MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEI ORDINUL NR..1060 3 din '29.07:2002 a pentru aptobared regiementatii teh “ Ghid pentru proiectarea platformelor portuare ", Avand in vedere avizul Comitetulli ‘Tehhic’ de Coordonare Generala inr.5/31.10:2004," * 7 in conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea i 10/1995 privind calitatea in construct In temeiul prevederilor art. 2 pet. 45 si ale art, 4 alin. (3) din Hotararea Guverfiului ‘nr. 3/2001 Privind orgafizarea gi functionarea Ministeruiui Lucrarilor Publice, Transporturilor $i Locuinte, Ministrul Lucrdrilor Publice, Transporturilor si Locuintei emite urmatorul: ORDIN Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnica * Ghid pentru prolectarea Plattormelor portuare ", indicativ GP. 068-02, elaborata de IPTANA SA. $i prevazula in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art, 2 — Prezentul ordin si reglementarea tehnic&:prevazuta la art."t-se Publicd fn Buletinul Constructilor. Art. 3 — Directia Generalé Tehnicd in Construclii va aduce la indeplinire prevederile-prezentutui ofdin. MINISTRU, MIRON-TUDOR MITREA 176 9 1 weemna MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! GHID PENTRU PROIECTAREA e PLATFORMELOR PORTUARE INDICATIV GP = 068 - 02 Elaborat de: SC-IPTANA— DIRECTOR GENERAL: . DIRECTOR GENERAL ADJ.: COLECTIV DE ELABORARE: ‘SA Bucuresti Dr.ing. Cornel MARTINCU. Prof.dr.ing. Romeo CIORTAN Ing. Constantin Simesou Ing. Constantin SPATARU Ing. Aurel GALBINASU Avizat de: DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTIL DIRECTOR GENERAL: “Ing. lon STANESCU Responsabil de lucrare MLPTL: Ing. lon NICULESCU Ww &178 2 CUPRINSS 89 950 Pag. GENERALITATI 181 1.4. Obiectul si domeniul dé aplicare: 181 1.2. Definirea platormelor portuare 182 INCARCARLSPECIFICE PLATFORMELOR, RORTUARE 182 SISTEME RUTIERE UTILIZATE PENTRU.REAUIZAREA — 189 PLATFORMELOR PORTUARE 3.1. Structura sistemelor nerigide 189 3.1.1. Imbracdminti 190 3.1.2. Straturi de baza 190 3.1.3. Straturi gi substraturi de fundatie 190 3.2. Structura sistemelor rigide 191 3.2.1. ‘Imbrdcdminti 191 3.2.2. Straturi de baza 191 3.2.3. Straturi si,substraturi de fundatie co AQ 3.3. Criteri pentfu alegerea sistemului rutier al 192 platformelor portuare Lan ittse DIMENSIGNAREA SISTEMELOR RUTIERE PENTRU PLATFORMELE PORTUARE 4.1. Dimensionarea. sistemelor. rutiere,: pentru; calle de Circulatie. din afara zonelor de operare si pentru drumturile'de acces ~” i 4.2. Dimensionarea,sistemelor sutiere ale platformelor 193 portuare noi din zonele de operare si de depozitare a marfurilor sas 421. Princpi de calcul 193 4.24.1 Dimensionarea, dupa critéiit-cedati’ 196° terenului de fundare ° 4.2.4.2. Dimensionarea _imbracdmintilor 196 rigide dupa criteriul cedarii betonului 4.2.2. Date necesare dimensional 198 43: 44, 48. Traficul Durata de exploatare Caracteristicile incdrcarilor Capacitatea portanta a terenului de fundare 5. Straturi de baza ale platformei Etementele prestabilte ale sistemului : tutiet ‘at platformei 4.2.3. Procedeiil de dimensionare a platformelor cu utiizarea graficelor 4.2.3.1. Dimensionarea platformelor noi 4.2.3.2. Consolidarea platformelor éxistente Sporirea capacitatii portante a sistemului de fundare » prin utiizarea geogrilelor ‘Comentarii asupra intocminii graficelor Grafice de calcul pentru determinarea grosimii stratului de bazé a sistemului rutier al platformelor portuare EXEMPLE DE CALCUL CARAGTERISTICILE MATERIALELOR CE SE UTILIZEAZA‘LA EXECUTIA PLATFORMELOR PORTUARE 61. 62, 6.3, Pam&nturi pentru terasamente Balast pentru straturi de fundatie Piatra sparta pentru stratul de fundafie sau pentru stratul de baza .. Mixturi asfaltice pentru imbracéminti 6.4.1. Tipuride mixturi 64.2. Agregate pentru imbréicaminit 643, Filer Lianti Controlul calitatii materialelor tnainte de preparare Compozitia mixturilor Punerea in opera si controlul executfei 198 198 198 198 199 200 201 201 210 213 214 217 268 278 278 284 285 287 287 288 288 288 288 290 290 1799 6.5. Imbrécdminti din pavele prefabricate de beton 291 6.6. Imbréc&minti din beton-de ciment: ' 292 6.7. Beton pentru stratul de baz 295 LEG! CE VOR Fi RESPECTATE LAREALIZAREA PLATFORMELOR PORTUARE: LISTA STANDARDELOR St NORMATIVELOR ROMANESTI, CE VOR-FI RESPEGTATE LA REALIZAREA PLATFORMELOR PORTUARE 297 BIBLIOGRAFIE 201 180 9 'GHjD PENTRU PROIECTAREA fF ‘Tinaicativ: GP 068-02 PLATFORMELOR PORTUARE | 1, GENERALITATI 4:1, Obiectul gi domeniul de aplicare Prezentul ghid de proiectare ofera un procedeu relativ rapid. de dimensionare a platformelor portuare, pe baza unui set de grafice elaborate de Asociatia Porturilor Britanice si utiizate in prezent si in ‘America'gi Japonia. Principiile de calcul ale acestei metode se regasesc si In alte standarde sau presoripti ale unor:tari europene. Platformele portuare ia care se refera aceasia reglementare se caracterizeaza"” prin: solicitati mari provenite din latia ‘echipamentelor‘de: mantipulare si'depozitarea marfurilor, un caz tipic reprezertandu-| platformole aferente terminalelor dé containere. “Ghidul'se referdta modul de“dimensionare a‘sistemului rutier pehtru’ platforme portuaré: nok pentru depozitarea marfuriior grele sau pentru consolidarea unora existente si nu cuprinde detalii constructive privind: sistematizarea pe .verticala, dispynerea rosturilor,si alcatuirea lor conform SR 183-1, sisteme de drenaj a fundatiei etc. Aceste detal vor tratate similar cu cele prevazute pentru drumuri si platforme de circulatie * Pentru dimensionare, capacitatea terenului de fundare este exprimaté. prin indicale, californian, de, capacitate -portanté ~ CBR. Determinarea pe teren a acestul indice, inclusiv in mod operativ in timpul. executiei, se poate face conform Reglementarii tehnice IM 003 - 1996, Tlaborai der fc [Aprobat de: INSTITUTUL DE PROIECTARI PENTRU: MINISTRUL LUCRARILOR TRANSPORTURI AUTO, NAVALE $I AERIENE - | PUBLICE, TRANSPORTURILOR| HPTANA SA Bucuresti 'SILOCUINTEI cu Ordinul Nr. am 4060 din 29.07.2002 1812) In incinta tnui port sunt i rafete pe cai ameriajate suprafele pe card in: ‘sunt depozitate temporar in. aér fiber, realzandese a a platforme portuare. eae 1.2. Definirea platformetor portuare Aceasta depozitare este necesard mita urate z peo anuimita dine Prelude cu difestele.miloace: de: transportsia joneiunea Portului dintre. mijloacele de trans; ‘ de transport naval si cele de urmare @ neuniformitatilor ce apar in Cadrul procesului de Wahepon e Aceste plattorme: i tr it : ais, cat te Dionne sun ulate atat pentru depostarea prop fanny plasarea echipamentelor de manipulare sau Destinatiaplatormelor se. va. st ° 7 ‘stabil 'ehnologice, din care vor rezulta gi solicitarile de calcu aster > platforma adiacenta -frontului. Raporttintre conteinere operate 40°20" '50/50° | | 40/60) 0/100 0007 | 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.23 0.26 _[~ 0.46 0.74 [0.89 1.49 1.57 1.84 2.95 2.25 2.59 3.96 2.46 2.76 3.94 2.67. |, 2.93 3.97, 3.16 3.27 3.72 3.11 37 3.41 3.48. |, 3.52 3.66 424 4.20 4.04 5.12 4.99 4.50 476, 4.69 4.44 5.26 Bad 467 5.21 [05.29 | 75.63 15.87%], 576 6.13 5.83, 5.94 6.24 6.00 6.10 6.46 683, | 6.98 7.58 8.43 8.58 9.19, 8.56 8.19. | 96.72 wa t02 643 4.08 4.00. 3.69, 2.47 1.50 1.25 0.24 955, [70.47 0.15 0.33 0.27 0.00 0.36 __|0.29: 0.00 I 0.27 0.24 0.00 1872D Greutatea ve Raportul intre conteinere operate 40120) (Aooi0 =|: -60/40:..] ,,50/50. [40/60]. o/00 043 | 0.26 023 0.17 | 550.00, 0.28 [0.17 0.14 0.11 | 30.00, Goa. [7 0.02. [0.025 | aot | 0.00 0.03; [7 0.02 0.02" [0.01 0.00 0.00 | 0.00 0.00: ["~0.00_| 0.00 0.05" | 0.03; [002 [7 0.02, | .0.00 ‘Acesii coeficienii de, mullipicare a Thesrcarllor pe roatd dafi in tabelul 2.5. a en TABEL 2.5 COEFICIENTI DINAMICI DE MULTIPLICARE A SARGINILOR PE ROTI AL Franari jincarcatoaré eu furei frontale gen Calareti ot 15: “[Incdreatoare cu ture! laterale i ak Ae Tractoare si trailere 2B. Schimbart de ditéctie : [Incaredtoare ci furéifrontale = 14 : [Catireti es r Pah te]: inc&reétoare cu furéilaterale = = 43.5 Tractoare si-trailere ian A 7 ‘Accelerai ‘ Incarcatoare cu furel frontale 5 [Calareti : i + jincareétoare cu furci laterale Tractoare si trallere i 188 D. Suprafete denivelate Inc&ircatoare cu furci frontale_ i 4.2 Calareti 4,2, Incdredtoare cu furcl laterale’ 41.2 | Tractoare si-trailere 42 de, CAndsdoua sau.mai multe conditii se intalnesc simultan, coeficienti f, se Inmuljesc Intre el. 3. SISTEME RUTIERE UTILIZATE PENTRU-REALIZAREA PLATFORMELOR PORTUARE Sisiemeéle rulierd ale platformelor utilizate In porturi trebule s& raspund’ deseori unor incarcari foarte mari, care se aplicd repetat si direct: proporonal ‘cu:traficul-de marfuri'ce se deruleaza. Acastea trebuie sd fina seama de condifile de fundare pe care le oferd amplasamentul, care tn cele mai. multe cazuri este constituit din umpluturi realizate recent De regutd, structura constructiva a unei platforme este similard ci'ced'a drurturilor, respectiv imbracdminte, strat de baza gi fundatie. In functie, de, materialele care se. folosesc, la realizarea Imbracaminig|, sistemele rutiere sunt recunoscute ca: “ocnerigide stigide 3.4. Structura sistemelor norigide ‘Conform STAS' 4032/1-90; sistémele nerigide sunt definite ca sisteme fn alc&tuirea crora nu intra un strat de beton de ciment'sau macadam cimentat. 189d 3.1.1. imbracdmingi : Imbracdmintea poate fi alcatuit’ ini!” g ~ Imbracamint bituminoase ciindrate la cald (STAS 174/197) sau la rece (STAS 729-89); ~ imbracdmin{i bituminoase turate (STAS 175:87); » ~ Pavaje din pavele normale sau pavele abriorme din piatraé (STAS 6978-1995); Ws ued ~ Pavaje din blochet! prefabricati din beton (Caiete de sarcini), 3.1.2) Straturl de bara Stratul sau straturile de baza suit situate intre Imbracaminte gi fundatie $1 au rolul de a prelua si repartiza Incércairile stratului imediat, inferior, astfel incat capacitatea de rezisten|4 a.acestuia sé nu fle epagia, alcatulte conform STAS 6400-84 $i 7070-76, Straturile de baza pentru sistemele nerigide pot fialcatuite din: smacadam; par : ; > ~ mixturi bituminoase:” a 3.1.3. Straturi si substraturi de fundatio Prin fundatie-.ge infelege 7 Starea de umiditate a materialelor. ~tnaltimea umpluturlon ye i eo ke In principiu, in cazul umpluturilor neconsolidate se vor alege sisteme nerigide care s4 urméreasca tasarile gi la care se pot executa lucrari de intrefinere si reparatit cu Gosturi thai midi!" Evaluarea ‘tasariior ‘se ‘poate-face conform STAS 3300/1-85, folosind metoda insumaril pe straturi elementare de calcul. S 192 ‘Sc DIMENSIONAREA:SISTEMELOR RUTIERE PENTRU PLATFORMELE PORTUARE si ‘4! Dimiensionarea sistemelor rutiere pentru’ caile de ‘cireulatié’'din ‘afara’zonelor de operare gi pentru drumurile de eae OH LE imensionarea sistemelor rutiere pentru caile de circulatie din afara) zonelor-.de manipulare. si depozitare a. mérfurilor, precum ‘gi pentru, drumurile:de acces in port si la terminale,;se va face conform prevederllor din, PD 171-76 “Instructiuni tehnice departamentale pentru ‘dimensionarea sistemelor rutiere rigide sinerigide”, in curs de revizie. 4.2. Dimensionarea sistemelor rutiere platformelor portuare noi din zonelé de operare $i de depozitare a marfurilor 4.2.1. Principii de calcul 2 4 .«Criterlul care: sta la baza acestei metode pentru dimensionarea Piatformelor:este:de rimanere a acestora in serviciu pe toaté-durata de exploatara prescrisa, prin Indeplinirea uneia din conditite: ~ 88 nu fie depagite eforturile de intindere admisibile, la baza ‘imbrdcdmintei, pentru sistemele rigide; - 88.0 fie depagite eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundatie, pentru sistemele nerigide. + Fig.t,: Eforturile in stratul de baza $1 in torenulde fundare 193o Metoda fine:seama de 0 deformatie maxima platformelor de 50#75 mm, sn Caloulul.eforturilor este facut. prin, metoda.semispatiului elastic, cu formulele.tui Boussinesg, pentru care fiecare strat.al platformei este transformat intr-un strat cu © grosime echivalenté si cu caractersticle mecanice ale terenului de fundare, Pentri ca doua straturi de material sa se. ‘comporte fa fel din unet de vedereal deformajl sub aéseayt ncarearo, Yermonu ho x6, eet are trebule s& aiba aceeasi valoare; pentri ambele straturi, unde: Ei= modulul de elastictate a stratului"T.. y= grosimea stratului"F = coeficientu lui Poisson Astfel, unt strat-de'grosime h,,-cu'modulul de elasticitate.€, gi Coeficientul Iui'Poisson vj, poate’fi‘inlocuit de un material de grosime ha CU modulil de*elastictateE, $i boefidlentul Poisson’, folosiid realajia urmatoare:"~" * Modulul de elasticitate al stratului de fundatie, este dat functie de grosimea lui si de modulul de elasticitate al erenuiui de fundare, prin relatia: E,=0,2H?*xE, aa unde: E,='modulul de elasticitate al stratului de fundare (Nimim’) H,= grosimea stratului de.fundatie (mm). E,= modulul de elasticitate at terenului de fundare (Nimih?) Coeficientul lui Poisson se calculeaz& cu aceeagi formulé ca pentru terenul de fundare’ schimband' modulul ‘de ‘elastictate’ E, cu 194 ‘moduli dé elasticitate al fundatiet E,, exprimat sub forma de logaritm riatural (in), v= 0,82-0,10 In E, ‘Dupa.ce fiecare strat al platformei este astfel transformat, se obtine. un semispatiu elastic de calcul, cu caracteristicle mecanice ale terenului.de fundare, pentru care se calculeaz’ eforturile determinate ge sarcina de pe platform, cu ajutorul formulelor tui Boussinesg, Aceste eforturi sunt comparate cu rezistentéle materialelor din care este alcatuita platforma, ‘in’ cazut in care pe platforma actionéaz4 mai multe incarcairi, la ¢aiculu! eforturilor se-Insumeazé efectul acestora fata de una dintre ele, de obicei cea din mijloc sau cea.cu valoarea cea mai mare. ‘Sub 0 singura incrcare, efortul orizontal maxim de intindere 86 produce pe verticala acesteia si scade pe masurd ce distanta creste fata de aceasta. In cazul mai multor. Incdrcéri, la efortul maxim de sub ‘incdrcarea principala consideraté se adaugé eforturile provocate la Calealteiacarcdr, corespunzator distantelor pana la aceasta ___-Anfluenta.tnedreilor. apropiete se ia in coleul sub forma unor Coeficienti prezentali.in tabelut-4.1,,care {in seama de-distanta dintre Inc&rcarea_principala $1.0 alta. apropiat, precum sivde grosimea echivalenta a sistemului rutier. .Grosimea echivalenté a sistemului rutier se poate determina aproximativ, Inainté de a fi calculatd grosimea stratului de baza, cu ajutorul relatiek: 195ig ‘ is TABEL 4.1 FACTORUL DE INFLUENTA A INCARCARILOR APROPIATE vk Distanfa intra |" Coeficienfi de influenja pentru grosi Incareari _sechivalente ale sistemutui-rutier d 'q (mm) “1000 min 2000 mm "3000 mm >| 300-7] ABQ) “ 4,95 1.98 600. ti AMT: 4 B20, ie ee HOT 4 ‘900 419 1,65 efi TAB2 rR 1200 102. 147 171 1800. 7,00 1,19 “a7 2400 “1,00, Pa 127 3600) 7,60 7,00) 102 4800.» 1,00) 1,00 fe 7.00 4.2.1.4.. Dimensioharea ‘dupa chtenlil-cegariiefenulul ‘de a J 3 dupa chiténiil “cedani terenulul “de Un factor important in dimensionarea platformel este numa n factor impo marul de aplicéri a incéréérii Astipra aveliiagi punct ab platfoririel. Legatura intre efortul vertical aditisibil.asupra téréHislui dé furidare $1 hurr dé treceri peste’aceeasi suprafaja este dald de’ urmatdarea relatie: = 21.600/N° ., unde: - 2 efortul” vertical _damisibil” al f aa uly il al terenulul de fundare N = numarul de trecer! peste acelasi punct al platformei. 4.2.1.2. Dimensionarea imbracarhintiior’ rigide. ; ced&rii betonului ene cer Asa cum s-a:aratat mai sus, cedarea platforme! se poate produce si prin, generarea unor eforturi orizontale mari, in stratul Nd baza al imbracdmintei platformei. : i 196 eins) Elortyl orizontal.de intindere admis la baza imbracamintei de beton este dat de urmatoarea relatie: ino) veunodie «Rex 993500 7 : 6XE, eNO Semnificatia notatitor din aceasta formula este: ,_ ~efort orizontal admis la baza imbracaminfii (N/mm?) R, =, rezistenta la compresiune a — materialulul embracéirhintet (Nimm?) °° 2 - modulul de elasticitate al imbracamintei (Nimm?) N’ . - numérul de treceri peste acelasi punct al platformei Gand, Rp, tezistenta, la compresiune , a materialului imbracamintel, ‘este mai mic de 7 Nimm?, modulul de elasticitate a imbracamintei E, este dat de relatia: E, = 4000 x Re “S~ penitl valor!’ mal marl de 7 Nimm® ale tui Re. modulul de elasticitate al imbracamintel E, este dat de: Devi; cuaceasta telatie ‘se pot calcula:eforturile orizontale fa baza imbrdcdmintei, in: functie de~ caracteristicite .mecanice vale i folosit, gi numarul de treceri a incdrcarilor peste acelasl .:.)Péntru introducerea:efectului de oboseala s-a adoptat unitatea de masurd PAWL, care reprezinté efectul produs asupra platformei de 0 inc&rcare de 12000 daN, ce realizeaza o presiune de contact de 0.8 Nimm?. ° » arginilé ce vor fi WUate in calcul pot proveni = 4 FO ale utlaelor de, manipulare: -_.. galaje ale uiilajelor de manipulare; z ~ picioaré de rezemare ale containerelor; = reazeme pentru stivuirea mérfurilor. 1972 Procedeul va putea fi aplicat atat pentru dimensionarea unor platforme noi, cat gi 1 gi Blatorme si pentru verificarea’si:consolidarea unor platforme 4.2.2. Date necesare dimensionarit 7 7 4.2.2.1. Traficul °°” ad Se ia in considerare feat Wraficul prognozat -ta. proiectares 4.2.2.2. Durata de expioatare Se ya lua in cak servi 7 prolcchie in calcul o durala dé sérviciu conform prevederilor 4.2.2.3. Caracteristicile inc&rcérilor Se vor avea In vedere toate Incarcarile ; , rile_ce.pot apare, datorita asezari marfurllor sau a utllajelor de mahipulare if \carcate si descaircate si presiunile corespunzatoare pe amprenta. 7 Pentru containere, care prezinta ia tainere, particularitaj, sunt prezentat In tabolul 24, valrie incércarlor po baze stasicepreenre, i anor utiaje pentru manipularea acestora. ss) . La determinarea incarcarilor pe fofi trebuie tink a é i efectul dinamic al frandiior, accelerérilor, schimbaitr "Me reeie fe naan nae existen{ei: suprafetelor: denivelate: ‘prezentate ‘in’ tabelele 4.2.2.4, Capaciatea portanta a terenulil dé fundare Terenul de fundare este caracterizat de modulul de elastcitate al materialului folosit. ~~ c Modulu! de elasticitate’ al ‘térenui metoda de calcul este’ rédat indirect ‘pri capacitate portant (CBR). de fundare in aceasta indicele “caltfornian de 198 Calculul S¢ Va efectua In tod asemanator petits toate | Q «-Indicele californian de capacitate portant (CBR) arata cat de mare este capacitatea portant a terenului (P,) in raport cu cea a unut macadam din piatra spartd (p,) si de requld.se:exprima fh procente: “CBR (96),= (P/pq) 100}*= (NJN,) 100, unde.N este forta de apasaré a pistonului. Ferenul de fundare care are indicele californian de capacitate portafta. mat;mic de 1%, este impropriu fundarii platformelor grele; ipentru realizarea platformelor in astiel de situafi, se impun masuri de ‘imbunaialire a.caracteristicilor sale mecanice. i Tefen! de fundare este asimilat semispatiuiui elastic carui se determina modulul de elasticitate E,, cu relatia: 10x CBR(Nimm?). Calculul coeficientului Poisson pentru terenul de fundare se face cy relatia: : v= 0,82-- 0,10 x In E unde In E; este,,logaritmul -natural. al..modulului de elasticitate al terenului de fundare tn Nimm?. ee 5, Stratur de baza ale platformel Materialele ce se folosesc pentru realizarea stratului de baza ‘sunt betonul'saui piatra sparta.” : Dimensionatéa sistemului rutier al platformelor portuare,. se efectueaZé dupa metoda propusa in acest ghid, alegand diverse tipuri de imbracdminti:si diverse grosimi ale stratulul de fundafie si apoi determinand pe cale grafic grosimea necesara a'stratului de baza, aga cum este. aratat in “Schema de diifiensionare a unei platforme noi, ultizand graficele” (Fig. 4.1). i Caracteristicile betoanelor ce pot fiutiizate ca strat de baza sl pentru’ cate: au fost elaborate graficele de difnensionare sunt date In tabelul 4.2. : 199; hoo oT ABEL a2 Rezistenja de,, Cagle calculla | Rezistenfa de cates tur de compresiané’ | “la intindererprin. | TABEL 4.5 VALOR! PAWL SI CLASE DE INCARCARE ( A—H) PENTRU DIVERSE ECHIPAMENTE CE SE POT LUA IN CALCUL LA e PREDIMENSIONARE + Z ‘Suprafe-| > Se: determing ciasa de incércare prin indivele “de Circulasie normata| Frénaei | Virgie | A°CS®" | fo dent- Glasificare a sarcinilor ~ ICS, conform tabelului 4:4, rat | votate fs a rn i Ore 1 2 3 4 5 6 oc, TABBL 44 Vehicale del ¥2°2"® }o,4 0.3] 0,2-05|0.4-08] 02-05] 03-07 sosea ; ICS. K K K K K ee aga dé Inodtosre Traitere “[Valoare | o4-45|06-65| 47 |06-65|08-90 ‘ ics | pentru [paw _|%4-45|0.6~8.5] 424 _|0.6— 8.5/0.8 ~ 94 2 3 A a torminale [IC.S. | ABC | ABC TABCD! ABC | ABCD 224 Sg ‘Autostivuitor_| Valoare qe-a7| 29- [41-63] 15-87 4-8 Cc cu furei| PAWL beer ceed ee eset dere 3-16 =p lateale__ LCS. [ABC _[ABCO] B.CO [ABC [ABCD 16-327 STE Wvaioare|o gre] 35 30= = 32264 aa TE [cataret pawn [987281 a7 | 150 |12-97| 47-84 64-128 ahr 6 ICS. AB B.C.D cD AB ABC 128-256 iH Aso BAW, [Ot = 13] 02~36/ 03-47 0.1-1.9]0.2-27 mal mare ca 256 naclastficat frontale r _~ to enn sy Hee ‘ 7 ‘containere LC... A AB ABC A AB i i goale Clasele:de incarcare. sunt cofespunzatoare unor inervale de fAutostwui- \Vaioare | 50> ["133—" 476-] 59 | 897 valori ale degraditilor produse de incarcari(PAWL): ; toare medi PAWL | 153°) 440 | Sat soa Clasele. de. Incarcare constituié; si’ intervalul;de degradare, a furl fron. pentru care se.alege aceeasi grosime a stratului de baza al platformnel. Oe ite |! co | oer | er | co | oe In lipsa precizarilor privind incarcarile, pentru predimensionare, de 20° pline i valoarea degradarilor si clasele de inearcare corespunzaitoare ultilajelor Rutostivi- | Vatoare | 165- | 440- | 6B1- | 105- | 326- pul jjelor de transport si manipulare, se pot utiliza datelé din tabelul 4.6. toore grete|PawL | 404 | 108.1 | 1428 | 40.4 | 80.1 ob : Ju fur fron- tale pentlics, er | FG | FGH| EF |] FS containere de 40" pline 2059g @ i z z z 5 z Vaioare | 87.5- TABEL 4.6 Transtainere |i ea : ih | 188 Tajimea zonei de operare (B) faja de Coeficient de Valoare 7 7 latimea echipamentului reducere Ma zi secon pawt | 15-50)3.5-95 2,3-7,8|3,5-9,5 B<3b 1,0 °. ies “TARE BoD Bo BED 73b55b 0,33 > Se determina numarul de migcéri intr-un’ sens,, sau @ = laimea zonei de operare pe care echipamentul numarul de repetria indredlor eal 206 n eo ‘in Care: 5 : inéare: Weta 2. =numérul de mised intr-un sens; T= traficul luat in calcul Wess ~ greutatea medie manipulata. + Se determina numatul de migcati sau repetari echivalente a incarearilor care {ine seama de distributia statistica a Incdrcarilor atunci cand aceasta exists, cum este cazul containerelor (vezi éx. nr.1). Dy, Dass i; ae In care: oa De ne D, _—_~ efectul de degradare minim Drea @fectul de degradare mediu D, = efectul de degradare critic > Se determina numarul redus de migcari echivalente, care {ine seamé de latimea platformei pe care se desfasoara activitatea (tabelui 4.6). é “> Se introduc datele stabilite tn graficele din anexe. Pachetul de grafice cuprinde trei grupe: -) .graficele (A) si (B), care exprima legatura dintre eforturile de intitdere admisibile in imbracaminte si numarul de repetari ale incarcari, grafice care se utilizeaza pentru ‘imbracamintile rigide, care au ca strat de baza betonul; =. graficul (C), care exprima lagatura dintre eforturile de compresiune ‘admisibile pe terenut de fundare si numarut dé repetari ale incarcarii, grafic care se utilizeaza in cazul ‘imbracamintilor nerigide, care au ca strat de bazd piatra sparta; = “"graficele’duble (n = 1 - 48), pentru determinarea grosimilor stratului de baz, in functie de clasa de incarcare (graficul de sus) si de modulele de elasticitate ale stratelor de baza ‘>. graficul de jos). Acesle grafice sunt elaborate pentru strate de baza rigide, beténul avand rezistenta la compresiune intre 6 si 24 Nimm* sau nerigidé (graficele 1 — 30) si pentru strate de baza rigide cu Imbracdminte din béton simplu sau armat cu rezistenta de 40 Nimm* (Graficele 31-45). Graficele’ sunt alcatuite pentru urmatoarele tipuri de sisteme rutiere $i caracteristici ale terenului de fundare: 207oO terenul de fundare cu CBR egal cu 1%, 3 %, 5 %, 10 % si 30 stratul de uzurd din asfalt de 10 om si stratii! de bazé de beton (sau granular); stratul de uzura din asfalt de 10 cm, stratul de bazi de beton (sau granular) gi fundatie de piatra sparta de 30 cm 3160 cm; blocheti din beton pe nisip gi strat de baz4 de betof(sau granular); blocheti de beton pe nisip, strat de baz de beton (sau granular) si fundatie de piatra sparta de 30 cm si 60 cm; strat de uzurd si rezisten{3 de beton de rezistenta mare; strat de uzurd si rezistenta, de beton de rezistenta mare si fundatie de piatra sparta de 30 cm si 60 cm. Utilizarea graficelor se face in modul urmator: Pentru’ imbrécaminti_cu_baza rigida, ta care criteriul de dimensionare: nedepasirea efortului de tntindere admisibila tn stratul de baza 208 Se alege graficul “n’ (1 — 45), corespunzator CBR al terenului de fundatie si al aloatuirii Imbracdmintei dorite (cu strat de uzurd asfalt, blocheti sau beton) gi cu grosimea de fundatie de piatra sparta, propusa; Se intra cu numérul de repetdiri al incércarilor echivalente (N) in graficele "A" sau "8" si se gaseste efortul de ‘Intindere admisibil in stratul de baza, ‘cu care ée intra in raficul de sus did grupa de grafice ‘n’ in partea stangé: ‘Se duce. orizontala ‘prin valoarea efortulul de “intindere pana la intersectia curbei clasei de incdrcare (A - H); Din punctul de interséctie Se coboara'o verticalé pana tn graficul de jos gi se intersecteazé finia orizontala _bazA,, punctul de intersectie aflandu-se Oo corespunzatoare modululul de elasticitate al stratului de spatiul famililor de curbe al grosimilor stratului de baza; Grosimea nécesaré a’stratului de bazd se gaséste prin interpolarea pozitiei punctului de intersectie fata de cole mai apropiate curbe. Pentru imbrécémini cu _baza neriaid’, la care criteriul de dimensionare: nedepasirea efortului de -compresiune admisibil tn terenul de fundatie Se alege graficul “n” (1'— 30) corespunzator CBR al terenului de fundatie si al alcatuirii Imbracémintal dorite gi grosimea de fundatje de piatra sparta propusa; Se intra cu numérul de repetari al incarcérii (N) in graficul “C. si se gaseste efortul de compresiune admisibil In terenul de fundatie, cu care se intra in graficul de sus din Grupa de grafice “n’, in partea dreapta; ‘Se duce orizontala prin valoarea efortului de intindere pana la intersectia curbei clasei de incdrcare (A - H); Dini punctul de intersectie se coboardo verticalé pana in graficul de jos si se intersectezS linia —orizontala reprezentand valoarea ‘de 1000 Nimm? a modulului de elasticitate; corespunzator materialului granular al stratului de baza Grosimea necesara a stralului de baza se gaseste prin interpolarea pozifiei punctulul de intersectie fata de cele mai apropiate curbe din familia de curbé a grosimitor straturilor. ‘Se fac cAteva vatiante cu straturi de uzura diferite, cu grosimi diferite ale stratului de fundatie si al caracteristicilor betonului si se alege cea care corespunde cel mai bine situatjei de proiectare. Valorile din abscisa graficelor reprezinta grosimea echivalent a straturilor de bazé fafa de terenul de fundatie si nu sunt utiizate direct in determinarea grosimii stratului de baz. 209. Qo 4.2.3.2. Consolidarea platformelor existente, © platforma bine proiectata gi executaté trebuie $8 ramana in serviciu pe Intreaga perioada pentru cate’'a fost proiéctata. Pe aceasta perioada sistemul rutier este. supus. solicitrilor din trafic si solicitarior provocate de conditille climatice (temperatura, umiditate). Deteriorarile pot surveni in urma nor suprasolicitari.sau a unor conditii atmosferice severe. Suprafetele afectate vor trebui consolidate din timp, pentru ca odaté deteriorarea ‘inceputéea continua amplificndu-se pentru ca rezistentele.cu Care'réspund:solicitarilor sunt din cé in ce mai'scdzuté, Costul consolidarii creste substantial daca lucrérile sunt intarziate. Pentru,a.putea face o buna intretinere.a platformelor este necesard urmarirea comportaril in. timp..a, acestora. prin observatii vizuale, masuratori topografice, Masurdiorie se vor face la rosturile imbr&caminglor ain beton siun punct la fiecaré 100 mp la cele din asfalt: Consolidarea mai poate, surveni,§i,in cazul schimbarit naturit traficulul, cand éste necesara depozitarea pe platforma a unor marfuri ce transmit solicitéri mai marl decat cele avute in vedere la proiectarea initjat& a acestora: ' : Pentru’ stabilirea’: sblitiel' de" consolidare''d ‘Unei platforme existente este..riecesard cunosterea, grosimilor. straturilor acesteia, precum $i gradul lor de fisurare si tasarile lor. Dimensionarea:consolidarii platformelor existente Proiectarea “‘consolidarit uinei* platforme’ a comporta doud faze distincte, dupa cum urmeaza: 4, Evaluarea tezistentei reziduale a platformei existente + Se stabilesie pe baza Ineercatiior (min, {rei teste si unul la ‘500 mp) 4 natura straturilor sistemului rutier existent; giosimea straturiior CBR sau modulul de. elasticitate al terenului, ‘gradul de degradare; ‘imparfrea suprafefélor dupa gredul'de degradare, in functie de trafic. 210 > Se determina grosimea echivalenta a fiecdrui strat, cu exceplia Stratului de-furidalie, Gu a unui strat de beton cu rezistenfa la compresiune de 12 N/mm’, prin inmultirea cu coeficientii de transformare Ca, care sunt redati in tabelul 4.8 (pentru fiecare zona a platformel ce difera prin gradul de degradare); ‘Se multiplica grosimes echivalenta cu coeficientul de stare tehnicd C,, care tine seama de pierderea de rezistenta a fiecdrui strat cauzaté de fisuri gi crpaturi, conform tabelul 47 si cu coeficientul de tasare Cp, care fine Seama de matimea taséri platformei, conforin tabelului 4.9. Rezulté astfel grosimea echivalenté realé a sistemului rutier. TABEL 4.7 COEFICIENTI PENTRU STAREA DE FISURARE Goeficientii staril de fisurare a stratulul — Strat nou 10 ‘Cu microfisuri 08 Figuti si crapaturl parfiale 05 Total fisurat 0,2 TABEL 4.8 COEFICIENTI DE TRANSFORMARE A GROSIMILOR STRATURILOR é Coeficient] ; de trans- Materialul ce intra in componenta stratului formare i Ca Betoane monolite cu rezistenje,la compresiune de 12) 1,0 Nim? cu rezistenfe la compresiune de 18| 1,3 Betdane monolite cu rezistente la compresiune de 30) 1,7 Nimm? Betoane slabe realizate cu balast 07 2Pamanturi cimeniate i R 05 Pavele din beton de 8 cm.pe un.pat de 8 om nisip 1. 41. Dale din beton (2x2) = conta nueenwwngs pcre). 15 Beton asfallic penetrant cu suspensie de bitum: J 15 Macadam bituminos. dens. samt antag 4,0 imbracaminte asfalt i ab 0.8 Macadam innoroit i ‘ 0.4 Macadam 7 " = 04 Strat de fundatie din piatta sparlé realizat pasts un ieren| 0.3 de fundare cu CBR>5% nia os Strat de fundajje din piatra sparta realizat peste un {éren| 0.2 de fundare cu CBR5% wih Bate . ‘Strat de fundafie din balaét realizat peste un teren de) 0.2 fundare'cu CBR>5% Strat de fundalie din bajast realizat peste un teren del. 0.1 fundare cu CBRs5% Teren de fundare’ : we Yahi Cee 0 i vy TABEL 4.9 COEFICIENT! PENTRU GRADUL DE UTILIZARE A PLATFORME! Marimea tasarit Coeficient de reducere - Cy <= 10mm. 1,0 44 4a.20.mm AP BAR TERRA BOT EY 2t 1a 40 mm 06 > 40 mm i 03 "Se calculeazd, ca si in cazul platformelor noi clasa de Ihesrcare gihumdrul “da” Fepetsti a: |nbarcarilor pentru platforma consolidaté,.corespunzétor.traficulul_ $i curate} de funcfionare cerute May 99, ob v-ruter: al. platformel. 7 Se alege structura ‘viforulul ss considerand: ©” 212 ‘+ stratil de fundatie existent; \ ie e'stratul de bazé alcdtuit din grosimea echivatenté a straturilor platformei existente, plus ‘stratul now de baza a cdrui grosime trebuie determinata; ‘+ imbracdmintea nou propusé. > Se determina din grafice grosimea stratului de baza necesar face diferenia dintre grosimea necesara a stratului de | baza gi ‘grosimea. echivalenta 9 straturilor platformei " existente considerate, pentru calcul ca straturi de bazd, * fezuitarid astfel grosimea ce trebuie adaugata ca strat de baa.” 7 Calculul.poate fi efectuat atat’pentru’sistere rigide cat si nerigides!facand.in» mod corespunzator echivalarea straturilor i utiizand graficole dupa situatia respectiva. 4.3. Sporirea ‘capacitajii portante’a sistemului de fundare prin utilizarea geogrilelor 1,00 lniPentry-maritea ‘capacitati portante a ‘sistemului de fundare, o solutie-eficientaeste: cea a°ullizarit:geogrilelor’ biaxiale.’ Dimensiunea ‘ochiurilor-geogrilelor Va fi-corelata'cu dimensiunile granulelor stratului din materialul granular la baza’cdruia se asaza geogrila. Brin 'siructura geogrilelor, se realizeaz&, 0 conlucrare cu materialul granular al fundatiel si in combinatje cu rezistenta la rupere a geogrilel'se ajunge la o distributje:tnai favorabilé a sarcinilor. In acest felisediminueaza considerabil'tendinta materialulut granular de a se deplasa atat Vertical cat’ si orizontal: Varfurile de solicitare dispar, iat uunghiulde distributie a.saréinilor se mateste. 4 Pentru cazul unei platforme cu incarcri mari cum ar fi cele de containere, se recomanda plasarea in fundatia de piatré sparta a unor geogtile, la doud sau chier trei nivele, unul la bazé si celelalte la 300 + 400 mm distant, ceea ce permite reducerea grosimii totale @ 213stratului,de.fundare cu cca. 30 % fata dé situatia fara geogrile. La baza Statue, fundare:se. va. agterne un material geotext cu rol de separare sifitrare;. | sites sole SCHEMA LOGICA SDE-DIMENSIONARE A'UNEI PLATFORME NOI 4.4. Comentarii asupra intoemirli grafi¢elor Sunt imarcate _grosimile pentru ‘desfagurarea Ealculejor pe baza formulelor tui’ ‘Boussinesg, yentru sei ispatit este utilizala 1h prolectare decat pentru verif ale grosimii echivalente a sttaturlior in apropiate (cap. 4, pct.4.2.1), ‘Nu; toate: -combinatile:ntre: CBR $1 numdrul:lde:repetari a Incarearilor permit alegerea sistemului: rutier:: Uneoriylinile-trasate Pentru determinari, nu intainesc:curbele:De: exemplu, hie} tunedin curbele ce reprezinta betonul 1h graficul “A"‘nu sunt asa de Sus ca si curbele de clasificare a incarcdrilor din graficul “1". Aceasta, pentru ca betonul fara strat de fundatie pe un: teren curCBR't% nu reprezinta 0 Solulie practicd. De asemenea, graficele 15; 30:$i-45; sunt greu de cit ou acuratete, aici curbele de'ciasificare:a incatcarilor: (AH) sunt toate concentrate: in-collul din: stanga;jos; al:graficuluis pentruca graficele sunt Intocimite pentru tefenutiide fundare: cuiCBR 30! gsifundatiiide 600 mm grosime, ;ceea;ce: este:o:solutla improbabila. Ele-aunfost intocmite pentru: da imaginea de mp eonduce prlectantul spre 88 isigure, i i'In.alegerea alternativelor:de' Iiteretion sa atibhforienza ce 0 fundatie, poate fi,aleasé.si-din alternative:decatacela. al: perlormantel Structurale,.lucru: care: poate: ianalizat ‘ou /ajitorub’gtaficelor, tian seama atat de. asigurarea, rezistenfliicat:9i: Procurare a materalolor: 215 2149 4.5. GRAFICE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA GROSIMII STRATULUI DE BAZA A SISTEMULUI RUTIER AL PLATFORMELOR PORTUARE aqoyesk porns oa saueyd aun © senoqeenp op eMaRES “1 3g Sede praaneo, erate i, comentarios FES ete est ee a “RENIN 30vO 217 216Q jo < [v4 5 Elort onzontal de intindere| Caracterstcle botonului stants compresiane i i 5 8 é aousvia avs 2010! auvAiNos HoraMOdLYAE Numarul inc&rcarilor EFORTURI ADMISIBILE DE INTINDERE IN STRATUL DE BAZA REALIZATE DIN BETON 219 NBQ ton onzome de ninaete tent vere! IMBRACAMIVTI DIN BETON CU REZISTENTA MARE Nuriiairul thearéaritor Numarul incarcarilor EFORTURI ADMISIBILE DE INTINDERE IN IMBRACAMINTILE DIN BETON EFORTURI ADMISIBILE DE COMPRESIUNE PE TERENURILE DE FUNDATIE, CAND STRATUL DE BAZA ESTE DIN MATERIAL GRANULAR 220 221oO GRAFIC Nr. 1 1% cBR ASFALT. “FARA SUBSTRATURI DE FUNDATIE. ot sta evince San me 223So) GRAFIC Nr. 3% CBR ASFALT FARA SUBSTRATURI “DE FUNDATIE 224 > GRAFIC Nr 5% CBR “ASFALT™" "FARA SUBSTRATURI “DE'FUNDATIE lon vated ect aeconpresure Frcsne aston su bo 225GRAFIC Nn 10% cBR ASFALT FARA SUBSTRATURI * DE FUNDATIE ie ss oxen Wie 226 227GRAFIC NK & 1% cBR ASFALT 300 mm:SUBSTRAT DE FUNDATIE ae 228 oO GRAFIC Nr. 7 3% CBR “ALT. 300:mm SUBSTRAT DE'FUNDATIE 229GRAFIC “NTO 5% CBR ASFALT 300 mm SUBSTRAT DE FUNDATIE on ots 230 VGRAFIO Nr. 9 “10% CBR _ASFALT, -*300;mm SUBSTRAT /eSDE FUNDATIE ema - sade Sherr oe J : Pa ro 2319 GRAFIC Nr “11 Pease 30% cBR _ 1% car ASFALT CASFALT '30:mm.SUBSTRAT (“600 mm SUBSTRAT | DE-FUNDATIE “DEFUNDATIE soe oper “Sota, “cern es ga HEMERREED f ; aes “4 4 ATT triad oo a LY ta oT | 232 233GRAFIC 3% CBR ASFALT 600 mm SUBSTRAT DE FUNDATIE canola New Poe ‘one eo 234 ton etct Secomretune [oraric nr 13 | 5% CBR VC ASFALT «600. mm SUBSTRAT lon veri Mosse ‘pana 1000 2359 10% cBR { 30% cBR ASFALT ASFALT, 600 mm SUBSTRAT §600:mm-SUBSTRAT DE-FUNDATIE DE FUNDATIE Notice veo epee a 237 1361% CBR. BLOCHETI DIN BETON FARA SUBSTRAT DE FUNDATIE Moaase ‘cirnice New Paice ‘ane 0eo 3% C.B,R. BLOCHETI DIN BETON - FARASUBSTRAT DE FUNDATIE eon ac 239240 GRAFIC NF 18. 5% CBR. BLOCHETI DIN BETON FARA SUBSTRAT DE FUNDATIE Eton sie 9 ‘([oparic WI] % C.B.R, 10%.G8 ‘DIN BETON FARASUBSTRAT 241242 [oraric “ne 2C 30% c.B.R. BLOCHETI DIN BETON. FARA SUBSTRAT ‘DE FUNDATIE tori O GRAFIC_N 1% CBR ©, BLOCHETI DIN BETON 300mm SUBSTRAT DE'FUNDATIE elon Sonal FG Goivaen i 2433% CBR BLOCHET! DIN BETON’< 300mm SUBSTRAT DE FUNDATIE tot cnn Eto vet Useable iim ce compresne, Nim i Ve b an Faro} Oe 4 GRAFIC 2: 5%C BR sp teedotn BLOCHETI! DIN BETON o "300mm SUBSTRAT \. "DE FUNDATIE haat Moai se en compestine 24510% cBR cui sron BLOCHETI DIN BETON. ': 300mm SUBSTRAT DE FUNDATIE Slot oor Genie Moat de ‘Sonica Nim ernie} Grose bt au pata 246 30% CBR oe BLOCHETLDIN BETON 300mm SUBSTRAT 2471% CBR BLOCHET! DIN BETON 600mm SUBSTRAT DE FUNDATIE Elo ear 7 = Etat vere oct de Elon veces Seams ‘dentate Ge comprenune baton sau 248 249ce CBR “HETI DIN BETON, SUBSTRAT CBR BLOGHETI-DIN BETON!!«*; 3% 600mm SUBSTRAT AYE UNDATIE 251ee 1%.CBR 30% cBR o IMBRACAMINTE DIN BETON. BLOCHETI DIN BETON * FARA SUBSTRAT 600mm SUBSTRAT DE FUNDATIE DE FUNDATIE onesies” i u tion | Seat tease so. i : ——e rhe A Ce H bres KS || | ni | 252 793% C IeACAMNTE DIN BETON! FARA SUBSTRA’ DE FUNDATIE sirntore 254 5% CBR : vo: IMBRACAMINTE. DIN BETON:; FARA 25510% cBR 30 % CBR PAR SOBeTeAr BETON woe IMBRACAMINTE DIN BETON DEFUNDATIE FARA SUBSTRAT Elon onzonta z DE FUNDATIE SON oe stencil aeaigeite 256 2871% CBR IMBRACAMINTE DIN BETON 300mm,SUBSTRAT DE FUNDATIE sewindere Moa de ‘eascelale 258 ¢LGraric = Ne 37 3% CBR = MBRAGAMINTE DIN BETON >. 300mm SUBSTRAT DE'FUNDATIE eczema? Tie * tot vara modi ee 259GRAFIC. : Nr . B% CBR . IMBRACAMINTE DIN BETON 300mm SUBSTRAT = DE FUNDATIE lot orzomt Sender 260° RAFIC. he 30% CBR j IMBRACAMINTE DIN BETON » 300mm:SUBSTRAT TAA PLE DE FUNDATIE ae GT ess te ‘castette Niwe 162 AvecaR | SM BRACAMINTE DIN BETON 141°, 600mm SUBSTRAT BL ATIE lon verte ‘=! 2633% CBR MBRACAMINTE. DIN. BETON af 600mm SUBSTRAT DE FUNDATIE om ozo ‘Sointnda Moot oo ttastoole Nie roan oon 265oY 10%: cBR | 30: ; \ i % CBR NaC RAT ST » . hteIMBRACAMINTE DIN: BETON 600mm:SUBSTRAT . DE FUNDATIE » 600mm: SUBSTRAT. ehactaoms 7! \DEFUNDATIE El zontal erincere Mosh do tnvttete Somer 267» 5, EXEMPLE.DE CALCUL Exemplu ~Dimensionarea unel platforme ‘Sa sé \dimensioneze 0 Platforma.dé 15 m:latime din. ‘cadrul unui thon fag containere, pe suprafata °id&rdia’ sey; vor -desfagura operatiunile de ‘iiipuare @ containerelor’ GU -Incaré: frontale (FLT) . Peat + Broutatea proproja incarcatonulul + Gi= 60.600 kg - latimea theareatorull. 153,30. ji p= 0,7.Nimm* “B=15,00m 20a 0.000.000 KN/an + agv6o, = Raportul intré qumarul containerelor de 40° gi cel al containefelor de 20° este 40/60 (tabel 5.3). os)‘ alculul inedrcérilor pe osit - Incdrcarea pe osia din fata data de greutatea proprie: GW X,)._ 50(5.08- 2,48) | : GK = Ns) 506.08-2,48) _ 93 g Xeok, 798-248 SR aN i ~ Inctcarea pe osia din fata data de container: WoX, 198M, X,-X, 7,98-2,48 - incdrearea pe osia din spate dat de container: WX, 2,48 2X, 798-248 », =1,45W, ‘=-0.,45 W, Calculul incdredrilor pe rofi _xalegerea coeficientului dinamic din tabelul 5.6 (se alege 1.4 pentru Incarcator cu furci frontale la viraje) f= 44 = calculul inc&rcarilor pe rofile din fata (4 roti): 4 0x14 7 cefcientul de influenté t, dat de apropierea rojior este 2, tofie din faa find aléturate 2 cate 2. = calculul incrcarilor pe rofile din spate (2 rofi): 269> Paid (0,45 W, + 23.873) ‘De exemplu, pentru containere cu W. = 10.000.daN B= 20s % sa.000 .000:+ 26.624)) yy aia 0,45 %10;000'4,23.837)) 2 28.786 da 713.536 dat Efectele de degradare hegspuraateaye tngareaior P; iP; Pentru © presiune in pneuri p=.0,7 Nimm? (pentru 0 trecere), un Container cu W, = 10.000 daN; sunt” 13.536)" (0.7) § ss) ; fa" : i Pam, D=D,+D, = 23,86 PAWL D, Numerele procentuale “a “containerelor cu ~greutati cuprinse intre 0 si 34000 daN se iau din tabelul 6.1, coloana corespunzatoare Faportulul dat 40 / 60/8) 04 wis foni Fol Petty contairietelé cu’ Wy este 3,52 (c0l.7), « Efectul de degradare produs de incaredtor-cu containere cu aceasta greutate este: wi fr: rity aie; ag wlsendiont wikis Dx 3,52 = 20,84 x 3,52 =,63,08 PAWL Calculele s-au facit tabelar gi’ sunt ‘cuprinse In tabelul 5.1 (pentru valori. ale greutatilor containerelor (W,) ‘suprise tntre 0 51 34,000 daN), 101000 dN, ‘lmiairul procentual 270 9 Determinarea efectului crit de degradare Dene In tabelul 6.1 coloana D, se vede cA valoarea cea mai mare in unitati PAWL se objine pentru containerele cu W, = 21.000 daN al ror efect de degradare D = 634,04 PAWL. Acesiei valori maxime fi corespunde efectul crc de dégradare a cArei valoare este 77,42 uiita{ PAWL pentru’o trecere. Doue = 77,53 PAWL din tabelul 5.8, clasa de incarcare pentru D=60+ 128 etorrainaroa efectului medi de degradare »)sintabelul"51, Insumand -valorile din coloana 8, se obtine efectul dedégradare mediu pentru 100 de treceri. Efectul mediu de degradare pentru o trecere se obtine impartind valoarea la 100. 5044.97 Paros & f 100 Determinarea numarului de incdrcari N = 50,45 PAWLS Numarul tnearcarilor peste acelasi punct al platformei se face: cunoscand traficul ce trebuie derulat, durata'de exploatare a platformei i greutatea medie pe care 0 manipuleaz Incdreatorul. tn cazul nostru, greutatea medie manipulata se determina din tabel 5.1 (col-L* 6017) _ 5488.5 = 15460 daN 100, ‘Se presupun cunoscute: ~trafigul anual 10.000,000 KN/an ~durata de exploatare 20 ani Numajul necesar de migcari pentru realizarea acestui trafic: W, an18,000,000, fam 100 20-2 * Ee ass 7 8 “ Mned ‘i 71000] 49952! Ter] 0s) Trai 17 B.fe| 0408 20,000,000,000 da. no ae pre ei 72000] 40967 34,57| 0,30] 84,96 6. : baeo dan 129961 tar on Fa000|747987 *92,70| 170.35 | "3,04! 30] 343,33} af Bots at 24000| 42997 701,38| 0.37] 701,69] 12s] 27.1 , Se : zie © miscaré presupune‘o trecere cu incarcdtorul fara Sarcina, 25000] 44012] 440,65| 0.271 110.92 047| 5 Plus 0 trecere cu incarcatura, oe reesei ae Se 26000| 45027| 120,53| 0,23] 420,76| 0,27 32,61 * ae ne “Frooo' 48042 6206;11 197,04) _0.20131.24| 0.29] 98.08 oTABEL 5.1. '28000|-47057| 7891,1] 142,20] 0,18) 142,38) 0,21 23,90] CALCULUL DEGRADARILOR MEDII IN UNITATI PAWL PRODUSE 2900 | 48072] 7576.4] 984.08} OST ASAZY O47] 28.24 DE INCARCATORUL CU ean 30000) 48087| 7264.1] 166,61] 0,13] 168.74] o.i[ 18.34] FURCIFRONTALE (pentru éxemplu 1) 37000] #0102|.6046,1] 179,90] 0.11), 10.01] 0.01 7.80 7 Te a] 7 piewibayia | Etacte a 32000) 81417] 6631,1] 193,95] 0,08] 194,04] Oot 71,94 w, ete, pb, fe py % a agrantre! 33000| 52132] 6316,1] 208,79] 0.08] 208,87) 0,00 ies | Pa cae dad -3947|,6001.1] 224,46] _ 0,06] 224,51 0,02 4 daN | dan | “ean | PAWL}'Pawe| Baw Saal Paw: Soni] 18 TOTAL = 6044.87] 40/60 tbe sed . tt ae & F 3 ‘ este p = 0,7 Nmm? qeaart Gert Fa mH a NOTA: Presiunea in pneu este p= 0,7 N : 719652] 16306] ait "0,00 0.00 "NUnit total N de migéarl Echivaiente ale tne&rcarilor critice, 20667116081] = 8.04] 0 0,78) 2.59 se calouleaz’ ast: 21682] 15766| AO faf =, 0,89) 9.02] : : 22697]. 15451] 41,42), a 64] 230 ; Barra S136 oe et fm DR Si Daag" 1295.6614734 12996615045 «965.115, 24727] 14621] 1A2i73] 1,87) 4.60, 2,76] 40.30] Dia 77,53 71,53 25742] 14506] 14,81] 1,72] 16.59 46:44 eit Bao Bt 26757| 14101] 47.12] — 1.50] 18,71 61.17] on 27772 13876) 19,68] 1.46] 21\14] © 67.02 Latimea, platformel find 15,00 m, din tabelul 6.5. rezulta 28787| 13561] 22,52] 1,34] 23,86) 33,96 ‘eceficiontal f delredudere a nuntaralui N de migc&ri echivalente, 29802| 13246] ° 25,64] 4,23] "26.87 712,85 y Gok ety 30817] 12931] 29,08) —4,12].~90,20| == 750,68 poniePRMU ALS B<5.84, 1205 31832| 12676). 32,83] _1.02]_33,88], 758,78] NN=0,6 x 965.115 = 4.825.558 = 500.000 32847| 12301] 36,93] 0,03] 37,86] 794,62 i : 733862 11986) 41,40] 0,84) "42.24]" 75.20] 203.46 ‘Alpgeréa sistemului rutier al platformei platformet 34877|- 41671]; 46,25] .0.76|..47 011. 5.76]. 11 270,78 i os : ‘35892] 11366] 61,50| 0,69] 52,19] 5,91) 308,44) CBR=5% 36907| 11047] 57,18] 0,62] 57,80 3,10] 352,56] N's 600.000 37922] 10726) 63.30] _0.56| 63.86 6.96] 445,72) LokaG . 36937] 10471] 69,89] 0.50] 70.39 8.58 603.94 & 273Din graficul pentru N = 500.000 rezulté uri efort ofizontal de Windére admis, 6, = 4 Némini" si un efort yertical oy 37 Néfih?. O65 Pentru; tealizarea patel puter alege uaa’ soluti iternative: sou Irma vafice Soluia 2: “Imbracaminte: ‘blocheti 2un slrat de 80 mm grosime ~ Stat de baz: btn (pe apart) se determing ain = Fundatie: material granuiar 3 300 mp sau 600mm Solutia 3: = Imbrécéminte > -@i strate bazaibeton Re= N E - Fundatio:material granular 300 mm sau 600 mm Utlizand graficele cu C.B.R. = 5 %, rezulta ca poate fi aleasd 1a dintre cele 6 variante de sistem ‘utier afice hr bieedaeatiatas razalaté if grafice ; 298.) (rim) Bgeyue 400. ton asfaltc, io Blocheti din beto 2 80-5 {i din beton ae Beton simply, 380 monolit 360 , ~ Betonul folosit: pentru stratut de:bazé va avea rezistenta la compresiune 6 =18 Nimm?. ¢Exemplu nr.2—Consolidarea unet platforme existente LS plattorma existenta cuprinde sistemul rutier aratat in figura de mai jos. Pé platforma, de ltime ingusta, opereaz calare{i a caror clas de incarcare (I.C.S.) este B. Platforma a fost proiectata pentru 0 duraté de exploatare de 18 ani si un maxim de 150 de treceri pe zi. Platforma, este in stare bund, exceptand zonele circulate de ‘pe aveste”zone imbracdmintea de asfalt prezentand tasari de 6 a Incarcarilor tansmise de rojie calaretulul. Strat de baz din, beton ( 18N/mm”) Fig.5:2, Sistemul rutier al platformel existente z ach sickraet « Se, pune; probiema Tnlocuiri clarefior cu incarcatoare cu furci frontale a c&ror clas& de incdrcare (1.C.S.) este G. Zorielecel rhalsever \utilizate vor suporta un maxim de 200 treceri pe zi. Platforma .consolidaté..va trebui sé. réman in stare de functionare 0 perioada de 12 ani. 275Qo Desfaguraréa calculelor: - Determinarea numérutui de repetéri a incarcérilor Numérul ‘de’ treceri ale “ineareatorului Gu‘furtt frontale se valeuleaza pentru 12 ani cu 300 zile lucrétoare pe an. Numdirul total de treceri = 200 x 300 x 12 = 720.000 (repetar ale Thearcsturi) u 7 * ae = Determinarea sistemiilui rutier necesar Folosind graficele de proieciare, A si arafigelé pentru teren de undare cu.C.B.R. 5%, fundatie de piatra de 300mm, grasime ca gi al ‘atformel existente, si imbracaminte de asfalt (graficul nr.8), va rezulta vecesar un strat de bazi din beton de 500 mm cu 2. Nimm? rezistenta Ja compresiune. » 2 Sistemul rutier rezultat din calcul este: Strat de baz ietos laNvind) Fundatie din splat spar Fig. 5.3. Stratul rutier rézultat din ‘calcul pentrto platforma consolidats © 6 Qo 2“) Determinareai -grosimii ‘echivalente reziduale, tinand seamé de Starea'de'degradare a platformel Grosimea echivalentd a platformei existente este dalé in tabelul de mai jos (folosind coeficienfi de transformare, Cy, Ca si Cn dati in labélele 4.7, 4.8, 4.9). or Grosimi [Coeficienti de[ ~~ Grosimea aca platforma |.transformare | echivalenta ca strat existonté [> Tc,,| cq |e Baza din boton cu (ram) aed inthe o=12Nimm* Asfalt 100 1,008] 09 72'mm Strat” de™"baza[™” 5. eton 18NImm?| 289 | 1.0} 4.8] 1.0. 325 mm Grosimea totala echivalenta= 397 mm Astfel, grosimea, suplimentard necesara a stratuiui de baza realizat din beton cu rezistenta la compresiune de 12 Nimm? se obfine facand diferenta intre stratul de baza necesar, rezultat din calcul este de 500 mm grosime si stratul de baza echivalent rezidual al paltformei existente este de 397, mm, aceasta find de 103 mm = 100 mm, asa cum se aratd in, desenul de mai jos. Iii dina porica statu de Seeres elon CN oad) Imbrictinte din afl ‘Sivet de bat exjeteat cin beton (18) ‘Fundatie din intr spacts ‘Teren de findare Fig. 5.4. Sistemul rutier adoptat, echivatent cu cel rezultat din calcul, pentru platforma consolidata 27ao 6. CARACTERISTICILE: « (MATERIALELOR.\\CE SE UTILIZEAZA LA EXECUTIA PLATFORMELOR PORTUARE®, ane Matérialele din care se executa umpluturiié ji straturile din alodtuirea platiormelor trebuie s& indeplinedséa condifl de caltate In sonformitate eu prevederile standartielor specifice; dupa cum urmeaza: ehte, conform STAS 29}: : al i, isi, ctntorn STAS 662; ~ .bitumn, conform STAS 754; - > filer Ge talcar, conforin’ STAS 539; = gigi: tipurile 1 42,8; 1 42,6'R si CD 40, WA-S, WAV, WBS (32,5 / 42,5), confor SR 388, SR '3011 “gi ‘STAS10092. Pentru a corespundé’ valdtilor “de “talclii ale modulelor' de slasticitate, terasamentele. gi produséle "dé “balastiéra "si dé cariers ‘olosite fa realizarea straturiior de fundatie ale platformelor, trebuie.s& indeplineas¢a ufmiatoarele condifil: e 6.1, Pamantur| pentru terasamente ; £ Se ‘Vor utiiza categorie: $i: tipurle de pamant clasificate sonform STAS, 2914-84. La .éxecuilarea ‘umpluturior pentru créafea _eritorilor portuare, acestea vor avea caracteristicle ardate tn label 3. Pamantutle casificate ca foarte bune, pot fi folosite in orice 2onditi climatice gi hidrologice, precum gi la orice adancime, fara a se _Ya masuri speciale! Be aR bat 278 TABEL 6.1 49 MATERIAL PENTRU TERASAMENTE 2 a 2g ee B23 832 ' a 8. te 7 Se 2 3 ge v Bag 3) Se 2 Se@s Ze v § $s {3 y 18. _ Cas ct z = 2 es 2 2 5 2 & ® ee E ° be s 8a). fg | jeeSeeeese 6 & e222 aelees Bs 8s P SIE BB f28s 25283853 83 g 3 & 8 Sacti 8 3 sSEEE oes £ Begas® oe 5 Sysseees 7 os. N S. ” Foes 8 SPEPSEL 2794 5 6 [7 8 3 e z Foarte. ee | <0 | a0] >8 [510-7 nina one [our multe parii-fine, foarte sensibite la Hinghet:dezghet, feaotiunea find prezint’ rumflare:libera: respectiv contractare) /)fractiunea fina prezint uinflare libera media: sau mare pietrig, nisip mare; sau fin cu liant prafos sau argilos 4. Pamanturi [coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, raf argilos nisipo: praf argilos, argi /préfoasé nisipoasa, faite sofsibid a = faghet-dezghet Medi- ord jl prafoass, argils, argid grass “Jiganice (MO>5%)" cu apt lumfiare libera reduse gi|- sensibilitate mijiocie la Inghefdézahet _<40 |: Medi- Berd NOTA: Materialele organice; sunt notate cu MO Lezi Oo ; Pamanturle clasifiate ca. bune poli; de asemenéa, atilizate, : pete eeeae somportarea lor necesitand o.tehnologie adecvata. Hl 7 Graduhde 7 “(Pamanturi Cand utiizarea paménturilor prafoasé $i argiloase, tlasificate compactare in necoezive coezive’ sa mediocre, este impusa din condifii economice, atunci folosirea lor'se corpul umpluturilor] imbraca-.] Imbraca- | imbraca-]imbracé-' va face cu respectarea prevederilor din STAS 1709-90.” ‘la adancimea (h) | maint uaningi | minti Verificarea calitatii pamantului se::face prin determinarea + sub fundatia semiper- | perma- |semiper- vrincipalelor caracteristici ale acestuia, precizate in tabelul 6.2. platformet nente_| manente | _nente_|manente he <0;50:m 700 too | 100 | 100 TABEL 6.2 10,8 sarcina etalon de'45,5 KN, are valoare mai mare decat cea admis, 2, {Limita de plasticitate_|heterogenitatea 1913/5 conform tabelului 6.4. paméntului utilizat, insa 1913/4 3, [Poctecentil - S)nu va ima mica decatd | 1243. qegeE ‘incercare la 5.000 me_{ et Y H Valoarea admisibila a 4, [Catacteristicie de)Pentru pamanturile | ’ Tipul de pimant conform STAS'1243 | deformatici elastice *_|compactare. folosite!in ramble si 1913/13 a i ta 1/100 mm 5. |Umfare libera pamanturile folositela | | 1919/12 Nisip prafos, fisip argilos 350. 6, | Sensibiltate ta. inghet,| protectia rambléelor,o- | | 1709/1,3 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, | “400 *_[dezghet ? 6.2, Balast pentru straturi de fundatie Balastul trebuie sa’ depliiesos Conall Ladle conute in TAS 662; Pentru a fi flosit i stati de fundalie, acesta | aracteristicte calltative precizate In tabelul 6.5. TABEL 6.5 = ___| METODE DE -CONDITILDE | VERIFICARE CARAGTERISTIC! | aDMISIBILITATE| CONFORM ‘ ie * STAS © on 7 Toe or Pe onfinut maxim de fractiuni %: oA * sub 0,02 mm 3 1913/5 sub.0,2 mm : ° _ 18-70 4606 _ 31,5..71 rim ls 330" oa Tanulozitate™ continua, 4606 ceficient “de neuniformitate| 15 OE TBO | Jn), min, [acne for aeace aha ta fede 2 shivalent de nisip (EN) fin, 30, 730. zura cu magina tip Los Angales|" "50 7 "730 A)% max. ’ oe sa Stratul dé fundete din: balasttrebiie® oinplta pandl'ta alizarea gradului de compactare 98:100:% Proctor’ Modifica’ In ceea ce priveste capacitatea portanté la nivelul superior al e°atului de balast, aceasta se determina conform metodologiei IM 003 ‘intru determinarea CBR sau prin masuratori conform “Instructiunilor 4 oY tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutoral deflectometrelor cu parghie" CD 31 Capacitatea portant la nivel! superior al stratuui de fundatio se considera realizaté daca'valorile ‘deformatilor elastice masurate nu depasesc valoarea deformatilor elastice, respectiv de 250 sutimi de Controtul :califatii balastului se face conform STAS 4606 si STAS 730 --verificandu-se - curba..granulometrica, granulozitatea, cobficidiitul de neuniformitate, echivalent& de nisip si uzurd cu magina tip Les ‘Angeles. 58:3. Plata spaita pentru stratul de fundafi stratul de,bazd sau pentru ra sparta utilizata la realizarea fundatiilor sau a stratului de baz trebule s& Indepiineasca concitile tehnice din STAS 667. _.La platformele cu incdrcari medi, fundajle din piatrd sparta se realizeaza cu urmatoarele agregate: Piatra sparta 63-90 mm '-esplit- 16425 thm pentru Impanarea stratului superior = sip gréunjos sau savurd ca material de protectio Piatra’ sparté folosita la realizarea stratulyl.de fundajle trebuie ‘8A Indeplineasca Conditile de admisibilitate aratate in tabelul 4.6, fiind interziscontinutul de corpuri straine vizibile (bulgari de pamédnt, c€rbune, lemn, restu, vegetale) si de element alterate. 285a °? o on > eh TABEL 6. aS : = = “ ta ‘CARACTERISTICI _ “ CONDITH ADMISIBILE “PIATRA SPARTA ~ Condit ui a = aaa $e Inscrie Tntre limitele din.tabelul ‘oud Cantitatea j she oe 8 Denumin| >- | Dicten-| granule cateee |; * Echivalent de nisip (doar in cazull 30. rea |Sortul| siuni prin ciurul: Forma: hisipului natural) (EN); min. . E curenta | mm. _|superiog] inferior Uzura cu masind tip Los‘Angeles| Pa : a1 (AL% MAK aoue Savuré_[ 0-8 [0-8 [Poliedrica, i ae ais i 7 Split 8-16 | 8...16 15 |raportul , Granulozitatea.trebuie s& respecte datele tabelului urmator 16-25 15 \dintre: (6.8). 25-40 15 _|mensiunile Piatra mp =" |granulelor ce 7 TABEL 6.8 sparta 4] M ee RA > ‘K ~ a PIATI PAR’ IAL.- Gi ‘mare “| 63-90 | 63...90|90...100]0...1000] 15 SPARTAAMESTEC OPTIMAL» Gransloriiate ; a Domeniu =] © cTreceri in % din greutate prin sitele sau ‘ : : dens ‘Linaité Giururile cu diametrul.de i.vicin mm. ; i Pa ae 0,02) 0,2 25 | "40 } 63 Corpurtile strdine admise sunt de max. 110%." 0.63 | mero 4 30 55 75 | 100 Pentru platformele portuare’ supuse’ la" inearcari ‘grele sou ‘carte grele, fundatia, din. piatrd sparta trebuie,realizata din. amestecul optimal (0 ~ 40 mm) sau (0 - 63 mm) ‘Compozitia granulometica a amestecutior optimale este sfatatd in tabelele | uri PIATRA SPARTA‘AMESTEC opti CARACTERISTICI Sontinut de fracfiuni, %, max sub 0,02 mm sub 0,2 mm PP ~~ 0...8 mm ' * 25...63 mm. 186 on TABEL67 sohditii admisibile CONDITH ADMISIBILE ‘super. [3 | to" [+ 45" [70 J .85 | 100 Modulul de elasticitate al stratulul de piatraspaita ($i balast) Arebule sé fie de minimum 1900 Nim? _ i ‘sAgregatele strebuie: s& provid: din’ roci. stabile; Nealterabile fa aer, apd sau inghel. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. i snes co Gid)Mixturt asfalticespentru iynbracdmingh 6.4.1\Tipuri de'rhixturk: Mixlurile’ asfaltice vor fi exequtate la cald, preparate_cu ‘agregate naturale 1 bitum neparafinos. Pentru platforme cu tnodrcari ‘grele gi foarte grele se vor utiliza mixturile bituminoase cu agregate 2877 Sty caracletizeez’ printr-un _continut .de, agregate cu ib 3,15 mm, cuprins intre 25 si 50' Maléfalélé’ utlizate,” cortipo: dozajul de liant,precum:-si caracteristicile fizice si. mecanice se vor alege conform STAS 7970. Iimbracartingle bituminoase,utlizate pentty"patforme sunt de tiput etoanclorasfalice clingrate Wacald sau sa ret]. ee oy par) Acestea, ‘punt betoane.. asfaltice .executate..cu’¢ribluri cu dimensiunea maxima de 25 mm i trebuie sa indeplineasca conditille telinite din STAS°174/1 ‘penitt celé pregatite ld cald’gi' STAS 729 pentru cele executate la rece. a 6.4.2, Agregate pentru imbricéminti bituminoase Pentru Imbracdmintile bituminoase se utilizeaza un amestec de sortu din uitiatdarelé agregate’aturale prelictate: . ° fisip de boncdSaré’ 0-3, ‘conform SR 667 ‘oriblura sorturile 3-8,°8:16 si16-25, conform SR 667 dimensiune. + pietrib sorturile 7-16; conform STAS‘662° 6.4.3.Filer ine _ =“ Adaosul de filer care’se utiizeaz4 trsbuie-s8-indeplineasca cerinfele STAS 539. 6.4.4; bianfie. °° ire , Hon Pentru -realizarea “imbrécdihingiO? Staltice gi straturiior “de baza curmixturi astaltice;larplatiorme: 188: ee sbiturm neparafinos, conform R754. Alegerea tipylui de bitum se face taketie dé zona climatica gi de adezivitatea bitum-agregate folosite la prepararea mixturii asfattice. 6.4.5. Controlul calitafli materialelor inainte dé préparare Materialele destinate fabricariis) mixtutilor:a6faltice pentru straturle de bazA_ si Imbréc&minfle bituminoase_se.vor yerifica in .-Conforinitate « ow Presctiptile di di tandardele urmatoare: “ 288 ao a) Bitum |) t+ Penetratia la 25°C, conform STAS 42 =, -Punctul de, inmuiere, prin. metoda inel si bid, ‘conform STAS 60 b) Criblura ~ natura mineralogic (examinare vizuala) = granulozitate STAS 730 coeficient de forma STAS 730 + determinarea: continutului: de parti fine sub 0,09 mm, conform STAS 730 “natura mineralogica (examinare vizuala) granulozitate, conform STAS 730 ‘continutul de fractiuni sub 0,63 mm, conform STAS 730, - forma granulelor, conform STAS 730 wets + ‘parte levigabild; conform STAS 4606 © “ily ie ech grad de spargere-pentru pietrig din concasarea Ys: jo. agregatelor de rau, conform STAS 730 ¢) Nisip natural 2 “fialiira pedogratica $i mineralogica, conform STAS wee is 4606 3" + granulozitate, conform STAS 730 Continut de impuritali, conform STAS 4606 echivalent.de nisip, conform STAS 730 e) Nisip de, concasare, + natura pedograficd si mineralogicd, conform STAS 6200/4 (pentru roca si STAS “9110 (pentru “ “produse) ~ Coiitinutui“de carbonat de ¢alciu, conform STAS 4605/9 umiditate; conform STAS 539° granulozitate, conform STAS 539 289> 9) Savurd 0-8 mm asternere gi compactare; verificarea modului . de. compactare, Verficarea modului de execute a rosturilor, precum gi a nivelelor si deniveléniior. jog: 6.5: Imbracaminti din pavele prefabricate de beton Imbracdirmintiie din pavelé de Beton'se executa pe'fundatii din piatréispartd sal/idin beton siab; Pavajele se execut’ pe fundatie prin intermediul unui strat de nisip. 9°" "iPavelele prefabricate pentru imbracaminti pot avea diferite dimensiunicare.rezulta din caloule de rezisten{a. Grosimea pavelelor poatevastfel variade la 80:la 180. mm. Se recomanda ca aceste pavele 88 aibg.o=forma: care: s& asigure.un: anumit grad de interblocare. Graficele; prezentate in ghid au fost. elaborate.pentru pavele, cu dimensiuniie h = 80 mm; b = 100 mm; | = 200 mm. ve le"Se eXSbutd din’ beton. rutier BoR 4,5 sI trebuie sa Pay indeplinéaéca urmatdarele caracteristici - rezistenta'miinima [a intindere din incovoiere, conform STAS 1275 4,5 Nimm? - rezistenta minima de rupere la compresiurie, conform STAS 1275 © 40 MPa’ -uzure max. 1,5 mm ~ grad de gelivitate; conform STAS 3618 G 100 ‘Dupé itaz} se\vor executa cu'ciment rezistent la agresivitatea medi, icv ' Pavelele se monteaza pe un strat de nisip, care dupa pilonare are 0 grosime de 4 cm; rosturile intre.pavele nu vor fi mai mari de 2-3 a cPA . H ~~ Dupa asezarea pavelelor se face prima batere cu maiul medanic de 30 kg, fard s& se stropeasca cu apa. ” Se imprastie apoi nisip pe suprafala pavajului, se stropeste si se cilindreaza cu cilindrul compresor de 6-8 t. 2916.6. Imbracaminti din beton de ciment Imbrdcdmintile din beton de ciment fac parte din sistemul rutier 7 ae TABEL69 | platformei, conferindu-i acestuia caracterul: rigid, cu deformatii : 7 aduse gi cu durate de exploatare de 20-30 ani. CONDITI TEHNICE PENTRU AGREGATE Pentru: ctesterea’ durabilitatii betonului> din’ imbrécdminte, cesta se poate realiza si cu armatura.din fibré dispersa. CARACTERISTICILE Gonaititde edmisibiitate Nr. |" AGREGATELOR pies | PHS | criptun Imbraicaminjle sunt aledtuite din dale: delimitate tare ele prin ont MANieaLe risip | PI | conca-|"E"") spit asturi si se executd de regula intr-un singur strat. S| sat |" Betoanele tutiere: pentru'realizarea imbi&eamintior din beton See coer an nee Nuse |Nuse| Nuse | Nuse | Nuse + corputistrdine (bucéti de 2 ciment, conform SR™183-1 si SR 183-2; se clasifica dupa clase, lena, frunze etc.) azate pe criteriul tezistentei'la tncovoiere'(R,,), care este principala admit | admit| admit | admit | admit pe = argila In bucayj sau argila Nase | Nuse aracteristicé a acestor tipuri de-betoane; considerandu-se rezistenta |aderenta pe granulele : : - ate admit iractéristica la Ineovolere (RA). i . |agregatelor e if i = mica libera, %, max. 4 = = = = Clasele , de beloane, rutiere,_utlizate pentru, .realizarea = sarbune,Yacsmax Os. fe f= f= abracéminflor platformelor portuare de depozitare sau circulatie sunt: ~ humus (culoarea solute’ de] incolord hidroxid de sodiu) panaia] - | - | +. | BoR 45 cu Ry.= 4S. Nim? ieee galbuie i FT gulfay (exprimati in'SO,), 1 [Nesey [ : BER50 cu RE = 5 Nimin? Ys man admit 5 a = + parte levigabila = 0.3 0.3 e a Materialele din care se executa betonul de ciment trebuie sa 3 —lGranuioznatea Sonform Sorului ou indepinirea deplineascé conditilé de calitate in conformitate cu prevederile coridiiior din Nota la tabel, pct.2 andardélor urmatoare: eontinat de fractiunt sub A 0.09 mm: - fet - tap. - agregate naturale de’balastieté, conforrt STAS 652 to vertu B-16, %, Max. if i > dos |: - agregate naturale de carierd, conform.STAS 667 in sortil 16-25, %, max. 2 - - = | 03 a 2, 6R i CD 4 fe SR'388 si 2 in sortul: 25-40,'%, max. = ciment tipurile 1 42,5; 1 42,5 R si CD 40, conform i (ee rae ee FAS 10092 4 [Grad de spargere, %, min. =p es ~ apa conform STAS 790° . 5 [Rezistenta la stivire a i yureta| - | 60 | 60 | - | - « harfie rezistenta, conform STAS 3789 fee erences = aditiv Disan, conform STAS 8625" 6 [Uzura cu magina tip Los Angeles (LA). %, max. 7—fRezistenta la inghet- | [dezghet . : 2 293 Agregatele care intra In compozitia betoanelor, trebuie sa leplineascd conditile arétate in tabelul'6.9.canagmentee AGREGATELOR NATURALE ~ceenciontde gainiais Mo iiak, a aes = sensibiliateta ringhel mi pierdere in masa; %, thax: +" [Forma granulelor agregatelor cu dimehsturiga linia 7(8) cree A - report bla, of4, in, c+ | 0.66; | 0,66; +1 « . + ontinut de granule plate 8 0,93.} 0,33. |: acicularé, %, max. Se a6 256 f werd -coofcient deforma.%e.max.| > || - | =) | .25. |. 28 Agregatele trebuie s8 18 din foc! omogene "mineralogic, ara ure vizitile de: dezogragate' ica, shimiea-sau mecanica, fara »ift, limonité, sruri solubile,!@ | Se interzice utiizarea de agregate din roci ‘cu-conjinut de siloe nicrocristaliné sau amorfa care ar reactiona’ou alealile din ciment. Rejetéle de beton'se ‘Tealizeazd cu _Paregate naturale gi de varierd. a Sorturie dé ua, utizate | la, imoracarant din beton de iment sunt ‘arate in tabelu 8. MO ereasea a i ‘ | °TABEL 6.10 ; [ Granuilozitate| Imbracdmingi ‘| a agregatulut executate ‘agregatelor. ee Tigipnatural [0-3 g1 7 600 ae ribluta [8:46 $i,16-25 : Inteun — singur| SIP natural 0-391 3-7 sau 0-7, Mie ‘OUT eriblurd B16 gi 16-25, | 0-40 split 25-40 saut6:40 | nisip natural [0-3 gi 3-7 sau 0-7)" 35 pietrig concasat_|7-16 sau 16:31 ; oid Zdnele*granulometrice ; in cate “trebuie s8’'se’ incadreze agregatele ‘Utlizate la 'fabricareatbetoaneidr sunt ardtaté tn’ tabelul 611.) aa a TABEL 6.11 Zone’ |) Lis) Treceri’% in masa prin sita sau ciurul de granulometrice,|mite| ‘ mm: pentru agregate 02] 1 [3,15] 74] 16] 25 [318] 40 (Grantiiozitate ~ pa | continua pentra on fre. rede a agregate: (0...25mm pentru | min.| 2 | 8] 20] 35/63] 95] - | - sistemul in cofraje,| max.| 8 | 27| 42 | 60] 83 100) - } - fixe 0...25 mao nt 2 | AB], = [> sistemul in cofrajé 8.)-27, : glisante 0...40 mm pentru 17 [3i[ 85] 68 | - [95 . 7 max,|.7.|26|.40,|.55+76] 86 | - | 100 }a5 25 | 40} 65] 75 | - | 95 25|..40-| 55 | 76 sistemul in cofraje glisante 0...31mmpentrus| min. 2[ 71 17 [atfss] - | 95 | = sistemul in cofraje |max.| 7 | 25] 40 | 55] 76] - | 100] - fixe 0...31 mm pentru | min. sistemul In cofraje | max. jglisante %5| 25 [40[65| - | 95 | - 25| 40|55|76| - | 100} - ~N| 6.7. Beton pentru stratul de bazd Betonul:pentru stratul de:bazd se va realiza din materiale ce trebuie sa indeplineascé aceleasi conditi ca si cele pentru betonul din 295Caracteristicle de rezistenta si elsticitate ale. acestor betoane ‘or fi nevoite. $8 respecte:conditjile'din tabelul 4.2, ssi Refetele betoanelor se stabilésc prin Incercari de laborator. Pehtru controlul calitatii componentelor betonulyi si a betonului oroaspat intarit, sé-vor avea.in vedere drmatbarele istandarde: + agregate, coriform STAS 730 g STAS 4606/21 snes Seiment conform SR’ :N 19603! {SREN 19677, SR 196/41. + betonut. proaspat i intarit, conform STAS 1759; STAS'S479; STAS fee 3518, | i pisaganipn 1. "Lega nf. 10/1996 privina Gainatéd yn tonsiruct 2.“ Legea fr:37/1995 privind protectia mediulu.. 3. . “Lega hr. 407/4996 piivina eae cae LISTA STANDARDELOR §I NORMATIVELOR ROMANESTI, CE (VOR Fil VRESPECTATE LA REALIZAREA PLATFORMELOR 8h PORTUARE® © = STAs2914 - ir}. de, drumuri. Terasamente. Conditil t tehnice. generale de calitate 2 STAS 1709/1-90 Aciiunea fenomenuilul de, inghet-dezghet la. ucrdri de ‘drumuri, Adancimea de inghet in complexul rutier 3. STAS 662-89 eer Lucrati de drumuri. Agregate naturale de balastier’s 4. STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare gi,betoane cu tianti |. Metode de Incercare,. sbi 8. STAS 730-89 Agregate naturale pentru cai ferate.si.drumuri. Metode de Incercare. « TAS 1013688" Teren de fundare. Determinarea granuloziti $8 987/2000... “Agrégate naturale si piatrs., drumuri, Condifii tehnice de cali luerata, pentry \ucrari de ie _STAS 7970-76 Lucrari de drumuri. stiatun ‘det paza. ‘din mixturi bituminoase Glindrate executate la cald. Conditi tehnice generale de calitate 2 29738 Deterihinarea oxidului de calcio STAS174/1:97." 3 sALot Luerari de + dramuri.:::imbraicdmingt bitumirioase* tindrate executate la cald. Condifi:tetnice de calitate STAS 729-89 Lucrari de drumuri. Imbrac§minti ty cilindrate, executate la rece cu’ suspensie, de bitum filerizat. Conditi tehnice generale de calitate STAS 539-97 a iH Filer de calcar, filer dé cret& gi filet dé Var SR 754:1999 eee Bitum neparafinos pentru drumuri STAS 42-68 © Bitumuri. Determinarea penetratiei sTAs 0-69 Bitumur, Determinarea ‘pilictldl’ dé finuiere. Metoda. cu bil giinel STAR BDddd aT et Soo elsenea Pepe Piatra naturalé pentru construct. Prescriptii pentru doterminarea caracteristcilor petrografice, mineralogice si a compozitei chimice STAS 9110-87 Pietre naturale prelucrate pentru cons! pentil verificaréa eal STAS 4605/9 ~ 88 Produse: miniere nemetalifere ou. ‘continu de ‘carbonati. Regul §i metode STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare gi betoane cu lianfi minerali, Metode de incercare 2. 22) 23. 24: 26. 27. vs. egregatelon. Partea. Mi STAS 1338/9840) 50 © Luerar: -de.-.drumuriy’» Mixturi- asfaltice - gi -imbracéminti bitumindase,-executate la ald... Prepararea . mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor STAS 1338/2-87 +t sh Lucrari de drumuri. Mixturi ‘asfaltice si -imbr&c&minti bituninoase executate la cald. Metode de determinare $i Incercare STAS 1275-88 ves Incercari pe betoane.* Incercari ' pe” 'betonul Determinarea rezistentei mecanice intarit. STAS 3518-89 * ‘ “heércari pe betoaria. Determinarea rezistentei ta inghet - ‘danas 7 “ : a Lucrari de drumuri.” Imbrécdminti de beton de ciment ‘executate in coftaje fixe. Conditii tetinice de-calitate 4 SR183-2:1998 "fUcrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Condifi tehnice de calitate GR 38821999. . anGiment Pottiand STAS 10092 - 78 imenturi pentru drumuri gi piste'de aeroporl SR EN 933-1: 1998 in ineercari, pentru determinarea, caracteristicilor,-generale ale jetode.de egantionare:SREN 933-2: 1998 Incercari pentru determinarea caracteristiditor géomietrice ale agregatelor. Partea °2:""Analiza ‘gfariulomettieg.. Site de control, cimerisun! nominale ale ochiurior STAS 790-84 Apa pentru betoane a mortare STAS.3789+86° sh _ Het superioare de ambala). Harti rezstenta STAS 8625-90 4 BAYS Aditiv plastifiant mixt pentru betoane soci STAS 1759-88 pec Incercari pe. betoane.. Incercari ».pe..betonul: :proaspat. _,Determinarea de caparente,.. .a ;,lucrabijitati, a conjinutulul de agragate fine gi a Tneeputu de prizd STAS 5479-88 * Incercéri, pe. beloane.,...Ineercari, pe betonut.”“proaspat. Deere cor ast, HB a, 5 NE 012-99 : Cod de practica pentru executares | “_armat | bel precompr mat IPTANA - SA Normativprivirid ‘execulia, lucrarilor hidrotehnice ‘pont cect ae 1M 003 1996 Metodologie’”“peniiru “deter capacitaté drtanta (CBR) ” Nottie” dé" protectio “a murell id ‘activitatii de constructinmiontal’ pentrutransportir:fefoviate, tutere gi nayale eg et etree 10. 1. °° BIBLIOGRAFIE Britsh Poits”: "The Structural Design of Heavy Duty Association..«) _-Pavements,for Ports and Other Industries ~ 1986 Bruun Per + Port,engineering Ed. Guif Publishing Co. - 1993 Ciortan, R. - Porturi maritime si fluviale, Ed. Tehnica - 1984 Ciortan, R. = Porturi si constructii portuare, Ed. “Ovidius” Constanta - 2001 Dorobantu Stelian - Drumuri. Calcul de proiectare - Ed. sicolaboratorii —-Tehnica - 1980 Koerner R. = Design with Geosintetics, Ed. Prentince Hall - 1984 ROM 0.2 - 90 - Actions in the Design of Maritime and (Spania) Harbor Works - 1990 UNCTAD = Container Management - 1987 Terminal Pavement IPTANA-SA __- Normativ privind proiectarea, executia $i exploatarea _lucrérilor hidrotehnice pentru navigatia maritima - 2000 fee = PD 177-76 - Instructiuni tehnice depariamentale pentru dimensionarea ‘sistemelor rutiere rigide st nerigide ke = Buletinul. Asociatei__Intemajionale Permanente a Congreselor de Navigatie (AIPCN) 30112, 13, 14. 15. 302 = Colectia de Standarde pentru Constructi Terenuuride: fundare (Vol. It si Il) < + Colectia de: Standarde pentru drumuri, forme si, materiale « iste — “Druitt -'Poduri” = Technical Standards for Port and Harboe Facittiés in Japan~1981'