conjind si o anumitit cantitate de fibre (celuloza) — necomestibife In ceea ce priveste numairul de mese luete pe zi, sa observat eit hrana se utilizeuza mai bine clnd ecte repare tizati in 5—6 meso, comparativ cu consumul unui ment, eu aceeasi valoare caloricd, dar impirjit in 1-2 mese nic. Consideram ett idealal ae fi eel putin 3-4 mese pe i (Ju adultul stnatos) $i acosten repartizate astfel: 15-20% din valoaree calories totali se ingeré diminoata, 5—10% le gustarew de 1a ora 44, 35—45% la pring’ restul seara, Masa de seard se va lua cu cel putin dout are inginte de culcare, pentru ca digestia sit se desfagoure Jn condijii bune gi si’ nu stinjeneascd odilina de noapte. C. Alimente ou deoscbite acjiuni ettelizante cu rol pro: tector indicate in alimentatia' omulut sdndtos gi bolhar. Despre alimentele de mai jos scriu cu credinja ca ele vor fi folosite mai ales de diabstici, care au nevoie de 0 cantitave erescutt de vitamine, minerale si oligominerale. Pot fi consumate incepind de le virsta cea mai frageda | pin la adinei bitrinee compensind, prin componentele | for, unele taro, metabolice. ‘Drojdia de bere: contine 50% proteine foarte diges- } ‘abile (histidina, lizind, lecitind, triptofan, leucin’, fentle- ‘aning, cistin’ ete,), 0 cantitate exceptional de mare de giutation, peptid sulfurat cu importanja deosebita in | Sxidoreducere’ si in reristenta la infecfii, 1% minerale esentiale, oligoclemente, 17 vitamine, dintre care grupul ‘itamnnelo Bo totalitate, cape, de asomene, ens Lafi importante ergosterol (provitaming D). ‘Dupi Sonntag, 100 g drojdie de bere cuprinde: tot atitea proteine cite sint in 250 g carne si tot atita glicogen elt In 65 g pline; a Mae 40 ori mai mult& vitamin’ B, dectt in ptinen integral SMde douk ori mai multi vilamind By decit tn ficats Ge 20 de ori mai multi vitamind PP dectt in eaene; = de 10 ori mai multé vitamind By dectt in carne; = Ge 5—10 ori mai mult acid pantotenie dectt in cereale; je 20 de ori mai mult avid folic decit in getu, Se poate lua la fiecare mas amestecata in sup, iaurt, soteuri‘de legume etc., in doze de o lingurifaé pe 2i Ia copii $i une-doud lingusi la adulti gi batrini, Are un rol eompen- Fedor al carenjelor, este un catalizator in utilizarea gluci- dlelor gi, de aceea, este deosebit de indicat la denutriti gi iabetiel (previne instalarea polinevritelor). Bste, de ase- menes, indicat, $i la sportivi prin faptul e& fevorizeazt Feristenja. la oboseala $i faciliteara eliminaves toxinelor din organism. ‘Prin cantitatea mage de, proteine gi glutation jose un rol protector al ficatului. in pécate, drojdia de bere ,ordinari, care, suford tun tratement eu sod causticd i'earbonat de sodin sau 2 acid clorhidrie, pierde 70% din vitamine, asa oa indioat de a fi consumati drojdia de bore citivata’ pe cal drojdia de bere cultivata pe Germenele de griu contine produse fosfatice ugor asimi- Inbile, siruri minerale abundente, printro care montignaan sirurile de fier side magnezia, acesta din urmé eisratase la valori de peste 400 mg/100 ¢ germene, proteine complote care contin, in proportt juste, tolt aninoacisii sential oligpelemente (Cin Zn, Mg), vitamin (A, By, By, C, E, PP). In concluzie, se poate afirma ei germenele de griv este 0 suri natural importants de er, masneaie, En teine, vitaminele B si Er Dour vitamine Css sanejs ta proportii slabe. De aceea poate fi considerat ca tun recor $tentputeniy indica in uae deprive onvales- confi, anemii, sarcind, Inctatie. Favorizeazd digestin, repletza Tunlile intestnue.”Singral Stu incontenent este c& nu este suficient de bogat in caleiu. Singura rr —s—s_esS Se poate consuma gi de copii (I—4 lingurite pe 2i dupa vieety 0 lingurta pent tee Snide vista) Af pot 8% constime, It mesey pind la 2—9 linguri po 7. Pentru a se prepara se. pun griunte de griu intro fasfurie tn. care se pune. apa pind la acoperieen boabelor (dupa 2 de ore vara 3i 36 de'ore iarna, bobul te ‘unfls. Dupa aceasta perioadd se spalt boabole in clteva ape yi ap0i se umezet in urmitoarele clteva tile. So mitincl 1a tnegputu messi. iainto do « ft inghilite, se mestaut elt mai mult timp posibil, In scopul zaharificani le ci mal mult tim posi, In sco abartican pera Este mai putin eficace decit drojdia de bor Polenul, ste un aliment consideret ‘miraeulos pi excelen}a. Cuprinde proteine, zaharuri, grisimi, miaevals algetomentes tate vitaninlo 90 sere do horment tosime, factori do crestero, pigmen{i. Esto un ‘alimuat 73 vVigoare si bucuria de a trai la persoane deprimate, obosite, surmenate, Grajie factorilor de crestere, favorizoazt dezvoltarea copiilor bolnaviciogi. Prin confinutul su in vitamine si hormoni, Impicdied 0 tmbatrinire precace, reface organismul denutrit. Se consumé diluat in ap’, lapte, cafea sau coai cald, So vor evita fierturile, care’ distrug vitaminele. Rajia ilnied este de 0 jumétate pind la o lingurita de cafea. Avind 1m vedere e& este gi usor laxatiy, se diminueaza doza cind se ajunge la astfel de efecte, Se mareste doza in car, de oboseals, slabiciune, erestere deficitard, anemic. Se indiok consumul cu regularitate, mai ales dupi virsta de 60 de ani. Pitrunjelul este un condiment, extraordinar de bogat in principii nutritive. La 100 ¢ patrunjel gasim: 200 mg vitamin’ C (pe ind limiia, spre.exemplu, confine numai 400 mg), 60 mg provitamina A’ (carotenul posed’ intre 214 mg), 240 mg calciu, 19 mg fier ete. Este un excelent antiseptic si, dupa unii, un preventiy al canceralui. Gratie calciulut pe’ care-1 confine este indi- feat in caz do rahitism gi de tuberculozd. Datorita fierului pe care confine este un antianemic gi, de asemenca, oarte bun in afectiunile oculare, care s¢ datoresc defi- cientei de caroten, Prolungeste viaja activi, intirziind senescenta. So consumi asezonind alimentele sau sub forma de suc, Jaurtud este un aliment ujor esimilabil si adjuvant digestiv remarcabil. Gratie acidului lactic gi bacteriilor conjinute, asiguré. ‘existenfa unei flore intestinale neno- cive gi chiar bineféestoare. Putrefactile intestinale, sur de toxine, datorita unor bacili ee nu se pot dezvolta in modiu acid, sint impiedicate de iaurt, Taurtul ‘aduco organismului vitamint B, siruri de calciu, Adiugindu-i lapte ecremet in pudré, fi mirim cantitatea de vitamind B, calciu si de proteine, 4 Nu trebuie insta se sbuze de consumul do iaurt, fiinde%, excosm de acid lactic. este “demineralizant, Se reeomanda ea dort lick 36 linguri do iourt Wt nu 0 curd mai mare de 10 zile, dupa care se pecomandi 6 pawzs de 5—6 alle, . ee * PARTICULARITATILE ALIMENTATIEL TA HOLNAVUL OU DIAbEt ZAHRA __ Timpasfirea alfmentetor in pnnotat de vedere al diabetioutai Din punctul do vedere al diabeticulul, alimentele so Ampart in ~ Allments cate nu contin glnside (hidrapi de carbon). — Alimente care conjin hidraji de carbon si trebuie cintirite " a oa ~Alimente care confin hidraji de carbon si sint intersise (a so voden tabelul TI). 7 __Alimentele care se pot consuma fart restrictie de eitre diabeticii care nu sufert si de alte boli rint: carnes, pestele ‘te toate sorturile, sunea, brinzeturile fermentate, outle, arisimile vogelale si animale (Ia raport cu starea de nutri, fie © onganismalui), Iegumele cu continut mic de glide (castraveti, ridichi, varck acrd, ridicho neagr’, spanae, siuperci, conopidd,’ varad rosie ete). Alimentele care trebuie contumate numai cu etntarul: pinoy fainoasle, wate darivatole de cereal, frustle gt leguméle, brinza ido vaci, laptele, iaurtul, urda (de Tapt, alimentele hog-te in glucide in'natura. stat numai cele de origine vegetals, de natar& animala sint numal laptele $i produsole Teotate}. 7 ole gi legumele Dupa confinutul Jor in glucide gi fructole 5i les rapa in mel tite ategorl - + ee aon sub 5% slide: legume (endivy andl rai casteavaig upon, conapid, dovos, fac Yordy soe seta sey slat verde spats er ‘a fructe (pepene galben gi verde, nucl, ae an eae ie fi neat Tiber, fara a fi elnrite Shraport de neces m Tabet a ut Snppactices alimentolor din punetul de vedere at diabetul 8 hie | Rages tn fre argc slabs { ra an | le Bags co a on ge | HS nae pate nee ea Jeet ag we exert am | tl RST | Beetle ae [fst ex nas | el pain (eee SEE | SG yur de alco! Hap eondentat sta nas | wel tals be | uel de eocos |e cle | et i —cu continut de 10% slucide, unele legume ca: veep, morcov, rédacini dé piteunjel, praz, feling, iar dlintre fracte avem: ciresi, eapsuniy coscize, mero’ cre. testi sau domnoyth, portocale (cintArito tari coaja, tag —cu conjinut'de 15% glucide dintre leguma sint: mazive verde boabe, pistimac, iar dintre fructe stat cirege de iunie, dude, gutul, mere ionatane, mure, piersich, zmeuri, visiai: —ou confinut de 20% glucide sint legumele ca: usturoi, brean, cartofi, loguminoase useate cintirite fierte (fasole,’ maziire, linte), iar dintre fructe cvem: straguri, prune 'uscate, ‘pero pergamute. Confinutul acestora ma trebuie invatat pe dinatant, De refinut citeva care se mininc& numai dupa proscriptia, medicului $i numai cu cintarul: merele de orice fel, porto calele, ciregele, morcovul fiort, cartofiz, Altele care. sint strict’ intergiset strugurii, prunele, porele pergecnute, iar dintre cele de imports’ stafidele, ‘curmalele, -bananele In ceea ce priveste loguminoasele uscate, s¢ pot minca fiorte, dupa co se arunci apa de fierbere, preparate gastro. tehnic corespunaiitor, jinindw-se seama de compozitia lor in hidrati de carbon gi de toleranja digestiva destul de dificil, mai ales cind diabeticul sufera si de boli digestive. Colelalte alimente cu continut in glucide sint: = plinea — 50% glucide; — pastele fiinoase si derivatele de cereale care contin cintiite fierte cirea 20% glucide (cintarite nefierte con- fin 70% glucide, intructt prin fierbere igi mireso volumul de 4 oti prin imbibarea ou api); = mimiliguja pripita conjine in jur de 12 g2% alucides —laptele dulce sau bitut, isurtul, brinza de vaci confin in medie 4% glucide, Alimentele care confin HC gi care se interzie in consum Ja digbotici (in afaré do cele mentionate le legume $1 feucte) stnt zahirul si produsele zaharoase, Aveste ole: mente erese zahtirul in singe proa repede (de aces sint folosite numai in caz, de hipoglicenie sub forma unei Duekfidezahir administrats preventiv). ‘Reteritor le modui de ropartizare al glucidelor trebuie #4 mentioniim ct acestea sint dependente de tratementul fantidiabetic efectuat. In cazul ci bolnavul se eckilic Dreazt numal eu dietd sau ou dietd st tratament oral, cat fitatea totala de glucide admisi pe zi se va repartiza pro- | rfional 1a celo’5 mese, dupi recomandirile fEoute 1a Jndividul fra diabot: preponderont Ia cele 3 mese princt pale gi In cantitate msi micd la gustarile de Ie orele A gi Brole 17. In caztl cind diabeticu! si compenseazi diabetul Ca insulina eu. eojiune rapid’ (insuling romfineascd seu fltfel de insuling. de import), care se administreaza in 5 prize gi mesele bogate in HG vor fi atunei etod se face jntuline (dimineea, pring gi seara) gi in cantitate mei mica In gustiti, Clnd_se folosese insulino semilente seu lente, in dont prize (dimincela si sesra) san o singurd pri. pe i (inaintea mesei de dimineal sau de print), repertiia glucidelor gi a valorii calorice, in general, so va efectua Rilativ egal, in 5—6 mese po 2i (3 principale si 3 gustari) tu osrecare preponderenta tot Ja masa de diminesa si prinz, perioadi cind activitatea fizick gi necesitatile Fiiologice ale individulai sint_mai mari, “Ultima mesa Ya fi luata elt mai tirziu seara gi prims smasd cit, mai Yevreme dimineata, pentru ca, astlel, distanja dintre fitime masta ilel (masa do noapte)'si prima mast @ Zilei urmétoere (mast de diminea}s) 8& fie eft mai mick, ‘Aceasta ce face in scopul evitirit hipoglicemiilor nocturne, ‘Mesele s-ar putea repartiza astfel: diminents, ora 41, pring, ora 47, seara si ultima mask la ora 22 (sub forma Enel mici gustari). Daca acestuin i se permit 260 g ptine, Epre exomplu (13 felii do pine @ elte 20 g), avestes pot ft repartizate asttel: 3 folii dimineala, 2 felt In ore 14, 4 felt Ta'pring, o felie la ora 17, 2 folli seara si elie In ora 22. 8 Resta do Mri de oasbon meer otf tai di Ia nents Gea tn cee BOL aad sic mea ute, tac eele- » legume). Proteinele gi gra fone Pini se va ajunge la cant tatoa ealoriedtotald poo 2), In raport de vind gt deme, Citi hidrati do catbon se vo afi de carbon se vor da la fiecare dintre meso Repartitia pe procente va tin» soama de adininistraren indioata data $i individului normal. ae Astfel, 1a un tinge, ‘care munceste in timpul zilei, repar- titia HC va fi: 159% dimineata 10% | Inora tt 33-50% pre 20259% scares 107%” ora 22 100% (@ meso p pale si 3 gusbiri) ixe, tea de hidrati de carbon care se permite Se va minon totdetunn le fre Care este cantitat ‘teal ta a diabetseo Si aici se va fine seama de mor i ai Sl mall om galas ide a spe o soronineprecontuas ‘valor. ttadife canttaten do HC contumsta sete ma mee (at {les 0a provenita din cereale) considerdm ed este indicat « capilul pint Ia 15-16 ani si se respecte valorile de-£0% glucide, 20% proteine, 25-20% grisimi. La adult se Mine 1a Bo 45-5024 gluside (endinja spre valonren de glide poate ft fs erescts a alt atinricinn ete de glucide poste si fe crescuts Ia adult, atone cind echi- [raroa oste posibit, chiar In 055% ghncde rola fructelor gi legumelor'va fi mai orosout in ncoste cazutt atorita cantitatii mai meri de potasiu si vitamine pe taro ie contin —agt ee Ya pes cu necesita sotto de insaingy e\sPoHeere Papida Gercetiri recente arati o& dieta bogata in hidraji de cu'bon ar putea Imbundtayi glicemia $i ar proteja contra complicatiilor (si ci procentul de 50% ar fi preferabil fn Tecul procentului de 40% oft se indica pink acum; proventul de 20% este strict contraindicat), Astfel, dupa Knderson, un pionier al folosirii unei diete bogate in HC in S.U.A. (el a dat In diabetul de maturitate pind In 70% tlucide din valoarea totald a calorilor, mai ales sub form de amidon), aproape toli diabeticii au prezentat o imbu- piltafire a echilibrarii diabetului cu o scddere a dozei de Sulfamide Tate. E) a folosit in dicta Jui cereale gi legume care contin gi multe fibre (Fig. 4). (Cit de importante sint in dicta diabetioutui fibrele? Multe coreale, legume, fructe, confin, aga cum am aritat, 0 substan care nu este digerati sau absorbita din Gntestin, Aceste substante formeazi peretele celular al plantel si ii dau structura rigidd. Este foarte bine si ee Ponsume fibre gi ca preventiv al constipatiei gi altor boli. i i si contra in limite ra el confine lanfuri de molecule de zahir legate unele de fltele cave trebuie rupte in intestin inainte de a fi resor ite, Ajung, astfel, in singe mai incet si insulina disponi- ilz poate actions msi bine. Chiar fibra leguminoast (din fasolea uscatd) contrar a ce se credea, formind o soluie de gumd cind se amestecd cw and, tinde si duet Ia un mai bun control al diabetului (pentru consumul acostora trebuie finsi finut seama de toleranja individuala a fiecdrui bol- nay gi eventualele maladii sau complicatii digestive) Care este valoarea caloried pe care 0 vom da zilnic unui | diabetic? a0 semie {on mol/e) Bc i a a i a a as Bei fg outs Bor Ben inp rs & ‘vinjecfie. Wikies Eilins Fig. 1, — tmbungtisiren controlulul dlaheticului prin foosirea unel Jidle bogata ia fibre 91 in hidra{i de carbon. Sele DEN oivelal gligemicl peo dieta cio cantitate seizuti de Hatt He carbon, siveiul glicemiet ind s-2 folosit un rogim experimental ‘eu conginut erescut in hidraft de carbon si in fibre. Daci diabetieul nu este chez, aceeagi ca la cel nedia- otic pentru virsta, sexul, munca gi starea fiziologie’ fin cara se gasegte. ‘Astlel, daca un individ diabetic are o mune de birou poate minca in medie 30—35 kealorii/kilocorp si pe 2i {ex-: birbat, 30 ani, funciionar, inalt de 172 em, groutate 70 keg, munca depusk necesita maximum 2.450—2 500 a1 eelorif, Din acosten HC pol fi dati ta eantitate ce post varia de In 250—300 (40-50%), protainele 110-130 ¢ 820% soon co eehivioank 2 MEO ASO caren restul sub formé de grisimai (cca 20%). Bineinfeles penis ‘conta trebuie sé inom seama si de arsimile accuse de entation carn, oot, pina). Acosta esto ang un oxemplu enre poste fi multipligat cu cite alte ividuale exist,” — ____Pentru aceasta, si pentru a asigura 0 vasietate elt mai Jang a meniurilor — thinded un meniu monoton nul pose aumite nimeni — se poate recurge la unele inlocuit cet Valente din punct de vedore glucidic, Acestea sint dete seh form’ do tebele la sfirsitul citi. De asemenea, holnawed trobuie si eunoese In mare si continutul tn ghvcide slimentelor gi valoerea Jor caloried, Pentra teclest motte le dim eub forma unor tabole euccinte tot la sfsstul cfr | (ou ett canul deett sale evnossed orientati), fr intarta | ai cu zi este indioat altte timp clt esto no-esar pentru ca | holnaval si evalueze eft mui aproape de roalitaté valores | io gms ‘ental Cie’ Inc consi le | ngcrsar este ca plinen si tmplrfiven et pe fell mese fie fae cit met exac, UN Be FRE mene ot | Un fapt pe care trobuio sil ounoasck bolnavul penteu | i { vinja de 2i cu zi este of recorbtia unor glucide (chiar din "ele permit) este mai Tent (on din pig) dees ato Cogume, fracte) si ci resorbtia oricarui glucid depinde Si do cantitatea de proteine si de grisimi care compune © masa. Este foarte greu si cunoastem exact rapiditaton sau modul de resorbfie aga cli in preocuparea sa sd existe | numai aleituirea unui moniu cit mai complet, cu HC permisi, chiar dact valorile acestora nu sint atit do exacte cum ar fi cind le-am eintarit zilnie. (St din acestea sd nu lipseascd nictodatd alimentele Dogate th fibre, __Dack diabeticul este obex (in general este vorba de Giahetul tip IT insulinoindependent) atunci se -va micgora | 82 rafia caloried atit cit 80 poate, ea, mentinind-o echilibeati, Hi seddem greutatoa bolnavului. Ca insicalii generale tn {costo eazuri esto codderea plinil §i f4inoasclor eft mai mult jsibil (concomitent cu cea a grisimilor) i cregterea Frocentajului fructelor si legumelor. Ingragarea digboti- Eilul reprezinta un semn nogativ al compensésii boli Ya conceptia noastré, pentru disbetivit insulinodepen- enti, majoritatea obeti, exista 3 reguli de comportament slimentar pe care bolnavul trebute sa le respecte: —controlul aportului calorie; = aport mare’ de fibre (alimente bogate tn ectuloz’) si seddevea cantitafii de grésimi din alimentatie; HSS mose regulate . Slabirea poate si determine: =renunfares 18 tratamentul oral; = seiiderea glicemiei; = aparenta fizicd espectuost; < seaderea frecventel complicatilor. In orice eas, nici o actiune de slabire tn greutate nu vu fi inipiatd de botnao fard indicatie si supraveshere medicatd, ‘Co wrebuie sf giie diabeticul despre modi! de preparare al alimentelor: —'Nu 30 va folosi niciodnti rehirul gi produsele uaharouse 14 pregitiren alimenteloe. Indulcirea se va face tir 2aharind sau cielemat de sods ‘ we 'Prepasarea sosurilor so Va face fara fain’, Pontra ingeogare te folosese legumacle trecute prin sit’. Ta cazul cind este necesard fina, aceasta se va lua obligatoriu {a ealoulul glucidelor. | = Pines, daci se consumi prajiti, va fi ctntirita totdeauna Insite de prajire, tntrucit prin deshidratare crogte oantitates de glucide. = Pastele fainoare cintérite in stare emda contin o cantitate mai maro de glucide (aproximativ 75-80%). Prin fierbere aoostea se imbiba cu aps, inirindusi volumtl ea de aproape 4 ori. Cintrite sub aceasta forma vor contine 20 g glucide 1a 100 g. Se preferd cintirite astfel, tntructt Se pot inlucui cu v cantitate echivalenta de cartofi care con}in aveeasi proportie de glucide. — Se indict consumul alimentelor preparate sub forma, de sufleuri, soteuri, budinei. — Legumele cu'5% HG mincate crude sint indicate in cantitafi elt mai mari, Nu ge vor lua in caleul. Cele cu 10% HC care se folosese la supe, ciorbe, preparate de pass, se vor lua obligatoriu tn calcul rafiel de glucide, In prepararea ciorbelor nu se vor folosi cartofi,.feling, ynoreovi care lasé foarte mulfi hidraji in zeama de — Din alimentafia zilnics a diabetioului nu trebuie sa lipseasca proteinele animale (came, oud, peste). Meniul vilnie va cuprinde de fapt toate geupele alimentare. — Dintre tehnicile de preparare a alimentelor se vor folosi numai fierberea si coaceres, Prijirea in grisimo incins& este contraindicata ca, de altfel, $i pentru alimen- tafia omului normal, Se recomanda folosivea metodelor le. preparare moderne (fierberea la oalé cu Vapori sub pre~ siune sau prepararea tn tigaie ou teflon, care inlocuieste prdjirea in grisime. Fierberea legumelor se va face obli- Batoriu 1a oala cu vapori sub presiune). Alimentafia diabeticului fu raport eu virsta Alimentafia copitului diabetic de Ia ctrsta de 2 ani gi pind la pubertate Povionii vor trebui si cunoasci de la inceput citeva date despre cantitatea gi tipul de alimentafie al copilulai in raport cu viesta, a4 Calorii = 100 x virsta in ani + 1000 ioe Ftd To oor 100 x 12 -+ 1000 = 2200 calorii Boat win tn jr de 1 O00 ear O89 eleeceptet on cop gto Zo an Te ee Tntre: 2-6 ani gr = (T-400) ~ [(1-123) x 0,7) 6-14 ant ge = (1-300) — [O12 05) 16-18 ani g (00) — 10 T = talia fn om, Este bine ea un copil 58 nu fie nici mai slab gi nici mai gras decit necesit’ virsta pe care are. De asemenea, pirintii trebuie s& cunoase’ c& o alimen- tafie dezochilibrata in aceasta perioadé, va marca pentru toalé viaja viitorul fizic gi intelectual’ al copilului, atit Sindtos elt gi diabetic. | ne een principiilor alimentare zilnic, intr-o proportie bine stabilita In general, mergem, la copilul séndtos, pe o alimentatie alcdtuiti din 53—55% glucide (din’ cereale, legume, fructe, lactate, produse zaheroase in cantitate mic&), 13-18% protein, dintee care 60—70% proteine animale 30-40% proteine vegetale gi intre 32-33% grisimi (dintve care 60-70% animale si 30-40% vegets La copileddicktio, vom respeta ocleastorincfoit $6 hy ale copii’ sdrtan, eu eoretisut ed tom seddea canto Me ged 30% Cprnind camp prota sahara 31 fom crete, tn procente sirulare, proteinele ajangted T=18% (ford a deptyi): pastrind. procentul te sda intact ala copied normal, Ineutina borect Howad e ajota si asigurim, un metaboliem normal pentra seeyd copii in plins perioada de dozvoltare fizies sf peihing Numirat de imese ve fi in mod cbligatoriu de ne a ‘ie Compan alien _ — Lactate: 1/234 |lapte dulve pe 2i (Ie inicul dojua sit gust). Kei arts vor Prt mums in Cantitayi, La mase de seard se vor dalle 30--d0 g bring (brinza de vaci, telemea). Ce Carnet, pegtele, outle slot indicate tn alimontati eopitubastindtes si, in mod deosehit, nu teebute st Ie Seasci din aimentafia ilnica a copiluhut diabetic, Indice lille noustre sinu de 3-4 oni pe septimina carne, 0 dati pe siptiming poste, o datt pe tiptiming feat’ o dard be siptaining ut (deen npoid tl, ao notte tn eahne). oats fy Ta masa dope, | antitaton de earno va varia gu vista (10 g came an de virsté sau echivalentul sim in pete, uy Hott fintnd seama de pienderle suferite prin preperare a eh Yedea tabelul cu cotelo de scivdmint de le tinele east) Astfel, de In 2—6 ani, copilul va consuma 20-60 g carne! {ai va doptsi, tn nie un bans 100 gra dea oe Seu | tuoazd procontal de solders) Aveasta coresptacte cu 400 ¢) ficat sau cu dou ous. Se vor evita eismurte grase (pone act grasi), posit gras, vinatuly mnezelurile of coneeprale| ae carne do orice fl liped de cara proaspete, pl (ia afaré de cele prin congelare). In, ea eas cle pi congas). Lr 86 cont, ins, in aceasta cituafie, de conjinutul acesteia in giuoide de'd g In 100 g). SUGrésimile care sint asimilate usor de copil sint untul 45—25 g pe zi, in raport ou virsta) gi uleiurile vegetale {ulei de floarea Soarelui, ulei soia) adéugate crude Ia muin- are. Se Vor evita, pe cit posibil, margarina, untura, sli- nina. Fainoasele se admit tn alimentatia copilului diabetic fp funcfie de apetit, de greutate, de tolerantit la. glucide. Ble se cintarese fierte gi se pot inlocui cu cartofi cu care int echivatente din punet de vedere al glucidelor si se vor da in report de vinsta intre 120-180 g maximum, sub forma de pireuri (cartofit) sau garnituri, budinci (pastele {sinoase). Plinee, care confine 50% glucide, se va da in cantitati de 80—100 g la copitul de 1—4 ani, 130—150 Icoplul de 46 epi i 200-250 gle copill de 7-9 ant si, respectiv, 10—12 oni, Restul de gluctde pind 1a 50% din valoared cxloric& totala se iau din leguine si fructe. Copilul va fi obignuit sk minince legume verei (orice legume cu 3% glucide) in valori co vor varia cu virsta (120 g topilul de 2—4 ani, 175—180 g copilul de 4—6 ani, 950 ¢ capitul de 6—10 ani si 200—350 g copilul de 10—12 ant fealatelo vor fi pregatite eu ulei, zeamé de Mimtie si pugina sero). Fructele sini, de asementa, indicato in alimentatia Mita copilului sinitos, oft, mai ales, a copilului diabetic variind de la £0—100 po zi Ia copilul de 2—4 ani, Ja 10-150 g pe zi ta copitul de 4—6 eni, 200 ¢ copilel de 6-40 ani sf 220—250°¢ la copitul do 10—12 ani, Este preferabil ea fructele si fio mincate crude fark coaja, gi féri_simburi gi numai din cele permise pentra digbeti!. Dintre aromate yom admite pitrunjelu, mirarul, Jeugteanul, cimbrul, ofetul in foarte mici cantititi, lamtie | Dintro bauturi, tn afars de api, se pot admite, ‘In mici cantitaji gi, In'raport de tolerant, sucuri de fructe ne- induleite §i'de legume, preparate in cast. L ‘Alimentele nementionate Ie consideraji ea intorzis say ce vor da de la.caz ja caz cu avizul medicului specialist ‘Adaug In stirgit. pf insist, in mod deosebity 12 copilut diabetic, ca. 0 completare @ alimentatioi si se dea zilnic atte'o Tinguritd rasa de drojaie de bere (amestecat in supe Sau lapto) si ette 0 Tingurifd, 1a 3 ani de viesta, de germane die grits pantra motivele indicate anterior. Se vor evita, xR bdpilului complicatile inttinite, deseori, prin evita: rminoze sau disnutrigie. Regia alimentaré pentra adotescenté coasts perioada cuprinde intervalul intre 13—19 aut inclusiv fi reprezinta perioada de trecere de lx copilérie ie taree’ de ndult. Se poate diviza adolescenja in dout Morfonte: una intre 1315 ant, eare coincide cu perioada FeMpubertate st alta cuprinsi intre 16—19 ani, perionde post pubertara. Fabertatea si perioada postpubertari ade sutice in care organismul este, in mod particule, tate senebil In dezechilibrarile alimentare. De acess, qeatfnutul rajiel va fiyin mod deosebit, in aceasta perioadi Gerfoct echilibent, suffcient de bogat in azot, bine vitam: Péfat gi bogat in siruri minerale. Sé nu vitdm cf, eel mel Trasvent, diabetul se instaleazii in perioada de pubertate reer gack era deja instalat, se dezechilibreazt foarte ugoe Bite o adevarati arti, pentra medic si pentru piri FMfentine copilul eckillbrat’ pe tot parcursul ceste Jerloado. Nereusita se manifesta, adesea, prin consecints Brave gi ireparabile. TE Moonta perioadé nevoilo energetice variezit dupl sex gi dupa virstd, Astfel, la b&ie{it intro 13—15. aul SXolle orengotice variazi intre 2.600—2 800 calorii, it Pete 1619 ani, variazd de In 2900 1a 3000 calori, ea'fete, se considerd c& perioada cle 13—19 ani necerity constituie peri 88 tatre 2400-2500 calorii pe ai. Raporta dene nevi ‘cae aint fn jur 2030 cal) ‘orp ipo 2iy iat a foto in jur de 46 calfkgcorp $i pe 2. Seg Um tne UN URIat Me 29% din valores esac, proteinle 15-1744 (din pgs proteine ou valour, biologic mare) ine bras mile 39-35%, dintre eave 50% vor fi de origine animal 350% do rigine vegetal ° i imentele care eompun menial zilnic vor ycompacey nigra eae ee ae — Produse lactate. Adolescentul va minea, 2ilni ni Sap Sl rr hea fea vaoii gi modul corect 31 axeptic de colectare se poate ben crud}. Dack laptele au este suportat, bolnavul fe va sbisnui treptat eu el (sau va adsuga cittat de sodiu sau gqrbonat db calcio tngurs la Hecare pahar de ap) Se ponte noo, Dineinyelen gow fant sau brinz& de vaci ia cantitaji echivalente. La cele dows mese principale inde i tte 2090 Mtns talsman ae — Carnoa, pestele, ouille — so dau in medie 150180 (dap ee fe eddie pein, reprae) carne pe 2 sat 6 ofaiat eval de pst gu dood oul gompltate pufind carne sau peste. Aceasta rajie azotata se tai pind 10 200-380 @ aene nic, ma les in perigee de croptere, Preferim eirnurile slabe. : " Grasimile se dau in cantitate ce variazd nile animale (ast) Intre 25-20 gir grasinile vegetal (uleiuri) 3545 g ailni . Gluciddele provin din: — féinoase, care pot fi in jur de 250 g 1 o jur de 250 g la virsta do {8-16 ani (entrit forte) 1300 280 g | 5 ani (Fainoasele pot fi Inlocuite ou cartofi in cantitati echivalente). Cantitatea de pline poate varia intre 250 gi 350 g, dupa virsta gi nevoile calorice (la fetele predispuse 89 1a obezitate se poate scideg la 200 g gi chiar mai putin), Se prefera plinea intermediard de ealitate buné. La aceasta, wirsti se ponte da o dat — de dou ori pe siptimina gi Jeguminoase (fasole albi) progitite prin’ fierbere si mu in cantitate mare. Lequmele vrai sint obligatorii Ia mass acestor cop 350 g, in medie, Ia cei de la 13—18 ani gi 400-450 Ia cei intre 15—19 ani. Cantitatile obignuite de fructe edmise la aceasta virstit variaz’ intre 300—350 x xiln Alimentajia adultntui diabetic In alimentafia adultului diebetic se ine seama, in primul rind, de munea depusé, de soxul bolnavului, de starea sa figiologica i, tn al doilea rind, de traditia li. mentard gi regiunea googratic’ in care triiogte. Acest Iucru a fost aritat pe larg anterior, aga oii aici ne vom renuma si completim cu unele date practice curente, Care_sint_alimentele permise? = Ciurbe: ciorbele groase de legume cu paste seu cereale (elntarite), supele de orice fel, — Legume: legume verzi sau legume fierte asezonate cu ulei, lamlic, pitrunjel, Legumele permise sint: fasolea verde, spanacul (fiert in api), sfecla, praz, eparanghel, anghinare, varaa cruda (sau fiarta in api), morcovii cruzi (sau fierti gi elntiriti), cartofii, dovleceii,” vinete, rosii, napi, ceapa, ciuperci; Jeguminoase uscate (Iasoléa useata, mactrea fiart&, cin: trite, in raport de toleranta) —Coreale: ptine alba, pline intermediard, graham, paste alimentare fart ou, oFez, germoni de griu, drojdie de bere, — Grisimi: unt proaspit crud, ulei de soia, floarea soarelui, porumb, 90 laple dutce, iaurt, ketir, smintina, frige8, de vaci, telemea, cageaval, — Fructe: toate fructele permise la diabetic — Aromate: patrunjel, usturoi, veapi, mirar, oimbru, jet in mick cantitafi, Monti, enre in cantititi moderate Biuturi: apt, api minerali, sucuri de fructe ne- Induleite, vin In ‘cantitiji miei, césiur = Carne: abi sau rosie ou condijia s& fie slabi si proaspila, si nu se dea decit Ja o singuré mace pe 2i (la prinz) gi si fio fripta saw fiarta (bovine, pore slab, pesare) = Poste: tofi postii de rin prosspelis dintre pestis de mare ‘menfiondim pe cei slabl (postele plat, merlan, mreand). Se mininod fier}i tn apa, trip sau ule. ~ Oui: 4—5 proaspete pe stptimint (ferte, ochiuri). Alimente permise ‘accidental! ciorbele do carne fierte, de In rece; carne de raja, giscd, vinat, pore, jambon; — postii in timpul sezonului cald, erustacee, moluste; = out de rata, oud conservate; — legume: varzii de Bruxelles, loguminoase uscate abe, napi galbeni, siiminfii de floarea soarelui, conserve de legumes = Fainoase: bisouifi ew grisime, = Grasimi: eléning, untiwi, mangers — Brinzeturi fermentate — Fructe Aromate: per, ardei inte, muslar, muraturi ia ofet, castraveciori In ofot sau mural; — Biuturi: vin tare, cafea puternici, bere in cant mari, ape minerale concentrate chimic (Slinic Moldova, Olénesti), lapte prins. 1 Alimente inte — Orice fel de duleiuri pe baz de zahiir sau produse saharoase. — Fruotele gi legumele menjionate. — Ciorbe grase, supe cu sldnind, ciorbi de peste gras, cerustacei, eiorba do mazire uscata boabe, conserve, fivat gras, caviar, icre de peste, lapli. —Carnuri: in conserve, marinate, afumate, sirate, fezandate, vinat fezandat, ‘eirnuri foarte tinere, foarte grase, elmnaji (de pore), piltie de pore, ereier, mure de la gitul 'vijelului, maje, burta. — Ow: pudro de ou. — Legume: miicrig, rubarbi. = Grisimi i reinedlzite, unturi. : aleoolice tari, siropuri, lichioruri. Alimentapia peste virsta de 62—65 de ani Odati cu imbitriniren survin gi alte modificari (alte rarea dantunii, sciderea secretiilor digestivo, atrofiorea mucosselor digestive, tulburarea de peristaltic a tubului digostiv, modifiedti de absorbjie @ factorilor nutritivi) de ‘care trebuie si finem seama in aleatuirea rogimului. Meta. bolismul bazal se incetineste. Croste concentratia de colesterol si-de grisimi in singe. Se accentuewri catabo- lismul proteio ce are drept efect diminuarea functiei plas tice de’ regenerare gi refacere a jesuturilor. Se cunoagte cit necesarul caloric soade ou viesta. Intre 45 9165 de ani, acesta scade cu. 7,5% la fiecare decads iar dupa 65 de ani scade cu 10% la fiecare decada (fal de virsta de 25 de ani). In general, necesarul peste virsta de 62-65 de ani este de 1920—2200 calorii. 92, Ratia de proteine nu trebuie sexaut a adultului (se menfine cam ta 12% din valourea ealorina sub forma de proteine Ja batrinul normal si 13-14% In diabetic). Dintre acestea 40—45% vor fi proteine cu valoare biologick mare: carne, lapte, oud, brinzi. Lipidele vor acoperi 30-31%, iar glucidele 50—82% din valorea caloried totala (bincinteles finind seama ek vom interzice toate produsele zaharoase). Dintre alimentele permise fac parte: — Produsele lactate: rafia va trebui si cuprind’, tn medie 1/2 litru lapte dulce pe 2i (in lipsa c&nii va fi cres- ext — 100 g carne corespunde Ia 4/2 litra lapte), brinza (vaca, telemea) se d& seara cind la prinz se mininci peste —Carnea, pestele, ouile — rafia normela de carne este de 110120 g zilnic (vacd, pasire) sau similar, Se pot minea 3—4 oud pe siptiming, fierte moi = Grisimi: unt nu mai mult de 40—15 g (sau deloc) in schimb se recomand’ 30—45 g ulei, zilnie. — Legume verzi: sub formi de eruditafi, 300 g zilnic {ca salate cel putin Ja o mast) si ridécinoase fierte (200 g) Féinoase: rafia de pine poate varia dupa starea de nutrilie intre 150-250 g zilnic, Se pot permite fainoase fierte (100 g) sau cartofi 150—250 g sub formi de piu- reuti, in raport eu cen La fiecare mast se da o lingurd de drojdie de bere si, fn plus, 0 Tingurigi de germene de grtu. Fructe se minincd, zilnic, 200-250 g. Bauturi: ape, ceaiuri, via in cantitagi mi mult de un pahar pe zi), (ou mai 93 abel Ip Exempla de meniu ponteu un eopil de & ani 281 150 g Glucidele se jau dia: 500 mal lepte 38 50g beinek do vast 1206 line 35 ¢ Talnoase (ct, taste) 400 g cartott 400 g morcov) 140 § Tructe (mere 15%) Grosimi: BIg 420 g logime vers: Dimineata: 250 mt lapte 4. 20 g pling ’s0'g brioaa ‘de vael +1 foie pine (20 ¢) +10 g unt Salat wurde +} ule; 60g gritar + sot ‘moreov! 100 93 50 g eartofl; {40 g — 1 mar pine 00 g wg Ora 47: 85g Srvz flert cu lapte 100 ml Ore 19,30: galt a grec (artol 0 gh, ron (00 4/2 ou marar ulel4-4 folio phine 12 g wnt Ora 22: 450 mi lapte +1 fee pline Tabet ‘Bxemplu de mento pentru un eopil de 6 ant alos loci i 594] 908 Roreovijands aE 4095 199g Glucidoto so feu din: fructe 33g 6g eantott 0 fepte 500 elnes do vact 100 & finoaee 0 line 150 8 Dimineota: eat eu zahir +: 20g pline + 10 ¢ unt bringa de vaci 50 ¢ " . om tt: tnlawre 350 8-445 g pine Ore 15: Supe do egutaa vera eo g atbiturs ingaca deveaene (100 6) singus pri eonbinse SES" orang | ta Bol | i (e's ale | Be art don i f | jaws |B. Glibenctamid |1 tableta = 5-15 me! 18 latentie Ia hipos Baoal Me mgs SAME 1 et | Eighron [Miinesta vet | mea ee | | Guide teat =| nos 7 fig HRB [ee ) | i [Bred Contraindicayii © Diabotul zaharat de tip 1 © Cotoacidona © Surcina Ia 0 disbetion # La boinavul diabetic preoperater si postoperator ping in faza de convalescentayy P*teverate # Diabet asociat cu: hipotiroidiem, insuficien|a ova- sian insuficienh®hopatied 1 tendliy ‘complica ntees tioase, denutritie, sindrom alergic, . 125 Bfecte scewndare © Hipoglivemiile sint destul le freevente (mai ales Ja bateint sie le boloavit eu insnfiviente rondo) mergind pin& la. vom’, '# Sciderea loucooitelor (rar inside o form’ grav care si indice Intreruperea tratamentulai). ‘© Reactii alergice: urticarie, ecxeme Produc hipotiroicism Stimuleazi secretin. gastrica © Unoori afecteara fibra miocardicd (in special tol butamidul administrat necontrolat}. Conaita practice tn tratament or ni olnay ciirnia i se preserin sulfomide i se va face in preaiabil 0 iTikatii Ie modicament, Pentru aceasta i se va da, dupi ofeetuarea glicemisi dimi- neata pe neratncate, o cantitate de 3 g tolbutamid si ise va recolta glicemia Ia 2 si ln 4 ore dupa administrare Daci glicemia scade cu 40% fatii de glicemia A jeunt gi se mentine astfel gi 1a 4 ore, bolnaval nispunde 1a tre tamont. Dacd seidorea glicemiet este in jar de 20—40% atunei ‘rispunsul este nesigur. Dack sedderea gtivemiet este sub 30% rispunsul este nogativ. In cazul cind diabetul nu se echilibreazé cw tolbnta mid se poate reeurge It sulfamide din gencratia a Tha (glibenclamid) care sint mult mai puternice si cu actiune ‘mai prolungita (se va ave sriji in cazul bitriniior eu doza prescrisi entra evitaron “hipoglicemiior). Daci na se objin nici In acost caz rezullate se va putea combina cu biguanide, iar in caz de ineficientt gi In acest eae s¢ va recurge 1a insulin’. Tratamentul combinat insulina-sulfa- mide esto inutil si nu poate fi recomandat, Medicul trebuie si previni diabeticii de caracterul Jimitat al tratamentului eu sulfamidte si de pericolal pentra savvenirea complicafiilor atunei elnd ge insistii tn mod inntil pe un tratament dovenit ineticace, Biguanidele Sint derivati do guanidind. So cunose mai multe tipuri, dar prin faptul eh s-au dovedit periculoase pentru seni lato otnavutu sa renunfat a gle mat multe dintre ele monjinindwse numet dimstilbiguanitine (meguanul, ghi- fophnacul) stn mai mick misunk (nteebuingat ca mare proden{s) butilbiguanida (Buforminul, silubipul). Megunnul se prezinti enb forma de tablote de 0,59 g ior doza administrata voriaan Intro 4 th, §i maximum 4 th. ailnic, Buforminnl 9i rilutinul (substante de import) se prezinta sub form’ de tablets de 80 mg eu doze care intro 50 gi 150 mg zilnio (exist qi forme retard eu 100 mgitablet® gi cu piescrieri de 1—2'tablete in Anjiunea hipoglicomiants a biguanidelor (doosebita de coa a sullamidelor care actioneazi In preven} unui pan- reas Ine activ. stimulind colulele beta) este explieata prin cresterea utilizicii poviferice a glucozei si scdderoa rexorbtiei intestinalo do glucozs. Biguanidele actionoazd atunei cind in circulajia. canguing existd. insulin (the introdusi din afar’ fie seoretata de pancroas). Biguanidete sead i pofta de micaee (putind fi folo- site astfel in obezitate) si do asemenea gi grasimile circu. lante (lipidele, trighiceridele) Indicatia lor majori esto similard cu_a sulfamidelor. Au o acfinne deorebits Ia diahotieul obez. Ble se pot asocia lo watamentl ew efemide son insiind. Gtimolind Sficion|a. acoste Contraindicngié Aviducetwxa, coma dinbeting 9 Toate enmpliealiile intectinase 127 # Ln cwsul intoeventiilor chirarsic Tn sarcind 9 Bali do fiect, fe Boli do rinichi © Intoleranta dige: tiv fe Denutriiie cop fee, Feng eptere jmoderat’ a tensiunii arteriale gastrointestinale: inapetenta, greluri, eo orp eetonici® care porte 128 ROLUL TERAPEUTIC AL EFORTULUI FIZIC In cova ce priveste exercitiul fivic, astizi este unen admis c& acesia are o deosebiti importanta pentru di otic, find, de fapt, 0 componenté a tratamentului latubi de régima gi medicalic. Pentru aceasta este neces HA se injeleaga ev fel de exercitii Lrebuie $8 feed dinbe- ticul si misura in care acestea pot afecta echilibrul meta- bolic al bolii (Tebelul X11), : Tabelul XU Eteetole terapeutice ale efortulul tale la dlabetiell bine echiubraft reste utllzarea periferid a glucczel Scade necesaral de insulina tabilizeaza valorilo.gliearaice feade trgliceridele i colesterolul circulant Croyle capacitatea de etort = Amblioreazi funchia respirator 31 cardiovascutard = Participa la menfinerea grealajil revomandabile = Stlmuleand'cresterea gf dexvoltarea corespuncitoare fediice atarle de depresiune psihica sau intabiltate Exercifiul fizie in accephia generali reprezint’ oriee activitate In care se realizeazi o migeare @ corpului, membrelor, mugchilor. Aceste activitaji pot aved trei geaile de solicitere: sever, moderat, Exervifiul fizic sever realizeazi’ o crestere a meti bolismului de 10—45 ori peste valoarea celui bazal si poate duce la epuizare cind este practieat chiar gi de ind. YVizii sindtogi, dar neantrenati. Exercifiul’ maderat realizearé o crestere @ metabolis mului de cca 2—3 ori peste valoarea celui de baz’. Poate fi efectuat 0 perioada indelungati de timp, sub forma de plimbari, alengiti, calfrit, inot etc., gi exccutat fara dif Cultate si de catre diabetic care insa trebuie si discute {n prealabil cu medicul, pentru a intelege ce fel de mésuri de precautie va trebui #8 ia in acest sens. Solicitarea fizied ujoard, ea statul in’ picioare, tmbré- catul, dezbracatul, scrisul, cusutul §,8., care creste meta. bolismul de cca 1}4—4/2 ori peste Valoarea celui de baza, ‘au pune probleme speciale in cazul diabeticului, putind fi ofoctuata de orice individ La diabetic, exercitiile fizice au un efect de stimulare, de potentare a ctiunii insulinei, cu scdderea concomitenta alice, Datorts efectului iu hipoglicemiant eu erey terea concomitents a consumului de glucozi, un exer- cifiu suplimentar necesita un surplus de glucide alimen- tare pentru a nu duce ia dezechilibréri (aparitia hipogli- carnilor). Se pot lus astfel 10—20 g glucide tn plus inaintea unui exereifiu moderat, sau 20-50 g glucide insintea ‘unui exercitiu intens. Cu timpul, individul, pe baza expe- rientei va putea aprecia gi evita’singur pericolul hipo sau hiperglicemiei legate de efor. " Pentru prevenirea manifestarilor de hipoglicemié yerd, disheticul care gtie ck va efectua un exercifiu fizic trebuie si aibi grija si ia cu sine o mica provizie de glu- cide tub forms ugor absorbabild, pe care 84 0 post con- suma la nevoie. In legitura cu aceasta, este preferabil ea diabetioli si practice exereitiile fizice dupa masi $i nu inainte de masi. Aceste precaufii sint necesare mai ‘ales Ie bolnavii insulinodependenti. 130 | | | Practicaree exercifiilor fizice este cu atit mai necesari tn cazul digbeticilor, cu cit se gtie ci astazi sedentarismul face parte dintre factorii co favorizeaza aparifia compli- caliilor cardiovasculore, ca urmare a aterosclerozei obser vate atit de freovent. in epoca moderni. Lipsa de: efort fizic este favorizata in zilelo noastre si do faptul of au apirut diverse mijloace mecanizate care eu inlocuit munca fitic&, au apirut mijlorcele de transport in comun 4.2, Din aceosti cauzi, omul trebuie 4 compenteze efectele sedentarismului prin exercitii fizice, pentru a men{ine storea optima do echilibru ol organiemului. Inti de ce 41 pentru disbetici este recomandabil efortul fizic moderat, efectuat cu regulasitate. Pentru tineri se recomanda jocurile tn eer liber, 1a soare, gimnastica (Ia gcolari), alorgirile, sériturile, fot- halul, tenisul de cimp sau de mos, Inotul 9.0, Acestea pot fi efectuste fara teama aparifie! hipoglicemisi, daek fe va lua, ca precaufie, inaintoa exercifiului, o cantitate do glucide user abrorbabile. Pentru adulli, exercitiile sint la fel de importante ca si rogimul, ajutind la menjinerea groutatii ideale. Activiti- jile in der Tiber ea pescuitul, albindritul, gridingritul sau, pentru cei mei energici, alorgatul, jocul cu mingea, tenisul, inotul, ciclismul 5.8, sint foarte’ bine venite. Oricum, este indicat ea adultul s& consulte medicul asupra gradului de exervitiu fizic pe care trebuie si efectueze, Pentru virstnici se recomanda evitarea oxercifiilor cbositoare, dar sint admise activititile fizice moderate sau ugoare ca: plimbatul, activitatile casnice, gradiniri- tul 4.2. core fl ajuta si-gi menting groutater ideala. ici ereeaz o stare de echilibru fizic si psihic. Este greu de stebilit ce fel de exercitii fizice pot face indivi in virsta, intrucit capacitatea individuald gi re 131