any 17 we oiona cola JBUCFREM.-ROMANIA METODOLOGIE DE EV. UARE A PRIORITATH DE EXECUTIE PASAJELOR DENIVELATE. IN PUNCTELE DE INTERSECTIE DINTRE DRUMURILE NATIONALE ST CAILE FERATE 1, Generalititi Metodologia de evaluare a priortijii de executie pentru pesaje denivelate are le baz determinarea unui indice general de prioritate Ige, pentru fiecare pasaj, prin insumarea celor - 8 indici prezentafi in metodologie, fiecare din acestia avind o anumita pondere. lor 8 indici sunt in functie dé : Criteriile care au stat la baza stabil + importanta drumului in cadrul refelei nationale ; - valorile de trafic rutier; - valorile de trafic feroviar, - amplasamentul pasajutui; = gradul de poluare; " - gradul de siguranya le traversare; ~ condiii de confort - analizele economice; ~-timapul de stationare. Definirea si caracterizarea indicatorilor este prezentatd la pot. 3 din metodologie, iar evaluarea indicelui general de prioritate (Top, ) in anexa nr. 1, urmat de precizarea celor patru grupe de urgenfé pentru executia pasajelor. 2. Referinje: Pentru elaborarea documentatiei s-au utilizat: 4) STAS 1244/1 - 90 - Siguranja cireulatiei, Treceri la nivel cu calea feraté. Clasificarea si stabilirea categoriei trecerilor de nivel, b) STAS.1244/3 - 90 - Siguranta circulatiei, Treceri la nivel cu calea ferati. Instalayii de semmalizare, 3, Definizea si caracterjzarea indicatorilor Indicele general de prioritate “Ige” are -la bazi opt critetii, considerate prioritare, cuantificabile, exprimate printr-un numir egal de indici, care amplificati cu ponderea fiecdruia si insumati dau valoarea indicelui general.2 & : 2. ¢ CRITERIUL 1: are Je bazi gradul de importanti al drumului pe care se afl pasejul. Pe teritoriul Romaniei, circulatia rutierd se desfasoara in principal pe drumurile nationale la care se adaugi drumurile judefene, drumurile locale ordgenesti si drumurile comunale. Refeaua de dramuri nationale, cu o lungime total de 14683 kan este structurati pe tre categorii de drumuri 2) Drumuri nationale europene, caracterizate prin: - Tungime 4672,174 km; - = trasee destinate traficului continental gi intern in numar de 11; - caracteristici geometrice si capacitate portant& conform normelor internationale; . « trafic deosebit de ridicat; « trasee introduse fa programul de reabilitare; « pe rejeaua de drumuri nationale europene se afl 135 pasaje de nivel, din care 91 paseje la intersectie cu cli ferate principale, iar 44 pasaje la intersectie cu lini industriale, - ») Drursuti nationale principale, cu urmitoarele caracteristici: - Jungime totala de 5350,393 km; ~ drumurile nationale principale realizeazi legitura intre arterele europene si resedinjele de judet sau marile orase; ~ caracteristci geomettice, infrastructari si suprastructurd modernizata corespund standardelor interne; = trafic rutier ridicat; - existi posibilitatea ca unele trasee si fie trecute in categoria superioari a drumurilor nationale europene; - pe drumurile nationale principale sunt 139 pasaje de nivel, din care 72 la intersectia cu cdi ferate normale principale, iar 67 la intersectia cu ci ferate industriale normale gi inguste. c) Drumurile nationale secundare caracterizate prin: ~ lungime eirea 460,142 kan; - traseele fac legitura intre judéte sau intre orasele din judet; - provin dia drumurile judejene la care suprastructura a fost modernizati; = trafic rutier redus, cu unele exceptii;‘ 3, / - caracteristici geometrice limitate $i capacitate portant redusa; ~ pe aceste drumuri se afld 170-pasaje la nivel, din care 129 la intersectia cu cdi ferate normale principale si inguste, iar 41 la intersectia cu c&i ferate industriale normale si inguste. Acest criteriu este exprimat de indicele —privind categoria drumului notat Ion ; ia punctajul si ponderea se afld in tabelul nr.1 din Anext A. CRITERIUL 2 - care tine seama de valorile medii zilnice ale traficului rutier de perspectiva, exprimat in vebicule etalon / zi. Compozitia traficului rutier actual, corespunzitoare recensimantului de circulatie din anui 1995 se prezinti astfel: -B+M= biciclete si motociclete; a ~ Autoturisme , microbuze si autocamioane; 7 > ~ Autocamioane $i derivate cu 2 osii; 2 ~ Autocamioane si derivate cu 3 osiis - Autovebicule cu peste 3 osii ; - Autobuze; ~ Tractoare; . -Remorci; ~ Vehicule cu tranctiune animali. Pentru traficul de perspectiva (amil 2010) se vor lua in calcul valorile obtinute prin. amplificarea traficului actual (rezultat in urma recensdmantului din 1995) cu o serie de coeficient. ‘Traficul rutier de persepectiva este exprimat in vehicule etalon, de tip autoturism, In tabelul nr.2 pentru calculul indicelui de trafic rutier In, vehiculele etalon / zi reprézint& autoturisme. CRITERIUL 3 - are a baz traficul feroviar, materializat prin numérul de inchideri, bariera / zi. Compozitia traficului feroviar este urmétoarea: « trenuri de c&litori; + trenuri de mari; - garituri locale de manevri; - locomotive de manevra.a nd : | -Traffeut feroviar actual gi de perspectivi este dat numei pentru pasijele de nivel a traverseaza cli ferate principale (pentru pasajele la nivel cu chi ferate industriale si inguste nu existi grafic de cireulatie). Prezenta pasajelor la nivel cu calea feraté intr-un aumir mare de puncte dein intersectic, are fo influenfé nefavorabila asupra desfigurinii uoei cireulajfi fuente $i in deplind sigurang’, a repercursiuni directe asupra vietiieconomice si sociale, Tndicele privind traficul feroviar (Irz) este dat in tabelul ar3 in foncyie de trafieut feroviar de perspectivi. CRITERIUL 4 - cu caracter ecologie, se eferd la impactul polva supra ‘mediuhii fn funcjie de amplesamentul pasajului. Stafionarea autovehiculelor la barieri, cumulata pe parcursul unei zile este de ordjiul orelor gi se face in majoritatea cazurilor ( exceptind primele vebicule sosite ) cu motoziele porite, fapt care accentueazA gradul de poluare din zon, prin rispancirea in atmesferé a noxelor daumStoare provenite din arderea carburaatilor. ‘Ar mai fi de adiugat si poluarea sonor’, datoraté clexoanelor si axabalirii motoarelon | de catre condueitorit auto indisciplia(, in special la pasajele aflate Ja intratea sau,tn interioral ocalitatilor. Efectele acestei maladii a secolului, care este poluarea, ar putea fi clasificate in doud grupe: _ efecte de scurti durati, care se aplicd in special persoanelor aflate in autovebicule sau in preajma acestora prin: respirarea aerului viciat, suportarea zgomotului produs, oboselii provenite din asteptare, care in final due la aparitia disconfortului psihic. - efecte de lungi durati materializate prin: : 4) rispindirea noxelor chimice pe arii extinse, cu influentarea nefavorabili 2 mediului inconjurdior; »b) afectarea: culturilor, plantatiilor, constructiilor, ete.; ©) influenta necontrolata si greu de anticipat in timp asupra orgenismului uman. fn Anexa 1, tabelul nr.4 sunt prezentate valorile pentra indicele privind gradul de poluar: (lp) corespunzitor acestui criteriu, in funcfie de amplasamentul pasajului. Sunt evidentiate trei situatii : - influenta poluarii in afara localitatilor ; - influenta poludii in localititi ;‘ Se ‘ ~ Influenta poluirii in situatii speciale : marile aglomerajii urbane , spitale , seoli zone de protectie,, ete, CRITERIUL 5 - se referi la probabilitatea producerii de accidente la intersectia dintre drumurile nationale si cli ferate principale sau-industriale, Consecinjele producerii unor accidente in aceste puncte de trecere peste calea ferati sunt ~ pierderea de vieqi omenesti ; ~ pierderea definitiva sau temporari a capacitifii de munca ; ~ pagube materiale aduse proprietiii de stat si particulare ; ~ intreruperea fotala seu partial a circulatiei cu pierderi de timp si bani pentru agenti: economici. eee Cauzele care converg la producerea acestor accidente sunt : 8 ~ cauze in functie de condii locale : lipsi de vizibilitate , declivitate ; i * ~ cauze generate de om : nerespectarea de citre conducitorii de vehicule a semnalelor gi i indicatoarelor ce reglementeazk trecerea in aceste puncte , erori ale mecanicilor de pe locomotive sau ale personalului de manevrd ( greyelile comise de conducitorii auto stau la baza produce mari majorititi a accidentelor ) ; se ~ cauze de ordin tehnic ; blocarea Vehiculelor pe trecerea peste calea ferata , datorité unor defectiuni si foarte rar din nefuncjionarea sistemelor automate ( $.A.T. ) sau a semibarierclor automate , comandate de la distanf’. : fn general , producerea unui astfel de evenimest feroviar - rutier este probabilistied $i ‘ aleatoare , motiv pentru care evaluarea indicelui probabilistic al producerii de accidente ( I pa, ) -e va face findind cont de factorii de naturd tehnicd ( STAS 1244/1-90). se disting doua cazuri : ~ unghiul de intersectie intre axul cli ferate gi axul drumului Ja trecerea la nivel este de aproximativ 60° orizontal de timp a fntregii viefi economice a acestei in stabilirea punctajului pentru indicele de eficienfa economicd ( tabel nr. 7, Anexa 1 ) sea avut in vedere recomandarea orgenismelor financiare internafionale , ca rata intern de rentabilitate si fie cuprinsé fatre 10% si 30% , pentru statele din Europa Centralii si de Est aflate in perioada de tranzifie. -CRITERIUL 8 - ia in considerare timpii de asteptare la trecerile peste calea feratl fn functie de tipul instalajiilor . Astfel, pentru instala{iile automate sau cu semibarierd automata , timpul de asteptare este de 5 minute , iar pentru instalatiile neautomate de 10 minute , conform STAS 1244/ 1-90. intoemit ing.EY, GENERAL DE PRI 1. La baza evaluisilor se aflé criterile prezentate fn cap.2, exprimate prin urm&torii indici : 1) Indicele privind categoria drumului (ep. ), cu ponderea p 2) Indicele privind traficul rutier (Ira. ), ou ponderea pz = 3) Indicele privind traficul feroviar (Irs. ), eu ponderea p= 1; 4) Indicele privind gradul de poluare (Jp.) , cu ponderes ps = 0,85 5) Indicele privind probabilitatea producerii de accidente (Ina) , 55 6) Indicele privind confortul rutier (Ie, ), cu ponderes pe = 0,35 7) Indicele privind raportal cost / beneficiu (Tez, ) , cu pouderea pr = 0,8 cu ponderea ps= 8) Indicele privind timpul de stafionare Ja barier& (Irs. ), cu ponderea ps = 0,4; ~ Indicele general de prioritate este notat : Icp. gi este egal cu: . psx Irs. Jor = Pr X lop, + pox Ina. + ps x Tes. + pax Ie. + ps X Ina. + pox Ten. + pr ea, + Grila pe baza cireia se vor stabili urgenjele de executie , va avea limita inferioara dati de 18S, iar limita superioard IES. fae.» Tabehul ur.1, Indicele privind categoria drumului (Iep. ) Nr. Ponderea ert. Categorie drum Numir puncte | (factor de influenti ) Te. L drum national as european 100. 1 100 2 | drum national principal 60 1 60 3 | drum najional secundsr 20 1 20‘ eyute ‘Tabelul nr. 2. Indicele privind traficul rutier ( Ira.) Ne Fralic rater] Numirponcte | _, Ponderea ert_|_vehicule etalon / 2i (factor de influent ln. 1 < 5000 20 = 1 2 > 5000 _< 15000 60. 1 3 > 15000 100. 1 100 “Tabelul nx, 3. Yadicele privind traficul feroviag (Inx.) Ne Trafic feroviar CO crt. | Ne. inchideri barieri /2i | Numér puncte Ponderea Ins, 1 <15 20 1 20 2 <5 <5 60 1 oh, 3 >45 100 1 100 _| ‘Tabelul nr. 4. Indicele privind gradul de poluare in functie de amplasament (I ».) We ert. Influcaja poluarii ‘Numir puncte Ponderea Tp. i : in afara localitati 10 08 8 iz in localitate 20 03 16 3 situatii speciale 30 08 24 Tabelul ar. 5. Indicele privind probabilitatea producerii de accidente ( Ip.) Ne ert. | Categoriedrum | cazI caz Ponderea Tea T_| drum european | _80 05 140 drum principal 50 70 0.5, (35 3 drum secundar 40 60 05 130a -9- 6 Tabelul ar. 6, Indicele privind confortal rutier ( nt. linii traversate ) (Te) Ne cert. | Nr. liniicale ferat’ | Numir puncte Ponderea Ion 1 I linie CF. 10 03 3 2_ | 2iinli CF. 30 0,3 9 3 [>2 lini CF. 50 { 0,3, 15 Tabelul ar. 7. Indicele de eficienfi economica (Icp, ) - cost / beneficiu 7 Ne | Ratainterside | Nr, puncte Ponderea Tea, ext. | rentabilitate RIR S T ° 08 0 ‘ S 2 20 08 16 3 40 08 32 x 4 60 08 & rs 3 30 Og 64 F 6 100 8 30 ‘Tabelul nr, 8. Indicele privind tipul de bariera si timpul de stafionare la (Irs.) > . Nr. ot, Tipul barierei Nr. puncte | Ponderea hrs I Automall (SAT. ) qi semibarieri automata 30 04 12 2 Barierd manual 30 08 20 3 Fira bariera ( indicator ) 40 04 162. Calculul indicelui general de prioritate maxim si minim y ANEXA ID Ee = TEE Nr DENUMIRE INDICE SIMBOL NR MAX | PONDERE ot INDICE: |" PUNCTE Pi T | Indice privind categoria Teo. 100 I dromulu oo 2 | Indice privind taficul Tr. 100 T 100 rutier 3. | Indice privind traficul, hg. 100 1 100 feroviar 7 4 | Indice privind gradul de Ie 30 a8 24 poluare 5 | Indicele producenii de ba 80 0,5 40 479 accidente punct: 6 | Indicele privind confortul Tex 50 0,3 1s rotier Ee 7 Mudicele eficientei Tes 100 08 80 economice 8 | Indicele privind timpul de Ths. 50 04 20 stationare2) -Me mig = 123 xp) +1 Pp ATER XD3 + 1B" xp + IER x ps + TOR xpg +4188 xpy + IPE x NR | DENUMIRE INDICE | SIMBOL | NR MIN } PONDERE | VAL INDICE’ | Ig5= CRT INDICE | PUNCTE Pi (NR. PCT-x p;) a 1 | Indice privind categoria Teo, 20 1 20 drumului 2 | Indice privind traficul Tra 20 t 20 mutier 3° | Indice privind traficul Tes, 20 1 20 feroviar i 4 Indice privind gradul de he 10 “O08 8 ; poluare 7 5 | Indicele producerii de Tra 20 05 10 “| 93 pune Fae accidente ha ci S176 | Indicele privind conforl | Icq 10 03 3 Totter x 7 | Indicele eficientei Tes, 0 08 0 economice LL ae 8 | Indicele privind timpul de | Irs 30 OF 2 stationare Diferenta intre indicele general de prioritate maxim si minim este : A=I@5-183 = 386puncte 3. GRUPELE DE URGENTA PROPUSE: 1. GRUPA I peatra Igp [479,350 ) 2. GRUPA II pentru In, € [350;250 ) 3. GRUPA HT pentru Ig, € [250175 ) 4. GRUPA IV pentru Igp € [175393 ) “