Dictionar Geografic Al Judetului Prahova

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA
PREMIUL P. STOICESCU
D1CTIONAR GEOGRAFIC
AL
JUDETULUI PRAHOVA
PUBLICAT
PRIM INGRIJIREA D-LUI C. ALESSANDRESCU
DE
D-ra Paulina Bilitescu

Profes6rli de geografie la externatul secondar
din Ploesd. Membrii actill a societlitei

cCreografice RomAne
D-1 Thn Moruzi

LicenVat in litere
Profesor (Liceo! Ploesci)
C. ALESSANDRESCU
Revisor acolar
Lucrare .prenziald de Societalea Geografica Ronid nd, tu fedinia

aclunitreY grenerak de la 5 Martie 1895 sub firefedentia
Majestafei Sale Regelui
TERGOVITE
T1POG1UtFL
1 LEGXTORIA DE CA.RTY VIITOkUL , ELIE ANGELESCU
1897
www.dacoromanica.ro
Presegla lucrare s'a intocinit coOrm cu 15rogranta .publicatti

de Societalea Geograficii Roma'ndo.
www.dacoromanica.ro
AUTORIT CONSULTATI
de Carmen Silva
Gr. G. Tocilescu.
Povestile PeleyuluY
Dacia Enainte de Romani'
4+
I. G. Babe.
V. A. Urechia.
Din Plaiul Pelas

Istoria Ronandor
Istoria Romndor
Material pentru Jacaree itna dictionar
Istorza Scdklor
Note ampra Instalalinnzlor de la Skink
Gr. G. Tocilescu
George I. Lahovary.
V. A. Urechia,
Flom Dianu.
Salinele Romcine
Istoria Ramn llar sub ilflhatil 7lzu

Scrierr literare ci sciintifice
Cuvinte din b?triinr
Luptele Ronzdnilor In resbelul din 1877-78
Monastirde Inchinate
/storm Revolufier de la 1821
Monastirde
Masivul Bucegilor
Charta jud. Prahova

Pharul
Geografia jud. Prahova
i Nic. Billcescu.
Al. Odobescu.
B, P. Hasdeu.
T. C. Vklrescu.
Ion Brezoianu.
C. D. Aricescu.
C. Bilciurescu.
i Crtpitan A. Guritii.
Inginer Crapelianu.
Zaharia Antinescu.
C. lennescu.
Iosif Ionescu Junior.
Colonel Gorjan.
V. Pallade
Statistica Inviltdmntului public
SteL C. Milthilescu.
Gr. Stellinescu.
Geologia
Buletinul Soc. Geografice Romdne

Dic(ionarzel Geografic fi statistic
Buchetul
Dim. Frunzescu.
I. D. Petrescu.
www.dacoromanica.ro
Stalisticile oficiale publicate. de la 1859-1892.

Siatistkile.oficiale agrkole de la 185.9-1893.
Buletmul Ministerului de Domenir de la 1885-1894.
Servkiul filoxeric instituit pe kingd Afinisterul de Donzenzi.
Bugetul Eforid Spitalelor civik pe ultima de.

Legra pentru organisarea auforiMplor adminidrative.
Monitorul Oficial de ro wit En urna.
Statisticile candor pe cliferitr anY.
a Vestitorub> fi Curierul RonuEn pe anil 1836-1848.
Recensimentul copiilor in virsld de sedfd din jud. Prahova (lucrare ofirialii) de
D-1 Frderic Dam.
Istoria Ronuinilor de D. Xenopolu.

Geografia /re I de Genilie.
www.dacoromanica.ro
Extras din raportul comisiunet Insarcinatit Cu cerce tarea elaboratelor 15resentate la CO27CUTS pentru cele mat bune
dic(ionare Geografice
PRENIIII P. STOICESCU"
PENTIO: CEL MAT BUN DICTIONAR AL JUDETVLUY PRAHOVA
S'a presentat patru elaborate pentru judetul Prahova.

Unul, pe care-1 vom designa litera A, purtand ca motto :
Patria hominibus non minus cara esse debet quam liberi este
un manuscript in folio cu 370 pagini. Si 1692 numirl topice,
ardate in ordine alfabetica. Materialul cules este f6rte sarac.
Din nomenclatura topica lipsesc frte multe numir1 de muntT,
dealue, vaT, piriurI, isv6re cu ape minerale, etc., precum muntil
Babele, Bait', Carabanu, Rotundu, Rusu ; dealurile AlbinarICurmatura, Baba-Ana, Badicescu, Runcu ; vaile Adinca, Balita,
Ruda, RugiT ; priurile Alticirele, Coroiasa, Calul ; isv6rele cu
ape minerale Baciu, Cacova, etc.
Descrierile gengrafice sunt slab acute ; orografiel nu i s'a
dat destula atentiune. .Aa, Bucegd ocupa in manuscript numal
www.dacoromanica.ro
7 rinduri, in care nu se mentionkd nici inaltimea virfurilor,

nici constitutia geologica a masivului.
Limitele comunelor sunt vag indicdte, iar suprafata nu se
arata nici-odata. Departarea comunei de capitala judetului este
rare-orY spusa. Autorii nu mention6za. pretutindeni bog-atiile
minerale ale diferitelor localitati, dar atunci cand e o localitate
mal' cunoscuta, ca de exemplu Doftana, se da amanunte destule si interesante. La comuna AlSostolache se spune, c sunt
numaT 5 puturi cu pacurd, pe ca,nd in manuscriptul litera B se
afirma, ca sunt 86.
.Notitele istorice apr6pe lipsesc, i chiar cand figurza sunt
prea putin amdnuntite : istoricul Ploestilor e cuprins intr'o singura pagina. Notitele archeologice sunt si mai rare. Pisaniile
de pe la biserici nu sunt transcrise mai nici-odata. Legendele
sunt luate de multe-ori, nu din gura poporului, ci din opere
literare. Fata cu atatea lipsurf i scaderf, comisinnea a socotit
ca nu se pte acorda premit acestui elaborat.
Al doilea manuscript litera B
cu motto : Labor I orse compune dintr'un volum in folio cu 442
probus 01111Zia
pagini text si V pagini prefata si introducere. Dup0 propria4
marturisire, autorul si-a cules materialul necesar in timp de dol.
ani cdlatorind dei fard. mijlce cand cu caruta, cand pe
jos si adudnd notite din diferite scrieri si din don(' dorm/mode
inedite privit6re la istoria orasului PloetT.
Stilul e putin corect si insirarea amdnuntelor cam neme-
todica. Numirile topice sunt in numr de -1722, omise fiind

multe numiri importante. Asa, pe canel intro Baia si Br'icoin,
In acest manuscris nu mai e niel un nume, in manuscrisul litera C sunt nu mai putin de 28 numiri de sa,te, munti, dealuri,
vai', paduri garlite i isvre.
Descrierea localitatilor inse, ca si a plasilor si a plaiurilor
este bine facuta ; de multe-ori da arnanunte ma:1 multe de cat
autorul manuscrisului litera C. Se arata suprafata si forma
pldsei, limitele, comunele i catunele, num6rul hectarelor de ce-
www.dacoromanica.ro
reale cultivate, comertul, industria, economia, drumurile principale, apele si lacurile, clima, populatia si ImpArtirea el' dup6
nationalitAti, administratia, num6rul bisericilor Fzi al parohillor,
al scoalelor si al alegaorilor direct si indirecti.

Notitele istorice sunt destul de bog-ate ; istoricul Ploestilor
in deosebT este o expunere documentarA, de mare interes, may
ales prin faptul utilistireT a dou6 documente inedite.
Al treilea manuscript litera C cu motto : Virful cu
Dor si al patrulea litera 1) cu motto : Utile-dulci sunt
amindou6 lucrAff de valore.
Manuscriptul litera C consist dintr'un volum in 4 sail
934 PaginT text si V paginT prefata si cuprinde 3196 numirT
topice. Autorul 'si-a cules cunostintele trebuinci6se de cele maT
multe off direct, in escursiunile ce a facut in judet ; lar pentru

verificarea si complectarea notitelor ce a cules in pers6nA, a
recurs la corpul didactic si la personalul administrativ al judetulu. Lista autorilor si publicatiunilor consultate este destul
de bogatA si dovedeste, c autorul manuscriptuluT a fost in curent cu t6te scrierile care, direct sat indirect, se refera la geografia, statistica, economia si istoria judetuluT Prahova.
Citirea acestul dictionar produce o bun impresiune prin
redactarea ingrijit si frte metodicA a materialuluT cities. AdeseorT insA autorul cade in descrieri poetice 0/-1' in fraze sunatre nepotrivite cu o lucraise stiintificA (V. AsiTa, pag. 23 si
Drapza-de-sus, pag-. 243).
Descrierea positiunilor geografice este in genere lamurit',

precis6, si cu amAnunte indestulat6re. tiunt enumOrate atat comunele cat si satele si catunele. Indicarea suprafeteT comunelor si cAtunelor lipseste frte rar. Distantele de la fie-ce comunrt
si panA la capitala judetulu si a plAseT sail plaiuluT este pretutindenT arAtat, impArtirea in cAtune de asemenea. Calitatea
pAmntuluT si productiunea, num6rul locuitorilor si ocupatiunile
lor principale, comeilul .si budgetul comunelor, 011e de comunicatie, num6rul vitelor si al pomilor roditorI si alte pretise
www.dacoromanica.ro
IO
notiuM, sunt Cu multa g-rija notate. Datele statistice sunt imbelsugate si, pe liinga num6rul locuitorilor, aceste date se rap6rta si la numrul copiilor, cari frequentza :.,3c61a, al copiilor
In virsta de sc616., al 6menilor cu stiinta de carte, al cotribuabililor, etc. De asemenea s'a notat pentru fie-care comuna numrul locuitorilor improprietariti, mosiile pe care at fost improprietarit i intinderea ptmntulut ce li s'a dat.
Autorul a 1;ttilisat i tabloul de longitudinf si latitudira,
intocmit de d. I. A. Cantacuzin si publicat in Buletinul societateI geografice, asa c a putut sa dea gradele de latuticline
nordica i long-itudine estica a cator-va localitatY ca : PloestY, Bu-
coy, Chnpina, Predeal, Sinaia,

Hydrog-rafia i orog-rafia ocupa un loe destul de intins
manuscript. La descrierea masivuluI Bucegilor, autorul nu se
margineste numa la indicarea limitelor i enumOrarea piscurilor, ci clescrie i alcatuirea geologica a acestul' ma.siv, dei nu
pe deplin exact. 0 mare atentiune da statiunilor balneare si

localitatilor cu ape minerale, servindu-se de anuarul biuroulul
geologic i de analisele facute de directiunea institutuluY chhnic
din BucurestY. Asa, e data compositia apelor de la Cerasu,

Campina, Ceptura, Macelaru, Isvorul, Saraturt, etc.
Bogatiile minerale ale diferitelor localitatl sunt in tot-deauna mentionate. Ast-fel, la salina Doftana se da tabloul de analisa, se descrie galeriile, modul de taiere al sareT, cantitatea
ce s'a extras de la 1881 pana la 1885, costul uneT tone de sare
pe loe, etc. Tot asa si la isvorul Drajnita se da tabloul de analisa al apelor, dup6 anuarul biuroulnt geologic. TotuY ciite
data scapa din vedere unele lucrurt destul de importante, precum face la comuna Apostolacke, unde uita sa mentioneze, ca
exista 87 puturt de pacura.
Materialul archivalic, folkloristic, istoric i archeologic este
f6rte bogat, prea imbelsugat pte pentru un dictionar geografic, dar cules cu ingrijire i expus cu pricepere, Notitele istorice si archeologice ce autorul da pentru Azuga, Baicoi, Bar..
www.dacoromanica.ro
t
canesti, Bisca, Brebu, Campina, Cetatea, Cetatuia, Tinosul, Tirgsoreanca, Slonu-de-piatra, etc. ; traditiunile ce raportza". despre Bordeni,- Batrini, Breaza-de-jos, Drajna-de-sus, Siliste, etc.
marele num6r de pisanii ce transcrie (V. Bordera, Busten, Campina, Cioranii-de-jos, etc.), t6te acestea clovedesc o deosebita
o deplina intelegere a importantei acestor cunostraduinta
stintY.
De multe-ori incrca sa explico originea numelor unor

comune, insa in ac6sta, lipsa elementelor filologiei a face sa
hazardeze la etimologii nefundate, ca de ex. aceea a numelui
langa jug-ul muntelui, pe cand adev6rata etimologie este cea data de d. Hasdet primita si in
manuscriptul litera B, din ungurescul Hazuga. Dar acestea sunt
defecte, care nu rapesc nimic din val6rea real a lucrarei.
In deos3bi Plorei1 si Prahova (judet) sunt studiate cu multa
grija i amanunte. Ploetii ocupa 21 paginT, in care limitele, industria, comertul, chile de comunicatie, justitia, cultul, etc. sunt
indestulator aratate. Tabelele statistic sunt ciar intocrnite
miscarea populatiunei e indica.t pentru aniT 186,5, 1872, 1879,
Azu;a7 din latinescul ad-ja,(Ta
1885, 1889 si 189o.
Prahova, judet, coprinde 86 pagini cu peste 5o tabele statistice. Pe lAng-a limite, clima judetului, miscarea populatiunei,
aratata. in 16 tabele statistice, maI e notata si impartirea jude-
tuba din punct de vedere silvic, cu un tabel statistic de num6ru1 padurilor statului, intinderea lor in 92-93 si veniturile
ce at dat In acest an. Autorul reproduce si o statistica a judetului pe a. 1841, din care se p6te vedea avutia si starea economica a judetului la acea epoca. Tot la judetul Prahova e
si un capitol f6rte interesant privitor la starca /isic a locuitorilor; nu mai putin important e si tariful preturilor obiectelor,
materialelor si animalelor, ce s'at rechizitionat pentru armata
in a. 1894, din care se vede val6rea animalelor, brinzeturilor,
carnurilor, cerealelor, bOuturilor alcoolice, etc. Cultul, comertul,
armata, vamile, de asemenea sunt studiate. Ceva mai pe larg
www.dacoromanica.ro
12
tns ar fi fost bine sa trateze relieful judetulnf, orografie

hydrografie.
Celalalt manuscris, litera D
se comp une din dotiO vo-
lume mari: in folio satt 763 pagini text si III prefata. Bogatia
nomenclatureY topice (apr6pe 3500 de numiff), belsug-ul de amanunte, precisiunea indicrilor, chipul metodic i frte ingrijit
al aselarel' materialuluT si al expunereI luI, fac din acst lu-
crare o opera de sma, corespumpt6re pe deplin cuvintelor luT

Oratiu, luate ca motto, In prefata autorul spune, c
capatat stiintele pe cale administrativa, prin prefectura judetulnf,
care a trimis chestionare primarilor si prin serviciul Inspectorilor de la Onor. Minister al InstructiuneY publice, care s'a adresat inv6tatorilor. Parte din aceste stiintY
fost controlate
de insu's autor, dup6 propria-i marturisire, intr'o escursiune de
6 saptamini, facuta in vara trecuta. Pe liIngrt manuscris sunt
alaturate ca mostra si 2 cestionare completate de invtatoriT co(V Teodorescu) i Tirs.yontl-Nofi (N. Ionescu)
munelor
precum i trei planurY ridicate pe teren, dou ale acestor countil al catunulu Tirgsor. Atit modul constiintios
mune
priceput al completareI cestionarelor, ctit si maY ales ingrijita
dibacea ridicare a planurilor, fac o deosebita cinste corpului
nostru invOlatoresc.
Datele statistice le-a luat autorul din publicatiunile oficiale
iar pe cele care nu sunt publicate inca, le-a capatat de la serviciul statistic al Ministerulni AgricultureL
La fie-care comuna se vorbeste cu Imbelsugate amanunte
cu destula preciziune despre limite, teren, hydrografie, clima,
istorie, urme vech, biserica, sc61a, armata, populatiune, locuinti,
suprafata, proprietatt animale, minerale, industrie, comert,
de comunicatie, finan e, etc.
Aratarea limitelor in genere nu se margineste la o searbada insirare a comunelor sari catunelor invecinate. Autorul indied : de uncle incepe fie-care limita, in ce directiune merg-e,
www.dacoromanica.ro
13
PC unde trece, aratand numele muntelu, dealulu, movileY,

riului, etc., precum si ce lungime are. Descrierea terenului este
de-asemenea amanuntita. Daca sunt sirurY de muntT, se arata in
ce directiune merg, intre co riurT, ce inaltime aproximativa
; daca terenul este ses, care sunt lacurile, iazurile, baltile,
smircurile, locurile isolate, islazurile, poTenele, isv6rele, vir6gele, etc.
Datele statistice, asec,late in tabele frte clare, se rap6rta

la nume'rul locuitorilor dupe sex, stare civila i nationalitate, la
numrul celor improprietariti dupe" legea rurald din 1864 si al
insurateilor dupe" legea din 1879, al caselor i bordeelor, al
sc6lelor si al hectarelor sclei, al militarilor i rezervistilor, etc.
Lipsa datelor statistice, pe unde se constata, provine probabil din causa, c. autorul ne avsnd la indemina tifrele cele
ma
recente, a preferit sa. lase locuri albe in text, de cat sa
utiliseze date invechite.

Materialul istoric i archeologic, dei nu e lipsit de val6-
re, totusT e mai putin bogat ca in manuscrisul litera C; i pc

alocurea, cum este de exemplu la orasul PloestY, si de cat in
manuscrisul litera B. La multe comune insa ni se &Ai si noiun
interesante despre fiorlul locuitorilor.

Ca sa'si faca cine-va o idee de valrea elaboratuluT, n'ar
avea de cat sa citsca cateva descrierT, cum bunira,, pentru descrierea une comune, cuvintele : Cerasu sah Brebu, pentru hydrografie Prakova, pentru muntT, Buce,gii, etc.
Considerand, c aceste treT manuscripte, lit. B, C i 1),
indeplinesc conditiunile prog-rameT i c unele se completez.
printr'altele, ca autoriT lor ah depus o munca staruit6re .si n'au
crutat nicT timp, nid cheltuelY pentru a culege la fata loculuT
datele i tiintele necesariT.
Comisiunea, ca pentru incurajare i rasplata., opinza :
1) A se acorda autorilor cate 500 leT de fie-care ;
.2) A se contopi aceste treT elaborate, publiGandu-se la olalta
www.dacoromanica.ro
'4
3) Suma de 300 lei, ce trece peste premiul destinat jucl.
Prahova, srt se platsca din suma destinata pentru premii.
Terminand acest raport, cata cu bucurie s constat, ca.
In c,liha cand
acum 1 o aril' mult stimatul nostru vice-presedinte, d. general Manu, a instituit cel d'antat un premih
pentru dictionarul unui judet, a pus temelia une opere mari
si folosit6re, pe care cu plAcere o vedem acum, dup6 1 o ani de
muncrt, aprpe realisan. Si credem, ca qiva nu va fi departe,
cand cu ajutorul acestor dictionare se va putea alcAtui 11.1arclr
dicfionar g,eosrajic al regalulid Roma/dd. Acesta va fi curonamentul operei incepute, despre a carei insemnatate, nu pot
decat sA repet cele ce avm on6re a spune acum 7 aril' intr'o
ocasinne analoga :
Nici o data ca astd-c;11 existenta politica a Romaniei n'a
fost mai bine asigurata ; dar in acelas timp nici o clan nu s'a
cerut de la fortele el proprif mai mult ; de aceea nu este scop
mal nobil, ce Societatea geografic pte acum s4 urmarsca.,
de cat acela de a ne da bilantul esact al tOrii, de a ar'ta mij16cele sale de tot felul, de a spune patriei nstre ceea ce este
ca sd ptA dnsa intelege si mai bine ceea ce pte !
TrAiasca M. S. Regele, Augustul nostru Presedinte !
Tr4iascti. Romania !
Raportor, Or. O. Tocilescu.
www.dacoromanica.ro
D-1 General Manu, vice-preedintele SocietateY Geografice
Romane in presenta M. S. RegeluY, a A. S. Regale Principelui Ferdinand, a membrilor societAteY i a unuT numeros
public, deschide plicurile i constat'.
autorul dictionarului geografic cu motto : Virful cu
dor este D-1 C. Alessandrescu, institutor in Bucuresci
cA autorul dictionaruldi cu motto : Utile-dulci este D-ra
Paulina Braescu, profes6rd de geografie la externatul secundar
din PloescI
crt autorul dictionarului cu motto : Labor improbus
omnia vincit este D-1 In Moruzi, licentiat in litere i profe-
sor la liceul din Ploesd.
www.dacoromanica.ro
A.
AD1NCA, vale, se mal numesce
Gornet, isvor6sce din peilele
dealulul Gornet, com. GornetuCuib, pl. Podgoria, i se vrsA.
plaid Prahova, i se vrs6. in

Valea-luT-Dan, tot in raionul
In paraul Srgelu, pe r6rmul

drept, tot in raiehul comunef
ADANCATA, comun4 ruralg, plasq.
Gornau-Cuib. Se numesce astfcl dc la adancimea ce a facut
Prahova, inteun unghit ce-1
apa in curgerea sa. Se mal
vrsandu-se in Prahova, la 40
k. ni. departe de capitala judetuluT i la tg k. ni. departe
de a plarT.
numesce Gornetu , pentru-a.

inconjura dealul cu acela.T
nume.
com. Valea-kungd.
Campu. Este situata' lang6.

formza rul
Cricovul-SArat,
Comuna Adancata la inceput

AD.iiNCA, vale, com. Aricesci, pl.
Podgoria,, la p6lele dealulul
Durduci, numita ast-fel de la

adancimea sa.
a fost situath pa o c6std, maT

spre r6sdritu1 comunel.
tarc,lit locultOril s'el mutat Van-
ga valea PrahoveT, care face

stricdciu-ni locuin;..elor lor.
(Valea-), parau, isvorAsce din c6stele dealuluI Pre-
ADA.NC,A.
dealu, com. OpAritY, plaiul Te-
leajen, i se versa in paraul

SArgelu, tot in raionul com.
OparitT.
AWANCA (Valea-), vale, isvordsce

din raionul com. Valea.-Lungd.,
N'arc, niel un catun alipit.

Se mal numesce de locuitoril
Ret.yezni.
Populatiunea comunel e de
1575 locuitorf (805 barbaV, 770-
femef), In care intrd i 7 familil de tiganl-ferarl i 4 familil de bulgarf, cb.storitl ca

romance locale, ocupandu-se,
cu comertul i grAdiruiria.
2
www.dacoromanica.ro
a8
Contribuabill sunt 389; case
de locuit 250 ii bordeit.

In comuna e o singura biseria, lipsita de orI-ce
deservita de un preot.
Locuitorif se ocupa esclusiv
-numaT cu agricultura i eres-
cerea vitelor. EI desfac produsul munceY lor la Ploesd.
In comuna sunt : 142 cal,

.228 ved, 9 bivoll, 649 boI, 12
capre, 1631 I i 245 pord.
216 locuitorY s'at improprie-
tarit la 1864 pe mosia Adancata-R4anY, cnd li s'at dat

.1099 h. a.
exista in comuna de
la a. 1872. Localul e proprietate a comunel. Carte a luceput s invee aci de la a. 1850.
Sc616,
6 febarba(
ineY. Anul scolar trecut a fost
Sciz carte
79
frecuentata de 76 baeV si 4
fete, din num6rul de 150
(8o b. 70 f.), cu vrsta de
vc61.a. Cu intretinerea el statul
cheltuesce rogo leI anual.
In total comuna se intinde

pe o suprafata de 2799 h. a.,
din carl 90o h. a. islaz, iar res-
tul, afara de 25 h. a, pamnt

de cultura.
Aci nu se fabrica niel un fel
de 136utura spirt6sa.
Gndad de matase nu se
cultiva. StupI de albine sunt
vre-o 26 in trta comuna.
18
Comermul se exercita de 4
earciumari.
O sosea lga acsta comuna

cu com. Ciorani-de-jos i Ciorani-de-sus.
Se marginesce la E. cu jud.
Ialom4a, la N. cu comunele
Salda i. lorani, la V. cu
Cricovu-Sarat i la S. cu riul
Prahova, care o desparte da

jud. Ilfov.
'ADUNATI-PROVITEf ,
sat ,
face
parte din C. R. Ocin,a, plaiul

D-1 Hasdeu in Etimologicum magnum, lice ca numele
il la de la faptul c. mul0
?fugeau i proprietarii
adunat prin promisiunl.
ALBA, vale, isvorasce de la V.

de com. Predealu, plaiu
de. sub plele munteluY Carai-
man, curge de la V. spre

i se vrsa in riul Prahova,
pe Ormul drept, in dreptul

catunuluI ButenY.
ALBA, ripa, comuna Valeni-deMunte.

ALBESCL -posta, sta%ie de cal. de
posta, pe cnd funciona acest

serviciu in Ora, la 7 k. m. departe de- Ploesd si la 18 k. m.
de Mizil. Posta Albesd avea
www.dacoromanica.ro
19
,.
r9
40 cal, un capitan, rLn ceaus

(chihaia) i to surugii.
Pretul unul chilometru era
de 13 banl i se maT platea
cu agricultura. Produsul muncel '1 desfac la orasul Ploesa.

'ati 77 ca i cpe, 63 yac!,
1454 o!, afara de boil trebuin-
c'ate .5o banl de fie-care poste.

pentru caruta (1868).
ciosT la munca campuluY.

Locuitoril s'aA improprietaxit
ALBESCT, st4e de drum de fer

pe linia ferata PloescT-Buz,
la 77 k. m. departe de tucu-
la 1864.p0 no.iile numite Poinarnca, Margin6nca i YaduParuluT.
Scla nu este in
resoi si la- t 7 k. m. de PloescT.
comunaSCiaO
Carte 4o krbati fi
Acsta statie deservesce mal

ales podgoriile din jud. Pra-
femeie. Copil. In vrsta de sc616.
hoya, avnd un venit e nual de

vr'o 66.000 le!. Aci era statie
de posta pe drumul Plocscl-
Buzn.
sunt 116 (6o b. 56 f.).

CDmuna, sD intiude pe o su-
praaga da 1255 h. a. In comuna. nu
se.
fabrica niel vin_
nicl tuica. &andad de matase

stup1 de albine nu sunt.
ALBSCI-DE-MtTR, comuna. rural,
PomT roditorT nu sunt, M'ara
pl. Cricov, situata pe loe yes,

Muga rul Cricovul-Sarat, la
de ca41-va dug.T.
zo k. rn. departe de capitala

judqulu/ si la 7 k. m. de a
muna. de 3 cArciumarT.
plaseT.
Se compune din 2 catune :
Comerciul se exercita In coVeniturile comuneT se urca.

la tifra de 9421 le! i cheltuelile la 3565 anual.
Albecci-de-Mur i Vadu-Paru-
luT, cu o populatiune de io82
ALBESI-DE-MUR, sat, face parte
locuitorT (545 b. 537 f.), in care
din C. R. ca acelasT nume,
intra si 3 familiT de tiganT-fe-
plasa Cricov.
rarT ; 250 cap! de familie

197 contribuabill.
ALBESCI-PALEOLOGU, comuna ru-
In comuna, sunt doue bisericT : una in Albesci-Mur, fon-
data in 1892, cu hramul 4eSf.

VoevodY si alta in Vadu-ParuluT, cu hramul Sf. Die.
Locuitoril se ocupa numaI
plasa Cricovu, numita.

ast-fel dupe numele vechilor
rala,
proprietart Se crede ca. datz de vr'o 115 anT.

Este situata pe loe ses, 11nCricovul-Sarat, la 20
g
www.dacoromanica.ro
20
k. m. departe de capitala judquluf si la 4 k. m. de a pia-
buincioY la m-unca ampuld.
d. N'are nicY un catun alpit.

PopulaOunea comund e de
3i, locuitorY (358 b. 453 f.), in
tarit pe mosia Albesci-Paleo-
care intra si 5 familii de . iganYferarY
i grec.
113 IocuitorY s'ad improprie-
logu, la anul 1864, d'A.ndu-li-se
471 h. a. pamnt.
Scla datza In comuna. da
42 ad. Localul e proprietatea
CapY de familie sunt 174;

contribuabili 141; case de locuit 172.
In comuna e o singura bise-
comunel, si se frecuenta, de 41
baeV si 4 fete, din num6ru1 de
rica, fondata la a. 1799 si reparata la 1892. Are urmatrea

inscripOe : Cu vrerea tatald
si a fiuluY i cu ajutorul sfintuluY Duh, s'ad inceput acsta
stintS si Dumnedesca biserica
statul cheltuesce anual 1566
In satul Albesci, ce se prasnuesce cu hramul Adormirea

Precestd si a sfintifor doftorY
Cosma si Dudan si s'ad ostenit cu t6ta cheltuiala Dumneald Barbu Vacarescu Voivod
so%ia sa Stanca si cu fiY

Ileana, Alexandru, in lilele
DomnuluY nostru Ion Alexan-
dru Constantin Moruzi Voevod. Sfirsit i ld Dumnedeu

lauda, 1799 August II.
Biserica e deservita de un
preot.
Locuitorif se ocup numd
cu agricultura. EY desfac produsul muncd lor la PloescY, ga-ra Albescl. si Urla0. Au
34 ePe, 130 vacY, 5 bivol, 791
oY, 245 pord, afara de boil tre-
14 copil (6o b. 54 f.), in vrsta.

de scla.. Cu intrelinerea sc610
lel.
Comuna se Intinde pe o suprafa0, de 1471 h. a. Vin

uic nu se fabrica aci ; stupt
cu albine sunt 41.
Terenul cultivabil e prielnic
la t6ta, cultura. In termen
diu produce : 14.700 h. 1. grat,
210 h. 1. orz, 12.600 h. 1. porumb.
Dintre pcml roditorY sunt r

20 nud, 'o perY, 2I0 dudl, 16
cires-Y, 40 merY, 250 prunI, 150
Livedile da t 65 care- fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 arciumarl.
Veniturile comuneY se urca,
la 2590 le/ anual si cheltuelile
la 2472 leY.
Comuna e strabatuta de sos.
Ploesd-Buz6 si de sos.
judeeana, Ur1V-Urziced.
Se marginesce la N. cu cat.
Valea-Mieilor (com, Valea-Ca-
lugareasca), la S. cu cat. Co-
www.dacoromanica.ro
21
21'
cenT, la E cu com. UrlaV i.

cftunele Loloiasca i Magula
A LUNDU, grla, strabate com.
i la V. cu com. Valea-Calugarsca i. Albesci-de-Mur.
N. la S., se unesce cu garla
Strambeni, pl. Val-hilau,. de la

Bertea i. impreuna. 'I" continua.
druinul pe moia Stefesd.

AL BISgRICEL laC, 4is i ipotu,
la N. de cat. l3r6scele, comCampina, plaiul Prahova.
ALUNPU, fost schit in cat. Aluniu, com. StrambenT, pl. Var1:dan.
A LB INA RI-CURAIXTURA., deal pe
cara e situata com. Aricesd,

plasa Podgoria.
ALBINART (Moneni-) padure par-
ticulara supusa, regimuluI silvic inca din anul 1883, pe moia Ma5neni-A1binaff, pendinte
de com. Aricesd, plasa Podgoria.
ANET (Grpa) o vale in com.

Drajna-de-sus, pl. Teleajen.
ANET (Valea), vale, com. Star-
chiojdu, pl. Teljen.

ANGHELESCI, poina, com. Filipesci-de-Padure, pl. Filipesd,
care servesce rna mult de
islaz.
ALDEscf, mahala din com. Breaza-de-sus, pl. Prahova.
parau, isvorasce
din plele padureY Clabucetu,
vrsa in riul Telejenelul,
in raionuI com. Ma.neciu-Ungureni, plaiul Teljenul.
ANINI (Valea-cu-), vale, isvorasce
din raionul com. Valea-Lungd,

plaiul Prahova, i se vrsa in
Valea-luT-Dan,
tot in raionul
com. Valea-Lungd.
ANTOF E LOAIA, sat, face parte din
C. R. Rifovul, Pl. Crivina. Are

o popula4ie de 66 locuitorT (32
ALUNI (Valea-cu-) vale, isvorasce
13. 34 f.). Este situat pe VOrmul
din raionul com. Valea-Lunga,

plaiul Prahova, i se vrsa in
Valea-1uY-Dan, tot In raionul
drept al riuluT Teljen. Ad e

o biserica fondata la a. 1783,
de cuvioil. Setrai Paraschiva
Caplescu, cu hramul Sf. Nicolae reparata de enoriaT
la a. 1875. InscriMia nu se
com. Valea-Lung-a.
A LUNIU, sat, face parte din C.

R. Strambeni, pl. Varbilau.
pte descifra.
www.dacoromanica.ro
22
com. Drajnade-sus, pl. Teljen.
ANTONOAIA, ripa,
APA SA.RATA,
isvor cu apd mi-
nerala ce contine sare, puci6sa

fier,
sitirat pe loc ses, in
A?A DE LEAC DELA. ION NITU,.
isvor ce curge din csta

lulul Iuda-11/ica, com. pro-vilade-j os, plaiul Prahova. akpa din
acest isvor se intrebuinOza delocuitorY pentru diferite b6le.
centrul
con-1. Breaza, plaiul

Prahova, apartinand obste lo-
Comunicatia la ceste surse
minerale se face cu inlesnire
sunt bune pentru reumatism.
nalisa chimiaa a apelor

s'a facut de r'posatul Dr. General Davila, insa nu suntrecunoscute in mod oficial.
isvor cu apd sarata. in com. Tataru, pl. Cri-
APA SA.RATA.,
cov, pe proprietatea Mosnenilor,
situat pe deal. Este in
departare de drumul de fier,

irisa circulatia se face cu inlesnire, avnd soea.
Apei nu i s'a facut nicT o

analisa chimica
AA DE LEAC, isvor cu apa
pucieisa in com. Ocina, paila
ctiitorilor".
nid nu e
recuncscuta oficial.
APA DULCE, garla, isvorasce din
dealurile ce apartin comlind.

Drajna-de-jos, plaiul Telojen ;
ud. com. Predeal, pl. Teljen,
despartind'o de comunele Aricesd i SuranT, apoT se impreL
Peles.
comund rurala,
plasa Podgoria, numita ast-fel
de la monastirea Apostolache
fondata de comisul Apostoiache si sota sa Voichita, in a.-
APDSTOLACHE,
nul 7102. Pna atund se nu-,

mia MaStanesd i mal tot tcyitoriul era acoperit cu padurT
seculare.
Este` situata pe dealurile Mastanesd, Varfirl Pietrd i Var-
ful Stand., pe 'ranga garla Cricovul-Sarat, la 55 k. m. departe

de capitala judetuluT i la ro
k. ni. de resedinta piase/.
Se compune din 4 catune
Apostoladie, Marlogea, Tisa
Buzata, avnd o popula#e do
1556 loc. (762 b. 794 f.) in care
infra 23 familiT de tiganT si 6
fimiliT de gred. Tiganil se ocupa cu fieraria Si agricultura ;
una Cu garla Turburea i for-
ia,r Grecii cu negotul i administrarea mosiilor.

In terta comuna sUnt 340
moza riuL Matita (v. a. n.).
capT de familie, 322 contribua-
www.dacoromanica.ro
bill, 347 case de locuit i
bordeit.
In comuna sunt treT bisericT : una in cat. Apstolache,

(v. Apostolache, schit), a doua
In cat. Arrlogea, fondata de

Panait Praporgic i. reparata
de Dumitru Caramalg.0 la a.
1858 li a treia in cat. Tisa,
fondata de enoriail aceluT ch.-
tun in anul 1893: T6te aceste

bisericT sunt deservite de 4
preoV, dintre carT doT de la
biserica din Apostolache, pla-
piT (3 t5 b. 325' f.) u vrsta

legiuita. 'Cu intreinerea sc6leT
statul cheltuesce t anual 1404
le. &lit dcarte 27 blirbce(1 s.i 3
tema.
Comuna are in raza el ruinele caselor monastireT Apostolache, la carT se remarca be-
ciurile de sub ele, facute cu

despaniturI i ascund6torT.
Comuna, cu islaz, pamnt de
munca i. padurT are 618 h. a.
Ad i sunt mai multe isvore de
apd,
numite de locuiton la
tiV clq stat.
Sdrelturi .yi la Pute-re .,si se
LocuitoriT se ocupa maT mult

cu agricultura. MeseriaT sunt :
intrcbuin(zd la lacut Mi in
3 cismarT, 15 fierarT, 6 dulgherT,
4 zidarT. ET at I I caY, 7 epe,

88 vacT, ;o capre, 762 oT i.
timpul vcrei.
In termen mijlocit se fabrica
anual in comuna cam 240 h. L
uica. i 750 h. 1. vin.
Comuna posedd mal' multe
398 porcT. Produsul munceT 11

desfac in oraele Urlaffl, Valenide-Munte i PloescT.
carien de pie'trd fi mine de

sare, dar nu sunt puse in ex-
In raionul comuneT, pe riul

Cricovul-Sarat, sunt 4 morT.
filoatare. Locul unde sa eisesce

_piara multa se numesce Vir-
Parte din locuitorT, 1 mal
ful Pietrei iar unde exista
ales ceT din cat. 1Vrrlogea, sunt
sare La Scirdfuri fi sunt plizite de o'meni pu,s1 de stat.
monenT ; ceT-l'alV s'at impro-
prietarit dupe legea rurala.

din 1864 pe moia statuluT,
cnd li s'au dat 368 h. a. pamnt.
Sc6la funcOonza in comuna
de la 1892. Localul e proprietate a comuneT. S'a frecuentat

anul trecut de 89 copiT (82 b.
7 f.), din numrul de 640 CO-
GandacT de matase nu se
cultiva. StupT cu albine sunt
76. Pamntul e prielnic numaT
porumbulul, celor-l'alte cereale
prea pu%in.
Dintre pomT roditorT sunt :
406 merT, 154 perT, 82 dudT,
192 cireT, 237 nucT ; livedile
dat ca la 65o care fan.
www.dacoromanica.ro
Comerciul se exercita in ccmuna de 4 carciumarY.

Veniturile comuneI se urca
la suma de 3456 leI ; cheltueli13 represinta aceiasT suma.
Se lega cu comunele Gornetu - Cricov, Podeni, Chioj&rica i SAngerul prin sosele

comunale.
E brzdata de dealurile :
CcrbuluT, MAstanesci
i dea-
lul de sub Virful Pietrel, i
mosil i l'a pus sub ascultarea

Monastirel Slobazia.,
Asta-zi acest schit este redus la biserica de mire i pen-
tru intreOnerea el se inscrie

anual in bugetul statului suma
de 2258 le..
Are urme,t6rea inscrip :
oA_csta sfinta monastire din
vechimc pe numirea mosiei ce
se numcsce Mastanescl, se a-
de piscurile : Cerbulul, Bolc-
fa zidita dia ternelie do rCposatul intru fericire cornisul
can, CArqasuluI i StneT. Tete
Apostolache
aceste dealurl i piscurl se a-
sol;la sa, la leatul-dovelt
lla in partea de N. a comunal. Pe dealurl se cultiva vil
pragul uel hisericeT

7 ro39,
iar inchinata 1a sfanta monas-
i au direcliia de la V. spre F.
t. re Dolaiel din sfinta Agorase doveclesce dupe chrisovul

luI Mafteit Basarab Voevodla leatul 716o, prin care arata
E strabatuta de
g-arlele
Cricovul-Sarat, Chiojclrica,Valea Pacurel si de valle : Saraturile, Ghiezurilor, PocitA, Pru-
nii Mirce i Fntana.

Se marginesce.la N. cu com.
Sangerul i la V. cu com. Pcdeni-Noul.

APOSTOLACHE, fost schit in jud.
Sacueni, acy Prahova, pl.
Podgoria. Era metoch al monastirel Slobozia din judeVil

Ialom4a, inchinata la monastirea grec6sca Dohiarul, din
muntele Athas. Acest metoch
a fost fondat de comisul Apostolache, la anul 7103 (i595),
care l'a inzestrat cu mal multe
de Voichy,
ca inchina ac6st sfinta monastirc C'a tot venitul el

Dohiriul, unde este hrarnul
sfinpor Voivocy, lar acum in
lilele Prea In15.4atulul nostru
Dorna Barbu Dimitrie Stirbey
Vo3vode s'au preinoit prin osrdia, osteneal
l cu t6ta
cheltuiala
pariatelul Germano Ermonah Ploet6nul, affindu-se nastavnic la.
acest sfint laca, pastrandu-se

numal ziclaria cea titoricscA
iind -neclintita nicAeri, iar tur1)
Dapti rppatu1 Brezoianu. lo. 7155.,
www.dacoromanica.ro
25
lelo dtte trele ;;;i acoperiul,

trnpJajugraviltul i. cu tte
ale
el'.
pod6be din launtru
i afara s'au fabut din nou a-
2^
(ac,1I Prahova), proprietatea Stolnicului Scarlat.

Prin slemnea acestui munte
cuenilor
semenea i clopotn4a,
este hotarul '.ntre -0,ra RomAnsca si Ardcal, disfrialegerca
du-se t6te In ca mai prsta
Pculd l
staro i aceste tte s'au facut
Scarlat Vodd Gkica.
ciincl se afla egumen la Slobozia sfinO.a-sa parintele Gavriil Arhimandtit, la anul dela
Christos 1850, luna August.
APOSTOLACIIE, padure a statuluY
in intindere de 255 h. a. pendinte de com. .A.postolache,

pl. Podgoria, fonne.,la din trupurilc : Lacu Trestiatu (35 h.
Ursia (41 h. a.), Virful
PictreY (12 h. a.), Valea Pacure (150 h. a,) i Racorelele
(f7 h. a.)
ARDELET,
776.`,
iii a'omnia
cea real mare poina
dupe riul Teljen, in com.

Maneciu-UngureM, plaiul Teljen.
ARDE-13XlikST,
un platou, in
cat. Bustenari, com. Telega,

plaiul Prahova. Pe acest pl-.tou se afla mai multe puOr
de pilcurd. 'Ina a nu se exploata pacura d'aci, a ars infundat diferitele gaze din pam'esnt
; si a isbucnit ca un vul.-
can arlnd pam!,sntul pe o
.11DOSTOLACHE, (Vatra-Schiturig)
proprietate a statuluY, com.
Apostolache, pl. Podgoria, arendata anual cu vr'o 35.000
face parte
din C. R. cu acelaV nume,
APOSTOLACRE, sat,
mare intindere. Acum insa so

exploateaza o maro cantitato
do pacura i do o buna calitato. Acest platou prta acest
nunr.s.., care nu se pto
nicT o da.ta,
plasa Podgoria. Are o popu-
ARTA TXTARASCX, localitat,- in
14iune de 285 locuitori (136 b.
partea de E. a com. Petro-
149 f.)
Cade in centrul
munell
i este rerdirla el.
co-
Aci e schitul Apostolache

(v. a. n.), deservit de 2 prec41.
LocuitoriI S s'au improprietarit dupe legea din 1864.
Ak,1/4TOTI, inunte in judeul. Se.-
anY, pl. Crivina, dr..spre carri

se povestesc c aci
bark Mark, pe timpurile

cutreIerau
ARICESCI, dea
com. AricescI,
pl. Podgoria pe care se cultivO ith h. a vie.
www.dacoromanica.ro
26
26
ARrctscr, conk. rutalk, pl. Fili-
nul 1880. (Inscriptia nu s'a
pestl. Orf-ce acte vechi Telative la infiintarea comunef

Tiatrilnif nu cred ca comuna sa aiba o vechime
putut citi, mare parte tiind
VnAre de 200 anf.
Erce situata in partea

E. a tl'uluf Prahova la 14 k. m.
de-parte de Ploesef,_ Capitala
jUdetuluf i la 5 k m. de
iipe,scf, ,reedinta pld5ef.
Ei-
macinata).
Pre langa agricultura, locuitorif se maf ocupa i cu

fabricarea varuluf in cupt6re
mici, pe .care '1 desfac la PloefiCI.
n C )111110A, sLint ; 52 Ca, 12
epO, 360 boT, 134 vaci, 681

of, 323 porcf.
In raionul ~une', pe fun
N'are niel: un catun alipit.
Partea tie N. a comuneI se
iaz ce ja na,scere din
maf numesce i Stoencsa. Are

o populatiuna. de 1158 locui-,
Pralto va, sunt doue mon de
ton (546 b.
612 f.),
in care
21 famiiii de ti.gani.
'Capf de familie sunt 268;
contribtiabilf 21 I 256 case de
locuit.
In comuna sunt: 2 -bisericf ;
intr,
Una fo.ndat'a la 1777, i prti

urm6torea inscriptie
sfirmi biserica s'a ridicat intru hramul .sf. Prooroc Die :;;i
st Nicolae in dilele Prea Inaltatuluf nostru domn Alexan-
dru ipsilante, de robul luf

Dumnesleu ilie Aricescu, cu
setia sa Nga 5i de robul lui

Dumnezeu En ache Vctrescu,
vel A-istier la 1777. AC6St
reparAt la a. t 887.
A &lila biseric'd, cu hramul
Sf. -Nicolae s'a fondat la anul 1811 de Nicola iBlaa
Neiciulescu i reperatirt la a-
riul
macinat, sistom primitiv.

Locuitorif, in numOr de 177,
s'ajii. improprietarit duPe legea
runfla din 1864, pe ntoiile
d-lor Rachtivan, frati I Coci ubeiu, 1. Enachescu, P. Patra,cu !;,i Toma Vasilescu, cnd
li
s'ati dat 543 4.
a. pan-n."1M.
Carte a inceput sa se invete aci de prin- anul 1858

peste vre-o do'f ani s'a suspendat. In anul 1872 s'a reinceput i iara a incetat
In 1884, de cand function6za
re gutat.
ri
corte rog b/2rba(1
Sc6la s'a frecuen-
tat In anul trecut de 57
co-
pif (54 b. 3 f.), din numOrul

de 164 copif (92 13. 72 f.) cu
vt-rsta de sc6111. Cu intretinerea sc6leT statul cheltuesce
anual h104 lef.
Comuna se intinde pe o su-
www.dacoromanica.ro
prafatd de 1271 h. a. pArntsnt.

Se fabrica, in terrnen 'mediu 135 h. 1. tuicd; vil nu
sunt.
Itaf toate, femeile d'ad se ocupli el] cultura g,andacilor de

mdtase, 1r mid cantitatY. Produsul lor e cam 350 k. g. p.-,0go;Y. Stupl cu albino sunt 12,6.
Calitatea terenulu cultivabil e de o calitate inferitra
Se marginesce Cu mo;iile
Nedelea, Filipesci, Brataanca
Darman6sca.
ARICESC, ale, com. Aricescl,

pl. Podgoria, prin care, curg.e
apa strata. Isvordsce din raionni com. Aricescf, din locu-
rile de cultura, curge de la

E. spre V. i apoY se indreptd
spre E.-eF;ind din comuna.
ti nu pot reui alte cereale

porumbul, grkil i ovOzul.
Productinne3 ce se obtine
e mal' tot-deatina pntin satisfacilt0re, neputn,du-se recolta

de cilt maximum n chila
pog-mi. 1 ntr6?,-a productiune
din anul agricol 1802-93 a
fost
riu 4486 h. 1,, porumb
6634 h. 1 ovk 7374 h. 1.
Poma roditorY sunt in comuna : 260 mee, 120 peri, 700
ducp, 200 cire;i, 2000 nuci,
520 zarzari, 540 gutuY.
Comerciul se exercitd in comuna de 5 carciumarT.

Bugetul comune1 presinta la
veniturt suma do le 3150
la cheltuelt ..2995 let anual.
spsoa travers6za ,comuna
de la N. la S. inlesniml cornunicatia spre N. cu com.
Nedelea si sprr S. se unesce

cu sos. judet('-nd Ploegclrrg-ovi;te, inlesnind comunical?ia
cu Ploesci.
ARTCESCE, phdure particulara su-
pusa regimulai silvic inca, din

anul 1833, pe moia. Aricesd,
pendinte de com. Aricesd;
plasa Podgoria,.
ARICLSCI, odure a statulu in
intindere de i h. a:pendirt,
de com, Aricescf, pl. Filipesc.,
formara din trupurile : Durducu-Mare, DurducuWic, Palanga i Lastaru,
ARACEser, comuna rurald, plasa
Poclg-oria. Date sigure d.esPre
infiintacea acestel comane nu

exist4. 13(trinii povestesc'c
pe
lnul numit
Sili;te a
fost un sat Tatarasc, numit

Arice-scf," un-de se fticea
tru-g- anual, numit Drag-aica
si ca Rourfinil, sub Negru-
Voda, isgonind pc- Tatarl, acel ,sat s'a desfiirqat i s'a

format e-el actual, tot cn act.-
www.dacoromanica.ro
28
28
lasT nume, locuit de RomtinT.

Comuna este situata pe dealurile : Pinnca, Albinari, Plaiul i Cenusari, la 50 k. m.
departe de capitala judeOluT
si la 1.5 k. in. de a plaseT.
La inceput, comuna AricescT
a fost situata pe locul numit

dupa isgonirea Tatarilor locuitorir 'si-au facut
case pe dealurT si coaste.
Are o populatiune de 1473
locuitorl (7 ro b. 763 f.), In
care intra si 21 familif de Vgani-viorarT.
de familie sunt
Cap.
alta cu urmat6rea inscripOe :

Cu ajutorul luT Dumnedeu
s'att ridicat areasta sfinta biserica din tem lie prin osardia
si cheltuiala t tulor locuitorilor acesteT co.
intru cinstea hramuluT Sf. Erarh Nic-)lae sf. M.cenic Teodor
Tiron si sf. Ioan Botezatorul
incepndu-se in anul 1865, in

qilele DomnitoruluT Alexandru
Ion I. Cuza, i savirsita in anul 1873, in dilele MarieT Sale

DomnitoruluT Romaniell Carol
1,
fiind Mitropolit P. S. S
.
din locuit:-)rt se. mai ocupa cu

dulgheria.
In comunti sunt : 6 cal, 103
yac, 216 bnl, 7 capre, 942 of

si 274 porcli
Parte din lo cuit.--)ri SlInt M3.;-
nonI, 133 s'au improprbtarit la

1864 pe nigsiele statului :
darusanu, s.f. Glieorglie-Nou .si
part-, la AI.)snenT, cand li s'au
dat 407 h. a. pain:,'.:nt.
Sc6la exista in comuna de

325,
contribuabill 236 si case de

locuit 302.
In comuna sunt 2 biserid :
una veche de lemn, ruin ata
cu inscriptia nediscifrabila si
N ifo
Aceasta 'l iserica. e desnwita
de un preot.
Mar de agricultura, partc
14 anT. Cu intretinerea ei statul cheltuesce anual 1566 lei.
S'a frecuentat in anul tre:.:ut

de 66 copif, din numOrul de
272 coph (116 b. 156 f.), cu
varsta de sc6la.
cart,; 86
barba(/.
In comuni sunl arme sToli,

numile ale G,-nk'f, (lamtntal
surlat a'rell' in os, mide S:1411
aP fostin zveltimorne de sare. Pud:in mal los el
ad ese isvorul di ala saratti,

deslre cara 7,01:h/ in iia jos.
E de (Alarme ea act:le
In limfiul lloilor toren(lale.
,;kit ala cu nu
maly zgromot,
d(ind'o afarel
sarala.
Suprafalia totala a COM11310f
cu islaz, painnt de cultura,
padurT, este de 2800 h. a.

Ca ale mineral(' sunt aci
www.dacoromanica.ro
29
29
t
201 iSS'Or de afid sitratd,
vordsce de snb
(71/6' doii
is-
G",-n1:1",
viie sztlyennse,
trebui,, (a/cdc locuitori In ~ir?

fri,*07trilor. Aceste vinifdre si/n/
firundul ap.'t Sdritd

mlq-inca
c,'
cifre comuna Snram.
FaeLs-nd media color tref ant
din turna, vedern c M comuna Aricescf so fabrica mn tormen mediu cam 616o d. 1. tuica
yi 694 d. 1. vin.
In clinnn# se firesni5une a 6'
sarc In loc7l/fil(ile n'Imite Pe
Grdp Gente, fi
centrul comund (afirdpc de ihri-
mdrie), In l'ocia nninit la Mrlituri,

car,r lilt cresce nicl
un ji'l .plan/U.
Gandaci de matase se cultiva numaf pentru trebuintele
familiare, Stupf cu albine sunt
120.
Pamet.ntul priesce la orf-cc

cultura, Terenul cultivabil pro.
duce :
12 b. 1. grau, 88 h. 1
ovl'z, 644 h. 1. porumb. Dintre

pomi roditorf sunt : 604 mor)"
275 perT, 16o duc,h, 4,3o cire1
428 nucf, 256 V1011T, 215 per-
sicY. Livezilo dat 324 care de

fan..
Comerciul se exercita in comuna. de 4 carciumarf.
Veniturile comuneT se urca
la 4356 leY,
Tref sosele vecinale

nesc comunicatia intre com.
Aricescf i cpmunele Tarlescf,
Predealu i Suranf.
E brazdat4 de dealurile : Cenuaff, Parlenarf, Roncesci,
Staiculescf sj Albinari-Curmatura. Ca phonf sunt : Poiana,
StaneY, Fata-Caprei
pisc_urile : PlavaT, Sindrila, Tapul,
Pitra, Bufnei i Cornatelu.
Pe albia vaief AdancT

intinde, cu directia de la S.
la N. antul numit uTatarttsc
(v. a. n.). Poenile servesc de
pa. une vitelor pentru cosit.
E udata de vaile Aricescf,
Pineanca, care curge intre piscurile Tapul Ti ;;indrila, Adan-
ca, numita ast-fel din causa adancimef sle, i garla Sarata.

Se marginesce cu comunele :
Tarlescf, Carbunesc, Suranf i
Predealu.
.3.RICESCT - DE - j'OS, mah ala, face
parte din C. R. AricescT, pl.

Filipescf
ARICESCI - DE sus. mahala, face
parte din C. R. .,-kricescT, pl.
Filipesa Ari e rerdinta comunef.

ARICLUTe, vale, com. Vadu-Sapat,
pl. Cricov.
www.dacoromanica.ro
ARIONESCI-NOT, aun, com. Ur-
latti, pl. Cricov,

ARTNESCT-VECI-II, caun, com.
T.Trlatti, pl. Cricov. Aci e o bi-
sexica fondad la anul 1819 u

urm6t6rea inscriptio: S'a zidit aCe.stt sfilnd biserict cu
patronul sf. Ion din temelic
de robul luti Dumnedeu Ton
Arion la anul 1819. S'a reparat de primaxie la anul 1877
si s'a invelit (Ti nou la anul
30
briceti de sticlArie ce se afld

in aproprirre si marcti fal3ricti
de t6srituri de lmn. a companieti Rheim-Scheser.
AZITGA, pArau, isvorasce
de la
E. de com. Predealu,
Peles, din muntele Fatzt-Gavanef ; curge de la S. spre
N., face o curha. pe la sud de
muntele Petricica, s'apoti ja
directia spre F,ud p'e'na la locul numit Chela Azug-,eti de
unde se indrepte,za spre V.
1891.
ARSA, sat, face parte din C. R.

Valea-Calugitir6sca, pl. Cricov.
ARSENIE, vale,
isvorAsce (lela
N. V., de sub muntele
.$i-
potu, i Se v6rsa, 'In rlul Prt
hovita, pe malul drept.

ASCUNSA (Poema,), pona, com.
Tarlescti, pl. Tel6jen.
la. Azuga, unde se ve.rsa,
in partiul Prahovita, In fata

muntelui Sorica, nu departe
de gara Azug-a.
Azuga primesce pe
drelita. Valea-Limba.selulut
pe stnga valle : Turcul, SteUnghia-Mica, Orjog-e)e,

Ceause)ia, Valea-Cazacului i Urechia, afara de altele niai micti.
veti,
C. R. Soimari, plasa Podgoria,
catim, resedinta com.

Predealu, plaiul Peles, in par-
nade se trampa'''. a .fi sare.
tea de N. a Wrei, la 7 k. m.
AT,IRNANti, sat, face parte din
AzITGA, statie de drum de fier

pe linia, ferata Bucuresc
Predeal, la136 k. ni. departe
de Bucuresd I la 76 k. m.
de Ploescti, intre garile Bustenti (3,7
Predealu
Infiintarea acesteti
micti statiunti se datoresce fa(7,8 k.
k.
dela -botar, linde valle Praho-
vid
i Azuga se impreuna.,
formand riul Prahova.
Acest catun, in teyta comuna
Predeal, este ocolit de munti

inaltI, traversat In lung i lat
de un ir neintrerupt de. vil-furi, dealurY, piscuri i colnice,
umb rit cu padurti seculare-
www.dacoromanica.ro
31
31
multa vreme neumblate de

picor de omudat de o mul-
iar din acel an, o data cu

deschiderea g-grei, s'a dat a-
time de ape cristaline, ce serpuesc unele linitit, altele Cu

O repeqiciune ngvalnica
Multimea nesfgrsita de peisage i panorame pitoresd ce
intAlnesd la tot pasul, codrif
cesteT
cu
coamele Inverc,lite, virfu-
Tilo ascutite ale Bucegilor cu

crestele incaruntite, ce se perd
in ingltimile aerului, frumusetea verd, strajnicia ernd,
apol multimea de vile, case

de locuit i fabrid t6te la un
loe, dau comund Predealu
catunulu Azuga un caracter
Cu totul particular. Si aceste
--regiunl,, cu pod6ba lor nesti-
mata, au darur d'a fermeca,

d'a captiVa cgRitorul; are nu
se mal satura de a privi

nu se mai indura de a se deslipi de ath'tea frumusetY.
Numi?ea de Azuga numire romana, deriva dla latinescul ad-juga;adica langa

jugul muntelui.
Azuga de az1, sat localita-
tea unde apele Azuga i Prahovita se intlneso, formand
localitatT numirea de
.-kzuga dula valea ce din
timpurY preistorice p6rtg, a-
cost nume.
Constructiunile ce se ga-
sesc la Azuga sunt : Casa Administratiund Domenielor Cor6nd, casa Su, sc61a--zidita din
fondurilv bunulul nostru Suveranfabrica de Ciment, fabrica
de sticlarie, g-a,ra ;;i casa Blebea.. La p6lele muntelu Sorica se ridicg cladirile fabricei de postav si fabrica de
salam.
Pe luncile, Azugel se intinde
un sal non, cu strade regulate, compug din case frumse i solid, pentru locuinta
lucratorilor fabrice de postav.
Terenul pe care este infiintat

acest sat, este dat de M. S.
Regele, proprietarul mosid,
In mod gratuit, iar fabrica de
postav, caro a facut Cu cheltuiala sa aceste constructif,
vinde de ved celor ce voesc

a se stabili definitiv a.d, case
Cu curtile lor, in pretill cos-
valea PrahnveT, s'a numit pLna
tulu, i numaI cu conditiunea
la anul 18br Intre PrahoveY
d'a i se- ratribursa valArea

rate, pe termen de -ro ani,
fara nid o 'dobirlda. In sus,
pe valea Azug-eI, sunt fabricele ci var oAldasaro i Re-
1) D-1 J. ti. 1311)c,
cartea sa
--Di
plaiul Pele. Mal tot ce scricin aci cst

reptotitts (lit; w4stii,
interesantzt lucrar,
www.dacoromanica.ro
32
nard
in Susaitt fabrica de
chereAea
Afara de luncile Azuget,

aci nu sunt locun proprit pentru aratura, cl numat de f.:c-
Prahove
livez, la marginea paduret, cam pe locul unde
este asta-111 pichetul de paza.,
o fabrica de sticlarie. Acsta,

fabrica n'a putut functiona de
uete. Inainte tie 40-50 am,
cat
aci se cultiva in si canepa,
ca arenda era prea nutre si lucrat3rit prea scumpi, fica era

concurat de fabricele din Transilvania, sau lut Alsan
lipsit fonduril- necesarit.
Fabrica remaxii*Ind pustie,
proprietarul moiei, Banul
lipescu, a inchiriat'o unut Bucurescean, Iabras l.ipscanul,
dar niel acesta n'a fost mal
nomen:" de cia predecesorul
cac, nu se scie din be
motive, labras a fugit mal inainte d'a incepe fabricatiunea,
iar fabrica a remas cu totul
in parasire.
Din lemnaria cladirilor
bricei de sticlarie, 'si au construit mal tardiu multi tarant
din Azuga, pe marginea sobelet nationale, casele lor, iar
pikra, silicat, adusa din carierile din Azuga, mun0 Zamura, si alt material brut, adunat
de labra, Lipscanul a trecut
in posesiunea fabricei de sticlarie actuala, care s'a infiintat la 188o, functionlind la in_
ceput cu un cuptor. La 1881
cartofi si legume. Pomit roditori lipsesc cu desavirsire.

Livezile si finctile sunt bogate in plante graminee si legumincs- din cele mal bune,
ceia cc. da branz-.turilor de Azug-a o reputatiune particulara.
Padurile ocUpa apr6pc. intr6ga supraf4 a teritorulut
comunet PredeEdu. Relieful, al-
natura terenului,
convin aci nurnat pentru vegeta0unea forestierA.
Fagul formza spccia dominanta a padurilor, apot vine
bradul i moliftul, care a inti tu din e a Si
ceput a fi mai rar, din causa

ca esploatatiunile de pna acum s'au facut mal mult pentru estracOunea lu, ca avnd
mat mare val6re.
Primele inceputurt de industrie in Azuga, le gasim pe

la anul 183o.
slan, venind
Un anume
din Ruckr unde dupe cum
se scie, exista pc la finele
colulu tracut o fabrica de sticlarie-. a infiirqat bel Intre
3 lunT, fie din causa
s'a construit inca. un coptor sis-
ternatic eu gaz warian
www.dacoromanica.ro
la
33
1891 cel d'al treilea cuptor,

cu foc direct.
Produsele fabricei de sticla-
rie sunt bine cautate pe pietele Romane si sub regimul
33
Erler a infiintat la Azuga, pe

mosia Sorica, o fabrica sistematica de ciment roman.
La 1888, tot acest inginer
a infiintat pe Valea Sca o
csta a flacut insemnate progrese. Ea ocupA. actualmente

250 lucratorT, in mare parte
nou6 instalatiune analoga, iar

la 1892 a construit in muntele Pitra-Arsa un cuptor sistematic pentru var alb, si as-
din Boemia.
ta-c,IT t6te
tarifuluT Autonom, fabrica a-
La locul unde muntele Sorica se scalda in apa Azugel,

pe un platou frumos, umbrit de
o padure dsa. cu arborT inaltT,
este fabrica de postav de la A-
aceste instalatiunT
moderne sunt in deplina functionare,!eproducnd un ciment
de o calitate superi6rd, recu-
noscut de buna. Fabrica acsta ocupA in permanentA 70
zuga, un mare stabiliment in-
lucratorT, in mare parte Ro-
dustrial, cu cladir impunOt6re
manT.
si cu masin multe si perfectionate. A inceput sa, functioneze la i Aprilie 1887.

Fabrica de postav intrebu-
Acum vr'o 15 anT, d. Mateiq Mocanu, a infiintat la
intza in fabricatiune numaT
lina curata din tra si produce t6te tesaturile de lana cunoscute in comerciul Romanesc sub numele de bravovenie cae se importau pna.
'in
c,lilele n6stre in mare parte
Azuga o fabrica de cascaval.

Fabricarea luT e tot asa de
primitiva cum era si maT inainte cu sute de anT.
Fabrica din Azuga produce
anual 30.000 k. g. cascaval
de buna calitate, cunoscut in
t6te 'Arpe sub denumirea de
Cascaval- de Azuga.
din Transilvania. Fabrica de
La a. 1877, D-1 Carol Sche-
postav ocup. in permanen0.

un num6r de 400 lucratorl de
ambe-sexe, din cae aproape
eser a infiintat aci o fabrica.
jum6tate sunt RomanT, iar cei-
l'altT in mare parte SasT din

Transilvania.
de salam. Ea functionza regulat Cu 5 masinT speciale si produce salam de Q calitate .egall

daca, nu ,superi4ra. salamuluT
de Brasov3 precum si tot fe-
La anul 1885, Inginerul E.
lul de carnurT afumate.

3.
www.dacoromanica.ro
34
34
B.
BABA, muchie de deal in com.
Salcia, pl. Podgoria, acoperit
cu pddure.
BABA ANA, deal la V. de clt.

Nucetu, com. Gornetu-Cuib,
pl. Podgoria, acoperit Cu vil',
si numit ast-fel de la o vechYe
poses6re.
)
BABA ANA, ripA sub Virful Comorilor i spre dealul Baba-
Ana, com. Gornetu-Cuib, pl.

Podgoria. Terenul fiind humos fuge spre vale, ma1 ales
in timpur): ploi6se.
BABA .A,NGHELINA,
fantana in
BABA IOANA VDUVA (Dela-),
loc isolat cu mal.' multi poni

roditor):, tufe O. sAlciT, in su-
prafa0 de apr6pe 2 h. a. sicorn.
SAra4e1u, in
partea de E. a
bisericei din Cuib, tot in raionul com. Gornetu-Cuib.

BABA SANDA, deal in partea de
N. a a.t. Cuibu, com. Gornetu-
Cuib, pl. Podgoria, numit ast-
fel dela o veche posesre.

BABA SIMA, moie a statulni pe
teritorul com. Fulga, plasa
Campu. A fost pn6, acum
cate-va deceni a m-reT Stavropoleos.
BABEL vale, isvorAsce din apro-
com. H6.budu, pl. Trgrr, din

care i-iea inceput riulqu Bribeagu.
tuat in
Sanda, i se vrsA in garla
Pucheni-Mid,
pl. Crivina.
piere de muntele Virful cu

Dor, com. Predealu, plaiul Pe-
1e; curge dela V. spre E. i

se vrsA in garl4a Uratrea,
in raionul cAt. Poiana TapuluY, i impreund in riul Prahoya, pe malul drept, tot in
cercul atunuluY Poiana-Tapulut
BABET
(Virful-),
deal in
com.
Ederile, pl. Filipescl, servesce

de pA.une vitelor locuitorilor.
BABA SANDA, pardu, isvorAsce
din p6lele dealulu Cuibu, com.

Gornetu-Cuib, pl. Podgoria ;
curge dela N.V. spre S.E. pe

1ang6. dealul i islazul Baba
BABELE, munte la stanga Jepilor,
spre valea 'Ialom4eY, inalt de

2060 metri d'asupra niveluluT
MareI-Negre. Construqiunea
www.dacoromanica.ro
35
35
arhitectonica a acestuT munte
In plus 480 leT plata de pa-
este plina de amanunte complicate i bizare ; pe el parca sunt semanate o n'ultime
duran l
de monumente megalitice, dolmene, cromlekurY i menhire,
ridicate de o generatiune de
druidT giganticT pentru adorarea cine scie carta geu InPrima-vra, aceste
pietre sunt acoperite cu un
bogat covor, format de o multime de viorele albastre (viola
grozitor.
declinata), ce cresc pe ele i

carora poporul le dice Unglzia
confinistT.
BACIU, ba1 de apa sarata ce isvorasce din minele de sare

parasite, situate in centrul comuneT urbane Slanicu, plaiul
Varbilart. Apele apartin statului" i se aren dza de Directiunea generala a MonopoluluT StatuluT.
Sunt situate in
regiunea unuT munte de sare

ce domina asupra vederel" SlaniculuT. Comunicatia la baT se
face cu Inlesnire prin gara
SlaniculuT
BABWL, padure a statuha In

Intindere de 850 h. a. pendinte de com. Teila, pl. Pele.
BABDUL, munte la N. de com.

Maneciu-UngurenT, plaiul Te-
ljen, udat de parul Cheia

la N. i paraul Babeul la S.
BABEI;UL, prs.u, isvorAsce din
muntele Babe, curge de la

N.V. catre S.E. i se vrsa in
riul Teljen, pe malul drept,
In raionul com. Maneciu-UngurenT, pl. Teljen.
BABE5,+UL, ZA.NOAGA i BRATOCEA
(MuntiT-), moiT ale statuluT
Apele sunt sdrate si mal

contin iod In mara can titate
fi er. Ele sunt bune pentru reumatism,ble de fenzer, de piale,
scrofurY i altele.
S'au facut analise cualitative de mai: multI medid, insa
nu oficial, ci In particular, ara
a se fi publicat pana acum.

Baile sunt adminis' trate de
d-1 Ion T. Popescu, care le
cauta in antreprisa, in asistenta d-luT Dr. Margulius
Argeanu. Dei sunt mult visitate, Cu tette acestea pna
acum nu s'a facut niel un regulament al bailor (VezI Mihai
pendintl de monastirea Snagov, care pe periodul 1888-93

s'au arendat cu 2800 leT anual,
BAIA (La-), localitate
in com.
OparitT, plaiul Teljen, und&
www.dacoromanica.ro
36
36
este un isvor Cu apa minerala,

ce contine sare i puci6sa.
Apa sa nu se intrebuintza
de locuitorI.
Btreind sfiun cd Iii acest
loc a fost odinird mina de

sare
acsta se dovedesce firin
urmele fiodurilor si ale drumurilor regulate ce duceau
la Bala In tte diregiuzzile.
Tinzfizzl cdzid acstd mind se
esfiloata In regitM MG se scie

Cu szkrurantd , dar se scie cd
fielnd la a. 1803 on-ce locuitor
avea vote sd zea sare liz schlm-
bul una
dan
anuale de un
care servesce de limita intre

judetele Prahova i Dmbovita, la N. de muntele T'aria
BerbeculuT inalt pe 1598 metri d'asupra nivelultg MareINegre.
Din jaiba boerilor Constantin Cretulescu, Const. Dudescu,
Medelnicerul Grigore Hrisoscoleu i Bibica, sotia rposa-
tuluI Paleologu, catre Mihail

Const. Sutil V.V. se constata
urmkrele
Ca nisce Sasl din Rijnovul TransilvanieY, in dilel e
1111' Alexandru Voda, bazatT
fuior dc cdnefid sazt de in
pe un zapis
o odind.
Voda cel Vitz, care le dedese muntele sa pasc cu oile,

au cerut luT Alexandru Voda
sa le intarsca actul, i acesta,
dupa cercetarile facute, a luat
acest munte, ca o mosie ce
se afla domnsca si a dat'o
danie bisericei: crestinescI din
satul Rijnov ;
Ca s'a numit epitrop al
munteluY Baiu, Stolnicul Du-
BATA, vale, isvorasce din dealul

Malini, com. Pacureti, pl. Pod-
goria, curge dela N.E. spre

V. si se versa In Orla Turburea, tot in raionul com. PaBAIA-VERDE, vegli Carbunnu,
gura de Ocna, com. Slanicu, pl.

Varbilau. Apartine statului"
contine sare-iod,intrebuin(tinduse fientru reumatism,
scrofule, bdle de fiiele f i de mitrd' ,ble de ficat
pete fie corfi,
duren de cap, etc.
al
mitrache si acesta
asa se
vede in chrisov
a orinduit
pe un Ionita Lbu din Brasov, ca s aiba asta epistasie,
sa vinda muntele cuT va vrea
banii: sa-1 cheltuiasca la tre-
BAIU, numit i Dihamul, munte, co.m.Predealu, plaiul Peles,
bile biserice si pe tot anul

sa-si dea socotela la dumnluT Stolnicul ;
www.dacoromanica.ro
37
37
3) C. dupe mrtea luT Lbu,

boeriT au reclamat iare.sT si ce
BALACA, sat, face parte din C.
Domnul Mavrogheni a orin-
o populatiune de 268 loc. (140

b., 128 f.).
duit pe Stefanice., ispravnicul
judetului si pe Mihalache, vataf ot plaiul Prahova, carY,
mergend la fata loculuT, din

merturiile ce au fost s'a adeverit spusele boerilor si li s'a
lesat muntil in stpanire ;
Ca la lt 1790, in vre-
R. ScaenT, pl. Podgoria. Are

Aci e o biseric fondata de
familia Cantacuzino, la anul
1797, si refacut la a. 1840
de Grigore Filipescu.
Inainte vreme acest sat se
numia Valea Cdpusescilor.
mea ste.panireT Nemtilor, SaiT dand jaiba la Viena, au

venit cu ordin aicT in tra,
cand la divan se afla Enten-
BALACA-SCA.ENT, proprietatea E-
berg si s'au judecat, proband

boeriT de mal' sus, posesoriT
muntelu, ca re.posatiT intru
fericire DomnY, n'au flicut cu
totul danie nicY biserice1 din
Podgoria, in intindere de 6o4

h. a. din carT 8o h. a. suprafate, impdurita si 524 h. a.
teren cultivabil si finete, arendate. pe periodul 1886-91
Rijnov, nicT Sasilor, ar nu-mal ierba s o pasa, cu oile ;
cu 5900 leT anual, impreune.

cu o mre. cu 4 1-6-te pe apa
Ca cu tete reclamatiu-
forieT Spitalelor civile din Bucuresd, fost pendinte de schitul T'erg-sor, com. Sce.enT, pl.
Telj e nuluT.
nile boerilor, muntele Baiul,

numit si Dihamul (v. a. n.),
a remas bisericei romanescI

din Rijnov, ce.cT asta era dorinta fratilor Udriste si Toma
Postelnicu, donatorY.
BALABAN, numire vechie a satuluT Nisipsa din com. Harsa,

plasa Podgoria.
BALABAN, munte la N. de com.
Meneciu-UngurenT, plaiul Te-
lejen, pe care '1 uda riul Telejen si paraul 'rampa.
BALALIA, fantna cu
alpe,
ce
contine iod si pucise., com.

PdcuretI, pl. Podgoria ; apa
acesteT fantanY se intrebuintza la beut.
BALITA, vale,
isvoresce de la
E. de com. Cornu, plaiu Prahoya, curge spre S.V. si se

vrsa in riul Prahova, in raionul cet. Cmpinita si orasuluT
Campina. I s'a dat acest nume

pentru-c la inceput a fost
www.dacoromanica.ro
38
facutd de un locuitor anume
Muta. Se lice ca apa ce cadea dupe dealurT ineca gradina acestuT om. El ca sa impedice acsta, a facut un sant
prin gradina lui si l'a dus
p'ria in riul Cmpinita, ca
ast-fel apa ce venea dupa dea-
luff sa se scurga in riu. Cu

timpul insa s'a format o valcea, ce acum e frte mare.
BALISTERA, localitate pe albia
riuluT Prahova, com. Crivina,

pl. Crivina, de unde locuitorii
scot si cara pietris.
BALOTA, trup de padure a statulu in intindere de roo h. a.

pendinte de comunele, BatescY
Pucheni, pl. Crivina, care
impreuna cu trupurile : Bodarlanu (263 h. a.), Vacaria
(25 h. a.) si Pucheni (r5o h. a.),
formza padurea Gura-Crivtulut

BALOTINA, isvor, uda com. irna
pl. Thrgsoru si se vrsa in
riul Prahova.
38
nu se cun6sce ; se scie insa

positiv ca s'a format din menT
venitY aci de la munte.

Este situatd pe 61-mul stng
al riuluT Ialomita, avnd la N.
lacul numit Balta la 27 k. m.
departe de capitala judetului
si la i i k. m. de resedinta
plasel%

Balta-DmneY, Lacu - Turculul"
Curcubeu, avnd o populatiune de 1273 loc. (645 b. 628
f.), in care infra si 12 familil

tigarg, carY se ocupa cu caramidaria i vira. CapY de familie sunt 273, contribuabilY 241.
case de locuit 262 i 2 bordeTe.
In comuna sunt 2 bisericI :

una in cat. Lacu-Turculu, fon-
data la a. 1871 si a doua In

Balta- D6rnneY, cu urmat6rea
inscriptie: Acest sfint i Dumnezeesc locasY, prin indemnul
ajutorul tutulor locuitorilor
comuneY s'a inceput din temelie la anul 1883, Iulie I, in
Prea S. Mitropolit Primat
al RomanieY Calinic si ale MajestateY Sle RegeluY Carol I,
Reginel Elisabeta, proprietar

BA_LTA., lac la N. de com. Balta-
DmneY, pl. Cmpu, Cu sorgintea tot in comuna.

BALA-DOAMNEL comuna rurala,
plasa Cmpu. Anul infiintareT
al Domeniuldf Cor6neT Gherghita, care prin D-1 Adminis-
trator Ion Kalinder a ajutat

mult la lucrarea acestuT sfint
locas, precum asemenea
cu
ajutorul D-luY I. Macedon, a-
www.dacoromanica.ro
39
39
renda s mosieT. Gherghita,
prafata de 615 h. a. Aci nu
s'a terminat la anul 1888, Mar-
se fabric nid vin, nicI %Med.

Candadi de matase se cultivA,
in mica cantitate. StupT cu al-
tie io, n ilele de la Prea S.

S. Mitropolitul Iosif Primatu
RomAniel. de Arhitect Kalistrat monacul din rnonastirea
CaldarusaM si de sub-semnatul zugrav Costache Popescu
din Mizil.
Aceste biseric sunt deservite de dol" preotT.

Locuitorii acesteY comune se
ocupa maT mult cu agricultura
putin cu olaria. El desfac

produsul muncel" agricole la
bine sunt vr'o 65.

Pdmntul e prielnic la tt.
cultura. Dintre pomil roditorr
sunt 32 merT, 13 pert 248
dult 19 cirest 62 nuct 347
prunt
Comerciul se exercita in comuna, de 4 carciumarT.
Bugetul comunel se urcA la
suma de 4000 lei: anual.
Ploesct iar olaria la Slobozia
sosea i inlesnesce comunicatia cu comunele Gorgota
ii Bucuresct
Locuitoril s'au improprieta-
si TigAnesc.
rit dup legea rurala din 1864,

pe mosia statulut cand li s'a
Nu e strabatuta de nicT o
vale, afara de riul Ialomita la
Sud, si nul Prahova la Nord.
dat 560 h. a. pamnt. El' au

152 cal, 481 vact 2236 ot 5
bivolt 27 capre, 143 porct
Tot in partea de N. e lacul

numit Balta a carUl sorginte
e localisata.
Carte a inceput sa se invete

aci de la anul 1862. Administratia Domenielor Cornet
Prahova ; la sud cu judetul

Ilfov, de care se desparte prin
din ordinul M. S. Regelui, a

construit aci un local propriu
pentru scla, care s'a frecuen-
Se marginesce la N. cu riul
la E. cu com.
Gherghita si la V. cu com.
Potigrafu.
11'111 Ialomita ;
tat in anul trecut (1892-93)

de 43 copit din numrul de
BALTA-DOAMNET, sat, face parte
151 copit (87 b. 64 f.), in v'r-
plasa Campu. Numele s6u se

crede a veni de la lacul cu acest nume, ce se gasesce aci
acesta de la Dmna Stanca,
sotia lui Mihait Bravul, fosta,
proprietara a aceste mosit
sta de sc61d. Cu intrqinerea

scleY statul cheltuesce anual
1o8o let .Sciu carte 164 barb*
named 6 fond'.
din C. R. cu acelasi nume,
www.dacoromanica.ro
40
BALTAC, garli, isvorasce din

valle com. Filipesci-de-Padure,
pl. Filipesa trece prin fnqe,
4c
cladita in a. 1852 de un calugg.r, pe cand mosia apaginea de M-rea Brebu.
curge spre S. si se varsa in

gArla Rosi6ra. Pe valea sa se
presupune a fi picara.
BARLAN, isvor si localitate, com.
BANCILA, localitate, com. Margineni-de-Jos, pl. FilipescY.
BARTOSU, deal cu direcOa S. E.

com. DitescI, pl. FilipescT. Pe
dealurT sunt plantate vil, prunT,
nucT i merT ; parte fiind filo-
BANuriff, isvor, curge din muntele Calugaru, com. Star-Chiojdu, pl. Telejen, ja direcOa
N. E. si se varsa in garla Basca
jara cale, tot in raionul com.

Star-Chioj du.
BANULUI, poina, com. Slanic,

plaiul Varbilau.
BARACESCI, numire ce
se mal
da cat. Cosmina-de-jos plaiul

arbilau.
Posescl, pl. Teljen.
xerate serva i de pasune.

BATESCI
I PUCHENI, mosiT ale
statuluT, pendintY de monastirile Znagovul si TigAnesci,

cari: pe periodul 1883-93 s'au
arendat cu 26.000 le): anual,
In plus leT 960 plata de paduran.

vale, com. Ederile,
pl. Filipesd ; se vrsa in riul
BA.TOGUL,
Cricov.
BARAICTARU (Bianca), proprie-
BABANULUT, isvor, curge de la
tate a EforieT Spitalelor civile din Bucuresa fosta Den-
N. com. Sangeru, pl. Podgoria, si se varsa in riul Cricov, tot in raionul com. San-
dinte de M-rea Brebu, com.

Draganesa pl. Campu, in intinclere de 1352 h. a. t6te arabile i fanV.., arendata pe
periodul 1888-93 cu 20,768
leT anual.
J3ARAICTARU- BREBu, sat,
face
parte din C. R. DraganescT,

pl. Cmpu. Aci e o biserica
geru.
BABEANU, dou6 trupurT de pa-
dure particulara supusa regimulul

in intindere de
250 h. a. proprietatea d-luI
136beanu, r;endinV de comunele Salcia i Sangeru, pl.
Podgoria.
www.dacoromanica.ro
4r
41
BXDIA, virf de deal, com. Breazade-Sus, pl. Prahova.
BXDICESCU, deal pe care este

situata com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria.
BXEscI, vale ce se vrsa in garla

V6,rbilau, in com. Varbilau.
B)(ictilt, statie de drum de fier

pe unja BucurescYPredealu,
la 82 k.m. departe de Bucuresel si la 22 k.m. de PloescT,
intre statiile Buda si Cam-
satul mostenesc al Ploescilor_

Este situata pe malul riuldf
Dambu, la 17 k. m. departe
de capitala judetuluT si la 16,
k. m. de resedinta
La inceput a fost situaUt
partea de N. unde asta-c,IT este
livadea boersca i cu timpu/
s'a mutat aci.
Baicoiu, Cotoiu, Tufeni G5.geni, av6nd o populatiune
3257 loc. (1619 b. 1638 f.), in
care infra si 6 familiT de tigani.
Capl de familie sunt 797 ;

contribuabili 782.
pina.
B.Xicoit, deal, com. Baicoiti, pl.

ilipescY, pe care se cultiva
6'14 h. a. vie.
In comuna sunt dou6 bisericT, ambele in Baicoiti, una

cu hramul Sf. ImpOrati fon-
data de proprietara Princesa

BXICOICT, sat, face parte din C.
R. cu acelasT nume, pl.

pese): ;
are o populatiune de
2511 loc. (1258b. 1255 f.) Aci

e resedinta comunei.
EXIcottr, comuna rurala, pl. Filipesci, infiintata, dupa' cum

spun batraniT,
de
Costache
Ghica. Se scie positiv c mosia a fost proprietatea luT

Mihaiui Vitzul i ca acesta a
dat'o mosnenilor Ploestera in

schimbul mosieT lor, cacY aci,
la Ploese, Mihai Voda hotarise sa infiinteze oras din
Cleopatra, intre anil 1838-1845;
si a doua cu hramul Sf.

colae si Antonie purtlind
numele de Biserica Hagica
fond.ata de locuitorf in anul
1872, neposecland nicl o inscriptie.
Ambele bisericf sunt deservite de treT preotl.

Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura. Parte
din ei se mal ocupa i cu chirigeria. Mestesugari sunt 35
dulgherT, dogarl i cismari_
El desfac produsul muncei lor
la orasul Ploesc.
www.dacoromanica.ro
42
42
Costache Ghica, biv-vel loso-
constatelrie facute, ace'stii ata e
p1 de Vra-de-jos, firofirietarul
forte bulul contra re uma lis in ulla

yi fielagrrd.
mosid, a ob(inut la 5faii

1792, dela T'o& 3filud
Tuica se fabrica in comuna
ca rte domne'sca de slobozeuie

-ca srl se _lacte ter; fie mosia
diumetaitY Baicoiu,
s('fiMma
locuitorelor
da/4
fic
fiel/ Irle alisverisnl

loczeha fien-
tru dres-care folos
d-lut.
In comuna sunt 85
cal' i
pilna la 2493 h. 1. iar vin prea.

putin.
Sunt tiz comunel ined multe
filt(ur% de fi'curti. Exploatatori%
lor si-au j5 erdut aci

cad safitind la deschiderea
verdor de fiu(uri au dat de sare
epe, 1067 boi, 182 yac)", 15

bivolf, 3 capre, 1.773 01, 850
pord.
Locuitorii s'au improprieta-
si au fost nevoip sit
rit la
patra Trumbescof, cand li s'au
Aceste locuri p6rta numele

de saramurt
Numai bo-15 femei Sc ocu-
dat 1600 h. a. pamnt,
pa Cu gandach de matase. Stupt
,cola exista In comuna dela

anul 1856. Localul e proprie-
cu albine sunt vr'o 3o.

Pam'ntul e puOn prielnic
tatea comunei. Carte reg-ulat

a inceput sa se invete dela.
culturei. Terenul cultivabil produce : 450 h. 1. g-rilu, 3200 h.

1. ov0z, 8700 h. 1. porumb.
a.
1864,
In numr de
600, pe moia PrincipeseI Cleo-
1870. In a.nul trecut (1892-93),

sc6la s'a frecuentat de 102 co-
pil (8i b. 21 f.), din numOrul

de 257 copif (129 b. 128 f.), cu
v'rsta de sc61a. Cu intreOne-
rea sc6lei statul cheltuesce anual 4378 le. Selle carte 4W

barba/i'
si
20 /l'Hiel.
Comuna Sc intinde pe o su-
prafap de 2400 h. a.
In raionul comnad, lu mos'a firofireetarztlue, este. un Isvor
de opa menerald, care cofiriud(
lod, fiuclasa, fiel. si Pire. Diu
inceteze
ori-ce lucrare, cace' pieza la o
adeincime de .10 111(tri alG
straturY nestriibeltufe de sare.
Aproximativ sunt in comuna . 200 men, I 8o peri, 221

dudi, 190 cire-,;i, 340 nuct ,
venue dau cam 40 care fin.

Cemerciul se
exercita in
comuna de u carciumari.
Bugetul comunei se urca la
6000 lei ;i se echilibrj,za Cu
cheltuelile.
Mara de micile sosele din

interinrul comunei, una spre
E. ;i alta spre V. pun in comunicatie comuna Baicoiu cu.
www.dacoromanica.ro
43
43
comunele Tintea
si Floresa
lasAnd streji la Ploesci_
In partea de N. a comunei
e movila numita oa Capre.
Se marginesce la N. cu
com. Scorteni, la Sud cu ora-
Campina i Alargineni.
Ge neralal Costachr Gh
E. cu com.
corptl sea a fas/ ad as fi
la
ul
Tintea si la V. cu Floresc
Nedelea.
Se scie ca la a. 1831, IorFarmache, caph Ardache

nautilor, can' se aflau peste
Olt, fura chematT la Bucuresd. de Caimacana, ca impreuna cu Saya, sa pazsca
Capitala.
Ceata luT Iordache !;;i a luT
Farmache se despaqi la Slatina in dou6 grupe : una se in-
drepta spre Bucuresci, pe la

Pitesci
Gaesc ;
tot la BucurescI, pe la Talpa

i Vadu-Lat. Aceste dou6 gru-
pe de Arnau-i comisera
iuizzil din/re e misra(11 071.1118 22,

(e'ra luf
111117-ina' aVarle
7/z
mormintat iiiosia sa Baicoim.

Aci e palatul Principesei
Cleopatra Trumbescol, acunt

decedata, cu o gradina f6rtefrumsa i)
1) Rposatul Cesar Bolltac intreprin-
q&nd o aetone in anul
1845,
rscriestilelsle: in _urm'etorff termenY.,:
a a-
juns pni. la Brucom,
Ptintesa Trumbescoi, care me-a oprit patru shle in cmtelul ss6u din Baicoiu, ne-a flicut sI edem si cea
ce i pOte cme-N a inclupui,
de cele una fturn6se OrAncute, fete
neN este tmere, ea eirnOt largt de borangic, ea ndrum ztlbe pe cap sau
cununi de 'loa: pe cosite, tte albe, tte
rumene, tOte co ochil negri, juctind
drumul lor jafun, pradAnd

chiar biserid i violand fe-
hori grati6s11.
Era orba de o clisatm ie de cuNiint.:1,
fdcutu cu o s'e'ptiirMinii m 11 inamte.
aduceSolul deLlarli c se catesce
Din (ittesci, Arnauth" se indreptara spre Te'rgovite, unde
ammte de al0 iubitrt a lui.

Sotia se phinge ci olul ei nu este
destul de arnabil sra, ci nu-i d;i
coN rigcare este un semn de ingrijire,.
un semn de curte intre flici i fete,
cerura cu sila dela ispravnici

banY
i proviant ; ispravnici fu-
gira n6ptea calari peste dealurY, oprindu-se in Alicoi

Duca, comandantul corpului de otire din Ploesci, pri-
mind din partea lui Ipsilante

porunca sa vie la Trgovite,
in drumul ski tabari la
intre tinerl de cur.nd casatoriV.

El ii fespunde cil nu p6te s'o tubes&A, ci a luat'o munat pentru 7estre,
cli uva s'o lase.

Ea il intrbi care4 este \ ina, pentru
ce n'o mbesce, i el ji r6spunde
e-A se ciTiesce si
(fC, rspuns f()rte potrn it pentru aceia.

ce cer cui int ininni de afectille &f.
www.dacoromanica.ro
44B
44
EXILE TXTARILOR, loc

com. Tei.sanY, pl. Teljen.
de monastirea Viforita, care

pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 6.600 leI anual, in plus
B.MAcEANcA, moie pe care la

a. 1864 s'au impropriet'arit
parte din locuitora comuneY
Ceptura, plasa Cricov.
48o leY plat6. de pAdurarT i

confiniW.
BALTITA-STARI rA, moie a sta-
tuluT pe care la 1864 s'au imIIXLBXITOAREA, loc intre muntele Smeuratu i Plaiul Ic6-
proprietArit locuitoril com. Ald-
nesc, pl. Targ-sor.
nef, com. Star-Chiojdu, plaiul

Telj en.
BXLTP, vale, com. Ocina, plaiul
ja nascere
din partea de N. i V. a cAt.
B XLTIUL,
Pele.
EALAcuTA, isvor,
Balaca, com. Sc6.enT, plasa Pod-
g-oria, de unde luh'nd o direc-
drapta spre S. se vrsa

in iazul Fetei. Numirea 'i a
luat' o dela catunul Balaca,
-tie
din ca-re isvorasce.

XLII VA, moie a statuluT, com.
ManescT, pl. Urgor, pendinte
Acolo P-1 Bolliac a aumt urin6torul
catee
FruOil verde nuci sci
Nu volii bol, nu oili niel'
acli
placl
Nunna leica oil"!

0,1111' i sprnceni!e
Gurita i genele
sat, face parte din

C. R. Ocina, pl. Pele.
sat, face parte din
C. R. Podeni-Vech'f, pl. Podg-3ria. Aci e o bisericA, construcOe veche, zidita de poporanf. Anul fonddre1 i cti-
B..1.14 ESO-,
t3rif nu i se cunosc.
Acest sat inainte de a se
uni cu Podeni-Vechl", forma
sin gurA o comunA cu citunul
Izesci", i se numia de locuitori : Cire-,,eanca, Sinaia.., Po-
lini i Piscupia.
BANESCI, deal, com. Banesc, pla-
linde .16&1,
Nu-ml ai dat CO rig asri
iul Prahova, pe care se cultiva
dat milrulqigrt
dat pe use-afari.
Nu \ 6;1, nu
Nu-tY dan, nu
12 h. a. vie.
lfa
lad nu, lacli ha

Dar de ce ?
lac-a;-a !
BXNESCI, silite, pe terit. C. BA.-
nescY, plaiul Prahova, numita

Lunca-Sili rica,
www.dacoromanica.ro
situatA pe
45B
malul PrahoveY, spre S. de
confluerqa ei cu Doftana. Se
spune ca aci era inainte de
venirea Tatarilor satul Banesci: ; si se povestesce ca
ziva de Vinerea-Mare (Sf. Paraschiva) cand satenii" jucau
hora, de-odata s'au pomenit
Cu un potop de TatarT, care
i-au macelarit pe toti, afara
de 4 familfi care au stat ascunse in garla, sub stufuri", 4
dile ; iar dup6 plecarea Tatarilor acele 4 famili a fondat
actualul sat BanescT.
BXNEKT, com. rurald, plaiul Pra-
-hoya, situata pe loe ses si pe

dlurl, aproape de riul Doftana.
.A.cstA com. se
Limita.
marginesce la Est cu com.
Telega, la apus cu riul Prahoya i riul Doftana, la Nord
cu com. Telega, iar la Sud

cu Mosia mica Bobolia
Terenul comuneY este accidentat de piscurile : Piscul cu
Stana, Mag-ura si de valea nu-
mita Valea Rea.

Hydrografia. Acsta com.
este udata de riul Doftana,
pe care se afla un pod ce apaqine jurntate aceste comune i junikat catunului lobozia.
Bate vkktul de la
Clima.
45
rasarit si de la miac,la-noapte.
Ploua des maT ales in lunile
Martie, Aprilie, Mal' i Iunie.
Sunt marT gerurY iarna i c41-durY arc,16toare vara. Grindl-
na cade rar.
Istoricul.
Comuna a fost
fondata pe la anul i600 de

locuitorT. Catunul de resedil-qa
este Urleta. Se compune irisa

din 2 catune : Urleta i BanescI. In ani 1875 Si 76 coprindea i catunele Bobolia
si Slobozia pendinte adY de
comuna Poiana. Pe teritoriul
acestei com. se afln. silistea
Banescl (V. Banescl
Biserica. Sunt dou6 bisericLuna in catunul Urleta si alta

in cat. BanescI.Cea din Urleta a
fost fondata la 1843-44, adI este
ruinata, cea din Bnesc a fost

zidita la 1865-66.
Sunt doT
preoti i cloT cantareV. Are
fie-care cate 17 pog6ne date

dupe legea rurala din 1864.
Cea din Urleta are hramul

Sf. Voevoc,li, iar cea din Banescit Adormirea MaiceT Dom-
nulut
In catunul
nesc se afla o scoala mixta, ce
functionza de la 1859 si este
intreVnuta de stat si de co-
muna. Are un invOtator. Localul de zid este in buna sta-
re. A fcst frecuentata de 94
www.dacoromanica.ro
Ti
46
bket1 si 4 fete.
Sciu carte
30 in Urleta 51 40 in Banesci. Total 64 barbatI si 6

femeI. MilitienI stint 120, Reservisti 18.
Populatia comune este de
1433 suflete, din care, in Urle ta 104 barbatl, femeT 94,
neinsuratI 129, vaduvi 9 si
fete 113. In catunul Banesel
sunt 209 barbat, 220 femeT,
295 neinsurati, 14 -v-aduv,
242 fete. Dupe legea rurala
din 1864 stint 218 improprietariti. Dupe leg-ea din 1879,
sunt 35 insurate precum
8
cumparatort a mosiel
Statului BanescI-Urleta..
Locuinte. In catunul Urleta sunt 15o case. In Ba.nescl
sunt 202 case. Unele case sunt
de zid, altele de nuele si paianta. Toate au gradina.
In comuna sunt : 543 bol,
46
at-6z. Padurile au 99 hect., apartin locuitorilor si se compun din tufa, alunI, plop): si
mestcent Se gasesc 7 hect.
Nil' care apartin la i i locuitori;
produc vin alb.
Industria.
Se ga' sesc
comuna cate-va velnite uncle
se fabrica rachiu de prune,
cand recolta a fost buna. In
catunul Urleta sunt 6 meserias, iar in Banesci sunt to

meseriasi.
Comerciul, In Urleta sunt
dou carciumi, iar iTn BanescI
stint trei. Comerciant sunt cinci
toVi. cArciumart Locuitorii
transporta productele lor la

Ploesdi prin comunele in care
se in balciuri. Importa sare,
hrana, mnibrcaminte. Trait s-
portul '1 fac cu carele pe soseaua nationala, pe soselute

care au in comuna. o lungime
vact" 199, viteI i15, cal 140,
de 9 km. sau chiar cu dru-
epe 5, oi 657, capre 20, porcl
mul de fer, care trece nu departe de comuna.

Cal de comunicatiePrin a-
23, stup. 40.
Suprafata intreguluI teritoriu comunal este de 1122 hectare din care 669 hect. painnt ara.bil, 354 h. fitneta
99 hect. pacluri: tufaris.
Proprietatea. Mosia din

comuna se numesce Urlea-Ba.nesc, apartinea statuluf, care a
dat'o in lotur mic locuitorilor.
Se srnana grtiu, porumb
propiere,, in afara de raionul co-
muneT, trece o cale ferata, iar
prin centrul comuneI cele enuntate mal sus.

Contributia. Contribuabili
stint 376.
BXNESGY, sat de resedinta a C.
BanescI, pl. Prahova, cu 980
www.dacoromanica.ro
47
47
loc., 202 case,
i biserica,
scoala si 3 cArciumt
Daca p'acea vreme exista sat
BA.NEsCY, mosie pe terit. C. EanescY,
pl. Prahova, cu o in-
tindere de 557 1/2 hect. fasta

propr. StatuluY iar actualmente
data in lotur locuitorilor. Se

_smana pe ea : porumb, ov6z
g-rAti..
BXRXCIA, parAu, ud. com. Posesci, pl. Teljen ; se vrsa

In etrla Zeletinul i impreuna
In riul Bitsca i cu acesta in
riul Buz0u.
BXRBOIU, deal la V. de COM.
Calugareni, pl. Cricov.

B XRBO fu, gArla,
isvorasce din
partea de N. E. a com. CAlugarenf, pl. Cricov,
curg e
spre S, face mai multe zigzag-un si infra in com. VacluSapat, pl. Cricov.
BARcAxEscr, connina rurala, plasa Crivina.
J)in/r'ztndocument dela
nri5otal lid I ircearod a ", din anal 1567, se .7)( de
ca Petru-VOda in fa l'evo lo.ofr/it/ui Coresi eu atpratdrea
aloveY BO rcanesci df la no
(/'(
ea re _1 /airea .yi 5 ra-,o're
(-1(
inqw de la no 17,rat t. in
l'lot sci
aci, n'am putut afla nimic, cu

t6te cercetarile facute.
N'are nici un catun alipit

si o populatiune de 502 locuiton ; 10,5 capi de familie,
94 contribuabili, i 127 case
de locuit.
In comuna e o singura biserica cu hramul Adormirea

Al. D. fondata la a. 1838 de
Scarlat Barcanescu, proprietarul mo.ie, deservita de un
sing-ur preot.
Locuitorif se ocupa' cu agricultura i parte cu zidaria.
Ei desfac produsul muncei lor
la orasul Ploesci. In comuna

sunt 40 cal, 65 yac, 130 boi,
40 porci si 2 bivoli.
91 locuiton s'au improprietarit la iL)64 dupe legea rurala.
Sc6la s'a infiintat la a. i a O.
Localul e proprietatea
Scarlat Barcanescu si s'a frecuentat in anul scolar 1892-93
de 43 baett si 2 fete. .St'e
oral 4 barba(' vi ,,,cI
ca rte.
o fe 111( u. Cu intretinerea
statul cheltuesce anual
lobo leT.
Comuna se intinde pe )
suprafata de 327 h. a. pamCmt de munca si islaz. -Vin
tuica nu se fabrica. liAn-
www.dacoromanica.ro
4g
dad i: de
matase si stupi cu
albina nu sunt.
Parh6ntul e prielnic cultu-
rei. Un hectar d
14
h.
1.
gru, orz i meiu. Pomi roditori sunt prea putini.

Comerciul se exercita in
comuna, de 2 crciumari.
P'aci trece soseaua nationala
Bucuresci-Ploesci.
In marginea comunei este

helesteul Tataranii din care ese
mai multe isv6re, ce se vrsa

In riul Prahova..
BA.TEsci, sat, face parte din C. R.
Batesci, pl. Crivina.
BATESCY, comuna rurala, plasa
Crivina. Acsta comuna apar-
tinea inainte vreme de plasa

CAmpu si se numia Romanesci.
Date sigure despre infiintarea

ei nu sunt. In arhiva primariei
se g-asesc acte din a. 1 8 2 8, relative la comuna.
Este situata pe loc ses, la lo
k. m. departe de capitala judetulu si la 4 k. in. de resedinta
plasei.

Batesci i Catunul M6ra, avnd
o populatiune de 767 locuitori

(367 barbatT, 400 femei) in care
infra i 5 familii de tig-ani.
In comuna e o singura bisecu hramul Nascerea Maici Domnului ce a fost in trecut

sub ingrijirea monastireT TigA-
nesa. Anul cnd s'a fondat nu

se scie, fiind lipsita de ori-ceinscriptie, dar se scie ca s'a reparat la a. 1841. Este deservita
de un preot.
Afara de agricultura, 23 locuitori se ocupa cu caria. Produsul muncei 1or '1 desfac la orasul Ploesci i In localitate.
Locuitorii s'au improprietarit
la 1864, si cu lotuff la a. 1892,
pe mosia statului Batesci, trupurile Branciog-Poienile i I3Atesci-Pucheni, din cari li s'au

dat in total 58o h. a. ET at : 96
cal i epe, 117 vaci, 7 bivolf, 54
capre, 547 oi, 814 porci.
In raionul comunei, pe riuI

Leaot, sunt 2 mori de macinat_
Sc61 nu exista in comuna.

In v'rst de sc6111 sunt 52 baeti si 4 fete. Scin (arte S My-bapsi s femei.
Teta suprafata comunei e de
lobo h. a.
Tuica se fabrica in mica cantitate. Panitnitul e prielnic numai porumbulu, grului i ov0zulu. Se cultiva si putin
Un hectar da in termen medit
CapT de familie sunt 179

contribuabill 16o; case de lo-
7 h. 1. porumb, 14 h. 1. grt,..
cuit 200.
tre porni roditori sunt :
71/2 h. 1. ovOz, 7 h. 1. meit. Din-
www.dacoromanica.ro
upo
49
49
merI, 50 perI, 150 duslY, 20 CicireT, too nuct Liveq1I nu sunt.
Comercita se esercita in comuna de 3 carciumarY.

Bugetul comuneI presinta la
veniturI suma de le. 3496.33,
si la cheltuelY 2305 leI.
Soseaua comunala BatescIBras1I-Pucheni-MarI o pune
legatura cu sos. n4.onala. BucurescI-PloescI.
E udata de riul Leaotu si de
lis i La
Fantna RaduluY, rule ce se
11'1110.11 Ograda ,
vrsa in riul Leaotu, in fata bi-
serien
BA.TRINI,
com. rurala, plaiul
Teljen, situata pe valea garle Batranrica, la 6o k. m.

departe de capitala judetulul
si la 28 k. ni. de a
plaiuluT.
Asupra infiintareI acesteI

comune, tradiOa spune urrntrele : Acst comuna s'a in-
fiintat ,de un batean numit

Chiojdu, care s'a asec,lat aci
cu femeia i doI copiI
Pe cel mal' mare, tatal sku l'a
casatorit si Y-a dat ca zestre
locul despre N. E. unde

format comuna Stari-Chiojdu
(Chiojdu dupe numele baituluI i Star = om cu avere),
BXTESCI-BUCHENY, padure a sta-
tulul in intindere de 538 h. a.

formata din trupurile : Bodarlanu (263 h. a.), Vacaria (25 h. a)
Balota (loo h. a.) i Pucheni

(150 h. a.) pendinte de comunele Batesci si Pucheni,
pl. Cricov.
BXTRAOARA, vale, isvordsce din-
tre muntil Galmeia i Comar-
nic, curge dela N. E. catre
iar pe feciorul cel mic l'a instalat, dupa ce l'a insurat, pe

locul unde este aqI ChiojduMic, sau Chiojdu din Basca,
jude0.1 Buz6u.
Ambil copiI veneau s'a vaca
pe parintiI lor, pe b6tranI,

carI rmaseser pe acest loc,
si de aci acsta comuna s'a.
numit BatraniI.
Trad4ia maY spune ca batranul s'a stabilit aci inca din
hoya, pe malul stang, in ra-
timpul invasiunel" Tatarilor,

ba ca chiar era Tatar. Lu-
ionul com. Comarnic, pl. Peles.
cru nu e de mirare, cacY mai t6te
BATRANA, mosie pe care la a.

1864 s'au improprietarit parte
din locuitoriI comuneI VaduSapat, pl. Cricov.
numirile topice din ChiojduMare sunt tatarscI. D-1 MacoveiO din Chiojdu-Mare poseda, o important colecOune
de chriseive si alte documente
S. V. si se vrsa in 1-1'1.11 Pra-
www.dacoromanica.ro
SoB
50
privit6re la istoricul comund
laz, locurT rip6se
Batrani i Chiojdu.
Comuna Batrani se compune
ductive, este de peste loco
din 2 alune : Poiana-Mare

catunul de reedinO, BatraniT,
avnd o populaVune de 1398

locuitorT (733 b. 665 f.), cu
533 capT de familie, 283 contribuabilT, 367 case de locuit
i 176 odaT i bordeie.
In comuna sunt dou6 bisedeservite de dol" pregT,

una reparat la anul 1851,
una acuta
din
nou la a-
nul 1866.
Locuitorit se ocup cu crescerea vitelor, lemnaria de
construgiT i parte din ei cu
cultura liveqilor de prunT.
desfac produsul munceT lor
i nepro-
h. a. Tuica s'a fabricat in anul

1892 aprepe moco d. 1. ViT
nu sunt.
GandacT de matase i stupT
cu albine nu sunt.
Painntul nu e tocmaT pro-
ductiv. Un hectar p6te produce pna la 5 h. 1. ov6z

6 h. 1. porumb. Alte cereale
nu se cultiva. Dintre pornI roditorT sunt : 200 nucT, 150 merI,
18o cire0, 20 perT, 30 dusli.

Comerciul se exercita in comuna de 3 carciumarT.
la 3000 leY si cheltuelile la
2800 lel" anual.
Nu are de cat
singura
ce merge din Star-
la ValeniT-de-Munte, Ploesd
si Bucuresd. In comuna sunt :
sosea,
x41 cal, 595 boT, 235 vacI, 276

capre, 1439 oT i 275 pord.
spre PloescT.
Chiojdu la RincezI
Comuna este brazdata in
Pe garla BatraniT, In raio-
partea de N. E. de dealul
nul comuneT, sunt 4 morT.

Sc6la fungionza in comun din anul 1839. Localul e
proprietatea comuneT i s'a frecuentat in anul scolar 1892-93
de 52 copiT (51 b. i f.), din
-num6rul de 301 copiT (18o b.
I2i f.), cu vrsta de sc61a. Cu
intreOnerea sc6leT statul chel-
Heru i spre S. V. de l'Altiniul. Pe ambele se cultiva
tuesce anual to8o

carte 87 barbap
lei. Sciu
8 femef.
Teritoriul comund, cu is-
cereale, parte servind pentru

finge.
E udata prin centru de

garla Batrannca O. de alte
micT isv6re, precum e Smeu-
ratul, cari se vrsa in garla

Batrannca, din raionul careja isvorasc.
muntiT Transilvanieil de care
www.dacoromanica.ro
5 fB
se desparte prin virfurile : Virteju, Ripa MagaruluT, Topora
si Smeurku ; la S. cu com.
PosescT si catunele Valea Plo-
5f
Pe acsta garla sunt 4 morT

pentru macinat.
BALCILOR, isvor, vine din com.
Rotarea, de care se
desparte prin garla Stimnicuila ; la E. cu com. Star-
Chiojdnca si in raionul com.

Salcia, plasa Podgoria, se im-
Chiojdu si la V. cu com. Ran-
Oancea, CaineluT, PacureT, Stu-
ceziT.
pina-PopeT, Burlacu i Vulpea,
puluT i
preuna cu isv6rele Ciuciuru,

formza garla Salcia.
BXTRA.NTY, pichet de granita des-
pre Transilvania si trec6t6re

pe la munteIe Breaza.
BATRANIY,
plait, pe unde era
pichetul i treck6rea Manieti,

in Transilvania.
EXTRA.,NIY, sat, face parte din
C. R. cu ace1as1 nume, plaiul
Teljen. Aci e resedinta comunel".
B.kRSEANU sat Vulpea, munte la
N. cat. Scurtesd, com. StefescY, pl. Varbilat.

BA.RZET, vale, isvorasce dela N_
com. Teisani, pl. Teljen, se

Impreuna cu valea CruceT,
amndou6 se vrsa in valea
Dragomir, care este un afiuent
al riuluT Teljen.
B XTR:"?.,NEANCA, vale pe care cur-
BARZILA, deal in com. Pacuret4
ge garla cu acelasT nume, ud.

com. BatraniT, pl. Teljen, din
raionul careia isvorasce,
B 'SCA-CU-CALE, parau, isvorAsce
anume din muntele Virful

luT Tigan curge spre S. si
trece pe la E. de com. PosescT i intra in judetul Bu-
din dosul munteluT Fata-CraiuluT, dela punctul numit uGamalia curge spre S. E. p'na
la poina din Capu-Pisculu,
z6t. Primesce pe stanga

Chiojdu (v. a. n.), cu totl afluentiff se. si pe isv6rele Valea-Ani i Rotarea si se in-
com. Star-Chiojdu, plaiul Te-
drpta spre S. E. lasand in

drpta cat. Vadu-Ani, iar pe
stanga cat. Rotarea.
pl. Podgoria.
ljen, face o cotitura spre S,

formza in mica parte limita
cu jud. Buzu, se impreuna
cu paraul Basca-fka-Cale la
p6lele munteluT Plesea, putin
maT sus de satul Basca si for-
www.dacoromanica.ro
32
52
mza riul Basca-ChiojduluY,

care apoT intrA in jud. Buz6u,
unde se vrsa in riul Buz6u,
lang5. cAt. Cisau.
Are de afluenV in jud. Prahova, isvrele : Tisa i Condri.

In cursul s6u formzd ma
multe cascade. Calea pe albia
acestef ape este frte
Pe aci JLTihai
Vitzul
trecut o fiarte din armata sa

in Transilvania, la a. 1599,
Oct. 7. In anztl 1848, Rusif
ocufind (erra a gramddit multd
armatd fie ace'st vale, fiind

frte firiincio's fientru o invasie 'in Transilvania.
Pe acest firazt, in raionul
chime se fAcuse aci de pro-
prietarl nisce beciurY pentru

conservarea vinulu. Acest virf
este situat in partea de V. a

comuneI 0 e acoperit cu vie
i
BECHI, poienO, com. ScortenT,
plaiul Prahova.
BECHERU, deal spre N. V. sub
Virful Dorulul: com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria. S'a
numit ast-fel pentru-ca a fost
locuin%a unlit locuitor becher
din cAt. Gornetu, anume Sa-
jud. Prakova, este un fierds-
moil. Aci a plantat vie, cafe

si ai se numesce via Beche-
trdu fientrzt tdiat cherestea,
rulM.
LocuitoriT mai dic 0 BiBASCA-F.A.R.X-CALE, par,u, isvo.
rAsce din muntele Plaiu-PurcaruluY, curge spre S. E., face

o cotiturA in com. Star-Chioj du,
plain Telejen, se dirijezA spre
S. 0 dup ce
se
unesce cu
praul Basca-cu-Cale, intrA in

judqul Buzn, formnd riul
Basca-Chioj dulu, care se versa
Inriul Buz6u. Are de afluentf

pe isvrele Smeurau i Banu.
ckel.
com. PodeniVecbf, plasa Podgoria.
BELCIOAI, vale,
BELDIA, deal acoperit cu viT

pometurY, com. Filipesci-dePOdure, pl. Filipesc.
BELCIUGU, sat,
face parte din
BECIULUY (Virful-), virf pe culmea dealuluY Gornetu, com.

Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,
C. R. Ghergh4a, pl. Campu.

Are o pop. de 520 loc. (258
b. 262 f.) Aci e o bisericA cu
hramul oAdormirea M. D.
numit ast-fel pentru-ca in ve-
ziditA de enoria0 acum 75 anY.
www.dacoromanica.ro
53
53
BELCIU, deal la S. de comuna

Calugarenf pl. Cricov.
ja nascere din
mun0 com. Talea, uda partea de N. a cat.
BELIA, riu,
com. Breaza-de-Sus, pl. Pra-
hoya, si se versa in riul Prahoya, la locul numit GuraBeliT, la Sud de com. .Co-
Glodulni si se versa in paraul NuceOnca, la localitatea

numita Podul FrAnculuT com.
G ornetu-Cuib .
BENI (Valea-), loc de finee la

E. de cat. Cuibu, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, ce se
intinde p'nd in dealul Baba
Ana si Nucetulni.
marnicu.
BENTI (Virful-), loc isolat in com..
BELIT (Cariera-), cariera de pitra, in mosia Breaza, com. Talea, plaiul Peles.
BERARU, velY Berivoe.
BELIT, vale in partea de E. a
BERCENI, comun6, rural, plasa
com. Talea, pl. Peles. Se versa

in valea Talle/ i impreuna in
Cricov. Inainte vreme aparVinea de plasa Campu si se
riul Prahova, pe malul drept,

la N. de com. Brevza-de-Sus.
Se crede ca
luat numele
de la solul s6u cel alb, ce-1
are in teta intinderea sa.
numia Mera-din-Cupe.
Este situata pe loc ves,
BENIT, garl4a, isvorasce din dealul G-ruiulul', com. Star-Chiojd,
plaiul Telejen, ja directia S.

'
V. si se versa in garla Chiojdu,

tot in raionul com. StarChioj du.
BENIT, vale,
Stramben'f, plaiu Varbilau.
lnga riul Teljen, la 7 k. m.

departe de capitala judeulni:
si la 15 k. m. de resedinVa
plaseY.
Se compune din doua

tune : Berceni
Catunu, a-
vnd o populAiune de
712
locuitorl' (413 barbap, 299 femeI), in care infra, si 23 familiT.
de Ogant
uda partea de E.
a cat. Cuibu, com. GornetuCuib, pl. Podgoria, din care

isvorasce. Curge de la N. V.
spre S. E. primesce valea
Cap)." de familie sunt i6o ;

contribuabili 14o; case de lo-
cuit '54.
In comuna este o biserica,
construitA din nou, in anuL
www.dacoromanica.ro
54
54
1891, deservita de un preot.

Locuitori1 se ocupa numaY
Cu agricultura. Produsul mur',
cei '1 desfac la orasul Ploesd,
fiind in apropiere.
LocuitoriY, in numn- de 117,
s'au improprietarit la 1864, pe

mosia BercenY, dndu-li-se 430
h. a. EY au 30 cal, 189 bol,
118 vaci, 6 bivolI, iooi I,
69 porcY.
BEREVOESCU-DE-JOS,
mosie a sta-
tuluY, compusa din dou6 bucatY, in intindere totala de 45

h. a., din can' 23 h. a. padure
in treY palcurY, numite : PiscuRunculuY, Poiana-VatafuluY
Cotul - cu - Plopl, vinduta de
ved d-lui Naum Papazoglu,

pe pret de 29.000 leY.
mahala din
C. R. Ploesciori, pl. Trgsor.
Mal inainte se numia Ploes-
BEREASCA-DE-JOS,
In raionul comuneY, pe apa

Dambu, e o piva si o mra.
Scla exista in comuna din
anul 1893. Localul e proprietatea comuneY. (Lucru curios ca in comuna nu scie
carte de cat primarul). Copil

In varsta de scla sunt lo
56 baetY si 44 fete).
cioriY DimitriuluY.
BEREASCA-DE-SUS,
mahala din
C. R. Ploesciori, pl. Tk-gsor.

Mai inainte se numia PloescioriY M-reY Marg-inenY si Bersca-Veche.
Ganclad de matase nu se
cultiva; stupY cu albine sunt 50.
BEREASCA,
Painntul se cultiva bine.

Un hectar produce 'Ana la 14
h. 1. grau si 14 h. 1. porumb.
BERILA,
vec,IY
Trgsoreanca.
vale, in partea de V.
Un hectar livede da un car
a com. ScaiosT, pl. Teljen.

Ac6sta vale servesce de fi-
de fin.
ne-te.
Comerciul se exercita de
un singur carciumar.
Bugetul comuneY presinta
puclo's4, fi se
trina dc kac.
Ad i se
aftd un isvor
ore (7154 ininerala, care con (in('

1121111eSCE
77(in-
la venitun suma de leY 2538.54;
iar la cheltuell leY 1970.
Prin comuna trece o singura sosea, ce merg-e spre orasul Ploesd.
E udata de riul Teljen

de riul Dambu.
BERTVOE,
deal in partea de V.
a cat. Cuibu, com. GornetuLuib, pl. Podgoria, acoperit

cu vii i numit ast-fel dela un
Voicu Beraru, care era vier
acolo. Parte din acest deal
www.dacoromanica.ro
55
55
se numesce Beraru, parte Berivoe.
la a. 1830 de Popa Ilie i alOT.

Ambele sunt deservite de doT
preoV.
BERTEA, fosta treck6re i pichet
de granita despre Transilva-
nia, da prin plaiul
S, erban-
Voda.
Dintre locuitorT sunt : 12

ferarl, 7 dulg-herl, io rotarT,
Produsul munceT '1 desfac la
oraul PloescT.
LocuitoriT sunt monenY ;
BERTEA, vale, isvorasce din dea-
lurile com. Bertea, pl. Varbi-
numaT 37 s'au improprietarit

la 1864, cand li s'au dat 3X0
lau, infra in raionul com. Strambeni, ace14 plaiti, se im-
h. a. ET au 43 cal, 29 epe,
preuna cu garla Aluniu
248 porcT.
curge pe mo0a StefescT.

Bertea, sunt 8 morT de mas-
B ERTEA, comuna rurala, plaiu

Varbilau. TradiOa locala spune
ca s'a infiiMat acum 750 anY
i c. T-a luat numele de la

primul locuitor stabilit aci,
numit Berteluiu.
Este situata pe valea riuluT
Bertea, la 30 k. m. departe de
capitala judep.fluT i la 2 k. m.
de reedir4a. plaiuluT.
226 vacT, 232 capre, 1826 01,
cinat.
In presinte nu exista sc6la

In comuna, neavnd local propriu. Carte a inceput s se invete aci de vre-o 70 ara. Sciu
carte 186 bArbap
31 lema.
CopiT in v'rsta de scla sunt
108 baetT i 14 fete.
Tta comuna are o suprafa.p. de 4500 h. a.
683 t'eme* in
care infra. i 19 familiT de ti-
Tuica se fabrica in termen

mediu Ona. la 485 h. 1.
Gandam de matase nu se
cultiva ; stupt CU albine nu
gant
sunt.
CapY de familie sunt 502

contribuabill 497.
Terenul fiind muntos, aci

nu se cultiva de cat porumb,
care produce pena la 84o h.
1. Dintre poni roditorf sunt :
250 meri, 180 perf, 120 cirel,
N'are nict un catun alipit.

Popula0a sa e de 1303 loc.
620 barbaV,
In comuna sunt dou6 bisericT : una cu hramul sf. ApostolY fondata la a. 185o de
Vladaiu i alOt ; i a doua, cu
hramul st. Treime fondata
380 num. Liveqile dau pna la

270 care de fin.
www.dacoromanica.ro
56
56
Comerciul se exercith in comuna de 7 carciumarY.

Bugetul comuneY presint la
spre vale, mal' ales in timpuri
venituff suma de leI 4000 si
BICHI (Ripa-), localitate In com.
la cheltuell. 3447.
Sta in legatura prin sosele

cu comunele StefescI si StrambenI.
Movila este : Maciuca ; Pise :
Paltinetu ; surpatura : ColVu
PaltinetuluY ; tte servind pen-
tru pasune.
De la N. la S. este strabatuta de garla Bertea.

mui-nil. Tesila, la E. cu com.
StefescY, la S. si V. cu com.
StrmbenT.
BTANCA, vezT Baraictaru.
MANCA, proprietate a EforieI

Spitalelor Civile din Bucuresd, fosta pendinte de M-rea
Brebu, com. DraganescI, pl.
Campu, in intindere de 362
h. a. tte arabile si fanete, arendata pe periodul 1888-63
ploise.
Salcia, pl. Podgoria, ce serva

pentru paunea vitelor.
BIGHTLIN, deal spre E. de com.
Bucov, pl. Cricovu, care adY.
servesce de pasune pentru vite.
Se numia Plaiul-Morarulu.
BINELIff, plan' la S. de com.

nrlesci, plaiul Teljen, pe
care se afla padure si locurl
de pasune.
BISERICEL vale, com. Ocina, pla-
iul Peles.
BISERICET, vale, com. Pona-de-
Varbilau, plaiul Varbilau, numita ast-fel pentru-ca pe acsta vale se afla Inainte biserica comuneL
BISERICET, vale, isI
ja nascere
din dlul Scn,eni, trece spre

N. de biserica ScaenT, pl. Pod-
goria, si se perde in padurea.
cu 7000 le Y anual.
BICHELU, vez 1 Becheru.
BICHELU, lipa sub viirful Como-
rilor si spre dlul Baba Ana,
Anghelache. Curg-e numaY in

timpurl ploise.
BISERICEY, (Valea-), vale,
com.
Gura-VitireI, pl. Teljen.
com. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-
ria. Terenul fiind humos fuge
BISERICET, vale, incepe din tipa
www.dacoromanica.ro
57
57
oimulu, com. Valea-Lung-a,
plaiul Prahova. Are o directiune de la N. V. sp re S. si se

vrsa. n Cricovul Dulce. S'a
numit ast-fel dela o biserica.
ce a fost in vechime pe un
platou frumos, ce se afia aci.
BLEJOIU, loc isolat langl m-rea

Cu acelas nume.
BLIDART, isvor, curge din muntele Stejerelu, com. Star-Chiojdu, plaiul Teljen ; ja direqia
S. V. si se vrsa in garla Chioj-
dul, tot in raionul com. StarBISERICEY (Val ea-), vale in partea

de E. a com. Boldesd, pl.
Chioj du.
Podgoria, numita ast-fel pentru
BOBE, plait In partea de N. a
ca in vechime a fost pe acea

vale o biserica, care s'a rui-
com. Star-Chiojdu, plaiul Te16jen. Se intinde de la N. E.
nat frte de demult, cacl.
la S. V. si pe el se afia finete si locuri de aratura.
unul dintre batrani nu scie a

spune ceva despre ea.
BOBICESCY, deal, incepe din parBISROCULUT, deal, com. Breaza-
de-Sus, pl. Prahova.

BIZIRTCHEA, pa.dure la N. com.
Gherghid, pl. Campu.

BLEAJA, parau, uda com. Stram-
beni-Blejoiu, plasa T'rgsoru.

Dela acest parau a luat nu-
tea de N. E. a com. OpariV, pl.

Teljen ; formeaza cu dealul
Predeal un unghiti optus, apof
se continua. spre V. si S. formand virfurile Dogaru i Alaclanu, unde se termina. Pe acest deal sunt plautate
livedi de pruni.
BOBU (Muntele-), padure a statu-
mele satul BlejoT.
ha in devalmasie, in intindere
BLEJOILT, sat, flux, parte din C.
R. Stramben
sor. Aci e o biserica edificad.,
nu se scie cand, ,z1reparata la
a. 1764 de catre o cl6mna., nu-
mita Balaa.
avaa ci chilii
Acc-sla
de jur imisrf'jur. vervind ca 1710wastire.
de 445 h. a. situad in plaiul

Telj en.
BOBU (Muntele-), mosie a statulu pendinte de schitul Isv6rele, care pe periodul 1888-93
s'a arendat cu 330 leY anual,
in plus 240 leY plata de padurarl' i confinistf.
www.dacoromanica.ro
58
BOBUL, vale, com. urb. UrlaV,

pl. Cricov.
58
com. Campina, pl. Prahova,

care serva de p4une i aratu ra.
BOBUL, apa, se rupe din valea

Grootiulu, curge de la N. V.
catre S. i se vrsa in riul
Telejen, pe analul drept, in
raionul com. Maneciu-UngurenT, plaiul Teljen.
de
din
sus de monastirea Susana, com.
Maneciu-UngurenI, pl. Tel-
BOBUL-M1C, munte spre N.
Muntele Bobu-Mare,
i.
jen,coprins intre praul Rogozu (la S.) li paraul Mogo

(la N.) Partea de E. o uda riul
Telj en.
BOBOLIA, sat, face parte din C.
R.Poiana, pl. Prahova. Are o

popul4une de 355 loc. (173
b. 182 f.). Aci e
biserica
fondata la anul 1838 de stareVil M-reY Predealu. Locuitoril' s61." s'au improprietarit la
1864 pe moia statulu Bobolia.
o
BOBOLIA, mo0e a statuldf pendinte de M-rea Predealu, care
pe periodul 1887-97 s'a arendat cu 4290 le Y anual.
BOBUL-MARE, munte la
N. de
com. Maneciu-UngurenY, pla-
iul Telejen, coprins intre apa

Stancea (la N. E.) i apa Bobu
(la S). Partea de E. o uda riul

Telej en.
BOBOLIA, padure a statuldf in

intindere de 500 h. a. formata
din trupurile : Bobolia (400 h.
a.) i Tufaru (loo h. a), pendinte de com. Poiana, plaiul
Prah o va.
BOBU-MARE (Muntele-), padure
particulara supusa regimuluT

silvic inca din anul 1883, pe
mo0a Muntele Bobu - Mare,
pendinte de com. Maneciu, pla-
iul Teljen.
BOCRNEA, munte, com. Drajna-
dejos, plaiul Telej en, acoperit cu padurf seculare de fagT

i bradY. Are bogate paunI.
com. ValeaLunga, plaiul Prahova.
BOCESCI, mahala,
BOBARU, movilA in raionul com.
S'angeru, pl. Podgoria, acopeBODARLANU, trup de padure a
rita cu padure.
statuluY, in intindere de 263
BOBOC, deal numit i Curiacu
h. a. pendinte do comunele
www.dacoromanica.ro
59
BAtescI i Puchenl, plasa Cri-
59
purile : VAcAria (25 h. a.), Ba-
Bogdan, pe care a inchinat'o

monastireI CotrocenI si s'a
vindut de stat.
lota (ioo h. a.) si Pucheni (I50

h. a.), formzA p.durea Gura-
BOGDANESCI, sat, face parte din
vina, care impreunA cu tru-
C. R. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
CrivguluT.
goria. Este situat pe valea Bog-
BODESCI, sat, face parte din C.

Posesa plaiul Teljen. Are
o popu14iune de 542 loc. (281
b. 261 f.) Aci e o bisericA cu
hramul sf. Gheorghe
de orY-ce inscriptie.
dAnescilor, sub p6lele Vir-
fuluI Crucea si sub plele

BuzatuluT, si are o populgiune de 95 locuitorI (45 b.
50 f.).
In partea de E. a acestul
ca/un se firesupune a _fi mine
vale, isvorAsce dela

p6lele munteluT GrAgutu, curge
BOGDAN,
dela E. spre V. si se vrsb,

In riul Prahova, pe -trmul
stng, in raionul com. Comarnic, plaiul Peles.
de plumb cifincisd
lar
r/ea de N. P. se afid o intinsit culme de piatra', ce merge
pl'rul in culmea dealultd Nastelso'ia, care se nunzesce Cana-
raw de Pitra" fi uncle s'ar

gttsi cea maY &wit pie'trel de
BOGDAN, deal in partea de V.

a com. MArgineni-de-Sus, pl.
Filipesa A fost plantat cu

viO, dar s'a distrus din causa
filoxera AstA-1;11 servA pentru pAsunatul vitelor.
construc(ie. Piui in present 7ZU
s'a pus in exploatare.

Satul BogdAnesci se crede
a fi inflintat pe la a. 1690, o
datA cu cAt. Cuibu, cAcI unul
dintre ceI nou6 mosI, carI
formau cAtunul Cuib, la lute-
BOGDANITA, tarinA, in partea de

E. a cat. Gornet, com.
pe care se cultivA porumb, grau
meiarea luI, certndu-se cu

ce-l'altT, a fugit de el si s'a
asezat inteo vale, coprin9lnd
pentru sine teritoriul aceleI
ov6z ; restul este acoperit

cu pAdure secularA, islaz
va Acel mos se numia Bogdan, si dup numele luT s'a

numit atunul Bogdanesd.
Acest cAtun ocup partea
de N. V. a com. Gornetu-
plginA finge. Acst proprie-
tate a apaqinut in vechime

unuI locuitor cu numele de
www.dacoromanica.ro
Go
Go
Cuib. Este inconjurat la N.
de 1882 locuitori (1012 b. 870
de Virful dela Cruce si Vir-
f.), cu 560 capI de familie,
ful Fasiilor la S. si E. de
livesli cu prun si la V. de
locurl sese, dup care apoI
vin padurI, carT merg pna in
com. Gura-Vitirel.
452 contribuabilI, 560 case de
BOGDXNESCI, valcea, isvorasce

din cat. Bogdanesci, com.
tase Calozisu si altil, la a.
pl. Podgoria,
data din temelie cu cheltuiala d-lor Costache Lipanescu,

Ion si Sultana Lipanescu, fosti
proprietarY, la a. 18 to ; a treia
in Boldesci, fondata la 1812
de Gheorghe Boldescu si a
Gornetu-Cuib,
de sub Canaraua de Pitra
curge de la N. E. spre S. V.
i la Sudul acestuI catun se
vrsa in paraul Saratelu, tot
In raionul com. Gornetu-Cuib.
locuit.
In comuna sunt 4 bisericT :

una in *ipot zidit cu cheltuiala PaharniculuI Gheorghe
Boldescu, Postelnicul Anas1840 ; a doua in T,ipanesc, fon-
patra in Seciu, fondata la a.

BOLDESCI, [Sat,
face parte din
C. R. cu acelasl nume,
pl.
Podgoria. Are o biserica fon-
data din temelie la a. 1812

de catre iubitorul de Dumnesleu Gheorghe Boldescu, fost
proprietar.
Acest sat se mal numia Boldesci-VechI,
BOLDESCI, COM. rur.
pl. Podgo-
ria. Este situata ranga riul

Teljen i pe valle Rogojina,
ScArnava i Vangele, la io
k. m. departe de capitala judetuluY si la 19 k. m. de Teedinta

Boldesci, Lipanesc, Seciu
ipotu, avnd o populatiune
1801 prin contributia locuitorilor.
Aceste bisericY sunt deser-
vite de tret preott

Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura si
crescerea vitelor. EI desfac
produsul muncel la Ploescl.
Locuitorii sunt parte mosnerif, parte improprietarit la
1864, pe mosiile Boldesa Lipanesc i pe nuniile Eforiel
Spitalelor civile, cand s'a dat
400 h. a. la 105 locuitorY.
au 37 cal, 22 epe, 218 vaci,
460 01, 570 pord, i boiI trebuinciosT la muna..
In raionul comunel, pe riul
Teljen, sunt 3 morT de macinat.
www.dacoromanica.ro
61B
Sc6la exista in comund dela
1886. Localul e proprietatea

bisericeT din cdt. *ipotu
comuna '11 pldtesce chirie.
Sc6la s'a frecuentat in anul
.colar 1892-93 de 87 copil:
(8o b. 7 f.), din nurn6rul de

181 copii" (121
b. 6o f.), CU
v'rsta legiuit. Cu intrqinerea sc6lel statul cheltuesce anual 1404 le'f. &l'U carie 137
harbap fi 36 fenzeY.
6r
Boldesci e brAzdat de dealul Seciu, cu direcOa E. S.
plantat cu vil
i cu livesli
de prunY.
Mara de riul Teljen, comuna este strdbdtutd de vaile:

Vangele, Bisericel, Garl4a Ro
gojina i Scarnava.
Se mdrginesce cu comunele
Podeni-Vechl, Scdeni, BlejoT,
MAldese si Ildgurelele.
BOLDESCI, deal in com. Boldesci,
praf4d. de 2.000 h. a. Tuicd

se fabricd In termen mijlociu
pl. Podgoria, pe care se cultivd io h. a. vie, acum filo-
p'n.d. la 8.000 d. 1.
xerate.
Gandad de mdtase i stupi

cu albine nu sunt ,rde loc.
Terenul cultivabil produce
cam 2.100 h. 1. grau, 1.400
BOLOCAN, pisc la N. de com.

Apostolache, pl. Podgoria.
h. 1. ovz, 6.000 h. 1. porumb.
BOLOVANU, vdlcea, com. Prov4a-de-j os, pl. Prahova, se
Orz, meld, rapi0 nu se cul-tivd. Liveile dan 315 care

de tin.
Dintre poniT roditorl sunt :
181 merY, 118 perl',
vrsd in tila Prov4a, tot in

raionul com. Prov4a-de-j os, din
care isvorasce.
89 dull,
388 cires, 570 nucl.

Comerciul se exercitd in
comund de 12 carciumart
la 7653 le i cheltuelile la
BONCU, vid' de deal, com. So-
6232 lel" anual.
BONCULUT, vale,
Diferite sosele .pun In comunica4ie com. Boldesci cu

comunele Magurele, Scden,
1\16.1aesci"
i Podeni-VechY.
In partea de Rdsdrit, com.
trile, pl. Prahova, numit astfel dup numele unul locuitor
Boncu, care se stabilise aci.

isvordsce din
dealul cu acelasl nume, com.
otrile, pl. Prahova, curge
spre S. de cdt. Osebitu, se intalnesce cu valea Serbul6ia,
formand riul Campin4a, ce
www.dacoromanica.ro
62
trece prin partea de N. a com.

urbane Campina, vars'andu-se
riul Prahova.
62
plaiul Prahova, pe care se

cultiva 45 h. a. vie.
com. Sangeru, plasa Podgoria.
BORDEIULUI, vale,
BONCULUT, padure particulara
supusa regimuluil silvic inca

din a. 1883, pe mosia Comarnic, com. Comarnic, pl.
Peles.
BORDENI, comunA rural, pla-
iul Prahova. Relativ la infiiMarea i istoricul ei, se spune

de locuitoril b6tranIcaci acte
BORA.NESCU, padure particulara
In intindere de so h. a. proAndreit Boprietatea

ranescu, supusa regimulu'l silvic i pendinte de com. lora.cheanu, pl. Cricov.
BORDEA, trup de padure a statuluT, com. Apostolache, pl.

Podgoria, vedi Tisa, mosie a
statulut
vech/ nu existacum ca s'a

infiiMat ca sat incb, din timpul luT Negru-Voda, de unul
din ostasiI acestuia, r6mas adi
In urma unel batalii ce Radu

Negru a avut Cu TatariY.
Urme de bordeie Tatarasci
se cunosc i asta-di prin padurea statuluI Mislnca sau
Cocordsci-Misli, in apropiere
de acsta comuna,.
BORDEA, padure a statului in

plasa Cricov, care impreuna
Numele de Bordeni:
luat, se dice, dela bordeiul
primulul locuitor, adica al os-
cu trupul : Fundu-lui-Stan (15 I
tasului" lui Negru, stabilit pen-
h. a.), formza padurea Tisa.
tru prima-6ra, aci, si a primit
BORDEIU-DE-SARE, localitate in
cu timpul numele, in loc de

La Bordea'', Bordeit pe acell' de La Bordenf, Bor-
com. Podeni-NouY, pl. Podgoria, nurnit Magura unde

se gasesce multa sare.
BORDEIULUI, valcea situatA in
p artea de E. a com. Brebu,

pl. Prahova,
BORDENI, deal, com. Bordeni,
den1.
Comuna Bordeni este situ-
ata pe ambele Ormuri ale

grlelor Runcu
Mislea, ce
curg printr'ansa, la 25 k. m.
departe de capitala judeului:
si la 13 k. m. de resedir4a,
plas
www.dacoromanica.ro
63

Bordeni-Marl, Sarca
63
porcY, afara de boil trebuinciosY la munca campuluI.
cu o populatiune
de 1318 locuitorY (64o b. 678

f.), avnd 302 cap1 de familie,
272 contribuabilI si 310 case
de locuit.
44 anY. Localul e proprietate

a comuneY. S'a frecuentat in
In comuna sunt dou6 bise-
anul trecut de 25 copiY (22 b.

3 f.), din numarul de 242 COO (119 b. 123 f.), CU v'rsta.
ricY : una in cAt. Bordeni-Mari,
legiuita. Cu intrqinerea sc-
avnd urm6t6rea inscripOe :

Cu vrerea TatAluY si Cu a
FiuluY si cu ajutorul sfintulni
Duh, ziditu-s'a din temelie acsta sfinta biserica de dum-
lei statul cheltuesce anual 1404

leY. Sciu carte 25 barb* fi 5
femeY.
T6ta comuna se intinde pe

o suprafa4a de 1750 h. a.
nlul Pitaru Sterie Bordnu
Tuicd se fabrica cam zoo
si de dumnluY Logofkul loan
h. 1. anual ; vin de loc, viile

fiind filoxerate.
Gandad de matase nu sunt ;
stupY cu albine sunt io.
Bordnu, fraV bunI i cu al

altor PravoslavnicY crestinY, in
dilele Prea luminatuluI nostru

Domn Ion Alexandru Dumi-
tru Ghica V. V. si in
lilele
Prea OsfinOtuluY nostru Mitropolit K. K. Neofit in leatu
1841, Octombrie in 26.
Cea de a doua biserica s'a

fondat de enoriasY, cam acum
oo anY. S'a reparat acum 6o
anY si la x88 i.
Mal toV locuitoriY se ocupa
cu agricultura. MestesugarY
sunt : 4 dulgherY, 4 cismarY,
2 rotar, 2 zidarY. EY desfac

produsul muncel' lor la ora-
Pamntul nu e prielnic la
teyt cultura. Terenul cultivabil produce 327 h. 1. porumb,
1985 h. 1. ov6z, singurele cereale ce se cultiva aci. Dintre pomY roditorY sunt : 1600
merY, 1300 perY, 6o duc,IY, 100
ciresY, Soo nucY, 6o.000 prunI,
200 viinL Liveslile dau Ca
oo care de fin.
comuna de 3 carciumarY.
Fondul lecimilor comunale
EI au 260 cal' si 30 epe, 150
se urca la suma de 2300 leT

anual si cheltuelile la 2290
leY ; fondul drumurilor se ridica la 3600 lei veniturY
vacI, 106 capre, 40 oY si 273
2200 cheltuelile.
sul PloescY.
ToV locuitoriI sunt mosnenY.
www.dacoromanica.ro
64
Comuna are sosele : Bordeni-CocorAscI-Mislea, Bordeni-Sco4enT, Bordeni-Micoiu
64
din C. R. BordenI, pl. Pra-
Tintea, carl o pun In legaturt cu comunele : CocorascI-
hoya. Are o pop. de 258 loc.

(120 b. 138 f.) LocuitoriI maI
numesc acest cAtun si Marginea. Inainte vreme se nu-
Misli, Scorem, BAicoiu
mia
tea. Prin comun6. sunt stradele : CAzn,nesci, VittinescI,

Dealulu, MislenceI,BAs-
gani, Buzesci i Sarca.

E brAzdath de dealurile
csta, com. Tarlesci
plaiul Teljen.
BORULUI,
vale, isvorAsce dela.
Ciintoitorul, Poiena-PicioreY
E. de com. Cerasu, plaiul Te-
Virful Dealula, tus-trele acoperite cu vil, acum filoxe-
ljen, curge spre S. V. si se

vrs In nul Drajna, tot in
rate, i cu poml roditorY, tte

situate in partea de N. a comu-
neY. Tot In partea de N. a
raionul com. Cerasu, dupa ce

ucIt catunul cu acelasi nume.
Se slice c. In timpul de de-
comuneI sunt dealurile :
mult, aceste lo culi fiind pustiY,
ful Mana, Divanul Ursula

i Viiful Iconi(er, acoperite cu
pAclurI.
E str,Thtut . de garlele
Runcu, Valea-Sca, Sarata,Valea-Doftaneul, Valea-Leurcla
Valea-Negri.
Se mArginesce cu comunele :
Cosminele (N), CocorascT-Misli
Baicoiu si Tintea (S),
s'a prins aci un bour,
i mal
tarqiu, poporul, cand a nu-
mit valea, a lasat, spre uStlrinta pronuntareI, litera u afara i 'I-a ,lis Tralea-Borula.
BORUSU, numire ce se maI d6.
Independerqa din com.

Ghergh4a, pl. Cmpu.
cAt.
(E),
Scoqeni (V).
BOSELCESCT, sat, face parte din
C. R. Telega, pl. Prahova.

BORDENI-MARI, sat, face parte din
C. R. Bordeni, pl. Prahova.

b. 463 f.). Inainte vreme purta
numele de Do/gano:u-H(7re.
BORDENI-MICY,
sat, face parte
BOUL, parau, isvorAsce din raionul com. Maneciu-UngurenI,

plaiul Teljen, si se vrs in
rIul Teljen, pe malul drept,

tot in raionul com. MAneciuUngurenI.
www.dacoromanica.ro
65
6s
BOULETULUT, poind pe Hui. Te-
lj en, com. Maneciu-Ungurera,

pl. Telj en.
BouLITY, vale, ud. teritorul

Goruna, com. CocorascY-Misli,
pl. Varbildu, si se vrsa in
valea Burduza (v. a.
n.)
BOULUI, valcea, isvor6.sce dela
N. V. de com. Coma rnicu,

plaiul Peles, i se vrsa in
tot in raionul com. Comarnicu.
BouLuI, poina la N. de com.

Comarnic, pl. Peles.
pia intinsh dintre riul Prahova i comunele Tintea
care este f6rte productivA in cereale. Pe acc-sta

se ved mull:line de movile,
ce se presni5nne fi din /ha-
peel Dacilor. Aci apa se
g-6.-
se sce la o distar0 f6rte mare..

BRANCIOG-POTENiLE, trup de mo-
sie a statuluI, pe care la 1864

s'au improprietArit parte din
locuitorif com. Mesa pl. Crivina.
BRANETEA, numire ce se rna

d.A.
cat. Negoesci, Com. NegoescY, plasa Trgsoru,
BouLuf, vale, corn. Mtigurera,

plasa
BRAND-,,TEA, sat, face parte din
B RADULUT, vale, isvorAsce dela
pescL Acest sat se maI numia.

Ripa.
S. de com. Comarnic, pl. Peles; curge dela E. spre S. V.

si se vrs in riul Prahova,
pe malul sting, spre N. de

com. Breaza-de-sus.
BRADuLuf, vale, udn. cat. Nis-
C. R. Haimanalele, pl. Fili-
BRATETI (Trupul-), mosie a sta-
tuluI penclinte de biserica

rindaru, care pe periodul 188797 s'a arendat cu 5000 ley a-
nual. In trecut se arenda
toresd, com. 13reaza-de-sus,

pl. Prahova, si are direcOa
dela E. spre V..c Hui Pra-
mosia Postarnacul din jude0.11

Dambovita.
hova. Curge numat in tim-
BRATOCEA, munte la N. de com.

1,Iineciu-Ungurenf, pl. Tel-
purl ploi6se.
BRANCIOC, numesc locuitoril cam.
jen, udat de paraul Bratocea.

si partial Cheia.
www.dacoromanica.ro
436
BRATOCEA, punct vamal i tre-
66
S'a numit Bradi din
c&re in Transilvania, plaiul
vechime, dela nisce colosah bradI
Peles. Are dou sucursale Beisca-Rosili i Lopatari din jud.

Buz6u. Venitul acesteT vamT
ce ati existat in p3xtea de V.

a comunet
Se compune din dou ca-
fara sucursale a fost
tune Brasli1'-de-sus i Braqi)."dejos, cu o populaOune de

600 locuitori ; capI de familie
( 1884-85 lei 6.688,13

1890-91 18.171,07
pe ami 1891-92 14.972,04
1892-93
>>
13.839,25
BRATOCEA, FRUNTEA. LUT VASET
STEVIA, trupurl" de padure

ale statulul in intindere de
275 h. a. situate in plaiul
Prahova.
143; contribuabilt 137; case

de locuit 166.
In comuna e o singura biserica, fara sa se cunoasca anul fondare si ctitoriI, de

re-ce n'are nici o inscrip0e,
deservita de i preot.
Locuitorit se ocupa ma mult
cu agricultura
BRATOCE.A., ZANOAGA ;NI BABEU
mosil ale statulu pen-
dinV de m-rea Snagovul, carl
pe periodul 1888-93 s'au arendat cu 2800 le anual, in

plus 480 lel" plata de padurarY
confinisti%
BRATOCEA, parau, isvorasce din-
tre mun01." Babesul iTigAile ;
curge dela N. catre S. E. si.

se vrsa. in riul Teljen, pe
malul drept, in raionul Com.
Maneciu-Ung. pl. Teljen.
BR A VI, comuna rurala, plasa Crivina, situata pe valea riuluT
si
cu aria.
Ad i se fabrica vase de paradrit

forte frunzo-se, care se pun
comer( sub nurnele d OMrie
de Brap. Produsul muncel

'1 desfac mal" ales la orasul
PloescI.
118 locuitorY s'at impro-
prietarit la a. 1864, and

s'au dar 297 h. a. pamnt pe
mosia Braii. Ei au 82 caf,

182 bol:, iol vaci, io bivoh,
61 ol" si 106 porcY.
In raionul comuneT, pe apa

Leautul, sunt 2 moil de macinat.
Scoala exista in comuna
dela 1889. Localul e proprie-
Leautul, la 9 k. m. departe
tate particulara. Anul trecut
de capitala judeuluT si la 7
k. m. de resedinIa piase.
s'a frecuentat de 42 copiY (34
b. 8 f.), din numrul de 122
www.dacoromanica.ro
67
67
giuita. Cu intretinerea sc6leY
din C. R. Bradi, pl. Crivina.

statul cheltuesce anual 108o leY
b. 172 f.) Aci e reedinta com.
copil (54 b. 68 f.), Cu vsrsta le-
Sciu carie 6 kirbaA ci r feBRAVI-DE-SUS, sat, face parte din
111 eir.
Tuica nu se fabrica in comuna ; viile lipsesc cu desavirire.
Terenul cultivabil e putin

productiv. Un hectar produce
cu aproximatie cam 7 h. 1.
StupY cu albine sunt 6o.
Poml roditorY sunt prea putinI. Livedile dan 18 care fin.
Bugetul comuneY pe ultimul exercitiu se ridica la suma
de 3500 lel anual. Cheltuelile
represinta aceiasY suma. Are
treI sosele vecinale : TataraniBradi, Bradi-Pisculesci i Bra-
C. R. Bradi, pl. Crivina. Are

b. 134 f.)
com. Surani,
pl. Podgoria, care se vrsa in
garla Sarata, pe malul drept,
tot in raionul com. Surani.
Acsta vale e acoperita cu
BRXCACEA, vale,
livec,II i padure.
numire vechie a
com. PacuretI, pl. Podgoria.
BR A.CACEA ,
BRXDETU, valcel,
com. Teila,
pl. Pele; curge de la V. spre

E. i se vrsa in riul Doftana,
pe malul drept, tot in com.
di-Batesci.
Pisculesci, Batesci, Tatarani i
Tinosu.
BRXDETU, vale, isvorasce din
statie de drum de fier,

pe unja Bucuresci-Predeal, la
Clabucetu i se vrsa in rail

Teljenul, pe malul stang, in
raionul com. Maneciu-Ungu-
52 k. m. departe de Bucucuresd i la 8 k. m. de PloescY, intre halta Prahova i

gara Ploesc. Acsta linie s'a
pus in circulatie la 3 Decem-
renT, plaiul Teljen.

BRADETU, vale care trece prin
cat. Bradet, com. Cerau, pl.

Teljen, i se vrsa in rail
Drajna, tot in com. Cerau.
brie 1872.
BRAW-DE-JOS,
Teila.
sat, face parte
BRADETU, sat, face parte din C.
www.dacoromanica.ro
R. Cerasu, pl. Teljen. Are o

pop. de xio loc. (52 b. 58 f.)
Este situat la p6leEe dealului
Stejerelul i cade in partea
de E. a comunei. E udat de
garla cu acelas nume.
grl, isvoresce din
muntele Celugerului, com.StarChiojdu, pl. Teljen ; curge
BRDETU,
dela N. V. spre S. E.
Ucle
valea cu acelasi nume, apuce

spre S. V. si se vrse in garla
Chiojdu, tot in raionul com.
Star-Chiojdu. Are de afluente
pe isvorul Calului.
vale, mai adese-ori

sce, com. Poina, pl. Prahova ; cursul ski e scurt si se
BRXGAR,
vrse in riul Pratiova, tot in
Aci e o biserice cu urm6trea inscriMie Acest stint

Incas s'a fecut de robul
Dumnedeu Gheorghe Logofku Denescu, so0a sa Florica
cu flu sn : Scarlat. lancu, Ilinca, Luxandra cu tot neamul lor i cu jupan Cristodor,
In lilele Domnului Gheorghe
Caragea Voevod, si cu blagoslovenia Sfintiei Sle Mitropolit, in anul 1813, Maiu
20, si reinoite, merite i zugravite din nou cu ajutorul
proprietarului G-eorge I. Lahovari si a soOei sle Ana,
nescute Cocor6scu i Intregei
obstii i cu sirguinta neobosite a sub-prefectului Emanoil
Cocorscu, in anul 1892, zugray G. Arsulescu.
raionul com. Poina.

BRA.T.XANCA I OLARIT sau Mar-
gineni-de-jos, trupuril de mo01 ale Statului, pendinW de

monastirea Aarginerii, earl' pe
periodul 1888-93 s'au arendat
Cu 15.100 lei anual, ill phis
1200 lei plata de padurarY
confinisti.
Dela 1891 s'a findutide veci
BR 'ArsitANCAUNGURULUT,
sat,
face parte din C. R. Mergineni-de-sus, pl. Filipesci.

BRA.TESCI, set, face parte din C.
R. Ilebudu, pl. Vrgsor.

BRNCOVEANCA, mosie pe care
la 1864 s'au improprieterit
parte din locuiforif com, Va-
la locuitorli.
dii-Sepat, pl. Criem;.

BRA.TX;ANC.k-uGuRENT, sat', fa-
ce parte din C. R. Darmonesci,

pi.
BR,1NZEA.SCA. vale la E. de Com.
Ceptura, pl. Cricov.
www.dacoromanica.ro
69
BREAZA, fosta vama. a terd inca
litateT de Brza. (Alti spun
din timpul domnieT luT Alexandru Voda Ghica. Acest

domn a mutat vama dela Cam-
ca acea pastorita avea pete
pina la Breaza si de aci la
Brza-de-jos
Predeal, in anul 1852.
Valea-Lunga , Valea-Tirsi
marT-albe din natura).
Se compune din 5 catune ;

,
Podu-Vadului"
Fric6sa, avnd o populatiune

BREAZ.k-DE-JOS, comun rurala,
de 3143 locuitorT. (1523 b. 1620
plaiul Prahova, situata pe mun-
f.), cu 642 capT de familie, 520

contribuabilT si 682 case de
locuit.
tele Gurga si pe valea riuluT

Prahova, la 40 k. ni. departe
de capitala judetuluT si la 6 k.
m, de resedinta plaiuluT.
In privinta anuluI infiintard
comund nu se scie nimic ; iar
In ce privesce numele eT, locuitoril spun urmIt6rele : In
timpil" de demult, pe cand in
acsta localitate nu se afla nimenT, a poposit aci un pastor
cu turma sa de T. Plac'ndu-I
-positiunea i av'end pasune in
In comuna sunt doue bisela Brza-de-jos, fondat
riel'
in a. 1830, si la Podu-Vadulta,
fondata in 1818, deservite de

3 preatT.
Mara de agricultura, care

este prea restrinsa din causa
locurilor munt6se, locuitoriT se
mai ocupa Cu sindrilaria, dogana, fabricarea varuluT neg-ru si alb, facerea rachiului"
-de ajuns, 'si a facut o mic

coliba si s'a honra a rernane
aci pentru tot-duna. In di-
de prune si crescerea vitelor.
minta unel" dile, sotia pasto-
esci",
El" desfac produsul munce lor

la t'rgul s6ptgmsnal din Plo-
ruluT punnd pe foc laptele
Locuitoriff, In num6r de 423,
muls de la oi, spre a'l inchega,

adrme in jurul focilluT ; lap-
s'au improprietaxit dupe legea
tele se umfia, da in foc si atinge si pe pastorita pe obraz,

-o frige si)" lasa nisce semne
pe fata. Pastoril.' din vecina-
-tate, vednd pe acst pasto-
ritd cu semne pe obraz, i a

-dis : Brza
si de la acest
porecle a remas numele loca-
rurald din 1864, cand li s'au

dat 1469 h. a. pam'ent in mosia PrincipeseT Zoe Brncovnu. El' au 400 bol', ioo cal',
354 vad, 1500 oT, 6o capre,
326 pord.
In raionul comunel", pe riul
Prahova, sunt doue morT, o

piu si o fabrica de postav.
www.dacoromanica.ro
70
Carte a inceput s, se invete

aci dela a. 1856. Este o sc616,
de betY i una de fete, carT

s'au frecuentat de 140 copiT
(124 b. i 16 f.), din num6rul
de 523 copiI (265 b. 258 f.),
cu vrsta legiuit.. Cu intretinerea sclelor statul cheltuesce
anual 2088 le. Localul e proprietatea comuneY.
&l'U carte 360 bOr6a0 f i 46
J'eme.
In comuna sunt afie minerale carY con(in iSucio'sd, iod si

sare. Ele isvordsc din poiele
muntel2d Gurga. Inainte de
anul 1834, a fost in O tunul

Podu-VaduluX un stabiliment
70
porumb, producnd cam 3500

h. 1. anual. Dintre poml sunt :
240 merY, 175 perl, 24 dut;15,
210 cire0, 390 nucY. Livec,lile
dau 56o care de fin.

Comerciul se exercitA in comun. de 8 crciumarl.
Veniturile comuneY se urc
la suma de 8875 lel anual i.

cheltuelile la suma de 4371 1.
Soselele din comun. sunt :
soseaua national. PloescI-Predeal, ce trece prin centrul
comunel
soselele comunale
ce inlesnesc comunicatia cu
comunele : Brza-de-sus, Ocina
i Provita.
Tuica ce se fabric in co-
E brAzdatIt de dealurile :
Virful-Gurgi, Virful-Duculul i.
Virful-Comnaculul, tte in
mund variazA intre 240-250 h. 1.

Comuna "Sosea'a carien de
partea de V. a comuneT si cu
directia dela N. spre S. Parte
j5itIrg, localita0 cu sare, plizite

de gardieye ./1 it# de statri chiar
perite cu prunI, nucY, alunT,
de b0.1)
cOrbunY de 1,47nnt.
StupY cu albine sunt
184.
GAndacY de mAtase nu se cul-
tivl.
Pri.mntul e prielnic cultureY, dar nu se cultiv de ct
1) Each cum descrie D-1 D. Frunzescu
acsth localitate
<Frumusetile naturale co cari e dotat

acest loc, infhtisind aspectul cel mai delicios vedereY, aromele cele maY pliicute
mirosuluY, melodiile cele mal' inctintiitre
ale pas6rilor, dau fie-chruia a intelege ch
pre liingh calitatea si puterea apelor,
din aceste dealurI sunt acoetc.; iar parte servesc pentru

p4une.
Afar de riul Prahova, comuna Brza-de-jos ma este
strbtut de vAile : CacoveI,
CmpuluY, Nisipulu, Sunarea
contribue la sniitate si natura, care,
dommnd in munti dinprejur, liberh si
mhrtii, ne adapit co o aph fin:pede si
usrh, ne face sh respirhm un aer curat
si dhthtor de vitii, ne lingusesce t6te
simturile cu o inie de variethfi pliicute
s fOrte romantice, etc.)
www.dacoromanica.ro
71
Se marginesce la N. cu com.
Brza-de. sus, la S. cu comu-
intins, numit Campul BrezeT
nele : Provita, Poiana ji Cor-
sunt 2 biserict Partea de E.
nu, la E. cu ru1 Prahova,
a comunel: o udaru1 Prahova.
la V. cu parte din com. Brazade-sus si com. Ocina.
intr'o frum6sa positiune. Aci
BREA.ZA-DE-SUS,
comund rurala,
plaiul Prahova. Inscriptia

BREAZA-DE-JOS,
sat, face parte
din C. R. cu acelasi nume,
plaiul Prahova. .Aci e resedinta comunei: si are o populatiune de 1201 10e. (580 b.
621 f.).
Are o biserica cu hramul

George fondata la a.
1830, cu urnAtrea inscriptie
Acsta sfinta i Dumneleesca
Sf.
biserica, ce se praznuesce cu
hramul Sf. Gheorghe adao-
Sf. Nicolae dovedesce

ca este o comuna vechie. Ad,
pena' la anul 1853 a fose vama,
care cup' e In comuna Predeal,
151. Pelcs. In acei. timp% In ace's/4 comuna se afta subi5refectura laiulu i firotopopuluY.
Este situata pe albia

Prahova si pe cstele muntilor NistorescI, Surdesc), Vra.biesci" si la plele dealukd
Tali, la 42 k. m. departe de
Imp6ratI
s'a zidit din temelie n ilele
Prea InaltatuluY Nostru Domn
capitala judetulu): si la 8 k.
Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, Cu ostenla si cheltuiala

Domnulu): Slugernicu Nicolae
Saegiu, i mal pe urma Impodobindu-se, dupa cum se cade,
prin alergatura ParinteluT Stoica Duhovnicul sin Popa Stoica
la 1830, Iulie 22.
Brza-de-sus, Gura Bella Nis-
gandu-se
Sf.
m. de resedinta plaiulut
toresci si Surdesci, cu o populatiune de 2814 locuitor):

(1410 b. 1404 f.), in plus 50
famili): de tiganY-ferarl: si vioristY.
Capl de familie sunt 676;

BREAZA-DE-SUS,
sat, face parte
In comuna sunt dou6 biseuna in cat. Brza-de-sus,

cu urmteirea inscriptie; A-
din C. R. cu acelasI nume.

riel
locuitor): (859 b. 866 f.) si este

resedinta comune)".
csta 'sfinta si Dumnezesca.

biserica, ce se cinstesce hramul sf. Nicolae i s'au zi-
Este aseqat pe un platou
www.dacoromanica.ro
72
dit din temelie si s'au infru-
musqat cu zugravla dupe

cum se vede, in qilele prea
Ina4atului Domn Ion Alexandru Ipsilant Voevod de robiI
au 147 cal', 75 epe, 417 vacYr

85 capre, 1120 OY, 564 pordIn raionnl comuneY, pe riul
Prahova, sunt 2 morY.
Popa Ivan
Carte a inceput sa se invete aci dela 1850. (Dascalul
Duhomnicu ot Brza, presbito

Stanca isin iha Popa Mihaiu,
Nicolae Francu, Istrate Rada,
se platea pe acel timp de locuitorT prin contributiunT). Scla_

in regula s'a infiinVIt la 1864_
Radu Moldovnu,
Nord a catunului Brza-de-sus,

cu hramul Sf. Imprati, fon-
Localul e proprietatea comunet Scla e deservita de 3,

inv6tatoff, cu intretinerea careja statul cheltuesce anual
3888 leY. Se frecuenta de 'or
copn (94 b. 16 f.), din num6--
data in anul 1884 de enoria0.

Acesta biserica s'a zidit in
rul de 504 copiY (262 b. 242 f.),

Cu vrsta legiuit. Seim carte
locul alteY bisericY vechI.
8o femeY.
400 br`frbap
liz ace'sta C017211124 , propric-
luY
Dumneleu :
Simi6na,
Radu, Anghela Noembrie 15,

1777.
Alta biserica e in limita de
Ambele biserid sunt deservite de treY preoV.

Cultura cerealelor fiind cu
totul restrinsa, locuitori se
ocupa mai mult cu
dogaria, dulgheria i rotaria.
1e.,s-tclitgarY sunt 350. EY des-
fac produsul munceY lor la

Ploesel. ,Despre Pasc,
late a Prin(ulur Bibescu, se

afia palatal su, Cu o frumds4
fi un elefteu.
Comuna se intinde pe o
suprafaVi de 2288 h. a.

mediu ca la 5150 d. 1.
La Gura BeliI este o ca-
nierg Cu car& cu donip

le desfac in marele baciu al
riera de unde se estrage hum%
illbfilor din BucurescY.

LocuitoriY, in numr de 403,
s'au improprietarit la 1864,
prund 0 se fabrica var hi-
cind li s'au dat 1405 h. a.,
care se amesteca cu piatra de
draulic frte bun. Fabrica eproprietatea d-lui Florian Da-
pe mo0a Brancovensca1). El
Brancovenseii. < Acest clopot s'au Twat
lopot al bi-
Jupan Costia Dia-cu cheltuiala

rnandi Saig,in la a. 1808. Biserica din
Brza ce se atilt pe inco ia fratelaY
1) 0 inscripie dup
up
sericeY ,Sf. Nicolae, dovedesce cli prin a.

1808 acsta nioie nu tinea de casa
SArdaruluT. Nicolae Saigiu.
www.dacoromanica.ro
73
videscu, et Comp. Acest var,

constatat prin analisa i ?ricercarile fcut- la laboratorul de
chimie al sclei d- poduri
sosele din Bucurcsc, se p6te
intrebuinta in frte multe casun', in locul cimentului.
D-1 Arhitect N. Gabrielescu
inginerul St. G. Ceti:461m
arat c varul de la Brza,
In incercarile facute,
a dat
resultatele cele mai bune. Sc

p6te dice, spune d-1 Arhitect
Gabrielescu, ca e cel nial bun
var din Ora.
D-1 Grigore Poenaru, ing-iner, sef al circ. V, a intrebu-
intat varul doh', 131-La la 8

poduri i podete si a obtinut
resultate f6rte satisfc0t6re si
suleridre
altor varun streine, re/la/I/1.1e.
Stupi cu albine sunt 20. Din-
tre pomi roditori sunt prea

putini. Livec,lile dau 2278 care
fin (media).
Comerciul se exercit in co-
mun de 18 carciumari.
Veniturile comunei se urea
la 12.000 le anual. Cheltuelile
represint, aceiasi sum.
73
tre comunele Br6za, Comarnic, Ocina, etc.
E brsdat de dealurile
Virful Cettei, Muchia malta,
Virful Stancei, Virful Stanei,
Virful Petrisului, Simoiu,
Bisrocului, Slatina, Vacrta, Surdescilor, C6da
Muchia Popi, Muri, Oprescilo.r,
Zapoziei, Zan6ga, etc.

Afar de riul. Pra,hova, co-
muna mai este strabatuta de

vile Temniculuf, Vacara,
Bradulu, Smeuratu, Plopisu,
Valea Carnpuluf,
caro formza cascada Va_iiiAIotros(Se
t6rea Provita, Valea Tarsei,

Lazului, Caruntei, Racherita,
etc.
Se marginesce la N. si N.E.
Cu com. Comarnicu ; la S. si
S.V. cu Brza-de-jos ; la E. Cu
com. Cornu ; la V. si N.y. cu
comunele Ocina i Talea.
La 1821, Boerii. din Bucttresci afiand despre -venirea lui.

Ipsilante, care plecase din Iasi,
fugir spre Brasov, impreuna

cu consulii din Bucuresci.
Ipsilante afland la Mizil despre acsta, dede o proclamatie
care boeri prin care le arat
Sosele prin comuna sunt
c nu tocmai eT trebue sa dea
sos. nat. Ploesci-Predeal si soselele Breaza-Ocina , BreazaTalea, si alte sosele comunale.
poporului asemenea triste exemple. 0 data cu acsta pro-
Ele inlesnesc comunicaia in-
va eteriti, sub comanda untn
clamatie, Ipsilante trimise cati-
www.dacoromanica.ro
credincios al s'a., a int6rce pe

hoieril fugan, pe cad ii ajunse
la B Cta, insA pentru respectul
catre consuli, trimisul nu cuteza
sili sa se int6rcA.
BREZA-TALEA, plait, com. Brza-
de-sus, pl. Prahova. Din acest

plaiti si muntele Surdesc, dela
localitatea numita Cheia Provite isvorasce rul Provita.
Principc i Domnitor a t6ta

tra Ungro-VlahieT, impreuna
sotia mea Dmna Elena,

i cu buna
cu ajutorul Fiulus1 i cu savirsirea Prea
sfintulta si de viata fac'torului Spirit, a 'Malta acest
a tot cinstit i Dumnedeesc
hram intru slava si lauda cecu
am poftit cu zel
vointa a Tatalla
lift in Treime laudatulM Dum-
nedet, care mi-a dat vita,

BREBU, helesteu in spatele m-rel
Brebu, pl. Prahova. Acest helesteu are o suprafata de 4 h.

a. si se dice ca s'a format
prin cofundarea terenula Este
frte adanc si pare a fi fost
In vechime o mina de sare ;
apa sa e sarata.
BREBU, padure, proprietate a

Eforier spitalelor civile din Bucuresci, pendinte de Com. Bre-
bu, plaiul Prahova, arenclata

pe periodul 1889-91 CU 4550
le anual.
BREBU, monastire fondattt la a.
165o de Mateiti Basarab V. V.
sotia sa Dmna Elena, dupa
cum se vede din urm.t6rea

inscriptie : Eu cel ixtru 1-Iristos Dumnedeti, bine credincio-
i bine cinstitorul si drept

slavitul Mateiti Basarab Vo8111
evcrd, cu mila lui. Durunedett
suflare i t6te bunatAtile sale

parn' ritescr,
ca prin rugciu-
nile sale dintr'Ansa, s'a se indu-
plece a ne da imparatia sa
cersca, i intru cinstea i pomenirea a tot cinstitorilor
fara de corpuri ale sale slugr

patru Taxiarhi, Arhistratigul
Mihail si Gavriil si Uzil
Rafa.il
si a tutulor puterilor
sale cele fara de corpud,

dilele de Dumnedeti date)." mele
DomniT si din drpta n6strA,

de DumnedeA no &Imite a-
ved, am inaltafo chiar din

temelia ei, incepndu-se a se
zidi la 27 dile din luna 'anuarie, anul 7158, pe timpul celta d'Ant'iti Egumen Kir Vasile Ieromonachul. Esecutor
flind acesteT lucrad jupttnul
Mogosrul Ctipitan i juptmul
Antonie Postelnic.
La 1843 s'a zugravit din nou
do Arhimandritul Teodor Cer.
www.dacoromanica.ro
75
75
nicanul si s'a reparat casele.

Acsta monastire este situ-
BREBTT, comuna rural, plaiul

Prahova. Se crede ca's a luat
ata. pe un ses ce se Intinde
numele de Brebu dela niste flori
dela malul DoftaneY pana la
numite ,Brebeni sau Brebenei
p6lele unor munti" spre
ce cresceau pe campul unde
Aci Mana Elena, so(ia
asta-df se afla comuna.
alata ad(yostire
Este situata pe un platou
iii timpul rfvsboinla7 hit illatel.fi
In forma triung-hiulara, Intre

riurile Doftana si Lupa, ce se
unesc la virful triunhiuluT,
T'arma',
en rirsile Lupa.
Positiunea monastireT este
dintre cele mal' frum6se. Are
de jur imprejur un zid Inalt

de 61/2 m. si in periferie 265m.
La spatele el' este un lac

f6rte aclame, ce pare a fi fost
In vechime o mina de sare.

De sigur c acesta sursa este
cea analisata chimicesce de
Dr. Davila, si care, dupt declaratia sa, confine sare, puci6sa, i putin fier, bune pentru reumatism.
Biserica a 1-Ornas ca biserica
de mir si servesce locuitorilor

din Brebu. Se intrefine de Eforia Spitalelor civile din Bucuresc, si se administr6za, de
un preot-ingrijitor.
Positia loculuT, apa cea burl
de bOut
aerul cel curat,
facut ca ac6sta. monastire sa
fie al6sa ca loc de recreatiune
pentru elevele din Asilul Elena D6mna. In acest scop

s'au construit pavili6ne pentru
dans. etc.
partea de S, tormand
naturala intre Brebu i Telega.
De aci pana la Ploesci sunt
50 k. m. pna la Campina
9 k. m.
Brebu-MonastireT, Brebu-Megiesesc (numit i Silistea), Petriceaua si Podu-Cheia ; avnd
o populatiune de 3272 locui-
torf (1550 b. 1722 f), in plus

25 familii de tiganI, carI se
ocupa cu fieraria, munca cam-
i cantecul cu vi6ra.
In comuna, sunt 751 capi
pului"
de familie ; 693 contribuabilI
si 64o case de locuit.

Comuna are 2 bisericl : una
m-rea Brebu (v. a. n.) si a doua
In Cat. Petriceaua fondata

a. 1855 de obstea locuitorilor.
Ambele bisericY sunt deservite
de 5 preoti", treY platitY de Eforie i do de comuna.. Be-
tranif spun ca, in timpul invasiunilor Turcesa rneni se

inchideau in zidurile monasti-
www.dacoromanica.ro
76
76
rei si bateau cu armele in
dusmani din turnurile ce erau

fixate in diferite directiT.
Afara de putina agricultura,
locuitorii (38 loc.) se mal o-
cupa cu croitoria i pietraria.

EI desfac produsul muncei lor
la orasul Campina.
Parte din locuitori sunt mosneni ; 350 s'au improprietarit
la 1864, pe mosia D-lui Dobrog6nu si a Eforiei, cand

s'au dat 1282 h. a. El au in
total 6480 vite mari si miel.
In anii putin productivi p6na

la 5oo d. 1.
Stupi cu albine sunt 437.
Pamntul e prielnic numai la
cultura porumbului i ov1zulla. Anual se cultiva 3620
h. 1. porumb si 184 h. 1. ov0z,
fasole 4.000 k. g. anual.
Dintre pomi roditori sunt : 970
merT, 713 peri, 825 ciresi, 725
cum
nuci. Liveclile dau 2000 c;.-tre fin.
Comerciul se exercita in comuna de 9 carciumari.

Bugetul comuneT presinta la

Doftana, sunt 6 mori.
Scla exista in comuna de
40 alai. Localul, constructie
nou6, e proprietatea comunei.
venituri suma de 8.077

la cheltuelT 7726 lei anual.
Soseaua vecinala Brebu-Telega, I inlesnesce comunicatia
S'a frecuentat in anul trecut

de 81 copiT, din numrul de
si Cmpina.
666 copii (398 b. 268 f), cu

vrsta de saila. Statul cheltuesce cu intretinerea sc6lei 1566
lei.
In Cat. Petriceaua mai
functionza o scoala cu un invWttor pin.tit cu diurna de 30

lei lunar.
Scin carta 250 blirba(Y Sl 25
femeY.
Ii COMUna se all' un isvor

C24 ap'z'sfralel sulficrs4 si fecu o temperaturii forte
rece, bund pentru vindecarea

reuinatismula si altor bar.
Cand timpul e prielnic se

face pna la 15000 d. 1. tuica,
cu comunele Brebu, Telega

E brazdata de muntele Nemernicul (la N) si de Virturile : Rotunda, Plopisul i Gama; ca ripi are Galma
Ripa Corbului (v. L r).
E strabatuta pe vaile Rea,

Grecilor, Bordeiului, Caprarilor, Purcarului si Turca.
Se marginesce cu comunele
Tesila, Bertea, Strilmbeni, Telega, Campina si Sotrile.
BREBU - IVIONASTIREL
sat, face
parte din C. R. Brebu, pl.

Prahova. Se mal numesce de
sateni i Malu Lupului si are
www.dacoromanica.ro
77
o populatiune de 1493 locuitori (700 b. 793 f).
77
BREBU-AIEGIE:ESC, sat, face parte
la E, catena Carpatilor la N.
si torentul Isvrelor la S.
Pt1 la satul Isvrele, acstA eatenA are o infatiare
din C. R. Brebu, plaiu Pra-
atat de deosebit4 de cele-l'alte
hoya. Se maT numesce de locuitorI si Silistea i are o pop.

de 1050 loc (5oo h. 55o t). Se
numesce ast-fel pentru-ca locuitoriT s61' sunt monenY san
megie0.
este atat de impuntre,

In cat la prima vedere, pare
Vtdceaua Valea Rea desparte acest cAtun de PoduCheif.
BRECACIA, Orint in partea de

S. E. a cdt. Cuibu, com. G ornetu-Cuib, pl. Podgoria, pe
care se cultitqi numaY porumb.
Numele su vine de la unul

din cel 9 mol, anume Brec6.cnu, ce forma catunul Cuibu.
BROASCELE, caun, apartine de
com. Urb. CAmpina, plaiu Pra-
hoya. Are o pop. de 154 loc

(89 b. 65 f).
BRUSTUREILOR, pzirttu, isvorAsce
de la Vartej, de langA Nebuna,
curge de la V, spre E.
i se
vrsn. In riul Teljen, pe malul drept, in raionul com. MAneciu-U. pl. Teljen.
BucEGY, masiv coprins Intre 14111
Ialomita la V, riul Prahova
a forma un masiv cu totul

singular, in multimea de mosorie ce-1 inconjurA. 1)
PrivitI din valea Ialomitet

Bucegit se v6d p6tat'i pe langlt c6stele de langd muchie,
de o multime de tufie de
jnept Poporul numesce huci2i,
huceerg si bucarg, un pn.duri
des i jos, prin care nu potY
strnate de ciit eu greu. Cu

putintA e ca, cuvintul de Buceag, luat de plural, sA fi dat
nascere vorbeY ce servesce
s denumscA ttb. seria de
inAltimt ce se infatiazd priviret acoperitti cu jnept
Din totl" 'muntiT Carpatilor,
BucegiT sunt cci ma inaltT ; el
par a fi nodul cateneT ; piscurile sle intrec ttA altitudinea

de 2000 metri, i in multe locuri 7Apada nu se topesce
de loc.
Incepsnd de la torentul Isvrelor, se inllintuesce spre N.
o serie de piscurt unele mal
') Din conferinta Crip. A. Guritrt ,Masivul Bucegilor,.
www.dacoromanica.ro
marl i mal mandre ca altele.
asteptatulta i continua schim-
In marginea sudica sta. isolat Virful cu Dor (2288 m,)

dupa el vin in ordinea urrnat6re : Furnica (2334 m),
tra- Arsa (2110 m), jepu-Mare
(2195 m) ; putin in stanga spre
valea IalomiteT : Babele (2060
m) ; apo iar pe muchia principala : Caraimanul (2495 m),
Costila (2500 m), Coltu-Obir-
bare a decorulul te despagubesc cu prisosinta de greuta-
sieT (2250 m), imn fine, naa innalt ca totI, pe linia de frontiera
Onizd, care are 2508 metri, d'asupra nivelulul MareY Negre.
Pe ambele cine ale acestuT

sir jde_muntT curg in vale torentl i isv6re, ce sunt adunate de Prahova. i Ialomita.
In multe locurY zapad veclnica, serva de isvor torente-
lor ce curg pe p6lele masivula Apa Cerb6ica, Jepi, Isv6rele n'a.0 alta sorginte.
Cliria despre partea Ialomite este cu totul nelocuita,

cea despre a PrahoveI are sa-
tile drumula si nu cred ct

cel ce le-a
data sa
nu dorsca a le revedea,
Totl muntili din Bucegi se
deosebesc unul de altul si pe
fie-care colt sau pisc, cal6torul Intalnesce alte perspective,
alte efecte de lumina. ')
v6c,1ut o
Un rasarit de soarc, privit

dupe virful CostileT, platesce
insutit ostenla de a-1 urca.
Din punctul de vedere getreI grupe alcatuesc

masivul Bucegilor : grupa seologic,
condara, tertiar si cuaternala.

T6ta. muchia Bucegilor, incep'nd de la coltul Bucs6ieT,
p'na. la Jepi-1VIicY, este alcatuita de roce'arenacee, in care
domina conglomeratele polilitice, compuse din granit, gneiss,
micacist, porfir, etc.
tele : Isv6rele, Poiana-TapuluT,

Busteni, i ca oras
Peste tot locul, de-alungul
muchiel masivuluI, se afia cararl.
La culmea Babelor, la Coltul ObarsieI si pe seaua 0muluY se observ conglomerate numulitice, marne i ppdinge. Imposante blocurT erntice sunt raspandite peste tot
de cal, ce pun in legatura am-
masivul.
bele vat Pe clinele mai reputna poted de ciopeq

banI.
Escursiunile pe BucegY sunt
atat de pitoresel ; farmecul ne-
BUCFIEAZGOAIA, deal acoperit cu

1). Yell' ConFerinta Cipitanului Guripi
<Masivul Bucegilor.
www.dacoromanica.ro
79
13
vii
i pometurT, com. Filipesd-
de-Padure, pl. Filipesd.

BUCHILAF;AY, sat, face parte din
C. R. Rivoful, pl. Crivina. Are

0 pop. de 70 10C. (32 b. 38 f.).
Este situat pe . .rmul drept al
riuluT Teljen.
BUCOVU, COM. rur. pl. Cricov, la
44,
58, 30
grade latitudine
Nordica. si 23, 45 longitudine

Estic.
<Ice:st comuna' este fdrle veche') vi a fost eapitala judo(m-
iza Sdeuenl, desflin(at in anul

1847,
Cl acsla eomung dateM
prin secolul al XIII-lea nu e

niel o indoial4, ca'a In ralea
Orla exista o biseried cu
mul Sf. Nicolae, care are inscrifi(ia : Pactad la anul1396
de coedna Tinca 2ltaritcinenca2)
fi in care este inmormtintata
Dmna Stanca a Domnula

Constan/in Nicolae
nto'rt4 la anul 1756.
Voevod ,
In pa'clurile Bucovulul la a.
1600 Arikaig Vitsul fu invins
de Polea ci Moldovenl, retrdwendu-se la Tero-6)vor
Pe la a. 1503 se afla in relatiuni

comerciale cu BriTnul.
ComunicatIt dc d-nu Elie A. Dunntrescu. 1nv't4or in 13unov.
79
Ipsilante plecnd din Iasi

spre Bucuresd si sosind la 12
Martie 1821 in Bncov, trecu
In revista regimentul luT Duca,
compus din 800 soldatT, si al
luT Caravia, compus din 300,

cum si co16nele luT Gripari
Colocotroni ; escluse din aceste
corpurT pe valraboqi, din causa
neorinduelilor ce faceau, dand
caii lor la al0. La Bucov Tzalacoff fu numit adjutant al batalionuluT sacru.
Comuna Bucov este situata

pe malul stiing al riuluT Teljen, pe iazul ce trcce prin centrul sti si pe pil.rttul Bucovelu, la 6 k. m. departe de
capitala judquluT si la 21 k.
m. de a piase.
La Bucov este refedin(a unel
campanil de Dorobanp, o mare
fabrica de spirt i mal mulle

morl sistematice de talud.
Comuna se compune 'din
dou6 catune Bucov i ValeaOrleT, avnd o populaOune de

1126 10C. (575 b. 555 f.), in
plus 54 familiT de . iganT, carT
se ocupa cu fieraria ; 12 ovreT,
pe la fabricile de spirt ;
bulgarT, carT se ocupa cu gradinaria ; 8 gred, din care doT
arendasT si 6 muncitorT, 2 italienT si 9 ungurT la fabricT.
CapT de tamilie sunt 312 ;
www.dacoromanica.ro
go
contribuabili 459 si case de
8o
Biserica din Valea-Orlei s'a
locuit 418.
zidit la a. 1396 de cocna
In comuna sunt trei biserici : una in catunul de resedin0. Bucov si doue in cat.
Tinca Maracinnca.
Valea-Orlei.
Biserica din Bucov are hramul Sf. Treime si inscrip0a
Aceste biserici sunt deservite de 3 preoV, 2 c'ntareV

sii paracliser.
Locuitorii pe l'Inga agricul-
tura se mai ocupa cu tran-
Acsta sfinta i Dumnedesca biserica cu hramul Sf.

I6n i Sf. TroiVt, fiind din
vechime zidita de d. Mateib.
sportul fainei si lemnelor de

foc. Mestesugari sunt : 4 rotari, 34 fierarY si I cismar. Et
Marginnu Filipescu Vel Aga,
Locuitorii, in numer de 2 Ii,

la anul 1679 i la 1802, Oct.

14 din pricina int'mplarei ce
s'a facut de marele cutremur
Cu totul s'a stricat si ca sa
nu se piarsl acstd pomenire
a neamului meu si a mea ca
de acum inainte sa se pomensca, din temelie m'am apucat cu t6ta osiirdia, am pre-
desfac produsul muncei la Ploesci.
cand li s'au dat 519 h. a, pe

mosia Bucov, fosta a boerului din Divan, Banul Filipescu,
acsta se constata din Car-
tea de suhat data de Mihail

Sutu V. V. la 17 Noembre
1791, in coprindere DumnVoastra Ispravnicilor ot sud...
fa' cut'o, infrumusefandu-se du-
Saac pentru locuitorii ot sa-
pe cum se vede, ca sa fie spre

pomenirea neamului med ctitor Constantin Filipescu Vistier, in qilele Prea Inaltatului
Domnului Nostru Ion Constantin Ipsilante Voevod, in anii
de la Cristos 1804, Septembre 13.
Biserica din Ch4oran'i s'a
tul Plopeni, intr'acel jude,
zidit la anul 1797 de Pahar-
runca ca ori sa se asede Cu
nicul Constantin Cantacuzino
so0a sa Smaranda, in qilele lui Alexandru Ipsilante,
omul Drunnlui Banului Filipescu, ca s dea suhatul cela

ce este obijnuit, sau sa c14-
Uitropolit fiind Dosifteiu,
cuiasca, etc,
cum ca hrana lor si a vitelor

lor o fac pe mosia dumnlui
ce se numesce Bucovul, fara
de a avea vre-un folos de la
pentru care ve poruncim Dornnia mea sa aducel,i pe
acei locuitori, inaintea Dumn-V6stra si sa le da:ti po-
www.dacoromanica.ro
81
Afara de vitele trebuinci6se

munceY, in comuna maY sunt :
34 caY, 14 epe, 113 vacT, 9
bivolY, 49 capre, 985 oT si 291
porcY.
In raionul comuneY pe iaz,

sunt 4 morY de mdcinat ma-
Dintre pomY roditon stint : 890

merY, 314 perY, 97 dudT, etc. Livedile dau aproximativ 120.000
k. g. fin pe an.
Bugetul comuneT pe anul

presinta la veniturY
laiu.
1894-95
Scla existd in comuna de

24 anY. Localul e proprietatea comuneY. S'a frecuentat
In anul scalar 1892-93 de 79
suma de 12.084 lei' si la chel-
copiY (52 b. 27 f), din num6rul de 301 copiT (154 b. 147 f),
cu v'rsta legiuita. Scla
deservita de doY invqatorY, cu

intreOnerea carora statul cheltuesce 2808 leY anual. Scia
carte 194 b. fi 64 ferneX.
Intreg teritoriul comuneT
este de 2466 h. a. pam'nt.

mediu cam 1960 d. 1. pe an.
Viile s'au filoxerat.
Femeile cresc gAndad de
mdtase pentru trebuir4ele casnice, facnd i puOn comeq
prin vindarea prisosuluT de
gogosT i borangic. StupY cu
albine sunt 92.
Pam'ntul e prielnic la tta
cultura, afard de cel deluros,
care priesce frte mult viet

Terenul cultivabil a produs in
anul trecut 2188 h. 1. grtw,
714 h. 1. ov6z, 97 h. 1. meiu,
o80 1 L portimb.
tuelY 7890 leY.
In comuna sunt doud sosele : sos. nat. PloescY-Buzeu
sos. judqeand Bucov-VdlenY.
E brazdata de dealurile Bighilin si Ch4oranT si strabdtuta de gArlele : Iazul, abatut

din riul Teljen, care trece
prin mijlocul comuneY ; Bucovelul, care trece prin parted.
de E. a comunel, si de vaile:
OrleT i Calulut
Se marginesce la N. cu comunele Sca'eni si Pleasa ; la
E. cu cat. Valea Popi si Rachieri, la V. cu riul Tel6jen.

BuCOVU, sat, face parte din C.
R. cu acelasT nume, pl. Cricov. Aci e resedit-qa c(imuneY.
BUCOVU, mosie pe care la 1864

s' a improprietdrit locuitoril din
com. Bucovu, pl. Cricov.

BUCOVELUL, gLia, isvorasce din
dealurile tirbeuluT, trece prin
www.dacoromanica.ro
82
82
partea de E. a com. Bucov,

pl. Cricov, i se vrsa in Te-
au fost situate in padurea

Buda ; de acolo locuitorff Y-au
ljen.
stramutat locuintele unde se

gasesc acum,
BUCOVELULUT, vale, com. Harsa,
pl. Podgoria.
din causa i-
nundatiilor ce sufereau din revarsarea riuluT Leautu i Pra-
hoya, ce le fceau multa pa-
muntc inalt de 2477

metri d'asupra nivelulta
rel-Negre. S'ar putea gice ca
apartine ma mult judetuluT
servesce de limita Intre acest jude i juDambovita
detul Prahova. Este situat la

N. de muntele Omul i la N.
E. de muntele Moraru.
BUDA, statie de drum de fier pe
unja Bucuresci-Predeal, la 70
k. m. departe de Bucuresd
la 8 k. m. de Ploesd, intre
grile Ploesci i Baicoiu. D'aci
plca linia ferata spre minele

dela Slanic, trec'end prin statfile Plopeni i Poiana.
S'a construit pentru esploatarea salinelor dela Slanic
s'a pus in circulatie la io Decembrie 1883. Venitul aceste
statii pe anul 1884 (primul an
guba..
Este situata pe loc es, intre riurile Teljenul i Prahoya, i pe ambele malurT ale
garleT Leautu, la 14 k. m. de-
partare de capitala judetuluT

s,i la
k.
m. de reedinta
Comuna se compune din 2

alune : Buda i Palanca, cu
o populatiune de 1096 loc.
549 b. 547 f.) in plus 30 fatiganl" ; avtmd 27i capT

de familie, 250 contribuabilY,
271 case de locuit i
bordeie.
In comuna sunt doue bisericY : una in Buda, zidit
milij
la a. 1889 i alta in Palanca,

zidita la 1824, ambele deservite de doi preatT.
Pe langa agricultura, top
locuitord se ocupt cu rogojiProdusul munceT '1 des-
de esploatare), a fost de 10.524
fac la oraul Ploesa

LocuitoriT, in num6r de 139,
ETTDA-PALANCA, comuna rurala,
pl. Campu.
La formarea comuneT, atat
catunui Buda cat i palanca
moia D6mneY Baronese Rich-
man, cand li s'a dat 499 h. a.

ET
au, afar0, de vitele trebuin-
www.dacoromanica.ro
83
83
cise munce, xoo cal, 6o epe,

225 vacl, 5 capre, 600 oT i
250 pord.
In raionul comuneY este o
anual ; cheltuelile
aceiaT suma.
represinta
BUDULACU, garla, isvorasce dela
o mdrit, o fabrica' de sfiirt

fi una de tina, tte aeqate
N. de com. Sangeru, plasa
pe riul Leautul.
Scla s'a infiin%at la 1889.
A funcOonat i mal 'nainte
dar a fost des intrerupta. S'a
frecuentat in anul trecut de
27 coph (toV baeV), din nu-
Cricov, tot in raionul com.
u-161.u' de 154 copil (88 b. 66

f.), cu vrsta de cla. Seta
carte 40 barbap ci 3 fama

suprafa0. de 1416 h. a. pamnt, in care intra islazul, pamntul de muna., padurY.
partea r6masa proprietaresel
dupa delimitare.
Vin i %uica nu se fabrica
in acsta comuna.
Cate-va femel cresc gandacil de matase. StupI cu albine sunt 68. Panfntul e mal
mult prielnic porumbuluI
grauluT.

7830 h. 1. porumb i 3401 h.
PomY roditorT sunt
1. gral.'.
din tte speciile cate MinI.
Comerciul se esercita in comuna de 6 carciumart
Bugetul comune presinta

la, veniturI suma, de 3876 10
Podgoria, i se vrsa in garla
Sangeru.
iitiDuREAscA, garla, isvorasce
din raionul comund Calu-
gareni, trece prin com. VaduSapat, pl. Cricov, i 'si continua cursul pre ranga, com.
Mizil, jud.
Buzeu, dupa ce
primesce ca afluent garla

Scheianca. Pe ace'sta vale se
afld fiuting ISie'lrit de construc(ie.
isvorasce din
com. Strejnicu, i se vrsa in
Iazul Moruzi (Leautu) in raionul com. Negoescl, pl. Trg-
BUDUROSU, apa,
oru.
BUGHEA, ptulu, isvorasce dela
locul numit oPitra SlaniculuT com. Slanicu, pl. Varbilau, face mal multe zigzagurY,
strabate comuna Bughea in

tot lungul s'e'u, trece prin
com. Scaioi, i se vrsa in
1.1111 Teljenul.
In acest parau se vrsa, tot

In raionul com. Bughiile, ga,rliiele Bugh46ra, Runcu,
www.dacoromanica.ro
84
84
vana, G-rca, Valea Lupulul
jen. Aci e ' o biserica cu hra-
i Valea Vlascenilor. In rajonul com. TeianY, pl. Tel6jen,

primesce garlele : Muscelul i
Saraturt
mul 44.VoivoslTo i sf. Gheorg-he fondata la a. 1813 de
se vrsa in
garla Slanicu, pe Vrmul stang,
In raionul com. Slanicu, plaiul Varbilau.
BUGHEA, 'valcea,,
Damian i Steliana din Valeni-de-Munte si s'a reparat

de mal multe ort Aci e reedinta comuneT.
Locuitoril din acest catun

s'au improprietarit dupe leg-ea
rurala din 1864, pe moiile
Gura-VitireY i Bughea-de-j os.
&MIMA, deal, com. Bughiile,

pl. Teljen, pe care se cultiva
1/2
h. a. vie.
BUGHILE, com. rurala, plaiul Te16j en.
face parte
Este situata pe valcelele

Bughea i BughiOra, la 25
din C. R. Bughiile, pl. Tel.&

jen. Aci e o biserica fondata
la a. 1837, de olntea locuitorilor i aii streint S'a reparat la a. 1892. LocuitoriT din
acest catun sunt monent
k. m. departe de capitala judqulul i la 2 k. m. de a plaiulut

Se compune din dou6 catune : Bug-hea-de-sus i Bughea-de-jos, avnd o popula-
BUGIIEA-DE-SUS, sat,
BUGHEA-DE-SUS, trup de padure
a statuluY in intindere de 45
h. a. pendinte de com. Vacare impreuna cu trupurile : Poiana

LaculuY (13 h. a.), Valea GarCotu-cu-PlopY (62 h.
duluT
lenY,
pl. Teljen,
tiune de 827 locuitorT (393 b.

434 f.) CapY de familie sunt
18o ; contribuabill 147; case
de locuit 180.
In comuna sunt
bisericY
(in fie-care catun cate una),
deservite de cate un preot.

LocuitoriT din cat. Bughea-
a.), Obratele dupa. sf6ra Predealu (25 h. a.), i Runcu (4o

h. a.), formza. padurea Va-
de-sus sunt monent iar
lea pl. Teljen.
Gura-Viti6reY
ceY
din Bughea-de-jos s'au impro-
prietarit la 1864, pe moiile

i.
Bughea-de-
jos. Ei au 2 cal, 112 bol, to8

face parte
din C. R. Bughile, pl. Tele-
BUGIIEA.-DE-JOS, sat,
vact 155 vitet 25 taurt 254

(A, 5 capre, 298 pord.
www.dacoromanica.ro
85
85
In raionul comuneY, pe paraul Bughea, e o m6rA.

Sc61a existO in comunO din
anul 1890. PnA la acsta
clan., parte din copiI urmau
la ocoala din VAlent In anul

trecut s'a frecuentat de 52
copii: (49 b. 3. f), din num6rul de 125 copi): (75 b. 50 f.)
cu vrsta de sc616.. Sciu carte
barbari p. 2 fruid'.
T6tO comuna are o supra-
fatd de 500 h. a., atat pAmnt rural cat si mostenesc.
len, VArbilAu, Poiana, S1Anicu si Gura-Vitien-eI.

E brAzdatO de dealurile :
Carabetu, Podu-VAlenilor, Se-
ciu, Runcu, G-Avana, Tampa

si movila Gorg-anu. Piscurile
pentO numele dealurilor. Pe
dealmi se cultivO ov6z, vil
pomY roditorl: ; parte din ele
sunt acoperite cu pOdurY sau

servA de islaz. Poieni sunt :
Tmpa i VlAscent SurpOtuff: SerpOria i Valea Lupu-
lul, situate in partea de V. a

comuneI ; Runcu si Seciu
TuicA se fabricA cam 4355

d. 1. anual si 270 d. 1. vin.
Grandacil de mAtase dau a-
partea de E.
proximativ 58 k. g. gogosI.
StupI cu albine sunt 65. PAm'ntul nu e prielnic la t6ta.
sCu de garla Bughea, in care

se vrsa garlitele : Bughis6ra,
R.uncu, G-Avana, Greaca sau
Valea G-reci, Valea Lupulul
cultura. Terenul cultivabil produce anual 1720 h. 1. porumb

si 480 h. 1. ov6z. Dintre porn):
roditorY sunt : 800 merf, bo
per)", roo ducp, 200 nucT
zoo visinI. Liveile dau cam

(moo care de fin anual.
Comerciul se exercitO de 3
carciumarl.
Veniturile comunel' se urcA
E strObOtutO in tot lung-ul
si Valea VlAscenilor, cari: isvorOsc din interiorul comunei:

(v. 1. r).
Se marg-inesce la E. cu con)
VAleni-de-Munte i Olteni,
V. cu com. VArbilAu si Po-
lana de VArbilAu, la N. cu
com, SlOnicu si la S. cu com.
Gura-Vitien-ei: si SOiosT.
la tifra de 3006 leI anual si

cheltuelile la 2138 leY,
In comunA sunt soselele
Calea. SalineY, Tanguirel, Penitente): si Gura VitioareI, inlesnind comunicatia Intre VO-
BUGHTGARA, garlitA, isvorAsce
dela E. de com. Bughiile, pl.

Teljen, si se vrsO in grla
Bughea, tot in raionul com.
Bughiile.
www.dacoromanica.ro
86
BULARU, isvor, com. Tergsoru-
Vechit, plasa Tergsoru.

BULZUL, pise pe muntele PiscuBuizuluI, com. Filipesci-de-Pa-
dure, pl. Filipesd, la plele

caruia e padurea proprietaruluY.
BURCHI, poiena, com. Isvrele,
plaiul Teljen, numita ast-fel
de la un om, Burchi, ce posepia acesta poiand.

BURDUZA,
vale, uda teritorul
cat. Goruna, com. Cocor6sciMisli, plaiul Varbilb,u, si dupa

ce primesce vane : UncheasuluI, BouluI, si HoVulul se
vrs in apa Cosmina.
localitate in com.
Drajna-de-sus, pl. Telj en, unde
BURDU, E1,
girla Drajna in cursul su

formeza un mare zigzag.
BURLACU, vale, isvorlsce dela

N. de com. Salcia, plasa Podgoria, se impreuna in raza
comunel cu isvrele Ciuciuru,
Mellor, PacureT, OanceT, Stupina PopeY, Cainele 0 Vulpea si formza garla Salcia.
Acsta vale e acoperita cu
padure.
86
BI.TA, es intins in raionul com.

Ogretinu, pl. Telej en.
BUSTENARI, sat, face parte din
C. R. Telega, plaiul Prahova.
BUTENI, sat, face parte din C.

R. Predealu, plaiul Peles. Acest catun dateza dela inceputul acestuT secol. Ad, in
timpul vereY se
adapostesc
sute de visitatort Pena la anul 1864 catunul Bustenl apaqinea de com. Sinaia. Dela
acsta data s'a deslipit dela
Sinaia, impreuna cu Predealu,
Azuga 0 Poiana-TapuluY si
au format com. Predealu, care
se intinde dela hotarul . 6-
rel pana in apa PelesuluI si

din verful BucegiuluT pena in
virful Unghiel 0 a sirulla de

munVY
din parVile DoftaneI.
Este situat pe malul drept

al riuluI Prahova si pe malurile \Tailor : JepiT, Paltenu si
Valea-Alba.
Intre construcOunile dela
BustenI gasim : Biserica Domnsca, Presbiteriul si scla,
tte zidite cu cheltuiala M. S.

RegeluY Carol I, prin Adrninistra0a Domenielor Co-
rre, gara, fabrica de hartie

com. Vulcanesd,
plaiul Varbilau.
BURTI)? vale,
Schiel, hotelul Buten l si mal

multe case OranescT model,
www.dacoromanica.ro
87
care au aspectul unor micT

vile 1)
Aceste case sunt construite de

Domeniul CorneT dupa initia-
tiva d-lui Kalenderoglu si au

un indoit scop : d'a destepta
in popor gustul locuintelor

higienice si frum6se, in locul
colibelor din trecut, precum
si. d'a atrage in timpul vereT
visitatorY din alte part, formand din aceste locurY pitorescT o statiune de recreare.
Biserica din BustenY, una
din cele mal frum6se bisericT
din Ora, s'a tArnosit la 8 Septembre 1889, in presenta M.
S. RegeluY, a A. S. R. Principelul Ferdinand, asistatl de
Inaltul Cler, ministril, autoritatile judetene si comunale,
si un num6r far de sfirsit de
locuitorT, atat din localitate
cat si din localitatile vecine.
D'asupra useT s'a pus urm6trea inscriptiune sapata in
pitra :
In numele Tatalu, al FiuluT si al SfintuluY Duh, al

unuT Dumnedeu in treime
marit
Nol credinciosiT si de Crhis-
tos iubitorI Carol I, si Elisa-
veta, Rege si Regina a Ro1) D-1 I. G. Babes. Din cartea

,,Din Flaiil Pele.
sa
87
mnieT, ridicat'am din temelie

acsta sfinta si Dumnede6sca
biseric si inzestrat'o-am cu
t6te cele de trebuinta, puindu-i hramul Nascerea prea

SAnteI Nasctre de Dumnedeu si pururea feci6reT Mario.,
spre a ne fi nou6 de veclnica

pom enire,
,5i s'a sfintit de catre Mitropolitul Ungro-VlahieI, Primat al RomanieT, Iosif, ata
flind NoY si al Nostru de
Christos iubitor Mostenitor,
Principele Ferdinand, si sfetnicil si credinciosit nostri i
enoriasiT si tot poporul din
loc, in anil de la intruparea
MantuitoruluT
si
DomnuluY
Nostru Christos 1889, luna lul
Septembrie In 8 qile ; r al
DomnieT Nstre in acsta de
Dumnedeu pazita Tra-Romansca,dou-deci si patruloa an.
Scla din Bustenl s'a infiintat la anul 1865. Localul
actual s'a construit din fondurile Case)." Regele si s'a
inaugurat la a. 1887, av&KI
dou6 salY de invOtamnt, una
pentru biblioteca., atelier de

meseri si 4 camere pentru
Invqn,tor, si a fost frecuntata
in anul 1892 de 6o elevY si
30 eleve. Aci functionza doY
inv6tatorY, Cu intretinerea ca-
www.dacoromanica.ro
88
rora statul cheltuesce anual
B88
2484 le.
In Buteni este o fabrica

de hartie, una din cele mal'
mar)." i mal importante intreprinderY industriale din valea
Prahovet
Cladita pe moia Jepi, unde
1-1111 Cu acest nume se vrsa
In Prahova, fabrica de hartie
este proprietatea fratilor Carol i S. Schiel.
Pitra fundamentala a ciddirilor acestel: fabricl s'a pus
pe la mijlocul lui Aprilie 188 2
in Octombre ace14 an,

terminandu-se instalatiunea, s'a
inceput mal int'iu fabrica-
tiunea hartiel" de mucava. O

jumOtate an mal' tardiu, la
Martie 1883, s'a montat prima
maina pentru fabricatiunea
hartiel de impachetat. La 1886,
montandu-se cu nota' mnini:
s'a inceput fabricarea hartiel

de paie ; lar la 1891, fabrica
dela Buteni a Inceput sa produca i hartie pentru tipar
scris.
Fabrica, iluminata cu electricitate, este pusa in micare,
prin 7 turbine de apa cu o

putere totala de 500 cal. In
acsta fabrica se ocupa in permanenta 250 lucratorT, dintre
187 Romani, 35 UngurY,
15 Sa0', 8 Poloni", 5 Italient
carY :
Tot in BtntenY este i o

fabrica de var hidraulic, care
produce anual cam 300 vaeme de var 1)
Positiunea catunulul ButenI e incantatre. Este in-
chis la V. de muntil( JepY, Caraimanul, Omul i Costilele ;
la E. O. N. de munti acope1..41 cu padurY de braqi i la
S. are valea Prahovei, ce se

largesce spre Sinaia.
TreT hotele
ButenI, Car-
i Focennu, avnd i
restaurante, sunt puse la. dis-
pati"
positia celor ce visitza acsta

stagiune, in plus 1 O- 1 2 cal.-
alte multe case 16ranesci: in forma de vile, ce

se inchiriaza pentru sesonul
de vra.
statie de drum de fier
pe linia BucurescI-Predealu, la
133 k. m. departe de BucurescY i la 73 k. m. de PloescI,
intre gdrile Sinaia i Azuga.

S'a pus in circula-tie la lo
Iunie 1879.
BUTUCI, sat, face
parte din C.
R. Sangeru, pl. Podgoria. Are

0 pop. de 118 loc. (57 b. 61
f). Aci e o biserica fondata
1)
I.
www.dacoromanica.ro
G. Babe
<Din
Plaiul Pelc-
89
89
la a. 1893 de d. Misu I. Ba-
riul Cricovul Sarat, intre com.

Apostolache i Podeni-Noui.
beanu.
BUTURUGT. (La-),
in padurea Tintea-MArginrica.
BUZATA,
Curge dela N. la S.
loc de aratura
vale, com. GornetuCuib, pl. Podgoria. Isvorasce

de sub <Virful Dorului in
partea de N. V. a cat. Bogdanesci. In cursul s6u formza
trag-e
o frumsa cascada.
numele dela un locuitor,
BUZATU,
sat, face parte din C.
R. Apostolache, pl. Podgoria.
Are o pop. de 94 inc. (39 b.

55 f). LocuitoriT si s'au improprietarit la a. 1864.
BUZATA,
Buzatu, care a
in vechime posesorul
nu, isvorasce din pa,
durile statului, din dealul Mastanesci, com. Apostolache, pl.

Podg-oria, formza limita de
lui loc.
poTna pe valea riului Telejenelul, com. Maneciu-
BUZOIANLT,
V. intre cat. Buzata si com.

Podeni-Nou, si
fost
ace-
Ungureni, pl. Teljen.
se versa in
C.
cAcov.A.
(Vh1ceaua), isvor de ap
mineral, care contine iod si

pucisa, situat pe loc ses, in
\ralea Campului i impreuna in

nmul Prahova, intre comunele
Br6za-de-jos i Breza-de-sus.
com. Brza-de-j os, pl. Prahova,
apartinnd obste): locuitorilor.

Este situat apr6pe de sos.
nationala. Apei nu s'a facut

nicT o analisa chimica.
CALDA,
pArau, isvorasce din par-
tea de N. V. a com. Tatarani,

pl. Crivina, se intalnesce cu
praul Recelea si impreuna
form6za paraul Recelea-Calda.
CACOVA,
vale in partea de V. a
Dupa ce uda comuna, face

i apoi se
vrsa in riul Leautu.
com. Margineni-de-sus, pl. Fi-
mai multe cotiturT
garlita, isvorasce din

muntele Gragu, com. Brza-dejos, plaiul Prahova, se versa in
fientru-ca ma7 lot-deaufla e a/i-
Locuiloril azt Yzunizt'o Calda,

CACOVA,
d/10.4. Jarna nu Influr, orY

cdt ar ft de ser.
www.dacoromanica.ro
90
90
CALEA SALINEY, drum, com. Bu-
ghiile, plaiul Teljen.

cALuLuf; vale, com. Bucovu, pl.
Cricov.
cALuLuf, virf de deal, com. Valea-Lung-a, pl. Prahova, nu-
mit ast-fel dela un cal ce s'a

gasit legat aci de hop'.
CALULUT, garl4a, isvorasce din
raionul com. Star-Chiojdu, pl.
Teljen O. se vrsa in garla

Bradetu, tot in raionul com.
Star-Chiojdu. Curge dela N.
E. spre S. V.
CANARAUA DE PIEATRA, intinsa
Nucetu,
com.
Chiojdeanca,
plasa Podgoria.
CAPU PLAIULITY, poiana in par-
tea de N. a com. Star-Chiojdu,

pl. Teljen, situata la E. de
muntele Plaiul Chiojdulu, servesce de islaz pentru vitele
locuitorilor.
CAPU
ROI.T,
sat,
face parte
din C. R. Floresci, pl. FilipescI. Numirea acestuT sat,

spun locuitoriT, vine dela un
grec ce era la m6ra din acest

catun O. care purta fes rou.
Are o populaOune de 112 locuitorT.
culme de pitra, in partea de

N. E. a cat. BogdanescT, com.
G ornetu-Cuib, pl. Podgoria,
CARABANUL, grl, isvorAsce din
munO.I com. Teila, plaiul Pe-
care merge p'na in culmea
ley,
dealuluT Nastas6ia. In ace'stli

culme s'ar gsi cea ma?' buml
.tic'tr4 de construcfie, dar Mt
com. Teila.
curge dela E. spre V. i

se vrsa in riul Doftana, pe
malul stang, tot in raionul
s'a fi2GS in exploatare.

CAPRI, vale, com. Vadu-Sapat,
pl. Cricov.
se numesce
partea de N. a platouluT Cam-
CARABANUL, munte in partea
de E. a com. Teila, pl. Pele, ce servesce de islaz.
CAPU CA' mPuLut,
CARABANU CU BOIA,
trup de
padure a statulul pendinte de

com. Teila, pl. Pele, care,
pul BrezeT pe care este avegat cat. Brza-de-sus, pl. Prahova.
impreuna cu trupurile : Galma,
CAPU AIIELULUI, virf pe dealul
jos, Prislopu, Podurile i Virfu
Lacurile Cu Rusu, Rusu-de-
www.dacoromanica.ro
91
NegrasuluY, formzA. p6.durea
Tesila de
5000
h. a.
91
fdrte O zetat4 75enfru consisten (a
fi t'aria eY.
pisc, com. Bughfile,

plaiul Teljen.
CARPENUL, vale fin-mata din dou6
deal situat in Sudul
Sf. Ilie si altul din virful muntelu Nebunu ; curge dela V.
CARABE t'U,
CARABETU,
Bughiile, Pl. Telejen,

ST-a luat numele dela numele
unuY locuitor bAjenar, care se
com.
stabilise aci de frica
nAvAli-
isvre :
unul vine din valea
spre E. si se versA in riul

Teljen, pe malul drept, in
raionul com. MAneciu-UngurenY, plaiul Telejen.
reY barbarilor.
CARPENULUT,
CARAMAN, pisc inalt de2495 m.
d'asupra niveluluI Mrtrei-Negre, in fap. muntelui Babelor.

Acest pisc pietros si slbatic este presArat en dinV de
stancA p'nA jos la BustenY si
mArginit de prApAsti, pe care
privindu-le 'tl dau fiarY.
Pe piscurile cele ma neaccesibile, atarnate de marginile

T'apilar, cresce frum6sa si rara
fiare a RegineI (fieur des Alpes), acea flre de postav, ce
nu n'en-e niel o datd, si pe
care botanistil au botezat'a
cu ciudatul nume de gnaphallium leontofiodium.
P61- la a. 1863, muntele
poianA, in partea
de N. a com. Star-Chiajdu,
plaiul Teljenul, situatA la E.
de muntele Plaiul ChiojduluY. Servesce de islaz vitelor
locuitorilor.
movilA spre N. de com.

BAicoiu, pl. Filipescl, pe care
se cultivA cereale.
CAPREY,
CASCADA (La-),
vell UrlAtrea,
cascadA.
resedirqa de
vrA', a MM. LL. Regelul si
RegineY Romaniei, pe teritorul com. Predeal, pl. Peles.
Este situat intr'una din cele
CASTELUL PELE,
Caraimei a fost proprietatea
mal ineantAt6re posiO: ale Car-
M-reT MArginenl, iar
paOlor, la spatele M-rel: Si-
ac,li:
a-
paqine DomeniuluT Cornel.

Acest muntc are o inrportanfit nettlgaduitit ficntru renumitele lid carierX de Pie'tra,
naia, intr'o
lunc in form
de amfiteatru, inconjuratA de
stancT cu virfurile plesuve si
de brall secolart
www.dacoromanica.ro
92
92
La intrarea principald se afl6. btut in p6rete o lespede

de pitrA alW., pe care sunt
s'a arendat pe per. 1886-91 cu
sApate In litere de aur, ver-
rat prin mezat, la a. 1834, de

Marele Ban Alexandru Fili-
surile urmAtre, esite din pana

bardulul: dela Mircesd
rEu Carol i al meu popor
1450 leY anual.

Acest munte a fost cm-11136-
pescu, dela frati CAplescu, cu

pretul de leI vechT 12.005.
<,Fricut'am Intr'un gZind si dor
In timp de lupte al meu regat

In timp de pace al meu palat.
precum i urmtrea inscriptie:

Eu Carol I, Domn i Rege,
cu Elisabeta Regina, dup.

o
silintA
neobositA de doI
anY, In luptA Cu un trim nes-
tatornic, strAbdtut de isv6re,
isbutit'am a pune la plele

temelia acesteY
cldirl in anul mantuirel 1875,
iar al domnieT nstre al nouBucegiulul"
lea. Zidirea s'a oprit pe timpul resbeluluT pentru neatarnar a RomAnie. Intrat'am
in asth casa a nstrA in anul
mantuireI 1883, iar al domnie
al 17-lea. Datu-i-am
nume : Castelul PelesuluY.
vale, isvorAsce din raionul com. Predealu, pl. Peles;

are directia dela S. spre N.
CAZACU,
si se vrs. in paraul Azuga,

pe tb'rmul stng, dupt ce udA
plele de V. ale munteluT Cazacu.
CAZACU,
munte in com. Pre-
dealu,
pl. Peles, situat in-
tre Valea Cazacu si Ceausia.

Este proprietatea EforieI
Spitalelor civile din Buenrese. La a. 1846, acest munte
a fost m6surat de ing-inerul

George Fischtum, trimes de
marele Postelnic Ion Al. Filipescu.
cAc:kcEA,
CATINCA, numire ce se mal. dA

CornAnacu din com. MA-
nescl, plasa Trg-sor.

CAZACU (Muntele-), proprietatea
EforieY Spitalelor civile din
Bucuresd, pendinte de com.

Brebu si Predealu. Impreung.
cu Muntif Petricica si Paraele
ghrlitA, isvoMsce dela
locul numit Sub Virful Stane com. Mineciu-PdminteM.

plaiu Teljen, si se vrs. in
Tel(Sj en la Piatra.
CCCEA, poinli, com. MAneciu-
PAmintera, plaiu Teljen

CACIULA,
www.dacoromanica.ro
prau,
iSVOrASCe
din
93
93
raionul com. Mdneciu-UngureM, plaiul Teljen ; se impreund cu parul Stancea,
trece pe langd M-rea Susana,

curge dela N. spre S. E.
se vrsd. in riul Teljen, pe
malul drept, tot in raionul
com. Mneciu-U.
de pdune pontru vitele locuitorilor.

CXLIAIXNU, poind la V. de com.
DitescY, pl. FilipescT.
CXLINEA.SCA,
pise spre S. de
com. Posesci, pl. Teljen, ce
cA.LA GEHEY (Poina-),
es, com.
Ogretinul, pl. Teljen.

CXLDXRU,4ANCA, moie a statu-
o desparte de com. TArlesci

i cat. Gogsca. Acest pise
servesce de pltsune vitelor.
ha, pe care la 1864 s'au im-
cXLINTET (Poina-), es, com. Ogretinu, plaiul Telj en. S'a
proprietdrit parte din locuitoriI

com. Ceptura, pl. Cricov.
numit ast-fel dela numeroif

cdliM (o planta) ce o acoperd.
CALDARM,-,ANCA, moie a statuluT pe care la 1864 s'au im-
CXLINESCI, comun rurald, pl.

Dupa actele ce existd
In arhiva primdrieY, se vede
proprietdrit 36 loc. din com.

CArbunescI, pl. Podgoria.
ria, care impreund Cu trupu-
cd acstd comun datzd din

a. 1859, i cd i-a luat numirea dela proprietarul moiet
Este situat intre rurile Prahoya i. Prov4a, la 20 k. m.
departe de capitala judeVIlur
i la 3 k. m. de a pldei.
purile Cdrbunesci (43o h. a.),

i Calddruanca-Aricesa, (750
Cdlinesci, CAtina i Silitea
CALDXRUANCA-ATARNA (1,trup
de pdure a statului, in intindere de 75 h. a. pendinte de

com. CArbunescI, pl. Podg-o-
h. a.) formzd padurea Cdrbunesci.

CXLDXRUANCA-.A.RICESCY, VeSE
CAlddruanca-Atrnatl.
Se compune din treY alune :
DealulM, cu o populaOune de
6o5 loc. (3o9 b. 296 f.), avnd
145 capI de familie ; 126 contribuabilT i 145 case de locuit.
CXLIMANU, deal in com. 'ora-
In comund' este o singurd

bisericd i o Capeld a D-neI
chianu, plasa Cricov ; serv4
Maria Can,tacuzino, Bi*erica,
www.dacoromanica.ro
94
94
este fondata din timpul domniel luY Mateit Basarab. Ctitoril nu i se cunosc, de re-ce
inscriptia s'a ters. Acsta bi-
in comuna, 1800 d. 1. . uica. i.

1000 d. 1. vin. Gandacii de
seria, e deservita de un singur preot. S'a reparat de d.

General Mavru, proprictarul
Parn'ntul e pietros. Terenul ce se cultiva a produs in

anul trecut 1056 h. 1. grau,
1208 h. 1. porumb. Dintre
pornI roditori sunt aproxima-
mosie, care a fost data fiiceI

sale Maria I. Cantacuzino, care
are aci un frumos palat i a-
lele, ce duc spre com. Filipesci-de-Padure.
LocuitoriI se ocupa numaI

cu agricultura. Produsul munceI '1 desfac la PloescI, resedirqa judetuluI.
LocuitoriT, in numr de 93,
s'au improprietarit la 1864 pe
mosia d-luT G. N. Mavros,
cand li s'au dat 321 h. a. pamant. EI au 23 cal si epe, 144

bol, 38 vaci, 16 v4eT, 25 capre, 653 oI, 124 pord.
In raionul comuneY, pe riul
Prahova, sunt dou6 morT.
Scla datza in comuna dela
comuneY, daruit de d-na Ma-
matase dau p'ena la 25 k. g.

gogosI ; stupI Cu albine sunt 35.
tiv : 1800 merI, 1112 perI, 93

ducp, 1115 ciresi, 800 nucI ;
iar liveqile dau p'611.5. la 2 care
fin de pagan.
la - ifra de 1756 leT anual si
cheltuelile la 1675 leT.
Soselile vicinale o pun in
comunica0e cu comunele : Filipesci, Filipesci-de-Padure, Floresci si Magureni.
CXLINESCI, sat, com. Calinesci,
pl. Filipesci.
cALINESci (Virful-) munte situat
in com. Tarlesci, pl. Teljen,
ria Cantacuzino. In anul trecut s'a frecuentat de 51 baqf

si i ata, din nume'rul de 136
acoperit parte cu padure, parte
copiI (74 b. si 62 f), CU vrsta

de scla. Cu intretinerea eI
CXLINESCI, deal, com. Calinesd,
statul cheltuesce anual 1 o8o

leI. Sciu carta 6o brirbap fi 4
femet.
In anul 1893 ea fabricat
cu fineVA.
pl. Filipesa, pe care se cultiva 481/2 h. a. vie.

CAINA.U, parau, isvordsce din
c6stele clealnii4 Dogaru, Come
www.dacoromanica.ro
95
Opar4i, plaiul Telejen ; curge

spre E. i se versa in riul
Sar4e1u, tot in raionul com.
95
luI Barbu Stirbeit. A doua
s'a cladit tot de locuitori in
com. Ogretinu, pl. Telejen.

Ad i se presupune ca 'i-a avut
anul 1856, reparindu-se in

a. 1889.
LocuitoriT comuneI se ocupa
numa cu agricultura i crescerea vitelor, desfacend produsul munceI lor la oraele Bu-
locuina un schimnic.
curesa PloescI
OpariV.
LUGXREASCX
(Va.lea-), vale,
CA.LUGXRENI, sat, face parte din

C. R. Calugareni, pl. Cricov.
Mizil.
ToV locuitoril sunt mopem.

EI au 31 cal i epe, 131 yac,
114 capre, 1002 OY, 182 pora
b. 994 f). Aci e rerdirqa co-
Scela exista in comuna de

peste 6o ara. Localul e pro-
muna
prietatea comuna In anul
Are 0 pop. de 2089 loc. (1095
c.X.LuGARENT,
comuna
rurala,
pl. Cricov. Este situata Intre

muntele Ciortea i dealurile
Valea lui Mo, Gruiu, Scheile
Belciu, la 4o k. m. departe
de reedirqa. judepaluI
la
20 k. de a plasa
Calugareni i Mireul, avend
o populaOune de
2159
loc.
(1135 b. 1024 f.), cu 556 cap)."

de familie ; 429 contribuabili
5oo case de locuit.

In comuna sunt 2 bisericI :
una cladita in anul 1822, cu
cheltuiala locuitorilor, in anteia domnie a lui Grigore D.
Ghica Voivod ; iar la a. 1850
s'a deramat pena in temelie

i. s'a recladit tot cu spesele
locuitorilor, in dilele Doninu-
scolar 1892-93 s'a frecuentat

de 97 copif (93 b. 4 f). Cu
intre0.nerea eY statul cheltu-
esce anual 1728 la

prafata de peste i000 h. a.

In termen mijlociu se fabrica 15.000 d.
20.000 d. 1. vin.
1.
tuica
In .partea de N. a comuna,
fiz muntele Ciortea, se afia' carierY de .pietr(1 i mine de sare,
dar ne tuse liz esploatare. In
partea de S fi V.
se
vasesce
ca'rbezza de Aa
GiindaciI de matase se cultiva prea putinY.

Terenul cultivabil e pro-
ductiv numa porumbuluI,

produce anual cam 2282 h. 1.
Dintre pomiI roditorY sunt :
joo perT, ,550 rherT, 100 ducpi
www.dacoromanica.ro
96
000 ClreSf, 1200 nuci ; iar
dau p6'n6, la 400 care

de fin.
Comerciul
se
exercita. in
comuna de 5 carciumari,
sosea principaln, o pune
In legatur6, cu comunele : Mizil, Sangeru, Ta',taru, Salcia
altele.
C96
islaz. Merg-e in acei4 direc-
Viune ca si muntele Smeuratu.

Din acest munte isvor`dsce
garla BrAdetu.
pisc, com. ValeaLungt., plaiul Prahova, numit
ast-fel dela un pusnic, ce locuia aci.
C.XLUGRU,
brzdatA la E. de dealurile : Cernat, Culcea i ValeaScheilor ; la V. de dealurile :

Papuc, Fqele
BArboiu ; la
S. de dealurile : Virful CsteY,
C.XLUGARU, poina, com. Valea-
Belciu i la
N. de muntele Ciortea, proprietatea mopenilor.
stralAtutA de garlele
Barboiul, Cernatul i Ciuciu-
minerala, situat pe loc es, aprpe de .os. naV. in centrul

comunei Brza-de-jos, plaiul
Prahova, apailin'nd obte lo-
Gruiu, Scheile
rul i de vaile : Cheia,
Budursca i Scha
Lung-A, plaiul Prahova.

(Valea-), isvor de apA
CANOAS
cuitorilor. A15a con(ine 25ucio'sd
insd nit i s'a filcut

o analisii chinticit.
Se mArginesce la N. cu com.
Sangeru, la E. cu jud. Buz'eu,

la V. cu com. Tataru i Ceptura i la S. cu corn. VaduSApat.
CXLUGARU, vale, com. Ceptura,
plasa Cricov.
PORCULITY, munte,care
trece i pe teritorul jud. Dambov4a. Are o inA4ime de 1364

m. d'asupra nivelulM MAreY-
Negre. Este situat la limita

plaiul Pelq,
com. Predeal. E acoperit cu
jud. Prahova,
padure.
CA.LuGXRu, deal acoperit cu vlY

pometurT, com. Filipesci-dePAdure, plasa
PX NOAT, loe isoiat in com.
Scdeni, pl. Podgoria.
CkLuc-IXRu, munte in partea de
CXPRARILOR, valcea, care strA,-
N. a com. Star-Chiojdu, pl.
bate partea de E. a com.
Telejen, acoperit cu p4c1ure
Brebu, pl. l'rallova. S'a nu
www.dacoromanica.ro
97
97
mit ast-fel dela pastoril de
fosta pendinte de m-rea Cal-
capre, cari: aveau tarle in a-
darusanY,
ceste locurT.
1888-93 s'a arendat cu 2200 leY
pisc pe muntele Cu
acela nume, com. Filipescide-Padure, plasa FilipescI, la
p6lele canija e padurea pro-
padurarT i confinistT. Arenda
care pe periodul
anual, in plus 960 leI plata de

s'a scalut la 1200 leT, pentru-ca
o parte din mosie s'a vindut

de vecT.
prietaruluY.
CARBUNESCY, comunA rurala, pla-
CXRBUNARI (La-), poiend, com.
Tarlesci, pl. Teljen.

CA.RsuNANu, se numia in vechi-
me a treia gura de ocna deschist in Sltnic, plaiu Varbilau.

(Vell Mihaiti Oltenu si Condrea). AslI se numesce Baia
Verde din causa apeI sele
sa Podgoria. Anul infiintarei

nu i se cunoasce. In vechime
locuitoriT ocupandu-se cu facerca de carbunT, comuna s'a
numit Carbunesa
Este situata pe dealurile Lopatna, Hotarul, Sorescu si (+ogesca-de-jos, si pe ambele malurT ale garleY Lopatna, la 45
acesta ocna a avut o adan-
k. m, departe de Ploesci, capitala judeyiluI si la 15 k. m.

de a plase.
N'are niel un catun alipit.
Populaya sa e de 1107 loc.
(544 b. 563 f.) ; 272 capi de
cime enorm. Muly' au perit

In acesta m'a.
familie ; 205 contribuabili, 275

case de locuit.
Acesta apa are o saratura extraordinara si o densi-
tate ata de mare c nu se

afunda in ea niel un corp,
chiar din cele mal' grele.
C(RBUNkNU, valcea, isvorasce

dintre dealurile comunelor Sla-
nic si ValenT, trece pe langa
Baia Verde si
se
varsa in
In comuna e o singura biserica fondata la a. 1842, deservita de un singur preot.

Locuitorii se ocupa numai
cu agricultura. El au 22 cal,
120 bol, 120 vacT, 114
garla Slanic, pe %Ormul stang,

In dreptul penitenciaruluY din
com. Slanicu.
200 oT, 16 capre, 150 pord,

20 bivolT.
Moiie a statulu,
nenl. 36 s'au improprietarit la
C.A.R111.77.sltSCII
Parte din locuitorI sunt mos7
www.dacoromanica.ro
98
98
1864, pe mo0a statuluI Cal-
CARBUNESCI, padure a statulul' in
daruanca, cAnd i li s'au dat

90 h. a, iar i i pe mosii particulare, dhndu-li-se 35 h. a.
intindere de 1255 h. a, pendinte de com. CarbunescY, pl.

Podg-oria, formata din trupu-
rile (Carbunesci, 430 h. a), Caldruanca-Atarnatl (75 h. a.) i
Lopatna, sunt 3 morl pentru
Caldaruanca-AricescY (750 h. a.
pam'nt.
macinat.
Sc6la dat6za In comuna dela
1864, dar n'a functionat regulat. S'a frecuentat in anul

trecut de 18 baeti i 4 tete,
din nume'rul de i ro copil (8o b.
sc61a. Sciu
30 f), cu v"&rsta
carte 36 bArba(t si 12 fellla.
CRBUNESCI, deal, com. Carbunesci, pl. Podgoria, pe care
se cultiva 131/2 h. a. vie.

CRBUNESCI, mosie pe care s'au
improprietarit la 1864 parte
Uta comuna are o supra-
din locuitorii comunel Tarlesci, pl. Teljen.
fata de 1300 h. a.
In anul 1893 s'a fabricat
CXRPENP11, numire ce se mal
aci 1364 h. 1. tuica.

h. 1. vin.
212
Dintre cereale numaY porumbul i ovzul se cultiva in

mici cantitati, pamntul fiind
prea putin roditor. Dintre pomi
sunt 500 merI, 400 nucY, 30
150 peri, 100 cirei. Livedile dau anual p'ena la 24.000
k. g. fin.
Comerciul se exercita in comuna de 4 carciumart
Bugetul comuneI presinta

la veniturT suma de lei 6793.
Comuna are numal' o singurA sosea, ce vine din jude-
tul Buz'Ou la oraul Ploescl.

E udata de vaile Gogesca,
Limpeqelul, Seciu i Lopatna.
da plaiului Nucsoara din com.

Rancezi, plaiul Teljen.
CRUNTET, vale, isvorasce din
muntele Lazu, plaiu Brza-Talea, com. Brza-de-sus, pl. Prahoya ; curge dela V. spre E.
se vrsa in rIul Prahova,
tot in com. Brza-de-sus.
CARu'vAuLuT, pise la N. de
com. Apostolache, pl. Podgoria,
CARui,'AuLift, (Poina-), poinA,
In intindere de 41/2 h. a. pa-
mnt, com. Apostolache, pl.

Poclgoria. (Ve cp Tisa).
www.dacoromanica.ro
99
c.A.ER[Et (Poina-) ses, com. O-
gretinu, pl. Teljenul.
99
meri ; parte din ele, fiind dis-
truse de filoxera, serva de

pasune.
CJì..ERIA, vale in
raionul com.
Predealu, pl. Peles, care se
vrsa in valea Lirnbaselul, afluente al piirilulM Azuga.

CXERTA, isvor, curge din plele
muntelui Caraiman, cat. Busten, pl. Peles. Liinga sos.

nat. se impreund cu isvorul
numit Paltinul si se verst in

tot In raionul cat. BusteM,
com. Predealu.
ckERIA, deal, com. Isv6rele,

pl. Teljen, numit ast-fel pentru-c in vechime aci se fabrica cascaval i ca s bun. Serva pentru pasunatul vitelor.
C4ERIA-DE-PODURT, pichet de
granita 'si treckre despre

Transilvania, avnd trecere pe
la rnuntele Musita.
CA.TINA (Piscul-cu-), pisc spre S.
de com. Talea, pl. Peles. Se

crede
luat numele dela
catina ce se afla pe el. Serva
de pasune vitelor locuitorilor.
CXTUNEANU, deal cu directia
spre S, E. in com. DitescI,
pl. Filipesd. Pe dealuff sunt

plantate vi1 prunl $ nucl
cATuNu, sat, face parte din C.

R. Bercenii, plasa Cricov.
CA.iuNu, mosie ,a d-lu Cantacuzino, pe care la 1864 s'au
improprietarit locuitorii din
com. Provita-de-jos, pl. Prahoya.
cA.TuNu, sat, face parte din C.

R. Catunu, plaiu Tel6jen.
ckyuNu, comuna rurala, plaiu

Teljen. Este situata lAng4 parAul Saratura i Maclita, la 38
k. m., departe de Ploesci si la
io k. ni. departe de resedinta

plaiulu.
Se comp,une din dou6 catune Catunul si Poina-Alier,leT,
avnd o populatiune de
932 locuitorY. CapI de familie

sunt 200 ; contribuabili 150
case de locuit 210.

In comuna nu e nici o biLocuitoriT .merg la biserica din com. Ogretinu.
Locuitorii se ocupa putin cu
agricultura. Produsul muncei
il desfac la orasul
Ploesci.
Parte din locuitorT sunt

nerif ; parte s'au improprietaril
dup4 'epa rurala i a insura-
www.dacoromanica.ro
tOo
loo
eilor. El au 150 boT, 200 vacT,

18o v4eT, 100 oT, 5 capre
200 porcT.
Sc616, nu este in comuna.

Copii merg la sc6lele din 0gretinu i Drajna-de-sus. In
vrsta de sc6la sunt 6o bdeV
0 30 fete. &ill carte
40 bdr-
bap fi nicY o fentek.

LocurT insemnate in comuna
Sunt : Virful cu Pietrile Infie-
rate i Malu cu Ripa la C6sta

tare.
T6ta comuna are o suprafa ta de Soo h. a. Tuica. se fabrica in comuna ca la 750 h. 1.-
cultiva; stupT cu albine sunt
50. Se cultiva ad: grau, ovOz
porumb. Dintre pomI roditorT sunt : 200 merT, 150 perY,
150 cire0, 200 trucT. Livedile
dap 400 care de tin.

Comerciul se bxercit in co-
muna de un carciumar.
Ca dealurT are : Malu de
rsuna, Urs6ia i padurea VIrfill
de sub Ripa StaneT, se impreuna in raza comuneT Cu

isv6rele Ciuciuru, Bilcilor, PacureT, OanceT, Stupina-Popei,
Burlacu i Vulpea i form6za'.
garla Salcia. Acsta vale e
acoperita cu paclure ; are 0.
puOne locurT de finW i semanaturY.
CMPINA, fosta vamit a VreT in
secolul trecut. Pe vremea domnieT luT Alexandru Grhica Voda,
vama a fost mutata dela Campina la Brza i de aci la Predeal, in a. 1852.

La Posada era p'atuncT a doua
controla vamala si resedirqa

capitanatuluT de plaie0. In Ro-
mania veniturile vamale au

apartinut DomnuluT stapani-
tor a t6tatara i se dau in

arenda. Cel din urma arendzo;
al vaineT Predeal a fost repausatul Kalinderu.
La 1864 vamile au trecut

la stat. (I. (i. Babes).
CATUNu-M0ARA, sift, face parte
CAMPNA, sta0e de drum de fier
din C. R. BatescI, pl. Crivina.
pe unja Bucuresci-Predeal, la
96 k. m. departe de Bucu-
cATINA, sat, face parte din com.

Calinesci, pl. Filipesci.
rescT si la 36 k. m. de PloescY,
intre garile Baicoht 0 Co-
marnic. De aci se desparte o

cATNELtf, garla, isvorasce dela
N. de corn. Salcia, pl. Podgoria,
linie laterala, care merge la

ocnele dela Doftana.
www.dacoromanica.ro
101
101
CAMPINA, platou, pe care este

situat ora*11 Campina, plaiul
Prah ova.
712t am pata afia nimic positiv desfire infiln(area acestd

camufle; se scie ths# at siguraiz(4 at e finte vechic. Dattrsil
Cu mult Iiminte de ama I5o3
si cesta o invederttli re/ginhile ille comerciale ce avea

atund C7t Brafovztl.')
DupA spusa unora se c,lice
cA s'a numit Cimpina dela

numele fostuln1 proprietar al
al acestef rnoi, numit CamPinnu, dupd spusa altora se

dice cA s'ar fi numit ast-fel
dela platoul pe care este asec,lat, avnd o c'Ampie destul de
intinsA intre dealurY.
Este situatA pe malul riuluT
Prahova, la 36 k. m. departe
de Ploesc. Ad/ este resedinfa
Prahova.
Se compune din 5 cAtune

MAcelaru, Broscel, Slobozia,
I) D-I Gion scriebaat pe nice %edil
documente-6 acum 391 anI pleca dita
miftfurT.
i trgul Campina,
avnd o populaViune de 2.716
loc. (1363 b. 1353 f.), in plus
CAMPINA, comunA urbanA, plaiul Prahova, la 45,7.5o l?atitudine NordicA i la 12.24.00.

longitudine EsticA.
DhAl tdle cercefeirde filczele
Bra;os la CrImpina
PAcuretil
un car inciircat ctt
16 famila tiganT, 15 ovreT, 3

bulg-arl, 17 unguff, francez,
7 germard, .3 italienT f;;i 3
z
gre.c.
CapT de familie sunt 644;

contribuabill 7oo ; case 524.
In comuna sunt 3 bisericY,

t6te in trgul Campina : una
fondatA la a. 1828, reparata
la a. 1887, cu urm6trea inscripVie
AcstA sfintA si Dumnele6scA bisericA, ce se prAsnuesce hramul sf. Tro4A este
ridicatA din temelie i cu t6te

carY se vtld
prin prejur cu
cheltuiala Dumnha CAminaruluT Grigore Boj oreanu

prin ipistAsia i ajutorul Dumnealn Vistierul Radu Plo-
peanu, inilele Ruilor, cand

Grig9re G-hica Voevodul t6reY
RomnescI era pribeag
Campina, 1828 Iulie 15.

Biserica oAdormirea* a fost
ziditA din temelie la anul 1727,
avLInd de ctitorY pe Grigore
Bojoreanul i sosia sa Maria,
carT au hArAzit pentru IntreOnerea ei a patra parte din

moia Campini, ce o aveati ca
proprietate.
La 1833 s'a rezidit de catre
Prea Sfin0a Sa Calinic Arhi-
www.dacoromanica.ro
102
mandritul, staretul sf. monastirT Lernica din fondul mosieT

ce o Usase Grigore Bujoreanul,
monastireY. Cernica.
La 1888 s'a mal reparat iar,

din causa unta' incendiu ce
distrusese coperisul.
La usa bisericel este
in-
scriptia urmtre :
AcstA sfintn, . si Dumnec,lescA biseric6, s'a zidit din
temelie si s'a infrumusetat dupA
cum se vede intru cinstea A-
102
de 5 preotf: 3 platitT de stat

si 2 de comuna.
Locuitoril se ocupa cu agricultura, comerciul si industria.
Sunt aci 4 olarY, 30 dulg-herY,.
o zidarY, 5 rotarT. EY desfac
produsul munceT lor in localitate, la trgul s6pamanal
din Brza-de-sus, precum i la
diferite balciurY anuale din Telega si Filipesci.
LocuitoriT s'au improprietn.-
dormirea NAsc6'treT de D-deu
rit la a. 1864, cand li s'au dat

928 h. a. pe mosia CA,mpina,
si a sfintulul ierarh Nicolae
care se posecla in devAlmAsie
prin Sfintia sa 11%rintele Calinir Arhimandritul, staritul

sfinteT monastirY Cernica, .cu
cheltuiala D-luY rposatuluT
Grigore CAminaru Bujoreanul
de Mitropolia din BucurescT,

Domnica BAlcoianu si Printul
Barbu Stirbeit.
Din raportul No. 6736, a-
a patra
dresat dc Scarlat Cre(ulescu,

eful Jfinisterula Cultelor,
ca/re 211-dria sa Prin(ul Ales-
parte din mosia Campini au
sandru D. Ghica, Caimacanul
hltrAzit'o Sfintei monastirY Cer-
nica, in dilele bine-credinciosuluY Imprat a ta Rusia Ni-
(e're7, se vede cit la a. 1854 futre Illitropolia din BucurescY

ilfonastirea Cernica s'a sa'-
colae PavlovicT i Mitropolit al
vc'rsit un schimb, prin care
Ungro-VlahieT Chir Chir Grigore. Anul 1833, Octombre 14,

ajutnd si chir Stefan sin Albu,
de aicY, EpistAsind cu ostenla Dionisie Ximonahul Cernicanul i D-1uY Vistierul Radu
Plopeanu.
A treia bisericd are hramul sfintii Voevoqi. 1'6-te
ac,este bisericY sunt ,deservite
Mitropolia dri ni-reY Cernica

mosia Br'nescZ din jude(ul
sotia D4u Maria, fiind-ca acest fericitY ctitori
fov, In schimbul mo.sid Ctimpina, jud. Prahova, care pe acea creme se arenda Cu 18.00o
leY vechX anual.
In comuna sunt 92 caY, IO

epe, 418
vacY,
51
bivolY, 38
capre, 665 ol si 912 porcl.

Pe riul Doftana, in raionul
www.dacoromanica.ro
03
103
comunei, este o singura mrd.
Sc61A in reguld exista aci

dela a. 1863. Localul e proprietatea comunei. Cu intretinerea ei statul cheltuesce anual i6.000 lei. (In acsta surna
se coprind ambele sc61e). Scla
de baeti s'a frecuentat in anul trecut de 144 copii, iar

cea de fete de 118.
Carte a inceput sA se in-
vete aci pe la a. 1835. Sciu

carte moo barbar
femeY. Des-
pre Infiintarea acestei scle

ce ce gasesc In Curierul
Roman No. 39 din 9 Martie 1839:
In Martie (dupa ce Voda

Ghica visitase orasul) 1839,
obstea locuitorilor dela Campina cer a li se da sc61d, caci

rep osata Caminarsa Maria
Bujornca a lasat un venit
pentru asemenea sc61A obstscA in limba Romansca,
mai adaogand, ca reposata a
lasat ca executor al testamentului pe Arh. Calinic dela
Cernica. CampineniT r6ga pe
Domnitor sa-1 oblige a face o
D. Profesor I. P. Brezoianu, cu voia MAriei Sle, facu

deosebite Intrebari scolarilor
asupra Aritmeticei, Gramaticel, Geografiei, la care, dupa

sigurele respunsuri ale scolarilor, dovedi deosebita sa sarguinta. Dupa care M. S. cerceta si la caligrafie pe mai
apoi saVirsi multumind
D-lu profesor de rivna D-sale.
In urma intorcenclu-se catre
scolari, le ice: Vedeti copii cA t6te piedicile ce ve oprea Ie a ve folosi si lumina
s'au rupt. Siliti-ve dar si mai

mult, ca sA EV( o data folosii voue
tori
Dupa acestea se audi o strigare de o multime de glasuri : SA traesci Maria-Ta.
suprafata de 1569 h. a. pament.
Vin nn se fabrica in
co-
muna; tuica pena la 600 d. 1.

anual.
In raionul orafuluY se presupune a fi mine de sare, cad

se gasesce multa In .tam'nt,
noui scdta.
cad se sap pufurile de p4-
In acelasi an, Domnitorul Ghica visita sc6la din a-
curd.
cest oras, in care intrand, toti
elevii cu o detunare de glasuri,
if
urara indelungarea
Nu tot pamentul e prielnic

la tta cultura. Terenul cultivabil produce : 205 h. 1. g-rau,
3575 h. 1. porumb, 1188 h. 1.
oyez. Dintre pomi roditori
www.dacoromanica.ro
104
104
sunt ; x6o meri, 70 peri, 30

dudi, 50 ciresi, 18o nuci, 24.057
pruni, 170 visini, 85 gutui, etc.
Livedile dau 127 care de fin.

Comerciul
se exercita de
carciumari, avnd i alte

diferite pravalii cu diferite obiecte de vindaret hoteluri, cafenele, pita destul de bogati.
alte diferite stabilimente in17
dustriale.
Cmpina are peste 201 strade,
unele din ele au devenit frte
frumse prin largimea lor,

prin planta0a facuta.
prin
posiVa lor pitorsca. 1)
Patru sunt barierile orasului Telega la Est ; Macelaru

la Nord ; Gara la Vest si
Ploesci la Sud.
Soseaua nationala I inlesnesce comunicatia cu comunele : Banesci, Brza, Cornu,
Poiana, etc. si soseaua Cmpina-Telega.
Veniturile comunei pe anul
financiar 1893-94 s'au ridicat
1) De exemplit : Bulevardul SliniitAtel,
Carol I; soselele Grivita,
Unirea, Minelor, Drptit, Stirbeiti-VocM,
Ghrel, etc. Cu timpul, da0i comuna va

dispune de capital, co positia el i cu
stradele care presina un aspect destul de
frumos, diutdndu-se, pote sit devie una
din cele ruif renumite statiunl balneare
0 de aer, lumea putnd sit aibit tot ce
la - ifra de 40.615 lei i chel-
tuelile la 40.387 lei.

E brazdata de dealurile Curiaeu numit i Boboc, in partea de N. a comunei i Mus-
celul, tot la N. Primul servt

aratura, iar sede pasune
cundul are pe clansul numai
livedi.
E strabatuta de vaile : Brahova, Doftana i Curiacu,
In partea de N. are dou6

lacuri mari
$ipotul, c,lis al
bisericei i Curiacu, iar in cat.
Macelaru se afla. o fantna de

lc, de uncle poporul c,liva
de dsvorul Tarnacluirei* se
duce de iea apa spre a se
sp61a, sau a sp6la pe cei ce

suf6r de ochi, qicnd ca le
face bine.
In oras, pe lAnga scla de

WAY si fete, mai este o judecatorie de pace, un spital, o
farmacie, o sta0e telegrafo-
postala, resedinta unei companii de dorobanti si un fru-
mos stabiliment balnear pe

proprietatea Prirqului D. Stirbeiu.1)
Istoric. La iI
Tulle 1788,
&tea lui N. Mavrogheni, care

avea tabara la Ccimpina, pleca
11 In cela ce privesce stabilirnentul
p6te multumi je un bolnav 0 pe un
babear, apele minerale ji istoricul lor,
plictisit de chldurile cele marl.
veil cGahita.
www.dacoromanica.ro
de aci spre Predeal, i, stra-
Austria, prinslnd de veste
batnd pe la Timi in Ardeal,
despre plecarea boerilor, eira

prin muntl' inaintea lor in cete
dela ID-15 ini, totY Arnautl,
se intalni cu 6stea Austriaca

unde lovindu-se f6rte r6u,
i-au
zdrobit pe Autriad
i-au sarimat, luand multime

de robI solda ti viI i rob, cu
stgurile lor, dimpreuna i
u tobele. (Aa serie N. Ma-
vrogheni, in avisul de victorie ce-1 da in tra).

La 1821, Ipsilante, care se
afla la Trgovite dede po-
i se pusera l pa'nda pe la
strmtorile muntilor din Prahova, Muscel i Buz6u ; jefuira, pe fugan, lasandu-i numal in camg.I.
Boerii reclamarb. Parl dela

Silistra i SultanuluT, care dete
runca luT Duca, comandantul
ordin catre Chehaia-bey pen-tru incetarea aoestor desordint Chehaia-bey puse pe
escT, sa pornsca ca otirea ca-
drumul Ploescilor un Kirk
corpului de otire din Plo-
tre Tirgovite i sa ingrijasca

de provisiunl pentru 1500 calareV.
Duca tabari la BaicoM, lasand la Campina strejI spre a
Serdar cu 50 Nefeti de paza,

earl' se preumblau din vama
Predeal pna in Cmpina.
CAMPINA,
deal, com. Cimpina,
I da de veste de cele ce s'ar
pl. Prahova, pe care se cul-
intampla in urma plecareT luY.

BoeriT liberati de Tudor dela
Belvedere 1), plecara spre Bra-
CANIPIN4A, deal, com. Campina,
ov. Duca, care primise ordin

dela Ipsilante, s.- intampine
i sa-T aduca la Trgovite, le
ei Inainte la Cmpina. Boeril"
se inspaimAntara cu ata mal
mult ca nu se puteau opune
lu Duca, care avea IntreitI

se cotisax% dar cu top' i r6scump6ostaY de cAt dAniI,
rara cu bani libertatea lor.

Arnautii rebell, emigratl
1) Vedi Istoria Res olutieT dela 1821
de C. D. Aricescu.
tiva 1/2 h. a. vie.
pl. Prahova, acoperit cu padure particular, supusa regimuluY silvic din anul 1883.
C1MPINITA, grTh., isvorasce dela
N. E. de com. Cornu, pl. Prahova, curge spre
S. V.
dupa ce face o curba pe la

N. de oraul Campina, se vrsa
in riul Prahova. ( \Tell *otrile,
comuna rurala).
c.kmPiNt; A, sat, face pa,rte din
C. R. Cornu, pl. Prahova. Are
www.dacoromanica.ro
lo6

b. 25 f.)
c.1mPu, plasa, se marginesce la
E. Cu jud. Buz6u, de care se
desparte printr'o linie oblica
dusa dela N.
la S. si care
trece pe la E. de com. Ad'Alicata,
Ciorani-de-j os, Cio-
rani-de-sus i Fulga.
La N.
se marginesce cu
plasa Cricov, de care se desparte printr'o linie curba dusa

din limita judetulul' Buz6u (E),
p6na la plasa Crivina (V), care
trece pe la N. de comunele
Parepa si cat. Trestieni, taind
paraul Cricovu Sarat, care
curge printre aceste comune.
La V. se marginesce cu
plasa Crivina, de care se desparte printr'o linie aprpe per-
pendiculara, dusa dela N. la
S. si care trece pe la V. de
com. Buda-Palanga i BaltaDmnel, oprindu-se in riul Ialomita.
La S. se marginesce cu judetul Ilfov, de care se des-
parte in putina parte cu riul

Ialomita i cu parte din pa-
To6
compune din 16 comune rurale, adica : Adancata, BaltaDmnel', Buda-Palanca, Ciorani-de-jos, Ciorani-de-sus, Ciupelnita, Cornurile , Ciumati ,
Draganesci, Fulg-a, Gherghita,

Hatcarau, Netoti, Parepa, Salciile i Sicrita.
Re feclin(a filaseY e in C0111.
Dragdnesd, cal. Dr(1,0-anescr.
Cele mal populate comune

din plasa Campu sunt Ciorani-de-jos, Fulga i G-lierghita, apoi vin comunele: Slciile, Dra.gnesdi i Adancata. Cele mal
putin populate sunt : Ciupel-
nita, Sicrita, Cornurile si Ciorani-de-sus.

Terenul acesteT pldsl e frte
prielnic agriculturet Dintre
tte plile judetuluY s'ar putea qice ca numal plasa Campu

este esclusiv ag-ricola. Locuicu totu dedati agritoril
cultureY si cultiva parnntul
cu re-care Ingrijire.
Irna el' se indeletnicesc
cu alte mestesuguri', precum :
facerea de le, strachia rogojini, rte, fringhil: i altele.
Ca populatiune are 15,216
locuitorY, cu 4170 contribuabilf.
raul Cricovu-Sarat, precum si

printr'o linie conventionala
dusa pe la S. de comuna Hat-
RiurT principale are Ialomita

si Cricovul Sarat.
carau.
tula locuitoril plasel Cmpu
Din punctul de vedere administrativ plasa Campu se
sunt crestinf-ortodoxY. Prea pu-
Din punctul de vedere al cul-
tinI apartin altor ritur'.
www.dacoromanica.ro
107
107
Acstd plasa s'a impatit

parohil.', av'nd si 8 filiale :
1) Paro/ta Ciumap, cu biserica parohiald Adormirea
compusa din cdtunele : Olari,

CiumatT i Fanari.
Parohia Baila Do'nzneY,
cu biserica parohial Sf. Imp6ratY compus din cdtunele :
Curcubeiu, Lacu-Turcului si
Bara.
Parohia Gherg,hi(a, cu
biserica parohiald. sf. Procopie compusA din cdtunele
Independenta,Ungureni i Malamucu, i avnd ca filiale bisericile : sf. Dumitru, Adormirea
sf. Harala,mbie.
Parokia bah-Aran, cu biserica parohiald sf. Nicolae
i
Parohia Cinpelni(a, cu biserica parohial, Adormirea

compusO din cAtunele : Trestieni-de-j os,
Cornu-de-sus
Cornu-de-j os (com. Cornurile),
avnd ca filiale bisericile : A-
dormirea si Duminica tutulor sfintilor.

o). Parohia &acide, cu bise-
rica parohiald sf. Imprati.

1).
Parohia Ciorani-dc-jos,
cu biserica parohiald Adormirea.
12). Parokia Parcy5a, cu biserica parohiald Schimbarea

la FatO compusd din ca.
Rusant
compus, din catunul Tufart

Paro/ta Buda-Palanca,
3). Paro/tia Adancata, cu biserica parohiala Adormirea.

Parokia Fula-d--sus,
cu biserica parohiala sf. Ni-
cu biserica parohiald sf. Ni-
colae.
colae.
Parohia Aretop, Cu bise-
rica parohiala sf. Nicolae

compusa din cAtunele Trestienl'-de-sus i ZOn6ga, avnd
filiald biserica sf. TreY E-
Faro/la Fulsa-dc-jos, cu
biserica parohiald sf. Haralambie.
6). Parokia Ciorani-de-sus,
cu biserica parohiald Adormirea.
Parohia Draganesc, Cu
biserica parohiala sf. Nicolae
compusA din catunele : Meri,
Baraictaru, Belciugiu, avnd
ca filiale bisericile : sf. Nico-
lae si Adormirea.
Parohia Sicrila, cu biserica parohiala sf. Nicolae.
CMPUL BREZEY, platou Intins pe
care este asedat satul Brzade-sus, plaiul Praliova, si care

are o positie f6rte frumsa.
Acest platou este tAiat

lung de sos. nat. Ploesci-Predeal.
www.dacoromanica.ro
io8
io8
cA mPuLut (Valea-), vale, uda
urma, au mutat pitra dupa
partea de V. a campuldf Bre-
plac, dintr'un loc intr'altul 1).
zd, se indrpta spre E, deschide o pra.pastis. vale nu-
mal: de stand, numita Vijiitreao din causa sgomotuluT

ce face apa cand cade din stan-
ca in stanca. lea nascere din

muntele Vrabiesd i se vrsa.
In
riul Prahova, pe Ormul
drept, intre comunele Breazade-jos i Breaza-de-sus.

CARCIUMA BOERSCA., localitate
In cat. Valea-Tarsel', com. Breza-de-sus, plaiul Prahova, unde

Valea TarseT, ce-0' iea nascere
din muntele Rafacea, se vrsa
CARCIUMA SCRIITORULUI
DIN
R'JNOV, han ce se vede i

adi in fa4a soseld nationale
i a cald Azuga, construit la
anul 1818 de Al. Filipescu,
cunoscut in localitate sub numele de Caciula mare pe atund proprietarul luncilor Dintre Prah ove.
Pe pere01' hanului eran

gravitY un cerb i o capri6ra
i
acest han a purtat multa
vreme numele de Carciuma

scriitoruluI din Rajnov( I. G.
Babe).
in riul Prahova.
CARCIUMA DE LA FRONTIERA,
localitate isolata dincolo de
frontiera, com. Predealu, pl.
Pele, unde se atla, monumentul 11.11' Ion Vasilev Costin, co-
mandantul Reg. i de Cazad'

de Don, mort in resbelul de
la Predeal.
Acest monument de pitra
s'a arzat la a. 1854 de ofiterii .AustriacT si se p6te vedea i acum la Predeal. In ce
loc a fost acest monument
CARJARI, sat, face parte din C.

R. Valcanesd. plaiu Varbilau.
C/IRLAXIT, deal in partea de E.
a com. Moreni, pl. Filipesd.
Ma.I toa,te dealurile com. Moren1' sunt acoperite Cu vil'.
CIIRSTIANU, deal In partea de E.
a com. Moreni, pl. Filipesci.
)). D-1. I. G. Babes, in scrielea sa
-Din Plaird Pele dupil care improniuCiin aceste interesante scitni,e, pune
a NCslut acest monument la a. 1877
nu se scie de re-ce arendaiI,
atund era asezat tocrnai hngI
carl' s'au succedat la Carciuma de la frontiera

cu
deosebire ce din timpul din
lea Purist()cri, iar ast:1-0 este inutat

de pichetul de pain colo, cam
pm,/ 11,
intre cele dou6 usY ale carciumei. (lela Ya-
Ungurew.
www.dacoromanica.ro
toy
109
CEAID,-0AIA, vale, isvorasce din
neni-), padurT particulare supuse regimuluT silvic inc din

anul 1883, pe mosia mosnenilor CenusarT si NegoescT,
pendintY de com. Aricesa pl.
Podgoria.
raionul com. Predealu, pl. Peles, are direcOa dela Sud spre
CEPTURA, comuna rurala, plasa
N. si se vrsa in pliraul A-
Cricov. Este situata pe valea

Ceptura si se compune din 6
CEAU`;+ IVAN, loc isolat in, com.
Pucheni-Mari, pl. Crivina, fost
pendinte de monastirea Sna.gov.
zuga, pe V'rmul stAng, dupa
ce ucla plele de V. ale muntelui Ceausia.
catune : Ceptura-de-sus, Ceptura,de-jos Vale a GarduluT,

*oimescu, RotariT i Malu
munte in cercul
Rosu, avnd o popula4iune de
com. Predealu, pl. Pele, situat

Orintre Valea Ceausia
jogc. Este proprietatea Efo-
cu 433 cap): de familie, si 562
CEA17',-0A EN,
riel
civile.
CEALTÒATA, proprietate a Efo-
riel Spitalelor civile din BucurescY, fost pendinte de M-rea

Coltea din BucurescT, com.
Predealu, plaiu Peles, care,
imircund Cu mo.yiile Neam(u,
Uughia-Jfare si Pristolu tic fic
Doftaua, are o intindere de
6o6 h. a. si s'a arendat pe
periodul 1888-93 cu 2250 leT
anual.
CENTMARt, deal pe care este si-
tuata com. Aricesci, pl. Podgoria, intre garla Sarata

com. CarbunescT.
CENUV.Ri
1,1
NEGOL$CI
(1\19,
2338 locuitori (118o b. 1158 f.),

contribuabilT ;
iar case de lo-
cuit 453.
In comuna. sunt 5 bisericT
treT in catunul de resedit4a.

(compus din catunele Cepturade-jos, Ceptura-de-sus si Valea GarduluT), una in oimescu si una in RotarT, in
plus un schituleV, ce apartine

m-reT Caldarusani, situat in
via Caldarusani, la care este
unul sau doT calugarT.
Biserica din Ceptura-de-jos

are inscriptia : La anul 1794,
Octornbre 17, in ile1e DomnitoruluT re RomtinescY A-
lexandru Moruzi s'a ridicat

din temelie biserica cu hramul qIntrarea in biserica de
catre Ngoe Iordanescu, Ion
Diaconul Coconescu, Ngoe
Buligescu,
www.dacoromanica.ro
110
Biserica din Ceptura-de-sus,
dei n.'are pisanie,
totusT
sinodicul bisericei se vede c.

este ziditIt din temelie de Postelnicul Parvu DrAgulAnescu
alti la a. 1835. Cele-Palte

bisericY n'au inscriptiY.
Tte aceste bisericl sunt
deservite de 5 preoti.
Ocupatia de capetenie
locuitorilor e agricultura
a
i
fabricarea tukeY. Mal 'nainte

era viticultura ocupatia lor de
predilectie, dar adY tte viile
sunt filoxerate. Dintre locuitorY io sunt mestesugarY : 3
cismarY, 2 croitorY, 4 ferarT,
rotar.
LocuitoriY desfac cerealele
tuica la Mizil i PloescY.
EY au 20 cal, 23 epe, 8 bivolY, 25 capre, 2200 oY, 86o
16,cnca. Sclele
s'au frecu-
entat de 151 copiI (121 b. 30

f.), din num6rul de 457 copiT
233 b. 224 f), CU vrsta legiuit4. Cu intretinerea personaluluI statul cheltuesce anual
2 I 6o leY. Sciu carte Jai biirba(
22 lema.
Intreg- teritorul comuneY, cu
vatra satuluI i viile filoxerate, este de 2850 h. a. adicb,
1500 h. a. arabil, 150 h. a.
filnete, ioo h. a. islaz, ioo h.

a. pA.dure, iar restul de i000
h. a. este compus din dealurY
cu vii filoxerate, livecy
de
prunI si vatra satuluT.

Anual se fabria, tuict't cam
1600 d.
1.
In at tunde ..yoimescu, Rotari

illalu-Rop se gasesc
airbuizY In forte mare cantitate. A inccput a se exploata
porcY, 276 bol, 114 vacY.

Parte din locuitorY sunt
mosnenY, parte s'au improprie-
curY de mide se pot salte liza
tArit la 1864, pe mosia statu-
lesne, citcr i5e muele tocurY
lui VI1.16nca-Ceptura, numit
de altre locuitorY, din acele lo-
bunil an esit afard din pantnt. AccflY carbunl se vela
Cotroceanca, Cretulescu,
Urlgnca, Fend6ia, BAlAcrica,
pe la proprietarit de morY din
Sforile, Radu-VodA, aildaru-
alta conzUlle.
sanca, MacoveY, etc.
Carte a inceput sA. se Invete aci dela 1848. Localul
Femeile In majoritate cresc

gandacY de mAtase pentru ne.
cesit4ile casnice, facnd si pu-
actual s'a construit de comunA

pe locul oferit de d-1 Colonel
Cica, proprietarul
de Ele0 T1fete T. dupll legea din 1893

s'ala fusionat c616
1) Penil In anul trecut funcOonau dou'd:
www.dacoromanica.ro
III
III
platou, unde se gasesc mul-
tin comert prin vinlarea gogosilor. StupT cu albine sunt 208.

Pamntul dupa vale este
prielnic la tot felul de cultura;
time de harburY si bucati de

caramida. Aci se presupune a
iar cel dupa deal este priel-
Dac.1)
nic numaT pentru vie, prunT,

meri, per, nud, persid, visini i ciresT.
Terenul cultivabil produce :

grau, 250 h. 1.
1.
orz, 240 h. 1. ov6z, 56 h. 1.
meiti, 140 h. 1. fasole, 6984
h. 1. porumb i 600 h. I. se-
fi
f ost un lagar Roman sau

In virful
dealuluT
Lilieci
este un platou frte frumos,

unde se povestesce ca ar fi
fost un palat domnesc sau o
12.980 h.
cetate.
cara.
gala, Tiganii, Monastird, Branzsca, CalugaruluT, Trestia
Dintre porra roditorI sunt

Cu aproximatie : 1500 merT,
1200 d1.41, I000 ciresT, 32.400
pruni, 1800 nud si 2000 viLivec,lile
produc cam
300.000 k. g. fin pe an.

Comerciul se exercita In comuna de 12 carciumarT.
Bugetul comunel pe exer-
Comuna este strabatuta de

garla Ceptura i de valle: MiRugiI, si de valcelele : Ncsa
Gaina.
Pe valea MonastireT se cice

ca ar fi fost o monastire, fondata de cel care a posedat
palatul din dealuI LilieciT (v.
a. n).
com. Gornetu-Cricov i Tataru;
citiul financiar 1894-95 presinta la veniturl suma de 11.519

leT si la cheltuelT 8315 leT.
la E. cu com. Vadu-Sapat; la
S. cu com. Fantanelele si Inotesd si la V. cu com. urb.
Pe teritorul eom. trece sos.

nat. Ploesd-Buz6u si soseaua
catre Inotesd.
Este brazdata de dealurile :
Urlati
Merezu, Liliesci, Corbu, Cucea, Malul Rosu si de ripile
Cucea, Negad si Malu-
Rosu.
Alerezu este un deal f6rte

inalt, in forma unuT trunchiu
de con, in virful caruia este
Iordacheanu.
t1torul sc61) D-1 Stan Nitescu,

lei, 'mi serie urmt6rele : Eu am facut
escursiuni de mai multe ori cu
sc6lei pe acest deal si am adunat o multime de harburi, Insu n'am putut
stalmlesc adevrul. Eu cred c. si Turcii
au venit i s'au stabilit pe acest deal, de
6re-ce are o posi;le f6rte strategicli,
din irful lui se pote edea pitra la 2
posti, dar urmele par a fi din timpurile
limpanilor sau Dacilor,
N
www.dacoromanica.ro
112
I12
CEPTURA, grl, curge din par-
tea de N. E. a cat. Rotar,
lei anul, in plus 240 lel, plata

de padurarT i confinitl'
com. Ceptura, pl. Cricov; curge
spre V. apoY printre catunele
CEPTURA-DE-JOS, mahala din C.
i Sudiii, infra in
R. Ceptura, pl. Cricov, care
cat. Ceptura-de-Sus, o ia drept

spre E. formand o mare curba;
desparte cat. Ceptura-de-Sus
de Ceptura-de-Jos, tae sos.
Buz6u-PloescI, de aci ma-
impreuna Cu Ceptura-de-sus
Valea - GarduluT, formza catunul Ceptura, catun de re-
lurile i se micrreaza din ce
6o1 f).
oimescu
edin0,. l'ene impreuna au o

popul4une de 1217 loc (616 b.
in ce, aa in cat la comunele

Conduratu i Degera01' se pierd
Cu totul.
Une-orY, cand vine mare,
merge de se vrsa tocmaY in

lacul Fulga. Alte-orY, cand
sunt ploY torenVale, se revrsa pe campiile comunelor Inotesd, Conduratu Degera%U.
Vra, cand este seceta, abia
i1 urmeza cursul, iar cand

plouti torenVal, curge Cu sgomot, repede i vine aa de
mare in cat nu se poate trece

printeansa.
CEPTURA, moie a statuldf, com.
Ceptura, pl. Cricov, fosta pendinte- de M-rea CotrocenT, care
pe periodul 1885-95, s'a aren-
dat cu 12,000 ld anual.

CEPTURA, moie a statuluY pen-
CEPTURNCA, vale formata din
aloa de pl6ie, la p6lele dealurilor dintre comunele Ceptura i Vadu-Sapat, plasa Cri-
cov, curge spre S. pe canaiar cand vine mare i pe

al'turY de ele, innecand campille, care sunt mal Ose, trece
pe langa cat. Degera0, com.

Parepa, pl. Campu, Pasandu-1
la V, i in dreptul cat. Ruani, aceia,1" comuna, se intalnesce cu valea R6sboiuluI.
CE,RAU, comund rurald, plaiu

Teljen. Este situat pe ambele malurf ale riuluT Drajna
pe paraele : Valea Borului,
Valea Toci i Bradetu ; la 47
k. m. departe de capitala judepilui i la 16 k. m. de reedir4a plaiulul'.
dinte de M-rea Radu-Voda
din Bucuresd, care pe perio-
Ceraffli, Valea BoruluT, Valea

Toci Slonti i Bradetu, avena
dul I888-9,3 s'a arenclat cu 615
www.dacoromanica.ro
1r3
o populaOune de 2568 loc.

(1262 b. 1306 f.), In plus 3 familiT de BulgarT i 2 de GrecY,
totI speculan0.
CapY de familie sunt 537,
contribuabilf 379, case de locuit 549.
una In Cerau si a doua in

Slonu, ambele rezidite de enorial la aniT 1887 si 1879,
deservite de 2 preoV.
Pe lnga agricultura, so locuitorY se maY ocupa cu fabricarea cofelor, hrdaelor, pu-
tinelor, etc. El desfac i6te acestea la fergul Moilor din

BucurescTqa CalarasY i Ploesa
LocuitoriI acesteI comune
sunt parte mosnenY, parte clacasl. 204. s'au improprietarit

la 1864 pe mosiile proprietarilor i pe a EforieI Spitalelor
civile, cnd li s'au dat 510
h. a. El au 122 cal, 198o o/,

118 bol i vacT, 58 capre, 593
porcT.
In raionul comuneT, pe 14111
Drajna, sunt 2 morl de ma-
In catunul Slonu a funcponat In anul trecut o sc6l . in

regula, care s'a frecuentat de
29 baql 6 fete. Cea din
Cerasu s'a frecuentat de 45
baffl j 2 fete, din numerul
total de 381 copiI (186 b. 195
f.), cu vrsta legiuita. Cu intreOnerea personalulul se cheltuesce anual 1242 let Sciu
carie 27 brbap si 4 feind.

In partea de N. a comuneT, la locul numit Paducel
(v. a. n.) se ved ruinele uneT
vechY cetaV, dupa D-1 Cesar
Bolliac Cellicc, iar dupe D-1
Gr. Tocilescu ruinele unta
castel Sasesc.
Uta comuna se Intinde pe
o suprafaIa de 3736 h. a.
In camita Slonu si la locul numit Valea Les.pecii sunt
isydre cu api de pucidsii, neanalisate ci nantrebuin(ate.

Tuica se fabrica In termen
mijlociu cam 5000 d. 1. anual.
Att pe albia rlulul Drajna
cat i prin alte localitaV din
raionul comuneY, se g-asesce
cinat.
pitra calcar6sa, din care
Din spusele betrnilor se

dice ca pe la a. 1840-1848 a
fost sc6la aci i ca s'a suprimat la acsta din urma data
face var de f6rte
reInfiir4ndu-se la 1864. Dela

1869-1887 iar s'a suprimat, redeschislndu-se la 1887.
13110.
tate.
GandacY de matase nu se cultiva. StupY cu albine sunt 165.
Mara de porumb, i acesta
prea puin, in comuna nu se

cultiva alte cereale, pamntul
www.dacoromanica.ro
I14
114
fiind cu desavir;;;ire rnuntos.

Dintre pomi roditori sunt :
CERBU, deal la S. V. de com.

Provita-de-jos, pl. Prahova.
360 meri, 290 peri, 2500 nucT,

350 cirei ; iar livedile dau
CERBu, valcea, com. Prov4a-de-
p6na la r5oo care fin.

comuna de 8 cdrciumari.
Veniturile comunei se urca
la tifra de 3385 lei anual
cheltuelile la 3365 lei. Prestzqia are un venit de 3500 lei.
Acesta comuna n'are nici
un fel de sosea regulata. ComunicaVa se face pe albia
rIulul Drajna i pe cele-l'alte
pdrae laterale.
In raionul comunei este rnuntele Clabucetu ; poienele :
lui Crait i Poina
piscurile : La morminte, Leurdeanu i Chimn4i, cari servd

vitelor de pa, une.
Afara de riul Drajna, co-
muna mai e udata de ph-
jos, pl. Prahova, ce se versa

In valceaua Draganesci, i im-
preuna in riul Prov4a, tot in

raionul com. Prov4a-de-jos.
vale, formata din
vaile : Clabucetu Baiului
CERBULUf,
Moraru. Se versa in riul Pra-
hova, pe malul drept, spre

N. de cat. Buteni. Malurile
sle sunt prapasti6se i adtinci
ca nisce pareti i gola0 de te
infira. (Vedi Omul, pisc).
CERBuLUT, deal la N. V. de com.
Apostolache, pl. Podgoria. Betranii spun ca s'a numit ast-
fel dela cerbii cei mulV ce se

gasiau in vechime aci. Are
direqia dela V. spre E.
raele Valea Toci i Borul.

mun0 Austriei, la E. Cu com.
CERBULUT, pisc la
Bardnii, la V. cu com. Maneciu-Ungureni 0. la S. cu
CERRULUI, pisc in partea de N.

a com. Star-Chiojdu, pl. Te-
Drajna-de-sus.
N. de com.
Apostolache, pl. Podgoria.
lejen. Se intinde dela N. la

S. i servesce pentru cultura.
CER.,60;;U, sat, face parte din C.
R. cu acelai nume, plaiul Te-
CERNAT, pisc, com. Hdrsa, pl.
lejen. Are o pop. de 461 loc.

(218 b. 243 f.) Aci e o biserica rezidita de locuitori la a.
Podgoria. Pe acest deal era

plantata, viVi, dar de cdnd s'a
filoxerat servesce de fineIe
1887.
cultura,
www.dacoromanica.ro
115
CERNAT, deal la E. de com. CA-
lugareni, pl. Cricov.

CERNAIUL, grla, isvorasce din
muntele Ciortea, com. Calugareni, pl. Cricov. Curge spre

S. pnd la un punct, de unde
e iea spre E. i se vrsb'.
gArla BobociT, pl. Tohani, jud.
Buz6u.
i prta la 360 decalitri,

dar calitatea vinuluT e cu mult
maT inferira.
In trecut vinul din Dealul
torT
Mare se transporta in Transilvania prin Predeal, pna ce

Vra
vecina a pus taxa va-
mala existenta, din causa careja a devenit imposibil exportul. Asta-OT se desface pe
pieVele Sucurescilor,
CERNATESCI, moie a statuluf,
com. IItirsa, pl. Podgoria, pendinte de m-rea Glavacioc, care
pe periodul 1885-95 s'a arendat Cu 2300 leT anual.

CERNATESCT, numire veche a
satuluT Valea Orla com. Bucoy pl. Cricov.

CERNATESCI, sau Dealul mare
deal plantat cu v4a, ce se

intinde de la Bighilin p'ena la
Valea-Mieilor i apa Cricovul.
Epoca de cnd a inceput
sadirea viilor pe acest deal
nu se scie cu siguranO, din
lar i BraileT, afara de consumaOunea ce se face de judetele circumvecine.
Prepil de mijloc
al unta
decalitru ,de vin variaza dela

1.50-4 let Una din treT parti
a suprafqeT viilor apailine
proprietarilor i dou6 din tra
parVf sunt viT cu embatic.
CERNATESCI, numire veche a
cat. "Valea-Poeni, com. ValeaCalugarsca, pl. Cricov.
parte din
C. R. Homoriciurile, pl. Te-
CERNESCT, sat, face

16j en.
lipsa de date istorice, dar,

dupa tte probabilitaOle, plantarea se crede a se fi facut dela
3-400 anf.
ProducOunea
unta)."
pogon
dintr'o vie din dealul CernatescY se ridica dela 120-180
decalitri. In vine dupd

v121 se ridic4 in
CERNICA, vale, isvorAsce dela E.
de com. Comarnicu, plaiu Pcle ; curge dela N. E. catre
S. V. i se vrsa In rul Prahoya, pe malul stang, cam in

centrul com. Comarnic.
esurT
tni rodi.
CERVENIA, apa, 5Q vrs0, In
www.dacoromanica.ro
ri6
Provita, la V. de com. Marg-ineni-de-jos, pl. Filipescl.
asupra sosela dupd valea rehjenulza fi a ender dala

Gura Vaiel" lztY Drag-emir.
CERVENIA, pArau, isvorAsce din
fundul VAie Cervenia
i se
CETA fEY (Virful-), virf de munte
vrsA in pa,rAul Roi6ra,

S. de com. Ditesci, pl. FiIi-
In ctt. Gura-Belie, com. Brza

de-sus, pl. Prahova. Cade in
pesci, facnd maY multe zigzagurt
partea de E. a sos. nat.

CETA UIA, localitate in partea
CERVENIA
(Fundul-Vaie-), loc
isolat in com. Ditesa pl. FilipescY, proprietatea D-ne Ma-
ria C. Filipescu, wide se sitsesce carbua de pdmn1 fi uncle

s'au deschis carian', dar, din
imprejurdri nepreVeyute, de vr'o
3 anY a Incetat estragerea

bunilor. In fundul acestel velt
terenul e plin cit dirbunY-depdment (Li:snit).
CETATEA, movill in com. Pucheni-Mici, pl. Crivina, undein

urma sApgturilor filcute acum
20 any, s'au gasit mar multc
cu(ite, iatas-ane,ri'mase pro-
baba din limpid Tatar/ion
de E. a com. Homoriciu, pl.

Teljen, uncle, dup6, spusa locuitorilor, se crede a fi ingropatY in pdmnt de TatarT,
ban multf.
CETA rutA, deal in fata
gAreY
Predeal, com. Predeal, pl. PeAci, la 1784, armata Turec'scd

Ronand, condusd de
Havrosheni, bate cumplit pe
Austriaa, cad, intraserei tu
Kra sub comanda generaluliafi ocupaseraposi(ima
semnate, hare allele Schilul

Prea'eal ,vi m-rea Sinaia.
CET/VI-MA, arq mare, intre Apus i MiazA.-c,li de com. ScaenY,
CETA rEATIA, pisc pe culmea de
deal ce se lasa din cr6sta Carpatilor, printre garlele Drajna

Teljen, com. Drajna-desus, pl. Tel6jen. Aci, se credo,
a fos ut pichet militar
obscrva(iune,- aldt asupra
fi
;sanded dap Gradi.,ae
pl. Podgoria, in apropiere de

riul Teljen. Acesi fan( q'ice
c date:-..-d din limpid her ;Wiwi
CHEA BALL, vale, isvornsce dela
V. de com. Ogretinu, pl. Te16jen, 0 se vrsit in Oda Q.
www.dacoromanica.ro
117
117
gretinu, tot t com. Ogretinu.

CHEIA, parau, isvorasce din rnun-
InaltatuluT nostru Domn 1 agd ndru Dimitrie Ghica VV.

cu voia fratine-s6u Marele vor-
tele Bratocea, se unesce cu
nic Mihalache Ghica de la
paraul Dosul BabesuluT i im-
preuna se v6rsa In riul Te16-
jenul, pe malul drept, putin

mal jos de M-rea Cheia,
raionul com. Maneciu-UngurenT, plaiul Teljen.
care s'a si r6scumpOrat la anul 1846, cu bine-cuvntarea
Prea SiintituluT nostru Episcop de Buz6u D. D. Chesarie, de care s'a si sfintit la a.

1839, Iulie 30, prin osirdia
ostenla CuviosieT sale Parin-
numita i Cheia Teljeriuliff monastire d- calugarT,

avnd o positiune fnrte fru-
teldr Damaschin Ieromonah

si starit al sfintuluT Schit Cheia
si a tta sinodia sa, cu a-
m6sa, asedata la hotar, in apropriere de pasul Bratocea.
jutorul i cheltuiala multor

iubitorT dp Christos pravos-
Prima eT biserica a fost sub

plele munteluT Balaban, fi-nidata la a. 1770, in dilele Domniel
Mavrocordat, si ars,
lavnicT crstinT
de Turd in rsboiul ce au avut cu NenitiT. Dupa acsta,

la anul 1790 s'a construit o
alta biserica mal' la vale, langa
apa rampa, in qilele staretuluT Atanasie, Laanul 1835 s'a

acut o a treia biserica, ce
e3cista si asta-di, av'nd urni6tarea insCriptie :
,,Intru marea slava i lauda
a Prea sfintel si de vita fac6t5re i nedespartita Treime,
intrn a carui cinste i hramul
se prasnuesce. La anul 1835,
mal-Y ctitorl
aT santulta lazas acesta, spre

vecTnica lor pomenire.
Acsta monastire se administrza de un starit, ajutat in
partea administrativa de un
consiliu economic i in partea
duhovnicsca de un cnnsiliu
spiritual.
Are 47 monala, top' betranT
i infirmt
se numeste lode ranga muntele
CHEIA AZUGEY
calitatea.
Unghia-Mica, unde paraul A-
zuga, care vine dela Nord,

formza un unghiti
spre Vest,
apuca
Iulie i 6, s'a ridicat acsta sfinta,
biserica din temelie, cu t6te

imprejurimile eT, in dilele Prea
CHEIA-LUT-GRUMAZI, deal
maT dice si VII- ful
www.dacoromanica.ro
ce-T
118
situat in partea de N. si E.
a com. Cornu, pl. Prahova.
Serva. de pasune pentru vi-
18
R. Cocor6scI, pl. Thrgsor. Cade
in partea de V. a comuneY si
'1 ud. gArla Iazul Moriloir.
tele locuitorilor.
CHICIURENT, deal spre N. E. de
CHEIA PROVITEI,
se numesce
localitatea dintre cstele muntilor SurdescI i Plaiul BrzaTalea, com. Brza-de-sus, pl.
Prahova, de unde isvorasce
com. Maneciu-Unguren, pl.

Teljen, pe care este situat
satul Lhiciureni.
CHICTURENI, sat, face parte din
C. R. Maneciu-UngurenY, pl.
1-11.11 Provita.
CHEIA TEILEY, localitate spre
Teljen. Este situat pe dealul Chiciurenilor si are o po-
S. de com. Tesila, pl. Peles,
pulatiune de 120 10C. (57 b.
unde se afta o cariera de .pic-tra,
63 f.)
din care se sale an2ux1 peste

12.000 in. C. de 5ic'tr4.
CHERBEA, mahala din com. urb.
Urlati, pl. Cricov.

CHESARULUY, movild spre N. de
com. Nedelea, pl. FilipescY, pe

malul stng al fiuluY Prahova,
format din darimaturile zidurilor uneY biserid vech. In
temelia aceste biserid se gassesc caramilY frte tarY. Unit
btrtin1 stun c vial' nainto
alud ara u cze 15lugurile, iinprejurul
gitsiau stge(Y,
arcurr vechY fi alte obiecte de

aindriul Prahova da'-
rfma malul se
,c,rdsiau o'se de
delursa in
partea de N. V. a com. Predeal, plaiul .Teljen, unde in
CRUJA, localitate
timpurile vech, spun bOtraniY, au fost chiliile unor pusnicY.
CHILIA., pisc pe culmea de deal
ce se lasa din crsta Carpa-
tilor, printre &lelo Drajna

Ogretinul, com. Drajna-desus, plaiul Teljen.
poina, com.
Drajna-de-sus, pl. Teljen.
CHILIA, vale, si
CHILIA, 10C de finete, la V. de

cat. BogdanescI, com. Gor-
netu-Cuib, pl. Podgoria, ce se
intinde dela N. de Poina-
o'vten't.
pHEproT, sat, face parte din C.
Mare pna in dealul Bichel

Valea-Buzatula
www.dacoromanica.ro
CHILIILE,
deal, com.
Podeni-
Vechi., pl. Podgoria.

CHILIILE, fost schit de calugarI,
com. Podeni-Vechl., pl. Podgoria. mi e inteo complecta
ruin6. si
se pastrka numal
preastolul. Locuitorii numesc
locul unde a fost monastirea

La Chilii pentru-ca aci au
fost chiliile calugarilar monastirei. Cand a existat acsta
monastire si anul cand s'a pa-
rasit nu se scie, cu t6te cer-
Chiojdkca, sunt
3 morT de
macinat.
LocuitoriI toi sunt mosnent
Scla s'a infiintat aci dela

anul 1883. S'a frecuentat in
anul scalar 1892-93 de 59 baeti"
si il fete, din num6rul de 396

copil (253 b. 143 f.), cu vrsta
legiuita. Cu intretinerea personaluldi statul cheltuesce anual 2160 let Sciu carte 125
barbati' si putine femei.
Comuna se intinde pe o suprafata de 1351 h. a.
In raionul C01712tYleY mur' dowY
cetarile facute.
mid isvo're de afirl de puciols? 1.
rurala,
plasa Podgoria. Este situata
CHIOJDEANCA, comuna
pe ambele maluri ale glirleY.

Chiojclnca si intre dealurile
Mastanesci, Neag-osul, Nuce-
tul si Trenul, la 41 k. m. departe de resedinta judetuluI

si la 12 k. m. de a plaseL
Chiojdrica, Nucetul si Trenul,
CU 0 populatiune de 2222 10C.
(1132 b. 1 o90 f.), avnd 388
contribuabili.
In comuna. sunt 3 bisericl.,
deservite de 3 preoti'.
Locuitorii se ocupa numal
cu agricultura. Produsul munceI 1 desfac la orasul Ploesci...
El au 24 cal., 9 epe, 129 vaci.,
89 capre, 1866 ob.s..
i 440 porci.
In raionul comunei, pe apa
Tuica, in anii" rodnicY se fa-
brica 3850 d. 1.

putin porumb. Dintre pomi"
ro ditori sunt : 723 meri, 552
perI, 12 ducp, 1200 cires, 1633
nuct
Comerciul
se
exercita in
comuna de 6 carciumari.
O sosea comunala o pune

in comunicatie cu comunele :
Apostolache, Salcia si Calvini.
E brazdata de
dealurile :
Nucetul, cu virful Neagosu ;

Haim si Mostanesa cu virful
Plesuva si dealul Trenulut
T6te servesc pentru pasunatul vitelor.
M'ara de gArla Chiojd'rica
este strabatuta de valle Nucetu, Plesuva si altele mal mici-
www.dacoromanica.ro
120
120
Se marginesce Cu comunele
Apostolache, Salcia,
Chiojdu, primind in stiinga
si la Nord cu judetul Buz6u.
isv6rele : G-resiT, Blidari, MiculuT, Bradetu i Benia, iar
CHIOJDEANCA, riulet, isvorasce
pe drpta Gorunul si Rasca

apoT se vrsa in Orla Batrannca, tot In com. Star-
din ralonul com. Chiojdnca,

pl. Podgoria, i dupa ce servesce de limita intre com. Apostolache si Chiojdnca, se
impreund cu paraul Trenu
impreuna se vrsa. in riul Cricovul Sarat, in raionul com.
Apostolache.
CHIOJDEANCA,
sat, face parte
din C. R. cu acela0 nume,

plasa Podgoria. Aci e reedinta comuna
CHIOJDU, sat, face parte din C.
R. Star-Chiojdu, plaiu Teljen. Aci e resedinta comuneT

si are o populatiune de 2257
loc. (I o' b. 1156 f.) Are 3
bisericT ; la dou6 nu se scie
anul fondareT, iar a treia s'a
construit la 1864, avand de
ctitor principal pe Stan Checa.
Cade in centrul comuneY si
este udat de g.rla Chiojdu cu
afluentiT
Chiojdu.
CHIOJDU-MARE, numire ce se ma
da comuncY Star-Chiojdu, pl.
Teljen, spre a se deosebi de

o alta comuna vecina din jud.
Buz6u, numita Chiojdu-de-Basca sau Chiojdu-Mic.
CHICCUL-LIJI-TOIL, movila in par-
tea de N. E. a com. Filipescide-Padure, pl. FilipeseT. Aci

se \ ved urme de zidurT vechT.
CHIRA, sat vechitl ce s'a desfi-
intat inpreuna cu satele RIsnaru, Stefan6ia

Cioricesa
sate tot vechT, si s'a format
comuna Ghirdoveni, plasa Filipesct
virf pe dealul Nucetu,

com.
Chiojclnca
pl.
Pod-
goria.
Gorunul, Blidari,
Micu, Benia, Rasca, Bradetu.
cHTRITEKI, sat, face parte din
CHIOJDU, Orla, isvorasce din
C. R. Drajna-de-jos, pl. Teljen. Are o populatiune de

114 loc. (55 b. 59f.)
muntele Smeuratu, com. StarChiojdu, plaiul Teljen, curge

spre S. prin mijlocul cat.
CIIIRUI.Ift, vale,
www.dacoromanica.ro
isvorasce din
121
dea/ul Scaeni, strabate padurea
erbelnicu si a EforieT
si se pierde in campia TargsoruluT. Curge numaT in timpurl ploise.
muntele cel ma de
N. al jud. Prahova, care apartine de com. Manecia-Ungureni. pl. Teljen, din care isvorasce.
CINTIT,
deal cu vif i cu pome-
turT, com. Filipesci-de-Paclure,

pl. FilipescI.
CIOCANEA, movila, com. Nedelea, pl. FilipescI.

CIOCANSA, vale in partea de
V. a com. MOrgineni, pl. FilipescT, uda si comuna Marg-ineni-de-j os.
CHT'ORAN, deal spre E. de com.

Bucovu, pl. Cricov ;
serva de pasune pentru vite.

CHIVRANT, sat, face parte din
C. R. Bucov, pl. Cricov. Aci
e o biserica cu hrama
sf.
<Ta-
Steliano cu inscriptia :
cuta la anul 1797 de d. Pa-
barnic Constantin Cantacuzino,
sotia sa Smaranda, in c,lilele DomnuluT Ion Alexandru

Ipsilante V.V. i Mitropolit
Dosifteit. Inainte purta numele de Galme.
Cu
CTAC.IRUL, deal gol, com. Filipesci-de-padure, pl. FilipescY.
cImPorroRuL, deal spre Nordul

com. BordenT, pl. Prahova,
numit ast-fel dela un om care
l'a locuit o data si care canta
cu cimp6iele. Este acoperit
cu vii, acum filoxerate, i pomT
roditorY.
121
parte din C.
R. Tomsani, pl. Cricov.
CEOCENI, sat, face
cmcLEscr, deal cu directia S. E.

com. DitescT, pl. Filipesci. Pe
dealurl sunt plantate vii, prunI,
nucT si TnerT ; parte din ele,
fiind distruse de filoxera, serva
de pasune vitelor locuitorilor.
mahala din com.
Drajna-de-jos, pl. Tel6jen.
CIOCRACU ,
CIOCRACU, numire ce se nial d6.

cat. Cosmina-de-sus, pl. Teljen.
CIOCRACIT, trup de mosie a statulaf pendinte de schitul Cheia,
Cotroceni, care pe perios'a arendat cu
dul
1888-93,
5872
lef anual, in plus
720 leT
anual, plata de pOdurarT
confinistI. Acstd mosie s'a arendat impreuna cu Valea Schi-
www.dacoromanica.ro
122
122
tului,VAleni i Valea Satului, afar de prtile vindute de veci.

CIOCRA.CUL, deal la
S. si S. E.
de com. Drajna-de-sus, pl. Te16jen, av6nd ca piscuri mai

inalte : Scafele si Malu-de-r6.sun.
CIOLPANI,
deal,
com.
Valea-
Lung-A, pl. Prahova. Pe acest

deal se afl livecli i locuri de
cultur..
CioP;i1RcENT, vale,
com. Tesila,
pl Peles, curg-e dela E. spre

V. si se vrs in riul Doftana,
pe malul stting, tot in raionul

com. Tesila.
CIOPARCENI (1Vluntele-),
pdure
particular supus regimului

silvic inc din anul 1883, pe
mosia Muntele Cioprceni, pendinte de com. Tesila , pl.
Peles.
CIOPA.RCENI, munte in partea de
E. a com. Tesila, pl. Peles, ce

serv de Osune.
CIOP.ARCENI, mahala, com.
Te-
sila, pl. Peles,
Cricovu-Srat ; la 38 k.
departe de capitala judetuluI

si la 6 k. m, de a plAset
N'are niel' un ctun alipit.
Populatia sa e de 2061 inc.
(1036 b. 1025
f.);
12
familii
de tigani, 4 de greci si 4 de
turci, ocupiindu-se cu negotu.
Cap)." de tamilie sunt 51I
contribuabili 427 ; case de locuit 545.
In comun e o singur biseric., cu urm6t6rea inscriptie Acst sfintA biserica

este zidit din temelie i in-
frumusetat cum se vede si

pe din launtru si pe din afar de Dumneaei jupinsa Joita
Stolnicesa a Dumnealui rOposatul Stolnicu Tudorache Gulianu si cocon Dumnealor Ion
Velcomis si intru cinstea
lauda Adormirei N Ascarei de
Dumnecleu i pururea feci6rei
Maria si intru Nasterea sfintului I6n Boteztorul, insiilele
Proa Luminatului Domn Ion

Constantin Nicolae Voivod,
fiind Mitropolit Neofit Mai
30 3CN (1776).
Acst bisericA s'a repara t
prin contributiunile
locuitorilor si este deservit.
in 1873
de 3 preoti.
CIOPRCENI-DE-JOS, comunti ru-
Locuitorii se ocupA numai
si-
cu agricultura si crescerea vi-
tuatA pe malul stang al riului
telor. ET desfac produsul mun-
ral, plasa Campu. Este
www.dacoromanica.ro
123
12 3
ce/ lor la orasul Ploesd

Mizil.
Locuitora In num6r de 142,

s'au improprietarit la a. 1864
pe mosia PrintuluT G. Bibescu,
cand li s'au dat 1113 h. a.

Ei au 204 cal, 1103 bol, 279
vacY, 775 porcI, 6972 o/, 36
capre, 27 asinT.
tarilor. La cate-va din ele se

gasesc 6se de marimI neexistente in present si cosciuge
de stejar 1)
Se marginesce cu comunele:
Adncata, Jilava (j Ud. Ilfov),

Salciile, Pulga, Ciorani-de-sus
si riul Cricovu-Sarat.
In comunt e o mra Cu
CIORA.NI-DE-SUS, comuna rurala.,
abur.
Scoala datza in comuna.
dela 1864. S'a frecuentat in
anul 1892-93 de 141 copi (120
b. 21 f.), din numilrul de 434
copi/ (237 b. 197 f.) CU vrsta
de sc61.a. Cu intrqinerea personalulu/ se cheltuesce anual
1566 le/. Sciu caree 30 bitrba0
plasa Campu. Este situata pe
,s.z.
7 femeY.
Tuic i vin nu se fbrica

In comuna. StupY cu albine
sunt 36.
Veniturile comuneY se urca
la lifra de io.000 le/ anual si
cheltuelile la 8.000 le/.
Sosele comunale are numal
una, care se desparte in Ose
ramurt adica : SalciI-Urzicen1 ;
AlbescT-UrlaV-PloescT ; Drb.g-A7
nesci-Ploesc/ ; Pula-Mizil ; Adancata-Bucuresd. ; RAdulesciBucurescl.

Cor,nuna e brazdata de 8
movile, facute din timpil TA-
malul stling al riuluT Cricovul
Sarat, pe loc ses, la 37 k. m.

departe de capitala jude-01uT
si la 5 k. ni. de a piase/.
N'are nic/ un catun alipit. Po-
pula4ia sa e de 883 loc. (464

b. 419 f.), in plus 3 familiI
de tiganY-ferarT.
Cap/ de familie sunt 274.
In comuna e o singura biserica, fondata la 1873 prin

staruirqa epitropilor Preotul
Nic. Stoicescu, Prvu Nicolae
alOY, cu ajutorul locuitorilor ; deservita de un preot.
LocuitoriI se ocupa numaY
cu agricultura. EI desfac produsul munce/ lor la orasul

Ploesdi.
115 locuitor/ s'au improprietarit la a. 1864, cand
s'au dat 559 h. a. pe mosia

D-111 I. Cretulescu. El au 71
1) Comunicatl de D-1 Invtlltor al sele1 I. Comlinescu.
www.dacoromanica.ro
124
cal', 26 epe, 454 bol, i58 vacI,

zo bivolY, 8 capre, 781 ol i
340 porcl.
Sc6la datza, in comuna dela
1872. In anul trecut 1892-93
s'a frecuentat de 28 baetT

3 fete, din num6rul de 164
copiT (85 b. 79 f.), cu vrsta
de scla. Cu personalul se
cheltuesce anual le To80. Sciu
13 pina.
Comuna cu pamnt arabil
si islaz are 2525 h. a.
carte 36 belrba(Y
si
In comuna nu se fabrica
fliCi vin fliCi uca.
124
CIORICESCI, sat f6rte vechiti, care

s'a desfiintat de o data Cu
Risnaru, Stefania si Chira,
sate tot vechf,
s'a format
comuna Ghirdoveni, pl. Finpesel.
CloRTEA, munte in lungime de

2 k. m. spre N.
de com.
Calug-areni, pl. Cricov, in cave
se al74 carien i de ISic'hyl .yi mine
de sare, neAuse in expoatarc.
In par tea de S ci T: se afla

ui
c4rbuni de 1finnint,
neesfiloatap.
Gandad: de matase nu se
cultiva; stupT cu albine sunt 32.
Pamntul e prielnic la tta

cultura ; arborI sunt putinI.
Comerciul se exercita de 3
CIREANCA, moie pe care la

din locuitoriI comuneY
Col-
ceag, pl. Cricov.
carciumarI.
anual la 2803 leI i cheltuelile la 2793 leT.
Soseaua Albesci-CioranI tre-
CIREANCA, numire veche ce

se da satuluI BaltescI din com
Podeni-Vechl, plasa Podgoria.
ce prin comuna. Acsta sosea
CIREWT
pune in comunicatie judetul

Prahova cu comunele Jilavele,
Fierbinti, Moldoveni, etc. din
jud. Ialomita.
Se marginesce Cu comunele:
Ciorani-de-j os, Salcille,
Hatcarau, Draganesci i cat.
Baraitarul.
ciORXNANu, loc isolat in com.
ScaenY, pl. Podgoria.
pise situat
in partea de N. a com. Scorteni, pl. Prahova. i a luat

numele dupe un secular
reiti ce a existat in vech im e
pe acel loc.
CIRETUL, vale, com. Strambeni,
plaiu Varbilau.
CiucANksCA, vale, com. Harsa,

plasa Podgoria.
www.dacoromanica.ro
115
125
citra.N.LA, numire veche a satulta Harsa, pl. Podgoria.
ciumeY celei mad, In t acsta
CIUCIURU, Ora, isvorasce din

muntele Ciortea i uda com.
CalugarenT, plasa Cricov.
nisce colibe facute de frunzar.

MulVf au perit, dar si mal
mulp s'au insanatosit. CeT ce
s'au facut. sanatosI, conside -
CWCIURU, vale, com. Podeni-
rand acea poina de bun augur, nu s'au mal reintors la

satele lor, ci au r6mas pe
facnd la inceput bordeie
mal in urmi case. Padurea s'a
taiat si pe locul el s'a luting
Vechi, plasa Podgoria.

CIUCIURU, isvor, vine din raionul com. Chiojdnca, se im-
preuna in com. Salda, pl. Podgoria, cu alte isvre si formza garla Salcia.
poind se aduceau bolnavii

de ciuma, pe mil aseda in
satul CiumaV.
Este situatd pe loc es, pe

Ormul drept al riulul Prahova,
CIULETE, vale, in partea de S.

a corn. Darmonesci, pl. Filipescl, numita ast-fel dupa numele until bandit Ciulete, care
a stat ascuns pe acsta vale,
impreuna cu a10 bandiV.
CIUMATI, sat, face parte din C.
R. CiumaV, pl. Campu. Are

o pop %
de 255 loc.
(126 b.
129 f.
CiuMATI, comuna rurald, plasa
ampu. Asupra infiinOreT acesteT comune btrniI poves-
la 21 k. m. departe de capitala judeVuluI si la 5 k. m.

departe de Draganesa resedhia plaseY.
Se compune din 3' catune.:
Ciuma0, Olari i Funari, cu
o populaOutie de 642 loc.
(318 b. 324 f.), avnd 318 capY
de familie, 246 contribuabili
69 case de locuit.
In comuna e o singura biserit6, cu hramul ost. ImpraV zidita in anul x 869, cu

ajutorul tutulor locuitorilor
altor pers6ne din diferite lo-
tesc urmkrele In vremea
ale deservita de un sin gur
de demult, nu se
preot.
Pe langa agricultura, locui-
scie cat
timp va fi d'atund, pe locul

unde adY e comuna, era o padure seculara si in mijlodul
Q mare plena. Pe timpul
toril 'se mal ocupa cu olaria

rogojinaria. El desfac proaisul ty.in,c0 lor 1 eralele
www.dacoromanica.ro
126
126
Ploesd, Bucuresd, Giurgiu,
udata de
Mizil, etc.
n'are.
Soselele sale o pun in comunica0e cu Ploesci, C6,16.r4,
190 locuitod s'au improprietdrit la 1864 pe moia DomeniuluT Coi-6nel Ghergh4a,

cand li s'a dat 654 h. a. El
au 152 cal i. epe, 84 vad,
altA ap'a. DealurT
Ghergh4a i Balta-D6mna
312 bol, 3 bivoli, q capre, 1072
isvorAsce de
sub muntele FAa-luI-Gherghel,
oY si 348 pora
curge dela N. V. cdtre S. E.
CIUMERNIC, vale,
dela 1875. Localul e proprie-
i se versA in riul Teljen, pe

Ormul drept, in raionul com.
tatea comuna Cu intreVine-
1116.neciu-Ung., pl. Teljen.
Sc6la funcVionzd in comunA
rea personalulul ,Se cheltuesce

1728 leY anual. S'a frecuentat
in anul trecut de 50 bAeV i.
4 fete, din numrul de
190
copil (1o5 b. 85 f.), cu v'rsta

de scla.
Sciu carte 74 ba'rbap
s.i. 2
lema%
Tta comuna se intinde pe

o suprafa0 de 682 h. a. islaz
i. pdmnt de munca, in care
intrA i cdminele caselor de
cate 7 prAjint Niel VuicA, niel
vin nu se fabricA in comunA.
Gandad de m'Atase nu se
cultivA. StupI cu albine sunt 31.
PAmntul e bun si e prielnic la tertA cultura. Poni ro-
ditorl sunt pi4inY. LiveqY .de
fin nu sunt.
Comerciul se exercita, In
eomunA de 5 carciumarY.
Veniturile comuneY se ura,

la ' ifra de 4240 leI anual.
Mara de lita Prahova ima4
CIUMENICU, poinA pe valea

riuluT Teljen, com. NaneciuUngurenY, pl. Teljen.
CIUPELNIvA, comund rurald, pla-
sa Cmpu. Asupra infiintAreY
eY n'am putut afla nimic, de

cat cd acum 70 anY a fost redirqa p16a
Este situatA pe valea riuluT -
Vatndu, la 21 k. m. departe
de capitala jude%uluT i. la 5
k. ni. de a pldeY.
Se compune din 2 cdtune`:
Ciupeln4a i. Trestieni, avnd
o populaOune de 693 loc. (357
b. 336 f.), in plus 6 familia' de
%iganY-ferart CapY ' de familie
sunt 167 ; contribuabili 129 i.
case de locuit 131.

In comuna. sunt 2 biserid
(in fie-care c.tun cate una) ;
cea din CiupelniVa e de zid,
iar cea din TrestienI de lenul,
www.dacoromanica.ro
Ambele au hramul Adormirea. Anul tondarel i ctitoril'

-lor nu se cunosc ; se scie numaY ck'cea din TrestienY cadnd In ruina s'a cons'truit
alta de D-1 si D-na G-. Steriu.
Biserica din Ciupeln4a s'a re-
la . ifra de 2350
anual
leY
cheltuelile la 2340
Soseaua comunal a
leY
inlesnesce comunica0a cu com. CorY
nurile si NetotY. E coprinsa

intre padurea proprietarsca
riul Teljen.
parat acum 60-70 anY de D-1 Mi-
hail CiupelniOnu. Ambele bisericl sunt deservite de doY

preoV.
LocuitoriY se ocupa mal mult
cu agricultura. Ei desfac produsul munce lor la orasul

PloescY.
Locuitorif s'au improprietarit la 1864. El au 30 cal, 34

epe, 174 vacY, 7 bivolY, 218
bol, 404 of si 328 pord.
Pe apa Vatnau, in raionul

comuneY, este o m6ra de macinat.
Sc6la nu exista de mult

comuna. 14 copil au urmat la
sc6la din com. Cornurile. CopiI in vrsta de sc6la sunt 81
(48 b. 33 f.) Sciu carte 26 blirba(.

o suprafa0 de 1400 h. a.
Tuica i vin nu se fabrica.
StupY cu albine sunt 130.
Pamantul produce cam 7 h.
1. de pogon.
Comerciul se exercita
in
CIUPELNITA, sat, face parte din
C. R. cu acelasY nume, pl.

Campu. Ad i e resedinta comunelt
CLAIA, munte d'asupra Jepilor

In com. Predeal, cat. BustenI,
pl. Peles, numit ast-fel de locuitorY pentru-ca are perfect
forma unel clb,I de fin.
CLABUCETU, munte spre N. V.
de com. Cerasu, plaiu Tel-
jen. Legenda spune ca un va-
taf de plait a pus
9 ciobanY
sa cante din buciume i sunetul s'a audit la 30 k. rn. muntele fiind sus.
De aci i s'a dat numele de

Clabucet 1)
CLBUCETUL-AZUGEY, (Muntele-),
padure particular a supusa regimulul silvic, pe mosia Clabucetu-Azugef,
pendinte de
com. Sinaia, plaiul Peles. A-.

I) In ce 1eghtu6 st Clribucet cu bu.
ciumele
www.dacoromanica.ro
128
iz8
pagirie Epitropief caseY D6mneY Zoe Basarab Brancovnu.
padure particulara supusa regimuluI silvic, inca din anul
CLABUCETUL-A.ZUGEr, munte care
BrezeI, pendinte de com. Sihaia, plaiul Peles.
1883,
traversza mijlocul com. Pie(leal, pl. Peles. Este renumit

pentru 'padurile de fag, pentru nenumratele stne de 01,
pentru bogatele 1111 papi-J.1 si
locurT de finge, care contri-
bue mult la calitatea cascavaluluY,
cunoscut in comerV
sub numele de
Ca.,ceaval de
pe mosia Clabucetul
CLA.BUCETUL-TAURULUr, munte,
traversza com. Predealu si

are bogate pasunT si locur1 de
finge.
Acest munte a fost dlruit
schitulUT Predeal de Banul Filipescu, dupa cum 'se constata
care rivalisza Cu
renumitul cascaval de Penteleu.
din hrisovul luY George D.
Azitgra si
Bibescu din 1844.
La 20 Iunie 1774, Biv vel

munte ,
Logof6t Crisoscoleu, proprie-
com. Predal, N. Peles, renumit pentru stanele de oI, padurile de fag si locurile de
finge. Este situat intre valea
GreculuT, valea Leuca, Thrla
BerbeculuY si pallul Prov4a.
Apaqine, ca si Clabucetul-A-
tarul acestuT munte pe acel

timp, claruesce dupa cererea
lele acestuI munte, un loc ce
se intindea dela Valea OlareseY si Ona la Purist6ca, pentru construgia schituluT Pre-
zugeY, Epitropid caseY D6mneY
deal.
CLA.BUCETUL - BAIULUr
Zoe Basarab Brancovnu.

CLABUCErUL-BAIULUr, vale,' is-
IeromonachuluT Ionichie, la p-
Acest munte, impreuna cu

Piscul-luT-Cump6t, Dutca, Rasnva si Dosul CerbuluT, la 1821
vorasce din muntele Tara BerbeculuI, com. Predeal, pl. Pe-
a fost vindut de Biv-vel Lo-
les,
Sachelarie pe prgui de vr'o
urge dela N. V. catre S.

E., se impreuna cu Valea Moraru si formza Valea CerbuluY, care se vrsa in riul Prahoya, spre N. de cat. austeni.
GIABuczTvz.-pazzEl (Muntelo-)1
gofat Chrisoscoleu,
DennneI
z000 galbent
La a. 1844, Baronul Cristodor Sachelarie, proprietaral
prin most mire al munVilor
cump6raV de D6mna Sachelarie, 10.sand in urma morid
www.dacoromanica.ro
129
129
sle marY datoriY, acestY muntY
Targsor. Se mal numesce
au fost cumptratl de Marele

Ban Alexandru Filipescu, cu
Cocordsci-de-Grind.
pretul de 5.407 galbenY. 1)
rilor Cricovu Dulce si Prahova,
Este situata pe malurile riu-
P'na la a. 1863 a tost pro-
la 18 k. m. departe de capi-
prietatea schituluY Predeal, iar

acl apartine DomeniuluY Co-
tala judetuluY si la. 12 k. m.

de a plaseY.
comfrune din 6 catune
Coltu, Prsunari, ChesnoI, Co6orasci, Gheoldum i Tigania,
av'nd o poiiulatiune de 1583
loc. (966 b. 617 f.), in care in-
r6neY, instituit prin legea din

anul 1884.
Rposatul Manbil Laranaga
a infiintat la a. 1884 in Cia.bucetu-Taurula la locul unde

Limbaselul se vrsa in Azuga,
o fabrica. de var negru. CatY-
tra si 29 familiY de tiganY, cal-Y
se ocupa cu feraria.
va anY mal triu, Laranaga
In t6ta comuna sunt 315
scapatand, fabrica infiintata de

el a trecut in posesiunea
Basilie Aldasaro.
capY de familie ; 260 Contri-
COCIORBA, plait, com. Salcia, pl.
FilipescY, acoperita cu padure.

COCONI, pisc la N. de cat. ScurtescY, com. Stefesci, plaiu Van
bilau.
COCOA NE, deal cu directia S. E.
com. DitescY, pl. FilipescY. Pe
dealurile acesteY comunT sunt
plantate viY, prunY, nucY, merY.
Parte din ele, fiind distruse
de filoxera, serva si de pasune

pentru vitele locuitorilor.
COcnitAsci, comuna rurala, plasa
Dula nobtele procurate
)344 de D4 Louis Basset,
G.
buabilY si 325 case de locuit.

In comuna sunt 2 bisericY
la Coltu i CocorascI, deservite
de douY preotY.
LocuitoriY desfac produsul

munceY lor la orasul PloescI.
EY au 526 bol, 215 vad, 47
cal, 12 bivoll, 750 oI, 189 pera
15 taurY.
In raioniil comuneY, pe riul

Prahova, sunt 2 morY de macinat.
169 locuitori s'au improprie-
tarit la 1864 pe mos,ia d-lor

Alecu i Scarlat Cocordscu,
a d-luY C. Movila, cnd li s'au
dat 773 h. a. pamat.

40 ara' i maY bine, si cu t6te
acestea abia sciu carte 42 b'arbaI
15
feme. Localul e
9
www.dacoromanica.ro
130
130
proprietatea comuneY. S'a fre-
ajutorul prea luminatulu hram
cuentat in anul trecut de 36

bleV qi 5 fete, din numrul
al
de 157 copiY (82 b. 75 f.), CU

vrsta de sc61A. Cu :intrqinerea personaluluT statul cheltuesce anual 1404 leT.
TuicA se fabricA anual cam
Ioo d. 1. GandacT de mAtase
se cultivA pnA la 8o ndparstce s6manO. StupY cu albine
sunt 138.
vod, cu vrerea lui Dumnetfeu,

Donznul preY RomanescY, adicA cu robul lu Dumnesleu
Sfinte TreimY in pele
cre tinuluY illateig Basara Vol-
Jupan Radu Vel-logofa
in
CocorA.scY, Jupan4a Maria
cu coconiY me Radu, Vlad,

Mihail, Ina, Marica, Puna,
incepueam acstO sfintO
Dumnesle6scO bisericA. cu cin-
In anul agricol 1892-93 s'a
stit hramul Sfinte TreimT
fAcut pnA la 1731 h. 1. grau,

14 h. 1. OTZ, 195 h. 1. ov6z,
8148 h. 1. porumb. PomY roditorT sunt putinY. Liveile dau
din temelia eY i pnA la sfiritul eY, cu ajutorul
panA la i000 care de fin.

Comerciul se exercitA in comunA d 7 carciumarT.
Veniturile comuneY se urcA.
anual la - ifra de 5471 leY

cheltuelile la 4567 le.
Soselele din comuna i inlesnesce comunica0a cu Varn4a i MAnesd.
In partea de N. a comunei
Dumnesleu ca sA ne fie de
pomenire pentru ertarea p6catelor i mantuirea sufletelor
nstre. S. ne fie de ajutor intru impAr4ia CeruluT i sfintuluI jertfelnic, i am inceput
In luna Iunie, leatul 1653 i. am
isprAvit'o in Aprilie 12, leatu

1655
ostenitorY impreunA
am fost din inceput pnA la

sfaqit i DrAghiciti Logoft
din VlOdenio.
la S. de Cricovul Dulce si la
N. de riul Prahova.
Acest cOtun cade in partea

de N. V. a comnneY i '1 udA
r. Prahova.
CoCORA.sci, sat, face parte din
coCORASCf, deal, com. CocorOsa
e o singurO movilO 0. e udatA.
din C. R. cu ace14 nume,

pl. Trporu. Are o bisericA
cu urmarea inscripOe : Ini al FiuluT i al sfintuluY Duh i intru
tru nurnele TatluY
pl.. Trpor, pe care se cultivd 2 h. a. vie.

CocoRA.sCI, sat, face parte din
C. R. MttgurenI, pl. Filipesci,
www.dacoromanica.ro
131
131
Are O pop. de 542 loc. (729

b. 213 f.) LocuitoriT credasa
spunca acest sat datza din

timpul lui Radu-Negru.
Aci e o biserica cu hramul <sf. Haralambie fondat

de proprietarul mosieY D-1 Grigore Caribolu, la a.1826. Langa
tului In intindere de 2458 h.

a. pendinte de com. CocorasciMisli, pl. Varbilau, formate.
din trupurile Cocorasci (1883

h. a.) si Dumbrava (575 h. a.)
Aceste trupurY se despart prin
apa Mislea.
acsta biserica se ved nisce
COCORXSCI-MISLI, sat, face parte
ruine de zidarie veche, unde

se presupune a fi fost o biserica fondata cam din timpul
din C. R. CocorascY, pl. llar..

bilau.
comuna
luT
COCORXSCI I GORUNA, mosiY ale
statuluY in com. Cocoresci-Mis-
lea, plaiu Varbilau, foste pendinV de m-rea Mislea, carT pe

periodul 1888-93 s'au arendat
ru-
rala, pl. Varbilau. Este situata

pe apa Mislea, ce o ud in
tot lungul set', la 26 k. m.
departe de capitala jude%uluY
si la 21 k. m. de Slanic, resedin0. plaiuluT.
Cu 1916 leT anual, in plus 168o
leT plata de pedurarT si confinise. La inceput se arenda

cu 4.300 leI, iris s'a sce4ut
din arena. 2384 leT, pentru
partea vinduta la locuitorY.
Cocorasci-Mislea, Goruna, Za-
i Gura-Cumetri, avnd
o populaOune de 1325 loc.
(689 b. 636 f.), in plus 3 faveda
miliY de igan, ferarT i lace:tusT.
COCORXSCI-CAPRET, padure par-
ticulara supusa regimuluT sil-
vic pendinte de com. Magureni, plasa FilipescI.

COCORXSCI-MISLI, deal in co-
muna cu acelasY nume, plaiu
Varbilau, pe care se cultiva

50 h. a. vie.
COCOAA.SCI-MISLI, pa.dure a. 5ta-
CapY de familie are 352

contribuabill 312 ; case de locuit 297.

una in cat. Goruna, zidita la
a. 1851 sub Domnia luT Barbu
Stirbeit, Mitropolit fiind Nifon,
cu cheltuiala luY Nicolae T%ei1
i Preotul Gheorghe,
a doua in cat. Cocordsci-Misli,

de lernn, 16rte vechIe, con.
www.dacoromanica.ro
1 32
struita la inceput pe valea

Sgr6seI i adusa. de locuitorT
cand a inceput sa se intemeieze comuna, pe locul unde
se vede aqT. Este de tot
veche si apr6pe in ruina..

LocuitoriT, pe Janga agri,
132
tiv in mica. cantitate ;

cu albine sunt 23.
stupT
Ptimktul comuneT e mal

mult humos. In anul 1893, terenul cultivabil a produs : 330
h. 1. grau, 7872 h. 1. ov6z, 195
h. 1. meitl, 4380 h. 1. porumb.
cultura. se mas]: ocupa Cu dulgheria, zidaria, butaria, rotaria, fabricarea tuiceT si a varuluT alb.
Locuitoril, in num6r de 152,
s'a improprietarit la a. 1864
pe mosia statuluT eccorasci-
Dintre pomY roditorT sunt : 385

merT, 242 perT, 118 dudY, 30
ciresi, 52 nucT. Livec,file dau
Misil, cand li s'au dat 820 h.

a. El au 14 cal i epe, 89
munele : Dofttmet, Gara Plo-
peni, Gageni, Tintea i Bor-
vacT, 481 oT, 320 porcT, 218 bol.
denT.
In comuna, intre catunul de

resedinta i cat. Goruna, este
o fabrica, de gaz.
E udata de riurile : Mislea,

Doftanet, Coroiasca si Burduza,
alte multe vaT i valcele, ce
Sc6la datza in comuna de

ani. N'are local propriu.
Se frecuenta de 25 ladet1 si.
fata, din num'e'rul de 132 copil (78 b. 54 f.) in vrsta de
sc615.. Cu intretinerea scleT
statul cheltuesce anual lo8o
o strabat in lung si lat.
leT. FemeT nu sciq carte ; din-
tre barbatl numaT o parte.

-o suprafata de 1095 h. a. islaz i painnt de munca, d'ara
de padurea Misleanca.
Tuica s'a fabricat in anul
1893 peste 1450 h. 1. Viile
s'au filoxerat.
GandacT de matase se cul-
ca la 300 care de fin.

Comerciul se exercita in comuna. de 5 carciumarT.
Se lga prin sosele cu co-
COCWI, se numesce de locuitorT partea de S. a eat. Palanga, com. Buda--Palanga,

plasa Campu.
COCOULTTY (Polka-) polka, com.
Teisani, pl. Telejen.

cocouLuT, isvor, curge din muntele Plaiu ChiojduluT, com.
Star-Chiojdu, plaiu Teljen ;
ia directia dela S. V. catre N.

E. si se versa in g-arla.. Siriasul, tot in raionul com. StarChiojdu,
www.dacoromanica.ro
133
COCUELUL, loc isolat, com. Po-
deni-VechI, pl. Podgoria.
133
ocupa mal mult cu fabricarea

varuluI alb, pe care-1 transpora i vinde la BucurecY.
COCO E:SCI, sat, face parte din

C. R. Strambeni-Blejoiu, pl.
T'rgoru.
COADA-ISVORULUT, sat, face parte
COADA-FEET, loc isolat, com.
COADA-MALULUI, loc isolat, com.
Breza-de-sus, pl. Prahova,

sat , face
COAD A - ISVORULUt ,
parte din C. R. Manesci, pl.

Trg-oru. Are o pop. de 344
loc. (174 b. 17o f.) Locuitorif
ma numesc acest catun
Aci e o biserica cu urm6trea inscripOe : Acesta
sfinta. si Dumnesleesca biserica, ce se prasnuesce h ramul
sf. AdormireY a Maici DomnuluY s'a inceput din temelie
cu mila luY Dumnec,leu de cu-
din C. R. Vla.deni, pl. re'rgor.
Batrni, pl. Teljen.

COADA-MALULUT, sat,
face din
C. R. Magurelele, pl. Podgoria.

COADA-LACULUI, se numesce vi-
l-6ga ce servesce de scurgere

helqteuluY din dosul m-rel"
Brebu, pl. Prahova. in parOul

Lupa.
COAMA-CALULUY, loe isolat, com.
Teipni, pl. Telejen.
cernicul Preot Popa Andronache i de d-luY Doctor Sili-
vestru in clilele MarieY Sle

Grigore Ghica Voevod 1828,
1 s'a stricat de cutremur
.
a meremetisit'o D-luY Cocon u

Dimitrie Manescu, 1845, i s'a
zugravit de locuitoriY satuluY

ceI maY cu temei
Costache,
Radu, Nicolae, in Iilele prea

inaltattluY Domn George Bibescu Voevod, 1847, Iulie
Prvu Zugrav cu fiul su Floreo, ot Trgoviste.

LocuitoriY acestuY catun se
COLACU--DE--PIATRA. ,
localitate
isolata in com. ScOenI, plasa

Podgoria. Aci e o pietra ce
serva de hotar intre com.
ScaenY i Boldesci.
COLCEAGU, com. rur. plasa Cri-
cov. Este situata pe loc

la 32 k. m. departe de capitala judeWini' i la 14 k. m. de
a plaeI.
N'are niel un catun alipit

i o populayune de 943 loc.
(458 b. 485 f.), in plus o fa-
www.dacoromanica.ro
134
milie de tiganT-ferarT si una

de bulgarT,
contribuabilT izo; case de locuit 297.
In comuna e o singura biserica, fondata in anul 1885,

deservita de un preot. Biserica s'a construit de locuitorT.
LocuitoriT pe lana agricultur se mal ocupa si cu chirigeria. Prisosul munceT I desfac la orasele PloescI si Mizil.
LocuitoriT s'au improprie-
tara la 1864, pe mosiile Sutnca si Cirisnca, and li s'au

dat 318 h. a. ET au : 9 cal,
56 epe, 159 vacT, 1o68 oT, 186

porcT.
Sc6la datza in comuna dela
1880. Localul e cu chirie si

s'a frecuentat in anul trecut
de prea putinT elevI.
prafata de 669 h. a. ara padure.
Tuica si vin nu se fabric

In comuna. &Andad de ma.tase nu se cultiva; stupT Cu
albine sunt vr'o 31.
si e prielnic porumbuluT, grill.luT si ov6zuluT. PomT roditorT
sunt Mrte putinT.
comuna de 4 carciumarT. Veniturile comuneT se urca la
134
tifra de 2858 leT si cheltuelile

la 2790 leT anual.
Soselele o pun in comunica%ie cu comunele : Inotesci,

Parepa, Tomsani.
E udata numaT de riul Cal-
mapiu.
coqu, sat,
face parte din C.

R. Trgsoru-Vechiti, pl. Trg-
soru.
couvu, sat, face parte din C.

R. CocorascY, pl. Trgsoru.
Aci e resedin0. comuneI. Are
o biserica cu hramul Buna

Vestire si esf. Nicolae fondata in qilele Prea inaltatuluT nostru Domn Alexandru
Dimitrie Ghica Voevod
si
ale sfinOtuluT Mitropolit Neo-
fit, de credinciosul si marele

logof6t Ion Cocorascu, cu incepere dela anul 1839, luna
Mal 16, si terminata din lucru
In frum6sa li de 16 Maiti 1840,
Cand s'a si sfinOt. Repara%ie
i s'a %cut la a. 1876.

COLTU-PIETRET (La-), localitate
in cat. Malaesci-de-sus, com.

Malaesci, pl. Varbillu, unde
este o carierd de fiiarti.
COL1II-LUT-BALBE.
, proprietate a
EforieT Spitalelor
civile din
BudiarescI, pendinte de com.
www.dacoromanica.ro
135
=35
Sinaia, pl. Pele, in intindere

de 1364 h. a. tot tercnul imprtdurit, afard de 5 h. a. locurl' de finete, arendatd pe
periodul 1887-90 cu
anual.
ioo leI
care Stoica dela Comarnie,

reclamnd cd nisce volintirl
l'au jefuit cu pricind de hain-
lie M. S. poruncesce ispravnici4or sd cerceteze si or s

trimitd la
indrepteze, sau
divan 1)
courft-PA.LTINETULITY, surpdturd,
com. Bertea, plaiu Vdrbildu,
ce servd de pdune vitelor.
Este situatd pe ambele maluri ale riuluI Prahova , la
51 k. m. departe de Ploesd
la 15 k. m. de reedinta
COLTOAIA, deal pe care este situatd com. Podeni-VechY, pl.
Podg-oria.
COMA RNIC, vale, isvordsce dela
plaiului (Sinaia), inteo posi-
tiune frte frumsd, la plele

muntilor Gdgutu, Dmnale,
Rrizorele, Floriu, G-almeia,Gurguiata i Comarnicu2)
Se compune din 9 cdtune :
plele muntelta Comarnic, cur-
ge dela N. E. cdtre S. V.
se vrsd in riul Prahova, pe
malul stang, in raionul com.
Comarnic, pl. Pele.
La 1845, Domnul Ord Gheorghe

Bibescu, Nisitnd Comarnicu si r6rrilin&nd f6rte nesatisflictit de drum, da
D.
urniCteirea poruncli
atre sfatul administrativ,
COMARNIC, munte la E. de com.

Comarnic, pl. Pele, pe la
plele cdruia trece soseaua
comunald ce merge spre cdt.

Secrtria.
COAIARNIC, comund rurald, pla-
iul Pele. Cu tte cercetdrile

fficute n'am putut afla nimic
despro anul infiintdreY acestd
comune. Numa nisce chrisve
din anul 1791, Octornbrie
un r6spuns al lui Mihait Vodd
*tutu, cdtre ispravnicul ot sud
Prahova, ne aratrt cd, un re-
<Pentru desAvt1rsita neingnjire i neorindmalii, ce am Oisit pe drttm, intru

cratoria ne:strYi dela BucurescI la Co-
marnic, atilt din partea CArrnmreI judetuld Pr-ahoveY, cat si din partea obstesta
chrectii a postelor, mricar cl li se didese
III stire cu maI multe Oile inainte de acsta a n6stiii, cuiultorie, NoI deplirtlim
din slujIZ pc dirmuitorul acest4 judet

Serdarul Ion Cretulescu, iar acel obstesc
director Paharnicul Tache Zisu se s a
pune la arestul agiei pe soroc de 8 shle,..
(ss) G. D. BIBESCU
( aVestitonil RonvInesc ).
La frumusetea sa cor4ribue si cele
18 vtilcele ce o strribat In Vite directiunile, vrstindu-se t6te In riul pratiova,
www.dacoromanica.ro
136
Comarnicu, Poina, GhiosescY,

Podu-Virtos, Podu-Neagulul,
Posada, podw-Luna , PoduCerbuluT si Secaria.
Are o popula.tiune de 405

10C. (2220 b. 2145 f.) ; ,3i famili! de tiganY, una familie
Elvetian (fabricant de caramida), una Francesa (fabricant
de var), una Spaniola (ferastrau si fabrica de var), una

Germana (ferastrau), una Italiana (pietrar).
CapI de familie sunt 851

contrib. 70 ; case de locuit 851.
In comuna su np dolu hise-
ric/ : una in cal. .Comarnic si

a dOua la N. de cat. Podu.NguluT, la localitatea numita
Lespedileo.
136
s'au improprietarit la a. 1864,

ca.nd li s'au dat 242o h. a. ;
din carY 2327 h. a. in mosia
DemineI Zoe Brancovnu si

93 h. a. in mosia Plesuva,
pendinte de Eforie.
EY au 152 cal, 32 epe, 413
yac!, 522 capre, 4752 di, 485
pora
In raionul comuneY sunt pe
riul Prahova 2 morT, 3 ferastrae si fahricl de var hidraulic
si ciment ale D-lor Basile Aldasaro si H. Schorsch.
Gratie positiuneY sle, aeruluT su curat, apeY, hotelurilor
ce s'au construit in ultimil anY
si caselor celor sanat6se si

higienice, in curind va deveni,
Cea din Comarnic s'a fondat la a. 1815 de familia

Brancovnu ; iar cea dela Les-
ca si Sinaia, Busteni, Cam-
ped.T de jupan Parvu Canta-
anul 1865. S'a frecuentat in

anul scolar 1892-93 de 161
cuzino vel logof6t cu tata].
su Draghicit, vel Spatar, la

a. 1661 si reparata la 1862.
Ambele biseric/ sunt deservite de 3 preotT : ,doY platitY

de stat si unul de Eforia SpitalCior civile din Bucuresa
LocuitoriT se ocupa maT totT
cu dogaria, sindrilaria si cioplirea .pictreI. EI desfac dogarla la PlooscT si BuqurescY,
iar sindrilaria si pitra in diferite part1 ale OreY.
pina, etc., un sat de vilegiatura.

Sc6la exista in comuna dela
copTY (126 b. 35 f.), din num6rul de 676 copiT (376 b. 300 f.),
cu vrsta legiuita. Sciu carte

800 barbatT si 200 femeY. Cu
intreOnerea personalulul statul cheltuesce anual 1728 leY.
O sc61 mixta functionza si
In catunul Secaria.
In termen mijlociu se
fa-
brica in comuna cam 4600 d.

1. tuica de huna. calitate. Gindad de matase nu se cultiva.;
www.dacoromanica.ro
1 37
137
stupT
Cu
albine
sunt
248.
In comuna nu se cultiva
alte cereale de cat porumb
nu produce maY mult de cat
600 h. 1. anual. Dintre poniT
roditorT sunt aproximativ: 1200
merT, 600 perT, 50 dudT, 2000
ciresT, 2500 nucT. Livedile dau
cam 2400 care de fin.

Comerciul se exercita n COmunA de 18 carciumart
la %ifra de 13.3o4 leT (anul financiar 1893-94), i cheltuelile
la 12.449 leT.
CAT de comunica0e are : sos.
na%, Ploesd-Predeal, sos. com.
Comarnic-Tesila i calea ferata
Ploesci-Predeal, pe albia
luT Prahova, formand din sus
de cat. Posada dou mari tu-
ploise, fac marl' stricaciunT

terenuluT
i aduc din muntT
bolovanT de marimT colosale.

Sinaia, de care se desparte
prin Valea-luT-Bogdan i Va-
lea Larga; la V. cu jud. Dambov4a si com. Talea ; la E.

cu com. Sotrile si la S. cu
com. Brza-de-sus.
COMARNIC, sat,
face parte din
C. R. Comarnic, pl. Peles. Are

o populaOune de 1276 loc. (649
b. 627 f.) Aci e resedinta comuneT. Este asedat langa

Prahova, inteo frurnsa positiune.
COMARNIC, staIie
de drum de
nelurT.
fier, pe Erna Bucuresci-Predeal, la i io k. ni. departe de
E brazdata de munOT : Fruntea-luT-VasiT, Gagtqu, Rasorile,
BucurescI si la 50 k. m. de
PloescT, intre garile Campina
Dmnele, Plesuva-Mare,
suva-Mica, Floriu, Galmeia,
circulatie la i Dec. 1879.
Comarnicu, Seciurile, VirfuBonculuT, Radacina, Turda, Po

iana-BouluT,
Valea-LargA.
COMARNIC, pichet
S'a pus in
i treCOtre
in Transilvania.
i alti.
E strabatuta de vane : Larga,

DogaruluT, BouluT, MagaruluT,
ObieleT, MestcanuluT, BelieT,
COMXNACUL, sat, face parte din
TalieT, Bogdan, Or4iile, ConFloriu, Cernica, etc., carT
Are o pop. de 14 los. (7 b.
strabat comuna in t6te

Cursul lor fiind frte
repede, maT ales in timpurT
acest catun Catinca:
Q. R. Manesci,
7
f.)
l.
Trgrr.
LocuitoriT maT "numesc
COMANACUL, mosie a D-luT
www.dacoromanica.ro
138
138
I. Niculescu, pe care la 1864

s'au improprietarit parte din
locuitoriT comuneT Manesci, pl.
Trgor.
CONCIU, vale, isvordsce dela p6lele munteluT Dmnele, curge
dela N. E. catre V. i se vrsa

In riul
COMANACUL, virf de deal, comuna Brza-de-jos, pl. Pra-
Prahova, pe malul
stang, in raionul com. Co-
marnicu, plaiu Pele.

Pe acst vale este un fru-
hoya. Parte din acest deal e
mos pod de fer al caieT ferate,
acoperit Cu prunI, nucl, aluni,
dupa care imediat intri in tu-
etc., lar parte servesce pentru paunea vitelor.

COMXNANCA, ve q.I
Crivina, co-
muna rurall.
COM.XNPNCA, numire veche a
com. Pucheni-Miroslovesd, pl.
Crivina.
nelul ce este pe Erija ferata

Predeal.
CONDREA., DOROBNTESCI SAU
FOTACHE, se numesce a doua

gura de cena deschisa in com.
Slanicu, pl. Varbilau, dupa incetarea funcionareY celeT dela
Opari%T, pl.
Mihait Oltnu (v. a. n.) Acsta vine in josul celeT

ocne, la o distanVt cam
Teljen, numit ast-fel dela co-
de 800 metri. Acsta a avut
morile ce se credo ca au fost

ascunse de haiducT pe acest
o adancime en orma, ast-fel ca

glasul celor ce strigau din
pisc.
fundul el, mal nu se audia afara., i cu multa greutate se

descifra vorbele celor de afara, catre ceT din launtru.
A fost parasita, cacT de o
COMORI, pise, com.
COMORILOR (Virful-), virf de deal
situat in partea de N. V. a
com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
crede ca in timpurile vechl
data a venit apa in ea. S'a

constatat ca apa venia din
s'ar fi ingropat aci banT de

nisce haiducT, de unde se pre-
ocna Mihait Oltnu deja

parasita, constatare facutase
supune ca I vine numele de
diceprin meit. S'a asvrlit

in ocna veche o banip, de
goria, acoperit cu pOdure. Se
comorT.
COmF,
movill, com. Nedelea,
plasa Filipesci.
meit i s'au gasit b6bele

ocna cea noua.
Pna acum vr'o 12 anT erau
www.dacoromanica.ro
139
sturil de sare afara. Sarea e

f6rte alba si mal densa ca cea
dela ocna Mihaitt Oltnu. De
sigur ca In scurt timp va fi

astupata prin noroiul ce se
scurge In ea si prin viiturI de
ape dupe malurile vecine.
Apa din gura acesteT ocne
este frte sarata si servesce
la baT pentru 6meniT bolnavY
de reumatism.
CONDRI, poina pe plaiul Chioj-
duluT, In partea de N. a com.

Star-Chiojdu, plaiu Teljen.
Servesce de islaz pentru vitele locuitorilor.

CONDRI, isvor, curge din Poina
Condri, com. Star-Chiojdu, pl.
Teljen, ja direcVia S. E. si
se vrsa in garla Basca-cuCale, tot in raionul com. StarChiojdu.
CONDURATU, comuna rurala, pla-
sa Cricovu. Se numia In vechime TataraT-Conduratu.
Este situata pe loc yes, la

40 k. m. departe de capitala
judeVulul si la 20 k. m. de a
13 9
In comuna e o singura biserica, zidita in anul 1848, pe

ruinele uneT vechT bisericT, de
Costache Filipescu. S'a reparat in 1872 de locuitorT. hste

deservit de un singur preot.
LocuitoriT se ocupa numaT
Cu agricultura. Produsul agricol '1 desfac la orasul PloescI si gara orasuluT Mizil.
Locuitorii s'au improprietarit parte la a. 1864, parte
la 1879. CeT d'antaila au primit pamnt din mosia fosta a
D-luT Ion Otetelisanu, iar ce!
din urma pe a SchituluT TigAnescI. In total s'a dat 465 h. a.
Sc6la exista In comuna dela
187 I, dar regulat funcVionza

anul trecut de 6o ba.e4T ,
din numarul de 190 copiT (96
b. 94 f.), cu varsta de sc616..

Cu intreVinerea personaluluT
se cheltuesce anual ro8o leT.
Sciu carte 84bdrbag fi 12femel.
Tt suprafata eomuneT e
de 1495 h. a. pamnt. Tuica
si vin nu se fabrica In comuna..
plaseT.
cultiva ; stupT cu albine sunt 61.
N'are nicl un catun alipit

si o populaViune de 845 lo-
Pamantul nu e tot prielnic,
cuitorT (410 b. 435 f.). CU 172

capT de familie ; z54 contrib.
fiind si saraturT. Un h. a. produce cam 14 h. 1. grail, 7 h. 1.

orz, 6. h. 1. ov6z, 12 h. 1. po-
168 case de locuit.
rumb.
www.dacoromanica.ro
140
Comerciul se exercita In
comuna de 3 carciumart
Veniturile comunei, afara

de drum un, se urcg la 3815
ler si cheituelile 'la 2796 le):
anual.
In comuna sunt sosele vicinale sp1-6 Colcg, FAntanelele, Degerati, Fulga, Mizil,
Baba Ana.
E brzdata de dou movile
udata de o singurlt g,rla
ce vine din comuna VaduStipat.
Se mrginesce cu rnoiile:
Baba-Ana, Mizilu, Degeretnu
,Coldeag.
COPACENI,
numire ce se maT da
plaiul Teljen.
pArAu, curge din par-
tea de . a com. Opgriti, pl.

fTeljen,
uda catunul cu a-
nume si se vrsa in
riul TelCjen, in taionul com.

Gura Viti6reT, pl. Teljen.
CORBU, deal in partea de V. a

com. SoimarY, pl. Poclgoria, pe
care se afla padure.
vale, com. Tarlesci,
pfaiu Telj en._
(Ripa-), deal in com.

Valea-Lunga, pl. Prahova, numit ast-fel dela puiT ce scoteau aci corbil.
CORBULUT,
(Ripa-), ripa, la E. de
com. Brebu, pl. Prahova, numita ast-fel dela multimea corbilor ce fac cuiburT aci.
CORBULUf
CORLXTESCf,
sat, face parte din
C. R. cu acelasT nume, pl.

Crivina. Aci e rescdinta cocoRT.XTEsci, comuna rurala, pla-
sa Crivina. Este situat.

apa DAmbu, la 3 k. m. departe de PloeScY si la 5 k.
de resedinta plaseT.
Se compune din 2 ctitune
Corlatesci i Ghighiu, - avnd
o populatiune de 431 locuitort 1(204 b. 227 f.), CU ;77 ontribuabili, 91 capi de familie
go case de locuit
In comuna, afara de monastirea Ghighiu, ma este o

biserica fondatg l, anul 1792,
COBuLuT, vale, isvorasce dela
plele munteluT Bonciu, curge
spre E. si S. V. si se vrsa
In raionul com. Comarnicu,
pl. Peles.
coRBuLuT,
muneT.
cat. Poina-CopaciuluT din com.
COPXCENI,
140
LocuitoriT, in nurnr de 40,
s'au improp.rietgrit la 1864, pe
statuluT, riumit, Ghimosia
,
ghiu, si a DomneT Elena Cre-
www.dacoromanica.ro
141
tulescu, cand li s'au dat 82

h. a. parnnt. EY au 22 cal O
epe,
101
vacY,
I004. ol, 41
porcY, 91 bol, 33 viteY
CORiVU, comuna, rurala, pl. Pra-
Dambu, sunt dou morY de

macinat O. una pe heleteul
format din isv6re.
Sc61a nu este in comuna.
Tot teritorul comuneY e de
482 h. a, Pam'entul e priel-
nic la t6ta. cultura. Un h. a.

produce pana la i 4 h. 1. grau,
i.. h. 1. orz, 16 h. 1. ovlz, 8
meiu, 14 h. 1. poz-umb O. i o
h. 1, rapita. Dintre poml roduc,11',
ionul com. Ederile, pl. FilipescY, seryesce de parne vitelor loouitorilor.
i. 2
taurY.
ditorY
141
sunt : 150 prunY, 50

15 merY, zoo cireI i
z o nud. Livecilile dau un car
'de fin la pogon.

comuna de un carciumar.
Comuna e strabatuta de soselele Corlatesci-CoslegY, Corlatesci-Ploesd, Corlatesci-Ghighiu i. Corlatesci-BercenY, t6te
in legatura cu sos. judetna.

E udata de garlele Recelea
Calda, afara de riul D-Ambu.
CORNXTELU, pisc, com. AricescY,
pl. Podgoria. S'a numit ast-
hoya. S'a numit ast-fel pentru-cd in vechime erau aci padurY intinse de cornY. Comuna
datza din anul 158 i s'a
intemeiat de 6meniI fugitY din
diferite localitatY, de frica resb6ielor.
Este situat parte pe loc yes,
parte pe deal i e udata la

V. de Hui Prahoya, iar la E.
.1 S.
de riul Campinita ; la
39 k. m. departe de Ploesd,
capitala judetuluY i la 41 k. ni.
de Campina, rerdinta plaiuluY.

Cornu-de-jes , Cornu-de-sus ,
Campin4a i Frasinet, avnd
(422 b. 477 f.), in plus 14 familiT de tiganY, carY se ocupa

cu feraria.
ContribuabilY sunt 384; case
de locuit 448,
Pe langa agricultura locuitoril se mal ocupa cii\ zidaria,
dogaria, dulgheria i, facerea
fel pentru-ca acolo a fost multa.
crucilor de pietra. El desfac
padure de cornY, Serva pentru p4unatu1 vitelor.
Cornatel, Bucuresd, PloescY
produsul munceY ion la Gaesd,

i. Patr6ia.
CORNETUL (Virful-), deal in ra-
LoQuitoriI sunt parte inct
www.dacoromanica.ro
142
nenT,parte improprietAriV dupa

legea rurall din 1864. S'au
improprietdrit 179 locuitorT pe
mosia Cornu-de-jos, cand li
s'au dat 407 h. a. Omnt..ET

au 40 caT si epe, 496 boT, 4o4
capre, 442 vacT, 1521 oT, 490
porcT.
In raionul comunet pe riul

Prahova, este o mra ce are
si o piuA, si o mr pe riul
Campini%a.
Sc6la datzd in comun de

mult timp, regulat insl func-
142
Parnntul nu e prielnic la
t6t6, cultura. NumaT porumbul
se cultivA si acesta In puOnl

cantitate ; asa In anul 1891 a
produs 3327 h. 1., iar in 1892
cam 3307 h. 1. Poml roditorT
sunt puOnT. Liveqile dau 658
care de fin.
Comerciul se exercitA in co-
mund de 5 carciumart
Bugetul comuneT presina
la veniturT suma de 6866 leT
si la cheltuelY 5013 leT anual.
propriu. S'a frecuentat in a-
In partea de S. a comuneT
e o singull sosea comunald,
nul scolar 1892-93 de 74 copiT (48 b. 26 f.), din numOrul

de 120 copiT (70 b. 5o f.),
cu vrsta de sc615,. Cu intre-
care se unesce Cu soseaua judqeanA si inlesnesce comunica%ia intre Campina si Brzade-j os.
%inerea personaluluT statul cheltuesce anual 1080 ley. Sciu
E br'azdatA de dealurile
%ionzA de 1 o ant N'are local
carte 3o bitrbap fi ro fenzeY.
Suprafaa comuneT e de
1085 h. a.
Afie minerale sunt in cat.
Cheia-luT-Grumazi , ce-I
maT
slice si Virful Garligi, in partea de N. si E. a comuneT ;

Virful GorunuluT ; Streajistea,
Piscu luT Dobre, I.inoiul, Ora-
Cornu-de-jos, in localitatca ce
dia, iar in partea de E. a co-
se numesce La Mori fi in
cat. Cornu-de-sus, o alta afid
muneT, maT in tot lungul su

se intinde dealul numit PoduLat numit ast-fel cAcT d'asu-
ce isvorasce din Valea LW' Sitracild, ambele bune fientru reumali sm.
pra luT e un loc ses. Teite aceste dealue servA de 0.-
ViT nu sunt in comunA. ;

;uica in termen mediu se fabricl cam 567 h. 1. anual.
sune.
Gandad de mAtase nu se cul-
celele. Valea-luT-SdrAcil A.,Vale a
tiva stupT stint
Rea li )3aliia se vrs6. in Pra-
z4,
E strAbAtutA de v6ile : SgrAcilA, BaliVa, Valea Rea, Val-
www.dacoromanica.ro
143
hoya, iar Vdlceaua dela Valcele in lila Campin4a.

143
m. departe de capitala judeuluY
s la 2 k. m. de rese-
di%a plaseY.
Sotrile, la E. si S. cu com.
Campina si la V. cu comu-
Cornu-de-sus si Cornu-de-jos,
nele : Brza-de-jos si Brzade-sus.
avnd o populaVune de 657

loc. (318 b. 339 f), In plus 40
familiI de . iganY, carY se ocupa
CORNU, virf de deal In raionul

com. Ogretinu, plaiu Teljen.
sat, face parte
din C. R. Cornu, pl. Prahova.
Are o populAiune de 402 loc.
(210 b. 192 f.)
CORNU-DE-JOS,
CORNU-DE-JOS, sat, face parte din
C. R. Cornurile, pl. Campu.

CORNU-DE-SUS, sat,
face parte
din C. R. Cornurile, pl. Campu.

CORNU-DE-SUS,
sat, face parte
din C. R. Cornu, pl. Prahova.

Are o populatiune de 272 loc
(102 b. 170 f), si se mal numesce de locuitorY si PodurY,
pentru-ca este situat pe un
loc maY inalt de cat cele-l'alte.
cu agricultura si feraria. CapY

de familie sunt 140 si case de
locuit 16i.
In comuna, e o singura biserica zidita la a. 1790 de
Preotul Grigore, Despa sosia

sa, numita si Presvitera si de
Oprea cu so0a sa Mario.. Acsta biserica e deservita de
un singur preot.
LocuitoriY se ocupa numal
cu agricultura. EY s'au improprietarit la 1864 pe mosia d-luY
Ghi0. Cantacuzino, cand li s'au
dat 400 h. a.
LocuitoriY posea, 62 cal, 57
epe, 105 vacY, 544 oY, 191 porcY,
afar de vitele trebuincioase

la munca. EY desfac produsul
munceT la PloescY.
In raionul comuneY, pe iazul Vitnaul, sunt 2 morT de

macinat.
CORNImuf (Gr6pa-) poina, com.
Drajna-d e-sus, plaiul Teljen.

CORNURILE, comunt rura:16,, pl.
Campu. Este situata tanga Hui.

Vitnttul, pe loe ves, 1a 25 k,
Sc6la exista In comuna dela

cornuneY. S'a frecuentat In anul trecut de 28 baeV. CopiY
In vrst de sceda sunt 1 1 1
(63 b, O E) Cu intreiinerea
www.dacoromanica.ro
144
lpersonaluluT se cheltuesce a-
nual to8o leT. Sciu carte nupica 8 barba/I'.
Uta comuna se intinde pe

o suprafata de 900 h. a.
GAndacT de matase nu se
144
sat, face parte din

C. R. Coslegiu, plasa Cricov.
COSLEGIU,

b. 166 f). Ad i e o biserica
fondata la a. 1836.
COSLEGIU, comunA rurala, plasa
Pamntul e prielnic la t6ta
Cricov. Este situata l'anga, riul

Telj en, la i 1 k. m. departe
cultura. Terenul cultivabil produce 324o h. 1. grti, 154 h.

1. orz, 2 I 74 h. 1. porumb. PomY
roditorT sunt putinT. Livec,lile
dau 'Ana la 32 care de fin.

Comerciul se exercit in comuna, de 2 cArciumarT.
Bugetul comuneT pe ultimul exercitiu se lidic la suma
de 3581 leT si cheltuelile la
de capitala judetuluT si la 13
k. m. de resedinta plaseT.
Coslegiu, DarvarT, Radila si
PantazT,, (numit si M6ra BalaceanuluT), avnd o populatiune
de 1087 loc. (551 barbatI, 536
femel), in care infra. si 15 famili): tiganT.
2193 leT.
In comuna, sunt sosele comunale ce-1 inlesnesc comunicatia cu comunele Ciupelpita si Draganesci.
E udata la V. S. si E. de
riul Vitnaul. Se limita la E.
cu cat, Baraitarul ; la V. cu
contribuabilY 2 10 ; case de locuit 240.

In comuna, sunt 4 bisericT ;
una in PantazT, reparan la a.

1871 ; a doua in Radila, reparan. in a. 1892 ; a treia in
cat. Belciugu s't com. Ciupel-
DarvarT, fondata in anul 1824

(v. a. n.) si a patra in Cos-
nita ; la S. cu com. Draga-
legiu, fondata in anul 1826,
nesci si la N. cu un cmp.in-
cu urmateirea inscriptie : Cu
mila si ajutorul lul: Dumnedeu,
acest sfint si Dumnedeesc lacas s'au ridicat din temelie
de D-lul Banu Constantin Balacnu si de Dumn-el Bansa
Sultana Balacnca, dimpreuna
tins.
COROIASCA, par'aias , isvollsce
din Valea Parvuletulul, padurea Mislnca si merge de

se vrsa, in apa Mislea, in
dreptul com. Cocorasci-Misli,,
piaiu Varbilau.
cu fii D-lor D. Biv-vel Constantin, Stefan 1341dcnu
www.dacoromanica.ro
t45
145
d-luT Biv vel Aga Constantin

Balacnu i D-luY Biv-vel Paharnicu Iancu Balacnu
D-luT Grigore Balacnu, la
moia D-lor Coslegiu, spre
slava i cinstea sfinOlor marilor
Imp6raV Constantin i Elena
a sf. AdormirY a Maid
DomnuluY i sfinVlor marilor
i
mucenid George, purtatorul

de biruinV i Dumitru, isvoritorul de mir, la leatu 1826,
in qilele luminatuluY Domn
Grigore Dumitru Ghica Voevod i a Prea O sfinVituluY

mitropolit Kir Grigore, scriindu-se acesta intru vejnica
pomenire.
LocuitoriT se ocupa, cu agricultura. Produsul munceY 1 des-
fac la oraul PloescY.

LocuitoriT s'au improprietarit (in numr de 183), la a.
1864, pe moiY particulare, dan-
du-li-se 757 h. a. EY au 91
caY, 308 boT, 174 vacT, 21 bivolT, 681 oY, 205 porcY.
In raionul comuneY sunt 2

morY de apa,
anual io8o leT. Sciu carie 97

biirbaft fi 28 lema.
Uta comuna are o supra-
fa.p. de 2047 h. a.
Tuica, se fabrica in comuna.
pena la 400 d. 1. anual, in
termen mediu.
GiindacT de matase nu se cul-
tiva; stupT cu albine sunt

Pamentul e prielnic la terta
cultura. La un hectar se produce : 15 h. 1. grau, 14 h. 1.
orz, i6 h. 1. ov8z, 14 h. 1.
meiti, 20 h. 1. porumb i 14 h.
1. rapi0. Dintre poinT roditorT
sunt : 280 merY, 135 perT, 170
dulY, 85 cireY, 140 nud, 1700
prunY. Liveile dau pena la

400 care de fin.
comuna de
in
cincY carciumarY.

la veniturT suma de leY 5816.65
la cheltuelY leT 3866.16.
Prin centrul comuneY trece
soseaua spre Valea Calugarsca i prin partea de N.

calea ferata Bucuresci-PloesciBuz 6u.
Sc6la exista in comuna din

an,u1 1871. Localul e proprietatea comuneY. S'a frecuentat
In anul trecut de 27 136,qT
8 fete, din num6rul de
144
8 fete), cu
varsta de sc614. Cu intreVinerea personaluluI se cheltuesce
In comuna nu sunt ,nicf movilY, nicT dealurY, nicY piscurT.
E udata de
apa VatnauluT
riul Telejen,
i
Iazul Mo-
rilor.
copiT (86 bdeV i
COSMINA) apa, isvorasce din pla-
iul Varbil4ut dela N. de com,

;o
www.dacoromanica.ro
146
Cosminele, curge dela N. ca-
146
In comuna sunt 140 capT
tre S. E. si se vrsa in riul
de familie ; 199 contribuabili,
Teljen, in dreptul monastireT
cari traesc in 145 case.
Zamfira.
BisericT
COSMINA-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. Cosminele, pl. Varbilau. Are o pop. de 301 loc.

(146 b. 155 f.) Acest catun se
mal numesce Vxtejari i Baracesci. Are o biserica de
lemn facuta de Emanoil Pangal, cam pe la anul 180o.
are doua, una in
Cosmina-de-jos si alta in Cosmina-de-sus, ambele deservite

de 2 preoV.
_Mara de agricultura., locui-
toril se maT ocupa cu tierea

lemnelor din padurT. El au
157 car s't epe, 562 vacT, 187
capre, 7X0 oT, 186 pord.
Parte din locuitorT sunt mosnenT ;
125 s'au improprietarit
COSMINA-DE-SUS, sat, face parte
la 1864, pe mosiile fra4ilor
din C. R. Cosminele, pl. Varbilau. Are o pop. de 457 loc.

(223 b. 232 f.) Aci e resedia0.
comunei. Acest catun se mal
numesce Sandulesci, Scutari si
Pangal, V. Sinescu, G. Popescu, i al0. cand li s'au dat
Ciocracu. Aci e
biserica
facuta, de locuitorT la anul 1819.

COSMINELE, comuna rurala, plaiu
Varbilau. Se crede ca datza

de vre-o 7-800 ant
Este situata pe valea CosmineT, la 36 k. m. departe de
capitala judetuluT si la 13 k,
302 h. a. pamnt.
In comuna este 9 mra pentru macinat malaitt.
Sc616, in regul exista in
comuna de 8 anT. S'a frecuentat in anul trecut de 48
copil (43 b. 5 f.) Cu intrqinerea personaluluT se cheltuesce anual 108o leT.Sciu carta
nunua g Mrbag.
In localitityile numite Sciritturr
oLet Ple"trix' sunt ape
minerak, carr coqin iod
m. de a plaiuluT.

Cosmina-de-
25ucidscl in mar mara cantitate.

Tuica se fabrica anual p'na.
jos, Poina TrestieT i PoduUrsuluT, avnd o populaiune
la 505 h. 1.; viT nu sunt.

GandaciT de matase se cul-
de 11.61 loc. (544 b. 617 f.), in

plus 2 familiT de Oga,nT, carT
tiva' prea pu0.11. ; stupT sunt 20.
Cosmina-de-sus ,
se ocupa cu feraria.
Panintul fiind muntos nu

e prielnic la t6tti cultura, Aci
www.dacoromanica.ro
t4
se cultiva nurnal porumb, ip,cesta in mica calititate. Din-
Cf47
R. Isvrelei pl. ,Teljen. Are

o popula0.e de 211 10C. o3
tre pornY roditorT sunt cam

5000 tiler, 2000 perT, loop dull',
b. io8 f.) Cade in partea de

N. E. a comuneT 0 are p bi-
10.000 cire0. Liveile

o.000 care de fin.
serica fondata in pele Bine
dau peste
credinciosuluT Barbu Dimitrie
muna de 3 carciumart
Veniturile comuneT se urea
la . ifra de 2496 leT anual.
E brazdata de plaiul
Strambeni, Virful
munt,ele Ratundu, Gorganu
Virful Pitra, pe care se cultiva porumb, cresce iarba i

jliveq de' pritlif.
E udata de la1Cosmina,
Scutaii4sca i Dumbrave'aua.
COASTA, deal situat in drpta
g4r.leT Ograinu,' com. Ogre-
StirbeT Voevod, cu bine-cuvntarea Prea SfirituluT i igbitor de Christos Episcop al

sfinteT Episcopii D. D. Filof-
teit i olArdia poporenilor

tunulu. CosteniT 0. altor Pac6torY de bine, anul 1856.
COA.RELELE, sat, face parte din
C. R. Gornetu-Cricov, plasa
Cricov. Are
(235 b.
f.) Aci e
222
pop. de 457 10C.

0 bise-
rica fondata in anul 1831 de

Dr. Arsache, cu hramul sf.
Imp ra,V .
tinu, plaiul Teljen.

COASTA-AIARE, mal sub care e
aezata. com. Scaio0, pl, Telj en.
COASTA-PISCULO, pisc in partea
de E. a com. Trestira, pl.
CO.A.RELELE, mo0e, com. Gornetu-Cricov, prprietatea D-lui
Emanoii Lahovari, pe care la

a. 1864 s'au improprietarit o
parte din locitori comuneT
yornetu-Cricov.
COASTELOR, deal cu direcOa dela
CO!IY (Valea-), deal In partea de

N. a com. Fanttinelele, pl.
Cricov, pe care se cultiva
N. E. la S. V. com. Star-
multa viO, de vie. De cnd
Varbilau,
Chiojdu, pl. Teljen. Cade in

partea de E. a comuneT.
COSTENI, sat, face parte din C.
viile s'au filoxerat, se cultiva

pe acest deal, porumb i grAu,
0 parte serva pentru p4unatul vitelor.
www.dacoromanica.ro
I4 8
I 4-8
co. rf, vale, com. Fantanelele,

Cricov. In acsta vale se vrsa
mulOme de paraiase, carT, cand
plou6, maresc escepOonal volumul apeT din acsta vale,

aducnd stricaciunT terenuluT.
(Mntele-); padure particular snpusa regimuluT silvic inca din nul 1883, pe
COTILA
mosia, Muntele Costila, pendinte de com. Sinaia, plaiu

Peles.
lnca-Ceptur mosie a statulul,

pe care la 1864 s'au improprietarit parte din locuitoriT
com. Ceptura, pl. Cricov.
padure a statuluT
in intindere de 175 h. a. pendinte de com. 1-1Arsa, plasa
COTROCNCA,
Pocigoria.
padure a
statuluT, in intindere de 43 h.
a. pendinte de com. Ceptura,
COTROdi:NCA-MUSCEL,
piasa Cricov.
pisc inalt de 2500,
d'asupra niveluluT MareT
Negre. Acest rnunie, preund
Cu Susaiu, Fap. GavaneT, Unghia-Mica, i alti, aparOneau
din tinipurile cele mal vechT
familieT Dudescilor.
COTILA,
La ,a. 1804 a trecut in posesiunea unu camatar

,ACest munte se s4pAneSce adT de M. S. Re'kele
Carol ; i a fost
cump'erat,
vale cc se vrS in
garla Varbilan, in raionul com.
Varbilau, plain Vari3ildu.
COTUNI,
poiln npe riul

Telen, cOm.,,Maneciu-UngurenT, plaiu Teljen.
COTU-LUT-E.PUR E,
COTU-MA.LULUT,
isvor de apa mi-
nerala in com. Baicoiu, plasa

FilipescT, care, dupa analisa
cu toO munOT de mal sus in

Main 1892, dela Manuk-Bey,
fcut, confine loa; sare, fier,
pe preVil de leT 850.000.
fi pelagra.
Co'rom, sat, face parte din C.

R. Baicoiu, pl. FilipescT. Are
ucio'sd ; vindeca' reune atismul
COTUL CU PLOPY, vesII
Berevo-
escu-de-jos.
o populaOune de 32 loc, (170
b. 192 f.) Cade in partea de

N. a comuneT.
OTROCNCA,
nun;i6.
Va-
trup de padure
a statulta, care impreuna cu
trupul Valea GarduluT are 62
h. a. i impreuna cu trupu-
COTU CU PLOPT,
www.dacoromanica.ro
149
149
rile : Poina-Laculnf (13 h. a.),
Dinu Popa Radu Porlogea,
ObraVle dupe Sfra Predea-
care mi In urma se calugari,

purtand numele de monahul
luluT (25 h. a.), hughea-d-s'us

(45 h. a.), i Runcu (40 h. a.),
formza padurea Valen, Olain
Tel6j en.
coTimBoAicA, garla, isvorsce
din partea de N. V. a com.

Rifovul, pl. Crivina, trece er-
puind pela V. de cat. Malaesci i se vrsa In riul Tel.&

jen, la Sud de cat. Mr.-Domnsca, com. Rifovul.
COTOFANA (Muntele-), proprie-
tatea Eforie/ Spitalelor civile

din Bucuresa fosta pendinte
de schitul Lespec,lile, com. Siele, in intinnaia, plaiul
dere de ii33 h.
a.
din cae
555 h. a. suprafap. impadu-
rita .1i 578 h. a, pamnt cultivabil i flnee, arendat pe

periodul 1888-93 numaT CU 1062
leT anual, din causa ca presinta multe golurT.
Chesarie. S'a sfin%it la a. 1828,

In t4ile 'DOmnu'in.f-Alexandru
Ghic, cu bine-cuvintaiea EpiscopuluI de Buz6u, 'Chesari.
Monastirea se administrza
de un' stait, ajutav in- partea'
ad-tiva de un consiliu econopartea duhovnicsca de
un consiliu spiritual. Monahi
sunt 9, mal toV btrnl
mic
CRASNA, rtu, isvorasce de sub
muntele M*, uda partea de

N. a onue Homorickrilei partea de S. a comunel Isv6rele, plaiu Teljen ; curge
dela V. sl3re E. i se vrsa
In riul Teljen, intre aceste
dou6 comune.
CRA.CANUL, vale, isvorasce dela
E. de com. Valea-Lunga, pl.

Prahova, i se vrsa In piriul
COTOFXNESCI, sat, face parte din
C. R. MalaescT, pl. Varbilau.
Puturosul, tot In com. ValeaLung.a.
Are O pop. de 389 loc. (214

b. 175 f.) Aci e o biserica fon-
CRACIUNEASCA, padure particu-
data la anul 1838 'de ob.,'tea
lara, in intindere de 95 h. a.
locuitorilor.
proprietatea sc6161 Craciunescu

dela Mizil, supusa regimului
silvic, com. Gornetu-Cricov,
Cricov.
CRASNA sati ISVOARELE, monas-
tire fondata la anul 1824 de
www.dacoromanica.ro
com. urb. -Un

lati, pl. Cricov..
parte, din locuitoriT cornuneT

Cepura, plasa; Cricov.
CRAN.GuL-LuT-130T, pAdure pe te-
CREVULSA, vedI 'CTivina, comunb. rurala.
CR;,INGuL, 'vale,
ritorul com: Tsrgsoru-Nou,
sa T'rgsorul.
cRANGuL-TETuLuY, numire ce se
mal' da de locuitorT ctitunului'
Urgsoru-Nou. Se crede ca i
s'a dat acsta numire dela
Crangul de teY, in marginea
cAruia s'a asdat primele .colibe. Acest /llame l'a purtat oficial Orla la anul 1857.
cRANGuLlft, vAlcel, com. Tesila,
plaiu Pele; curge dela E.
spre V. si se vrsa in garla

Doftana, pe malul stang, tot
in com. Tesila.
CREMENEA, loe isolat, com. Siti-
nicu, pl. .Vrbilau.

CREMENIUL, munte ce se ridicA pe malul garle Zeletinu,
com. Posesc, plaiu Tel6jen,
pe care sunt pAsunT. de vite.
CRICOVENI se numesce partea

de S. a corn. G-hirdoveni, pl.
Teljen.
CRICOVU-DULCE, pArati, isvorasce
din jud. Dambovita, din muntele Oborele, spre r6sArit de

Mooen i Pietrosita. Curge
in jos pr.in plaiul Ialomita,
trece prin raionul comunelor

Visinesd, pe langA
Urseiti
latura rn.sAritna a com. Coi apol' la com. Ederilc,
1iba
infra In jiidetul Prahova. De

aci curge la vale prin judetul
Prahova si trece pe ranga
comunele: Moreni, Ghirdoveni,
Haimanalele, Vladeni, CocoHabudu i PoenariBurchi.
cRETuLkscA, mosie pe care la
Acest paran, dup.-ce In apropiere de monastirea

gineni, iaie soseaua judetcan
Urgoviste-Ploescl', prirnesce
In stanga, la Sud de Darmonesd, paraul Provita, apol dela
com. Frasinu, iarasT. se apropie de jud. Darnbovita si de
aci trece printre jud. Dambovita i Prahova, printre co-
s'au improprieta'rit
munele CornescT (jud. Dambo-
CREMENDUL, pise spre N. E. de
com. Posesd, pl. Teljen, pe

care sunt pAsun'T de vite.
a.
1864
www.dacoromanica.ro
151
vita) si HAbudu (jud, Prahova),
iar la Poenari-Burchi, cit. Podu-Vdleni, se vrs, in riul

Ialomita, pe- trmul stang-, la
hotarul judetelor Prahova ,
Dambovita si
Pe prunclul su, mal' ales
spre isvor, se af16, pitrA de
constructie si de var, precum
crangurT de anini si sAlcil.
CRICOVUL-SXRAT, ru, isvorAsce
din muntele Fantana Hotilor,

primesce mai multY afluenti si
pe la com. SAngeru, pl. Podg-oria, intrA in jud. Prahova
dup ce ueld comunele : Apostolache, Urlati si AlbescI

'st continu drurnul spre S.,
vOrsandu-se In riul Prahova,
la com. AdAncata, plasaCampu.
In cursul sU. udA plile:

Podgoria, Cricovu si Campu.
acestel' garle ptmA la versarea sa in riul Prahova, spre

N. E. de com. Crivina.
Apa sa e curatA, posedand
in tot cursul s6u tot soiul de

pesci buril' i gustosl. Face in
curgerea sa multime de zigzague, mal' ales intre comunele Crivina, Poenari-Apostoli
Gorgota.
CRICOVUL, plasA, se mAiginesce
la E. Cu jud. Buz.t-ju, de care
se deFT arte printr'o linie curbA
dusA dela N. la S. si care

trece pe la E. de comunele :
Vadu-SNDat, Fantanelele
Calugb.reni.
La V. se mArginesce cu plasa
Targ-soru i o parte din plasa
Potlgoria, de care se desparte

printr'o linie mult curbA, care
trece pe la V. de comunele
InotescY, IordAchianu si BuCOVU.
CRICOVUL-SEC, garl care acum
too ani avea propria sa scurgere pe albia cunoscuttl
La N. se rtilrginesce
plasa Podgoria, de care
cu
se
desparte printr'o linie trasA
insA, cu timpul
acut
scurg-ere in riul Ialorni te., Cu
mult mal' la vale de
pe la N. de comunele Gor-
Dela IPabudu pan. la Poe-
cari se desparte printr'o linie

dusd din judetul Buz6u (E.),
p'na in plasa Te'rgsoru (V.).
si care trece pe la Sud de
nari-Burchi, albia sa e putin

cunos -uta, iar de aci catre
com. Lrivina, pl. Crivina, pe
vechia albie sunt multime de
sorgintI, carY _formz6. cdrsul
netu-Cricov i ntaru.
La S. se mArginesce cu
ile Crivina i Campul, de
comunele : Berceni, Coslegiu

Colceag-u.
www.dacoromanica.ro
152
152
Din punctul de vedere administrativ, plasa Cricovu se

compune din 17 comune rurale, afara de UrlatI, com. urbana, adica : Albesci-de-Mur,
Albesci-Paleologu , Berceni ,
Bucovu, Calugareni, Ceptura,
Colcgu, Conduratu, Coslegiu,
Fitntanelele Gornetu-Cricov,
Inotesci, Iordachianu, Tataru,
Tomsani,Vadu-Sapat i ValeaCalugarsca. Cele mal putin
populate sunt : Albesci-Paleologu, F antnelele, Berceni si
Conduratu.
,
Pamntul plase Cricov In

partea de S. V. si E. presinta
o ntinsrt campie frte pro-
ductivi in grau,
orz,
ov6z,
porumb, meit, fasole si secara..
Partea de N.,
Din punctul de vedere al

cultuluT, locuitoril plasel Cri-
cov sunt crestin-ortodox. Pu-
tin apartin altor riturt

Acsta plasa. s'a impartit in
2
parohi, avnd si
23
fi-
Hale :
Parohia Berceid, Cu bise-
rica parohiala st. Nicolaeo

compusa din catunele: Bercenide-sus, Bersca-de-jos (Ploes-
i Coylatescl, avnd ca
filiala biserica sf. Nicolae.
Parohict Cosiewiit, cu biserica parohiala. sf. Imp6ratI
compusa din catunele : DArvari, Radila i Pantazi, avnd
ca filiale bisericile : Adormicioril)
rea, sf. Ion si sf. TreI-Ierarht

Parohia BUCOVIZ, cu bise-
rica parohiala, sf. Treime.

fiind delu-
r6sa, era acoperita cu vi, distruse de filoxera. All a.bia
se ma cultiva 5 h. a. la Urlat*.
Din timpul distrugereY viilor, locuitorii din partea de

N. a plaseT se ocupa mal mult
cu fabricarea uice i cu transportul lemnelor si pacureI din
comunele vecine, iar restul
locuitorilor din plasa se ocupa
in special cu agricultura si
crescerea vitelor.
RiurI principale are numaY.
Cricovul sarat.
Parohia Gura- Ir'-id (com.

Valea-Calugarsca.), cu bise-
rica parochiala Isvorul Tamaduirel: compusa din catunele : Arva, Valea-Poeni, Valea-Ursoi i Valea-Manti, avnd ca filiala biserica TA-
ierea Cap. sf. In.

Paro/dar-alca-Pod, (com.
Valea-Calugar6sca'), cu bise-
rica parohiala. Buna-Vestireo

compusa din catunele : ValeaCalugarsca, Rachierif, Vadea
riel si Chitoranl (Bucov), avand ca filiale bisericile : sf.

Nicolae si sf. Stelian.
www.dacoromanica.ro
153
153
Parohia Valea Nicovani

(com. Valea-CAlugArscA), cu
biserica parohiala Adormirea compusa din cAt. ValeaMeilor, Valea-Larg. si Scheau,

avnd ca filiale bisericile : sf.
Voeyocili
i Inltarea.
si cu biserica filial Adormirea.

13). Parohia TomfanY, cu bi-
serica parohial sf. Voiyolf

compusA din cAt. Loloiasca,
avnd ca bisericg filialg. sf.
Nicolae.
Parohi(i Gorneht-Cricov,
cu biserica parohiald Cuviasa
14) Paro/ta Tdtarn, cu biserica parohial sf. Voivop.
Paraschiva compus din cdt.

TOrculesci,
avnd ca bis. fi-
Bala Cuy. Paraschiya.

Parohla T'alcaBou/id
(com. Gornetu-Cricov), cu biserica parohiald sf. Imp6ratY
compusa din cAt. Cosorelele,
avnd ca filiar biserica
sf.
ImpOray.
Parohia Cepura, cu bi.serica parohialO sf. Imp6rap'

compus din cgt. Valea-Gardulta, avnd ca filialg. bis. A
dormirea.
o).
Parohia Rotar, (cam.
Ceptura), cu biserica parohia16.

Adormirea compus6 din cAt.
Soimescu i Malu-Rosu, avnd
ca filiala biserica sf. Nicolae.
i). Paro/ta Albesci-de-111nr
(com. Albesci), cu biserica parohial6 sf. Voevocilb compusa din c.t. Vadul-POruluI
Albesci-Paleolouu avnd
ca filiale bisericile : sf. Ilie
Adorrri. ea.
Parohia
(com.
Tomsani), cu biserica paro-
Adormirea compusg
din cdt. Cioceni, aynd ca fihala bis. Adormirea.
Paro/ta Conduratu, cu
bis. parohiald st. Imp6ratl.
Parohia Vadu-SOal, cu
biserica parohial.O. sf. Voivoc,IT
i Buna-Vestire.
Parohia Colcrku, Cu birica parohiall sf. Nicolae.
Parohia;Inotesct, cu biserica parohialO sf.
Parohia
cu biserica parohialA Adormirea pmpus din cOtunele Fantanelele-UngurenT
Bozieni, avnd ca filialA biserica Adormirea.
hialA
Paro/ta loraWchianit, cu
biserica parohiala Adormi-
rea compusA din atunele :

Mocesef si Plavia, cu biserica
filial st. Nicolae.
Paro/ta atluOrcni, cu
cRivtTui,,vale, trece prin cat.Cri-
biserica. parohiald InOltarea
vt-1, com. INIAnescr, pl. Trgsor.
www.dacoromanica.ro
154
154
cRivkr, sat, face parte din C.

R. Manesci, pl. Trgsor. Are
o pop. de 222 loc. (112 b. 110
f.) LocuitoriT mal' ninnesc acest catun 1-ura-Criv6tulul'si
Starita.
CRIVINA, mosie
statulta, com.
Gorgota, pl. Crivina, pendinte
de M-rea Gorgota, care pe

periodul 186-65 's'a arendat
cu 14.256 lel anual. Acsta
mosie s'a "v'ndut de ved.
CRIVINA, st'atie de drum de fier,
pe unja Plosci-Predeal, la
40 k. m. departe de Bucuresd
si la 26 k. m. de Ploesci,
tre gara Peri i Halta Prahoya. S'a pus in circulatie la
13 Decembri 1872.
CRIVINA, plasa, se marginesce
la E. Cu plasa Campul, de
care se desparte printr'o
nie dusa. dela N. la S. si care
trece Pe la E. de comunele
Rifovul, Petrosani i Poenari-
La N. se marginesce CU
plasa Cricovul, de care. se
desparte printr'o linie dusa pe
la N. de com. Corlatesa
La V. se marginesce CU
plasa Urgsor, de care se desparte printr'o linie verticala
putin curba la S., si care trece
pe la V. de coniunele : Tatarani, Tinosu si Poenari-Burchi.

La S. .se marginesce cu dis-
trictul Ilfov, de care se desparte. prin nul Ialomita.

Din punctul de vedere administrativ, plasa Crivina se
compune din 18 .comune rurale, adica : Barcanesci, Batesci, Bradi, Corlatesci, Gorgota, Crivina, Pietrosani, Poenari-Apostoli, Poenari-Burchi,
Poenari-Rali , Pucheni-Mari ,
Pucheni-Mia, Pucheni-Miroslaveni, Pucheni-Mosneni,
Romanesci, Tatarani
Tinosul.
Resedinta sub-prefectureI e
in comuna Pucheni-Mari.
Cele mal' populate comune
din plasa Crivina sunt Tinosul si Poenari-Burchl, iar cele

ma putin populate : Bracli,
Barcanesci, Corlatesd, Crivina,
Poenari-Rali si Tatarani.
In general pamntul acesteI
plasl e ses. Are livedI intinse
pentru finge si produce mult
gnu, porumb, orz, ovz, rapita. Terenul e fertil.
LocuitoriI se ocupa esclusiv cu agricultura si crescerea
vitelor. Mare parte din el' se
indeletnicesc i Cu mestesugurl'.
precum : 61e, urcire, strachinT, rogojini, caramida, etc.
www.dacoromanica.ro
155
RiurI principale' are Leastul

si, Prahova.

cultuluT ocuitoriT plitseT Crvina
crestini-ortodoxY.
Prea pu0nY apartin altor "ritur.

Acstd plasA s'a divisat in
IL parohiT, av'nel si 9 filiale :
i). ParohiaGorro-ota cu biserida
catedralA, sf., Nicolae compusA din ,cAtune'le : Potigi-afu'

Tunari (Crivina).
2). Parohia Pitcheizi-111-osizenY,
cu biserica catelyralA sf.

colae., compus. din cAt. Pu-
155
serica parohial sf. Nicolae

compusA din r cAt. MAlAnsci,
Antofilia , Mra-DomnseA ,
Buchilasi; Gr' oga Bereeni-de-
jos"(Berceni), avnd ca filial

bisericile Intrarea in bisericA si sf. Necolae.
Parohia Crivina cu bi,
serica parohiald sf. Imp6ratT

et7impusA din eAtunele : Poenari-Aposto11 si Poenari-VechT,
avand ea Hale bisericile :

dormirea si sf. Nicolae.
9).' Pa9-ohi a Poewari-Rali, cu
Adormi-
biserica parohiala
rh,.
cheni-Miros,lAvesei.
Parohi a Poehari-Burchi,
Parati a Ifradi, cu biserica parohialA sf. Treime
cu'biserica paro,hial A dor-
cbmpusA din cAt. BAtesd.
VAleni, avnd, ca filialA bis.

sf. Voivop.
Parohia Tinosit, cu
Parohia Z)ucheni-u1larY,
biserica parohia. sf. George

compusA din caunele : Pu-
mirea compus6.din cAt. Podu-
'setica pairohiald sf. VoivosIT
cheni-Mid, OdiIe, M6ra (BAtesci), avnd ca filiald bise-rica
compusd din cqunele Predesci
sf. VoivolT.
Parohia Pe/rosa/7i; cu bi-
biserica sf. Treime.
serica parohial Nascerea M.
D. compusa din cAt. Romnesci si Puscasi, avnd ca filial. bis. sf. I6n.
Parohi a Bardinesci, cu
biserica parohialA Adormirea compusA din elt. Tatarani, av3nd ca filialA biserica
sf. Treime.
Parohi a Rifovul, cu bi-
li Piseulesd, avnd ca filial

CRTVINA, com. ruralA, plasa Cri-
vina.
Pe la anul 1790, acst comuna se compunea din 8 miel'

cAtune, adicA : Cre-lulsca, 1Usia Popilor, Fundeni,
lesei, Odaia, Comannea, SatuMare si Fanari, purfAnd numele mosilor ce posedaserA a-
cole petece de paramt. La a-
www.dacoromanica.ro
nul 1838, D-1 Dimitrie Ioa-
nidis, devenind treptat posesorul acelor portiuni de pamnt, le-a dat numele de Crivina i Fanari, punnd pe locuitorY s. 'si faca casele la
linie.
Este situata intre riul Prahoya si Cricovu-Sec, la 19 k.

m. departe de capitaIa judetuluT si la 7 k. m. de a plaseT.

Crivina si FAnari, avna o
populatiune de 793 locuitoff
(4o7 b. 386 f.), in plus Io familil
tiganT.

contribuabilY 176; case de locuit 176.
de pe albia riuluT Prahova, la

locurile numite Balistera.
119
locuitorT s'au impro-
prietarit la a. 1864, pe mosia

D-luT Loc. Al. Ioanidis, din
care li s'au dat 228 h. a. pamant. El. au 45 cal, 12 epe,
62 vad, 186 bol, 301 oi, 47
pora Produsul munceT 1 desfac la PloescI. i gara Crivina.
Sc6la s'a infiintat in comuna
anul trecut de 57 baetY, din

numrul de g. copiT (66 b.
48 f.), cu vrsta de sc616.. Cu
Intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual io8o leT. Sciu
carte numaY 6 harbap
,v1
fe in
In comuna e numaT o sin-
'Uta suprafata comunef, cu
gura biserica fondata la a. 1794,
islaz, padurT, pamnt de munca,
de Preotul Ghica
i obtea
locuitorilor, cu hramul Nascerea Precisti si facuta t6ta
de lemn. La a. 1840, D-1 proprietar Dimitrie Ioanidis
sosia sa Elena au fcut alta

de zid, tot pe acel loc, orinduind a se tine patru hraNascerea-Precesti, sf.
Dnm' itrie, sf. Gfieorghe si sf.
Imprat.
murT :
deservita de un preot
2 cantaretT.
LocuitoriT comuneT pe ranga
agricultura Se mal ocupa cu

sc6terea i caratul pietrisulu
e' de 800 h. a.
GandacT de matase se cul-
tiva in mica cantitate; stupT

cu albine sunt peste ioo.
Parnntul e prielnic mal
ales porumbulut PomT roditorT
sunt putinT. Liveile dau pena
la 50 care de fin.
Comerciul se exercita in comuna de un citrciumar si un
hangiu.
Bugetul comuneT presinta
la veniturY suma de leT 2551
si la cheluelY de suma de leT
2181.
Tot teritorul comuneT e o
www.dacoromanica.ro
15,
Intinsg. ample, udata la N.

de riul Prahova si la S. E. de
Cricovul-Sec.
Se marginesce la E. cu comunele Potigrafu si Comannca ; la V. cu Poenari-Rali

Tinosu ; la S. cu Poenari.Apostolf
i Gorgota si la N.
Domnul Romnilor, a facut

aci o mic staiune cu ocasiunea visitaref Ocnelor in anul 1866.
CRUCEA-NOUt, punt trigonome-
tric de observ4e langa orasul PloescY.
cu com. Pucheni-AlarT.
CRUCEY, vale, isvordsce de la N.
de com. Teisani pl. Tellen,
cRotIoRART, c6sta, com.

scY, plaiu Teljen.
se impreuna cu valea BarzeY
amndou6 dau in Valea

CRUCEA (Virful-),
virf de deal,
Dragomir, care se vrsa in
situat la N. de cat. B-ogda-
riul Teljen, la E. de com.
nesd, com. Gornetu-Cuil:2, pl.
Teisani.
Podgoria, acoperit cu Padure. S'a nurnit ast-fel, pe4truca pe l'Anga acest virffiind
,trec6tre a Poina-Copp,ciuluY (com Oparip), iutre limitele cestor atune, pe acest
virf, s'a pus o cruce i de aci

si a. luat numele de Virful
CRUCEA, deal, com. Ceptura, pl.

Cricov.
CUCIOAIA (Muntele-) padure par-
Crucea.
ClkUCEA. IRA.CXCI, 8e
numesce
loCalitatea din com. PacureV,

pl. Podgoria, unde g'arla Tur)aurea se
Sa`rW'lu.
CRUCEY, poina pe valea

Telejen, com. Maneciu-Un' gurenY, plaiu Teljen.
ticulara supusa regimuluY silvic Inca din anul 1883, pe

muntele Cuci6ia, pendinte de
com. Tesila, plaiul Peles.
unesce Cu paraul
CRUCEA RE6ELIff este o cruce

de pitra, frumos lucrata,
Vat pe virful munteluY
intre Slanic si Telega,
in 4etun ca M. S. Carol
I,
CRUCPOARA, localitate isolata

In cat. Scurtesci, com. Stefesci, plaiu Varbil6,u, numita
ast-fel pentru-ca in vechimc

s'a gasit inteun copacit o
cruce. ,,kcest loc servesce clq
parne vitelor,
www.dacoromanica.ro
/58
58
CUCULIA, vale, isvordsce din pa-
durile com. Harsa, pl. Podgo-
ria. Se vrsa in riul Cricov,

tot in raionul com. Harsa.
CUCULUI (Valea-), moie a statuluY pendinte de m-rea CotrocenT , care pe periodul
1888-93 s'a arendat cu 3800

leY anual, in plus 480 leY plata
de padurarY i confinitY.
CUIB, sat, face parte din C. R.

Podgoria.
Gornetu-Cuib, pl.
Este situat pe malul stang al

parauluI Saratelu, sub p6lele
dealuluT Marzea
Nastas6ia.

b. 393 I).
Aci e o biserica construita

la a. 1853, in locul uneY alte
bisericY vechT de lemn, i des-
pre care se spune ca s'ar fi

fondaf pe la a. 1790 de locuitorY. Este deservit de un
preot.
In fiartea de S. a cal. Cuib,
fie unde curge fidriul Sa'rg(elzt,
4unt abondente isvo're de afil
llenad, con(ine'nd
Satul Cuib se crede a
fi
infiintat cam pela a. 1690, cand

primii trei fondatoti, fugitY de
frica Turcilorcum spune tra-
ditias'au stabilit prin padurile seculare din aceste locurY.

Unil cred ca numele de cuib
Y vine dela positia naturala a
terenuluf, iar traditia spune

ca, un locuitor din satul vecin,
Pacureti, ips'iircinat pe atuncY
cu stringerea dajdiilor," venind la acest catun, pe poteca ce conducea prin padure,
auc,lit piuind prin padure nisce
pul de gaina i de curiositate,

Merg-nd acolo, a gasit o
cloca., care tocmaY atuncY sco-
tea pul. Venind in satul

povestind locuitorilor istoria cu cloca, cu toti au gasit de cuviinta, ca acel catun
sa se numsca Cuibu. Acest
catun -ocupa, centrul comuneY
Gornetu-Cuib. Este rqedinta

C6muneY.
saratit, ce se intrebuin(2 de
lo:uitoriY bolnav% de reumatism.
din locuilord coniunelor

vecine ieat afiti din aceste is-
CIJIBUL, deal n partea de N. a

Cuibu, com. GornetuCuib, plasa Podgoria.
cat.
mire fientru acest scofi.
Tot in acest catun, la loca&atea numitd Valea Bcni, se

Vd un bqytt isvor de apt mi-
CUIBINCA, vale,
isvorAsce
din
com. Gornetu-Cuib, curge spre

E. i se vrsa in garla Tur-
www.dacoromanica.ro
159
burea in com. Pdcureti, pl.

Podgoria.
159

Jepii-Mari
CULCEA, deal la E. de com. O.lug-arenT, pl. Cricov.

Cu AILAITT, poina, com. Fili-
pesci-de-Padure, pl. Filipesci,
care serva mal mult pentru

islaz.
CU NUCf, vale, com. ValcanescI,
JepiY-MicI, Ras-
nva, Sorica i Dutca, s'a

cump6rat la 15 August 1882
de M. S. Reg-ele Carol I, pe
pretul de 400.000 leI dela DN. Cretulescu, care II motenise de la fratele s'u Scarlat
acesta Ii poseda prin cump6ratoare dela familia Filipescilor.
plaiu Varbilau.
cumPilTuL, munte Inalt de 1766
CURCUBEU, sat, face parte din C.

R. Balta-D6mneY, pl. Campu.
metri d'asupra niveluluI

rei Neg-re, spre N. E. de com.
Sinaia. De sub plele sle isvorasce Valea TufeT.

Dutca, Clabucetul TauruluI,
Rasn6va si Dosul Cerbulul, s'a
vinclut la a. 1821 de Biv-vel
CURLACU, deal numit i Boboco
la N, de com. Campina, pl.

Prahova. ce serva de Osuno
aratura.
CURTACU, lac la N.. de Targul
dor Sachelarie, proprietarul

prin mostenire al muntilor
Campina, plaiu Prahova. Positiv ca acesta este la cul despre care vorbesce Bolintinnu
in romantil s6u Elena si pe
care '1 descrie asa : La marginea despre munti' a orasu-
cump6ratI de D-na Sachelarie
luT (Campina), pe muchia unuI
Log-ofkit Chrisoscoleu, Den-11nd
D. Sachelarie, pe pretul de
2000 galbenI.
La a. 1844, Baranul Cristo-
dela Logofkul Chrisoscoleu,

lasand in urma mOrteI sle
marY datorn, acestI muntI i-au
curnprat marele Ban Alexandru Filipescu, cu pretul de
5.407 galbenI1)
Duprt notele procurate D-lul I. G.
Dabes d P4 L,Basset,
deal inalt, trece o cale ; sub

acest mal este un lac limpede
.si lini.tit. inchis intre dou6
dealud. Se crede ca e de o
adancime fabul6s6.. l'ata laeste la catI-va stanjenI
mal sus de platoul PrahoveIt
culuT
etcp.
www.dacoromanica.ro
t6o
CURMXTURA, munte In com. Dra-
i6o
lat, com. Teiani, pl. Teljen.
jna-de-jos, pl. Teljen, acoperit Cu padurT socolare de 'fagT

braA;IT. Are bogate p4unT.
CURU-ROU, pru, isvorascc de
sub plele munteluT Zaganu,

se unesce cu Valea-Ngra i
cu isvorul Tampa, spre E. de
M-rea Cheia, i impreuna formeaza paraul Tampa, care
CURMXTURA, loc isofat in com.
plaiu Varbilau, intre garla Doilanqu i

Valea Seci.
Cocorasci-.Misli,
se vrs'a in riul Teljen, pe

malul stang, in raionul com.
cuRmXTuRA, deal, com. GuraViti6rei, pl. Teljen, ce serva

de paune vitelor.
Maneciu-UngurenT, plaiul Telj en.
CURMXTURA-CRXSNI, munte in
CtTRU-R045 (Muntele-), mo0e a

statului, com. Manesci, pl.
partea de N. a com. Star-Chio-
Thrgor, pendinte de schitul
jdu, pl. Teljen, acoperit Cu

padure i islaz.
Cheia, care pe periodul 1885-95
loc isolat, com. Tei,ani, pl. Teljen.
CURU-RO.,?U (Muntele-), padure a
s'a arendat cu 1760 leT anual.
CURMXTUREI (Malul-),
statuluT, in intindere de i000
h. a. pendinte de com. MaCTJRM.XTURILOR
loc iso-
neciu, pl. Teljen.
D.
DAN (Valea-luT-), vale In partea
de V. a com. Margineni-desus, pl. Filipesd.
cu-FagT, Valea-cu-AninT,
DANCIULUY,
vale, com.
Gura-
Viti6reT, plaiu Teljen.

DAN (Valea-luT-), vale, isvorasce
de sub plele dealuluT Dragansa, com. Valea-Lunga, plaiu

Prahova, i se vrsa in riul
Cricovu-Dulce. In ea se vrsa
vane : Lespeqile, LupuluT,. Aaria, Valea-cThAninT, Podu.
DANESCI, numire veche a com.
PaulescI, pl. Trporu.

isvorasce din par-
tea de N. a com. Baicoiu,

trece pe lana comtmele
www.dacoromanica.ro
161
teni, Paulesci, Strambeni-Blejai O PloesciorlY, ucla partea

de N. E. a ora*IluI Ploesci
,i com. Corlatesci, iar la com.
Rifovul, plasa Crivina, se vrsa
In riul Teljen, in dreptul catunuluY Antofil6ia.
S'ar putea numi periodic,

pentru-ca in timpul secetos apa
Y scade f6rte mult i. une-oil
se perde, cu desavirire. Abia

mal curge pu-pn pe la Zalhanaua-Veche i acsta gra0e
isv6relor din suburbia TabacY.
Alta-data, aja spun cei ce

in minte dupd-atuncY, apa acestui riulet era maY abondenta, avea chiar pescY ; dar,
16i
comune e urmatrea : Pe locul uncle adY e situata comuna,
se afla pe vremea de demult,

o padure f6rte mare, in mijlocul careia era o mica poen4a. Un soldat de-r7 luI Mihait Vitzul, in urma batalieY dupe apa TeljenuluY, a
fugit din ste i. s'a a4e4at in
acea poeniO, ocupa,ndu-se cu
facerea darm6nelor din cojT
de teiti.
Dupa legenda, numirea satuluT, s'a dat dela numele aceluY mWeugar, iar data inflinfOreY se pune pe la anul
i600.
dela un timp inc6ce, nu se
Este situat intre riurile Prahoya i Prov4a, la 18 k. m.
scie din ce imprejuraff, apa

sa este in mica cantitate.
In ora. ul PloescY, spre N.,
pe malul DambuluY, in partea
numita i acA mahalaua Srbsca, s'a aeslat colonia Bulgarsca, ce forma or4elul
Bersca (VegY Trpornca).
i la 6 k. m. de a plaeY.
Brat4anca-Ungureni, D'Armonesci li. Ezeni, avnd o populatiune de 1896 locuitorY
(917 b. 979 f.), in care infra,
i i familiT de tiganY, in plus
departe de capitala judOilul
i aslY are
46 familiY de Bulgarl, carY se
aspectul el oriental. Casele
ocupa cu gradinaria.
contribuabilI 416 li case de lo-
Acsta mahala
sunt acoperite cu olane de

parnnt i stradele strimte.
cuit 4 I 3.
parte din C.
R. Tintea, pl. Filipesct
DA.MBU, sat, face
DIRM0NEsCI, comuna rural, pla-
sa FilipescI. Legenda acesteI
In comuna sunt 2 bisericY :

una in DarmonescI i. a doua
In Brataanca (v. a. n.), deservite de douY preoV.
Locuitoril, afara de agricul.
vi
www.dacoromanica.ro
162
162
turd se maY ocupa Cu

dulgheria, rotaria i traistaria.
Num6rul mWeugarilor se repartisza ast-fel : 120 olarY, 25
dulg4erY, 9 zidarY, 4 rotar",
54 traistafi. EY desfac produsul munceY lor la orwle :

PloescY, Urgoviste, Alesandria, BucurescY i Zimnicea.
In raionul comunef, pe ia-zul Budsca, a caruY apa se
desparte din riul Prahova, sunt

3 morY de macinat.
Locuitorii s'au improprietara la 1864 pe treY moiY
242 pe mcnia Drmansca, carora s'a dat 857 h. a. ; 7 pe
moia Creulsca, carora s'a
dat 21 h. a., i 30 pe mo0a

Brat4anca, carora s'a dat 90
h. a. ; in total 968 h. a. Ei au :
256 cal, 105 epe, 181 vad, 14
bivolY, 37 capte, 1513 oY, 509
porcY i 486 bol.
Sc61a exista in comuna dela
tate a comuneY. In anul scolar trecut s'a frecuentat de 75

bae-V i 2 fete, din nurn6rul
de 255 copiY (130 b. 125 f.)
cu v'ersta de scla. Cu intreOnerea personalului se cheltuesce anual 1566 leY.
Sciu curte 337 biirbap si 28

feineY.
Uta comuna, cu terenul

proprietarilor are 3222 h. a.
Din anul 1887 nu s'a fabricat aci uic, cad nu s'au facut
pruno, iar in anul 1893 s'a
fabricat 890 d. 1. -11ìca.
Gndad de matase se cultiva in mica cantitate ; stupY
cu albine sunt 230. Painntul
e prielnic la tta cultura, afara de orz. Un hectar culti-
vabil da9 h.
1. grAu, 21/2 h.
1. porumb, 5
h. 1. rapita.
Cu aproximatie sunt in co-
1. meit, 71/2 h.
muna 986 mcrY, 310 perY, 150

ducp, 205 cireY, 415 nud. Un
h. a. livede da un car de fin.

comuna de io carciumarY.
la veniturT suma de 6976 leY
la cheltuelY 6402 leT anual.
Prin comuna trece sos. din-
tre Ploesd i Urgoviste.
E brazdata de
movile,
mal interesante a StaiculuY i

movila NeamtuluY, tete aeojate in
partea de E. a co-
mund.
In partea de V. a comuneY,
pe malul drept al riuluY Pro-
vita, este vechia cetate numita Urgul Frumos cetate
facutddupa cum ni
se a-
firmade TatarY i unde s'a

gasit multa zidarie i oseminte.
Este udata de rittrile Pra-
www.dacoromanica.ro
163
163
hoya si Provita
si
de Val-
DEA.LUL-MARE ,
podgorie ,
CO-
ceaua lul Ciulete.
prinde o grupa insemnata de
Margineni-de-sus, Vladeni, Aricesci i Haimanalele.
dealurT mar si miel cu vil, alT
aprpe .6-te filuxerate, ce produceau mult vin si bun (VesIT

CernatescI).
DARAIONESCI, sat, face parte din

C. R. Darmonesci, pl. Filipesci. Aci e o biserica cu urm6-
trea inscriptie : Ac6sta sfinta
DEALUL FRUMOS, numire veche
a com. Plsa, pl. Podgoria.
si Dumneqesca biserica s'a

facut din milostenie si s'a ispravit de zugravit in qilele
Prea InAltatuluY Domn Alesandru Ghica Voevod, la leatul 1833, 7 Noembrie. Aci e
resedinta comunet
DEALUI, DE SUB VIRFUL PIETREI,
DRVARI, Sat, face parte din C.
DEGERATT, mosie a statulM, pl.

Cricov, fosta pendinte innain te de secularisare de m-rea
R. Coslegiu, pl. Cricov,

b. 112 f.)
Aci e o biserica cu urm6trea inscriptie : Acest sfint

si Dumneqeesc laca s'a ridicat din temelie de d-luT Petre
Bojgea, la leatu 1824, spre
pomenire i slava si la a.
1870 s'a reparat prin ajutorul
mal multor voitorT de milos-
tenie. Se mal adaoga de pomenire si Domnul Dimitrie

Sturdza, care a venit In ajutor la acest sfint lacas cu in-
deal la N. de com. Apostolache, plasa Podgoria. Are

directia dela V. la E. si pe el
se t.ultiva vie.
DEGERATI, loc isolat, com. Sla-
nicu, pl. Varbilau.
MargineM. La 1871 se arenda

cu 13.000 leI anual si a fost
ipotecata impreuna cu alte
380 rnosii" ale Statului pentru
asigurarea imprumutulM domenial de 78.000.00o lel", contractat in 1871.
parte din
C. R. Parepa, pl. Campu. Are
o pop. de 328 loc. (172 bb,r-
DEGERATL sat, face
bat, 156 femeI). Aci e o biserica fondata la a. 1892 cu

ajutorul Mesterulm Anghel din
demnarea i os'ardia D-luT

GhitO. Gheorghiu, spre pome-
PloescI, P. S. Aurelian si G.
Pire,
Gr. Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro
164
164
DEGERATI, trup
de padure a
statuluY in intindere de 62 h.
a. care, impreuna Cu trupurile : Drumul BdicoiuluY (67 h.
Gag-enea (ro6 h. a.)
Gura-Cumetri,formeza. padurea
Mislnca sau Gageni-Mislea.
a.),
DELNITA,
vegY Sarasca-Matita.
DELNITA, moie pe care s'au im-
proprietarit la 1864 parte din

locuitoriI comuneY Pacurett
plasa Podgoria.
DELA PRIDVALE, poiend pe va-
lea riurruluY Telejenel, com.

Maneciu-Ungurent plaiu Te-
hoya. Acest ir se imparte in

maY multe irurY, cari au directiunI spre S. E. catre acesta comuna i spre S. V.
catre comunele : Virfurile
Valea-Lunga din jud. Dambovita.

Cele maY insemnate virfurY
sunt : Pravacioru, Ripa Soimulut Ripa Corbulut Omul

mort, Fata-Petrei i. Virful
Viet
DESPRE Buztu, plait in desfiintatul judet Sacueni, alipit
la Buz0u, cu reedin a in com.
Sibiciu-de-sus.
DESPRE RtSXRIT, se numesce
lj en.
DELA FRASIN, poi6na pe valea

riuoruldi Telejenel. com. Msneciu-Ungurent pl. Teljen.
DELA SA LCIT, fantna, COM. Val-
canesci, pl. Varbilau.

DELA VARNUE, poiena pe valea riuluI Telejen, com. Maneciu-Ung-urent plaiu Teljen.
un deal cu directia spre S. In

com. Valea-Lungd, pl. Prahoya, avnd ca virfuri principale : Dragansa, Virtejile,
Lacul Rou, Calul
i Strigoiul. Acest ir de dealurY se

imparte in maY multe irurY
mal rnict, carY au directiunile
unele catre S. V. in acsta
comun i altele spre S. E.
catre com. Provitele.
a com. Margineni-de-sus, plasa
Cele maY insemnate virfurY

ale irurilor, carY au directiunl
spre acesta comuna, sunt : Pis-
FilipescY.
cu-Boerilor, Calugarul, Hiretu,
DESPINA, vale in partea de V.
ir de dealuri,
Ghionoiu, Telpe6ia, CiolpaniY,

i altele. Toate aceste irurY
com. Valea-Lunga, pl. Pra-
de dealurY sunt acoperite Cu
DESPRE APUS,
www.dacoromanica.ro
165
paduri", printre earl' se afla si

pasuni" pentru vite.
E. de
com. Podeni-Vechi, pl. Pod-
DIACONULUT, pisc la S.
goria.
DIHAMUL, veqI Raiul Sasilor
padure particulara.
DIH A MITL, numit si Baiul munte
care traversz mijlocul com.

Predeal, plaiul Peles, situat
intre Valea Moraru, Claimcetu-BaiuluT, si muntele Tarla'

BerbeculuT. Este renumit pentru padurile de fag, pentru ne-
num6ratele stane de oY, pentru bogatele lar pasunY si locurl de Huge.
Acest munte a fost admit

bisericel romanesd din Rasnov (orasel langa, Brasov, in
Transilvania) de fra0I Udriste
si. Toma Postelnicu, la Aprilie , '55. Actul de danie hotarasce ca : locuitoriT. Ras-novuluY sa, aiba dreptul d'a trimite vitele lar la
165
orinduit chiar de parintiT donatorilor.
Hrisovul acesta se pastrza

In original in arhiva bisericeY
Rasnovului",
toVi domnir
este
intarit de
- 61-el",
purtand si
iscalitura proprie a luY Mihaia

Vitzul (1595) si este scris in
slavonesce, iar pe Romanesce
este tradus de Barac, tatal
r6posatubff protopop al Brasovulu.
Din cele coprinse in acest

doc.ument reiese fara
ludo-
iala. ca, dania a, fost de fapt

facuta cu mult maY inainte de
a. 1550. D-1 George Proca,
distinsul profesor din Rasnov
is'f da cu socotla ca, Dihamul a fost daruit bisericel" din
acel orasel, de parirqii" fratilor Udristi" cam pe la anul
1485, data cand s'a construit
din material solid biserica
veche d'acolo (I. G. Babes).
DINTRE SIRIE, poiAna in partea
de N. a com. Star-Chiojdu,
pasune in munte, neimpfedi-
pl. Teljen, situata la con-
cgl de nimenT, intocmaY cum

s'au folosit si. parinfi" lor,
iar din baniI dupe vite sa se
indestulsca biserica Romansca, d'acolo din R'assnov cu
DINTELE DIN MIJLQC, munte a-
fluena paraului Siriu, cu paraul Siriasul. Servesce de islas peptru vitele locuitorilor.
cele de lipsa.: luminarT, ta-
coperit cu padure, in con.
maie, unt-de-lemn, cad asa este
Salcia, plasa Podgoria.
www.dacoromanica.ro
166
166
DINTIY RUNCULUT,
10Calitate in
Afad de agricultud, 8o lo-
partea de S. E. a com. Sal-
cuitorY se mal: ocup6, cu dul-
cia, plasa Podgoria, acoperit6.
gheria, zidAria, rodria, iar ti-
Cu pAdure.
ganiA sunt vioritI, rudaff
ferart
DITESCI, comun rurald, plasa Fi-
Acsd comunddup6,
sciintele positive
ce avem-
datz6, din timpul lui Mihaia

Vitzul i s'a infiintat din solda-O acestuY vitz domn, la
reint6rcerea lar din Transilvania.
Este situad, pe loc es, sub

p6lele dealuluI Roira i pe
ambele malurY ale prauluT Ro-
06ra, la 26 k. m. departe de
capitala judetuluY i la 4 k.
m. de reedinta pl4eY.
La inceput acsd comun6,
a fost situad pe dealul Piscuri.

i Roi6ra, avnd o
populatiune de 1466 locuitorI
(734 b. 732 f.), in care intr6,
i 153 tamila de tiganY, agriDitesci
cultorI, feral-Y i lmtarY.

contribuabill: 260; case de locuit 330.
255 locuitorY s'au improprie-
drit dup legea ruraa din

1864 pe mc4.ile D-lor C. Filipescu
i Maior Miu, cand
li s'au dat 380 h. a. pAm'ant.

Podusul munceI '1 desfac la
oraul Ploese. Ei au : 21 cal,
16 epe, 190 bol, 123 vacT,
119 vite,
676 ot 258 pora
In raionul comunei este o

m6ra cu abur.
Carte a inceput sA se invete aci cam dela anul 1859.
In anul trecut sc6la s'a frecuentat de 113 copiY (107 b. 6
f.), cu vrsta de sc616.. Cu intretinerea personaluluI se cheltuesce anual 1728 leI. Sciu
calle 52 ba.rbap fi 4 femer.
T6d suprafata comuneY e

de 1420 h. a. In termen mijlociu se fabrin in comunn, 444
h. 1. tuTcA,
i 303 h. 1. vin.
Liz fundul vdid Cervenia, fie
proprietatea D-neY Maria
C.
Filifieseu, se ga'sese mul(ime de
In comunb, e o singud bi-
arbun de pnzelat. Pe'nd acum
seria. fondad la anul 1882
3 ata au fost ad i carierY de ab--
de locuitoriI satuluI, prin con-
bite, dar din diferite imprejurari acit nu mal fitnefione:d.

GandacT de mAtase se cultivA prea plqin ; stupT cu al-
tributiunI bene-vale, sub un

comitet de actiune, deservid,
de un singur preot.
www.dacoromanica.ro
167
bine nu sunt. Pamntul
167
prielnic la tta cultura, dar
Filipesci-deznrg, Filipesci-de-
nu se cultiva de cat porumb
Padure, Moreni si Margineni-
si ov6z. Dintre poinT roditorT
de-jos.
sunt : 1650 meri, goo peel, 315

dull', 50 circsi, 1008 nucY si
50.025 prunL
Comerciul se exercita in comuna de 5 earciumarY.
Bugetul presinta, la veni-
turY suma de 3155 leY si la

cheltuelI 2749 lei.' anual.
Patru sosele i inlesnesce comunicatia : spre E. cu Yergul-
Filipesd, spre N. cu Filipescide-Padure, spre V. cu Moreni

si spre S. cu Margineni-de-jos.
Spre N. de comuna se intind dealurile : ZidurT, Lamba,

Cioclesci, Coceme , Bartosu,
DITEsci, deal, com. D4esci, pl,

FilipescI, pe care se cultiva
56 h. a. vie.
DIVANUL URSULUT, deal in par-
tea de N. a com. BordenT, pl.

Prahova, acoperit cu padure.
DOBRESCI, vale, com. Moreni,
pl. Filipesci.
DOBROTA, sat, face parte din C.
R. Udresci, pl. Podgoria. Are
o pop.
de 457 loc. (281 b.
176). Aci e o biserica, careia

Catunnu, Magura si PiscuriI
nu
se cun6sce nicY ctitoriI,
luT Vacalie, tete cu direcOa
nicT
anul fondarei.
catre S. si E. PoenT sunt : Pietraru, Morarsa , Calimanu,
Seaca si Dumbrava. Pe dea- DOBROTA, deal, com. Udresci,
plasa Podgoria.
lurY sunt plantate viI, prun,
nucT si merT ; parte din ele
serva. si de pasune vitelor,
fiind distruse de filoxera.
Prin centru e udata de par.'ul Roi6ra, iar pe la E. de

Hui Prov4a, afara de valce-
DOBROTESA, numire ce s'a dat

in vechime comuneY Ceptura,
plasa Cricov.
lele : Cervenia, Valea Neagu-
com. Telega,
plaiu Prahova, legata, Cu unja
Valea de sub Magura,
Ploesci-Predeal prin ramura
Valea PopeY, Valea luT Mihait, Valea Pripon, Tabalanu,

si ovaita.
Cmpina-Doftana, lung-a de 6
luY,
DOFTANA, sdlina,
k. m. si se afla la 43 k. m.
departe de Ploesa Asupra
www.dacoromanica.ro
168
calitMei sAreT cam aci tabloul

de analisA facut6. de Dr. Ber-
nard Lendway, In anul 1881,

addogAnd c sarea dela Dof-
168
tana este maT vinat i maT

consistent ca cea dela S1Auk,
prin urmare mal cAutata

pentru vite.
CAL ITATE A
COMPOSITIUNE
SuperiOrri
Ordinarri,
99.378
0.002
0.234
0.310
97.020
0.008
0.745
0.965
0.074
0.1(36
Clorur de sodium
Clorut de magnesium
Sulfat de calce
Sulfat de sod
Ap hygroscopicA si combinatA
CorpurT insolubile Silico-argi16se
1.140
99.998
Afar de acestea se mal

gAsesc urme de protoxyd de
fier, stron0anN., brom i hydrocarburT.
Vechia esploatare a acestor

saline era identicA cu cea dela
Sldnic 1)
AcstA salinA s'a cleschis la

inceputul anuluT 1885, si innainte esploatarea sAreT se f'd-
cea in vechile ocne dela Telega, call au fost abandonate

definitiv in anul 1872, cnd
s'a mutat cu totul esploatarea
la Doftana. Mina este formatA
1) Vesli acolo modul cum se estrrigea
sarea.
99.984
din dou6 galeriT, din call una
cu direqia N. E. numitA galena Carol, si cea de a doua

perpendicularA pe mijlocul acesteia, Cu numele de galeria
Elisabela.
Lungimea acestor galeriT
este de 126 metri pentru Carol si de- 75 metri pentra Elisabeta si vor presinta in definitiv o suprafa0, de esploatare
de 9600 metri pAtraV.
Galeriile comunicA cu exteriorul prin un pu. Cu scrY si
prin dou6 puvarT de estractiune.
In scop d'a se intinde mal

mult cmpul de esploatare al
www.dacoromanica.ro
169
169
acestel saline, s'a inceput in
KILOGRAME
februarie 1884 deschiderea a

dou6 galeril noul, cu tavanul
la acela nivel ca al galeriilor
existente : una p6rta numele
1881-82
1882-83
Rosetti, i. cea-l'alta Brlitianu.
1883-84
1884-85
La salina Doftana, sarea se
35.204.599
41.026.391
39.409.977
29.958.076
tal'e in general mal regulat

ca la Slanic, unde, fiind mal
friabila, se obtine cea mal'
riu, isvorasce din

muntii Transilvanie, curge de
DOFTANA,
mare parte in bucatI neregulate, sfarimandu-se adese-orY

In bucatele micT, numite gogele, in momentul ca.nd se
la N. spre S. trece prin centrul com. Teila, pl. Pele,

unde se incarca cu valle: Pris-
oper.za deslipirea brazdeI de

stAnca i divisarea el in bucatT.
La Doftana existt la suprafata, dou6 planurI inclinate,
unul de 50 m. lungime i. altul de 20 m. care conduce vagonetele cu sare dela putu-
rile de estractiune 'Ana la

ma.gasia cheiuluT de incarcare.
Tona de sare bucatT i. ma-
runta in sacI, la Doftana se

vinde cu 70 leI. Tona de sare
luata dela deposite, fie in bucatI sau macinata., in sacY 95 leI.
Pentru exportatiune in Rusia, Serbia i Bulgaria, pretul este redus la 40-49, 50

leT tona.
In aniT 1881-85 s'a estras
dela Doftana :1)
lopu, Rusu, Florea, Bradetu,

Negrau, Crangu, Mogo6ia,
CioparcenY, Hermensa,G alma,
Carabanu, G-himp6sa .1 Petri-
or, apoI uda partea de V. a

com. Brebu, unde primesce
de afluente apa Valea-Rea ;
trece pe teritorul com. Telega, pe lang-a minele de sare
dela Doltana i. la S. de oraul Campina se vrsa in riul
Prahova, pe tarmul stang.

Cursul sal' e frte repede
i sgomotos. Albia sa contine
nisip, petris ;4i. bolovanLiFace
marl' stricaciunY, mal ales cand
vine mare.
Apa sa e fOrte limpede
nu e mal mare, in timpl norman, ca 0,75.
1) D-1 Florn Diana, Inginer-Inspector

al salinelor.
DOFTANA,
www.dacoromanica.ro
statie de drum de
170
170
fier pe unja Campina-Doftana,

la ro' k. m. departe de BucurescT i la 41 k. m. departe
de PloescT.
Aceasta linie deservesce esclusiv salinele dela Doftana
(in apropriere de vechile saline dela Telega) i este la

5,2
k. m. departe de statia
de bifurcatie Campina.
DOFTANETU-MARE, se numia sa-
tul Bordeni-Mari, din com.

Bordeni, ce apartine de plasa
Filipesa iar alT de plaiul
Prahova.
DOFT.A.NETU-MIC, numire veche
a satuluT Bordeni-MicT, com.

Botcleni, plaiul Prahova.
DOFTXNETU, padure, proprietate
a EforieT Spitalelor civile din

BucurescT, plaiul Prahova, in
intindere de 150 h. a. care pe
periodul 1889-91 s'a arendat
cu 2070 leT anual.
Valea Mandi, merg-e de se
vrsa in garla Mislea, in raionul com. Cocorasci-Misli.
DOFTXNE vuL, proprietate a EforieT Spitalelor civile din BucurescI, fosta pendinte de
M-rea Poina, com. ScortenT,
pl. Prahova, in intindere de

266 h. a. din carT 16o h. a.
suprafata impadurita i ro6
h. a. pamnt cultivabil i finete, arendata pe periodul
1888-93 cu 770 les anual.
rnic parau, isvorasce din n-tuntele Mace i
DoFTILNITA,
se vrsa in Doftana.
DOGA RU, virful dealuluT BobicescT, com. OparitY, pl. Te16j en.
DOGARULUT, vale, isvorasce din

partea de N. V. a com. Comarnic, plaiu Pele, curge
dela V. spre E. i se vrsa

in riul Prahova, pe trmul
DOFTXNETU, vale in com. Bor-
deni, plaiu Prahova.

DOFTA.NETuL, paraia, curge din
cat. Butenari, com. Telega,

pl. Prahova, i dupa ce primesce de afluentY : Valea NuculuT, Valea UrsuluT, Valea
luT Unchia Andreit, Olari i
drept, tot in raionul com. Comarnic.
DomNPORuLuT, drum ce ser-
vesce de limita Intre oraul

Ploesd i Trpor,
DOAMNELE, munte la N. de com.
Comarnic, pl. Pele, dela p6-
www.dacoromanica.ro
lele caruia isvorasce valea

Conciu i Oratiele, carY se
versa in riul Prahova, pe malul stang.

DOAMNELE (Muntele-) ,
padure
particulara supusa regimului

mosia Muntele Dmnele, pendinte de com. Comainic, plaiul Peles.
DOP (Valea-luI-), grlil, isvo-
rasce din valle com. Filipescide-Pdure, pl. FilipescI, trece
prin finete facnd mal multe

zigzagurY, curge spre S. si
se versa in garla Rosira.

Pe acc'skl vale se presupune
fi pacurd.
DOSU, vale, isvorasce din partea
de S. E. a dealuluI Berivoe,
com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, si se versa in praul
Saratelu, tot in raionul com.
Gornetu-Cuib.
luat numele dela dea,lul Dosu, pe langa care trece.

DOSU, deal, situat In partea de
S. V. a cat. Cuibu, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, acopen it cu vil, live
i islaz.
luat numirea dela positiunea sa dosnica, nefiind in

fata s6reluI. Infla la 1866 a
fost acoperit cu padurI seculare.
DOSURILE,
sat, face parte din
DoRoBANTIL0R (Valea-), vale,

com. Teisani, plaiu Teljen.
C. R. Valea Calugarsca, pl.
DOROBAN fESCI,vedI Condrea sau
DOSU-BELIET, padure particular

supusa regimuluY silvic inc
Fotache.
Cricov.
din anul 1883, pe mosia Brza,

DORULUt (Virful-),
virf de deal
plaiul Prahova.
in partea de N. V. a com.
Gornetu-Cuib, plaAa. Podgoria,
acoperit cu padure. Se spune

ca in gaura unuY copaciu se
afla 6re-ca'nd, un roiu de a-bine, carora luandu-li-se mierea intr'un timp neprielnic,
DOSU-BREC.XCEI, loc isolat la E.

de cAt. Gornet, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, pe
can se afla crang de padure,

pasunza.
unde locuitoriI
vitele ; restul este cultivabil.
albin ele au murit de dorul

miereT si dela dorul albinelor
s'a numit Virful DoruluI.
Dosu-BABEuLuf, parau, isvo-
rasce din muntil Bratocea, se
www.dacoromanica.ro
172
T72
unesce
Cu
pAraul Cheia i
pi'euna se vrsa in riul Te'Ajen, pe malul drept, ptqin
mal jos de M-Yea Cheia, in

raionul com. Maneciu-UngurenY, plaiu Teljen.
DOSU-CHIRILL pAdure, vest Dra-
gomirescu.
DOSU-TACXENILOR) deal spre S.
V. de com. Maneciu-Ungureni, plaiu Teljen.
pl. Teljen, intre

muntele Clabucetu i VirfulCarpaV,
luT-Crait,
strnbAtutA de riul
Teljen. Pe co'sta clre'15t4 a acesteY va se zdresc znicY

dintr'un drum vechifi, pavat cu bolovanY de .prund, cela
ce dovedesce c fie acolo a trecut in vechinze o frumdsd cale,
ce conclucea in Ardeal.
DRAGOMIR (Valeu-luI-),vale, com.
Gura-Viti6reT, pl, Teljen.
DOSU-MOLIVIILOR, loe isolat la
N. V. de com. BatrnY, plaiul
DRAGOMIR, vale, incepe din par-
tea de N. a com. Teipmi, pl.
Telj en,
Dout-C.kRciumf, loe isolat in a-
propriere de gara Buda, pl.

Campu, Aci se face in fiecare an de dou6 orY trgurl,
la ambele sfinte Mari, (15 August i 8 Septembre).
S'a numit dozd cdrcluzza dela
cele dou6 hanurI, arate in

amp, faVi n fa, i in jurul
carora se in obijnuitele
Inainte vreme aci era staOe de cal de pota, intre
Teljen, curge dela N. V. spre

S. E. i dupa ce priimesce de
afluenV vaile : Crucei i Barzi,
se vrsa in 14'111 Teljen, la
E. de com. Teisani. La confluenfa vieX iza Dras-onzir czt

Teljenul Sc a./74 urnzele und
ocne san MY de sare.
Se spune cd aceste bi ar
fost profirietatea locuitorilor
c le-ar fi arendat cu cteciztiald.
(J'ad au Ast esploalate nu se
de rind) i a existat pnA la

lo Iunie 1878, cand s'a pus
in circula0e linia feratA Plo-
scie positiv, se credo insd

i5e
la s_firfitul ve'culza XV-lea. Din
causa ddrilor firea grelo au fost
vindute de vr'o sc, locuitorY din
Teifant lztY Aga illetteld, Sm-
escY-Predeal.
15reund, czt cele treY trupitrY de
PloescI i Campina (cu tt, cal
nzop'e ce aveau atuna in std-
DRACULUI (Vaiea-), intalitate in
fidizire.
www.dacoromanica.ro
173
ID
DRAGNA, vAlcea, com. -Wad-
nescI, plaiu Varbilau.

DRAGOMIRET, vale, isvorAsce din
raionul com. Ogretinu, pl. Tei dupA-ce se unesce cu

Valea PoduluT, se vrs6. in
Orla Ogretinu, tot in raionul com. Ogretinu.
lj en,
173
curs frte repede i cand vine

mare distruge tot ce intalnesce in cale-T, malurT, morT,
case, grAdini, etc.
Pe albia garlet Drajna se

gasesec multa piar& de Y-0nstructie fi calcara, din care se
fabrica var alb gnu, forte bun.
Pena acit111 lUalt P ieht. de var
locuitorit din comuTariceni. Acum,

momenit nu mat vind fiitftra,
ci fabrica eY varul, arclendzi-1
de aicY
DRAGOMIRESCU, padure particular A supusA regimuluI sil-
vic, in intindere de 170 h. a.

proprietatea d-luI Stan Dra.
nele
mull mal' bine ca cet
gomirescu, pendinte de com.

Chiojdnca, pl. Podgoria, avnd cantnele : Plaiul Bise-
fie-care an. se fabrica in
riceT (5o h. a.), Fa4a-VieT (50

h. a.), Dosu-Chirili (3o h. a.)
i ScArira (40 h. a.)
calitate.
cu lamia din paclurile lor. Pe

co-
muna o immatate milion k. g.

var alb gras, de ce ma buna
DRAJNA-DE-JOS, comund rurald,
DRAINA, grld, isvordsce din

Carpa-V, din muntele Craiu,
trece prin comunele : Cerau,

Drajna-de-sus i Draj na-de-j os,
plaiul Teljen. In tot-deauna

purtat acest nume, pe care
l'a imprumutat dela partea de
jos a parauluT Drajna.
i se vrsA In riul Telj en la
PosiViunea acesteT comune
extremitatea nordic a ora-
e prea placutd. La Nord are
uluT VAleni-de-Munte. Ea face
un deal, ce vine din CarpaVT,

i se terminA in centrul comuenT prin Piscul DomnuluT ;
insemnate zigzagurf la Mradupa-Vale, Ripa Corbulu, Burduei, 1\16ra Alihaitt Popescu,
Ripa Stan Bratu

"d.
Drajna
i la
luat numirea
la S. E. un alt deal ce o desparte de com. Predealu ; la

V. apele cristaline ale riuluT
etiergic,
Te16,j en, care o desparte de comunele : Homoriciu,

Olteni i Valeni-de-Munte.
pentru-ett acsta Orl0. are un
Este situata pe ambele ma.
T-a
dela cuvintul Slavon draj, ce

insemnzd repede,
www.dacoromanica.ro
174
lurl ale parauluY Drajna si pe

malul stng al riuluY Teljen,
la 31 k. m. departe de capitala judeuluI.

Se compune din 4 cdtunc :
Drajna-de-j os , FAgetul , Podurile i Chir4esd, avend o populaiune de 2277 loc. (11 2 7 b.
ii5o f.), Cu 508 capY de familie ;
308 contribuabilY si 587 case.

In comunA sunt doue bisericl
(vedY Drajna-de-jos, sat), am-
bele deservite de 2 preotY.

AfarN. de agriculturA, si a-
csta prea puOn, din causa

terenuluT impropriu culturel,
locuitoriT se mal ocup6, cu po-
micultura, fabricarea varuluY

si a tulceI. Majoritatea locui-
torilor merg in judeele de

camp, Ialom4a si Brdila,
lucrzA cu braple, unde sunt
angajaV cu acte agricole la
proprietart
'pilca, pe care o fabric6., o
desfac in Bucuresd ; iar merele, perele, etc., si varul, in
orasele Ploesd i Bucuresd,
In cAt. Drajna-de-jos sunt
doue morl pe riul Teljen
una tot de ap4 pe praul

Drajna in c6.t, Fageelu. Pe
riul Teljen, intre cele dou
morY, este si o pivA.
LocuitoriI, in numer de 323,
s'au impropriettirit la 1864, pe
wo0a D-nel Maria 17ilipesoul
174
fiica decedatuluY Alessandru
N. Filipcscu, proprietarul mosieY Drajna, cand li s'au dat

1312 h. a. pAment '} El' au 786
boY, 311 vacY, 44 caY, 384 porcY,
1763 oY.
Sc6la datza In comunA dela

1870; dar regulat funcOonzA
din anul 1880. Localul e proprietatea comuneY, oferit cu

acte in regulrt de D-1 Nicolae
Butoiu. In anul scolar 1892-93
s'a frecuentat de 70 136.e.V,
din numerul de 384 copil ( 87
b. 197 f.), cu versta de sc616..
Intrqinereapersonalulul costa
anual 1404 leY. Sciu carte 765
btira
ci 17 femeY.
Ca locurY insemnate in comun6. sunt : 1/alea Stit nescilor,
unde se c,lice ct a fost un

sat. Aci se ved gropY, fragmente de
cArdmid6.,
harburf
pietre. Locuitoril acestul
sat erau mosnenl, si se dice

si-au vindut t6tA mosia pro-
prietaruluT de atund al DrajneY, iar el s'au retras la com.

1) In comuna Drajnii-de-jos, pe and
tritia boYerul Alessandru Fihpescu, proprietar, se afla o 1-Liare bogatri tubitotecil si un palat al s'l:1 cu mal' multe
turnuri, ce slujau ca aseumptorl in film)
de rCsmirile. Parte din acele turnurY s'au
dliriimat din causa cutremurulia (lela
1802, lar parte se afi:i mil in rinda; a.
aun restaurate,
www.dacoromanica.ro
175
Drajna-de-sus, unde aveau alta
elnic culture. Terenul culti-
mosie.
vabil produce in termen mijlociu : 688 h. 1. gru, 2916 h.
Tot aci mal este Virful-luYCraiii, pe virful caruia se Osesc puOne ruine ale unel zidirT
vecla i T'alca DraculuZ, intre muntele Clabucetu i Vir-
ful 111 Craid, pe unde a trecut o veche i frum6sa cale
pavata, ce conducea In Ardeal.
suprafa0 de 2651 h. a. dintre carT : 1312 h. a. ale locuitorilor, fostT clacasT si
1339
h. a. ale D-neT Elena Cretulescu.
In acsta comuna sunt 34

velnite, in carT se fabrica
in aniT roditorT 116o h. 1.
dupa 121 h. a. liveip

de prunT.
Pe malul stang al riuluX Telejen se gasesc doza localitatY

C24 sare: una mal' sus dc Valea-Stanescilor, numit4 la Nwci-luY-Baltag fi alta mal la
vale de Valea-Stanescilor, 112Gmita La IliescY. In ambele
aceste localitayX sunt sttincY de
sare acofierite C2G un mic strat
pitment. Are do% fiasnicY filifY
de stat.
Gndad de matase nu
se
cultiva' aci ; ,:stupT cu albino
sunt 97.
Parnntul nu e toczna4pri
1. porumb, 850 h. 1. ovOz, 45

h. 1. canepd, 6000 k. g. fasole. Dintre pomY roditorT
sunt : 1670 merT, 60.500 prunT,
I 8 ducp, i35 ciresT, i 167
nuci.
LivOile de fin dau anual

pna. la 450 care de masura.
comuna de 3 carciumarT.
la ifra de 3538 leT i cheltuelile la aceiasT suma.
Pe malul drept al pArgulur

Drajna, pe c6sta dealuluT Piscul DomnuluT, prin partea cea
mal populata a comuneT, trece
soseaua judetna Valeni-Posesci-Buz6u. O alta cale se

desparte din sosua judetn,
din fa:ta bisericeT qsf. Ales-
sandru si trece spre N. prin

campia Stanescilor, Valea Stanescilor, ct. FAgetu, trece
apa Drajna i infra in com.

Drajna-de-sus. Acst cale nu
e soseluit.
Comuna e brzdata de 2
dealud : Dealul dela Nord, :avnd 4 piscurT insernnate :
Virful Ceta.teleT, Pitra, Pis-
cul luT BArsan si Piscu-Domnulu'i (v. a. n.), si Dealul dela

S. l, vad ca
Sca-
www.dacoromanica.ro
176
176
fele, P4igoiul si Virful Perilor (v. a. n.) Tte aceste servd

de pdsune. Intre Piscul DomnuluT si riul Tel6jen se afld
DRAJNA-DEJOS, sat, face parte
ni/7111a Skinescilor, acoperitd

Cu semdndturi.
In fa4a . bisericeT osf. Ales-
este resedirqa comuneT.

Aci e scla si cele dou6
bisericT ale comuneT. Una din
aceste dou6 bisericT, cu patronul Sf. Alessandruo si-
sandru este o micd movild,

alta maT spre Sud si alte dou6
pe campia StAnescilor, carTni se afirma--ar fi datand din
timpul Tdtarilor.
Tot de acstd comuna mal
tirt si rnunOT : Virful luT Crait.,
parte din Cldbucet, Piciorul

DraculuT,CurrnAtura,Bocarnea,
Gdmdlia, Tdtarul, parte din Zdganu, Plaiu ChiojduluT, Schiau
si p'6'nd in frontiera AustrieT.

AcestI munV sunt acoperip cu
pAdurT seculare de fagT si
brasil si au pdsunT bogate.
Nutresc oile si vacile dela 6

stanI i 5 "suhaturI.
E udatd de riul Teljen,
prAul Drajna si vdile : Tur' burea, Valea Stdnescilor si
Zdlogilor.
In raionul com. Drajna-de-
Jos, cdt. rdgeelu, sunt dou

lacurT : unul in apropiere de
paraul Drajna, cu o suprafa-0.
de 400 m. p. in care
sq gd.-
sesee multd caracudd; cel-l'alt

maT sus, mult maT mic si maT
adanc, acoperit cu stuh.
din C. R. cu acelasT nume,

plaiul Teljen. Are o pop. de
1670 loc. (817 b. 853 f.), si
tuatd pe camp la capul aleilor de nucT, s'a construit la

anul 1844 cu spesele decedatuluT Alessandru N. Filipescu,
fost proprietar al acesteT mo-
sil% Ca exterior are un frumos aspect, iar ca interior se

deosibesce de alte bisericT, de
oare-ce n'are sfinp zugrdviV
pe pdreV, ci numaT cate-va
icne, ce privesce numaT pe

capul bisericeT crestine. In
fa0. d'asupra useT se afla urmatoarea. inscripOe :
oAcest sfint templu s'a ziodit in onrea unuia in Treime Dumnecleu si lauda cuoviosuluT el patron Alessan-
4dru, cu ttd cheltuiala
de
Duninec,leu zelosuluT proprie-
tar Airare Logofa Alessandru N. Filipescu in anul 18440

AIDCCCXLIV
Aceastd bisericd are o dio-
potni0 cu 3 clopote, situatd

la spatele bisericeT in dosul
altaruluT. Atat exteriorul cat
li. interiorul o face sa se a-
www.dacoromanica.ro
177
177
semene mult cu bisericele ca-
loe, pe dealul oGradis,tea un

i statornic, Cu
tolice.
lagar mare
A doua biserica, cu patronul oSt. Nicolae este construita in anu/ 1879, i inca
cazarme
nu e termina-O, cu desavirqire,
facutd de locuitorY.
In raionul satuluY sunt vechile case boerescl ale fami-
intariturI numal
de zid de caramida'.. Imprejurul lagaruluY s'a format un

bogat. Ad mai tar-
liuau venit limbl pagne

despre S6re-rasare
au da-
rimat cetatea p&na in rasul
acum
pamntuluI, iar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor.

Dupa ostoirea virtejuluT pa-
DRAJNA-DE-SUS, comuna rurald,
gan s'au retras aid numai
plaiul Teljen.
$i-a luat numele de la garla
Drajna, ce o strbate in tot
dou6 din familiile pribegite :

PantesciT i BolinesciT, ai ca-
lungul ski de la N. N. V.
comunele Drajna-de-sus i Ogretinu.
lier
restaurate.
spre S. S. E.; iar aceasta apa

s'a numit ast-fel de la cuvintul Slav draj care insemneaza repede, energic.
Asupra- infiinVa'reY acestd
comune, legenda spune urm6t6rele : In vremea de de-
mult, pe eand nid nu erau

RomaniI p'aicI, atund in aceasta vale strimta, dar pusa
ror stranepoVf populeza asta-c,li
Este situata pe valle apelor

Drajna i Ogretinu, intre dealurile : Leurdeanul, Cet4eaua
Scafele, la 35 k. m. departe
de Ploesd, capitala judetultLY,
i la 7 k. m. de Valen, reedir4a. plaiulut

Dela inceput comuna a fost
situata pe acest loc ; dar in
acest loc a atras mult
locul unde odinira era centrul satuluI, cu mreul lagar,

acum sunt holde cu porumb,
grau i ov6z ; pe unde erau
atund vil frum6se acum sunt
padurI, in cae se gsesc
colea tulpini de agurida.
bagarea de sma a generalilor Imparatesd, carl au gasit

cu cale i au i 0,cut In acest
niel un catun alipit. Inainte

de 1864, comuna vecina Ca-
bine, a fost un sat Dacic, mare

frumos.
Cand a venit Traian imparatul cu solda0T sO,Y i a batut
pe Dad pna i-a stins, i le-a

luat Ora, atuncY satul Dacilor
din
Comuna Drajna-de-sus n'are
www.dacoromanica.ro
tunul, apartinea de com. Draj-
na-de-sus, pe teritorul careia

s'au i improprietarit, asemenea si cdt. Podurile i SI-6ra
Gradistea, carY acum tin de
Drajna-de-jos

1.0C. (517 b. 503 f.) ; 232 capl
de familie ; 154 contribuabin ;
Ambele biseric au actualmente 2 preoti, 2 c'drittireti,

2 paraclisert
Pe langa agricultura, pomicultura si crescerea vitelor,
cuitorn se mal' ocupa cu fabricarea varului alb, a rachiului de prunc, cu dulgheria, zirotaria, carausia, etc.
226 case de locuit, iar 13 ne-
Sunt : 8 viran, 23 fa.bricanti
locuite.
de tuica, io dulgheri-tamplari,
5 zidari", 8 rotar, 6o chirigii,
restul sunt muncitori ag-ricon, carY muncesc cu contracte agricole In campille
Brailei i IalomiteI, i chiar
In comuna' sunt 2 biserici

B iserica Printescilor, cu hramul sf. Voivoh
sf.
colae situata sub plele dea-
lului Sila, pe malul drept

Drajnef, construita la anul
1852 Cu spesele decedatuluT Ne-
goita Pantea .si reparata In anul 1893.

Biscrica Bolincescilor, cu hra-
ale Pr ah ov
Majoritatea locuitorilor sunt

18 s'au improprie-
mosnenT.
taxit la a. 1864, pe mosia decedatuhn Moise Panculescu,
mul Cuvi6sa Paraschiva
li s'au dat 44 h. a.
sf. In situata aprpe de
Multi locuitori din comunele

Drajna-de-jos, Catunul i Homortciu s'au Tmproprietarit la
1864, tot pe teritorul acestel.'
ruinele Gradistea pe malul

stang al apei Drajna, s'a construit de locuitorY la a. 1872.
pa' mnt.
comune.
Ciltunele l'igetu si Podurile, ce tin
Locuitorn au 14 cal' si epe,
de Drajna-de-jos, sunt fnte apr6pe de
242 bol', 144 vacY, 850 oT (o-
Drajna-de-sm, in ca form/i o sing,mii

gru0 de locuinte, pe cand de Drajnadejos sunt separate prm distante de
3-8 k. m. Aceste cMune tin de
sec-
tiunea sc6lei. din Drajna-de-sus

toni lor sur t enoria ai bisenciT Pan-
tesci din Drajna-de-sus. 'rae mteresele

lar materiale 71 morale le au in Drajnade-sus, ded bine ar fi sii se alips&i la
acsGt
sebit de celo strinse in fie-care
an pentru a se tija t6mna la

zalhanale).
Fructele pomilor roditoff le

desfac la orasul
Bucuresa
unde se glsesc maT multi precupeti din acsta comuna.

Tuica o vind ang-rosistilor din
www.dacoromanica.ro
179
179
VAleni-de-Munte
i Ploesci
acestia o desfac in Ploesci
In urma a mai mult de 17

secole, ce au trecut peste a-
Bucuresci ; varul alb-gras

desfac in Bucuresci, mai mult.
Vitele mari, pastrama dela zal-
cest mare lagar, tot au mai
hanale, seul i pieile le desfac in Ploesci. Dulgheril, zi-
Cu inscriptil scrise cu litere

latine, prin cari se arata pos-
darii si rotarii lucrza aici
teritAtel numele leg-iunilor Romane, ce au construit si lo-
In comunele vecine, cand sunt

chemati.
In raionul comunei sunt 3

zalhanale, 9 mori de apA si o
piva, pe apa Drajna.
Scla functionzb', regulat in
comuna dela 18811) I-ocalul e
proprietatea d-lui Invtator D.
Basilescu. S'a frecuentat in anul trecut de 82 bIteti si 8

fete, din num6rul de 139 copii (74 b. 65 f.), cu vrsta de
sc61A. Cu intretinerea personalului se cheltuesce anual
1404 lei. Sciu carte 165 biirba(1' fi 15 lenta.
In centrul comunei Drajnade-sus, pe cma dealului oGradistea intre apele Drajna
Ogretinu, se Osesc urme din
ruinele unui castru Roman,

cu forma patrat i in suprafatd de peste 20 h. a.
1) Sub conducerea dislinsului inv'ellttor D. Busilescu, care ne-a procurat cele
mai e%acte i detaliate sciinte asupra com.
Drajna-de-sus. Modul cum acest escelent
invtlitor 71' face (lutona sunt eletg s'e
cari tot-d'attna, au retyt pentru seminarff,
icoll comerviale, etc.
r6mas p6'nd astA-cy, ca indicii,

cdriimiq't intregY i farimate,
cuit acest castru Cu positiune

strategicd, pus in rspilntia a
trei vi insemnate, si incins

cu piscuri, ca : Cetdt6ua, PiscuDomnului, Sila, Scafele, Leurdnul, Mircea, Rosu, Chilia,
La-Cruce, Pitra, etc.

Timpul i hordele stepelor
Asiatice au distrus i sters
dela fata pamntului acstti

cetatuie importanta, rOmasa ca
amintire dela legendarii legionari, veniti din inima gi-
ganticului Imperiu.
Privind acest castru in lung
lat, nu mai vedem de cat

holde lungi i ing-uste cu semanaturi ; i numai ici-colea,
pe rAz6re cate o grnAjue de
caramiqi, vase, pietre bulgari de zgura, cari arta existonta acelui fort, din epoca de
aur a Imperiului Roman.
Pe unde acum 17 secole, stau
cu fruntea inaltatg, citadelele

fortului, acum cresc si se inalta
din praful ruinelor,holde de porumb, i pe unde odinioara zan.
www.dacoromanica.ro
ganea armatura gre6ie a vitzului strabun legionar, acum scirtie plugul mosnnuluY Drajnn.
NimenY asta-zY, la prima ve-
prta inscriptia :
LEG. I.
ITAL. altele LEG. V MAC.
altele LEG. XI C. P. P. si
riere n'ar putea crede, c aci

ar fi fost o-data in castru cu
altele COHOR. Ceia ce insemnza : Legiunea I Italica,

Legiunea V Macedonia., Le-
mil' de ostasY.
giunea XI Llaudia Pia Phi-
Ruinele fiind pe c6ma

pantele dealuluY, lesne s'au
prapdit, pe cand dac ar fi
fost pe vale sau ses, s'ar fi
delis si Cohorte.
Din aceste inscriptiunT re-
iese existenta in Dacia a le-
conservat mal bine, sub pro-
giunilor I Italica si XI Claudia,

despre care pe ct sciu nu
tectia straturilor suprapuse ale
se face nicY o mentiune in nicY
solulttY.
Asta-qi, sub solul arabil,
o istorie RomAna.
In aceste ruinY se mal ga-
abia se maY gasesce p'alocu-
sesc farim'aturY fax% inscrip-
rea cate-o tima subreda din
tiY,
pardosela i temelia cazarme-
lor si ale caselor de bal, unde
precum : Carami0 grse

ce au servit la zidirY si par-
pribgul erou Roman se in-
doselY ; caramislY-tigle, sfesnice

de lut, cde i harburY de vase,
struia in arta luY sau isY chivernisia igiena corpuluY.

Pe unde a fost cimitirul
acum cresce ov6zul,
globulete de caramida sau de

pament ars de marimea unuY
rnr ; bolovanY de prund formatY din argila impanata cu
iar cenusarestul cadavrelor

de legionarY mortYda sucul
necesar la crescerea cerealelor.
Vasele de argila, in carY se
conservau acele scumpe ramasite, acum sunt mil de fragmente neinsemnate, ce se perd
prin erna, ara a se mal putea recunsce ceva din forma

primitiva si
inscriptiile
micY pietricele, bolovanY albY

ruptY din vre-o stanca calcarsd, pietre porse de mal,
bucal de sticla, frinturf de
sagetY mancate de rugina,
frinturf de cutite in forma
u-
nuY cosor, transformate in rugina, etc.
Se mal gasesc din cand in
ce
cand prin rna i monede ro-
Unele din caramilY intregY
mane g/-te vechi.

Patru monede din cele gasite pena acurn au fost in po.
pene vor fi purtat.
rupte, ce rar se maY gasesc,
www.dacoromanica.ro
185
sesiunea D-luY D. Basilescu,

inv-6tatoru1 scleY ; una de
bronz cu efigia luY Nero ; una
de argint din timpul Republi-
ca Romane ; una tot de argint cu tipul luY Traan 0 una

asemenea de argint cu un tip
necunoscut, lipsind inscriptia.
Pe cele treY d'antaiit le-a ofe-
rit museulul national de antichitatT.
CAile, prin care acest castra comunica Cu cele-l'alte

pArt1 ale Daciei, erau : I) Calca sfire V., care trecea prin
nget si desfiintatul sat Stanese si se lega la gura Teisanilor cu marea soma IN/Sell-lid, care, se c,licedup6, spu-
sele baranilora trecut prin

comunele : Boldesci, MAgurelele , Scdio;I , Gura -VitireY,
Valeni-de-Munte, Homoriciu,
Isvrele, MAneciu-PAm'antenT,
MAneciu-UngurenT, cAtunele :
Valea-larga s'i Phtetul, apo de
aci se indrepta pe albia Telejenelula pe valea Draculu

in sus si trecea in Transilvania pe la Poina-Fetei.
Pe acst cale, numitA de
popor oDrumul TAtarilor a
comunicat acest castru cu cele-
l'alte cetAV din Dacia Superira si cu cele din Dacia MeridionalA ;
2) Calea spre S. mergea pe
181
albia apeY Drajna p'n4 la Va
leni-de-Munte, unde se intalnea cu soseaua indicat rnal

sus
3) Calea spre E. care mergea
pe albia Ogretinulul prin p asul Nucsra, prin PosescY, Tar-
lesc, Basca, etc.
In anul 1888, luna Aprilie,

a venit in Drajna-de-sus, DGrigore G. Tocilescu, Directorul MuseuluI National de
Antichitni, a fkut studif si a
confirmat cele spuse aci. ') In
presenta D-sale, s'a fitcut
micA sApatur in c6ma dea-
lula la mijlocul ruinelor, si,

la catT-va decimetri sub solul
arabil, s'a dat peste o sobA

compusA din 4 stalpi de cdramidT, puse pe lat si unite prin
ciment. Stalpil aveau inalti-
mea ca de nn metru si la o
1)
Descopertrile acestea
se datoresc
D-luI D. Basilescu, invbTitor in Draptade-sus, si a trunis'o MimsteruluI de

Instructiune publid, cc raportul No.
24, din 28 Septembrie, 1885. do acel
raportdice D-1 Bastlescu am arb'tat

cc claritate existenta acestor ruine Romane. In anul 1888 am trunis accluta;;I
Minister un pachet cu 9 ciirlinudi, Cu.

inscriptimule de mai sus, in schimbul
dirora am prima ord. No. 3465, din

22 Martie, prin c4re mi se aratil vii multurnirl, i atata tot. Prili ad): nimic nu
s'a scris despre existenta acestuY castru
Roman.
www.dacoromanica.ro
182
182
egala distan0 unul de altul ;

caramidile de forma patrata,
cu laturea ca de o palma i
Facendu-se sapatur sistematice, probabil ca multe se
cu aceiasT inscripOe LEG.

V MAC.
Intre stalpi sobeY s'a gasit
cenuse, carbunI, coji de melcY
,marY, se de animale, un corn
acestuI castru, cunoscut adY

sub numele slavon de Gradistea (oras intarit).
Suprafap totala a comuneT
Drajna-de-sus pena la anul
1864 a fost de i5oo h. a., dar
scalendu-se Pamentuf dat cla-
si un dinte mare. De o parte

i de alta a sobeI s'au ga.sit
cate 2 stalpl de olane, trantitY jos.
D'asupra acesteI sobe, cu

cate-va dile mai 'nainte, se
gasise de proprietarul loculul

4 caramidI f6rte marl, in forma
patrata, cu o greutate de 40
k. gr. -fi.e-care. La caV-va pasl
spre S. la o mica adancime

s'a mal gasit un fragment din
pardosla unel case, alcatuita
din caramicp: ornate cu dungul4e paralele, Para inscrip0
vor putea descoperi asupra
cailor, ce acum sunt alipii la

comunele vecine Drajna-dejos, Catunul i Homoriciu, r6mane ca suprafa0 numal
1250 h. a.
Cantitatea anuala medie de
tuca, ce se fabrica in comuna,
este de 5oo h. 1.
Carien de .tiertra nu sunt In
comuna, dar albia sau prundul
gdrld Drajna, se
socoli
ment.
ca cea maY bogata cariera cu

p.crtrd de construc(ie (les5ec,I1),
fi iar4 (g-ogonY) calcara', din
care Sc fabrica cel mal bun var
Din 1888 nu s'a mal' fcut

alte sapaturI si din an in an
alb oras.
Afine de sare
indiciile ruinelor se pierd. Prin
locurY si rafe sunt 25e tanta

steingl a Tele'jenztlui", In fa(a
asternute orisontal pe pa-
araturl si sapaturI anuale se

scot de cultivatorI una cate
una putinele caramill ce se
mal gasesc si se duc la casele lor, unde le intrebuinOz la construcOunT. Cu tim-
puli nu e
tuncl.
nimic.
mult pena a-
nu se va mal' gasi
u sunt, dar
Ocnelor Romayze, unde este fi
un mic vdlcel cu apd saratd,

nuntil Sard(elu.
Din causa ca lipsesc dusliI,
gandacY de matase se cultiva
prea pigin ; stupI cu albine
sunt 122.
NumaY 315 h. a. din ten-
www.dacoromanica.ro
183
183
torul comunei e prielnic la

t6ta cultura. Dintre pomY ro-
Ciocan, Chilia, Piscu-trasnit,

Gradistea i Muchia luT
ditorl sunt : 1500 merl, 500

perl, 20 dulX, 400 ciresl, woo
nucI, 25.000 pruni, zoo per-
Dealul dela V. si S.V. ce

se Incepe tot din muntele
etc. Liveslile de finge

produc anual In termen mediu 250 care de fin, calculat
a woo k. g. de car.
sicY,
Comerciul se exercita In co-
muna de 8 carciumarl.
Bugetul comunei pe anul

1893-94 se ridica. la 2633
veniturT ordinare si leT 2600
cheltuell.
Sosele mai" principale are:
soseaua jude-Ona Valeni-Posesci ; sos. vicinala Drajna-
Ceras, legata cu cea judgna

prin punctul Gradistea ; sos.
vicinala Drajna-Ogretinu ce
intra In comuna Ogretinu prin
punctul Moinari, i alte drumull de mal" putina importanta.
Comuna e brazdata de tre'l
dealurT :
a) Dealul dela N. si E., ce

se Incepe din cl-sta CarpaOlor, din muntele Crain si se
lasa spre S. printre garlele
Ogretinu, terminanacestor
ape prin Muchia lui P'arpala.
Acest deal are urm6t6rele piscurl mal insemnate : PitraLunga, Leurdnul, Piscul-luI-
Drajna
du-se la confluena
Craiu si se lasa spre S. printre garlele Drajna Tel6jenul, terminandu-se la confluen%a acestor ape, cu PisculDornnuluI, in com. Drajna-de-
jos, avnd ca piscurI : Cetaeaua, La-Cruce, La-Pitra si

Piscul Dornnula
Dealul dela S. si S. E.
numit Ciocracul cu piscurile
Scafele
si
Malul - de - rasuna
(v. 1. r.)
PoenI sunt : Proscanul, PeVale, Vaduri, Chilia, GrpaOaneY, Gr6pa-Larga, GrpaPo6na.

Surpaturl marl' are una, nucloua sanOri : Hula
mit
mal principala, Intre Gradiste
Muchia luT Mrpala.
Dealurile a si b au direcCornulul.
Ounea N. S., lar dealul c direcOunea E. N. E. spre V. S.

V. Dealurile sunt acoperite In
cea mal mare parte cu padurI
tinere de fag, stejar, plop, anin, etc., si res tul cu finge,

semanaturI i livecy de prunY.
Comuna e udat de riurile :

Teljen, Drajna i Ogretinu
valcelele DragomireT, Valea
cu jugastri, Valea Podurilor,
www.dacoromanica.ro
184
184
Grpa Oie, Proscanul, Pe-
Drdgaica,
Vale, Grpa-Chiliilor, GrpaOaneY, Grpa-Largd, Grpa-
torie.
cosesc nutretul
necesar pentru acstd ch16-
CornuluT,Gr6pa-CetAteleT, Fun-
dul PoeneY, Sila, Voichita, Podornca, Apa-Dulce i Sdrdtelu.

Se mArginesce cu comunele:
Ogretinu, Cerau, Isvrele,
Homoriciu, Teiani i
de-1V1unte.
DRA.JNITA, isvor cu apd mineraid care contine clorure, sulfate i carbonate alcaline. Apele coprind in litru urmiltrele proportiuni :
Clor
Acid sulfuric
Calce
o o46o
. o.o861
o I400
. 0.0330
Magnesie . . .
Materiile solide coprinse in-
tr'un litru de apd din Valea

DrAjnita sunt ioo.o88. (Anuarul biurouluT geologic).
DRAJNIJIA, poinA frumsd
com. Cerau, plaiul Teljen,
ce servd de pdune.
DRXGANSA, virf de deal, com.
Valea-Lungd, plaiu Prahova,

numit ast-fel dela v6duva unuY om, anume DrAgan, ce
a avut hodae in acest virf.
Ad i se gdsesc isrre de apd
sdratd. Altd-datd de aci se estrdgea Inseminate caldild(1 de
pleura (Neili).
DRXGNSA, sat, face parte din
C. R. Provita-de-jos, pl. Prahova. Are o pop. de 530 loc.

(255 b. 275 I.)
DRXG.INkSA, pise in partea de
S. i V. a comuneY Provitade-sus, pl. Prahova. ST-a luat

numele dela o femeie ceo
cherna Dragna. Pe acest pise
cresce tufuri de 'Allure i pe
alocurea este acoperit cu irbd
pentru pdune.
DRXGANP.SA-RACOTA, moie a
DRAG-AICA, piscul cel mai insemnat i tot-de-odatd unicul

com. Gornetu-Cricov, plasa Cri-
cov, numit ast-fel, pentru-cd

la plele lui sunt intinse live0 de prunI i lin, de unde
6meni, cari merg la titrgul
statulu, pe care la 1864 s'au

improprietdrit locuitori din
com. Provita-de-jos, plaiu Prahova.
DRAGANESCI, sat, face parte din
C. R. DrAgdnesci, pl. Cmpu.
www.dacoromanica.ro
185
185
comunt rura14,
fostul domn al t6rel' Roma-
Este situat4 pe malul stIng

al riului Prahova, la 30 k. m.
departe de capitala judetulut
nesd *erban Cantacuzino, care

a domnit intre anil" 1679-1688,
mal nainte de a fi domn, in
timpul domniel 10. Radu Leon
VocIA, care a domnit intre
DRA.GXNESCI ,
plasa Cmpu.
Ad i e re.yedin(a /5/11.yei

Dr4g4nesc, Meri si Baraictaru-Br ebu, avnd o populatiune de 1672 loc. (844 b. 828
f.), in plus 15 familii" de ti-
niT 1664-1669.
ganI, call se ocup4 cu agri-
vit4 fAcOtre Treirnt Acst4
cultura i fier4ria.
Cap'f de familie sunt 420:
contrib. 315; case de locuit 322.
In comunO, sunt trel bise-
sfint4 si cinstin ortodoxtt

seric4, la care se prAsnuesce
hramul Sfintilor ImpOrati"
Constantio si Elena al sfintuluT Erarh Nicolae si al sfintului: Mucenic Mina, s'a ridicat din temelie i ostenla
a Fratilor Xenocrat Teodor,
Atanasie si Constantin si de
sora D-lor Anastasia Xenocrat
rid : una In Baraictaru (v. a.

n.) si dou6 in cAtunul de re-
sedint4. Dintre aceste dou6,

una s'a fondat la a. 1667, dup4
cum se constat4 din urmOtrea
inscriptiune AcstA Dumne-
ridicat din
temelie si o au zidit p6'n4 in
savirsit si o au infrumusetat
dvscA bisericA,
cu ostenla cinstituluY si de
bun4 ruolA D-1M Serban Cantacuzino Vel Postelnicu. Acum in qilele luminatulM Rad
Leon Voivod, Intru pomenire

vesnic4. a D-lta si p4rintilor,
fiind ispravnic Ngoe VAtaf,
16tu 7175 (1667).
Din acsta se adeveresce

c acstd bisericA, cu hramul
sf. Nicolae
s'a cllidit de
A doua biseria. este Capela Fratilor Xenocrat cu

inscriptia : Intru slava, cinstea
si
lauda Prea
sfinteT
i de
proprietaii fiind ai moiei DrAganesci din districtul Prahova,

spre a se proslAvi D41.11' Dumnedeu si Mintuitorul Isus Chris-
tos i spre a numitilor ctitorY

sufletscA i vesnica pomenire 1 a pArintilor lor. Ince-
p.ndu-se zidirea din temelie

la anul 1857, fiind Caimacamul rel' M. S. Printul Alecsandru Dimitrie Ghica, cu blagoslovenia P. S. S. Mitropolitul D. Nifon, i s'au sAvir-
sit in duele Prea

Nostru Print .Domnitor Prin-
www.dacoromanica.ro
186
cipatelor unite Moldovia
Valahia Alexandru I6n I, la

anul i 86o, luna Octombrie.
Locuitorit se ocupd numaT
cu agricultura. Produsul munceT '1 desfac la orasul Ploese.
177 locuitorT s'au improprie-
tdrit la a. 1864 pe mosia Drdgdnesci, dndu-li-se 679 h. a.
36 pe mosia BaraictaruBrebu, cnd li s'au dat 168

h. a. panint. El. au 378 cal'
si
epe, 387 vaci, 592 bol', 59

bivolY., 5357 ol si 652 pore.
186
206 h. 1. meit, 2 2 498 h. 1.

porumb. Dintre pomi roditorT
sunt : 75 mer1, 57 peff, 253
dulf, 45 ciresT, 17 nucT, 315
prunT.
Un h. a. livede cid pnd la

2 care de fin.
Comerciul se exercitd in comund de 8 crciurnarT.
Veniturile comuneT se urc
la tifra de 13.133 lei (zecimile
si presta-tie) si cheltuelile la
11.749 leT anual.
Sosele vecinale '1 Inlesnesce
Sc6la existd In comund dela
comunicatia cu comunele Cornurile, Htard,u i BaraictaruBrebu.

comunel. S'a frecuentat in anul trecut de 54 copii, din
numrul de 326 copiT (172 b.
Teritorul comunei e brdzdat de 5 movile, cari au servit drept barierT, dup cum
se spune, In invasiunile Un-
154 f.), Cu vrsta de scld. Cu

intretinerea personaluluT sta-
guresc. Pe ele ac,IT se cultivd

diferite cereale.
Vkndu e o pivd
si
o mrd,.
tul cheltuesce anual 1566
E udat de riurile Pra-
Sciu (arte 107 bilrbaz,7 si 7femcY.
hoya, Cricovu-Sdrat si prtil
T6t suprafata comunei e
V'tndu.
Se mArginesce la N. cu com.
de 4500 h. a. pArrint.
Nici tuTcd, nid vin
tabric in comund.
nu se
Borangicul se cultiv numai pentru trebuintele casnice

si In micd cantitate ; stupT cu
albine sunt 71.
Pdmntul priesce bine la

tern. cultura. Terenul cultivabil produce : 32630 h. 1. gru,
1956 h. 1. orz, 213 h. 1. ov6z,
Cornurile, la S. cu com. lIdtcArdu,
la V. cu com. Gher-
ghita si la E. cu diferite movile, pe cari le udd prttul

Cricovul-Stirat.
DRA.GANESCI, vdlcea, com. Provita-de-jos, pl. Prahova, care
se vrsd In riul Provita, tot

in raionul comuneT Provita-de
www.dacoromanica.ro
187
187
jos din care isvorAsce, i dup.
ce priimesce de afluente pe
vAlceaua Cerbulut
luat numele dela pAdurea DrAg-,4nsca.
tea comunica cu cele-l'alte
pArti' ale Daciasi care trecea

prin FAget i desfiintatul sat
StAnesci", si
se lega la gura
Teisanilor cu marea sosea Im-
care se crededup6.
DRAGHICIU, fantanA, com. 1-Itirsa,
pl asa Podg-oria.
DRUMU-AL-MARE, numire ce se
ma d
cAtunuluY.
MA1Aesci-
spusele 12,6trLnilorc6, trecea

prin comunele : Boldesa
gurelele, Scio, Gura-Viti6ra VAleni-de-Munte, Homo-
de-sus, com. MA1Aesci, plaiu
Isv6rele, 1\Ineciu-PAm6nteni , hineciu-UngurenY ,

cAtunele : Valea-LargA si Plae-
DRUMUL BAICOIULUY, trup de
tul, apoi de aci se Indrepta

pe albia Teljenulu, pe Valea Draculul in sus, si trecea
p'dure a statulu, In Intindere

de 67 h. a. care ImpreunA Cu
trupurile : GAgnca (1o6 h. a.),
Degerati (62 h. a.) si GuraCumetri (185 h. a.) formza
0.durea Alisl6nca sau GAgeniMislea..
rIciu,
In Transilvania, pe la Poicrq-iaFetel.
Pe acstA cale a comunicat

acest castru cu cele-l'alte cet6.tY din Dacia Superi6rA si cu
cele din Dacia Meridionald.
DRUMUL DE PITRA, fost drum
DUCA, deal in partea de V. a
pi etrit prin p6.durile comuneT
com. Margineni-de-sus, plasa
Ghirdoven, plasa Filipesa

Pe acest drum ne poves-
Filipesa A fost plantat cu
tesc bOtranii s'a luat la intrecere Radu-Negru, calare pe

o ipA. ngrA, cu un T'Atar, si
In dreptul unu lac

plesnit Ypa. De atundf i pn
pAdurea i lacul s'au numit si se numesc Negri.
vit., dar s'a distrus din causa

filoxera Ast,-sli servA pentru
pAsunatul vitelor.
DUCULUY, deal, com. Brza-de-
jos, plaiu Prahova. Parte din

acest deal este acoperit cu
prunl, nucl, aluni, etc. ; lar
parte servesce pentru ptisune.
DRUMUL-TXTARILOR, cale prin
care castrul Roman oGradis-
DIDASCA, iaz, rupt din 1.11.11 Pra-
www.dacoromanica.ro
188
hoya, care trece prin com.
DL-monesci, pl. Filipesa

DULBANULUY, plait la S. de com.
Tarlescl', pl. Teljen, pe care

se afiA pddure i locurY de p6.une.
com. PAcureV,
plasa Podg-oria.
face parte
din C. R. MAIAesci, pl. Val--
biau. Are o pop. de 529 loc.

(291 b. 238 f.) Aci e o biserica care s'a zidit din temelie
la a. 1882, cu ajutorul locuiDumBRvkuA, deal, com. Stram-
beni, pl. Varbilttu.
DUMBRAVA, poinA,
com. Di-
' esc', pl. FilipescI.
DUMBRAVPUA, vale, com. Cos-
minele, plaiu VArbilitu.
DUMBRAVA, padure a statuldf

In intindere de 575 h. a. pendinte de com. CocorAsci-Misli,
pl. VArbilAu, care, impreunA
cu trupul CocorAsc (1883 h.
a.), formzA pAdurea Cocorasci.
Ambele trupuil se despart

prin apa MisleT.
DUMITRU (Luf-), vale, isvorAsce

din Virful ClAbucetuluY i se
vrsA in paxaul Telejenelul,

raionul com. MAneciu-Ung-u-
reni, plaiul Teljen, din care

isvorAsce.
DURDA, deal, com. Provi0.-de-
DUMBRAVA-MICA, trup de pa-
dure a statuluY in intindere de
4o h.
a. pendinte de com.
Scoilerii", pl. Prahova, care,
Impreun cu trupurile : Dumbrava-Mare (35 h. a.), Runcu

6o h. a.), si Plaiul (55 h. a.),
formza pAclurea Vatra M-rel"
Mislea.
DUMBRAVA-MARE, trup de p6.-
dure a statuluY in intindere de

h.
DUMBRXVESCI, sat,
torilor.
DULIGA, vAlcea,
35
188
a. pendinte de com.
ScoilenY, pl. Prahova. (Vec,li

Dumbrava-MicA).
jos, pl. Prahova, numit astfel dupe numele locuitorilor

carY 1 poseda. E acoperit cu
pAdure mAruntA i la plele
lui sunt 1iveT, islazuff, pomY
se cultivA porumb.
DURDUCU-MARE, trup de
pa.-
dure a statuldf, care, impreuna

cu Durducu-Mic, Palanga
LAstaru, forrnzA pAdurea Aricesd, pendinte de com. AH-
cesa pl. Filipesc.

DURDUCU-MIC,
Mare.
www.dacoromanica.ro
velY
Durducu-
189
189
DUTCA, munte ce traversza mijlocul com. Predealu, plaiu
rele Ban Alessandru Filipescu.
Peles, situat intre muntele Zamura, Urechia si Sorica.
inginerul G-. Fischtum.

Asta-di se stapanesce de M.
S. Reg-ele Carol si a fost cump6rat la 1882, Impreuna Cu
alt1 muntY, dela D-1 N. Creulescu, pe pretil de 400.000
La 1846 a fost hotarnicit de
Este renumit pentru padurile sale de fag, stanele de

oT, bogatele luY pasuni" si locurY de fin ete.
Acest munte a fost vindut
leY. D-1 CreVulescu 1 stapanise
la 1821 de biv vel Logof't

Chrisoscoleu D-neY Sachelarie,
apoi: a fost cumprata de ma-
dela fratele s6u Scarlat, iar

acesta 1 poseda prin cump6ratre dela familia Filipescilor.
E.
EDERA, deal, com. Ederile, plasa
Filipesd, pe care se cultiva
16V2 h. a. vie.
EDERA, padure a statuluT, pl.

Filipesd, in intindere de 350
h. a.
EDERA-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. Ederile, pl. Filipesef.

EDERA-DE-SUS, face parte din C.
R. Ederile, pl. FilipescI. Aci

e resedina comunei.
EDERILE, comuna rural, pl. Filipesci".. Se crede ca-sl a luat
numirea dela edera ce este si a
fost in mare cantitate in padurea din raionul acesteT co-
al riului Cricov, la 30 k. m.
departe de capitala judepilui:
si la 1 1 k. m. de a plaseT.
Edera-de-jos si Edera-de-sus,
avnd o populaOune de 927

loc. (47o b. 457 f.), In plus 1 o
famili de ViganT.
CapY de familie sunt 211 ;

contrib. i8o ; case de locuit 21 i.
In comuna e o singura. biserica, reparata in anul 18(514,
deservitt de un preot.
LocuitoriT pe ranga putina
agricultura se mal' ocupa cu
lemna'ria si caramidaria. Produsul munceI 1 desfac la Ploesd.
Cricov, e o mra de ma'cinat.
170 locuitorT s'au impro-
mune.
Este situat4 pe malul stang
prietarit la 1864, cand li s'au
www.dacoromanica.ro
190
196
Mara de rid Cricov,
dat 504 h. a. EI au rg ca
epe, 1x0 vad,
pord.
200 I
co-
muna e udata de vaile : Ba-
165
toguluY, Ruda si Grosetu.
Sc6la datza in comund dela

1877. CopiT in vrsta de sc6la
ELDTEUL, vale, com. Filipesci-
sunt 128. Sciu carie roo bar-
de-Padure, pl. Filipesd. Pe acestii vale sunt mine de airbuid de pna!nt, carY
ba('
_Iona.
Pe teritorul acesteT comune
nu sunt ape minerale, insa se

afla mine de lig-nit, inca ne-
nc"z4 dala 1884. Pc ace'st4 vale
se presuptize a fi
pcurA.
exploatate.
In ultimil" 4 anY nu s'au fa-
EPISCOPIEY, (Virful-) virf de deal
cut prune de loc. Stupi cu
situat la Sud de Virful Nucet,
albine sunt 40. A patra parte

din terenul comund e prielnic cultureT ; restul e muntos.
Dintre poni roditort
goria. Este acoperit cu vie si

s'a numit ast-fel pentru-ca in
vechime lngit acest virf a
sunt :
400 merY, 200 perY, 5o dud,

55 ciresY, 250 nud.
Comerciul se exercita' in
comund de sse carciumarY.
Venitul comuneT, cu r6tna-
fost metocul EpiscopieY Buzau.
EPuRAui., riuor, care impreund
cu pAr'ul Stanca se vrsa in

riul Teljen, la p6lele monas-
s4e cu tot, e de 6639 leT
tire1 Sinaia.
cheltuelile de 3431 leI anual.

Cu cornunele vecine se lgit
prin drumurY naturale, afara
EPURE, vale, isvorasce din mun-
tele Clabucet si se vrsa in

riul Teljen, pe malul stLig,
in raionul com. Maneciu-Un-
i Valea-Lunga,
unde sunt sosele.
de MorenT
E brasdata de
dealurile :
gurenT, plaiul Tel6jen.
Virful Babi, Dani si Virful

CornetuluT , cari servesc de
EZENI, sat, face parte din C. R.

DArmonesci, pl. Filipesci.
pasune vitelor locuitorilor.
F.
FA'VA, deal in partea de E. a
corm
Moreni,
pl.
Mai t6te dealurile com. Moreni sunt acoperite cu va,
www.dacoromanica.ro
191
191
FA4A-CAPRET, poina, corn. Ari-
cesci, pl. Podgoria. Aci pasunza vitele locuitorilor. Servesce

ca islaz de fin.
1892, dela .Manuk-Bey, pe

pretul de 850.000 let
FA fA-LUY-GHEORG-HE, (Muntele-),
padure particulara supusa reFA.TA-CAPREI, deal, com. Carbunesci, pl. Podgoria, pe care
gimulul silvic Inca din anul

1883, pe mosia Muntele Fata-
nu se smana nimic, si care

serva de islaz pentru vite.
lui-Gheorg-he, com. ManeciuUngureni, pl. Telejen.
FATA-LUY-CRAIt, poina In partea de N. a com. Cerasu,

plaiu Teljen. Sc (lice di act.
a avid loe un reYsboifi hare RovidnX
UngurY
syi
cd in a-
cestit lufit6 ar fi peril un Craifi.
FATA-LUY-GHEORGHE, munte
N. de com. Maneciu-UngurenT,
pl. Te1jen, pe care
ucla Valea Ciumernicu (la S.)

Valea Ngra (la N.) Partea
de Est o uda 611 Teljen.
De la acest craiti s'a numit

ast-fel acsta poina.
FATA-LIA-LOAIOT,
loc
isolat ,
com. Teisani, pl. Teljen.

FATA-G-AVANEY, munte In par-
tea de E. a com. Predealu,

pl. Peles, la hotarul treT, din
FATA-PTETRET, deal, com. ValeaLunga, pl. Prahova, numit
care isvorn.sce Valea Azuga.
ast-fel dela pietrile ce se ga-

Susaiul, Costila, Unghia-Mica,
Retivoiul, jurn'tate din La-
cul Rosu, Virful lui Dragan,

apartinea, din timpurile cele
mal vechT, familieI Dudescilor.
La a. 18o4 a trecut in posesiunea unui." camatar, numit

Stefanache Baltaretu (Vec,IT
Susaiul, munte).
Asta-c1 se stapanesce de M.
S. Regele Carol I, si a fost

cumprat, impreuna cu
totT
rntin0 aratatI mai sus, in Maitl
sesc aci.
FATA-vIEI, padure, vecp Dragomirescu.
FACXENI, sat, face parte din C.

R. Maneciu-UngurenY, pl. Te-
ljen, situat In partea de S.

V. a comuneY,
Se crede c acest catun a

existat ca sat maY mare i sub
alt nume, i ca o ciuma naprasnica cat o fi d'atund nu
se scie spun bOtraniT, ar fi
www.dacoromanica.ro
/92
192
secerat aprpe tt sufiarea
tte cetunele com. Mneciu-
intreguluT setulq,
UngurenT.
c ceT
carT maT remesesere. in viV

au fugit in lume de gir6za pus-
tiulut ce se intinsese peste

satuI lor.
Avusesert biserica lor, ale
cereT urme se -ad

(up' in
gradina locuitorula Bucur fii sosea regulata, ce mergea pe valea riuluT Telejenel,
pe'ne, in Ardeal.
(In u,
In urma ciumet ct timp

va fi domnit pustiul in satul
e cetunul Fe.caent
nu se scie. Se scie numaT
si din b'ettin in betran a remas povestea
mocaniT
unde
ac,IT
de dincolo, veniV cu oile peste

plaiurt au dat peste acele case
pustiite, nu tocmaT vecht

se asedare, in ele. Intre cei
veniV fu si o femeie din 0nutul Se.cuilor, de profesie
mordrira, care isT fe.cu o mre,
pe paraiasul din sudul se.tuculuT. M6ra avea o rte., si de
re-ce poporul la mra cu o

is i 'T dice chiar
1.60, i-a
fiice.u cetunuluT din nou infi-
irqat i-a dat numele de Fa-
Intre cdtunul de adY FaceenT si intre satul FAce.eni, si-
tuat pe malul stng al BorceT, din plasa Borcea, jud.

locuitoriT cred c esist o strinse. legeture.. LocalniciT acestui sat, fiind vecTnic fugeritT de catre <<neamurile pdgane parte din eT s'au
resnit d'aicT si au format satul
Fe,caeni
dupe
malul
Borcet
CAtunul re.ce,enT are o pop.
de 97 loc. (47 b. 50 f.)

FAGETUL, sat, face parte din
R. Drajna-de-jos, pl. Teljen.

b. 208 f,) In raionul acestuT
cetun, pe apa Drajna, e
mre,.
In apropiere de riul Drajna

sunt doue helesteie : unul cu
o suprafa0 de 400 m. p. in
care se ghsesce multk caracudA, i altul mal sus cu mult
mal mic i ma adanc, acope-
rit cu trestie.
cenT ; iar p&r&iasulut pe care
LocuitoriT acestuT cetun au
era asedatd mera 'i-a remas
inut mal nainte de Drajna-
numele de Sdcuianca dupe,

numele inutuluT din care ve-
de-sus, in raza cereia au fost

improprietexiV la 1864. Acest
nise morer4a. Acest atun se
ctun este
credo a fi cel inaX vechit din
Drajna-de-sus, In cat fonnza o
www.dacoromanica.ro
fOrte
aprpe de
193
193
singura grupa de locuinte, pe

cnd de Drajna-de-jos e sepa-
padurea numita Ghirdovrica,
rat prin distante de 3-8 k.
apa de locuitori, contra frigu-
m. Acest catun tine de sec-
rilor.
pl. Filipesci, din care se iea
tiunea sc6leT din Drajna-de-
sus, si locuitoriT lui sunt enoriasT ai bisericei de ad.

FAJIILOR (Virful-), virf de deal
situat la N. de com. GornetuCuib, pl. Podgoria, acoperit

Cu padure.
FA.URLSA, pr,u, isvorasce din
FANTANA-DE-LEAC, isvor Cu apa
ce are miros de puci6sa, com.

Podeni-Vechi, plasa Podgoria,
pe care locuitoriT o intrebuintza la Isvorul Tamaduirei
ca leac In contra diferitelor
1361e, i multi din el se tarnaduiesc.
jud. Dambovita , dela com.
FA.NT1NA.-DE-LEAC, fntna in
Gura-Ocnitei, trece printre catunele Pleasa i TuicanT, si se
cat. Mdcelaru, com. Cmpina,
vrsa in Cricovul Dulce, pe

t6rmul drept, in raionul com.
Moreni, plasa Filipesci.
plaiu Prahova, de unde in

diva de Isvorul Tamaduirelo
poporul, in
credinta la se
duce de iea apa, pentru a

sp6la pe cei ce sufbr de ()chi.
F1NARI, sat, face parte din C.
R. Crivina, pl. Crivina.

vlcea, com. Apostolache, plasa Podgoria.
IANTINA, vale, com. Gura-Viplaiu Teljen.

FANTANA, vale,
com. Trlesci,
plaiu Telj en.

FANTANA L'Uf DMMAN, fntna
loc isolat, la V. de com.
Slanicu, plaiu Varbilau.

FANTANA-bE-LE.A.C, f,ntna in
FANTA.NA-DE-LEAC, isvor, la
nascere din raionul com. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria, se
vrsa in valea Beni, tot in

raionul com. Gornetu-Cuib, si
amndou in valea Nucetnca.
FINTA.N.A.-DE-LEA.C, bogat isvor
de apa minerala, intr'o positiune f6rte incntat6re, inco-njurat de paduri, vii i livedi
de pruni, com. Grornetu-Cuib,
plasa Podgoria. Ata sa con(ine .fier fi jwcio'sd. Acesta lo-
calitate este pe proprietatea

13
www.dacoromanica.ro
194
monenilor GornenY i CuibenY.
Apa se intrebuintza de bolnavY fie pentru Mutt, fie pen-
tru bat
FNTANA RADULUI, riulq numit i Ograda, ce isvorasce
din marginea com. Batesd,

pl. Crivina, i se vrsd in apa
Leaotu, in fa%a bisericeY.
FANTA.NA-RECE, localitate in par-
tea de E. a SlaniculuY, ar(Jat in c6sta unuY deal. De

aci isvordsce o apd frte rece
uOra, la Mut.
FANT.A.NA-TIGANULUY, localitate
isolata langd M-rea Mislea,

plaiu Prahova, uncle Radu
Veda Calustiru se bate cu Laiot Basarab, la anul 1535. Radu
Vodd bate .te Laiot Basarab
laYc, fin.preund cu top boerii'
cluiSti C2711 sfiune Fotino.
FANTA.NELELE, sat,
din C.
Cricov.
face parte
R. Fntanelele, pl.
FANTANELELE, comuna rural,

plasa Cricov. Se crede a fi
f6rte veche. Despre infiirgarea
eY nu se scie alt nimic, de cat
ca la inceput a fost formata
numaY din satul MazalI i cd
maY tardiu, ar fi venit un
boier, probabil din inutul Ar-
194
dealuluY, cu calY-v,a 6menY
s'au arc,lat in partea de

i au construit
case i bisericd, i au format
catunul Ungureni, desparOte
intre dnsele prin garla Valea Cosh', garla periodica.
Este situata la p6lele DeaV. a comuneY,
luluT-Mare, ?titre vaile : CosiY
Valea-luY-Stan, la 35 k. m.
departe de capitala judquluY
i la 18 k. m. de UrlatY, reedirqa. plarY.
Se compune din dou6 catune : MazalY i UngurenY, a-
v'nd o populaViune de 1112

loc. (623 b. 489 f.), dintre carY
5 familiI de
iganY, 2 familiY
BulgarY 0 2 familiI GrecY.

CapY de familie are 260
190 contrib. 239 case de locuit.

una in MazalY, fondata in anul
1786 de fraOY BozienY 0 re-
parata in anul 1866, ia doua

In cat. UngurenY, fondata la
a. 1802 de EnuVi i so0a sa
Ecaterina. Ambele au hramul Adormirea M. D. i
sunt deservite de 2 preoV.
De cand viile s'au filoxerat,
locuitoriY se ocupa numaY cu
agricultura. EY desfac produsul muncei lor la oraele PloescY i Mizil.
Pe vaile din sat sunt

morY cu abur.
www.dacoromanica.ro
195
195
Parte din locuitoriT cornunei
mop enT. 86 s'au improprietarit la 1864, pe moiile Marzea, Dr. Severin, Ba-
laa Cirianu, Manolache Bozianu i Nicolae Paclnu, cand

li s'au dat 275 h. a. ET au
ioo caT i epe, 15 vacT, 900
o, 318 porcT i 264 bol.

Sc61a exista in comuna dela
1879, insa a fost de maT multe
la Ofra de la 2929,17 i cheltuelile la 2917,18.

In comuna sunt 2 sosele :
una I inlesnesce comunica0a
cu comunele : Conduratu
Vadu-Sapat i a doua intre
comunele : Mizilu i Ceptura.
In partea de N. a comuneT
se intinde o culme de dealurT,
call nu sunt de cat ramificaOunT
ale Dealului-Alare,
orT intrerupta din causa ca

n'avea local propriu. In anul
trecut a fost frecuentata de
care aci prta numele de dea-
40 elevY i 2 eleve. Scht carte
cand s'au filoxerat aceste dealull.' se cultiva cu porumb
74 bdrbap fi 9 fond. Cu in-
lul Valea C44.1."
Valea-luT-
Stan, odata acoperita cu vii". De
trginerea personaluluT se cheltuesce anual 1o8o leT.

Tot teritorul comuneT ocupa
gran, iar parte se lasa pentru
o suprafga de 1385 h. a.
Vin nu se maT fabrica de
iT i Valea-luT-Stan (v. 1. r.), afara de garla Ceptura. Prin centrul comuna trece un mic ant,
cand viile s'au filoxerat.

Cultura albinelor i a gandacilor de matase este f6rte neinsemnata; stupi cu albine sunt 6o.
Pamntul e prielnic la t6ta

cultura. Terenul cultivabil produce anual cam 4000 h. 1.
grau, 800 h. 1. orz i143o h.
1. porumb. Dintre poniT rodi500 merT, woo perY,
tori
5o duc,II, 50 cire1, 100 nucT ;
iar liveslile dau anual cam zoo

care de fin.
Veniturile comunel' se urca
paunatul vitelor.
Este strabatuta de Valea-Co-
care in timPurile ploi6se vine
aa de mare in cat inca t6te

gradinile pe unde trece.
Inotesci, Conduratu, Mizilu
Vadu-Sapat.
Ceptura
PANT NELELE, proprietate a E-
foria Spitalelor civile din Bucuresa, fosta pendinte de schitul Gaiseni, com. Fantanelele,
plasa Cricov, in intindere de
183 h. a. terte arabile i finge,
care pe periodul 1888-93 s'a
arendat cu 3720 leI anual,
www.dacoromanica.ro
106
196
FELIG-A, plaiti, la S. de com. Tar-
FETELE-GRULIA, trup de 0.-
lesd, plaiu Teljen, pe care se
dure a statuluT in intindere
afla padure i. locurI de pMune.
de 175 h. a. pendinte de com.

Prov4a, plaiu Prahova, care,
impreuna cu trupurile :
gura
h. a.) i. Irimesd
(200 h. a.), formza padurea
Valea-Pietrd (v. a. n.)
deal in raionul com.

Sangeru, pl. Podgoria, pe care
FELIGA,
se cultiva vie i sunt livegI

de prunY.
FETICA, valcea, com. Paulesd,
plasa Trgoru.
FETET (Valea-), isvor de apa minerala in cat. Buten, com.
Predealu, plaiu Pele, pe Domeniul Cornd, in apropriere

de gara ButenT. Apt sa con(hm pucidsit fi fiend acii n'a
fose analisatd. Isvorul e situat
pe loe es.
FETEf (Valea-), vale, isvorasce
h.(35
FIARELOR, vale, uda partea de
E. O S. a ca. Nistoresd, com.

Brza-de-sus, pl. Prahova, se
indrpta catre S. E. O se vrsa
in riul Prahova, in raionul
com. Brza-de-Sus.
FILIPASCA, padure particulara
supusa regimuluT silvic inc

din anul 1883, pe moia Filipsca, com. Drajna-de-jos, pl.
Telj en.
din pc5lele de N. V. ale munteluT Dutca, face o mare curba
FILIPESCI, plasa, se marginesce
spre S., ja apd direcOa dela

E. spre V. i se vrsa in riul
Prahova, pe . 6rmul stang, la
i Varbilau, de care se desparte printr'o linie hilc spre
N. de catunul Buteni.
FETIFOIU, munte, com. Predeal,
plaiu Pele, ce servesce de li-
mita intre judqul Prahova

Transilvania, intre valea
Ran6veY, paraul Predeal i
gara Predeal.
i
FETELE, deal la V. de com. CAlugarenY, plasa Cricov.
la S. E. cu plaOle Trooru
drpta, incepnd dela com.
Margineni i trecnd pe la
E. de comunele : Darmonesci,
Aricesci i Baicoiu.
La N. se marginesce cu
plaiul Prahova, de care se
desparte printeo linie drpta
dusa din plaiul Varbilau (E.),
pna la judqul Dambov4a (V.)
i care trece pe la N. de comunele : Ederile i M4gureni.
www.dacoromanica.ro
197
197
La S. V. se marginesce cu
jud. Dambov4a, de care se
desparte printr'o linie (Aplica
dela drpta spre stanga

care trece pe la V. de comunele : Margineni, Ghirdoveni,
Moreni si merge pana la V.

de com. Ederile.
Din punctul de vedere administrativ, plasa Filipesd se

compune din 16 comune rurale, afara de Filipesci-de-Targ,
care e comuna urbana, adica :

Aricesci, Baicoiu, Calinesci,
Darmonesci, D4esci, Ederile,

Filipesci-de-Padure , Floresci,
Ghirdoveni, Haimanalele, MAgureni, Margineni-de-jos, Mar-
gineni-de-sus, Moreni, Nedelea si Tintea.

Resedirga subprefectureT e
In comuna Filipesci-de-Targ.
Cea maT populata, comuna
din plasa Filipesci e Baicoiu,
apoT vin Magureni i D'armonesci. Cele mal putin populate sunt : Calinesci, Floresui,
Margineni-de-sus
nalele.
i Haima-
Edera
Filipesci-de-Pad
felul de cereale. ProducOunea

este f6rte abondenta,
apelor ce o ud..
Partea de N. e delur6sa,
prielnica, viteT i liveslilor de
prunT ; partea de V. e acoperita cu padurT seculare.
Intinsa campie dintre riul

Prahova, Tintea i BaicoT, numita Brancioc, este frte productiva in grane porumb
(v. a. n.)
In partea de N.
locuitoriT
plaset se ocupa cu fabricarea

viticultura, transportul lemnelor din padurT
al pacureT, iar a acelor din
rachiuluT,
partea de Sud e numaT agricultura, dei mulV se maT indeletnicesc cu fabricarea varuluT negru, facerea vaselor
de lemn i altor articole din
lana i pr de cal.
In plasa Filipesc, dup cum
se vede in tabloul de maT jos,
se cultiva 523.50 h. a. vie,
adica :
COMUNELE IH.A.IA.
Baicoiu
Calinesci
Ditesci
Partea de S. a acesteT plasT
este ssa si productiva in tot
COMUNELE
6 50 Magureni .
48 50 Margineni-de-jos
56
Margineni-de-sus
16 50 Moreni
168 50
www.dacoromanica.ro
10! 50
30 50
38 50
57 -523 50
198
RiurY principale are : Cricovul Dulce, Prov4a i Prahoya.

plasa Filipesci s'a
impaqit in 16 parohiY, aVand
i iii filiale.
I) Parohia Magureni, Cu biserica parohiala sf. Treime
compusa din catunele : Parsa i Cocorsci-Capli, a-4nd
ca bisericA filial sf. Dumitru.
19 8
cu biserica parohia16, Adormirea compus din cat. Magineni-de-sus, av'nd ca filiald

bise rica sf. Apostoli.
Parohia Nedelca, cu biserica parohiala sf. Voivop.
to) Parohia DiirmonescY, cu
compus din cat. Ezeni i BrAtAanca-UngureM, avnd ca
filialA biserica sf. Grheorghe.
i)
Parohicc
Citlinesci,
cu
Parohia
dure, cu biserica parohiala sf.
TreT ErarhY compusa din cat.
Silitea-DealuluT, avnd ca filal
Nascerea M. D.
Parohia Edera, Cu biserica parohialb. sf. Voivocp.
Parohia Moreni, cu biserica parohialA Schimbarea la
biserica parohialA Adormireao compusa din catunele :
fa0 compusa din caunele
Parohia Floresci, cu biserica parohiala sf. Treime
Tisa, Stavropoleos, Tuicani,

Pleaa, avnd ca filiala bise-
rica Adormireao.
Parohia Ghirdoverd, cu biserica parohiala sf. Voivosh.
Parohia Haimanalele, cu
biserica parohialA sf.
compus din cat. Monastirea MaginenI, avnd ca

filiaa bis. sf. Dumitru.
Parohia Ditesci, cu biserica parohialA sf. VoivogY
compusA din cAt. Sca (Filipesci-de-Trg),
Parohia Mtirgineni-de-jos,
Cdtina i Navoesd (MAgureni),

cu biserica filiala sf. Nicolae.
Parohia Aricesci-de-jos,
cu biserica parohiala csf. Me

compus din cat. Aricesci-deus, cu biserica parohiala sf.
Nicolae.
compusa din ca. Cap-Rou.

Parohia Beticau, cu biserica parohiala sf. Imp6raV.
Parohia Cotoiu, (com.
Paicoiu), Cu biserica parohiala
sf. Anton compusa din cat.

Tufeni, avnd ca filialA biserica sf. Antono.
Parazia Tintca, cu biscrica parohiala Duminica T.
Sfirgilor, compusa din cau-
DAmbu i Liliesa avnd ca filiale bisericile sf.

nele :
VoivolY
www.dacoromanica.ro
sf. Nicolae,
199
199
FILIPESCI-DE-PXDURE, deal, com.
In comunA sunt doub bise-
FilipescI, plasa FilipescY, pe
rici : una in Filipesci-de-PA-
care se cultiv. 168'/2 h. a. vie.
dure, zidit la anul 1688 de

familia Cantacuzinilor, reparatA in anul 1893 si a doua
In cltunul Silistea-DealuluI ,
zidit6, la a. 1833 de preo01
State si Mitrea, doY monahY,
cad au stat acolo. PreotY sunt
FILIPESCI-DE-PXDURE ,
comunA
ruralA, plasa FilipescY. Oarecand s'a numit .Filipesci-UngurenY. Acte vechY privitre
la infiirnarea comuneY, lipsesc.
Dup. spusele 136tranilor se
crede cO, datzb, cam de 370
anY.
Este situatA sub dealul Cia-
carul si pe langb. Valea-Rea

si Vale eaua-Rosira, la 25 k.
m. departe de Capitala judep.iluY si la 7 k. m. de resedinta plAseY.
Se compune din 2 cAtune :

Silistea DealuluY si alinescY,
afar6, de Filipesci-de-PAdure si
UngurenY, avnd o populAie

de 1329 loc. (748 b. 581 f.).
alinesci, desi e una cu satul

Filipesci, apaqine de com. Cg.linescY.
In populaOunea aceste/ comune intrA si 8 familiI de - iganT si una familie GermanA,
la minele de lignit, care s'a

stabilit acolo de maT multY anY,
ocupandu-se cu transportul arbunilor de pAmsnt.

Cap): de familie sunt : 323
290 contribuabilY si 400 case
de locuit.
doi in comunA. La fie-care bi-
sericA este si cate un canarq

si paracliser, totY acesti servitorY plAtitY de poporenf. Serviciul divin se celebrzA in
biserica din cAtun numaT la

anumite dile si in srbAtorile
imp6ratesc, mergnd preotul
din comunA. Despre acsa
monastire se scie cA a fost
schitul maicilor, dar in urma
uneY hotArid consistoriale s'a
desfiintat. CAlugAritele au trecut cu totul la m-rea Zamfira, plaiul Teljen, si la m-rea
Susana.
Locuitoril acesteY comune se
ocup6, cu agricultura, viticultura, plantarea pomilor, fabricarea rachiului, cu transportul

lignituluY si lemnelor la garA.
Mestesugad sunt : 5 ferad, 3
rotad, 7 tamplad, 5 zidarY, 7
cismad, 20 dogarY, 1 strungar,
4 cojocad si 3 croitorY.
Locuitoril desfac produsul
munceY lor la PloescY ; ceY mal
mulV din mestesugad lucrza
www.dacoromanica.ro
20
dupa comandele locuitorilor.

In comuna sunt 74 cal si
epe, 274 boT, 152 vacT, 1199
ol, 1734 porcT.
6o locuitorY sunt mosnenT ;
lar restul s'au improprietarit

la 1864 pe mosiile D-lor Anton Arion si Alex. Zisu.
40 ant Localul e proprietatea
comuneT. In anul scolar 1892-
93 s'a frecuentat de 36 baeV

si /4 fete, din num6rul de 238
copiT (136 b. 102 f), CU vrsta
de scla. Cu intreOnerea personaluluT statul cheltuesce anual 108o leT. Scia carte Iso
barb* fi 6o feineY.
Comuna are o suprafa0 de
apr6pe 1165 h. a. pamnt.
Tuica, se fabrica anual ca la
4000 d. 1. si vin ca la 3000 d. 1.
In raionul acesteY comune ,

sfire N. de sat, fie valea Palanca vifie valea Elefteul, sunt
doue mine de carbunY de fittwant, carifuncfionzT dela 1884.
Tot je valea Elefteului' ci Cervenia, In mofia firofirietarulid

chiar fie mayia atenilor,
valea Grecilor,
200
e prielnic culturel ; lar parte,

mal ales cel din partea de V,
e argilos, humos si pietros.
anual : 126 h. 1. grau, 1206 h.
1. ov&, 6 h. 1. meit, 3219 h. L
porumb, 400 h. 1. fasole, 6 h.
1. canepa. :
alte cereale nu se
cultiva. Livedile dau pna. la

650 care de fin anual.
Comerciul se exercita in comuna de io carciumart
Bugetul comunei se ridica
la 21.885,17 lei i cheltuelile
la 10.201,71 ; lasand un escedent de 11.683,46.
Sta in legatura. prin sosele
Cu comunele Calinesd, Dii MorenT, Ghirdoveni
Filipesci-de-Trg.
-OscY
In partea de N. E. a comunel se afla movilele : Rad6ia, Mavrulsa i ChiosculuT-Ioil. La N. se intind dealurile cu viT i pometurY, ce
prta numele de : Cintu, Beldia, Sichire0, Tuliei, Calugaru,
Bucheazg6ie. Tot in partea de
N. sunt piscurile : Maiana, La
stana, CarabusT i Piscu-Bulzu-
Valea-lad-Dofi
luI. La plele acestor piscurI
Baltac, se firesufiune a fi
sunt padurile proprietarilor.
pacurd.
GandacT de ma.tase se cul-
Pentru islaz servesc poenile

Anghelescilor, Cu Malaiul
tiva in f6rte mica cantitate ;
Tomseneanu.
stupY tu albine sunt vr'o 200.

Parte din terenul comuneT
E strabatutt de vaile RoPalanga, Valea Rea,
www.dacoromanica.ro
201
201
Grecilor, Valea-luT-Dop, Valea
In comuna e o biserica fon-
luT Baltac i riul Provita. Ca
data la anul 1802 de familia

Filipescu s'i reparata in anul
garle periodice sunt Valea Ma-
r6ica si a Grecilor.
Pe aceste val, spun betranil, in timpurile vechT, fugiau

locuitoriT de gr6za paganilor.
In raionul acesteT comune se
ved ruinele palatelor tamilid

Cantacuzinescilor.
Filipesci-de-Trg , Ditesci si
Calinesci.
FILIPESCI-DE-TARG, comuna ur-
bana, plasa Filipesd. Dupa

informatiunile luate dela betranY, se presupune ca s'a infiintat cam de 300 anT, de familia Filipescu.
Comuna este situata pe un
iaz ce da in riul Prahova, la

judetuluT. Aci e o statie telegrafo-postala si resedinta piaseY Filipesd. Tot aci e o frum6sa gradina cu elesteu, si
casele proprietarulnT mosid.
cel de resedinta si Sca, avnd
o populatiune de 1422 locuitorY (686 b. 736 f), in plus 7
familiT de tigara, una de ovreit, 3 bulgarT, 3 ungurY-feraff.

contrib. 244; case de locuit 314.
1890'), deservita de un preot.

Mare, de agricultura, zo locuitorT se mal ocupa cu dulgheria, zidaria, rataria, cismaria si feraria. Produsul munceT 1 desfac in comun la tergul septernanal de Duminica.
Pe iazul ce vine din riul

Prahova, sunt in raionul comuneT 2 morY de macinat.
LocuitoriT, in numer de 236,
mosiile Filipescu si Slatinnu,
cand li s'au dat 558 h. a. El

au 93 cal, 689 vad, 12 bivolT,
30 capre, 587 oT, 796 pord,
afara de vitele trebuinci6se la
munca campuluT.

la 1856. Localul e proprietatea
comuneT. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 54 baetT si 28

fete. Cu intretinerea personaluluT statul cheltuesce anual
2484 let Sciu carte in tad comuna 200 ktrbai,7 si 74 _Awl.
Sunt in comuna nisce ruine
vechT, ce se spune ca au fost
proprietatea until D-n Paleologu. Au devenit ruine prin1) Inscriptia e f6rte veche ; nu s'a putut descifra de nimenY din causil dt literile s'au mitcinat.
www.dacoromanica.ro
202
tr'un incendiu din anul 1842.

TtA comuna, cu vatra satu-
202
Filipesci-de-Urg, plasa Fili

pescT.
hil, islaz, livec,1T, locurl arabile,
etc., se intinde pe o supra-
FILIPESCI-UNGURENT, numire ce
fa0. de 1822 h. a.
TuicA se fabricA in termen
mediu prTA, la 5000 h. 1. a-
se maT dd comuneT Filipescide-Padure, plasa FilipescI.
nual.
GAndacT de mftase se cultivA. in mia, cantitate ; stupT

cu albine sunt 90. PAmntul e
prielnic cultureT. Anul trecut
a produs : 2 904 h. 1. gran,
1782 h. 1. ovz, 3234 h. 1. porumb. PomT roditod sunt putinT. Liveqile dau oo care de
fin anual.
1
Comerciul se exercitA in co-
munA de io carciumad.
Veniturile comunel: se urca
la 17.806 leI anul i cheltuelile la 13.685 leT.
Trei sosele principale I inlesnesce comunica0a cu MArgineni-de-jos , Nedelea,

nesci i Dil,:esci.
CAE-
E coprinsd Intre riurile Prahoya i Prov4a ; iar prin centru trece un iaz Cu malud ridicate.
BrftAanca, MArgineni, Di-tesci, Cblinesci i Nedelea.
FIRILOR, vale, isvorAsce din plele Virfului: Frumos, com. So-
trile, plaiu Prahova ; ud6 partea de V. a cAt. Seciurile i

se vrsA in rail Doftana.
FLORESCA, moie pe care s'au
improprietArit la 1864 o parte
din locuitoriI comuneT TarlescI,
plaiu Teljen.
FLORET, riuor, isvorAsce dintre
munOT com. Sinaia i Teila,
plaiu Pele ; curge de la N.

V. c6.tre S. E. i se vrs in
riul Doftana, pe malul drept,
in raionul com. Teila.
FLOREIU, munte, COM. Teila, pl.
Pele, acoperit peste tot cu

flod i verdO.
FLOREIU, localitate in com. Te-
ila, plaiu Pele.

FLOREIU, Odure particularA supusA regimuluI silvic IncA din
anul 1883, pe moia ComarFILIFESCI-DE-TkRG, comunA ur-
banA, face parte din comuna
nicu, pendinte de com. Comar-
nicu, plaiu Pele.
www.dacoromanica.ro
203
FLORESCY, comuna rurala, plasa
Filipesci. Este situata pe ma-
lul riului Prahova, la 20 k.

m. departe de Ploesci, capitala
judetului, si la 7 k. m. de resedinta

Floresci si Cap-Rosu, avnd
o populatiune de 723 loc (365
b. 358 f.), in plus 47 familii
de tigani si 3 familil de Nemti.
CapY de familie sunt 139 si
contribuabili 117.
203
61, 522 porci, afara de vitele

de munca.
la 1879. S'a frecuentat in anul trecut de 27 baeti si 7

fete, din numrul de 92 copii
(6o b. si 32 f.), cu vrsta de
sc61a. Cu intretinerea personalului se cheltuesce anual
108o lei. Sciu carta 95 bc1 rbar
."f 24 felncY.
Comuna are o suprafata de

2659 h. a. pamnt, compus
din parnnt de munca, islaz,
finge si padure.
Tuica s'a fabricat putina in
anul trecut.
Aci e o frumsa gradilla a
proprietarului mosiet
In anul 1893, gandacii de
platiti de proprie-
mOtase au dat 26 k. g. gogosi ;
tarY si de comuna.
Locuitorii RomanY se ocupa
stupY cu albine sunt 62. Te-
In comuna e o biserica zi=Pi 1826-30 de redit

pausatul Vornicul Grigore Can-
tacuzino si s'a re,zidit in anul

1888
cu
cheltuiala DemineY
Luxita Gr. Cantacuzino. E
deservita de un preot
cantare-ti,
numai cu agricultura, iar Tig-anii cu zidaria. Produsul agricol Ii desfac la orasul Plo-
esa
Pe iazul format de riul Prahoya sunt dou morY de macinat porumb si grau, si o fa-
renul cultivabil a produs : 4710

h. 1. grau, 870 h. 1. secara,
2470 h. 1. ov6z Si 4290 h. 1-
porumb. Pomi roditori sunt

putini. Livegile au dat 550
care de fin.
brica de var iddraulic Cu inOra
Bugetul comuneY pe anul
sa pentru miicinal var.

86 locuitori s'au improprietarit la 1864, pe mosiile F10
resc i Cap-Rosu, cand li s'au
dat 289 h. a. EY au 65 cal' si
financiar 1893-94 are la partea

veniturilor suma de lei 3214,17
si la a cheltuelilor 3081,85 lei.
iepe, 86 vacY, 31 bivolY, 1821
In acsta comuna sunt 3

drumuri principale soseluite
sos. nat. Ploesci-Predeal ; dru-
www.dacoromanica.ro
204
mul ce vine despre Campina

si merge spre comuna Nedelea si Filipesd, pe marginea
riuluT Prahova si drumul ce
vine de la com. ahueso" si
204
Pe acsta movila se cultiva

cereale.
FOIpRIT, deal, com. Strambeni,

plaiu Varbilau.
trecnd Prahova merge la gara

Baicoiu.
In partea de V. a comuneT
trece riul Prahova si iazul ce
vine din Prahova.
Se marginesce cu comunele : Nedelea, Baicoiu, Magureni, Calinesui si riul Prahoya.
FLORESC1, sat, face parte din C.
R. FlorescI, pl. Filipesa

FLORIU, vale, isvorAsee dela p6lele muntelU Floriu, com. Co-
marnic, plaiu Peles ; curge de

la N. E. catre S. V. si se vrsa
In riul Prahova, pe malul stAng,
tot in raionul com. Comarnic.

FLORIU, munte la E. de cAt. Posada, com. Comarnic, pl. Peles.
FOIORU, yirf de deal in partea

de V. a com. Livadea, pl. VO,r-
bilAu, acoperit cu padure.

FOTACHE, vecjI.I Condrea, Doro-
bargescY sau Fotache.
FRASINUL, vale in partea de V.

a com. Moreni, plasa Filipescl.
FRASINUL, (Ruptura-), loc iso-
lat, com. Strambeni, pl. Varbilau.
FRATIT, sat, face parte din C.

R. Sotrile, pl. Prahova. Are
o pop. de 268 loc. (136 b.
132 f.) Aci e o biserica fondata de Prin(ml Stirbel, impreuna cu locuitoriT.
FLUERARULUT, (Movila-), movild
FRXSINET, sat, face parte din C.
pe teritorul com. T6rgsoruNou, plasa rrgsoru, situata

intre Trgsor si TigAnia, pe
R. Cornu, plaiu Prahova. Are

o populaOune de 18o loc. (90
b. 90 f.)
malul stang al Leaotulu, numita ast-fel dupa numele lu.

Ni0. Flueraru, care in vechime
si-a avut coliba la p6lele acesteT movile.
FRICOASA, sat, face parte din

C. R. Brza-de-jos, pl. Prahoya. Are o pop. de 329 loc.
(165 b. 164 f.)
www.dacoromanica.ro
205
205
FRUMOSU, vid de deal, com.
(o-
trile, plaiu Prahova, numit astfel cacT are o posi%iune f6rte

frum6sa.
loc. (1730 b. 1785 f.), in care

intra si 43 familiT de VganT.
CapT de familie sunt : 1100,
contr. 750; case de locuit 850.
FRUNTEA-LUf-VASEf, (Muntele-),
In comuna sunt 2 bisericT

una in Fulga-de-sus, fondata
In anul 1834, cu urmOt6rea
inscriNe oAcesta sfinta
Dumneqesca biserica s'a zi-
Muntele Stevie, mosiT ale
dit din temelie prin osardia
FRUIMOS, deal, com. Podeni-vechT,
plasa Podgoria.
statuluY , pendirgY de
m-rea
Snagov, carT pe periodul i888-
93 s'au arendat cu 3500 leT

anual, in plus 480 leY plata
padurarilor.
FRUNTEA-LUX-VASEL vec,IT Bra-
tocea.
cheltuiala vatafuluT Iordai a r6posatuluT

Dimache Postelnicu, impreuna
cu so0a D-luT Ral4a i cu osteneala locuitorilor satenT, in
Iilele Prea Ina4atuluT Domn
Alessandru Ghica Voda, leatu
che RUSQSCU
1834.
1892.
S'a reparat la anul
FRUNTEA-LUT-Vlisff, munte la N.
A doua biserica este in Ful-
de com. Comarnic, pl. Peles,

coprins intre riul Prahova (V),
Valea luT Bogdan (N) si Ora-
ga-de-jos, fondata la anul 1880.

Ambele bisericT sunt deservite
de treY preotT.
Oile (S).
LocuitoriT se ocupa numaY

cu agricultura. Produsul munceT 1 desfac la orasele Ploesc/
si Miza.
ToV locuitoriT in numr de
418 s'au improprietarit la 1864
pe mosia Fulga, proprietate a
PULGA, lac
sec intre catunele
Fulga-de-sus i Fulga-de-jos,
plasa Campu.
comuna rural , plasa

Campu. Este situatA in jurul
laculuT Fulga, la 47 k. m. de-
FULGA ,
parte de capitala judeyt.iluT

la 22 k. m. de resedinO, plaseT.

Fulga-de-sus i Fulga-de-jos,
4vnd o populaiune de 3515
d-luT Mihail Xanto, eand

s'au dat 1816 h. a. ET au 18o
caT, zoo epe, 210 vacT, 3500
oT
450 porcT.
Sc6la exista in comuna dela

comuneY. S'a frecuentat in a-
www.dacoromanica.ro
206
nul trecut de 57
bae-V i 3
fete, din numOrul do 379 co-
,56
la E. Cu jud. Buz6u i la N. Cu
com. Conduratu.
piT (195 b. 184 f.), CU vrsta.
scad. Cu int rc tin erea

personalulta statul cheltuesce
anual io8o lei. Sciu carte 196
birba0' fi 12 few'.
In cdtunul Fulga-de-sus eside
sta, o mica movild in partea

de Est, ce se gice ca este din
timpul Tatarilor dupt cum
spun b'tranil, carT au pastrat
acsta amintire din genera0.e
in genera0e.
Vita comuna se intinde pe
o suprafap. de 2076 h. a.
TuY.ca
sat, face parte
FULGA-DE-SUS,
din C. R. Fulga, pl. Campu.

In partea de E. a acestui catun este o mica movila, care
cum spun baranif
din timpul invasiunel" Tdtadatza
rilor.
FULGA-DE-JOS,
sat, face parte din
C. R. Fulga, pl. Ca'mpu.

R. CiumaV, pl. Campu.
FUNARI,
i vin nu se fabrica
in comuna.
Gdndad de matase se cultiva in mica cantitate ; stupY
cu albine sunt zo. Pamntul
de cultura e f6rte prielnic.
Un hectar produce 16-20 h.
FUNDATA, vale,
is ordsce dela
N. V. de com. Slanicu, pl.

Varbilau i se vrsa in gdrla
Slanicu, pe malul drept, tot
In raionul com. Sldnicu, trecnd prin apropiere de sc61a.
1. Livec,lile dau cam un car de
fin la hectar.
loc isolat in partea

de N. a com. Slanicu, plaiu
FUNDATA,
Comerciul se exercita in comuna de io cArciumarT.

Bugetul comuneY presintd la
veniturY suma de 12.925,97 leY
la cheltuelf 6398,78 lel" anual.
Are dou'e' sosele :
i Fulga-Salciile.
Varbilau, destinat in vremile

vechT pentru imormintarea holericilor.
FUNDTURA, poi6na, com. Tdr-
lescY, plaiu Teljen.
In jurul comuneT sunt

multe movile.
FUNDENI,
Se marginesce la Sud cu
R. ScaioT, plaiu Teljen. Are
com. Salciile ; la V. cu cat.

Baralctaru i com, Parepa
(259 b, 252 f.) Aci e o biserica
o populapne de
www.dacoromanica.ro
5i i
loc.
207
construita de calugari. Anul

fondarei nu se scie, caci nu
s'a putut descifra inscriMia.
Acest sat se mai numia

Zahana i Gura-Bughei.
207
pisc inalt de 2334

metri d'asupra Marei Negre.
FURNICA,
Dela Crwea CiobanaluX (vec,li

<KVirful cu Dom) fac'e'nd la
drpta, urci la Piscul Furnica,

mai inalt ca Virful cu Dor,
FUNDENY, veqi, Crivina, comuna
dar nu maT frumos ca
el.
136te ca s'a numit ast-fel fiind-
rurala.
ca de jos s6mana cu un gi-
FUNDU-LITY-STAN, padure a sta-
tului in plasa Cricov cu 151

h. a., care impreuna cu trupul Bordea (117 h. a.) formza
padurea Tisa.
FUNDU-LUT-STAN, trup de pa-
dure a statului, com. Apostolache, plasa Podgoria ; veli

Tisa, mo0e a statului.
gantic morroiti de furnici.

Ca i Virful cu Dor, muchia Furnicei este presarata
cu anemone alfiine sau deflei
de munte, i pe tot masivul

de acea flora particulara, din
care bogata i darnica natura
nu a facut parte de ca
celor mai inalV : a. a. este
framosuI rododendrum
numit i trandafirT de
FURC,A. PUTTILUT, movila la ho-
munte, sau, cum i slic la Sinaia, Bujor de munte.

CAnd sunt inflorite, aceste
masive ro0i, decorand pitra,
ins6.0 dispusa in chipul cel
mai pitoresc, iau ochil. Vntul adiind prin ele, le clatina
saturza viul aer de munte,
cu imbatatorul lar miros. (Capitan Gur4a).
tarul com. Trestira, pl. Var-
Legenda ne spune ca, in
FUNDU-G-RLET ,
poind ,
com.
Tarlesci, plaiu Teljen.

FUNDURILE, sau Silitea, munte
In partea de N. a com. Teila,
plaiu Pele, ce servesce de

islaz.
secolul trecut, in mun0i Bu-
bilau.
FURCITURILE,
pb,dure particu-
lara supusa regimului silvic

Inca din a. 1883, pe mo0a
Comarnic, pl. Pele.
cegiului traia un bacit, care

era tot-deauna in crta cu
ciobanii vecini, pentru paunele din mun0. Acqtia, din
r6sbunare, iii lipsa lia, clAdura
www.dacoromanica.ro
208
208
locul povestit spre a vedea

mormintul baituluI i mooroiul de furnicY i d'atuncY acele parV de loc s'au numit
i acilY Zurnicao
O. se numesc
foc staneY, iar pe baitul lasat de paza, 1 luara cu el i

legandu-1 cobza, despuiat 1 a-
runcara pe un morroit mare

sub plele munteluY Virful cu
(I. G. Babe).
Dor, ca sa-1 mance furnicile.

Mal tarziu, nisce vinatorY
gasira scheletul acestuY bait,
mancat de furnicY, Il ingro-
FURNICA, catun, face parte din

C. R. SinaYa, plaiul Pele. Are
para dupa legea cretinsca

venind in sat nu mal vorbiau de cat de acsta intam-
piare.
la plele munteluI Furnica,

proprietate a EforieY.
MulV satenY,
de 213 loc.
(13o b. 83 f.) LocuitoriY acespopulaV.une
tuY catun s'au improprietarit
se dusera la
G.
GAGU-MARE (Muntele-), proprie-
One ciment i ocu0 In per-
tate a EforieY Spitalelor civile

din BucurescY, fosta pendinte
de monastirea Sinaia, com.
Sinaia, pl. Pele, care, impreuna cu moiile Gaggu
manen0 ioo lucratorY, aprpe

tgY RomanY dela Comarnic,
Brza. i. Prov4a.
i Valea Rea au o intindere

de 820 h. a. (411 h. a. suprafga imptidurita O. 409 h. a.
pamnt cultivabil i finge).
In total pe periodul 1886-91
s'a arendat numaY cu 2800 leY
GAHITA,
se numesce locul Cu
apa de puci6sa din
oraul
Campina, situat pe platou

c6sta, in apropiere de oravil
i. gara Campina, apagin'and
caseY D. V. Hernia.
Apa sa este bund pentru
anual, din causa ca are multe
reumatism, scrofurY, etc., i n'a
locurY sterpe.
In anul 1886, D-1 Emil Cos-
fost analisata. Acsta apa s'a

descoperit pe la anul 1873,
locul fiind proprietate a Prin-
tinescu a construit la plele

munteluY Gagu o fabrica de
var hydraulic i la 1887 inca
una la Valea-Larga. Ambele
fabrid produc an.ual 800
%uluY Stirbet LocuitoriI din
localitate usau de ele prin aeslare de putinT la isvor, unde
fceau bl, La 188o, Frinpi
www.dacoromanica.ro
209
209
D. S tirbeY vinde acest loc
rasce dela V. de dealul Pre-
D-luT D. V. hernia.
deal, com. Predealu, pl. Teljen ; curge spre S. V. formand limita intre com. VAleni-de-Munte si Predealu, apoi, esind din comuna Pre-
Comuna, vOc,lnd importann

alpe/ sulfur6se, dupa analisa
provisorio a cator-va medicY,

voia cu ori-ce chip sa esproprieze pe proprietar, luand lo-
cul pe sma ei, pentru ridi-
dealu se indreptza spre V.

apoT catre S. V. si se vrsi
carea unta./ stabiliment balnear.

D-1 hernia, v'Ondu-se for-
GARDULUT (Valea-), Odure par-
nt, face un ang-ajament cu
ticulara supusA regimuluT sil-
comuna, obligaudu-se a ridica

singur stabiliMentul balnear.
In acest timp se presintrt D--ni/
D-ri N. Garoflid si M. Georgescu, se invoesc cu D-1 Her-
vic, pe moia Valea-Gardulul,
nia si iau loculpe timp de 12

anY, Cu conditia ca sii construiasca dansiT stabilimentul,
lucru ce au si facut, costandu-I 150.000 fr.
Asta-ll stabilimentul balnear e proprietatea Case/ Her-
In riul Teljen.
pendinte de com. Vrtleni, plaiu

Telj en.
G.XGNCA, trup de padure a sta-
tuluT in intindere de to6 h.

a. care, impreuna Cu trupurile : Drumul Blcoiultif (67 h.
a), DegeraV (62 h. a) si GuraCumetri (185 h., a), formzA
padurea Mislnca.
nia, avnd 25 camere, 18 cabine pentru
GA.GENI, sat, face parte din C.
In jurul stabilimentuluT e un
Are o pop. de 461 loc (225 b.

236 f). Aci e o bisericrt reparat la a. 1888 de enoria;A.
Anul fondrtre/ i ctitori/ nu
frumos parc iu suprafan. de

2V2 h. a., in mijlocul caruia
se afla i capela unde este
imormintat r'posatul D. V.
Hernia. Parcul presinta un

aspect destul de frumos, avCnd si o gradina de florl,
f6rte bine aranjata.
G.ARDuLuI (Valea-), vale, isvo-
R. Paulesci, plasa Trgor.
se cunosc 1).
1). Intr'un chrisov al Fui Ahhant Iffata,
glisesc crt moie GigenY a fost proprie-
tatea boerului Nicolae Brincoseanu, lmv

vol ban, e;irina i a dat volnicie srt t'acti
pe aceastii noie tC:rg, pe an o daC), unde
sit fie i obor pentru Nite i bucate,
14
www.dacoromanica.ro
210
GXGFNI, sat, face parte din C.

R. Baicoiu, plasa Filipesci.
Are o pop. de 44 loe (23 b.

21 1). Cade in partea de S.
E. a comuneT.
GXGENI, rnoie, a statuluT pendinte de m-rea Mislea, care pe

cu 7.550 le anual.
GXGENI-MISLEA, veo;li Mislnca.
GA.GuTu, proprietate a EforieT

Spitalelor civile din BucurescY,
fosta pendinte d-e m-rea Sinaia,
pIaiu Peles, care, impreuna cu

mosiile MUntele Gagu fi Valea
Rea, cu o intindere de 820 h.

a. - s'au arendat cu 2800 leY
anual.
GAGuTu, munte la E. de com.

Sinaia si Comarnic, pl. Peles.
GXINA, valcea spre E. de schi-
tul din com. Ceptura, plasa

Cricov.
GXINA (VYrful-), munte situat in

Sf. Treime, 0 la acest trg sit' nu se amestece nicT ispravnieff, Ind vame0I,
niel erbarff, nici zaliVf, nicI altI 6meiff
domnesc, c si ata dumnlui a lua vaml.
Nu sciu despre ace0Y Gggeni se vorbesce in cartea domneascrt sau despre

G:genff ce aparpn de comtum pliicoiu ?
210
partea de N. a com. Brebu,

pl. Prahova.
G.XmALIA, munte, com. Drajnade-j os, pl. Teljen, acoperit cu
padurT secolare de fagi si bralT.
Are bogate pasunT.
GANDEsci se numesce localitatea
din com. Varbilau, pl. Val-bilau, - unde riul Slanicu se

vrsa in riul Varbildu.
GXVANA (Muntele-), pddure par-
tieular supusa regimuluT silvic, pe mosia muntele Gavana,

pend. de come Sinaia, pl. Peles.
GX VANA, deal
situat la N. de
com. Bughiile, pl. Teljen, si

numit ast-fel dela praiasul
Gdvana. Pe dealurile din acsta comun se cultivd ov6z,

vi Y i point Pe unele se afld
islaz i pddure.
GX.VANA, garliO, isvordsce de la
N. de com. Bughiile, pl. Teljen, si se vrsd in garla Bughea, tot in raionul com. Bughiile.
GXVANA, vale, com. Vadu-Sdpat,
plasa Cricov.
GAVANA, numire ce se mal da
www.dacoromanica.ro
21!
21t
cdt. Stejaru, com. Negoesci, pl.

T'rgsor.
GA VANA sau Stejarul (trupul-),
mosie a statulu fostd pendinte
de biserica Sarindaru, care pe

cu 550 le): anual. Dela 1888
s'a vndut de ved d-luT D-r

Turnescu.
de com. Negoesd, pl. nrgcare, Impreund cu tru-
sor,
pul Pitra (250 h. a) formeaz1
Wlurea Negoesd.
GADI,
Prislopu, Podurile
Virful
Negrasulu, formzb. radurea

Tesila, care are o intindere de
5000 h. a.
GALMA-RISI (RIpa-), rIpd situad,
GANANu, padure a statuluf In

Intindere de 300 h. a. pendinte
i
pendinte de com. Tesila, pl.

Peles, care, impreunA cu trupurile Carabanu cu Baia, Lacurile cu Rusu; Rusu-de-jos,
in partea de N. a com. Brebu,
pl. Prahova. Se dice a. '11 a

luat numele de la animalele
R41', ce se g6seau prin aceste
logurY.
GALMA-SECARIEL munte In par-
c6St6,, com. Tintea, plasa
GALMA, isvor, curge din munOI
com. Tesila, pl. Peles ; are di-
recia de la E. apre V. si se
vrsA in riul Doftana, tot in
raionul com. Tesila, pe malul
stng.
GALMA, deal, com. Maneciu-Pa-
mntenI, plaiu Teljen.

G 'ALMA (Virful-), deal in partea
de N. a com. VArbilAu, plaiu

VArbil6u, acoperit cu ptidure,
printre care se afiA si poenY.
aaLuA, trup de padure a statuluY,
tea de S. a com. Tesila, plaiu
Peles, ce servesce de hotar.

numire veche a cat. ChiManY, com. Bucov, pl. Cricov.
GILMEIA, deal spre N. V. de

com. Harsa, plasa Podgoria.
GALMEIA, munte la E. de cAt.
Podu-Vrtos, com. Comarnic,
pl. Peles.
GARLA-VALEA-00IY, mic arq in
com. Fntanelele, pl. Cricov.
In timpurT ploi6se se vrsd

In el apd din valea CosiT
adesea vine asa de mare in
cat ncl tete gradinile
www.dacoromanica.ro
212
2t2
unde trece, cum i islazul de
(in sulf, fi din carY iau
pdune.
toril ca cae, ceba se bolniivesc

de frigurY.
GARLICIU, numire veche a com.

Poenari-Rali, plasa Crivina.
GEANONE, localitate isolat, in
com. Predealu, intre riul Prahoya, Valea Cerbului i la S.

V. de Azuga, unde inainte de
anul i82o, gratie pdurilor secolare i. multimei de vdi i.
vdemne, se iliceau cele mai
neomense cdlcdri i chiar omoruri.
Vxlea Prahovei, la Vest de

care vine acstd. localitate, tra-
versat ard intrerupere de cd16tori, devenise VA-te temutd

de cd16tori, din causa hotiilor
ce se petreceau aci.
G-ENTEY,
gropi cam In eentrul
com. Aricesci, plasa Podgoria,
undedupd cum spun }J'arafost OCile veck de sare.
De sub grolile Gentd ese un

isvor de ald siirata, care nu se'cit
;lid' o data. Ala, In timp de
15100 toren(iale, se inghile Cu

mare sgomoi de aceste gropvi
acel oriliciu, ese afard forte
limlede
Pe firundul acestei ale, fi in

marginea soseleY ce se di rije
tre com. Surani, sunt done' viuifre de apd minerald, ce con-
GHEBOASA, sat, face parte din

C. R. Valea-Lung, pl. Pra-

(83 b. 88 f.). Este situat spre
S. E. de comund.
GHENOAIA, mo0e a statului pe
care la 1864 s'au improprietdrit o parte din locuitorii com,

Vadu-Sdpat, plasa Cricov.
GHERGHIFA, safitc'e parte din

C. R. Gherghita, plasa Cmpu.
GHERGHITA, comund rural., pla-
sa Cmpu. Acstd comund da-
tzd cu mult inainte de anul

1503, i pe atunci trebuia sd
fi fost in ttd splend6rea el,
de re-ce intretinea relatiuni
comerciale cu Brnovull).
trage numele de la o d6mnd
Gherghinitaacsta e traditia
stdpna acelei
Este insemnatd prin rbsc6la
Cdirtrd. anilor la anul 1623 in
contra Domnului Alexandru2)
locald
DA Ioncscu-Gion intr'o conferinth'

a sa, tinutri anal trecut la <Socictatca
Geograful
basat pe acte
a.probat ch acurn 391 anY, plec:I. din

Brarv pentru Glieighita to ncgustori inclircatI cu
Dimitrie Fnmzescu.
www.dacoromanica.ro
213
213
prin viCtoria repurtat. de

Vitzul contra Turcilor
la anul 1596-1597.
Este sitUattl pe ambele malurY ale riuluY Prahova, la 26
k. m. departe de capitala judOildi si la 2,500 m. de T eedimp,

Ghero-hita Ungureni; Belciug
Independerna, infiirqat la
anul 1879 i numit de locui:
torY Borusu dup6 numele
loculuT pe care s'a intemeiat.
Are o populaiune de 2129
loc. (1057 b. Io721.), in care
intr. si 2 familiT de tlgani, 3
,
de bulgarY. Tide nemtY

ganiI se ocupit cu ferxia, nem01' cu impletitul richitel" si bulg-arul cu grAdinria.
contribua.bilY 420 i case de
locuit 455, in plus 2 bordeie.

In comun, sunt 4 bisericY
Biserica Domnsc care s'a
fondat de Mateitt Vodd Basarab, la anul 1641, Cu urm6t6rea inscriMie
Acst stintA si DumneslescA biseric din temelia
zidit-o-am eu robul luY Dumnesleu Ion Mateit Basarab Voevod, intru numele mareluY al
lui Hristos mucenic Procopie.
Si cu vrerea milostivului Dum-
nesleu i cu ajutorui Sfintulul'

Mucenic supuserAm vrAjmasiT
sub pici6rele Domnie i Y-am

rusinat, i 1-am gonit din ra-
mntul- Orei si am ridicat acstA sfintd biseric, pentru bi-
ruinta cea de vitejie a puterDumnec,leu

niculut
intru ajutorul Sf. mucenic Pro-
copie, 'ca O. fie Domnia mea

pomenitA in nesfirsiV ved!, veleat 7149.
In drpta useY se maY

inc o pitrA sCrisA, ce nu se
p6te citi, fiind mai t6ta acopritA Cu un .zid fAcut mal

Acum de curnd.i s'a fAcut
repara0e de onor. Adminisstra0e a DomeniuluT Cor6neT,

care n'a schimbat nimic din
vechia form a cldire.

A doua bisericA cu hrarnul
Sf. Dumitru posedA dou6 in-
scrip01 : una la drpta intrttreY, care conOne urmt6rele

Acst. sfint. i Dumnec,lesc
biseric ziditu-s'au din temelia

el de robul lul Dumneqeu
Preda apitanul, feciorul ParaschiveY Vornicul, intru numele sfintuluY si mareluY mu-
cenic Dimitrie, in qilele Prea

Luminatulu Domnuldf Nostru
Ion Constantin Basarab Voevod si a printelui nostru Kir
www.dacoromanica.ro
2 14
1).
Teodosie Mitropolitu
A doua inscriNe dela stanga
214
388 locuitorY s'au improprie-
tarit la
1864
si 18o la auul
e cea urmat6re : Cu ajutorul
1879. In total li s'au dat 2320
luY Dumnesleu in anul mantuird 1888, In lilele AltqeT Sle

Carol I si ale Prea SfinVituluY
h, a. In mosia Ghergh4a. El
Mitropolit Iosif Primat, s'a reparat acst sfinta biserica,

dupa cum se vede, ramnnd
nestricat numaY sfintul altar
al bisericd celd vecla fondata
de raposatul Preda Capitanul,
feciorul ParaschiveY, vornicul
el traia ,pe la aniT dela Hristos 1705 in Domnia luY Con-
oY, 61 capre, 548 pord, 12 bi-
stantin, Bas-arab Voe-vod.
pe luna').
Scla s'a frecuentat in anul
trecut de 86 ba.eVY si 46 fete,
din numarul de 398 copiI (201
b. 197 f.), cu vrsta de sc616..
A treia biserica., cu hrmul

,sAdormirea M. D. din cat.
Ungure- ni,
se crede sa se fi
cladit acum zoo anT, de catre

preotul Eremia.
A patra biserica, tot cu hramul qAdormirea M. D., s'a
cladit de enoriasY, In cat. Belciug, acum 75 anY.
cu agricultura. 3 dintre el se
mal ocupa cu olaria, 2 cu rogojinaria, I cu rotaria, 5 cu
dulgheria, 2 cu zidaria, 4 cu
cismaria si 4 femei vaduve cu
tot felul de OsaturI.
EY desfac produsul munceT
lor la BucurescY si PloescY.
1) Urmeti. 'inert dou6 rindurr pe carT
nu le-am putut citi.
au : 4r3 cal si epe, 667 bol si.

vacY, 57 taurY, 6o v4eY, 1812
volt
Cand s'a inceput aci sa se
invqe carte nu se scie cu siguran0 ; exista insa un hrisov
dela Alexandru Ipsilante, cu
data de 1780, prin care se hotarasce ca lfa dascaluluY din
GherghiVa sa fie de 5 talenY
Cu intre%inerea personaluluY se
cheltuesce anual 2484 leY. Selz(
carte in tad comuna r83 barbap

fi 39 femeY.

o suprafa0 de 3596 h. a.
Vin si %uica, nu se fabrica
In comuna.
Gandad de matase se cultiva numaY pentru trebuinVele

caseY.
Pa,mntul de cultura e prielnic tutulor cerealelor ; asa,

un h. a. grau produce dela
1) Exista sclrt in comunrt sau atund
se infiinla ?
www.dacoromanica.ro
215
14-26 h. 1.; cel cu orz si ov6z dela 20-30 h. 1.; cel cu

porumb p6'na. la
25
215
Prahova si com. Balta-D6mneT, pl, Cmpu.
h. 1. i
rapita dela 10-15 h. 1. Pomi

roditorT sunt putinY in comparatie cu intinderea comuneT. Livec,lile dau cam dou6
care de fin la pogon.
Comerciul se exercita in comuna de 14 cArciumarT.
Veniturile comuneT se urea
pna la 17,308 leY anual.
E traversata de sosele spre

Draganeset CiumatT si Hat-
isvorAsce din
raionul com. Maneciu-Ungurent pl. Teljen ; se vrsa in
paraul Sacuianca intre comunele ' Maneciu4Jng. ' si Maneciu-PainantenT si impreuna in
riul Teljen.
GHIABA, 135:rajas,
GUIABA, sat, face parte din C.

R. Maneciu-Ung. plaiu Tel-
jen. Este situat pe loe ses si.
earau.
are o pcip. de 224 loc. (114 b.
E udata de rturile Prahova

si Teljen, de valeeaua Tueanca, care formza lacul cu
izo f.)
Se. lice ca-sT ar fi luat numele dela primul locuitor, care

s1-ar fi aseq.at casa in coltul
acelasT nume, si de alte micT

valcele aprpe de riul Prahova, numite coturt si for-
prpe de vrsarea praiauluY
mate prin mutarea

Prahovet
eursuluT
Saeuianea In Teljen, Din spusul celor mal 136tranY 6ment
Meri-Petchi, Hatearau, Dra-
se crede ca . acest catun s'a

infiintat cam de zoo ant
Aci e o biseriea ondata la
ganesci, Buda-Palanga, Ciumati, Balta-D6mneY si tipiaBojdani.

GHERGHIT A, trgsor, com. G-her-
despre S. E. . al comunet a-
anul 1882 de Ion Moisoiu, Z.

Jercan, Nita Pasre si, Dusa.
GHEZURILE, isvor, com. Aposto-
ghita, pl. Campu, insemnat

prin r6scla Calarasanilor la
1623 asupra luT Alexandru
GHIGHIANCA, padure a statuluT
Coconul, fiul luT Radu-Mihnea.
in intindere de 40 h. a. pen-
lache, pl. Podgoria.
dinte de com. Urlatt plasa

GHERGHITA, padure intre , rail
Cricov.
www.dacoromanica.ro
216
216
GHIGHIU, monastire de calugarY,
La recladirea acestel.' bise-
a fost staritul
intemeiata la a. 1814 de ca-
ric
tre schimonahul Arsenie, ucenicul starituluT Gheorghe dela

m-rea Cernica i cu ajutorul
a 4 fratT Rucarenf din CmpuLung, in timpul i cu bine-
Eftimie, care a luat parte prin-
cuvintarea P. S. S. Arhiepiscop si Mitropolit Nectarie

In dilele Prea Inaltatuldf Domn
Ion Gheorghe CarageaVoevod.
Acsta. monastire, care porta
hramul Isvorul TarnaduireT
este asedata pe un loc numit

Mere proprietatea cuceme'l
Uta Cantacuzino Comannca
(calugarita ma'l in urma sub
numele de Anastasia si imormintata In acsta monastire).
Ea a daruit acest loc pentru facerea monastireT, inzestrAnd'o
cu o mosie, numita. Vatra

m-reY Ghighiu.
SY-a luat numele dupe apa

satul Ghighiu, la 15 minute
departe de Ploesct
cipala si a Inaintat cu lucrarea pna ce s'a terminat de

zidarie, cAnd a incetat din vita.
Dupa acsta viind starit parintele Antonie a reinceput

lucrarea, la care a ma" contribuit guvernul i al mult`f
credinciosY, sfirsindu-se la a-
nul 1866.
Acsta, biserica este una
din cele mal! falnici" din tra,
av'nd o tmpla f6rte frumsa.
La monastire se maY afla un
isvor de apa, numit Isvorul

Tamaduirel dupa hramul bisericeI, la care vin multime
de bolnavI din unghiurile
gasi leacul.
re spre
Ca odre principale are : un
potir de arginf, suflat cu aur,
frte frumos ; un chivot de
argint poleit, din anul 1827;
o anaforita de argint din 183i ;
monastirl'
o evangelie legata cu argint
fiind prea mica in comparatie

cu publicul ce venea sa o visiteze, ma cu osebire la hram,
In anul 1858, sub caimacamia
Alexandru Dimitrie Ghica
Voevod si cu bine-cuvintarea
si suflata cu aur din anul 1845,

de o frumusete rard, si, o cruce
Biserica
acesteT
Mitropolituldf Nifon, s'a cl6r5.-
mat biserica cea veche si s'a

recladit o alta mal: mare ce
exista
de argint poleita, dela staru1 Eftimie.
Aci se maY afla si o mica

biblioteca cu cartY bisericesc'f.
Monastirea este imprejmuita
peste tot si bine intretinuta,

gratie actualulul starit, Arhimandritul Juvenalie, care a a-
www.dacoromanica.ro
217
217
(Tus monastireY multe imbuntt-
munp com. Tesila, plaiu Peles;
t4ifi.
Monahif in num6r de 33,
curge dela E. spre V. si se
sunt frte muncitorY si se indeletnicesc i cu alte mestesugurf, adicA
vrsA in /41_11 Doftana, pe
61--
mul stang, tot in raionul com.

Tesila.
lemnAria, cio-
botaria, potcapieria, etc.

Aci se mal' fabrica fi apì de
padure particularA in
intindere de 25 h. a. pe proprietatea mosnenilor Ghinesef,
GIIIGHIU, sat, face parte din C.

R. CorlAtesci, pl. Crivina.
GHIGHIU, pttrau, isvorAsce din
apropierea orasuluY PloescY,
primesce In apropriere de
m-rea Ghighiu maY multe isv6re, intrt in com. Rifovul
pe la N. V.; curge spre
S.,
si dupA ce primesce de afluente mal' insemnat pe isvorul
Pria, tot in raionul com. Rifovul, se vrsA in
1-1111
Teljen,
in partea de S. E. a com.
Rifovul, pl. Crivina.
GHIMELIA, deal, com. Mrigureni,
pl. Filipesci, cultivat o data

cu vil', dar carY s'au distrus
din causa filoxera PArnAntul

s6u fiind steril i neproducnd
de cat putinA irbA de pAsune

GHIMPOASA, mahala, face parte
din C. R. Tesila, plaiu Peles.

GHIMPOASA, garla, isvorsce din
supusA regimuluY silvic, in com.
IordAchianu, plasa Cricov.

GHIOCEL, deal, com. Podeni-NouT
plasa Podgoria.
face parte din

C. R. Podeni-Noui, pl. Podgoria. Aci e o biseric6, fon-
GHIOCELU, sat,
datA la anul 1841 de locuitorI.
face parte din

C. R. Cocorasci, pl. Trgsor.
Cade in partea de S. V. a co-
GHIOLDUM, sat,
mund
GHIONOIU,
'1 udd Iazul Morilor.

deal, com.
Valea-
LungA, plaiu Prahova.

GHIOSESCI, sat, face parte din C.
R. Comarnicu, pl. Peles. Are o

pop. de 927 loc (470 b. 457 f).
Este situat pe malul drept al

riuluY Prahova, in fiqa Comar-
niculu, inteo pos4iune f6rte

frumoasA.
GHIRDOVENI s.: numesce partea
www.dacoromanica.ro
218
218
de N. a com. Ghirdoveni, plasa

FilipescI.
contrib. 380 ; case de locult 329.
GHIRDOVENI, comuna rurala, pla-
In comuna e o singura biseric fondata la anul 1870,
sa Filipesci. S'a infiiMat pe la

anul 1700, in urma desfiirOreY
satelor : Rsnari , StefIn6ia ,
Cioricesci i Chira.
In marginea comuneY Ghir-
LocuitoriT pe ranga agricultura se mal ocupa cu facerea
mangaluluT (carbunT), cu fabri-
carea varulu, cu caratul sareY
dovenT se afla un loc numit

Silitea ce se dice ca ar fi
dela Telega la Trgovite i
fost locuit de Tatart Aci Radu
munceT 1 desfac mal ales la

oraul Ploese.
Negru se povestesce de bea avut o lupta cu atranT
cu cioplitul lemnelor. Produsul

LocuitoriT s'au improprietarit
cetT Tatarl i. perdand batalla a fugit prin padure, calare

pe o ipa ngra potcovita d'andsele. In fuga luT, audind ca
la a. 1864 i li s'au dat 8o8
ipa s'a deschingat, s'a aple-
afar de vitele trebuincise la

muna..
vr'o 13 anT. S'a frecuentat in
cat s. vda i atuncY a fost
impuns Cu sul4a in c6sta in

dreptul laculuT din padure i.
din acel timp pana adY acel

lac se numesce Lacul Negri
lar padurea Padurea Negri.
Este situat pe malul drept
h. a, din moia statuluT Margineni. ET au 61 cal, 40 iepe,

235 vacT, 64 capre, 370 pordi ;
anul trecut de 66 baeV i 8

fete. Sciu carte 34 barbag fi
6 femd. Cu intretinerea personaluluT statul cheltuesce a-
al riuluT Cricovu-Dulce, intre

dealurile Gruiu i. Islazu, la 28
nual 1242 leT.
k. m. departe de capitala ju-
veni se aflei un isvor de ata
deValuT i la 8 k. m. de a plarY.
minerallt numit cFa'ntdna de
Se compune din 2 alune :
leaco ce se intrebuin(erza de locuitorY contra frig,urilor.
Ghirdoveni i Cricoveni. Intre
ele nu exista niel o distanta;
In padurea numitti Ghirdo-
i 32 familiT de - igarlY, carT s:,
In comuna se fabrica aproximativ 1 800 d. 1. vin.

GandacT de matase se cultiva in mica cantitate. Pamn-
ocupa cu feraria i vira.
tul e prielnic la tta cultura
are o populaOune de 1532 10C.
(720 b. 812 f), in care infra
www.dacoromanica.ro
Ir
219
219
si produce 5000 h. 1. gr'u,
Soimari, pl. Podgoria, unde se
6000 h. 1. ov6z, 5o,000 h. 1. porumb. Dintre pornI roditorY
presulune a
sunt : 4300 merl, 500 perY, 50

ciresT ; iar livedile dau p'nA
350 care fin.

Comerciul se exercitA in comunt de lo d.rciumafi. Veniturile comunal' se urcA la tifra
de lel 3800 anual.
In comun este o singurA

sosea impetritA i nlesnesce
comunicatia intre GhirdovenI,
Haimanalele si Morent
E brAzdat de dou6 dealurY
Dealul Gruiu in partea de E.

a comunal si dealul Islaz in
partea de V. Ele au directia
dala N. spre S. Aceste dealurl serve,c pentru Wisunarea
vitelor.
E strdbtautA de riul Cricovu-
dulce si Valea Ursulu.

GHIRDOvENI, padure a statuluI
In intindere de 65o h. a. pendinte de com. Moreni, plasa

Filipesci, care impreunA cu trupurile : Mijca (1150 h. a) si
Gruiu (750 h. a.), forinzA pA-
durea Moreni (v. a. n.).

GHIVECIU, vale, com. Farsa, pla-
sa Podgoria.
GLOD (Pe-),
Localitate in com.
fi sare.
vale, isvordsce din

com. Gornetu-Uuib, plasa Podgoria ; se vrsA in pat-Aul Nu-
GLoDuLiff,
cetnca, tot in raionul acesteI

comuna, dup ce priimesce isvorul numit 4--ilntana de leac.
GLOJA, tarin infra malul drept

al riuluY Prahova i cAtunul
Ung-ureni din com. Gherghita,
plasa Campu.
GOGA, sat, faca parte din C. R.

Rifovul, pl. Crivina. Are o
pop. de 219 loc. (109 13. II0
f.) Este situat pe Ormul drept
al riuluT Tel6jan.
Aci o o bisericA ce p6rt urm6t6rea inscriptie : AcstA
bisericA, ce se prsnuesce hramul Sfintul Erarh Nicolae
s'au zidit din temelie in anul 1776 de Pitarul Gr. Brezoianu si Vornicul C. BA1Aceanu, iar in anul 1866, fiind
ruinatA cu destivirsire, rO.mAnnd numaI dou6 zidurI, s'a
preinoit si s'a zugrAvit prin
osardia si cheltuiala luI Neagu
Apostolescu si sotia sa Elena

din capitala Bucuresc, ce au
tost nAscut in acstA comunA
Goga, in R1e1e Prea
tulut Print al Principhtelor
www.dacoromanica.ro
220
220
I i a Prea sfinVtuluT Arhi-
GOGOARUL, movila, com. Isv6rele, plaiu Teljen, numita ast-
episcop i. Mitropolit al Ungro-
fel dela formarea sa ce se a-
Primat al Roma-
smana cu forma une l gogoi:

de matase.
Unite Romne Alexandru I6n

VlahieT i.
niei Nifon, a. 1866, Mai: i.

GOGANu, deal in com. Salcia,
GOGOV1RUL, pisc, com. Isv6rele,
pl. Podgoria, pe care se cultiva cereale.
pl. Teljen, numit ast-fel dela

pas6rile numite GogoarT, ce
traTesc in stolurY pe acest
vale, com. Tarlesc,

plaiu Telj en.
pisc.
GOGESCI,
GoL.X.;ft se numesce de locuitorT
GOG1SCA, sat, face parte din C.

R. IlrlescT, plaiu Teljen. Are
o populaVune de 400 loc. (190
b. 210 f.)
partea de E. a cat. Buda, com.

Buda-Palanga, plasa Campu.
GOALET, vale, com. Podeni-VechT,
plasa Podgoria.
GOGSCA, garla, isvordsce din
raionul com. PosescT, curge in
zigzag, merge spre E. in com.

Carbunesc, plaiu Teljen.
GOGON (Dela-), valcea, isvorAsce
de langa. fantana Gogon, din

partea de V. a com. Slanicu,
curge dela E. spre V. i se
vrs in g' .'rla Slanicu, pe . 6r-
mul drept, tot in raionul com.

Slanicu.
GOMOIU, vale, com. Margineni-
de-jos, plasa Filipesa

GORGANI, sat, face parte din C.
R. Poenari-ApostolY , plasa
Cricov.
Gura-VitireY, pl. Teljen, ce servA de
GORGANU, deal, com.
paune vitelor.
movila pe moia
Stejarul, com. NegoescT, pl.
Urnoru, in apropiere de 14'1.11
Prahova, facuta, pe cat se
GORGANUL,
GOGON, fntna. in partea de V.
a com. Slanicu, plaiu Varbilau.
spune de baranT, de TatarY.

GOGOLO, deal pe . care este situata com. Podeni-VechT, plasa
Podgoria.
GORGANUL, deal, com. Teisani,

plaiu Telj en.
www.dacoromanica.ro
CT221
221
movila in partea de
Aci e o sceila ce exista din
E. a com. Star-Chiojdu, pl.

Teljen, dupa care se recol-
a. 1887. Localul apaqine preotului comuneY, care l'a oferit
tza fin.
gratuit. E de zid.
GORGANUL,
culme de deal, com.

Gornetu-Cuib, plasa Podgoria,
ce se lasa din virful Nastaseda
spre Sud i se termina prin-
GORGANUL,
tr'un virf inalt, lnga biserica

din catunul Cuib.

R. Gorgota, pl. Crivina.
GORGOTA,
GORNATELE, loc
isolat, com. Sla-
nicu, plaiu Varbilau.

R. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria. Este situat pe culmea
dealuldi Gornet i are o populaOune de 1185 locuitorT
GORNETU,
GORGANUL,
movila in partea de
S. a com. Bughiile, pl. Teljen.

GORGANUL, pise, com. Slanicu,
pl. Varbilau.
GORGANUL I GORGANELUL, lo-
curi isolate, com. Homoriciu,

pf. Tel6j en.
GORGOTA,
padure a statuluY in
intindere de 187 h. a. pendinte
de com. Gorgota, plasa Crivina.

GORGOTA,
comuna rurald, pl.
Crivina. Se compune din 2

catunc : Gorgota, i Potigrafu.
Este situata la sudul

langa soseaua dela Ploesci la
Bucurescl.
Sc marginesce cu comunele:
Poenari-Apostoli, Crivina
Balta-D6mnei.
Veniturile sale sunt de leY
8,657.
(575 b. 610 f.)

Aci e o biserica reconstruita
la a. 1870, la ua careia nu
se Oa nici o inscrip0e, iar
cea vechie, care a fost darimata la 1870, se presupune
ca ar fi fost fondata cam pe
la anul 1765.
Zn fiartea de 'V. V. a aces-
t2a clun. fie anibele malurY

ale fiargulta Sdrafelu, se (Viet
linifiurr 0mine de sare.
idse, fusind fidnantul,sarca se
desve,lesce, Insd firin ing-rijirea
25asnicilor de localitV sdrale,

se invelesce.
fi
Satul Gornet se crede a se

infiintat pe la anul 1687,
cand printre padurile secolare,

ce formau pustiul codrului in
acsta localitate, s'au stabilit
www.dacoromanica.ro
222
222
primiT 4 fondatorY, fugitT de
frica Turcilor, dupd cum spune
tradi0a. Se crede ca-si ar fi

luat numele dela un gorun (ste-
jar batran), sub care cel-d'antit fundator, venit aci, iI fa-
nandu-se, in anul 1883 locuitoril au facut alta, alaurT cu

cea d'ant'it, pe care a terminat'o in 1892, cand au i tarnosit'o.
cuse bordeiul, purtand mai mult
GORNETu-CRICOv, comuna rural,
timp numele de La bonleiul

de sub gorun. Mal tarziu poluat numele de
pulandu-se
malul stang al riuluT Cricovu-
Gornet.
Acest catun ocupa partea de

sud a comuneT. Este incojurat
la N. i S. de livedi cu prunT ;
la E. de padurY i la V. de vil.
Aci e o sc6la infiinOta pe

la a. 1857, insa carte a inceput sa se invqe cam pe la anul 1834 de preo0T, dascaliT
bisericei i logofe0T satuluT,
fiind platitT de locuitorT.
In vechime acest sat se numia Slemnea-Tufele.

GORNETU, deal, situat in partea
de N. V. a cat. Gornet, com.

Gornetu-Cuib, plasa Podgoria,
acoperit Cu
plasa Cricov. Este situata pe
Sarat, la 30 k. in. departe de

capitala judetuluT i la 8 k. m.
de reedinta
Se compune din 4 catun e :

Tarculesci, Gornet, Coarele i
Valea-BouluT, avnd o populatiune de 1943 locuitorT (966 bar-
batT, 977 femeT), in care intra

i 4 familiT de tiganY, cari se
ocupa cu feraria.

contribuaiblI 447.
In comuna sunt 4 bisericl

(in fie-care catun cate una), de.-
servite de 4 preotT.
Pe langa agricultura, locuitoril se mal ocupa cu crescerea vitelor i pomicultura. Produsul muncei 1 desfac la oravil
Ploesci.
GORNENU, vale, vedi Adanca.
LocuitoriT in mare majori-
G ORNETU, sat, face parte din C.
tate sunt mcnnenT. 69 s'au improprietarit la 1864, pe
R. Gornetu-Cricov, plasa Cri-
monenilor ; Valea Boulul, pro-
coy. Are o pop. de 567 loc.

(290 b. 277 f). Aci e o bise-
prietate a decedatuldi V. Pa-
rica fondata la a. 1837, cu hramul Cuvisa Paraschiva Rui-
apa ; Prisca, proprietate a

sc6leY Ion Craciunescu i Co-
Orelele, proprietate a d-luT E.
www.dacoromanica.ro
22 3
223
manoil Lahovari, din carl
veniturY suma de leY 3700 si
s'au dat 199 h. a. EY au 36 caY

epe, 153 vacY, 52 capre, 1766
oT si 922 porcY.
In raionul comuneY, in drep-
la cheltuelY 3.500 leY.
tul cat. Cosarele, pe riul Cricovu-SArat,
este o m6rd de
O sosea i inlesnes3e comunicaVa cu com. Urb. UrlaV,

spre S, si cu com. rur. Apostolache, spre N.
Piscul cel maY insemnat din
macinat.
Scla exista in comuna de 21
anI. Actualul local s'a constru-
comuna e Dragaica.
it din fondurile donate de bu-.

nul cet4n Vasile Paapa, mare
canuluI, Valea Lidi i Valea

BouluY, carY t6te se vrsa in
proprietar. S'a frecuentat in

anul trecut de 120 copii (116 b.
4 f). din nutn6rul de 242 copiY
(174 b. 68f), cu vrsta de scla.
Cu intrepnerea personaluluY se
cheltuesce anual 2484 lei. Sciu
25 femd.
carte 523 ba'rbap
Terta comuna are o supra-
fa. de 5.000 h. a.
In termen mediu se fabrica
anual pna la 9220 d, 1. - uica.
si 2305 d. 1, vin. GandacY de
E udata de garla CricovuSarat si de paraele : Valea MoCricov, tot in raionul com.

Gornetu-Cricov.
Tataru, Iordachianu, Apostolache si Udresci.

GORNETU, padure particolara in
intindere de 50 h. a. proprietea mosnenilor din GornetuCricov, pl. Cricov, supusd regimului silvic.
matase se cultiva aci in mica

cantitate.
GORNETU-CUIBU, deal in comuna
Terenul e f6rte puOn prielnic
culturet Abia se cultiva pna
cu acelasY nume, pl. Podgoria,,

pe care se cultiva 1342/2 h.
la 288 h. 1. grau si. 2.152 h. 1.

porumb. Dintre pomY roditorY
sunt : 4610 merY, 3470 perY,
GORNETU-CUIB, comuna rurala,
1216 dudY, ii85 ciresT, 1346

nucY,
158.300 prunY. Livedile
dau pana la 922 care de fin.

Comerciul se exercitd in comuna de 5 carciumarY.
)3uKetul comuneY presinta la
a. vie.
plasa Podgoria, situatd pe culmea dealuluI Gornet, sub 136lele dealurilor Marzea, Nastai Nucetu, si pe ambele
malue ale pArauluY SaraIelu,
la 26 k. m. departe de capi.
sia
www.dacoromanica.ro
224
224
tala judetuluY
i la 5 k. m. de
a plarl.
Dela inceput a fost aeqata
pe locul unde se afla acum.
Gornetu, Cuibu, Nucetu 0 Bog-
danesci 0 are o populatiune

de 2350 loc. (i147 b. 1203 f.),
in care infra 0 4 familiI de

tiganY.
i boii. trebuincio0 pentru munca.

In comuna sunt 2 scoli : una
in Gornet 0 alta in Cuib. Cea
porcY
din Gornot s'a infiintat in anul 1857, iar cea din Cuib la
1859; insa carte a inceput
se invete cam pe la 1834. Sciu
carte 723 beirbaft si i femeY.
Cu v'rsta de sc616, sunt : 216

contrib. 432 0 case de locuit
baeti 0 184 fete. Cu intreti-
552.
anual 2970 leY.
la Gornet, reconstruita in a.
1870-77 ;
in Cuib, reconstruita
la 1853-54 0 in Nucet, construcOe de lemn, fondata la
nerea sc6leY, statul cheltuesce
Comuna se intinde pe o suprafata de 1200 h. a. Pamntul nu e tocmal prielnic la t6ta

cultura. Terenul cultivabil, cul-
tivat pe hectar, produce 12 h.

12 h. 1. porumb, 14
1. gra,u,
anul 1814, t6te cladite de enoriaV. Aceste biserici sunt deservite de 4 preotT, platitI de
h. 1. ovz, 13 h. 1. meiti, To h.
1. cAnepa. In locurI neprielnice
i cu o mica sub-
se produce frte putin ; cam
ventie dela comuna.

LocuitoriY. afara de agricul-
a treia parte din productiunea
tura, se mal ocupa i cu alte
In comuna sunt ca : io5o

merY, 780 peri, 850 duh, 1500
cireI i 1350 laud.
poporanY,
mWeugurT : 13 dulg-heri, 14
dogarI, 2 rotarY, 2 tAmplarT, 4
indicata.
ferari, 4 indrilarT.
Produsul munceY 1 desfac
comuna.
Alai toti locuitoriY sunt monenT. 52 s'au i'mproprietarit la
1864 dandu-se la fie-care cate
Liveqile produc cam 3 care

fin la hectar.
Gandad de matase se cultiva, insa in mica cantitate,
7 prajin pe proprietatea mo-
Comerciul in comuna se exercita de 4 carciumarI ,0 6
nenilor.
LocuitoriY au 19 caT i epe,
vad, 34 capre, 553 oT, 552
numaY pentru trebuintele familiilor. StupT cu albine sunt 101.
hang-iT, carY vind marunlAurT.
Bugetul comund presint4
www.dacoromanica.ro
225
225
la veniturY suma de leY 3573

la cheltueli 3452.
Baba Sanda, Haulesci, Petri-
In comuna e numaY o singura sosea ce inlesnesce co-
lea Beni, unita cu Nucetnca

Turburea.
aproximativ ca 4000 d. 1. iar
vin 2000 d, 1. din causa
viile s'au filoxerat.
munica0a intre com. Magurele,
spre capitala jude.NuY ; celel'alte sunt drumurY naturale,

inlesnind comunicaia la E. intre comunele Pacure0 0 Podeni-Nonf, la S. E. intre cat.
Baltesci, unde este reedinO,
plaei, la S. intre com. PodeniVechI, la V. intre com. Scaio0
Gura-Vitirei 0 la N. intre
com. OpariV, prin care trece
la comuna urbana Valeni-deMunte.
Comuna in partea de N. V.
i N. E. este brazdata de o
culme de dealurI, acoperite in
canesci, Gornetu, Viilor i Va-
Iii C01112Gla e un isvor bogat
de afid ce confine icier yi fiucisd, care se Intrebuin(cisit de

locuitorY fientru Mitt fi MY. In
fiartea de E. a cat. Bog& nesa
se firesufiune a fi plumb fiu-
cio'sd. Pe ambele maluri ale

fidrdula Sarikelu sunt abondente isvo're sarate.
Liz fiartea de N. E. e cd t.
Virful-1111".erb, Comorile,
Bog& nesci mal este o culme

de fiie'tec numiM Caranaua
de Pic'trd ce se intinde fiend
in culmea dealula Na'sttisdia;
In care s'ar gdsi cea maY bun4
piard de construcfie,. Pi!nd
nu s'a files in esfiloatare.
Sarea abund4 pe tot teritorul
Virful DoruluT, Crucea, no-
comuna. In timpurY ploise, fu-
ilor, Nastas6ia, Poiana-VulpeT,
gind pamsntul sarea se des-
AIarzea, Pitra, Nucetu, EpiscopieI , Gorganu , Gconetu ,
velesce.
Comuna Gornetu-Cuib, pCna
la anul 1864 era divisata
cea maf mare parte cu vil,

plele cu livesli de prunY
numa in partea de Nord, pe

virful lor, are padure. Virfurile se numesc : Virful Beciu_
Dosu, Perivoe, Baba Sanda,

Baba Ana, Dealu Scortenilor, etc.
Este strabatuta prin centru,

dela N. V. catre S. E. de paraul Sar4e1u, in care se vrsa
vane Bogc10,nescilor, DosuluY,
treY sate. Se crededate certe

n'avemca acsta comuna s'a
"i)iqat la anul 1687.
Se marginesce la N. cu COM.
OpariVf, la S. Cu com. AIagurelele i Podeni-Vechl, la E.

15
www.dacoromanica.ro
126
cu com. Podeni-NoM i Pacu-
rqi i la V. cu com, Scaioi

i. G-ura-VitireT.
GORUNA, sat, face parte din C.

R. Cocorasci-Misli, pl. Varbil.u. Are o popula%iune de 573
loc. (293 b. 280 f.). Ad i e o
biserica cu urm6trea inscrip%ie : Acsta biserica incepe a
se zidi la 4 Mait anul
1851,
sub Domnul Barbu StirbeI

IVIitropolit Nifon, cu cheltuiala
luI Nicolae Titeit i Preotu

Gheorghe si a tutulor locuitorilor si se zugravi de Parvu
Nicolae din orau.1 Trgovistea i se termina Iulie 6,
anul 18520.
GORUNA I COCORESCI, moi ale
statulul pendinV de m-rea Mislea, cari pe periodul 1888-93

s'au arendat cu 1916 leY anual,
in plus 168o leI plata de pduran i confinitY.

La inceput se arenda cu 4300
lel, lusa s'a scaqut din arenda
26
GORUNULUY,
(Virful-), deal in
partea de N. a com. Cornu,

pl. Prahova. Serva de p4une
GORUNILOR (Virful-), virf de deal
in com. TeisanT, pl. Teljen.

GORUNILOR (Valea-),
loc isolat
in com. TeisanY, pl. Teljen.

GORUNG-OIUL, padure particulara
supusa regimuluY silvic pe mo-
ia Brza, pendinte de com.

Brza, plaiu Prahova.
GORTEA, fantana de unde isvo
rasce par'Aul Sca, com. Maneciu-UngurenY, plaiu Teljen.
GRADIsTEA, culme de deal, situata' la S. E. de cat. Cuibu,

com. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-
ria. Pe o parte din acsta culme se cultiva fasole, fiind terenul slab, iar restul e ocupat
cu finge.
GORUNUL, garl4a, isvorasce din

raionul com. Star-Chiojdu, pl.
GRADWEA, pisc pe culmea de

deal ce so Us din crsta
printre garlele Drajna
Ogretinul, com. Drajna-desus, pl. Teljen. Ad i a fost
casirul legiunilor Romane.
Teljen, i. se vrsa. in gg.rla

Chiojdu, pe partea drpta, tot
raionul com. Star-Chiojdu.
GRJDANA, deal, com. PodeniVechT, pl. Podgoria,
pentru partea vinduta de ved la locuitorI.

2384 leY,
www.dacoromanica.ro
22
G-Rg.CA sau Valea GreceT, garliVa,
isvordsce de la V. de com.
Bughiile, plaiu Teljen, i se
vers in garla Bughea, tot in
raionul com. Bughiile.
227
Star-Chiojdu, pl. Teljen.

Are o pop. de 4o loc. (20 b.
Este situat la plele

munteluI Calugaru i '1 uda
isvorul cu acelaI nume. Cade
In centrul comuneT.
20 f.)
GRECILOR, gr1it, isvorasce din
fundul vailor comuneI Filipesci-de-Padure, plasa Filipesci,

trece prin finete, Pacnd mal
multe zigzaguff, curge spre E.
i se versa in paraul RoO6ra.
Pe mica acesteY szirlife se
lresupune a fi fia'curd.
GRECILOR, vale situata la E. de
com. Brebu, plaiu Prahova ;

numita ast-fel de la nisce grecI
ce au avut ere-cand proprietqf acolo.

GRECULUY, vale, isvorasce de sub
plele muntelui Clabucetu-BaiuluY, com. Predeal, plaiu Felev,
se versa in paraul Pra-
hov4a, pe Ormul drept, tot

In raionul com. Predeal, din
sus de satul Azuga.
GRESIA, isvor, curge din muntele Calugaru, com. Star-Chioj-
GROAPA SOC1LOR, loc
Telj en.
localitate In
GROAPA-GENTET ,
unde se presupune a fi sare.

(VOY GenteT).
GROAPA ISVORANILOR, deal spre
V. de com. Maneciu-Ung., pl.

Telj en.
GROAPA 01, Orina ce se intinde

In partea de V. a arinel Bre-
cacea 'Ana in Valea Viilor,

goria. Ad i se cultiva porumb

se afla i Mine livec,1I de
prun. In vechime pe acest

loc au fost stane de ol, de
unde i-a luat numele.
com. Slanicu, plaiu Varbilau.
GROAZA, loc isolat,
du, plaiul Teljen, la direc-
Oa S. V. i se versa in garla
Chiojdul, tot in raionul com.
Star-Chiojdu.
GRESIA, sat, face parte
din C.
isolat la
V. de com. Btrani, pl.
GROOTIUL ,
munte la N. de
com. Maneciu-Ung., plaiu Te-
ljen, coprins intre apa Stancei (la N. E.) i apa Bobulul

(la S.)
www.dacoromanica.ro
228
GROOTIUL, loc
228
de trecere in
In partea de N. a comunet
Transilvania.
GRUIU, padure a statuluT in inGROPKIARELE, loc gol pe mun-
tele GropOrele, destinat pentru finge O paune, in intindere de 130 h. a.

GRO A.L\II, se numesce partea de
N. a com. Slanicu, pl. Val-bilau.
tindere de 750 h. a. pendinte

de com. Moreni, plasa Filipesd, care impreuna cu trupurile : Mijea (1150 h. a.) i
Ghirdoveni (650 h. a.), formeza padurea Moreni (v. a. n.)
GRUIU, deal acoperit cu padure
in partea de E. a com. GhirGR O ETU-ALX LAISA ,
padure a
doveni, plasa FilipescT.
statuluT in intindere de 150
h. a. pendinte de com. Haimanalele, pl, Filipesd, care

impreuna cu trupul Negra
(1847 h. a.), formza pdurea
Haimanalele, pl. Filipesd.
GROETUL, vale, com. Ederile,
pl. Filipesd, ce se versa in
riul Cricov.
GRUIU, deal la S. de com. CAlugareni, pl. Cricov.

GUGUENI, vale, com. Tinosul,
plasa Crivina.
GURA BucovELuuTT, mahala din
C. R. Bucov, pl. Cricov.

GURA BUGHEI, numire veche a
GROTIUL (Muntele-), padure par-
ticulara supusa regimuluT silvic inca din anul 1883, pe moia Muntele Grotiul, pendinte
de com. Maneciu, plaiu Telej en.
GRUIU, vale, com. Vadu-Sapat,
plasa Cricov.
cat. Fundeni din com. ScaioT, pl. Teljen.

GURA-BELIT, sat, face parte din
C. R. Breza-de-sus, pl. Pra-

(191 b. 178 f.) In acest di tun
este o carierd de unde se estrag-e /turna, care amestecata cu
picrtrit de firund, se fabrica van
GRUIU, deal cu direcOa dela N.

E. la S. V. in com. StarChiojdu, plaiu Teljen. Cade
lzidraulic forte bun.
Cade in partea de N. a coi 1 uda valle: Rache-
muneT
www.dacoromanica.ro
229
riVa, Lazu si CarunteY, afara

de riul Prahova, care Y udt
229
GURA-VAIEt, loc isolat in com.
Tintea, plasa FilipescY.
partea de E.
GURA-v-.X/EI,
GURA BELIT, loc isolat in com.
localitate in com.
TeisanY, plaiu Teljen.
Brza-de-sus, plaiul Prahova

Aci riul Belia se vrsa in riul
Prahova.
GURA-VACI-PLWSCILOR, loe de
GURA-CRIV1ULUY, padure a sta-
GURA-VITIOARET, deal, com. Gu-
tuluY in intindere de 175 h.

a. pendinte de com. Manesci, pl. Urgsoru.
GURA-CRIVtTULUT, numire ce se
mal' da. catunuluY Crivul din

com. ManescY, plasa T6rgsoru.
GURA-CUMETRI, mahala din com.
aratura in padurea Tintea.

ra-VitireY, pl. Teljen, pe care
se cultiva 27V2 h. a. vie.

GURA-VITIOAREI, padure a sta-
tuluY in intindere de 350 h. a.

pendinte de com. Gura-Viti6reY, plaiu Teljen, formata din
trupurile Mislnca (250 h. a.)
si Livadea (upo h. a.).
Cocorasci-Misli, pl. Varbilau.

GURA-VITIOARET, comun rurala,
GURA-CUMETRI, trup de padure
a statuluY, in intindere de 185
h. a. care, impreuna cu trupurile : Drumul Baicoiului (67

h. a.), Gagnca (106 h. a.) si
DegeraiT (62 h. a.), formza
padurea Mislnca sau Gageni-
plaiu Teljen. S'a numit astfel dela garl4a Viti6ra, ce se

vrs aci in riul Teljen.
Este situata pe valea riuluT
Teljen, la 3 k. m. departe de
resedinVa plaseY. N'are niel' un
catun alipit.
In comuna este o biserica
Mislea.
GURA-RYNCEZILOR, se numesce
localitatea din com. RincezY,

pl. Teljen, unde se impreuna
garlele : Rincezi Cu Nucsra,
varsandu-se in paraul Ogretinu, com. Ogretinu.
zidita din fondurile monastireY

Mislea si deservita de un preot.
Capl de familie sunt 147

contribuabilY z7; case de locuit /17.
LocuitoriT se ocup numaY
cu agricultura. Produsul a-
www.dacoromanica.ro
230
230
gricol abia ajunge in comuna.

car/ serva de paune vitelor.
cand li s'au dat 378 h. a. din
O ud. riul Teljen ; garlele :

Vitira i Bughea i vade
HotaruluT, StrecheY, Fantani,
DanciuluT, Namlelor, Vlasce-
moia statului Gura-Viti6reT,
nilor, Dragomir, , LupuluT
fosta a m-rel Mislea. El au :
BisericeT.
7 caT, 69 vacT, 220 OY

porcI.
s,i
i 87
Pe riul Teljen, in raionul

comu-neT, e o mra i un fierastrau.
Scla nu este in comuna.

Copiil d'aci frecuenta scla din
com. Valeni-de-Munte. Cu vrsta de sc616, sunt 30 bae.V i
30 fete. Sciu carta 36 blErbap.
Tuica, dupa media celor 3

anT din urma, se fabrica vr'o
2000 d. 1. iar vin abia 200 d.
1. din causa ca viile s'au filoxerat.
Parnntul nu este prielnic la
tta cultura. In anul agricol

trecut s'au cultivat : 30 h. a.
grau, 6o h. a. ov6z i 8o h. a.
porumb. PomI roditorT sunt
GURA.-VITIOA.RET, moie a statu-
luT, com. Gura-VitireY, pl. Te-
ljen, pendinte de m-rea Mislea, care pe periodul 1885-95

s'a arendat cu 5900 leT anual,
afara de livedea de la Varbilau i. trupul Malim.
GURE, virf de deal, com. sanicu, plaiu Varbilau.

G-UREUL, virf de deal in partea
de N. a com. Livadea, plaiu

Varbilau, acoperit cu padure.
GURGA, munte in com. Brzadejos, plaiu Prahova. La p6lele acestuY munte sunt isvdre
de ap minerale can con(in ioa',
sare si pucio'sti.
prea puVni.
Comerciul se exercita in comunb. de 3 carciumarT.
veniturl suma de leT 4013,22.
G-URGUIATA, munte la V. de com.
E lipsita cu desavirire de
GURGUIATA, padure particulara
Comarnic, plaiu Pele.
E brazdata de dealurile
Virful Dorulu, Titila, Mo-
supusb. regimuluT silvic inca

din anul 1883, pe moia Comarnic, pendinte de com. Co-
vila, Curmatura li Gorganu,
marnic, pl. Pele.
sosele comunale.
www.dacoromanica.ro
231
231
H.
HAIDA.U, parau, isvorasce dela
N. de com. Udresci, trece pe

la S. de com. Apostolache, pl.
Podgoria, curge printre val-
Cap): de familie sunt 147

contribuabill 156; case de loCUit 204.
In comuna e o singura bi-
ceaua PruniI 1M Mircea si

padurea statuluY si se vrsa in
riul Cricovul-Sarat, in raionul
com. Apostolache.
seria a statuluY, necunosc'ndu-se niel fondatoriT, nicI anul

fondare ; s'a reparat in anul
1892 cu cheltuiala D-lor Di-
HAIMANALELE, padure a statu-
mitrie Popescu si Nedelcu I.

Crivqeanu. Tot In acsta co-
luI in Intindere de 1997 h. a.

pendinte de com. Haimanalele,
plasa Filipesci si formata din

trupurile : Ngra (1847 h. a.)
si Grosetu-Malasa
(15o
h. a.)
HAIMANALELE, comuna rurala,

plasa FilipescY. Acsta comuna
s'a infiintat de catre nisce a:lugar): gred, aducnd 6menT

din diferite partY si mal cu osebire - igan'f robI. Ori-ce acte
vechT relative la infiintarea e'i
lipsesc.
Este situata pe valea riulu

Cricovul-Dulce, la 24 k. m.
departe de capitala jude-tulu
si la 1 i k. m. de resedinta
piase/.

Haimanalele si Branistea, av'nd o populaiune de 790 locuitoff (434 b. 356 f.), in care
infra si
70
familiI de . iganI.
muna se afta fi monastirea Margineni cu o Snchiso're .tentru cer
osandig o stafiune fientru telegraf fi pofta fi un atelier In

care lucre'za osndieit' ca te o meserie. Cele mal de cape fonje
meftefugurr ce se inve"(a de catre
arestang sunt : tabacaria fi cismaria, de unde se 15rocurd IncalOminte armateY. Pe la anul

1870, chiliile monastird serviau
de inchiso're pentru femeY.
Nem(d la 1716 au firefacut

m-rea IllarginenX In cetate.
LocuitoriT din acsta comuna
se ocupa Cu cioplitul lemnelor
de cherestea (stejar) si cu rotarja ; iar tiganiI cu fabricarea man galulia si caramidari a.

Sunt in total 130 mestesugarY.
El desfac produsul munceI la

orasele Ploesci si Trgoviste.
In raionul comuneT e o mra
cu vaporT.
www.dacoromanica.ro
232
232
L ocuitoriY, in numr de 18o,
s'au improprietarit dupa legea
rural a din 1864, cand li s'au

dat 342 h. a. in moia m-rel"
MarginenY. EY au 40 ca, 15
epe, io8 vacI 12 bivolY, 103
capre 84 01 i 150 pord.

9 anY. Localul e proprietatea
comuneY. In anul scolar 1892-93
s'a frecuentat de 34 copiI (29 b.

la Ofra de 4601 si cheltuelile
la 3939 lel anual.
Prin comuna trece sos. jud.
PloescY-Trgovite, legand comuna Haimanalele cu D'armonesci Adnca din jude.01
1Dambov4a i soseaua vecinala
Haimanalele-Ghirdoveni.
E brazdata de dealul numit

OrapluY situat in partea
5 f.), din numrul de 1'9 copil
de V. a comuneY, servind pen-
(54 b. 65 f.), cu varsta de scla.
tru paunea vitelor.
Cu intreOnerea personaluluY
In partea de E. o uda riul
statul cheltuesce anual 1404 leY.
Cricovul i paraele : Ngra
Sciu carte 32 barbap fi 6 fama.

o suprafa0, de 630 h. a.
Tuica nu s'a fabricat, pentru ca de vr'o 6 anY nu s'au
Racila.
Darmonesci, Margineni-de-sus
(la E) ; Ghirdoveni (la N.) ; Ad'Anca i Bucani din jud. Dam-
facut prune.
bovi0 (la V.
i S.).
&andad de matase se cul-
tiva In frte mica cantitate.
HAIMANALELE, mo0.e a statuluI
StupY cu albine sunt 21. Pa-
pendinte de com. Haimanalele,

pl. FilipescY , fosa a m-reY
mntul e prielnic la tta cultura, dar nu se cultiva de cat

porumb, grau, ovOz i mein :
Terenul cultivabil a produs :
7000 h. 1. porumb, 2100 h. 1.
grau, 1050 h. 1. ov6z i 140
h. ,1. meit. Dintre pomY rodi-
HAIMANALELE, sat, face parte
Ioo cire0 O. 200

50
nucI. Livedile produc ca la
300 care de iin.
HANUL LUY RUSA, loe ranga ca-
Comerciul se exercita in comuna de 5 carciumarY.
zarma de asta-1T din Predeal,

pl. Pele, pe care s'a construit
torY sunt : 400 merY, 150 perY,

dudY,
Margineni, care pe periodul

1888-93 s'a arendat cu 12.050
leI anual, in plus 1440 leI plata
de pa.durarY.
din C. R. Haimanalele, pl. FitpescI.
www.dacoromanica.ro
233
233
un han pe la jumtatea secolulul trecut. De aci vine si
Bucuresd, fost pendinte de
numele.
pl. rrg- oru, in intindere de
HANUL ROLT, localitate in a-
propiere de orasul Vleni-deMunte, plaiu Teljen, unde s'a

fcut un trumos pod peste riul
sohitul nrgsor, com. 1-16.budu,
104 h. a. tte arabile i finge, care pe periodul 1888-93

s'a arendat cu 3750 lel anual.
H.A.TcXxXu, sat, face parte din
C. R. cu acela0' nume, pl.
Telj en.
HATAU (Pe-), loc de artura. i.
finge in marginea pdurd Surani, pl. Podgoria, avnd impreun cu locul Sfra (De-Pe-)
Campu. Aci e reedirqa comune.]: i are o pop. de 492

loc. (258 b. 234 f.)
Te'rgor. Se compune dix 2
comun rural, plasa

Campu. Este situatA pe ambebe malurT ale riulul Prahova.
Se compune din 3 ctune
HAtcrm, Malamucu i Tu-
catune BrAtesci
fani.
4 h. a.
HXBUDU, comunA rural, plasa
i Hlpudu.
Este situat in par,tea de S.

141.11 Ialom4a.
Veniturile sale sunt de leY
a p16,eT, lang
Are o populaOune de 1032

loc. (522 b. 510 f.) ; 229 capY
de familie i. 18o contribua-
3224.
Reedir4a comuneY e in ct.

I-16.budu.
Sc616. exist In comunA dela

comund. Copil" in v'rsta de
scla sunt : 164; repartisql
ast-fel 105 in 110,budu i59
In BrAtesd.
HXBUDU, sat, face parte din C.
R. FIAbudu, pl. rrpor.

HXBUDU-SCUTAU,
proprietatea
EforieT Spitalelor civile
din
In comunA sunt 2 biserid

una in HAtcrAu fondatd in a-
nul 1843 i alta in Malamuc,

fondat in a. 1870, deservite
de 2 pregY.
LocuitoriT se ocup numaT
cu agricultura. El s'au improprietrit la 1864 pe moiile

HAtcru, Malamucu i. Eforiel Crgulescu cand li s'au
dat 212 h. a.
Locuitori desfac produsul
munceT lor la oraul PloescY.
Au 164 cal, 146 vad, 7 bi-
www.dacoromanica.ro
234
234
Sc61 nu este In comuna.

CopiY In vrsta de sc614 sunt
comuna rurala, plasa

Podgoria. Se numesce ast-fel
dela un pise ascutit intre dou6
125 b. iii f.
\TM,
volY,
1582
ol
521
porcY.
Tta comuna are o suprafata,

609 h. a. pamnt.
plica i vin nu se fabrica

in comuna.
GandacY de mnase nu se
cultiva ; stupY cu albine sunt 80.
Pamntul e prielnic porumbuluY
i grauluY. Pomi roditorY
sunt putint Comerciul se exercita in comuna de 5 carciumarY.
Veniturile comunel se urca

la 2973 le/ anual i cheltuelile
la 2820 leY.
Sta in legatura cu comunele Draganesci i Gherghita.

HAULESCI, valcea, isvorasce dela
N. de cat. Cuib, com. G-ornetuCuib, plasa Podgoria ; curge
dela N. E. spre S. V. trecnd

pe ranga. locuintele Haulescilor i se vrsa In Saratelu
la S. de cat. Cuib, tot in raionul com. Gornetu-Cuib.

H'ARLESCI, velY Crivina, com.
rurala.
HARsA,
numite Piseu-luY-Harsa.
Este situata pe valle garlelor Varbila, Harsa i Bucovelul, la 18 k. m. departe de

capitala judetuluf i la 8 k.
m. de a plarY.
loc. (952 b. 911 f.), in care
infra 22 familiI de tiganY, 4
de bulgarY, 5 de italieni.
Harsa, Plopu, Nisipsa, Galmeia, Varbila i Valea CuculuY. CapY de familie sunt 402;
case de locuit 402.
:
In comuna sunt 5
la Harsa, Nisipsa, Plopu,
Val-bita i Valea CuculuY, deservite de 5 preoV.
Mara de agricultura, locuitoril se maY ocupa cu rotaria,
dulg-heria, taierea padurilor i
pomicultura. Produsul muncef
1 desfac la oraul PloescY.
LocuitoriT s'au improprietarit la 1864 pe moiile Bucovu,
Poenarnca, Salcianu, Rogozasca i a fratilor Caribolu,
cand s'a dat 818 h. a. la 284

HIRSA, sat, face parte din C.
R. llana, pl. Podgoria. Are o
pop. de 243 loc. (126 b. 117 f.)
Aci e rerdinta comuneY, cu o

biserica fondata in anul 1866.
locuitoff. EY au 585 bol:, 203

vaci, 55 cal', 748 oI, 436 porcY.
Scla a fost frecuentata In anta tre cut de 40-45 copit Carte
scizt 32 locuitorr si 2 lema.
www.dacoromanica.ro
235
Comuna se Intinde pe o suprafatIt de 2000 h. a. Tuica

se fabrica anual cam 800 d. 1.
Viile s'au filoxerat.
Gandaci: de m6tase se cultiva prea putin. Stupl cu al-
bine sunt 40.
235
H1RSA, garla, isvorasce din pA-
durile com. llana, pl. Podgoria, si se vrsa in riul Bucovelul.
HELETEU (La-), lac, in partea

de E. a com. TataranT. pl. Cri-
Productia terenuluT e medi-
vina, format de paraele Re-
ocra. Dintre pomi roditorT

sunt : 500 merT, 8o perT, zoo
celea si Calda. Inainte vreme

era helesteu bine Ing-rijit, da-
150 dudT, 200 nuct
dau 6o care fin pe an.

carciumart
Veniturile comunel se urca
la tifra de 4200 leT anual. Cheltuelile represinta aceias1 suma.
Prin centrul comuneT trece

soseaua Bucov-Harsa.
E brzdatt de dealurile
Galmeia, Rachiti, Piscul luT
Cernat, Puiulescu, Piscu SticlaruluY i Piscu subtire, pe

carT se cultiva vie si de cand
s'au filoxerat serva de finge.
Pe o parte din ele sunt pomI
roditorT Si sc cultiva cereale.
E strabrituta de vaile : Harsa, Bucovulu, Ciuciuneasa, No-
rielor, Robu, Cuculdf i Val-bila, format din maT multe

ramurt
Urlati, Iordachianu, Valea Calug-arsca, Gornetu-Cricov, Podeni-NouT, Bucovu i PodeniVechT.
torit intemeietoruluT bisericeT

din comuna, Cotman Vel Mihalache Cornescu. Ac,II nu mal:
e ingrijit de niment
HEM, vale, com. Podeni-Vecla,
plasa Podgoria.
HERMEN1SA, riusor, isvorasce de
la E. de com. Tesila, pl. Peles, dintre muntiT Galmeia

CioparcenT ; curge dela E. spre
V. si se vrsa in 14'111 Doftana,
pe malul stang, tot In raionul

com. Tesila.
HERU, deal ce desparte com.

BOtrani, pl. Teljen, la N. E.
de com. Star-Chiojdu. Pe o
parte din acest deal se cultiva
cereale, iar parte serva de fi-
nge.
HIRETU, deal, com. Valea-Lunga,
plaiu Prahova.
HODOROAGA, vale, com. Valca-
nesci, plaiu Varbilau.
www.dacoromanica.ro
236
HommeckNu, mosie pe care s'au

improprietdrit la a. 1864 locuitoriT din com. Homoriciu, plaiu
Telj en.
HomoRTaNu, mosie pe care s'au

improprietArit la 1864 o parte
din locuitoriT com. Tarlesci,
plaiu Teljen.
HOMORICIURILE, comunA ruralA,
plaiu Teljen, Este situatA langl riul Telajen, la 36 lc, m.
departe de capitaia judetuluI

si la 8 k. m. de a plaiulu.
Homoriciu-P6InntenT, Hornoriciu-Ungurera , Malul-Vindt,
Cernesci si Schiulesci.
Are o populatiune de 2289.
locuitorY (1095 b. 1194 f.), in
plus 5 familiT de tiganT. CapT
236
Ambele bisericY sunt deservite de douT preotY.

Pe langA agricultur6., locuitoriT se mal ocup6, cu esploa-
tarea lemnelar din pAdurI si

fabricarea rachiuluI de prune.
El desfac produsul muncel lor
la orasele PloescI si Bucurese.
In raionul comuneT sunt 2
morY, una pe 14'111 Teljen si
alta pe Crasna.
Parte din locuitoff sunt mosnenT ; 184 s'au ImproprietArit
dupA legea ruralii din 1864,
cand li s'au dat 350 h. a. din

mosiile : Teisani, m-rea CotrocenT, MarcovescT, Homoricnu.
El au 33 cal, 20 epe, 665 bol,

281 vacT, 5 bivolY, 2760 oT si
250 pore.
Scala exist6, in comunA dela
de familie sunt 495 ; contribuabill 470.
maul 1842. In anul trecut s'a

fre,cuentat de 97 bAetT si 3
fete, din num6rul de 350 (170
ricT ; una in Schiulese, fondat

de locuitorT, in anul 1842 si a
doua in Homoriciu, fondatA in
b. 18o f.), cu v'rsta de sc61A.
anul 1744, cu urm6trea in-
leT. Sciu carte 221 bdrbap fi 2o
In comun sunt dou6 bise-
scriptiune : Cu vrerea tatAluT
si a fiuluI si cu ajutorul duhuluI stint, fAcutu-s'a acsta

bisericA de DumnluI Capitan
Cu intretinerea personaluluT
/ma.
In partea de E. a cornune/
este CetAtuia unde se spune

c6, ar fi multI banT ingropatT
Iane si sotia sa Anica, fiica
de Mari.
luT Nicolae Tagprafa, in dilele

Prea InAltatuluT Domn Mihail
RacovitA V.V. ca s fie de
Tot teritorul comuneT are

o suprafat4 de goo h. a.
An peste an se fabricA in
pomenire ; lt 1744.
comunA peste 2500 d. 1, tuTcA.
www.dacoromanica.ro
237
237
teta cultura. Terenul cultivabil in anul trecut a dat : 60
h. 1. grail, 5040 h. 1. porumb,
489 h. 1. oyez, 2000 k. g. fasole, 107.770 k. g. fin. Dintre

pomi roditoff sunt : lo.000
prunT, 250 merT, 120 peri, 250
eire0, 260 nucT.
comuna de I carciumari.
la - ifra de 3305 leT, i cheltuelile la 2989 lei'.
Prin comuna trece calea judeOna, ce unesce capitala judquluT cu frontiera despre
Transilvania, numita soseaua
Ploesci-Bratocea. To 15rin acestd conzund trece vechiul drum
al Ronzanilor, nunzit de und
ci drumui Tatarilor.
riul Telejenelul t,;i. la V. cu Va-
lea Slanicu, care o desparte de

Slanic.
HOAIORICIU-PAINIkNTENT, sat, face
parte din C. R. Homoriciurile,

plaiu Teljen. Aci e reedin-0
comuneT.
HOIilORICIU-UNGURENt, sat, lace
parte din C. R. Homoriciurile,

pl. Teljen.
HOTARUL,
deal pe care este
situata com. Carbunesci, pl.

Podgoria.
HOTARULUT, vale la E. de com.
Gura-Viti6rei, plaiu Telejen.
Hop, pisc situat in partea de

S. V. a com. SoimarT, plasa
Podgoria.
HoTuuff, vale, uda teritorul cat.
Comuna la V. e brazdata
Goruna, com. CocorascY-Misli,
de dealurile : Gorganul, Gor-
plaiu Varbilau, i se vrsa in

valea Gurduza (v. a. n.)
ganelul, Piscu-CataneT, munOT

Tirifoiu i Plaiul erban Voda.
Pe aceste dealurT nu se face

nicl o cultura.
E udata in partea de N. de
gArla Crasna, ce se vrsa in
riul Teljen, 0 de valcelul numit al Ho011uT, in partea de V.
Se marginesce la N. cu riul
Crasna, care o desparte de
com. Isv6rele, la S. de parilul
HO fiLoR, fantaria, com. Harsa,

plasa Podgoria.
HOFLOR, pisc spre N. de com.

Podeni-NouT, plasa Podgoria,
numit ast-fel dela nisce banditi
ce-0 avean aci ascunq.6t6rea.
Valea-luT-Dragomir, care o des-
HOfILOR, plait la S. de com.

Tarlesci, plaiu Teljen, pe care
se afl padure i locurY de pa-
parte de com. Te4ani, la E. cu
rne. Pe acest plaitt treceau
www.dacoromanica.ro
238
238
In vechime bandele de hoV
Homoriciurilc ,
pl.
Teljen.
din munti spre camp.

HULA, arq Intre Gradi,tea
HOTILOR, poina, com. Comar-
nic, plaiu
HO FLOR,
valcel,
trece
,*1
Muchia-hif-PArpala, in com.
Drajna-de-sus, plaiu Telejen.
prin
HUMEY, vale, com. urb. Ur1a0,

plasa Cricov.
partea de V. a comune/
I.
IAZUL, garla abatuta din ri'ul
Teljenul, trece prin mijlocul

comune/ Bucovu, plasa Cricov, i se vrsa iarasi! in Teljen.
com. Salcia, plaba Podgoria.
ICOANA, munte in partea de N.

a com. Star-Chiojdu, plaiu
Teljen, acoperit ca padure
islaz.
IAZUL FETEI, grl, i,/ ja inceputul din riul Teljen, mar
jos de satul Plopeni, face mal

multe zigzagurY, strabate comunele : Boldesci, ScaenT,
Bucovelul, din josul careja se vrsa {ara,/ in Teljen.

Acsta garla s'a numit ast-
fel pentru-ca in ea s'a inecat

o fata. Pe acest riu, in raionul com. ScaenY, sunt instalate : 2 pive, 3 mol-Y, z fabrica,
de faina ,i. o fabrica de ligrtie. La dou6 mor/ se macina

c6je de copad/ pentru
icoNITET (Virful-), deal in partea
de N. a com. Bordeni, pl.

Prahova, acoperit cu padure.
S'a numit ast-fel dela o icna,
ce se afla j ash intr'un copacit btran.
IEHY, vale pe care curge riul

Jeph, ce isvorasce de sub piscul JepiT, com. Predeal, plaiu
Pele,. Are direcOa dela V.
spre E.
(Pe-), gradin, mare, in-
conjurata Cu ,anV, a fostulih
carie.
proprietar al moie PucheniICOANA, mo,ie a decedatului I.

Babeanu, pe care la 1864 s'au
improprietarit 83 locuitor/ din
Marl, plasa Crivina.

INDEPENDIN l'A,
www.dacoromanica.ro
sat, face parte
239
239
din C. R. Gherghita, plasa
Campu. Are o pop. de 68 loc.

(32 b. 36 f.) Acest sat s'a infiintat la a. 1877, cu ocasiunea
improprietarireY locuitorilor si
se mal' numesce si Borusuo
dela numele loculuT pe care
s'a format catunul.
5 anY si functionza regulat.

Localul e proprietate particu-
lara. S'a frecuentat in anul

trecut de 64 copi din num6rul de 119 cu v'rsta de sc61a.
Cu intretinerea personaluluY
se cheltuesce anual 1 o8o leT.
Sciu carte In comuna 56 barba,/1
Si 2 feilleY.
INOTESCI, comuna rurald, plasa
Cricov. Se crededupa spusa

locuitorilor baranl--ca s'a infiintat pe la anul 1684.
Este situata la 26 k. m. departe de capitala judetulu si
la lo k. m. de a plaseI. N'are
niel' un cdtun alipit.
Populatia sa e de aprepe
r000 locuitorY ; familiI de ti-
ganY sunt 4; capI de familie

236 ; contribuabill 187 ; case
de locuit 267.
In comuna este o singura

biserica fondata la a. 1818,
Locuitorii se ocupa numaY
cu agricultura. Produsul muncel, cand prisosesce, 1 desfac
la orasele PloescI si Mizil.
mosia Inotesd, cand li s'au
dat 548 h. a. din mosia D-luT
Nae Burchi. El au 68 cal si

epe, 156 vacI, 439 boI, 1033
ol si 148 pord.
S'Olaexista in comian, de
Comuna se intinde pe o suprafata de 980 h. a.

In anul 1893 terenul cultivabil a produs 7875 h. 1. grau
si mou h. 1. porumb. Alte cereale nu se cultiva. Islazurile
serva pentru pasune.
Bugetul comund presinta la
veniturl suma de leI 5013,63
si la cheltueli 3357,36 lel anual.
La 2 k. m. departe de comuna trece soseaua nationala

Ploesci-Mizil si. la 1 k. m. unja
C. F. R. Ploesci-Mizil, av'nd
statia Inotesci. Sosele vecinale
o lga cu comunele : Ceptura,
Rotar, Catunu, Colcgu, Degerati si Parepa.
E strabatuta d'a currnezisul
de isvorul Inotescilor, ce isvorasce dela Nordul comuneI si
trece pe teritoriul comund Colcgu.
IORDXCHIAN15, comuna rumia,
www.dacoromanica.ro
240
240
plasa Cricov. Este situatt langa riul Cricovu-Sarat si pe dea-
din comuna UrlaV , si cat.

Valea-BouluY din com. Gor-
lul despre apus de vatra schituluY Iordachianu, la 30 k. m.

departe de capitala judqulul
netu-Cricov. Sciu carte 62 barhap

2 femeY.
si la 4 k.
plaseY.
fa%a de 510 h. a.
Anual se fabrica in comuna
p'ria la 200 h. 1. tuica si 30
h. 1. vin.
cam 102 h. 1. grau, 120 h. 1.
ovz, 20 h. 1. meit, i000 h. 1.
porumb. Dintre pomY roditorY
sunt : 200 merl, 220 perY, 96
ni.
de resedia0.

Iordachianu, Plavia si Mocesci,
avnd o populaOune de 2141

loc. (556 b. 585 f.) si 4 familli
de tiganY.
CapY de familie are 290;

contrib. 223 ; case de locuit
T6ta comuna are o supra-
287.
dulY, 205 ciresT, 213 nucY ; iar

(in fie-care catun cate una).
Cea din Iordachianu s'a fondat la a. 1858 ; cea din Plavia
la a. 1814 i cea din Mocesd
iiveIile dau cam 8o care fin.
la a. 2694. Aceste bisericY sunt
deservite de 3 preop.
Locuitorli se ocupa numay
cu agricultura si cultura pomilor. EY desfac produsul munceY
lor la orasele Ploescl i Mizil.
Parte din locuitorYsunt mosnenY, 136 locuitorI s'au impro-
prietarit la 1864, pe mosiile

D-lor Mihulq Iordache Rusescu, I. Urla.Onu, i al%Y, cand
Bugetul comuneY la fondul
drumurilor presinta la veniturl suma de 3546 leY si la
cheltuell
3208,80
leI ;
iar
fondul qecimilor are la veniturl 1828 lel si la cheltueli

leI 730.
Prin comuna trece o sosea

inlesnind comunica0a spre comunele Apostolache i Urla0.
E brazdata de dealurile : Calimanu, Teiul-Mare, Maicile
Menezu, carY servesc de pasune
li s'au dat 220 h. a. pamnt.

El au : 7 cal, 2 epe, 46 vacY,
pentru vite.
23 capre, 422 oY, 175 porcl.
vaI i vlcele si de riul

covul-Sarat.
G-ornetu-Cricov (N); UrlaV (S);
Scla nu exist in comuna.

26 copli, din numrul de 12,5
(8o b, 35 f.), urmz la sc6la
E strabatuta de mal multe
www.dacoromanica.ro
241
241
com. Ceptura (E) i Hrsa (V).
TSVORUL DEALULUT, paru, com.
face parte
Udresci, Plasa Podgoria.Curge

numai cnd ploue'.
IORDA.CHIANU, sat,
din C. R. cu acelaY nume, pl.

Cricov. Aci e reedirga comu-
na Are o bisericd fondatd la

1858.
ISVORUL RECE, plaiti in com.

Salcia, pl'asa Podgoria, aco-
pen it cu pddure.
IORDXCHIANU, pddure a statuluY
in intindere de 275 h. a. pendinte de com. Iorddchianu ,

plasa Cricov.
IRIMESCI, trup de pAdure a statuluT, in intindere de 200 h. a.
pendinte de com. Provita, plaiu
Prahova, care impreund cu trupurile : MAgura (35 h. a.)
Feele-GrauluT (i75 h. a.), for-
ISVORUL RECE, paraia, vine din
plaiu Buz6u, jud. B4p6u, udd

partea de S. a com. Salcia,
pl. Podgoria, i se vrsd, In
garla Salcia, la Sud de com.
Salcia.
ISVORUL, sat, face parte din C.

R. Sinaia, pl. Pele. Are o
pop. de 370 loc. (201 b. 169 f.)
mzd pddurea Valea-Pietra
LocuitoriI acestul catun s'au

Improprietdrit la 1864, parte
ISLAZU, deal in partea de V. a

com. Ghirdoveni, plasa Filipesci, pe care pdonzd vitele
pe moia D-neY Zoe Brncovnu, parte in p6lele munteluY

Co10" lui Babe proprietate
a Eforie'l Spitalelor civile, i
o micd parte pe mo,ia m-reT
locuitorilor.
ISLAZU-CHERBEA, vedI Puscasu,
pAdure a statulut
Sinaia.
vale, com. Vlcdnese, plaiu VArbildu.
ISVORULITY,
ISVORUL, isvor de afid mineral,

con(inend fiucidsd iod, fie firofirietatea statuluY fi a caseY
Bnincovenesa, situat fie regiu-
ISVORULUY (Valea-), pddure par-
nea munglor, in afirofiiere de
ticulard supusd, regimuluT silvic incd din anul 1883, pe

moia Comarnicu, com. Co-
gara Sinaia, com. Sinaia, filaiu
marnic, pl. Pele.
Pele'. Apa sa inca nu s'a analisat chimicesce,
ISVOARE, trecare in Transil26
www.dacoromanica.ro
242
242
vania,
Crasna.
cuitorY din acest sat, Ca.t i a
pe la N. de monas.
altra de afara, care au binevoit de a ajuta pe acest sfint

la anul 1854, preoV fi-
face parte din

C. R. Isvrele, plaiu Teljen.
ISVOARELE, sat,
id Preotul Nicolae si Preotul Stefan.

Inscriptia dela ua bisericd
Costeni este urmarea : Cu
ajutorul lui Dumnec,leu, al fiului i al sfintulM Duh, s'a ridicat acsta biserica in zilele
bine-credinciosului.' Barbu Dimitrie Stirbd Voevod, cu binecuvintarea Prea sfintitului' iubitor do Christos i Episcop
al sfinteY Episcopii Buz6u D.
ISVOARELE, comuna rurald, plaiu
Teljen. 5i trage numele dela

rnultele sale isvre de apa. Se
presupune a fi infiintata cam
de 200 ani.
Este situata intre grla
Crasna la sud si Valea Mare la
nord, la 39 k. m. departe de
capitala judep_ilM i la 12 k.
m. de rerdinta
Se compune din doua catune : lsvrele
D. Filofteit i osardia popo-
renilor catunuluY Costeni i a

altor facaorY de bine. Acest
sfint laca s'a riclicat la anul
1856 Mait 15.
Costeni, a-
vnd o populatiune de 1475

loc. (752 b. 723 f.), in plus 12
familii de - igara..

contribuabill. 250; case de lacta 319.
In comuna sunt dou6 biserid si o monastire. Alonastirea
s'a fondat la anul 1812.
Biserica din catunul Isv6rele are nrmatrea inscriptie :
Cu ajutorul lui Dumneleu,
tatal, fiul i sfintul duh, s'a
ridicat acsta sfinta biserica,
In qilele i cu
a doua
blagoslovenia Prea Sf. Episcop Parintele Filoftein. al
Buzului, prin osirdia i cheltuiala ctitorilor poporeM i lo-.
Ocupatia de capetenie a locuitorilor este cheresteaua

crescerea vitelor. AleteugarY
.
sunt vr'o 40. Produsul munceT 1 desfac la orasul Ploesd.

Parte din locuitorY sunt mo70 s'au impropriet-
nenY.
rit la 1864, c-Ind li s'au dat

125 h. a. ET au 69 cai epe,
208 vad, 210 capre, 564 oT,
433 pord, @Sara de bot
morl i 2 pive : 5 morl si 0
piva pe garla Cra.sna, i mra

piva pe riul Teljen.
Carte a inceput s se in,
www.dacoromanica.ro
243
243
vete aci dela 1859. Sc61. in
Incarcat6rea, Caseria si. Virful

TeisuluT, t6te cu direcOa dela
regula functionza de la 1875.
V. spre E. si serva pentru
In anul trecut a fost frecuenta-U. de 68 baqf si i o fete

din num'erul de 222 copiT (132
b. 90 f.), cu v'rsta de
sced.a.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual 1242 leT.
Sciu carte 150 barba/1 fi so
lema.
Comuna cu islaz, panint de
munc si padurY are i5oo h. a.
Tuca se fabrica aproximativ cam 664 h. 1. anual.

cultiva ; stupI cu albine sunt
cam 100.
riasunatul vitelor.
Poeni.' sunt : Poina Marichi, Poina Burchi , Poina
Mare si Poina staneT ; iar in
partea de V. a comuneT este

surpatura Rupturile.
E udata de g'arlele : Crasna,
Valea-Mare si Teljenul si de
valcelul Purceaua.
Piscul Gngosarul, care cade
cam in centrul comuneY, s'a
numit ast-fel dela forma sa, ce
se asmana cu a uneY gogosY
de mkase.
t6t6. cultura. Terenul cultivabil produce 286 h. 1. grau, 351
ISVOARELE se mal numesce mo-
nastirea Crasna.
h. 1. ovk, 1332 h. 1. porumb.

Dintre poma roditorT sunt : 200
merY, 6o perY, 40 ciresi, 30
nucT. Livedile produc cam 250
ISVOARELE, padure a statuluY in
care fin.
jen, formata din trupurile : Urs6ia (15o h. a.), Plaetu sau Te-
muna de 9 cArciumarY.
ljenul (75o h.
Bugetul presinta la venituri

suma de 5685,15 leY si la cheltuelT 4.647,40 leY anual.
Soseaua judeteana PloesciBratocea, ce trece prin acsta

comuna, dela S. la N. I 'Miesnesce comunicatia intre comunele Homoriciu la S. si. Maneciurile la N.
E brazdata de
dealurile :
de com. Isv6rele, plaiu Tela.)
si Vatra
M-reY Crasna (50 h. a.).

ruDA-MICA, plaitl spre V. de com.
Provita-de-jos, pl. Prahova, acoperit cu padure mare.

IUDA-MICA, vale, isvorasce din
padurea Iuda-Mica, com. Pro-
v4a-de-jos, plaiu Prahova, si
se versa in riul Prov4a, tot
www.dacoromanica.ro
244
244
In raionul com. Prov4a-de-jos.
roc ca hotarnicia sa iea sfir-
IZESCI, mosie a statului fosta pen-
sit, si atunci la ori-ce parte se

va cuveni se vor da ace): bani.
dinte de Episcopia Buz6ului,

arendat cu 300 lei anual, in
plus 48o lei, plata de padu-
IZESCF, trup de padure a statului
in intfndere de 25 h. a. pendinte de com. Podeni-Vechi,

plasa Podgoria, care impreuna
confinisti.
cu trupul Surani, (415 h. a.),
Un chrisov al lui Mihail

Constantin Sutu V.V. din
formza padurea Podeni-Vechi.
Decembre 1784, poruncesce ca
mosneni Izesci sa rOspunda
IZESCI, numire ce se mai da com.
Pacureti, plasa Podgoria.
obijnuita dijma a pacurei care

stinta monastire Sinaia, din
Prahova, pt-ra ce se va hotarnici rnosia. i, fiind-ca nu
se scia cui va rmfinea acele
IZESCI, sat, face parte din C. R.

Podeni-Vechi, plasa Podgoria.
Aci e o biserica, constructie
puur cu pacura, s'a hotarit
ca pacura sa
veche, zidita de poporeni. Anul fonclarei nu se cun6sce.
se string-a de
mosneni Izesci si vinlnd'o sa

dual, banii sa-1 dea intru pastrarea Ispravnicilor pnd la Sf.
Gheorg-he, cand se pusese so-
IZESCI-S GRANT, mosie a statului,
com. Podeni-Vechi, pl. Podgoria.
t.
INCARCATOAREA, deal, com. Isv6rele, plaiu Teljen, numit
ast-fel pentru-ca aci in vechime

se opriau top.' cari scoteau material din padurl spre a-1 incarca ,
pl. Teljen, unde n timpurile

vechi, satenii, cari mereu erau
supOraV de invasiile streine,
facusera g-ropi, n cari si ascundeau avutul.
neputnd merge mai
departe cu carOle. Serva pentru pasunatul vitelor.
INFUNDATA ,
garlita periodica,
com. Filipesci-de-Padure, pl.
Filipesci.
IN CHIAINTP, pisc si poina in
partea de V. a com. Cerau,
INTRE-PRAHOVE se numia pna
www.dacoromanica.ro
245
245
la anul 1881 Azuga de adY, sau

localitatea unde apele Azuga
asupra liftelor, facnd versare

mare de sange. Apo, biruind
Prahov4a se intalnesc spre a

forma valea Prahove.
0 data cu deschiderea Orel'
Timus imperat pedestrimea lif-
s'a dat -acestei localitaV numirea de Azuga dup valea ce

din timpurile preistorice p6rtd
acest nume.
Dela Protosinghelul Pante-
limon, fostul starq al schituD-1 Ion G. Babes,
lui
a audit acum ca-V-va ani, urm 'Otorea poveste, pe care ne-o
impartasesce in interesanta sa
lucrare Din plaiul Peles.
Era o data in vremea de

demult, and Dumnezeu nu facuse inca pe Unguri,
si cand in
Orile d'inauntru si d'aici dom-
nia Timus imperat (probabil

*i
personificarea riuluI
dela
resarit
potop
venit-au
mare de lifte, cu resboit asupra lu Timus, si s'au resboit

uni cu a4iT, di de vra pana
i vec,Ind imperatul ca
s'a pus intunericul noMei peste
telor, dat'a porunca ca pe totI

ce prins sa-1 trca prin sabie
de foc ; iar ce scapat cu fuga,
s'au mprit in t6te partile
pamntulu, pentru care cuvnt
se si explica faptul ca ma
talnim si asta-di lifte in tot
locul.
Iar Azughia cea frum6sa,

fata imperatului, audind ca s'a
repus in resboit Retivoiu loeT, pe care 1 iubia

nevoie mare, s'a mahnit mult
godnicul
in sufletul el. Mul0 feciorT de

imperaV si cra, cari venisera
la Timus imperat, aducndu-
ploceme pentru biruina ostilor
sale,
cerura pe Azughia de
so-0.e, dar ea nic nu voia sa-i

auda, fiind-ca facuse legamint
sa reman fecira.
dorind s vc,la cu ochi
eT locul unde a fost omorit
sra.
Retivoiu, a plecat insoVita de
ost si de biruit tot n'a biruit,
curten, l ajunend la locul

acela, indreptandu-sT ochi
mai audind ca Retivoiu (personificarea muntelu Retivoiu),
cel mal bun general al seu,

care inaintase pna in mijlocul dusmanilor, a fost taiat in
bucatI, grozav s'a maniat,
dand in -Campine si in tram-
b4e, s'a repedit cu ostile sae
tre cer, a cadut lesinata si nu

s'a mal desteptat. De atunc,
valea acsta se numesce Valea Azuge..
INTRE PRAHOVE, han vechit,

com. Predealu, plaiu Peles, in
www.dacoromanica.ro
246
dreptul scole1 de alY, la
246
nu se mal' v6d din acest han 1).
pe,-
lele ClAbucetuluI, a caruia con-
structie se crede ca
IN. ViRF LA PETRICICA, numire

ce se ma da VirfuluI Sur-
datzA
din prima jumtate a secoluluI trecut. De multe orT a fost

ars de TurcT i as11 niel urme
descY din com. Breza-de-sus,

plaiu Prahova.
J,
JARWITA, deal in raionul com.
Sangeru, plasa Podgoria, pe

care se cultiva vie i sunt livec,II de prun.
JARWTEA, deal cu directia de la

N. la S. com. Star-Chiojd,
plaiu Teljen ; cade in partea
de N. a. comuneY.
probabil ca i s'a si dat numele.

Intre Jep): si Pitra Ana
sunt nisce mlastin1, carY porta
numele de Laca Rayu (v. a. n).
Acest munte, Impreuna Cu
JepiT-MicY, Cu Rasneva, Sorica,
Dutca si Cumpkul, se stApanesce de la 15 August 1882

de M. S. Regele Carol I, prin
cump6rAt6re facuta dela D-1 N.
jEPIT, riu, isvorasce de sub piscul cu acela nume, com. Pre-
deal, plaiu Pele; curge dela

V. spre E. i se versA in riul
Prahova, pe t6rmul drept, la
sud de cat. BustenT. Valea pe
care curge acest riu se nu-
i s'a dat
400.000_leY. D-1 Cretulescu
stapanise dela fratele sau Scar-
Cretulescu, cand
lat, iar acesta ii poseda prin

cump6rAtore dela familia Filipescu.
mesce de locuitorI Valea Iepil.
JEFfi-micT, pise in masivul Bucegilor, alturY cu Pitra-Arsa.
j'EPTI-mART, pisc inalt de 2195

metri d'asupra niveluluT MA-
au fost m6suratli de Inginerul
re1 Negre, alturI cu Pietra

Arsa. Acest pisc e coltat
prapastios, in cat te ja groza
cand te uiti in jos dupe el.
Despre rIul Ialomita clina e
dulce si pe ea cresc o multime de jnepY sau jepT, de unde
La anul 1846 ambiT Jepl

George Fischtum, trimis de
marele Postelnic In Al. Filipescu.
jERCALAT, catun, face parte din
C. U. UrlatY, plasa Cricov.

1)
I. G. Babes Din Plaiul Peleplut, .
www.dacoromanica.ro
247
247
la 20 Celsiu i coprinde 45 gr.

040 materit solide in litru.
Materiile solide se compun
din cloricre,iodure carbonate.
Sulfate si azotate nu se cunosc. Substanta dominantd
Aci e o bisericd fondatd la a.

1804, cu urm'area inscriptie :
In numele Domnulut nos-
tru Isus Christos, biscrica ridicatd de robul lut Dumnesleu

Gheorghitd Urldtnu, la a.
I8o4, Iulie lo. S'a rcparat
la anul 1840.
este clorura de sodiu, iar cea
pl. Predeal, in apropiere de
caracteristicd iodura de sodiu.

Sa'ritrile magnesiane sunt
mal' mare cantitate de cat cele
calcare. Au fost analisate la
anul 187 I. (Anuarul biuroulut
gara Predeal, pe proprietatea
geologic).
JOT'VA (Valea-), apd minerald in
cdt. Predealu, com. Predealu,
M. S. Regelut si a Eforiet
sd-
joiTA, Vale, isvordsce din muntit

de sub CetAtuie, com. Predeal,
ratd. la gust si degaje acid CarbOniC. Ea are densitate 1,0298
pl. Peles, si se vrsd in riul

Prahovita, pe malul stang.
Spitalelor civile.
Acstd apd este clard,
L.
LA BORDEIUL DE SUB GORUN,
Tintea, plasa Filipesct.
veslt Gornetu.
LA COMOARA, veslt Pdclucelu.
LA CRUCE, pise pe culmea de

deal ce se lasd din crsta Carpatilor, printre gdrlele Drajna
LA FANTIINA., isvor abondent de

apd ferugin6sd, indestul de
Telejen, com. Drajna-de-sus,

pl. Telj en.
concentratd, pe valea Teljenulut, la plele m-rel Susana.
CRUCE, localitate in com.
LA FUNDU-GORUNU, loe isolat,
plasa Fili-
com. Cocordsct-Misli, pl. Vdr-
LA.
pesci, lhngd riul Provita, unde

se afld o cruce frte veche.
LA. CRUCT, drum care limitzd la
sud pepiniera dela Tintea, com.
bildu.
LA GLOD, isvor de apd minerald,

situat pe deal, langd Gara
Cdmpina, in com. Poina, plaiu
www.dacoromanica.ro
248
Prahova, apartinnd locuitoruluI Ilie Paraschiv. Apa I

este saratcl fi s'a dat In anul
trecut la kboratorul de chimie
din spitalul Breincovenesc sii
se analiseze. Deja se visitztt
de bolnavY, defi nu sunt recunoscute fi administrate de
248
cul mopenilor, pe munte, maT
este i. un isvor de apA sulfur6sd, care asemenea a fost

analisatd.
LA PIETRA, carierd de piara renumitd, com. Poiana, pl. Pra-
hoya. Pitra din acstd carierd a servit la canalisarea
dmeld specialY.
riuluT Dambov4a in BucurescT.

LA ILIESCI, localitate in com.
LA PIETRA., pise, com. Drajna-
Drajna-de-jos, pl. Telj en, ceva
mal la vale de valea StAnes-
de-sus, plaiu Teljen.
cilor, unde se gasesce Mina' de
LA PIETRI, loc isolat in com.

StrambenI, plaiu VArbildu.
sare, acoperik cu un mic strat

de pclinent. Aci sunt doT pasniel, plAtiO de stat.
LA RTPA, loe pe lunca CricovuluT, unde a fost cdt. Branitea
LA MORMINTE, pise inalt in par-
tea de E. a com. Cerau, pl.

Teljen, unde sunt ingropap
6menil cari au murit de ciuma
din com. Haimanalele, plasa

Filipesct Aci paraul Ngra se
vrsd in riul Cricovul Dulce.
In timpul trecut.
Din t6te cercetdrile acute
n'am putut afla nimic de anul
LA RUINA, mare ruin de pitrd,
de cand datzd acele morminte.
In apropiere de Valea Ursu-
nu departe de schitul Predeal,
lu. Este inceputul uneY bisei
riel fondatd de statul schi-
situatd in com. Cornu,

pl. Prahova, pe proprietatea
tuluT Predeal Teofilact. Acst
LA MORY, isvor de apa sdratd

iod,
bisericd a remas neterminata
principeluT N. G. Bibescu. A-
din causd cd statul a fost
cest isvor este pe munte, in

centrul comuneT, apr6pe de
destituit pentru-cd era risipitor (I. G. Babes).
calea feratd. Apa lul a fost analisatd, dar nu se scie numele analisatorulut
LA SARATURA, loe in centrui

com. Aricesa pl. Podgoria,
Tot in com. Cornu, pe lo-
langd primdrie, unde se pre-
www.dacoromanica.ro
249
249
sVune a fi sare, ific care loc
dure a statulul, pendinte de
un el de planta.
com. Tesila, plaiu Peles, care,

impreunA cu trupurile : Galma,
LA sARATuRT, localitate in com.

Apostolache , pl. Podgoria ,
unde sunt mine de sctre inca
neesploatate i pAzite de 6menI
Carabanu cu Boia, Rusu-dejos, Prislopu, Podurile si Vir-
7ZU cresce
ful Negrasului, formezA pAdu-
inadins de guvern. In
rea Tesila, ce are o intindere

de 5.000 h. a.
timpul vera o'nzeniY intrebuin(eza apa la acerca bailor.
LACUL-LUT-DOBRE, loc isolat in
pu sl
LA STNA, pisc pe muntele cu

acelasi nume, com. Filipesci-
de-Padure, plasa Filipesc, la

pMelecAruia e pAdurea proprietarulu.
LA STRMTOARE, localitate pe
riul Telejenel, com. Mdneciu-
Ung., plaiu Teljen, unde se

g-asesce carbunY de fiankInt.
LACURILE, mahala, com. Tesila,
plaiul Peles.
com. Salcia, plasa Podgoria.

LACUL-ROU (Muntele-), pAdure

silvic incA din anul 1883, pe
mosia Lacul Rosu, pendinte
de com. Sinaia, plaiu Peles.
LACUL-ROU, lac intre muntiY
Retivoiu i Turcu, com. Predeal, pl. Peles, la un loe deschis, in lungime de 27 metri,
in 1A0me de 17 metri si in a-
dancime de 4-5 metri. Pa-
LACURILE, munte in partea de

V. a com. Tesila, plaiu Peles,
ce servesce de p6.sune vitelor.
LACURILE, pisc in partea de N. a
com. Star-Chiojdu, pl. Teljen.
Se intinde dela N. la E. si
servesce pentru cultura. S'a
numit ast-fel dupe nisce lacurI
ce se afla in localitate.
LACURILE CU RUSU, trup de
m'antul din fundul laculu, fiid de o col6re gAlbuie-rosieticA, lacul acesta se numesce
Lacul-Rosu (I. G. Babes).
LACUL-ROU, munte la r6s6.rit
de com. Predealu, pl. Peles.
Acest munte impreunA cu
munii Susaiul, Retivoiul, Costila,Unghia-Mica, jum6tate din
Lacul Rosu, Fap, GavaneT,Virful luY Dragan, apar%inea din
www.dacoromanica.ro
250
timpurile cele maY vechY famiEel" Dudescilor.

La anul 1804 ,a trecut in
posesiunea unuI camatar, Baltaretu (VelY Susaiul, munte).

Asta-dl se stapanesce de M.
S. Regele Carol I, i a fost

cump6rat, impreuna Cu totY
muntiY de maY sus, in Main
250
vnd sapat pe eY crucY, tifre

si diferite semne. LocuitoriY
spun ca acolo, in vremile de
demult, 'sY ascundeau haiduch
comorile.
Nicolae, un bkran din Pietrosita, jud. Dmbovita, povestesce ca pe vremea zavereY, o cta de boerY, ce baje-
1892, dela Manuk Bey, pe pre-
neau in Ardeal pe potecile
till de 850.000 let

Jumtate din Lacul Rosu
muntilor, fiindu-le frica sa nu

fie pradatI, au ascuns aci din
banif lor i n'au maY venit
apartine d-luY G. G. Cantacuzino.
iea.
La 1794, Medelnicerul Con-
stantin Filipescu, vinde v6ruluI su Dinu Cantacuzino Paharnicul, treY muntY, adica par-
tea luY de mostenire dela 6

muntY (JepiI -de-sus, Jepil"-de-
jos, Petricica, Paraele, Sorica,

Virful lu)." Gavan, Lacu-Rosu
si Luncile dintre Prahove),
caff, dupa cum spun documentele se vor imparti fratesce cu copiiI frateluI ski
Acum v'ro 30 anY, un recare Ciucu, hangiu din Sinaia,
s'ar fi dus cu un tovaras

rascolind petrile, ar fi dat acolo peste galbenY de au umplut sse perechY de dasagY,
Cu carY s'au coborit in vale ;
dar nefacnd parte drpta cu
tovarasul s6u, nu-Y a ajutat
Dumnedeu, cad a murit de
un naduf in piept.
Nu se scie daca leg-enda este
Stolnicul Raducanu Filipescu .
sau nu adevrata, dar exista

si ash in Sinaia, BustenT
LACUL-ROU, virf de deal, com.

Valea-Lunga, pl. Prahova, nu-
Isvre, descendent)." de aY luY

Ciucu, tott bogatI i fruntasY
aY satelor lor (Capitan Gurita).
mit ast-fel dela o fintana cu

apa roscata.
LACU TRESTIATU, trup de IDA-
LACUL-ROU, mlastinI intre pis-
dure a statuluY In intindere de
curile Jepi i Pitra-Arsa. A-
35 h. a. pendinte de com. Apostolache, pl. Podgoria, care

impreuna cu trupurile Ursia
16turi cu acest lac se afla catY-va

bolovanY simetric dispusY, a-
www.dacoromanica.ro
251
251
(41 h. a.), Virful PietreY (12 h.
LAZULUT, vale, isvorAsce din mun-
a.) Valea PacureY (150 h. a.)

Racorelele (i7 h. a.), formz'a padurea Apostolache.
tele Lazu, plaiul Brza-Talea,

com. Brza-de-sus, plaiu Pra-
LACU-TURCULUT, sat, face parte
tot in raionul com. Brza-
din C. R. Balta-Dmnei, plasa
Cmpu. Aci e o biserica cu

hramul Sf. Nicolae si Sf.
Filoftea facuta de locuitorY la
anul 1871.
LAMBA, deal Cu directia S. E.
com. Ditesd, pl. Filipesd. Pe

el sunt plantate vi, prunY,
nud si merY. Parte serva si

de pasune pentru vitele locuitorilor, fiind distruse de filoxera.
LARGA, (Valea-), vale, isvorasce
de la N. V. de com. Comarnic,
pl. Peles, curge de la V. spre

E. Servesce in parte de limita
intre com. Comarnic si Sinaia
si se vrsa In rIul Prahova, pe
malul drept, tot in raionul com.
Comarnic, din care isvorasce-
LARGA (Gr6pa-), poina, com.

Drajna-de-sus, plaiu Teljen.
LAZUL, munte, com. Brza-desus , pl. Prahova , din care

iau nascere valle: LazuluY, CA-
runtd si Racherita. Cade in
partea de N. a
de-sus.
cat. Brza-
hoya, curge dela V. spre E.

si se vrsa in riul Prahova,
de-sus.
valcea smxcoasa. ,
com. Pucheni-Mari , pl. Crivina, unde cresce papura si tiperig, si care se largesce mult
spre S. E., reservata ca loc de
finete.
LACOVIf,TE
Apr6pe de capatul d despre V. se afla un plop f6rte

gros i 136tr'an, pe care cateva generati1 de 6men)." asa l'au
pomenit. Locul dinprejurul sti,
un mic platou frumos, se numesce Locul dela Plop.

LASTARU, mic trup de padure a
statuluY (4 h. a.), care impreuna cu trupul Durducu-Mare,

Durducu-Mic si Palanga, formza padurea Aricesd, com.
Aricesd, pi. Filipesd (v. a. n.).
LEAOTUL, apa, numita i Iazul
Moruzi. Acsta apa se des-
parte de riul Prahova, deba

com. Nedelea, pl. Filipesd ;
infra In pl. T'rgsoru pe la cat.
TigAnia, trece prin centrul acestuY catun, la V. de penitenciarul rrg-sor i m-rea Trg-
www.dacoromanica.ro
252
252
sor, asemenea s'i de cat. Te'rgsor, face maT multe zig-zagurl
Podu-NguluT, com. Comarnic,
la V. si E., infra pe teritorul
Lespeclile, fondat la anul 1661
com. Trgsoru-Vechit, trece

spre E. de acsta, comuna, la
de juta'n Farm Cantacuzino
V. de Negoesci si PopescI ;
infra in plasa Crivina, trece
pe la com. Brali, Batesci, Pucheni-MarT si Petrosani, si intrand in plasa Campu, se versa
iarasT In riul Prahova, intre

comunele Buda-Palanca si 0lari.
Numele de Moruzi se lice
ca l'a luat dupe numele PrincipeluT Moruzi, din ordinul ca-
ruja s'ar fi despar%it din Prahova, cam pe la a. 1792, cand

acest principe 'Si Insusise dreptul de proprietate asupra TrgsoruluT-Vechit.
LEAOTU, vecyl Moruzi, iaz.
LEBA, loc isolat, com. Slanicu,

plaiu Varbilau.
LESPEDEA, garla,
com. \ilia.-
nescT, plaiu Varbilau. Isvorasce din raionul com. ValcanescT, de la locul numit Virful Gligorile se intalnesce cu
garlele Cosmina si Sarata, si
impreuna se vrsa in riul
vel Logofet cu tattil sclu DMghicig Val Spa' tar. S'a reparat
la anul 1862.
LESPEVILE, vale, isvorasce din ra-
ionul com. Valea-Lunga, plaiu

Prahova, si se vrsa In Valealux-Dan,
tot in com. Valea-
Lunga.
LESPEVILE, (Valea-), localitate in
com. Cerasu, pl. Teljen, uncle

se gasesce isvo're cu apt ce
contin pueidsit in mare cantilate.
vale, isvorasce de la
N. munteluI Clabucetu-BaiuluT.
LEUCA,
Are o direcOe dela S. V. spre

N. E. si se vrsa in Prahov4a,
aprpe de Valea-Rasnvel.
LEURDA, vale, la
N. de com.
Bordeni, plaiu Prahova.

LEURDNU, deal in raionul com.
Ogretinu, pl. Teljenul, nu-
mit ast-fel dupe numele uneT

plante, numita leurda, ce cre-
sce pe acest deal, si pe care
Mislea.
LESPEVILE,
plaiu Peles, unde este schitul
iOcalitate
in cat.
6meniT o manca, ca salata. E

acoperit cu padure.
www.dacoromanica.ro
253
LEURDNU, pisc inalt in partea

de S. E. a com. Cerasu, pl.
Teljen, ce servd pentru pdsune in timpul vere'f, fiind impropriu orl'-cdrei: culturY.
LEURDNU, pisc pe culmea de

deal ce se lasd din crsta CarpaOlor, printre gArlele Drajna
si Ogretinu, com. Drajna-desus, plaiu Teljen. Acest pisc

servd de pdsune pentru vite.
Lmil, (Valea-), prau, ud. com.
TAtaru, trece in raionul com.
Gornetu-Cricov,, pl. Cricov,,
unde se vrsd in riul Cricovul-Sdrat.
LILIECI, deal in com. Ceptura,
pl. Cricov, pe virful cdruia e

un platou frte frumos.
Se povestesce cd aci ar fi
fost un palat domnesc, al uneY D6mne Nga. Positiv nimic nu se scie, dar ca probd
cd acolo a fost o casd, un palat domnesc, o cetdVie sau
alt-ceva, este c se vede si
pn acp o aleje de lilied,
grddind a aceluY palat.
De la aceY lilieci si-a luat
si dealul numirea.
53
LIMBAELU, vale formatd din diferite micT vdlcele, cal-Y s1-iau
nascere din apropierea gdrel

Predeal si muntele Susaiti ;
curge dela N. spre S. si se
vrsd in paraul Azuga, pe Ve'rmul drept, tot in raionul com.
Predealu, din care isvordsce.
LIMPEZELUL, isvor, udd com. Cdr-
bunesci, pl. Podgoria. S a luat
numirea dela apa sa cea limpede si se vrsd in Orla Lopatna.

LINIA, sat, face parte din C. R.
Poiana, plaiu Prahova.
LINIERI, mahala din C. R. Salcia, pl. Podgoria.
LIPA.NESCI,
sat, face parte din
C. R. Boldesci, plasa Pogdoria. Are o bisericd fondatd din

temelie la a. 1810 cu cheltuiala D-lor Costache Ion si Sultana LipAnescu, fostY proprietarY.
Aci e resedii-4a comuneY.
LIVADEA., pb.dure a statulM In

intindere de foo h. a. pen-
R. Tintea, pl. Filipesa Aci e
dinte de com. Gura-Viti6reT,

plaiu Teljen, care impreund
cu trupul Mislnca (250 h. a.),
biSeria fondata la anul 1848.
formza paclurea Gura-Viti6r0.
LILTESCI, sat, face parte din C.

o
www.dacoromanica.ro
254
LIVADEA, comuna rurald, plaiu
Varbilau. Este situad pe ambele malurI ale riuluI VarbiMil, la 38 k. m. departe de

PloescI.
Se compune din dou6 catune Livadea i Podu-Ursulu,

av'nd o populaOune de 749
loc. (387 b. 362 f.), In plus 2
familiT de tig-anI, carY se ocupa
cu feraria.
In comuna e o singura biseria, cu hramul Adormi-
rea M. D. fondata in anul
254
prea putiM barbati i femeI.

CAnd timpul e prielnic se
fabrica in comuna pna la 3000
4. 1. . uicd.
GAndad de matase se cultiva prea puOnY ; stupl cu albine sunt 37.

Aci, dintre cereale se cultiva numaI porumb. Arborl
roditori sunt : 200 meri, 30
cire,
15
perI, 2001111d, 20.000
pruni, 20 dudl. Livec,lile pro-
duc ca la 240 care de fin.

venituri i cheltuelY 1800 leI.
1867, cu cheltuiala PreotuluY

Marin si altor enoria0', deservit de un preot.
Locuitorii comunef se ocupa
Sta in legatura printr'o sosea cu comunele Bertea, Stefesci i Strmbeni.
esclusiv numaY cu agricultura.

Din produsul munceY nu vind
nimic, caci abia'l indestulza,
Virful Gurevlui, Virtul Fo-
afad de ptqine vite, pe carl
E strabatuta de riul Var-
le desfac la Ploesd.
Locuitoril sunt parte mo-
bilau i de alte multe micT

isvre, tara niel' o insemnatate
E brazdata de
dealurile
iorulul i Via Ca4aonului, tte
acoperite cu padure.
nenY, parte s'au Improprietarit
la 1864, pe mo0I particolare
LIVADEA-DE LA-VRBILXIT, mo-
i a statuldf, clAndu-li-se 147

h. a. El au 7 cal, 175 vad,
18 bol, 201 OT i 116 pOYCY.
Pe riul Varbilau, in raionul
comunel, sunt 8 morY.
Scla nu exista in comuna.
Copil cu vrsta de scla sunt
43 baeV i 33 fete. Sciu carte
Oe a statului, vedi Gura VitireI.
loc isolat
intre comunele Boldesci
Scaeni, plasa Podgoria, ser-
LIvADEA-DOININISCA.,
vid de hotar intre

comune.
www.dacoromanica.ro
aceste
255
LOCUL DEL A PLOP, vesli LA-
25
LUNTREA (Valea-cu), vale, in
partea de V. a com. Margi-
covite.
neni-de-sus, plasa Filipesd.

LOGOFTU-MATEIt, localitate in
com. Mrgineni-de-jos, pl. Filip esd.

LOLOIASCA, sat face parte din
C. R. Tomani, pl. Cricov.

glrla, com. SuranY,
plasa Podgoria.
LOPATNA,
LUNCA, mahala, face parte din

C. R. Teila, plaiu Peles.
LUNCILE D'INTRE PRAHO VE, mun-
te, com. Predealu, pl. Pele,

pe care medelnicerul Constantin Filipescu, la a. 1794 l'a
vindut vruluT su. Dinu Cantacuzino Paharnicul.
sat, face parte
din C. R. Sotrile, pl. Prahova.
Are o pop. de 204 loc (g 9 b.
105 f). Ad e o biserica fondata la 1845 de Sardarul Grigore Negru.
LUNCA-MARE,
LUNGX, poina pe riurrul Telejenelu, com. Maneciu-Ung,
LUPA, prau, isvorsce din par-
tea de N. E. a com. Brebu,

pl. Prahova, i se vrsa in
riul Doftana, la S. de com.
Brebu. El servesce de limitA
naturala intre comunele Telega . i Brebu.
LUPOAIA, pisc in partea de V.
a. com. Moreni, pl. Filipesd.
LUPOA IA, munte la E. de com.
B'tranY, plaiu Teljen.
LUPOAICA, vale in partea de N.
V. a com. ScorVeni, pl. Pra-
hova, numit ast-fel dup lup6ica ce odinira 41' adapostea

pub: aci.
LUPOAICA - STAVROPOLEOS, p-
dure a statuluT, in intindere

de 65o h. a. pendinte de corn.
Moreni, pl. Filipesc.
LumiLuf, vale, com. Gura-VitireT, plaiu Teljen.
pl. Teljen.
LUPULUI, plaitt, com. Salcia, pl.
LUNGUL LliSTARULIA (Poina-
Podgoria, acoperit cu padure.
din-), loc de aratura in padurea Tintea-Marginnca.

;
LUPULUY
(Valea-), vale, isvorAsce
www.dacoromanica.ro
256
5b
din raionul com. Valea-Lunga,,
ghiile, pl. Teljen, i se vrsA
plaiu Prahova, O. se vrsA in

valea lu/ Dan, tot in com.
in garla Bughea, tot in com.

Bughiile.
V ale a-Lun
LUPULUY, plait in partea de N.
a ca. Scurtesa com. Stefesa
LuPuLuf (Valea-), grlita, isvo-
rasce dela V. de com. Bu-
pl. VArbilAu.
M.
MADAML localitate in com. Teiplaiu Teljen.
din C. R. Homoriciurile, pl.
MAGAZTA, valcea, isvorAsce de la
IvIALUL DE RESUNA, pisc in alt
E. de com. Valea-Lunga, plaiu

Prahova, i se vrsa, in p"Araul Puturosu, tot in raionul
com.. Valea-Lun
pe dealul Ciocracu, com. Drajna-de-sus, plaiu Teljen.
Telj en.
MALUL-DE-RESUNX, deal, com.
Catunu, pl. Teljen.

MAGULA, sat, face parte din C.
R. Tomani, pl. Cricov.
MAICILE, deal, com. Iorddchianu,
MAUI' RO;IT, sat, face parte din

C. R. Ceptura, pl. Cricov. Are
2 b.
o pop. de 220 loc.
pl. Cricov, serva de p4une.
Io8 f.)
In acest ea' tun Se ga'sesc fo'rte
MALAMUCU, vesIT PuVi-Ghencea.
mulp carbunY de panigizt. A

Inceput a se esfiloata de locui toril
NIALAMUCU, sat, face parte din
C. R. HatcArau, pl. Caxnpu.

b. 227 f.) Aci e o bisericA fondatA la a. 1870.
din acele locurY de unde se fiot

scdte nud lesne. Fe unele locurX se gasesc la sulra-fa(a
fid mentuluY. AcestY cdrbunX se
vind .pe la firoprietard da morY

din alte C01/12472e.
MALIM, trup de moie a statuluT, vesli Gura-Viti6ret
MALu-R0u, deal, com. Ceptura.,
pl. Cricov, numit ast-fel de la

NALUL-VINAT,
sat, face parte
pb.mntul su cel rop. In a-
www.dacoromanica.ro
257
23
cest deal, este O. o ripa mare,

numita oRipa Malulu)." Rou.
MALU-BATET, muntI la V. de
com. Maneciu-Ung., pl. Te16jen, coprin0 intre pilraele
Brustureilor (N.) O. Oratiele (S.)
MALU-BA.TET, loc isolat in com.
Maneciu-Pamnteni, pl. Teljen.
MALU, localitate in com. TeianY, pl. Teljen.

MALU TARINI, deal, la S. de
lul calel ferate), se faceau cele

mal neomense calcarl i chiar
omorurI.
AI A LU--URSULUT
munte , com.
Predeal, pl. Pele, acoperit cu

padurT de brad molift. Aci
s'a Infiintat la anul 1888 o fabrica de cherestea, de care
rposatul N. Schender. La a.
1891 acsta fabrica a trecut
In posesiunea firmeT Schender
et Iliescu, iar la r Ianuarie
1893 inteaceia a d-ha Aristide
com. Tar-
Schender. Fabrica acsta produce pe an o cantitate de 3.000

m. c. lemnarie de brad i molift, pentru constructiY. Acsta
fabrica ocupa in permanenta
32 lucratoff, partea cea ma)."
mare Romanl (I. G. Babe).
numire ce se
MANASIET, vale, com. PoenariRali, plasa Crivina.
com. Olteni, pl. Teljen.

M ALU-LUNG,
none i qTrestia (41 tune-
pisc,
com. Ta-
lesci, plaiu Teljen.

MALU-LUNG, c6sM,

MALIT-LUPuLtrf ,
mal d catunuluT Brebu-MonastireI, com. Brebu, plaiu Prahova.

MALU-URSULUT,
loc
isolat in
plaiul Peleului, intre PoinaHotuluY, muntele ClabucetuTauruluT, Valea luY Vlad i
MANDL vale ce se vrsa in gzirla
Doftanita, in raionul com. Cocorasci-Misli, plaiu Varbilau,

din care isvorasce.
MANDI, vale,
com. Valcanesa
plaiu Varbilau.
riul Prahovita. Inainte de anul 1820 acsta localitate era

frte mult temutti de calkorI
din causa c ad, ca i la qGea.
MANET (Virful-), deal
in partea
de N. a com. BordenT, pl.

Prahova, acoperit cu ptidure,
:7
www.dacoromanica.ro
258
258
IVIANOLEA. (Muntele-), pddure par-
ticulara supusa regimulu silvic inc5. din anul 1883, pe

moia Muntele Manolea, pendinte de com. Comarnic, plaiu
MARE, plait, com. Tarlesci, plaiu

Telj en.
MARE,
Movilii,
com. Nedelea,
plasa
Pele.
MARA, deal in
partea de V. a
com. Moreni, plasa Filipesci.

MARCU-VITLZUL, vale, com. Tei-
ani, pl. Teljenu.

MARE (Movila-), movild pc teritorul com. Trgsoru-Nou, plasa
Trporu, situata intre riul
Prahova i apa Leaotu, fiicnd hotar intre moia Trgoru i TigAnia.
MARGINEA, numire ce se maY

dd catunulni Bordeni-Mid din
com. Bordeni, plaiu .Prahova.
MARICA, poi6na, com. Isv6rele,
plaiu Teljen, numita ast-fel
de la o femeie, Marica, ce in
vechime poseda acsta vale.
ripd la N. V. de com.
Moreni, plasa Filipesci.
MASA-DE-PILTRA
loCalitate in
partea de N. E. a com. StarMARE, vtticea, com. Ogretinu,
Chiojdu, pl. Teljen, uncle se

OW o i;iic vmn cic apii de 15 itcidsd, pe valea BAsca-cu-cale.
plaiu Telj en.

MARE (Virful-), virf de deal, com.
TeisanY, pl. Teljen.
MARE (Valea-), vale, ja nascere
com. Prov4a-de-jos, pl.

Prahova, i se vrsa in riul
Prov4a, in comuna Prov4adin
de-jos.
MARE, vale, com. SAngeru, plasa
Podgoria.
MARE (Virful-) ,
poii, com.
Tarlci, plaiu TQl6jen,
MATTO, moie pe care s'au improprietdrit la 1864 parte din

locuitoriT com. PacureV, plasa
Podgoria.
MATITA, sat, face parte din C.

R. P4cureV, pl. Podgoria. Are
o pop. de 723 loc. (347 b. 376
f.). Aci e o biserica fondata la
a. 1800 i reparat'a la a. 1886
cu cheltuiala satenilor.
Locuitorii maY mtmesc aceq
catun i 0t
www.dacoromanica.ro
259
259
MATITA, riu format din garlele

Turburea i Apa Dulce, ce
isvorasc, prima din dealul Zimbria i secunda din dealurile
comuneY Drajna-de-jos, pl. Te16jen. Ambele se impreunk. din
jos de c.' t. SArari, com. Pre-
dealu, pl. Teljen, curg prin

com. Surani de la N. la S. i
se vrsk, in garla Lopatna ,
intre comunele Pocleni-Noul:
POcureO, plasa Podgoria.
reumatism, scrofur)., etc. N'a
fost p6nd acum analisatO chimicesce i nu este recunoscut

oficial.
mAcmcA, movild, com. Bertea,

pl. Varbilm, servd pentru pkunea vitelor.
MACLANU, virful
dealulta Bo-
bicesci, com. OpAriO.
Din cstele acestui deal is-
Pe o parte din garla Mati%a

este situata com. PAcureO.
vordsce paraul Valea-Stupine'f.
mANRuLF,sA, movilA in partea
mAcLITA, parau in com. attunu,

plaiu Teljen.
de N. E. a com. Filipesci-deEldure, pl. Filipesci.

TviAzilLi, sat, face parte din com.
rur. Fantanelele, pl. Cricov.
Aci e o biseric fondatO in

anul 1786 de fraOi BozienT
reparatO la a.
1866.
sunt nedescifrabile.
MXCELARU, cOtun, aparOne de
com urbank. Campina, pl. Pra-
MXGARULUT, vale, isvordsce de
la limita de E. a judeVului
Dambov4a i se vrs in riul
Prahova, pe malul drept, in

raionul com. Comarnic, pl.
Cursul s'u este de la
V. spre E.
mAGARuLuf ,
(Valea-) , pOdure
hoya. Are o populaOune de
particularO supusO' regimulta

silvic indi din a. 1883, pe rno-
133 loc. (64 b. 6ij
ia
f.).
MACELARU (Malul), isvor de apk

minerala, situat pe cstO, in
Comarnic,
pendinte de
com. Comarnic, pl. Pele.
apropiere de centrul orauldi
MXGrURA, deal la V. de com.

Poiana, pl. Prahova. Are o
Campink i g-ara Campina, pe

locuitorilor. Apa ,;a.. con-
positiune prea frurnOsa !;.i. este

acoperit Cu crang, padure
sine pucisk 1,i e buna pentru
livesh pentru punatul vitelor,
www.dacoromanica.ro
260
260
MXGURA, virf de deal in com.

Ocina, pl. Peles.
MXGURA, platou, com. Slanic,
pl. Varbilau.
MXGURA, trup de padure a stafuluY in intindere de 35 h. a.,
pendinte de com. Prov4a, pl.

Prahova, care, impreuna cu
trupurile FeOle-GrmluY (175
h. a.) si Irimesd (zoo h. a.),
formza padurea Valea PietreY (v. a. n.)

MXGURA, deal cu direcOa S. E.
com. D4esci, pl. Filipesd.

Pe dealun sunt plantate vi,
prunY, nucY
men ; parte din
ele, fiind distruse de filoxera,
serva de pasune.
MXGURA (Virful-), deal in partea
de V. a com. Varbilau, pl.
Varbilau, acoperit cu padure,

printre care se afia i petice
de poent
MXGURA-URZICARI ,
padure a
statuluY in intindere de 300
h. a. pendinte de com. Varbilau, pl. Varbilau, care, im-
preuna cu trupul Valea BisericeY (zoo h. a.) formza

durea Varbilau.
MAGURENI, deal, com. Magureni,
pl. Filipesd, pe care se cultiva,
0i1/2 h. a. vie.
MXGTJRENI, comuna rurala, pla-
sa Filipesci. Se crede
trage numele de la movilele ce se gasesc in partea
de N. a eY. Data infiinOreY
sle nu se scie, dar se spune
prin bOtranY. ca, cu vre-o 6o
anY maY nainte nu erau de
cat vre-o 70
Ioo familiI
risipite de a drpta si de
a sfanga parauluT. Provi%a ,
si din ordinul proprietaruluT
au trecut tete de a st'nga,
tea de N. a com. Tresti6ra,
formal-1d treY mid catune cu

numele de Magureni, Magureni-Stolnid i Magureni-BanuluY, separate unul de altul.
MaT tardiu, imulOndu-se casele, s'au unit sub numele de
Mgureni.
Este situad, pe malul stng
al prAuluY Provi0 si pe malul drept al riuluY Prahova,
pl. Varbilau. Serva
la zo k. m. departe de Plo-
MXG-URA, localitate in com. Podeni-NouY, pl. Podgoria, numita i Boraiu-de-sare unde

se eisesce sare In mare cantitate.
MXGURA-NGRX, magura in par-
pasunatul vitelor.
pentru
esa, capitala judquluT,
www.dacoromanica.ro
la
261
261
6 k. m. de FilipescY, rerdinta
A doua biserica e in cat.
Cocorsci, fondata la anul 1826

de D-1 Grigore Caribolu. Am-
Magureni, Cocor6sci-Capli, Par6sa i NavacescY, avnd o po-
bele biserid sunt deservite de
pulatiune de 2590 loc. (14 x 5

b. 1175 f.), in care infra 90
familil de tiganY, parte ocupandu-se cu munca campuluY
parte cu fabricarea carami, in plus 2 familil de ebreY,
Mara, de agricultura, locui-
4 preotY.
toril se mal ocupa cu fabricarea varuluY i a caramidd,

fiind 137 fabricantY de var i
25 fabricantY de caramida.
ET desfac produsul munceT
pe loc sau la orarl PloescY.
carY se ocupa Cu comerciul

de var.
contribuabill 473; case de locuit 556 i 4 bordeie de lo-

moiile D-lor proprietarY Costache Cantacuzino i Constan-
cuit.
tin Caribolu, cand li s'au dat
In comuna sunt dou bisericY : una In cat. MagurenY, cu
hramul Sf. Treime avnd ca

ctitor pe Pauna Spatarsa, fon-
data in anul 7179, dupa cum

se vede din urma6rea inscriptiune
Acsta sfinta i Dumnele-
sca biserica ridicatu-s'au din

temelie intru lauda sfinteY
de vit fac6t6re nedespartite
Troite adev6rateY Dumneleirl,
de robiT luY Dumneleu Pauna
Spatarsa a rposatuluY DraghicitiCantacuzino biv-vel Spatar i fecioriI eY : Parvu, Con-
stantin, Serban , Grigoraru,

Cantacozinesci ; domnind Cre-
tinul Io Antonie Voevod, mesita August In 20, 7179.
LocuitoriY, in num6r de 398,
1624 h. a. EY au : 231 cal, 20

epe, 634 bol i vacY, 5 bivolT,
16 capre, 1089 oT 1 721 porcY.
Prahova, sunt 2 morY de macinat.
Sc6la exista in comun de

vre-o 40 anY i este proprietatea comuneY. In anul trecut
a fost frecuentata de 65 ba.etY
i 30 fete, din num6rul de 312
copiI (172 b. 140 f.), CU v'rsta
de sc616.. Cu intretinerea personaluluY statul cheltuesce anual 2808 leY. Sciu carie soo
barbaii fi 6o fenzer. Sc6la e deservita de do): invtatorY.
Langa biserica din cat. CocorascI sunt nisce ruine vechY,
despre care se qice c ar fi
www.dacoromanica.ro
262
262
fost biserica, ce ar fi existat

pe timpul lu Negru Voda.
T6ta comuna are o supra-
fa. de 2050 h. a.
In comuna, in termen mediu se fabrica 8326 d. 1. tuica
4258 d. 1. vin.
Gandacit de mtase produc
anual cam 10 k. gr. borangic ;
stupY cu albine sunt 243.
Pamntul comunel nu e prielnic de cat ovzuluT i secarel., dar prin ingraare se ma
cultiva i alte cereale. Recolta
din vra trecuta a fost 951 h.
1. grau, 2492 h. 1. ovz, 8432
h. 1 porumb. Dintre pomT roditori sunt aproximativ : 300
merI, 300 pet% 200 dUql, 400
cireY, woo nuc, 300 zarzarY
90.000 prunt
comuna de 12 carciumarl.
Veniturile comuna se urea
la tifra de 7439 161 anual, i
cheltuelile la 6278,88 le.
Prin comuna trece calea feran. i calea nationala PloesclPredeal i alte dou6 sosele :
tine proprietarulu, avnd

mnt bun, serva de live11.
Mara de riul Prahova

paraul Provita, com. MagurenT este strabatuta de valle:
BouluT, Murelor, RudeI, Purcarta, Seaca i Valea PlopuluT.
Se marginesce la N. cu coi Provita,

la S. cu com. Calinesci, la E.
cu com. Floresci si la V. cu
com. Ederile.
mu,nele Cmpina
MGURENI, sat, face parte din
C. R. Magureni, pl. FilipescI ;
are o pop. de 1761 loc. (931

b. 830 f.)
(Muntele-), padure
particularb., supusa reg-imuluT
X.GURENI

moia Muntele Magureni, pendinte de com. Provita-de-jos,
MGURELELE, deal in com. Ma-
gurelele, pl. Podg-oria, pe care
se cultiva 8o h. a. vie.
una care traversza catunul
'AGuRELELE, sat, face parte din
Maguren, leg:and comunele :

Calinesci, Edera i Provita
a doua traverszb. cat. Cocorasc, legandu-1 de com. Calinesci i oraul Campina.
E brazdata de dealurile Ghimelia i Mateasca, care apar-
C. R. Magurelele, pl. Podgoria.
comund rurala,
plasa Podg-oria. Este situata
langa riul Tel6jen, pe soseaua
NIXG URELELE ,
Ploesci-Bratocea.
www.dacoromanica.ro
263

C6da MaluluT, Magurelele, Protosinghelu i. Zamfira.
Veniturile sale sunt de lel

9003.
Sc61a. exista. In comuna de la

comunel. Copil: In v'rsta de
sc6lit sunt 240. Cu intreOnerea personalulu se cheltuesce

anual 1404 lel.
AIXI.XEsci, sat,
face parte din
C. R. Rifovul, pl. Crivina. Are

loc. (183 b.
143 f.) Aci e o biserica cu
hramul <dntrarea in biserica.
Locuitoril spun cacT lipsesce
o pop. de 326
ca s'a fondat de un D-n D-r Filitis.

orT-ce inscripOe
ATXT-kEsci, deal spre N. V. de

com. Malaescl, pl. Varbilau.
miLLA.Esci, comuna rurala, plaiu
Varbilau. Este situata pe valea riuluI Varbilau, la 20 k.

m. departe de capitala judetuluT i la 26 k. m. de reedirqa plaiuluT.

Cotofenesci , Allaesci-de-sus ,
Malaesci-de-j os, Dumbravesci,
Plopeni, Tiparesci i Sfarla-
nnca l) ; ave.nd o populatiune

') Millilesci-de-sus se ma numesce
Drumu-M-Mare ; iar SfarIrmnca, VIIIpese'.
263
de 2900 loc. (1524 b. 1376f.)'

in plus 5 familii de Ogarif-ferarT.
Capl de familie sunt 614;

contribuabill 449; case de locuit 730.
In comuna sunt
biseria
(in fie-care catun cate una),
dintre carY cea maT veche e

cea din cal. Malaesci-de-fos,
fondat la anul 1816 de locuitoriT satulut
Locuitoril se ocupa exclusiv
cu agricultura. Produsul munceT agricole 1 desfac la oraul
Ploesc. El au : 57 cal, 38 epe,
624 bol, 271 vacT, 92 vi%eY, '16
capre, 754 oT i 311 porcl.

mol-Y pentru macinat :
pe
apa Teljenulu i 5 pe apa

Varbilau.
LocuitoriT in majoritate sunt
monen. 41 s'au improprie-
tarit la 1864, In moia monenilor, cand li s'au dat 82

h. a.
In comuna sunt treY scle :
una In cat. CoWenesci, ce dat6za din anul 882; a doua In
cat. Dumbravesci, i func%io-
nza din 1888
a treia In
cat. Plopen, infiirgata la anul

1864. T6te s'au frecuentat in
anul scolar 1893-94 de 1 I I
baep i 9 fete, din num6rul
de 357 copiI (272 b. 85 f.), cu
www.dacoromanica.ro
264
264
varsta de sced.. Cu intretinerea personalului se cheltwesce

anual 3240 lei. Sciu carte 91
,barbafti fi 37 Avid.
T6t comuna are o suprafa. de 2882 h. a.

In mail productivi se fabric6.
bilAu. Are o pop. de 6o1 loc.

(323 b. -278 f.). Ad i e resedirra
comunei si are o biseric6. fondat la a. 1816 de locuitorii

ctitunultit. La a. 1892 s'a re-
parat de preotul Saya Eremia, parohul respectiv.
In comunA. p'n6. la 12.000 d. 1.
iiict; viile s'au distrus de filoxerA..
In commit sunt dou carierX

de piertrti : una in
sus, numitit Col(u Pietreio fi
a dona in cat. 111411-iesci-de-jos,

nu9nitei Pe valea rarului.
In comunA se- cultiv porumb,
ov6z i grau, dand un hectar
cam 14 h. 1. Dintre pomi roditori sunt : woo meri, 700

pee, 5o dudi, 400 ciresi, 800
nuci, moo viini. Un h. a. livede (16, 2 care tin.
Comerciul se exercitb. in comun6. de to carciumari.
Veniturile camunei se urcti.
la . ifra de 6804,37 lei i cheltuelile la 5105,42 lei anual.
Soseaua Ploesci-Sanic traverszA. comuna in lungul el.
E brAzdat6. la N. V. de dealul Maldesci.si udatA de la N.
spre S. de rail V5..rbildu ; iar
de la N. V. spre S. E. de garla
Cosmina.
m.KLXEsci-DE-sus, sat, face parte

din C. R. NIAlAsesci, plaiu Vtir-
biltiu. Are o pop. de 343 loc.

(169 b. 176 f.). Acest cAtun
se mai numesce i Drumu-41Mare. Aci e o biseria. fondatA
la a. 1865 de ol.3tea locuitorilor, din ban adunaV cu pantalfuza i dup. indemnul preotului Grigoie Oprescu.
MALA.ESCI, deal, com. MAlttesci,
plaiu VArbiltiu, pe care se cul-
tivA 69 h. a. vie.
deal in partea de N. a
com. PAcureVi, pl. Podgoria,
numit ast-fel de la vechia sa

prprietd.rs6.,
Acest deal are direcOa de

la V. spre E. A fost plantat
cu vii, car): s'au distrus de fiparte din dealurile com. PAcureV servesc de
islaz, lar parte pentru culturtl..
loxerA..
MANECITI- P.A.MkNTENT ,
m A.L.X.ESCI-DE-jos, sat, face parte
din C. R. MA1.5.esci, plaiu
comunA
plaiu Teljen. Se crede
cA s'a infiintat pe la a. 1632
www.dacoromanica.ro
265
de catre Postelnicu Manica, ce
locuia aci, p'acea vreme. Din

acte vechT se constata ca locuitoriT aceste comune au fost
mosnenY si ca-sT au vindut mo-
sia Spatarulu Mihait Cantacuzino, ac,11' a EforieT Spitalelor
civile din BucurescT.
Este situata lnga. riul Te16j en, la 40 k. m. departe de

Plo. esa" si la 1 o k. m. departe
de resedinta plaiuluT.
N'are nicI un catun alipit.

Populatia sa e de 1777 locuitorT (902 b. 875 f.), in care.intra si 6 familiT de tiganl-ferarY.
CapY de familie sunt 370; con-
tribuabilT 260; case 370.
In comuna e o singura biserica fondata la a. 1841, cu

urm't6rea inscriptie : In lilele
Prea InaltatuluY Domn al T6rel RomfinescI Alessandru Ghi-
265
muncei' 1 desfac in comuna si

prin comunele vecine.
Locuitoril s'au improprietarit la 1864 (in num6r de 207),
clInd li s'au dat 822 h. a. ET

au 63 cal, 359 bol, 118 vacY,
113 vite, 1300 ol, 20 capre,
677 porcl.
In raionul comuna pe riul

Teljen, sunt 2 morI, 2 pive
1 ferastrau.
Sc6la functionza in comuna
de 4 anT. Localul e proprie-
si
tatea comuneY. In mod neregulat functionza de la anul
186o. In anul trecut s'a frecuentat de 28 baetT si 2 fete,

din numn-ul de 271 copiT (i49
b. 122 f.), cu versta de sc61a.
Cu intretinerea personalulul se
cheltuesce anual 1 o8o leY. Sciu
carte 62 barbar:Y si ro femeY.
ca, la anul 1841, s'a construit

acsta sfinta biserica cu hramul Adormirea Maici DomnuluT prin ajutorul monastireT Sinaia, a Egumenulul Pai-
T6ta comuna are o suprafata de 1422 h. a.

In anul agricol 1893-94 s'au
fabricat 3000 d. 1. tuica.
GandacI de matase nu se
sie, a D-luI Manta Ion si a
cultiva ; stupl cu albine sunt 71.
Enoriasilor satenY deservita de
Pamentul nu prea priesce
un preot.
Mara de Mina agricultura,
locuitoril se mal ocupa si cu
transportul de lemne. MestesugarI sunt : 13 dulgherY, 16
sindrilarT, 2 cojocarT, 2 rotar,
3 zidarl, 1 croitor. Produsul
cultureY. Terenul cultivabil d

pena. la 30 h. L grau, 6o h. 1.
ov6z, 66o h. 1. porumb. Dintre pena roditorT sunt 88 merI,
72 perT, 132 ciresl, 176 nucT.
Livelile dan pena la 136.000
k. gr. fin.
www.dacoromanica.ro
266
266
Comerciul se e:Zrcita in comuna de 3 carciumarY.
larga se observa si pena in
Bugetul comuneY presint
qiva de asta-c,IT, la locuitoriT
la veniturT suma de lei 3884,43
Portul camesilor cu maneca
Prin comuna trece soseaua
de origina din Transilvania.

Imultindu-se populatia comuna comuna s'a separat in
judetean. Ploesci-Bratocea, ce
inlesnesce conmnicatia cu comunele : Isvrele si Maneciu-
3filneciu-UnKurenr, la N., formata esclusiv din locuitoil curat mocanY din Transilvania si
Ungurent
.31-eineciu-Pam'ntenY la S. 1)
la cheltueli 3236,96.
E brazdata de dealurile Galma i Teisu si de piscurile

CaluluT, Pitra Vladi si Muchia
Mare, acoperite cu padure marunta de stejar. In comuna sunt
poenile de fineta dup. Valea

.A.Iare
i Cacacea.
E udata de garlele Secuianca, Valea Maro, Cacacea

Vaiuga.
MXNECIU-UNGURENT,
sat, com.
Mneciu-Ung., pl. Telejen.

MXNECIU-UNG-URENT, comuna ru-
rala, plaiu Telejen. Data ininfiintarel sele nu se scie bine.
Acsta comuna este cea

din spre N. din plaiu Teljen,
populatiunea sa dintru inceput s'a alcatuit din mera
venitY de dincolo, din Sacelele
TransilvanieT. Barbatil' purtand
camesile cu manecile largT
largY de tot se crede ca de

aci comuneT i ar fi remas numele de Mancciu.

Ghba, Facaeni i Valea Larga, asec,late pe loc es; Chi-
cioreni, situat pe dealul Chiciurenilor ; Plaetul, la plele

munteluT Clabucetu, coprins
intre Teljen i Telejenel

satul Telejen, situat spre
aprpe de vama Bratocea, pe
valea riulu Telejen.
Are o populatiune de 2.02 2
10CllitOrY (1 0 9 b. I003 f.) ; capT
de familie 473 ; contribuabilT

370; case de locuit 473.
In comuna sunt doue bise-
rie : una in cat. Gh6ba, fondata in a. 1882, si a doua in

Valea-Larga (de lemn) fondata in anul 1829, si reparata
In 1890. Tot de comuna M.neciu-UngurenT tin monastirile Susana si Chcia (y. a. n.);
Susana asedat la p6lele munteluT.
1)
mun'.1
Bobu-Mare, apr6pe de
Locuitoril maY numesc acilstrt coi Valea-Largil.
www.dacoromanica.ro
267
267
vrsarea pArliaulu Sta.nca in
Localul
Teljen, i Cheia aec,lata pe

malul drept al partliasuluI
TAmpa, la p6lele munteluI Za-
muna
ga.nul. Ambele se intretin de

stat.
Metesug-ari sunt : io dulgherY,

3 zidaff, 3 rotarY, i cisrnar,
brutar, i croitor i 5 croitorite.

Produsul muncel 1 desfac la
trgul s6pt6mAnal de Dumi-
nica, ce se tine in comuna

mai cu osebire la 6menil din sat.
Locuitoril s'au improprie-
tarit la a. 1864 pe moia Eforief i a statuluY. Ei au 40

cal', 8 epe, 328 bol, 346 vacY,
34 capre, 2220 OY, 410 porcl.
morT s,i pive situate pe g-arTelejenel, Teljen, Stancea, Mogo, Rudele, Pi6tra
Dudulu, Valea BereI, etc.
Carte, irisa in mod neregulat, a inceput sa invete aci
:
30
anT.
Scla in
proprietatea co-
carte 72 brbap
fi 35 /eme. Scla s'a frecuentat in anul trecut de 46 bA.etT
i 5 fete, din num6rul de
copil" (86 b.
Locuitoril, Cari au vite, se

ocupa cu sc6terea butucilor
de fag i brad de prin padurile vecine, din cari se fac
i tinichele ; iar
se ocupa cu munca campulul,
pe care I-o fac lor pe locurile ce le iea ca arenda, sau
se angajaza Cu vra pe la
moiile din judetele de camp.
de. vr'o
25
f.),
ea vrsta
de scla. Cu intretinerea personaluluT statul cheltuesce anual io8o lel.

Ap mineral este la 211-rea
Chela, in/re peirdul Bratocea

si Ualea Berei, analisalii.
nu coprinde de cdt 149 miligrame de substail(e solide in
litru. Aceste substan(e se com-
j'un din carbonate
alcaline 47*
carbonatc de calce fi inagnesie.
Apa nu confine nici sulfate,

nici clornre, nici azotate, vid
maten*/ organice.
Un litru de apa contine aproximativ :

Carbonate alcaline 0,068
de calciu 0,040 ,10,149
Magnesiu 0,041 (
Tuica se fabrica anual in
comuna cam 125 h. 1..

Din local/M(11e numile La
1110"ra de la Poded in dreiVul
Giurescilor, si de la Pic'trallie nazi sus de podul Gio'rstei, se sedte pietr forte bun
pentru constrm(il poduri. La
locurile n u mite ,,S7rdnddreo
La Chela in ripd pe mira

Tele:je/iza/fi,
regula exista de vr'o lo anY.
www.dacoromanica.ro
sunt c4rbuni de
268
268
Gandact de maase nu se
Babesul, Bratocea, Berea,TA.m-
cultivA ; stupt cu albine sunt 89.

In comuntt se cultivA mal
mult porumb. Terenul cultivabil produce 5644 h. 1. po-
pa, Rudele, Prigvare, BrAdetu,

Epure, Pelesul, Monteorul, Al-
rumb, 312 h. 1. ovz, 272 h.

1. grau, 3000 k. g. cartoft, canep pun tott locuitorit pentru trebuintele caset.
Comerciul se exercitA in comunA de 6 carciumart.
Bugetul comunet presintA la
veniturt suma de let 6551,19
si la cheltuelt 3934,34 let a-
tit ClAbucetu, la S. cu com.

MAneciu-PAmntent, la E. cu
muntit Carpatt si la V. cu
muntit Poina-LungA si Po-
nual.
Soseaua judetnA PloesdBratocea inlesnesce comunicaintre comuna MAneciu-PAmntent i vama Bratocea.
E brAzdata de dealurile :
Dosul FAc6.enilor, Gr6pa Isvoranilor i Dealul Chiciurenilor. Poent sunt : Bouletulut,
Oratiele, Merilor,
Popet, Poina Hotulut, De la
Varnite, Cotu-lut-Epure, Rogozulut, Crucet, Mogo, Ardelet, Rudile, Ciumernicu, Schitul Cheia, Pridvale, Buzoianu,
RotundA,Lung6. si Dela Frasin.
In partea de E. e udata. de
nul Teljen, in care se vrsA
vAile
Telejenelul, SAcuianca,
Sca, Tapul, Moliviul,
Or6,-
Brustureilor, Popet, Carpenul, Bobul, Stancea, Mogosul, Ciumernic, Valea Ngr4,
tici6rele, Rea si Dumitru.

Se mArginesce la N. cu mun-
ina-Mare.
In acstd comund se va urmale une vechY sosele, numite

ososeazta Tattlrasctlo din care
se vdurme 15e ficirdul GtilmeY,
afioY trece fie valea fiCirtiztlu
Telejezzel, uncle se cundsce forte
bine, azOnd pietrae aranjate

cu o dibacie admirabild.
in sus se cundsce incil urnze
din ea, dar s'a acofierit de cofiad secolarY.
mA.NESci, comunA rural, plasa

Trgsor. Data infiintAret sle
nu se p6te precisa cu sigurantA. D-1 Theodor VAcArescu,

proprietarul mosiet , posedA
nisce veal: documente de pe

la anit 2500, ale mosiet MAnesct, si se crede c datzA
cu mult inainte de acest an.
Ad, la anul 1624, a avut
loc o lufild mire citIltlrafd de
la Ploesc,
.1111inesd
Gher-
glzi(a, rsculap in contra

Alessandrzt Coconul, flul
Radu
www.dacoromanica.ro
LW'
269
In jude%ul Prah ova, afara

de slujitorif polcovnicesd aY
judeuluY, la Manesd era
capetenie cu 20 slujitorY.
Este situata pe malul drept

al iazuluY luat din r. Prahova,
care incepe din com. Magureni i se vrsa in CricovulDulce la: com. Cocorasd, 16
k. m. departe de capitala judeOluI i. 8 k. m. departe de
rerdinIa. plaseY.

Manesci, Okla IsvoruluY, CHvqul si Comanacul (v. a. n.), avand o poppla%iune de 1028 loc.
(522 b. 506 f.) CapY de familie

sunt 247 ; contrib. 181 ; case
269
gricultura, afard de eel' din

C6da Isvorului, cart' fabrica
var alb, pe care 1 desfac la
oraul Ploesd.
morY de macinat, pe iazul ce
trece pe langa comuna, dintre carY numaY una funcOonza.

pe moia D-lor Teodor Vacarescu, N. I. Niculescu i. a statuluY, numite Manesci, Comanacu i. Balti%a-Stata, cand
li s'au dat 692 h, a. EY au 56
cal i. epe, 210 vad, 370 bol,
20 capre, 1250 ol i. 250 porcY.
de locuit 246.
In comuna sunt 3 bisericY :
Sc616. exista. In comuna de

1 o ant Localul e proprietatea
i. una in
C6da IsvoruluY. Biserica din
centrul com. Manesci s'a construit prin cheltuiala D-luY
comuneY. Sail carte to ba'rbap
doua in Manesd
Radu T. Vacarescu, care a

maY construit una de lemn la
cimitirul comuneY. A treia biserica, cat. C6da IsvoruluY, cu
hramul oAdormirea M. D.,
s'a construit din temelie, la a.
fi 7 femeY. Sc6la in cursul anuluY 1892-93 s'a frecuentat
de 6, bdeV si 2 fete, din numrul de 173 copiY (95 b. 78 f.),

cu vrsta de sc61a. Cu intre0nerea personaluluT statul cheltuesce anual 1566 leY.

o suprafa0. de 1454 h. a.
1828, de D-1 Doctor Silivestru
GandacY de me'tase se cul-
Preot Popa Andronache,
tiv in mica cantitate. StupY

cu albine sunt 5o. Pamntul
e prielnic la teyta cultura. In
termen mijlociu , un hectar
cultivat da : 14 h. 1. grau, 16
h. 1. orz, 20 h. 1. ov6z, 14 h,
i.
reparata la 1845 de coconul

Dem. Manescu.
Aceste biserid sunt deservite de 3 preoV.

LocuitoriY se ocupa cu a-
www.dacoromanica.ro
2 70
270
1. melt, 21 h. 1. porumb, 14
1. rapita. Aproximativ in comun sunt ioo meet 50 per,
200 duslt 30 cirei, 200 nuct
Livei sunt putine i dau cam

6o care de fin.
Veniturile comund dupa bugetul anuluT financiar 1894-95
sunt evaluate la 4868.67 leT
cheltuelile la 4856,94 let

In acsta comuna e numaI o
singura sosea cu directia N. S.
Pe teritoriul comuneY e o
movila, in suprafata de 8 h.
a., care p'n la a. 186o a fost
plantata cu vita, dar care acum
serva ca islaz pentru vite.
Afara de garla Cricovul
Dulce, comuna mal e udata

de valea numita Crivtul.
Vladeni, Trporul-Nou, Trgorul-Vechit, Cocorasci i Gheb6ia.
6menY cari au locuit i locuiesc
pe valea acestul' parau.

MIRCARI (La-), poina , com.
Tarlosci, plaiu Teljen.

MAAGINENI, penitenciar, vec,li co-
muna Haimanalele.
MRGINENI, monastire, com. IIai-
manalele, pl. Filipesd, zidita pe
ruinele uneY vechI monastirt

resultat al pietateI familiel Basarabilor, iar Constantin Cantacuzino, prin casatoria sa cu
domnita Ilina Pana Filipescu cu domnita Ancuta, am'ndou6' flice ale lui .cs,;erban Ba-
sarab V. V. devenind l eI
membriI ai acesteT familit au
prefacut' o i infrumusetafol).
I) Xota. Elena, sotto lui Constantin
Cantacumno, era fiica lu
Basarab si a soloel sale Elena D5inna.
Ea a as ut se fectori : Decighici, F;ierban, Constantin, Mthani, Mateiti si George Cantacuzino.
mANEsci, sat, face parte din C.

R. Manesci, pl. Filipesci.
MA.NESCI, parau, uda com. Po-
sesci, plaiu Teljen, se vrsa

In garla Zeletinu, cu care se
vrsa In riul Basca i cu
ccta in riul Buz(.u. I s a dat
acest nume clupa numele unor
Se scie cli Constantin Cantacumno, fiInd plirat de do ornicul Stroe Leurclntt

0 de s istierul Durnitracu, Grigore Vodli
Ghicail surghiunise in monastirea Snagovului 7i la zo Decembre 1662, il uctse
in trapezariul monastirei prin doroban0',
trimii spre a-1 Om. Sotta sa Elena, inipreunli co ccl sse feciorli a s'ef, rulicarA
trupul nefericituld Const. Cantacuzino de
la Snagot
duserd (le-1 inmemilitital.
la monastirea M;irghteni. Fottno. 1,4064
Dactet, 11, 115),
www.dacoromanica.ro
271
Zestrea el s'a maT addogat

atat de urma0i i rudele Basarabilor cat i de altT parti-
271
cularY, precum i din cumpO-
mentul si ornamentele dinduntru si din afard, teyte de

marmord, i c4T-va sfinVf
printi fanarioV zugraviV
raturile acute de uniT dintre
untrul biserica
egumenT, iar ma virtos de Ar-
Incdperile ce alt'd dat serviat pentru primirea pasagerilor erau frte spatise.
Acst monastire servea si
himandritul Cornilie, cel din

urind egumen Roman. Tte
acestea se dovedesc mal mult
din actele monastireT, cu aniI
7062, 7151
ca loe de inchis6re pentru

condamna0:
7166.
In tmna anuluT 1727, Nilae Mavrocordat inchind, prin

hrisovul s'e'u din anul 7235,
acstd monastire domnescd, la
muntele SinaT, cu maT multe
condiOunT Vale folositre pen-
tru bisericd i stat.

Dupd trecere de 4 anT, tem'endu-se pte e domniT urm6torT vor desfiirqa acstd inchinare, cdlugdrii streinT maT
luard incd o carte din partea

unora dintre rude (Ion Rosetti,
C. Brezoianu , C. Dudescu
Parvu Cantacuzino, etc.) i acetia dau cartea cu anul 7239,
In mainile egumenuluT Cosma,
cu care inchind, i el atat monastirea MdrginenT, cat i. schitul VArbila.
Monastirea MdrginenT avea

la secularisare 22 M011, cu un
venit de 874.200 leT vechi anual.
E vrednic de v.,dut clopotnita, .annpla altdrultu , paN
MA.RGINNCA SAU tINTEA,
pa-
dure a statuluT in intindere de
900 h. a. pendinte de com.

Tintea, plasa
MiiRGINENI-DE-JOS, comuna ru-
raid, plasa Filipesci. Este situata langd riul Provita, la 20

k. m. departe de capitala jude-Olui i la 4 k. m. de a
loc. (862 b. 946 f.), in care
intrd 262 zavragiT.
cal:A
i rudarT ;
de familie 325; contri-
1). Istoncul Nicolae BAlcescu, fnnd

el incurcat in conspiratia colonelului Cam-
pinnu, fu inchis in monastrea Miirpneni, din ordinul DoinnitoruluY Ales-
sandru Voda Ghica. Peste putin, icnind

la tron Vocti Bibescu, fu scos din inclusOre
i incepu, impreunh Cu profesorul
A. 'Deb. Laurian, publicara cunoscuagasin 1,b)rit. Penh u Dada GAN

who.
Mina regulat iii aun 1845, 1846 i 1847,
www.dacoromanica.ro
272
27 2
buabilI 215, case de locuit 332.
grauluT, ovOzuluT
In comuna e o singura biserica fondata la anul 1857

de Dimitrie Za Dorobarqu,
deservita de un singur preot.
Pe langa agricultura, peste
210 locuitorf mai sunt lucra-
Dintre pomI roditori sunt:
torI de osele, vre-o 30 al-
bien i i vre-o 20 jugart Produsul muncei 1 desfac la oraul PloescY.
133 locuitori s'au Improprie-
tarit la 1864 pe moia Margineni-de-jos, cand

348
li
h. a. ET au :
epe, 137 vacT, 205
s'au dat
43
caT
boT,
459
i meiuluT.
500 merY, 100 peri, ioo dulY,

8o cireY, 300 nucT.

Veniturile comuneT sunt de
3850 leT i cheltuelile de
3700 le.
O sosea comunald Y inlesnesce comunicaVa intre
i Margineni-desus.
In partea de S. V. e brazdata de dealurT acoperite cu

viT ; de
alt-fel terenul comu-
oT, 257 porcT.
neT e es.
Carte se inv%a de mult

aci, dar sc6la in regula e de.
5 anT. Localul e proprietate
particulara. S'a frecuentat in
anul trecut de 38 M.O: O. 2
Afard de riul Prov4a, care

uda partea de V. a comuneY,
fete, din numOrul de 227 copiT (112 b. ii5 f.), cu vrsta
Se m .1-ginesce cu comunele : Allrgineni-de-sus, Fili-
de sc616.. Cu intre%inerea personaluluT statul cheltuesce a-
pesci-de-rrg i D4esci.
nual io8o leT. Sciu carte 8o

barbag fi lo femd.
MA.RGINENI-DE-JOS sau Olarif

o suprafata de 1113 h. a., cu
islaz, loc arabil i padure.
In termen mediu, viile dau
anual cam 15oo d. 1.
Pamntul de cultura priesce mal mult porumbuluI,
mai sunt valcelele : Ciocanesa,
Gomoiu, Valea Lungd, Bancila i Logofau.
Bratdanca, trupurT de moii

ale statuluT, pendinV de m-rea
MarginenT, carT pe periodul
1888-93 s'au arendat cu 15.100
leT anual, in plus 1200 leT
plata de padurarT i confinitY.
De la
1891
s'a vindut de
ved la locuitorT.
MARGINENI-PARLIr, numire ve-
www.dacoromanica.ro
273
273
che a cat. Margineni-de-j os,

plasa
Costache Petre i Anghelichi

cu ajutorul de munca
al locuitorilor satenT, spre eterna pomenire tutuloro. Siserica e deservita de un preot,
platit de stat i de enoria0.
LocuitoriT comuna pe langa
Duca,
MARGINENI-DE-JOS, deal pe care

MXRGINENI-DE-SUS, comuna ru-
rala, plasa Filipesci. Este si-
agricultura se mal: ocupa :;;i
tuata pe loc es, pe malul stAng
olaria, pe care o desfac la o-
al parauluT Prov4a, la 19 k.
m. departe de capitala judepalui la 3 k. m. de reedir4a
rarle Ploesd, CA.mpina i Tsrgovite.

Locuitorif s'au improprietarit la 1864 i 1879, danduli-se in total 474 h. a. din
mosia statuluT , acum vinduta
In loturT. El au 78 cal i epe,
221 bol, 70 vacT, 21 capre,
La inceput comuna a fost

situata pe malul drept al pdar, in urma
potopuluT de la 1864, distrugAndu-se mal multe case, locuitoriT s'au steamutat pe stnga Prov4eT, fiind mal ridicat.
Margineni-de-sus, Brat4ancaUngurenT i OlarT, avnd o
populaOune de vre-o 800 locuitorT, in plus 30 familiT de
rulul
OganT-muncitorY.

contribuabilT 147.
In comuna e o singura bi-
Cu
145 pord.
Sc6la s'a infiirgat in comuna
de la 1893. Localul e proprietatea comuneT. S'a frecuentat
778 oT,
'
in anul trecut de 44 baeVi

6 fete, din nurn6rul de iio
copiT (73 b. 37 f.), cu vrsta
de sc61a. Cu intrqinerea personaluluT se cheltuesce anual
1566 le. Sciu carte 45 bit rbap
fi 4 lema.
T6ta, comuna are o supra-
serica, fondata la 1861, cu ur-
fa,%a de 799 h. a.
m6t6rea inscriMie: Acest sfint
anul 1861 cu osirdia i cheltuiala Dumnealor ParinteluT

Arhimandrit Macarie , Egu-
Tuica se fabrica anual cam

400 d. 1.; viile s'au filoxerat.
Gandad de m6tase se cultiva; stupT cu albine sunt 20.
Pamntul e prielnic cultu-
menul MonastireT, Apostol A-
reT. Terenul cultivabil produce
sachi, Cong. Anagnostiade,
cam ; 1,35,3 h. L gran, zog h.
loca s'au ridicat din nou la
t5
www.dacoromanica.ro
274
274
1. secara, 2161 h. 1. ove'z

2902 h. 1. porumb. Dintre pomY
la Baicoit i punnd strejT la
roditorY sunt 460 merY, 452
MarginenY, spre a-Y da de veste
perY, 1'5 duc;IY, 125 ciresi, 154
de cele ce s'ar putea intmpla
nucY ;
iar liveiie dau numaY

23 care de fin.
In urma plecareY luY.
Comerciul se exercita in comuna de 4 cArciumarY.

Bugetul comuneY presinta la
Saya, unul din cOpilanii tira grecescY, se int4ri in monastirea 111drgineni, deja ocufiatd de Arnaufii lza Farmache,
sub cuyent cel acea monastire
veniturY suma de 5326 leY si la
cheltuell 4201 leY anual.

Dou6 sosele comunale o lga
Cu comunele Darmonesci
Alargineni-de-jos.
In partea de V. comuna e
1500 calaretY, porni, poposind
servi ca celale de afi&are,
scriind lur Duca sti yina cu

lenii" ha pe la lifdrgineyd, ca
mred Wreund la Trgoyiyte.
Duca, care-1 &Muja, rejitsd.
brazdata de dou6 dealurY :
Bogdan si Duchi, pe malul

drept al parauluI Prov4a, o
data plantate cu vie, aslY filoxerate , servind de pasune
pentru vite.
Mara de riul Prov4a, care
uda partea de V. a comuneY,
mal' e
strabatuta de valle:
Staura, Valea-luT-Dan, Valea

cu Luntrea, Valea TurculuY,
TiparuluI, Cacova, Cescansa
Despina.
Se marginesce cu comunele : Haimanalele , DArmonesci i Margineni-de-jos.
La a. 1821, Duca, comandantul corpuluY de ostire din
deal, dom.
Margineni, pl. Filipesci, pe
MA.RGINE.NI-DE-SUS,
care se cultiva 381/2 h. a. vie.

MARGINENI - DE - SUS,
sat, face
parte din C. R. Margineni-desus, pl. FilipescY.
moE,de pe care la
din locuitoriY comuneY VaduSapat, plasa Cricov.
M.A.RPASC.A.,
gt-14a. periodica ,
com. Filipesci-de-Padure, pl.
Filipescl.
mXR0A.IcA ,
PloescY, priimind porunca de
la Ipsilante s plece cu ostirea spre Trgoviste i sa ingrijsca de provisiunY pentru
RUN FIu,
numire ce se mal
da cat. Provita-de-jos, com.

Prov4a-de-jos, plaiu Prahova.
www.dacoromanica.ro
275
275
ACksTIVNTEsci, deal situat la N.
de 11.141 h. a. din carl' 10.258
de com. Apostolache, plasa

Podgoria. Are direcOa de la
V. spre E. si pe el se cul-
h. a. suprafa0 impOdurita
883 h. a. pamnt arabil i fi-
tiva vie.
s'a arendat cu 9042 le anual.
11.XsTA.NEsci, deal spre V. de

com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, pe care se afla 1-1111 Pie-
nge, care pe periodul 1886-91
mANIETI, trect6re s't pichet de
grani0 despre Transilvania ;

prin plaiul BOtrani.
uva.
AIXSTANESCI, se numia mosia pe
care pe la 1600 s'a infiin%at
satul Apostolache din pl. Podgoria.
mA:rscA, deal, com. Magureni,

pl. Filipesd. O data era plantat cu vi', carI s'au distrus de
filoxera. Asta-O serva de pasune vitelor.
m.X.TrvA, mosie a statulu, com.
PacurgY, pl. Podgoria, fosta
pendinte de Episcopia Buz6u,
MARLOGEA, sat, face parte din
C. R. Apostolache, pl. Podgoria. Are o pop. de 125 loc.

(62 b. 63 f.) Aci e o biserica
fondata la a. 1825 de un Panait Prapogic
si re p arat
la a. 1858 de Dumitru CaraLocuitorif satului s'au

improprietarit la 1864.
MA.RZA., do0 trupurI de pdure
in intindere de 350 h. a. pendip de com. Apostolache si

Sangeru, pl. Podgoria, supuse
regimuluY silvic.
arendat cu 3400 le Y anual.
mINDAu, sat, face parte din C.

R. Prov4a-de-sus, pl. Prahova.
Are o pop. de 78 loc. (38 b.

40 f.).
M'ARZEA (Virful-), virf de deal

situat la N. de com. Gornetu. Cuib, pl. Podgoria. S'a numit
ast-fel pentru-ca pe acest virf

era via MedelnicierulUi Marzea din Valent
MANECTURILE, proprietate a EforieY Spitalelor civile din Bu-
MATIANA, pise al dealulul Cu
curescl', fosta pendinte de mo-
acelasY nume, com. Filipesci-
nastirea Sinaia, In intindere
de-Padure, plasa Filipesd, la
www.dacoromanica.ro
276
plelecb.ruia este pl.durea pro-
276
MERIE se numesce locul pe care
prietarulut
s'a construit m-rea Ghighiu,
MEHEDINTI, sat,
f6st al Cucemei Uta-Cantacuzino-Com6mnca, (allugaritA

mai tarziu sub numele de Ana-
face parte din
C. R. Podeni-Nou, plasa Podgoria. Aci e o bisericA fon-
data la a. 1861 de protopopu

Nicolae Protopopescu.
stasia i inmormntatA in acstA monastire), caruit m-rei

Ghighiu, fmpreunA cu ini4a
*Nratra m-rei Ghighiu.
MEIA, numire ce se mar

cAt. C6da-Isvorului din com.
Mtinesci, plasa Trgoru.
MERI, sat, face parte din C. R.
MELICESCI, plait spre V. de com.

Cosminele, pl. VArbiau, ce
MERILOR, poin6, pe 14111 Tel-
servesce vitelor de paune.

MERDEALA, muntior pe malul
garlei Zeletinu, com. Posesci,
plaiu Teljen, pe care sunt

p6.uni pentru vite.
MEREZU, deal, com. Iordtchianu,
pl. Cricov, servA de pAune.
DrAganesci, plasa Campu.
jen, com. Altineciu-Ungureni,

pl. Telj en.
MESTECENI, culme de deal, pe
dealul Vlddanu, com. Prov4a-
de-jos, plaiu Prahova, numia

ast-fel pentru-cA este acoperiO,
au 0.dure de mestcAni.
MESTkANUL, vale, isvordsce din
MEREZU, deal frte inalt, in forma
unu trunchit de con, com.

Ceptura, plasa Cricov, in viie un filatou,fte care
se gdsesce multe luirbud
ful
micY budip de cardmic(z, ceia

ce j5robz c ad i orY a lost
vr'un lag& Ronzan sau Dac,

sau ver-un sat vecki2V)
1) Eac6 ce-mY comunicit in acs0,
vintk D-1 Stan Nitescu, ini b'tritorul scler rEu am fkut escursiunI aci de mal
partea de V. a com. Comarnicu, plaiu Pele, curge de la

multe ori cu eleviI scOleY ce conduc,
am adunat multime de hArburT, insil nu
am putut stabffi bine adev6rul. Acest
deal avend o posititme frte strategicli,
cred 61 a fost metereze Turcesci, dei

urmele se par a fi din timpul Romanilor sau Dacilor. Mai cred cii, sripAndu-se
acest loc, din virful cliruia se pae vedea cu ocha liber pnA la o depirtare
de peste 50 k. m., s'ar giisi incitca ce
ne-ar arrtta de cand datezli ,
www.dacoromanica.ro
277
277
N. V. cdtre S. E. si se vrsA
In
riul Prahova, pe
. 6rmul
drept, tot In raionul com. Comarnicu.
mic (Virful-), poinA, com. Tarlesci, plaiu Teljen.
Airc, plain, com. Tarlesci, plaiu

Teljen.
MICUDU, deal la V. de com. CAlugAreni, pl. Cricov.
TcuLuf, isvor, curge din muntele StejAretu, com. Star-Chiojdu, pl. Teljen, ja direc%ia S.V.
si se vrsA in garla Chiojdurtot
n raionul com. Star-Chiojdu.
MIERLA (Virful-), muntisor pe
malnl garld Zeletinu, com.
Posesd, plaiu Teljen, pe care

sunt pAsunT pentru vite.
miHAItr OLTkNU, se numia prima
gurA de ocnA deschis in com.

plaiu VxbilAu.
se numesce Baia Baciu cAcT
In locul acelor ocne, In adncAtura de unde s'a scos sare,.

este apl sAratA, ce servA aslY
pentru bl. D'asupra acesteT
ape, in partea despre V. unde
se inaltA muntele de sare, amestecatA Cu pAmnt, numit
SturiT de sare, i asIT este
martor pinul pe unde si din

care se estrAgea sare in vechime.
Sarea de la
acstA ocnA
este En-te albA, de o granu-
lare pronuntata, dar n'are o

OsAtur densA
si ded niel
puterea de a coprinde inteun

mic volum o sarAturA puternicn..
MIGALA, vale,
la E. de com.

MIERLELE (Muntele-), p6dure par-
ticularA supusA regimuluT silvic "inc din anul 1883, pe mosia Muntele Mierlele, pendinte
de com. Comarnic, pl. Peles.

mmAit, vale, com. D4escT, plasa
MIJEA, padure a statuluT In intindere de 1150 h. a. pendinte de com. MorenT, plasa

Filipesd, care impreund cu
trupurile : Gruiu (750 h. a.) si
Ghirdoveni (65o h.
a.),
for-
mzn, pAdurea Moreni.
valcea, com. SIAnicu, plaiu VArbilAu.
sat, face parte din

C. R. Telega, plaiu Prahova.
MILICESCI,
www.dacoromanica.ro
278
278
MIRCEA, deal,
com. Ogretinu,
plaiu Teljen, numit astLfel de
la numele unui cioban, care

a avut stara n acel loc. E
acoperit cu pAune.
MIREY, sat, face parte din C.

R. CAlugareni, pl. Cricov.
M6ra de MaracinI din com.

Bucovu, plasa Cricov.
MISLEA, sat, face parte din C.

R. Scoqeni, pl. Prahova. Si-a
luat numele, se sice, dupA vechiul posesor al acestui teren,
care se numia Mislnu. Are o
pop. de 355 loc. (151 b. 204 t.).
MIREFJL, Ora, isvorAsce din

raionul com. Sangeru, pl. Podgoria, i se vrsa n garla Cricovul, In raionul com. Surani.
In acest catun se afla un

penitenciar instalat in interiorul fostei m-ri Mislea.
Locuitorii s6i s'au improprietArit la 1864 pe Vatra
MIREFIL, sat, face parte din C.

R. Sangeru, pl. Podgoria.
b. 512 f.). Ad i e o biseria cu
urtn6trea inscriptie : Acest
sfint lcas ziditu-s'au i infru-
m-rei Mislea.
musqat dup cum se vede,

intru cinstea sfintului Erarh
Nicolae i a sf. Mucenic Dimitrie, in ilele prea
tului Domn Grigore Ghica

Voevod, cu blagoslovenia Prea
O Sfintitului Episcop de Buz6u Constandie, cu teyta sirdia i cheltuiala D-lui Biv vel
Stolnic Alecu VAcarescu, cu
so0a sa Ana, la a. 1823, August.
MIR ICSCA, Vakea, com. PAcu-
reV, plasa .Podgoria.
MISLEA, monastire fondatA de

Radu V.V. (CAlug4rul Paisie),
fiul lui Radu cel Mare, inzes-
trand'o cu mai multe

Pe langA daniile facute de
acest Voevod, a mar fost
zestratA cu alte moii i de
Comisul Vintila, Vornicul Voi-
cu, Spatarul Stroe, Jupansa

Caplea i Mihait Vodti Vitzul, nepotul fondatorului, care
dttruit CocorAsci i Piscani.
Un hrisov al lui Radu Voevod, fiul lui Mihnea V. V. cu
data 7124, ce se afla Intre hartiile acestei monastirY, arata
c m-rea Mislea, era metoch

la m-rea Paterisa, intemeindu-se pe un alt hrisov al lui
Gavriil MovilAW. cu anul 7x26.
MIRICESCU, numire veche a cat.
Mateiti Basarab, printr'un
www.dacoromanica.ro
2 79
279
hrisov din a. 1639, liberza

monastirea Mislea si o da spre
locuinO, calugarilor rei. Eac6
o parte din acel hrisov, ce
Basarab, din Inaintea adundreI

a tta ra, cu sfatul i cu
voia a tot soborul, am intocmit ca m-rea Mislea sa fie
privesce 22 monastirY pam'ntene

Cari (GreciY) dupa ce nu se
in pace de
indurara, nicY se lenevira in

vi4a biruin%elor a ismeni
a pune jos obiceiurile cele
bune batrane ale . 61-eY, pentru care stricaciune a obice-
nainte, cum au legiuit ziditoril' i ctitoriT lor, i sa alba

a fi pre sma . 6reY, cum a
iurilor curnd le fu a aduce

Ora la risipire desavirsita
si la pustiire ,
nu se rusi-
nar niel.' se ternura a atinge

naravul ion cel rau si de sfintele monastirT DomnescY ale
treY, ci indrasnira a calca o-
calugariT streinT,
sa alb a trai inteacea

bozenie ce a avut mal' de in-
fost de vc, etc.

M-rea Mislea avea inainte
de secularisare io mosiI cu un
venit de 362.000 leT vechY anual.
Un incendiu intamplat In
anul 1883 a distrus monastirea cu desavirsire. AsIT se lucrza o frumsa biserica.
biceiurile. Monastirilor, i pra-
vilele ctitorilor domnilor betranY, ce au fost legiuit eY de

s'antele Monastirile lor, a le
pune jos si a intra in blestemele lor,
spurcandu-si mainile lar cu orbitrea mita, sub
hiclna taind, incepur a vinde
carciumari santele monastirl ale ere i lavrele Dom-
nescT a le supune metse altor monastirT din . ra Grecsc si de la Sf. Agura, fac'ndu-le hrisve de inchinaciune fara de stirea sfatuluY
fara de voia soboruluT
Drept aceia, noT ce suntem maT sus c,lisT, Io Mateit
MISLEA, garla, vedY Sarata.
MISLEA, penitenciar de minorY,

instalat in interiorul fosteT
monastirl Mislea, unde se dein minoriI caduti in diferite

crime si al caror numr va-
riaza intre una si do0. sute.

MinoriY, pe langa ea au
sc61 aci in tj.)t regula, se
ocupa si cu sculptura, executand lucrarY de arta.

136'n la intrarea in penitenciar este o frumsa osea cu
o aleie minunata, av'nd pe
drpta un platou incfintator,

iar pe stanga un lac bine in-
www.dacoromanica.ro
2O
2 80
grijit, pe care plutesc cate-va

corgbire. Acsta se datoresce
de sigur ofi%erilor si comandantuluT garnis6neT, ins6.rcinat
cu paza aresta%ilor.
soru. Are o pop. de 108 loc.

(6o b. 48 f.).
MOARA-CAMPINf!-:NULUI, numire
veche a satuluT Pantazi din

com. Coslegiu, plasa Cricov.
MISLEA DULCE, garla, isvorAsce
din cAt. Bustenari, com. Telega, plaiu Prahova, si se

vrsA in garla SArata, la cAt.
Mislea, com. Scolleni, pl. Prahoya.
MOARA DOMNkSCX , sat , face
pAdure a statuluT in
MOARA BOLTNESC1LOR, localitate
intindere de 250 h. a. pendinte de com. Gura-VitireT,

pl. Teljen, care impreunA cu
trupul Livadoa (rbo h. a.), formzA pAdurea Gura-VitireT.
sau G6geni-Mislea,
pAdure a statuluT in intindere
de 420 h. a. formatl din tru-
parte din C. R. Rifovul, pl. Cri-
vina. Are o pop. de 332 loc.

(152 b. 18o f.). Este situat pe
malul drept al r. Teljen.
in com. Drajna-de-sus, pl. Teljen, unde garla Ogretinul se
vrsA in Drajna.
moARA-DuPX-VALE, localitate in
com. Drajna-de-sus, pl. Tel.&

jen ,
unde garla Drajna in
cursul su formzA un mare

zigzag.
purile : Drumul BAicoiuluT (67

h. a.), GAgnca (1o6 h. a.),
1510.Wk. (Muntele-), pAdure par-
DegeraOT (62 h. a.) si GuraCumetri (185 h. a.)
vic incA din anul 1883, pe
miTuRcA, deal, Cbm. Strambeni,

plaiu VArbillu.
MOARA -DE -MXRXCINI, mahala
din C. R. Bucovu, pl. Cricov.

MOARA-NOUA, sat,
face parte
din C. R. PloesciorY, pl. T'rg-
ticularA supus regimuluT silmosia M-untele Msa, pendinte

de com. Strambeni, plaiu
MOCANI, mahala in partea de E.

a com. Maneciu-P4mnteni, pl.
Teljen, populatA de mocanY
veniV de dincolo, i carT s'au
retras aci din MAneciu-UngurenT.
www.dacoromanica.ro
281
281
MOCANULUT, vale, com. Valca-
nesci, plaiu Varbilau.

MOCANULUT ,
vale, uda com.
G-ornetu-Cricov, plasa Cricov,

si se vrsa in 14111 CricovuSarat, tot in raionul com. G-ornetu-Cricov.
MOCESCI, sat, face parte din C.

R. Iordachianu, pl. Cricov. Aci
e o biserica fondata la a. 1694
de locuitorT. Inscriptia de d'asupra usel e nedescifrabia.
MOISE OITA, movila, com. Nede-
lea, pl. Filipesci.

MOLIVIUL, parau, isvorasce de
sub Poina-Mare, curge de la
V. spre E. si se vrsa in riul

Teljen, pe malul drept, in
raionul com. Maneciu-UngurenI, plaiu Teljen.
MOLOMOCUL, vei Molornotul.
MOLOMOTUL, sau Molomocul, fost
schit, fondat nu se scie cnd,
de un haiduc vestit, anume

MOGO, parau, isvorasce din mun-
Nicolae Grozea din Brebu.
tele Fata lui Gherghel, curge
Nu s'a dat pena acum de
de la N. V. catre S. E. si se
vrsa in riul Teljen, pe ma-
urma nici unu document, care

sa ne-aduca vre-o lumina asupra timpulul" cand s'a construit
lul drept, in raionul com. Ma

neciu-Ung., pl. Teljen.
MOGO, poina pe riul Teljen,

com. Maneciu-Ung., pl. Teljen.
MOGC,+OAIA, grla, isvorasce din
muntil: com. Tesila, pl. Peles,
curge de la E. spre V. si se
vrsa in riul Doftana, pe t6rmul starig, in raionul com.
MOICENI, sat, face parte din C.
R. Provita-de-sus, pl. Prahova.
Are o pop. de io6 loc. (56 b.

5o f.).
acest schit. Urmele r6inase,

precum i confirmarea daniilor
facute acestuY schit, ne indrep-
tatesce a credo ca aci avem

d'a face cu o institutiune religisa importanta. Locul unde
a existat acsta biserica, d'asupra monastireI Sinaia, este
insemnat printr'o cruce, ce
prta urm6t6rea inscriptie
Fentru veCinica pomenire s'a
inaltat acsta sf. cruce, in locul sfinteI si Dumnedeesce

biserici cu hramul St. Nicolae ce s'a ruinat in r6smirita
anuldi 1788.
La anul 1581, Mihnea Voda
www.dacoromanica.ro
282
2 82
confirma monastireY Sf. Nicolae, ce se numesce Molomoc

sau Molorn(4 dalle vadurY
de moara ; la a. 1626, Alessandru, fiul luT Radu Voda,
confirma daniile facute acesteT
monastirY de Iane Giormanescu
i adica 5 pog6ne de vie, 10

stupI, un pahar de argint i
un loc.
Dealul pe care a fost zidit
nastirea Predealu, pe muntele

Clabucetu-Taurului , pendinte
de com. Predealu, plaiu
apailinnd DomeniuluY Cor6neT. Se afia pe un loc mun-
tos, in apropiere de gara Predealu, i confine jod si .fier.
Apa sa a fost analisata

de un medic al
batalionului i de geniu i este
anul 1871
Miza pentru combatcrea reuma-
acest schit, i pe care s'a construit i monastirea Sinaia, se

numia pe atuncl Molomc4 sau
Molomoc si numaY ma tarziu
ja numele de Furnica (I. G.
Babe).
AIONTEORU, parau, isvorasce din
MONASTIREA, vale la E. de com.
malul stang, n raionul com.

(Valea-), localitate
In com. Ceptura, pl. Cricov,
1VIONASTIREI
unde se spune c. a fost o monastire, ale carel' urme se ved

pna ac,Il. Nu se scie nicT anul
cand s'a fondat, niel' fonda-
; dar se presupune a avea

de ctitorT pe acel ce a posedat
palatul din dealul Liliecii (v.
a. n.). Distanta de la vechiul

palat i pn la monastire (unde
se ved bolovani mar): de zid)
este de vre-o 2 k. m.
.MONASTIREA PREDEALU, isvor
de apa minerala, langa mo-
tismulitY
culmea Clabucetulul, dintre O-
raOI i BrustureY, din sus de

pichetul Or4iele (ca la ioo
se vrsa in riul Teljen, pe
Mneciu-UngurenT, pl. Telj en.
1VIORARU (Muntele), padure par-
ticulara supusa regimuln silvic inca din anul 1883, pe moia Muntele Moraru, pendinte
de com. Sinaia, plaiu Pele.

MORARU, culme de munte lipita
de Omul, ceva mal mica, d'a-
supra careia este hotarul

ret Apartine familie Blebea
Impreuna cu Urechia, Steiasa-Mare i Seciurile, a fost
cumperat la a. 1853 de la Baron Barbu Belu, pe pre.01 de
2900 galben.
www.dacoromanica.ro
2 83
2 83
MORARU, vale, isvorAsce de la

p6lele muntelui cu acelas nume, com. Predeal, plaiu
parte de capitala judetulul

la io k. m. de resedinta
plAse.
curge de la N. V. catre
S. E., se impreuna cu Valea
ClAbucetu BaiuluY, si formzA
apa Valea CerbuluY, ce se vrsa
In riul Prahova, spre N. de

Busteni.
mORXRksA, poinA, la V. de com.

Moreni, Stavropoleos, Pleasa,
Tuicani i Tisa, avnd o populatiune de 1350 loc. (636 b.
714 f.), in care intrA si 13 familiT de tiganT.
Capl' de familie sunt 300 ;
contribuabilY 222 ; case de lo-
cuit 296
Ditesci, pl. Filipesci.

MORCOVESCI, moie pe care la
1864 s'au improprietarit locuitoril' din com. Homoriciurile,
plaiu Teljen.
MORENT, deal acoperit mal mult
cu padure, com. OpArit, pl.

Teljen. Acest deal a fost pro-
prietatea unor locuitorl de

meserie moran, de unde se
crede ca i s'a dat numele.
MORENI, sat, face parte din C.
R. Moreni, pl. Filipesc. Are
o pop. de 864 loc. (377 b. 487 f.)
MORENI, comuna rural, plasa

Filipesc. Spun 136trk'ni'l
ca-sT
a luat numele de MorenY, de

la familia Mornu, ce s'a asec,lat aci pentru prima en-A, in
anul 1690.
Este situata pe valea riulu
Cricovu-Dulce, la 32 k. m. de-
: una in Moreni, fondata

la a. 1868 si a doua in Tisa,
reconstruita in a. 1893, deser-
vite de un preot.
LocuitoriI pe ranga agricultura se mal' ocupA cu brutrtria. dulgheria, zidAria, fabricarea varuluY alb, cultura vie
fabricarea gazulu. (Sunt in
comuna treY
fabrid de gaz).
Produsul munceI 1 desfac la

orasele Ploesc si Trgoviste.
LocuitoriI s'au improprie-
Ora dup, legea rurala din

1864. Num0,rul color improprietaritY e de 96, cArora s'a
dat 529 h. a. din mosia Mo-
reni. El au 34 cal si epe, 139

vacl, 37 01, 167 pord.
In raionul comunei, pe riul
Cricovul-dulce, sunt
mor.
Sc6l exista in comuna de

la anul 1864. Localul e proprietatea comuneI si s'a con-
www.dacoromanica.ro
284
284
struit numaI de 3 anY. Anul

baetY si 3 fete, din num6rul
de 271 copiT (142 b. 129 f.),
cu vrsta de sc61a. Scin carie
231 Pirbap l 20 femel. Cu in-
Bugetul comunel presinta

la veniturT suma de le): 4444,58
tretinerea personalului statul
si la cheltuell 2746,22 leT.

Soseaua principala a comuneY se desparte in patru ramificatiunT ilga comuna MorenY
Cu Edera, Ghirdoveni, Ditesci
cheltuesce anual 1404 leI.
si Gura-OcniteT.
T6ta comuna are o suprafata, de 780 h. a.

La locul numit Pacurileo
lizpartea de E. a C07712tYZCZ
O alta sosea plca din cea

principal a spre E. la com.
Filipesci-de-Padure.
Fata, Carlanu i Viisoru spre
E.; Mara, Carstianu i Plesa
spre V. Aceste dealurl au di-
la qScingrerip in fiartea de N.
E. sunt isvo're de Vd minerald.
Locuitord se sfir`lit in acelstii
afia fi o beau in casurl de bola.
In termen mijlociu se fabrica aci anual 394 h. 1. tuTca
si peste 980 h, 1. vin.
recia spre E. si sunt acoperite cu vil. Mara. de aceste

dealuff mal' este Piscul Lup6'a ; Ripa Tuicanilor, Ripa
La load numit Puscovu
PoeneT, Tronarsa i Ripa Ma-
Prasazi in fiartea de T7. a comunal se gAsesce sare in 154-
richi. In padurea statulu Lup6ica-Stavropoleos este Pelna StlineT si ScorusulM.

Mara de riul Cricovul-dulce,
este strabatuta de vaile : Do-
meini, dar YZU se esploate'za.
G-AndacY de matase se cul-
tiva in mare cantitate ; stupl

cu albine sunt 36. Pam'ntul
de cultura priesce mai mult
graului, porumbulul i ov6zuluT.
Se produce anual cam
620 h. 1. grau, 6000 h. 1. porumb, 280 h. 1. ov6z. Dintre

pomT roditorl sunt : 330 merI,
96 perT, 50 ciresT, 480 nucY.
brescilor, Sa'ngerisul, PacureY,

Puscovul, TiseT, Faursa i Frasin ulm.
Ditesci i Filipesci-de-Padure
(E) ; Ghirdoveni (S) ; GuraOcniteT (jud. Dambovita) la V.
Ederile (N).
Liveile dau peste 300 care

de fin.
comuna de 6 carciumarl.
ivioRENT, mosie a statulul, comMoreni, pl. Filipesci, fosta pendinte de biserica Stavropoleos,
www.dacoromanica.ro
t85
285

arendat cu Soo lei anual, plus
720 leI plata de padurari
confin*1.
1VICIIA POPILOR, vecp Crivina,
comuna rurala.
I\10NENI-ISVORA.NY, locuin0 iso-
lata in plaiu Teljen.

MORENI, pdurc a statului in intindere de 2550 h. a., pendinte
de com. Moreni, pl. Filipesci,

formata din trupurile : Mijea
(1150 h. a.), Gruiu (750 h. a.)
G-hirdoveni (65o h. a.).
MORENI, deal, com. Moreni, pl.
Filipesci, pe care se cultiva
57 h. a. vie.
M0U (Valea-lui-) , vale, com.

Vadu-Sapat, pl. Cricov.
moie pe care la
din locuitorii com. Ceptura,
plasa Cricov.
mcuL, vid de deal in com. Ocina, plaiu Pele.
MORENI (Cu trupurile), moie a
statuluT pendinte de monast.

1888-93 s'a arendat cu 11.077
lei anual, in plus 960 leT plata
de padurarT i confinitY.
MOTROOAIA, vale, ud cat. Nis-
toresd, comuna Brza-de-sus,

plaiu Prahova ; are direcOa
de la E. spre V. i se versa
In riul Prahova. Curge numa
In timpuri ploi6se.
MORIT (Valea-), isvor Cu afid mi-
nerctlit, situata pe deal, aprpe

de sos. na0onala, in cat. Valea-
MOVILA, ridicatura de pamnt
TrseI, com. Brza-de-j os, plaiu
pl. Podgoria, in apropiere de
Prahova, apaqinnd obteT'locuitorilor. Al5a sct cste saratd.
soseaua Bucov-Valeni, despre

care se dice ca e facuta din
timpul Tatarilor.
Nu se scie daca s'a analisat

chimicesce. Localitatea e pazita de paznicT puY de stat.
MORUZI, iaz caruia I mal zice
spre Apus de com. Scaeni,
MoviLP,-;uL, poina pe tiul Tel.&

jen, com. Maneciu-Ung., pl.
Teljen.
Leaotu, format din riul Prahoya, din dreptul com. Nedelea, pl.' Filipescl.
MUCHIA INALT, virf de munte

In cat. 6-ura-BoliI, com. Brza-
www.dacoromanica.ro
286M
de-sus, plaiu Prahova. Cade
In partea de V. a sos. na0o-
286
48o leY, plata de paclurari

confiniV.
nale.
isvordsce de
la N. V. de com. TeianY, pl.
Teljen, i se vrs in garla
Bughea, tot in raionul com.
MUSCELUL, garla,
MUCHIA MARE, pisc,
neciu-Pam'nteni ,
ljen.
com. Maplaiu Te-
TeipnY.
MUCHIA LU PARPALA., pisc, pe
culmea de deal ce se lasa din

crsta CarpaVlor, printre garlele Drajna i Ogretinul, com.
MURI (Muchia), muchia de deal,
com. Brza-de-sus , pl. Prahoya.
MUSCELUL (Virful-),
deal la V.
de com. Calugareni, pl. Cricov.

MUSCELUL., deal la N. de com.
urb. Campina, pl. Prahova,
care are numaT
muScELuLuT, vale, isvordsce de

MURU, proprietate a EforieT Spitalelor civile din BucurescY,
fost pendinte de M-rea Poina, com. Albesci-de-Mur, pl.
Cricov, in intindere de 617

h. a. tete pamnt cultivabil i
arendata pe periodul
la E. de com. Slanicu, plaiu

Varbilau, i se vrsa in garla
Slanicu, pe Ormul stang, tot
in raionul com. Slanicu.
MUM'A (Mun0-), mo,ie a sta-
1886-91 cu 6805 1e anual.
tuluYpendinte de biserica Sarindaru, care pe periodul 1888-93
MURELOR, vale, com. Magureni,
s'a arendat cu 3500 leY anual,

in plus 1200 leY plata de padurarY.
plasa Filipesct
(despailita de Glodeanu), moie a statuluT, pendinte de m-rea Cotroceni, care
pe periodul 1888-93 s'a arendat cu 8o5o 1e anual, in plus
MUSCELU
muiTA i Urjugia, pAclurY ale

statuluT, in intindere de 1500
h. a. situate intre plaiul Pele
valea
www.dacoromanica.ro
strabatute de
287
287
N.
NAMOALELE, vale, com. Gura-
Viti6rei, plaiu Teljen.
deal , com. Chioj(lxica, plasa Podgoria.
NEAGOT_IL ,
NA.STXSOAIA, virf de deal, situat
NEAlvITUL, proprietatea EforieY
la N. de com. Gornetu-Cuib,
pl. Podgoria, acoperit cu
Spitalelor civile din Bucuresa

fost6, pendinte de m-rea Co4ea
din Bucuresci, com. Predealu,
plaiu Pele, care, impreun
cu moiile Ceauy5ia, UnghiaMare i Pristolu de pe Dof-
S'a numit ast-fel, pentru-cA pe

acest virf, un locuitor din Va-
len, anume Ndstase, a plantat

cel-d'antal vie. Murind i via
rmnnd nevestei sle, virful
s'a numit N'cistAs6ia.
tana, are o intindere de 6o6

h. a. i s'au arendat pe periodul 1888-93 cu 2250 le i' anual.
NXvixicEsci, sat, face parte din

C. R. MAgureni, pl. Filipesa
51 f.).
Predealu, plaiu Pele, situat

intre valea Turculiff (N), Vadea
NCEA;.;A, valcea spre S. E. de com.

NE-N(CULUT (Virful-), plai, com.
Tttrlesci, pl. Teljen.

NEAGULUT (Valea-), vale, com,
D4escY, pl. Filipesa

NEAGuLUT, vale, com. PodeniVechY, pl. Podgoria.
NEAGULUI (Pitra-), deal, com.
Prov4a-de-jos, pl. Prahova, acoperit cu pklure m'al-unta. La

p6lele lul sunt lives11, islazurY,
prun
NEAMTUL, munte la E. de com.
i se cultivb, porumb,
SteveY (S), Muntele Turcu
p,'rAul Azuga. Este proprietatea EforieI Spitalelor.

NEA.MTULUi (Movila-), movild in
partea de E. a com. D'Armonesci, pl. Filipesc. Se povestesce de betranY c acst'd movilA s'a f6,cut de Negru-VodA,
ca ap6rare in resb6iele cu
tarit
NEAGRA, p6flure a statuhq in
intindere de 1847 h. a. pendinte de com. Haimanalele, pl.
FilipescI, care, impreun, cu
trupul Grortu-1\141sa(I5Q h,
www.dacoromanica.ro
288
a.). formza. pAdurea Haimanalele.
NEAGRA, parau, isvorAsce din
288
com. Maneciu-Ungureni, pl.

Teljen, coprins intre Valea
Pope1' (N.) i paraul Brustureilor (S.)
pa.durea Ngra i se vrs in

riul Cricovul-dulce, la locul
numit La Ripa. spre S. de

com. Haimanalele , pl. Filipesd. Locuitoril" povestesc ca,
i s'ar fi dat acest nume de la

nisce 6mern negri, carY ar fi
trt pe locul de la sorgintea
NEBUNUL-MARE, munte la N.
de com. Maneciu-Ungureni,
pl. Teljen, coprins intre Valea Carpenultn (N.) i Valea

PopeT (S.)
NECETESCA, numire ce se mal'
da com. urb. UrlaV, pl. Cri-
acestuY pArau.
cov. Ace'sta se constatii dintr'im
NEAGRX (Valea-), padure .particulara., supusa regimului silvic
hrisov al iza Duca Vod,prin
inc din a. 1883, pe moia Co-
care se ala in poscsizmea preotes4 Ana a fircotulzd Dimitrie
marnic, pl. Pele.
Stancizt, mofia Nec.yelt?sca s`d
NE,AGRA (Valea-), vale, isvorAsce
din virful Babqului, curge de

la N. V. catre S. E. i se vrsa,
In riul Teljen, pe malul drept,
in raionul com. Mdneciu-UngurenY, plaiu Teljen.
le _fle /orc,lice hrisovulocind

copiilor lor In Urlap ce se
allana si Necfetc'sca. (Sciirqe
procurate de D-1 I. S. UrlaOnu).
NEDELEA, sat, face parte din C.
R. Nedelea, pl. Filipesa

NEAGRX, vale, isvorasce de sub
p6lele munteluY Zaganu, se u-
nesce cu paraul Curu-Rou

cu isvorul Tampa, spre E. de
NEDELEA, comuna, rurala., plasa
monastirea Cheia, i impreunA
Despre infiinarea
acesteY comune se povestesce
urm6t6rele : In anul 1792,
formza paraul Tampa, care
cate-va familiY de RomanY din
se vrs in riul Teljen, pe
Transilvania au trecut cu oile

In Romania i s'au aeslat pe
mo0a Baba Ana din judeWl
Buz6u, proprietatea hatmanuMihi Filipescu. i
1u
malul stang, in com. Maneciu-
Ungurent
oNEWLINATJL, munte la,
V. de
www.dacoromanica.ro
289
2.sq
ind-ca acolo suferea de lipsa de

apa pentru vite, in anul 1793,cu
voia proprietaruliff s'au mutat

pe mosia Filipsca, tot mosia
HatmanuluT Mihai%a. Filipescu,
sportul lemnelor de la padure
la Ploesci. Mara de acestia

3 se mal ocupa cu olaria, 2
cu dulgheria si 2 CU cismaria.
Produsul munceT agricole i o-
pe malul stang al riuluT Prahova, unde nu locuia de cat

o singura carciumarsa, numita Nedelea, in jurul careia
s'au aseslat pentru tot-de-una.
Tot in acel an (1793), unul
dintre el, care scia carte, anume Ioachim, prin staruinVa
Uria 1 desfac la orasul PloescT ;

iar dulgheriT i cismariT in comuna.
LocuitoriT, in num6r de 117
recomanda0a proprietaruluT
a fost hirotonit preot, pune'rkdu-se si temelia bisericeT.
oT, 38 capre, 362 pord,
Este situata pe malul stang

al riuluT Prahova, la 17 k. m.
departe de capitala judquluT
la
k. m. de resedi%a
plaseT.

mosia Nedelea, cand li s'au
dat 533 h. a. ET au
74
caT,
334 bol, 59 vacT, 48 viVei, 1203

12
bivolI.
In raionul comuneT, pe iazul Moruzi, caruia i se qice

Leaotu, desparVit din riul
Prahova, chiar din dreptul acesteT comune, este o m6ra

de macinat porumb.
N'are niel un catun alipit
Scla funcOonza regulat de
si o popul4une de 995 loc.
la 1870. Se spune ca carte a

inceput sa se invqe aci dela
(494 b. 5(31 f.); 193 capT de

familie ; 170 contribuabilT, 194
case de locuit.
In comuna e o singura biserica fondata la a. 1793 prin

ajutorul i staruirqa proprietaruluT mosieT Hatmanul M.
Filipescu si a preotuluT Ioa-
S'a reparat in anul

1849 de D-1 C. Filipescu, proprietarul mosieT. Se deservesce
de doT preoV.
LocuitoriT pe l'anga agrichim.
cultura se ma ocupa cu tran-
1849. Sciu carte Go barba(1

3 fond. Sc6la s'a frecuentat
In anul scolar trecut de 61

baqf si 4 fete, din num6rul
de 198 copiT (103 b. 95 f.), cu
v8rsta de sc611 Cu intreOnerea personaluluT statul cheltuesce anual 1728 leT.
T6t suprafa%a comuneI este
de 2000 h. a., impreuna Cu
a locuitorilor, din carT : 1120
pogeme suprafaVa comuneT Cu
locurile delimitate dupa legea

tyl
www.dacoromanica.ro
290
din 1864,
intre cae se co-
prinde i 54 pog6ne pe sma

proprietaruluY, asa ca ale comuneI r6rn'an io66 pog.
In termen mediu, VifIca, se
fabrica aci anual i too d. 1.

GAndacI de mOtase se cultiva i dau anual 56 k. g.
gogosi.
Terenul cultivabil a produs
in anul trecut 1960 h. 1. secara, 9296 h. 1. ov6z, 3934 h.

1. porumb. Porra roditorl sunt
pu0/11. Live011e de fin au dat
290
trece. riul Prahova
i iazul
Moruzi.
Aricesci (S.) ; Ploesci si Baicoiu (E.) ; Filipesci (V.) ; Floresci (N.)
NEGOEf (Valea-), tipa, com. Cep-
tura, plasa Cricov.

NEGOESCI, sat, face
parte din
C. R. cu acelasT nume,
pl.
re'rgsor. Aci e resedi%a comuna Este situat pe loc ses,
anul trecut 630.000 k. g. fin

(pe 319 h. a.)
pe marginea apeY Leaotu. Are

o pop. de 524 loc. (268 b.
Branistea.

la veniturI suma de leT 2936,7 2,
si la cheltueri 2 5 5 o, i6
In comuna sunt dou sosele : una aplica spre E. si

inlesnesce comunic4a intre
com. Nedelea
Ploesci
alta apuca spre S. care inlesnesce comunica-0.a intre Nedelea i Aricesa
256 f.), si se mal numesce
Aci e o biserica fondata la

a. 1834 de D-na Safta Brncovnu i reparad, in 1889, cu
ajutorul banesc al locuitorilor.

NEGOESCI, padure a statuluY in
intindere de 550 h. a. pen-
dinte de com. Negoesd, plasa

Trgsoru, formad din trupurile Pitra (250 h. a.) si Gavanu (300 h. a.)
Uta partea de N. si E. a
comuneY este campie intinsa,
pe care se afia 21 movile,
sa, se povestsca ceva
despre ele, de cat de movila
ChesaruluY, situata pe malul
Para
stang al PrahoveY (v. a. n.)

In partea de V. a comuneY
NEGOESCI, comuna rumia, plasa

Trgsoru. Este situata pe
marginea ape Leaotu si riuluT
Prahova, la to k. m. departe
de capitala judepllui si la 4
k. m. de a plasei.
www.dacoromanica.ro
29!
291
Negoesci sau Branistea, Zahanaua, Pitra i Stejarul sau

Gavana, avend o populatiune
de 940 loc. (467 b. 473 f.), in
care infra si 7 farnili de - igari.Y.

contribuabilY 171 ; case de locuit 225.
o suprafata de 2500 h. a. adica 1500 h. a. pament arabil ; 300 h. a. finete ; 75 h. a.

islaz ; 25 h. a. loe sterp ; 600
h. a. padure.
Tuica i vin nu se fabrica
In comuna.
Gndacii de mOtase dau a-
In comuna sunt trei bise:

la Negoesci (Braniste)
fondata la a. 1834; la Stejar,
fondata in 1888, si la Zahanaua, fondata in anul 181i ;
t6te deservite de 2 preoV.
Locuitorii se ocup esclu-
nual Cam 300 k. g. gogosY ;

stupY cu albine sunt 15o. Terenul cultivabil produce anual
pena. la 3600 h. 1. grAu ; 3500
siv numaY cu agricultura

cultura zarzavaturilor. Produsul agricol Il desfac la orau1 Ploesd, iar zarzavaturile
prin Ploesci i Bucuresci.
crciumarY.
LocuitoriY, in num'er de 130,

dind li s'au dat 515 h. a. EY
au 50 Cal i epe, 443 boi, 220
vacY, 191 oY, 338 pord.
Scla s'a infiinIat in co-
muna de la 1890. Localul s'a

construit din fondurile d-luI
proprietar N. N. Turnescu.
S'a frecuentat in anul scolar
trecut de 43 baqi si 22 fete,
din numrul de loo copiY (53
b. 47 f.), cu versta de scla.
Cu intrqinerea personalului
se cheltuesce anual 1o8o leY.
Sciu carte 21 b(lrbap
5 feineY.
T6tA comuna, se intinde pe
ov6z ; liveile dau anual pena

600 care fin.
Bugetul comuneY,
anul
financiar 1893-94, presinta' la
veniturY suma de 6220,59 lei
si la cheltuelY 4331,30 leY.
Sta in legatura prin sosele

petrite cu comunele Ploesci,
Popesci, Terg-sorul-Vechiti
Nou, Strejnicu, Sima, etc.
Pamntul comuneY e ;es, avend numaY o singurd movila,
numita G-organu ranga riul
Prahova, ce se datoresce, pe
cat se spune, Tatarilor.
Mara de riul Prahova, comuna mal e udat de grlele:
Viisra, Budurosu si Leaotu
(Iazul Moruzi).
Se ma'rginesce cu comunele:
Ploesci, Strejnicul, TergsorulVechiti, Popesci, Braqi TIt4rani.
www.dacoromanica.ro
292
NEGOESCI (Malul-),
mal,
com.
Teisani, plaiu Telejen.
292
de schimb, iscalita la 24 Octombre 1818 de Arhimandritul

Ioachim, monastird MarginenT,
padure particulara su-
luand in schimb Muntele Pitra Arsa.
pusa regimuluT silvic inca din
Acsta carte de schimb a
NEGOESCI
ni-),
I CENLIARI (Mosne-
anul 1883, pe mosia mosnenilor Negoesd i CenusarT,

pendinte de com. AriCesd, pl.
Podgoria.
NEGRAUL, mahala, face parte

din C. R. Tesila, pl. Peles.
Este situata la paele munteluT Negrasu, de ulla'e curg mal
multe isvora' de qa miuerald

NEGRWL, riusor, isvorasce de
la N. com. Tesila, pl. Peles,

curge spre S. V. si se vrsa
In riul Doftana, pe malul stang,
tot In raionul com. Tesila.

NEGRWL (Muntele-), proprie-
tate a Eforid Spitalelor civile

din Bucuresd, fosta pendinte
de m-rea Sinaia, com. Tesila,
pl. Peles, care, impreuna cu
rnoiile Zilistea-Trestieni i Sa-
silor, au o intindere de 1246

h. a. (1046 h. a. suprafa0 impadurita. si 200 h. a. pament
cultivabil
i finge). In total
s'au arendat cu 8422
leT
a-
nual.
Acest munte i Piciorul Cal-
neluT a fost dat Fin cartea
fost presentata cinstiteT jude-
catoriT a judguluT Prahova

de cuviosul Paisie, Star4u1 SinaeT, cand cu delimitarea hotarelor munOlor mareluT Postelnic Filipescu.
lac , com. Ghirdoveni,
plasa Filipesd. Se povestesce
NEGRI,
c Radu Negru, perslnd o

i fiind aCu TatariT
lungat, a potcovit deand6sele
iapa pe care calaria, i, fugind
prin padure, a auslit strigand
In urma ca s'a deschingat ipa,
batalle
si el plecndu-se spre a se uita,

a fost impuns cu sabia in c6st,
In dreptul laculuT din padure,
si, din acel timp pena aslY, acel
loc se numesce Lacul Negri
lar padurea s'a numit Padurea Negri.

NEGRI, padure, vesli Negri, lac.
NEGRI, vale in partea de N. a

com. Bordeni, pl. Prahova. I
s'a dat acest nume de la apa
cea negra, ce curge pe acsta,
vale,
www.dacoromanica.ro
293
NEMERNICUL (Muntele-), phdure
particulara supush regimuluT

silvic inch din anul 1883, pe
mosia Muntele Nemernicul ,
pendinte de com. Brebu, plaiu
Prahova.
NEMERNICUL, munte situat in

plaiu Prahova.
NESTORESCI ,
locuinth
Localul e proprietatea comuneT, e de gard, neinchp6tor.

CopiT in vrsth de sc616. sunt
263.
Comerciul se exercith de 4
carciumarT.
NETOTI, sat,
face parte din C.
R. Netoti, plasa Campu.

NEVESTP.SCA, sat, face parte din
isolath ,
plaiu Prahova.
NETOTI,
293
comunti ruralit, plasa
Campu. Are o pop. de 1216 locuitorY, carY se ocupa esclusiv
cu agricultura.
Terenul s6u e frte
nos. In anul 1894, consiliul de
ministri, pentru asanarea terenuluT dintre NetotT i cht. Tres-
tieni, duph planul i devisul

intocmit de inginerul judetulul
aprobat de consiliul tehnic
superior de pe langh ministe-
rul LucrArilor Publice, a dat

din bugetul statuluT suma de
lei 2380 si judetul Prahova
1500 leT.
Se compune din 3 chtune

Netoti, Trestieni-de-sus i Z5.n6ga. Resedinta comuneT e in
cht. Netoti.
Veniturile comuneT se urch
la tifra de leT 7988.
Sc6la se afla in cht. Netoti.
C. R. Podeni-NouT, pl. Podgoria.

NISIPOASA,
sat, face parte din
C. R. Harsa,
pl. Podgoria.

b. 128 f.). Aci e o biserich cu
hramul Adormirea i Sf.
Nicolae fondath de locuitorT,
la anul 1874.
NISIPOASA, proprietate a EforieT
Spitalelor civile din BucurescT,
care se arenclzh impreunh cu

trupurile Valea Manti si Pantazi. Au fost pendiatT de m-rea
Poiana i apartin de com.
Harsa, plasa Podgoria. Intin-
derea lor tata% e de 937 h.

a. din carY 471 h. a. suprafath imphdurith si 466 h. a.
phmnt cultivabil i finge.
Pe periodul 1886-91 s'a arendat Cu 3612 leT anual.
NISIPOASA, mahala din com. Va-
lea-Lungt, plaiu Prahova.
www.dacoromanica.ro
294
NISIPULUI (Plaiul-), deal, com.

Prov4a-de-jos, pl. Prahova,
294
NUCETU, garla, isvorAsce din p6-
lele dealuluI Pitra, com. OO.riVf, plaiu Teljen ; curge de

la V. spre E. i. se vrsA in
numit ast-fel pentru-clt terenul s6u e frte nisipos. E a-
garla SAr4e1u, in apropiere
coperit cu padure mArunt6,

la plele luY sunt livedY, islazurY, pomY , i se cultivli porumb.
de com. PAcuretY, plasa Podgoria.
NISIPULUT, vale, curge de la p6lele_ munteluY Gurga, comuna
NUCETU, sat, face parte din C.

R. Chiojdnca, plasa Podgo-
Brza-de-jos, plaiu Prahova ;
ria. Are o pop. de 549 loc.
curge de la V. spre S. E. i
(294 b. 255 f.).
apoY se vrsd in riul SunM6rea (v. a. n.).
NUCETU (Virful-), virf de deal la

N. de com. Gornetu-Cuib, pla-
sa Podgoria. Este acoperit cu

vil i este cel mal inalt virf
dupe culmea dealulul Nucetu
NISTORESCI, munte, com. Brza-
de-sus, plaiu Prahova.

NISTORESCI, sat, face parte din
C. R. Brza-de-sus, pl. Pra-

(151 b. 16o f.). Cade in partea de E. a comunet i 1 uda.
NUCETU, deal in partea de S. V.

a com. PAcuretY, pl. Podgoria.
1
I s'a dat acest nume pentru-c

o datA se cultivau aci mu4ime
vAile : Temnicul, VacAr4a, Bradu, SmeurAtu, Plopiu, Motro-
de nuct Are direqia de la N.
6ia i Fiarele, afarA de riul
carY s'au distrus de filoxerd.
Prahova, care Y ud partea

de V.
Astd-d1 dealurile com. PAcu-
NOROAIF. (La-), loc isolat in com.
la S. A fost plantat cu vil.,

reV servA parte pentru pttunatul vitelor, parte pentru cultura porumbulut
Tarlesci, plaiu Teljen.
face parte din C.

R. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-
NUCETU, sat,
NOROAIELOR, vale, com. Harsa,
plasa Podgoria.
NUCETU, vale, com. urb. UrlaV,
plasa Cricov.
ria. Este situat pe culmea dealuluY Nucetu, i are o pop. de

295 loc. (145 b. 15o f.). Aci
este o biseria, construqie de
www.dacoromanica.ro
295
lemn, fondata la a, 1814. Se

zice cIt acsta biserica a fost
adusa la acel an din cat Izesci
295
arendat cu i9oo lei anual, in

plus 480 lei, plata de padurari.
(com. Podeni-Vechi), fiind daruite, de locuitorii acelui ca-
NUCETNCA, parau, isvorasce din
tun, dupe, ce-0 au construit
poalele dealului Nucet, com.
alta de zid ; este deservita de

un preot.
Satul Nucetu se crede a se
Gornetu-Cuib, plasa Podgoria;
curge de la N. spre S. prii-
pentru ca in apropiere se afia
mind in drpta valea Beni

paraul Turburea, i se vrsa
in paraul Saratel, to in raio-
metochul Episcopiei Buzeu, ale
nul com. Gornetu-Cuib.
fi infiintat pe la
a. 1714,
carui urme se ved si ali (apartin de comuna vecine.

cureti) i pentru-ca pe culmea
dealului, pe care se stabilise
primii locuitori, calugari acelui metoch plantase nuci, s'a
dat si satului numele de Nucet.
,t artea de N. E. a cit.
Nucetu, In loCalitatea izunzit
or/aka SiticieY se afld 'in pavnt multa sare.
Acest catun ocupa partea
de N. E. a com. GornetuCuib.
NUCETU, deal spre E. de com.

Chiojdeanca, plasa Podgoria,
pe care se afla virfurile Chirila i Capu Mielului. Servesc
NUCIT LUT BALTAG, localitate in
com. Drajna-de-jos, pl. Tel&
jen, ceva mai sus de valea

Ste.neseilor, mule se gasesce
Mina' de sare, acotcrite cu un

mic strat de Mment. Are do2a
panda i5lalip de stat.
NUWARA, sat, face parte din

C. R. Rincezi, pl. Teljen. Are
o pop. de 803 loc. (400 b. 4o3
f.). Aci sunt doue biserici : una
fondate, in anul 1840, cu inscriptia urmetre : Biserica
sunt eu sfintita, pentru slava

lui Dumneqeu zidita. Alexandru Ghica, domnia ; Chesarie
Episcopia.
Prin osirdia Nucrrenilor

a Egumenului Motrenilor,
pentru p4unat.
NUCETU (Valea-) i Rogojasca,
mosi ale statului pendinti de

biserica Sf. In din Bucuresci,
cali pe periodul 1888-93 s'au
arhimandritului Efrosin Poteca, nascut in satul acesta, in

veci sa fie pomeniti..
A doua biserica s'a zidit la
www.dacoromanica.ro
P9b
296
a, 1875, avnd de ctitorY pe

Gheorghe Salaoru i sotia sa
curge de la N. E. spre S. V.
si la locul numit Gura-Rin-
Rada, Nicolae Ionescu Cu soia

Rada, si al t1 locuit'ort
din comuna. (Vol! Rincezi).
cezi se unesce Cu praul Rin-
NUCOARA, plait numit si Car-
NUCOARA, numire ce se mail

de, de locuitoff comuneI RIncezi, plaiu Teljen.
cezi si se verse, in rinl Ogretinu, com. Ogretinu.
pinisu, se intinde de la N. spre
S. prin centrul com. Rincezi,

plain Teljen, ce separe. cat.
Nucumff, vale, ce se vrsa in

garla Doftenetu, in raionul
Nucsra de cat. Rincezi. E

plantat cu porni roditorf : merf,
prunI
, cire, etc. Se
com.
Cocorasci - Misli,
plain
Varbilau, din care isvorasce.
dice ca-s1 a luat numele de

la multimea nucilor ce se
plantan in vechime pe acest
vale, isvorAsce de la
E. de com. Provita-de-jos, pl.
Prahva i se vrsa in riul
NUCULUI,
plait.
Provita, tot In raionul com.
NUWARA, garla, isvorasce din

com. Rincezi , pl. Teljen ;
Prov4a-de-j os.
0.
OMELET,
vale, isvorasce de la
plele de E.
ale
muntelut
Plesuva-Mare, curge dela V.

spre E. si se vrsa in riul
Prahova, pe t.ermul drept, in
raionul com. Comarnic, plain
Peles.
OBRATELE DUPE SFOARA PRE-
trup de pe.dure a staWWI, in intindere de 25 h. a.

care, impreuna Cu trupurile :
Poina-LaculuT, (13 h. a.), Valea Garclullg
Cotii-cu-PlopI
DEALU,
(62 h. a.), Bughea-de-sus (45

h. a.) si Runcu (4o h. a.), for-
mza pad. ValenT.

OCIIIt;OR, numire veche a satucom. PacuretY, pl.
lui
Podgoria.
moie a statulta pe care

la 1864 s'au improprietarit locuitoril din com. Ocina, plain
OCINA,
Peles.
OCINA,
ap
www.dacoromanica.ro
de puci6sa, situate.
t97
pe un loe muntos, in cat AdunatT, com. Ocina, plaiu Pele, proprietatea D-neT Anica
State. Se afla in apropiere de
centrul comuneT i comunica-
tia se face aci cu inlesnire.
297
cuitorilor este dog-aria i sunt

200 speciali in acsta meserie.
desfac produsul munca
lor la orarle- PloescI i BuET
curescT.
Isvond confine sare si pucio'sa.
In raionul comuneT sunt .2

morT : una pe riul Provita i.
Tot in acest catun maT este

un isvor de apa de pucisa,
a doua pe valceaua \ralea-
pe propr. d-luT Ion I. Anca.
Parte din locuitorY sunt

monenT. 120 s'au improprietarit la 1864, pe moia Ocina,
cand li s'au dat 420 h. a. pamnt. ET au 85 caT, 15 epe,
OCINA, comuna rurala, plaiu Pe-
le. Parte din acsta comuna
este arqata pe albia riurruluT Provita ; iar parte pe va-
BraduluT.
lea numita Valea BraduluT,
291 vacY, 385 capre, 2000 OT,

160 porcl.
la 55 k. m. departe de capitala judetuluT i la 22 k. m.
la anul 1850. In anal scolar
de rerdinta plaiuluT.
Valea BraduluT, Adunati-Provite i Baltisul, avnd o pop.
de 1342 loc. (65o b. 692 f.),
totT Romant
contribuabilT 253; case de locuit 290.
una fondata in anul 1811, de
catre obtea locuitorilor, Para
inscriptie ;
i a doua cu hra-
mul Adormirea s'a inceput

de Preotul In i s'a termi-
nat cu zugravla de
D-nu
Radu Novian i Cucna Anica
State.
Ocupatia de capetenie a lo-

1893-94 s'a trecuentat de 56
baetI O 4 fete, din num6rul
de 270 copiT (ro b. 120 f.),
cu vrsta de scla. Cu intretinerea personaluluT se cheltuesce 1566
leY
anual. Sciu
carte 120 barbap si 18 folia.

Uta comuna are o suprafata de 75o h. a.
In comunit este Un isvor cu
afiii de fiucio'sd, numit afill de
leac a cdrui afia' se intrebuin(e'zil fientru juAnialti.
Tuica se fabrica anual p'na.
la 3600 d. 1.
anual 1205 h. 1. porumb. Dintre pomT roditorT sunt : 400
meff, 120 perT, 190 cire0, 500
www.dacoromanica.ro
298
nucl. Liveqile dau anual pan.

la 450 care de fin.
298
ODAIA, vedf Crivina, comunA

ruralg..
Comerciul se exercitg, in
comung. de 3 carciumart
Bugetul are la venitue

2446is 1_a cheltudi 2444.
ODXITA.,
vale intre comunele
Harsa si Podeni-VechY, pl. Pod-
goria.
In comun e o sosea
care 160 com. Ocina de Brza

Bezdeadu , jud. Dambovita.
E brAzdatg. de dealurile :
Magura, Virful MosuluY, Vir-
i Virtul Starminilor.
Afarg, de riul Prov4a, com.
Ocina e strgbAtutg, de ValeaBraduliff, Valea Bisericel,
ODXILE, sat, face parte din C.

R. Pucheni-MicY, pl. Crivina.
GARULLA, plait, com. SlAnicu,
pl. Vg.rbilgu.
ful StAlpuluY, Sultanu
Se mgrginesce cu comunele:
Valea TiirseY, Prov4a-de-sus,
Brza-de-sus, Talea i jude%ul
Darnbov4a.
OCNA DE LA BATCAN, a patra
gur de ocng, ce s'a deschis in com. SlAnicu, pl. Vgrbilltu, dup ce s'a pArsit gura
CArbunnu. Acst ocnA a
fost alturY de CArbunnu la
6o-8o metri. N'a fost tocma
adaricg.. Asit nu mal' e nimio

aci ; totul s'a distrus de o val-
com. PodeniVechY, plasa Podgoria.
OGHIZA, fOntiing.,
OGHIZA, grl, isvorgsce de la
fantana Oghizi, de lang4 c.t.

Bgltesci, com. Podeni-VechT,
plasa Podgoria.
GRADA, rule, numit si Tantana RaduluI ce isvorAsce
din marginea com. Bg.tescY,
plasa Crivina, si se vrs in
apa Leaotul, in fata bisericet
GRADA ZISULUT, loc isolat In
suprafa0, de apr6pe 4 h. a.
fost pendinte de m-rea TigAnesd, situat in com. Bg.tesci,
pl. Crivina.
cea, ce curge pe locul unde

a fost mina.
OGRETINUL, garlA, isvorsce din
muntele Leurdeanul ,
ODAIA, movilg, com. Nedelea,
plasa
curge
de la N. spre S., apo'l de la
N. E. spre S. V. prin com.
www.dacoromanica.ro
299
Ogretinul, printre Drajna-de-
sus si Catunul si se vrsa in

apa Drajna, Tn raionul com.
Drajna-de-sns, la
AMI-a-Boli-
nescilor. Face, in cursul su,

zigzagurY la Reveicu i Stan
Cioc.
Og-retinul se
crede c s'a
format din cuvintele o gr4dinli, pentru-ca imprejurul acesteT ape, pna la sorgintea
ei, a fost gradina principald

a castruluT Gradistea
pe urrna a primilor mosnenY
DrajnenT, carT au posedat
teritorul comuneT Ogretinul,
care 's'a infiintat mai tarc;liu
de Drogomir Comisul, fratele
luT Stan Sutasul, ambiT din
neamul Pantescilor din Drajna.
299

contribuabilT 135; case de locuit 190.
In comuna e o singur biserica, ce servesce
pentru
din com. Catunul,

unde nu se afla biserica.
Acsta biserica s'a fondat
In anul 1817, si are urmlocuitoriT
trea inscriptie Acsta stint.
si Dumnegesca biserica, s'a

ridicat intru cinstea si slava
sf. Dimitrie si a Cuvi6seT Paraschiva ; s'au ridicat in gilele
domnuluI nostru Ion Caragea
Voivod, fiind Episcop Kirio
Kirio Costande si s'au ridicat
de robiT luT Dumnec,leu Radu
Negutatoru Ogretin si de
Stana Sotia dumnluT Radu,

Maria sotia NegutatoruluT Car-
OGRETINUL, comuna rurala, pla-
bunnu cu tot neamul lor :
iul Teljen. Cu t6te cercetarile facute n'am putut afla ni-
Popa Mihaft cu tot nmul,
mic despre data infiintareT aceste comune,

PCma la anul 1877
Leat 1817. Acsta biseric

e deservita de un preot.
Locuitoril din
acsta co-
a fost
muna se ocupa cu pomicul-
unid, cu com. Rincezi. Este

situata pe ambele malurT ale
tura, fabricarea tuiciT, facerea

caramideT, crescerea vitelor,
lemnaria, dulgheria, zidaria,
g-arleY Ogretinu, si la p6lele

dealurilor Plopisu i C6sta,
cismaria. Produsul munceT I
desfac la BucurescT i PloescT.
k. m. de a pla-

Ogretinul, sunt 2 mor.]: de
N'are nicT un catun alipit.

Populatia sa e de 720 loc.
macinat grau i porumb, umbland numaT in timpurT

cacT vra, maT ales cand
judetuluT
i ii
iuluT.
(330 b. 390 f.)
www.dacoromanica.ro
301)
300
e secetA, Rpa din numita garla
Bugetul comunel presinti

la veniturI 3296 lei: si cheltu-
s6cA.
LocuitoriT sunt mosnen. 56
elile leT 2221,75.

PC mosia mosnenilor. El' au
13 cal si epe, 16o vacI, 6 bi-
Prin centrul comunel trece

soseaua judetnA ce merge
spre N. la com. Rincezi
volT, 6o capre, 500 ol" si 200
spre S. la Drajna-de-jos. O
altA sosea vicinalA merge spre
Drajna-de-sus.
E brAzdat de dealurile :
Mircea, Leurdnu, Virful Cornulul i VIrful Rosu (v. 1. r.),
pord, afarA de vitele trebuinci6se muncet

Scla s'a Infiinat In comun'A. de la 1886. Localul e
proprietatea comuneT. S'a fre-
cuentat In anul trecut de 81

elevY si 6 eleve, din numrul
de 144 copiT (83 b. 6a f.), cu
varsta de sc616,. Cu Intretine-
rea personalulu statul cheltuesce anual io8o let Sci2t

carte 30 barbap fi 2 lei/tel..
Tta comun6. se Intinde pe
o suprafa0 'de 1250 h. a.

Tuica se fabric in comuna
aprpe 4.000 d. 1. anual.
Gandac de mdtase nu se
cultiv aci ; stupl cu albine
sunt 6o.
Cultura cerealelor e derisorie, de re-ce terenul nu e
prielnic. Asa, grilul a produs
numal 20 h. 1.; ov6zul 30 h.
1.; porumbul oo h. 1.
Dintre poni roditorI sunt :
3000 merI, 500 perY, 6o duli,
200 ciresl, 300 nuct

dau peste 600 care fin.
Comerciul se exercitA in
comunA de 5 carciumar1.
acoperite cu 0.sune i pridure.

Ca sesur sunt : Busa, Podu
lui
Vlad, Podu lu *erban,
Poina Paruldf, PleseT, CAEneY, Seciulu, CasArie, Cab,

ghieI. SecAtureI, .5irda, Par-
16gele, tte situate in partea

de V. a comunei.
VAT are : Purc6.rqu, Ogretinu, Trestia, Dragomirel, Podulul, CalugArsca, Rece, Mare
Cheabali.
Se naM-ginesce cu comunele:
Drajna-de-sus, Cerasu i RIncezi.

OGRETINUL, g-arlA,
uda centrul
corn: Ogretinu.
JET (Grpa-), loc isolat In com.
Drajna-de-sus, pl. Teljen, ce
servesce de islaz pentru vitele locuitorilor.

OLARI,
vale, ce se
www.dacoromanica.ro
vrsa in
301
301
grla DoftAnqu, in raionul
de 1200 loc. (6 1 o b. 590 f.) ;
com Cocordsci-Misli, plaiuVAr-
243 capY de familie ; 193 contribuabilY i 298 case de locuit.
bilAu, din care isvorAsce.
LAR', numire ce se maY dA de

locuitorY comund MArginenide-sus, plasa Filipesd.
OLARI sau
MArgineni - de - j os
i BrAtAanca, trupurY de moiY ale
statuluY,
pendinV de
m-rea MArgineni, ,carY, pe pe-
riodul 1888-93 s'au arendat cu

15.100 leY anual. De la 1891
s'a vindut de ved.

face parte din C.
R. CiumaV, pl. Campu. Are
0 pop. de 245 loc. (124 b.
121 f.) Aci e o singurA biserica fondatA la a. 1869.
OLARI, sat,
In comunA sunt dou bise-
rid : una in Stubeiu, cu hramul sf. Nicolae i Cuvisa

Paraschiva construitA la a.
1870, pe locul uneY vecla biserid, i a doua in OltenY, cu
urmtrea inscripOe : IntAresce Dmne stinta .,i Dumne1e6sca bisericA acsta, care
o aY catigat Cu scump sAngele tOu, care din temelie O
pn in, sAvirit s'a fAcut cu
t6tA osirdia i cheltuiala D-luY
Pan Manolache Crisoscolea
i a cocneY DumnluY Elena,
ce se prAsnuesce sfint Erarh
Nicolae i SfinOY imp6ralf
Constantin i Elena, maica
vale, isvorAsce de
sa, i. s'au fAcut acstA bise-
sub un pisc din Poina lIo-
rica dupA moia D-lor Teiani O s'au frumusqat i cu
OLXRESEY,
Olor i. se vrsA in Prahovi%a,
pe malul stang. DirecOa luY
e de la E. spre V.
OLTENI, comuna ruralA, plaiu
Teljen. Este situatA pe gArla
Valea StalpuluY, la 30 k. m.
departe de capitala judquluY

i. la 4 k. m. de reedin0
plaiulut
Olteni, Stubeiu i Valea StalpuluY, av6nd o popula4iune
zugrAvla dupA cum se vede,

ca sA fie pomenire sufletelor
D-lor i tot neamuluY, in qilele MArid-Sle Constantin Ip-
silante Voevod, fiind Mitropolit Dositeiu i Episcop Constantin. 1805 Iulie.

LocuitoriT se ocupa numaY
cu agricultura. Dulgher/ sunt 4.
Produsul munce 1 desfac la
orarle Bucuresd i Ploesd.

LocuitoriI s'au Impropriet*
www.dacoromanica.ro
302
rit la 1864, pe 750 h. a, parte

pe mosia statuluT si parte pe
mosie particulara. ET au 3 caT,
r66 vacT, 800 o, 250 para
In raionul comuneT sunt

morT pe riul Teljen.
Sc6la nu este in comuna.

CopiI in v'rsta d'a o frecuenta sunt 1 jo (60 b. 50 f).
Scht carie 27 bit' rbctg .y i 3 fama
Tt comuna se intinde pe
o suprafata de 135o h. a.
Tuica, cand timpul e prielnic, se fabrica pna la 1200 d. I.
cultiva. StupT cu albine sunt
40. Liveqile dau 400 care fin.
PomT roditorl sunt cu aproximatie : 200 merT, 200 perT,
200 dU(;11, 250 ciresi, 300 nuci.

Veniturile si cheltuelile comuneT se ridica la 15oo leT.
Prin comuna trece o sin-
gura sosea, ce merge la ValenT.
E brazdata de dou dealurI :

Virful ParuluT si Malu-Tarini.
302
d'asupra niveluluT MareT-Ne-
gre. Fiind cel maT inalt pise

al catenel Carpatilor, se pene
numi regele muntilor nostri.
Virful sOu este ascuns in
non T si domina tte piscurile
masivuluT. De pe el ochiul
coprinde mult departe si in
Transilvania si in tra Romaneasca. La pici6rele lu stau
asternute ca nisce jucariT Bra-
sovul si alte orase si sate.

Clubul Alpin din Sibiu a
construit in virful OmuluT o
casa de pitra., unde escursionistul, care ar voi sa maie
nptea pe munte, sa p6t gasi
un adapost.
Drumul, pentru a reveni de
pe aceste regiunT, se face coborind Valea CerbuluY . A-
csta vale este alcatuita din

sse trepte uriase, carT, lucep'nd de la Piscul Omul, se
sfirsesce in r. Prahova. Coboritul trepte de sus este
frte anevoios, apoT calea ur-
mza admirabil pna la padure.
E straba,tuta de la N. spre
Valea CerbuluT de si lunga,
S. E. de garla Valea Stal-
cu tte astea este atat de frum6s6 in cat itl pare r'u ca
puluT...
ourENI, sat, face parte din C.

R. Olteni, pl. Teljen.
se sfirsesce.
Pe unde e poteca de coborit ? intrebi pe un cioban.
Uite p'ici, o tulescI drept
ONT;L, pise inalt de z5o8 metri
1a vale; li. cu gestul lenel
www.dacoromanica.ro
303
ara:a o prO.pastie in jos de te

apucA ameOla , numaY cat
o vedi !
Ce impun't6re e acst vale
a CerbuluY !
Privie de jos, ea se presintA in forma until' gigantic

sAlbatic amfiteatru, ale cAruY galeriY se pierd in bruma
norilor.
Co4u1 obarsieY in stanga
3o3
cuculta, cum I' dice in Moldova, si albastrele gentiane,

cresc unele langA altele si astern sub pici6rele escursionistuluY un minunat covor, fat-A
a maY vorbi de incant'torul
Nu m uita care cresce pretutindenY. Natura a fost atAt
de gener6s cu acst vale,
in ca nu e locsor, aruia
nu-Y fi dat pArticica sa de po-
&WI si de vegeta0une ;
Omul in drpta, formzA lojile de ante-scen4, din care

cAltorul p6te privi perpetuul
admirabilul tablou al na-
bradY uriasY n'am vNut av'nd

rAol6cina infipta pe un bolovan.
tureY.
une se datoresce in mare parte
De prin t6te v6gAunile,

unde vecYnic st zn.pada as-
ploilor ce cad ata de des in
cunsA, se
scurg in vale is-
vorase sburdalnice i alatuiesc nepotolita apg, a Cerb6iceY, care se rostogolesce albA.
caV
Acsta puternicA vegeta0aceste regiunY ; pe s6rele cel

mal frumos, fdr5, s te astepV,
cad cte o datA plc:A torenOale.
i sgomot6sA p'n5, in Prahova.
Regretatul nostru coleg ,

CApitan A. Gutd, dupa care
Mutt este frum6s poteca
imprumutam tot cel'a ce scriem
ce lungesce malurile Cerb6iceY I
Aci, masive de bralT se a-
despre Piscul Omul, inteo

conferinta a sa, tinuta
mestecA inteo nespusA armo-
tea Soc. Geografice Romane
nie cu albe grupurY de mes-
despre Masivul Bucegilor

face urm6t6rea descriere poeflea : MY aduc aminte ca intr'un rind coboram pe un timp
admirabil valea Cerbulut Era
tan ; dinc6ce nenumrate ferig

farmecul acestor boschete ale muntilor, mal incolo
tufisurY de tisse i de aluni
'sY incurc crAcile printre pomY
inaltY de Cate 20-30 metri ,
pe la
sfinOt. De-o data, ca
prin farmec, bolta cerulu/ se
carY domin acst complecat
imbradi cu un vAl negru ca
vegetaVune.
Primulele galbene, riobo fica
p6catul. Prin v6zduh incep

se a,u510, acele foirT fluer4Ore
www.dacoromanica.ro
1 o4
304
freamate nelinistite , cari

vestesc furtuna.
PicaturT marI i grele cad
plesnind frunza ; apoT, inde-
man6sele campiI din Romania

pna la BucurescT, precum
tta Ora BarseY.
sandu-se curg ca dintr'o galta. Norul irisa nu umple tot

cerul. Spre apus se face o i-
OMUL MORT, deal, com. ValeaLunga. , pl. Prahova, numit
mensa bolta de lumina,.
Raze grse i negre ce

cad din nor se incrucisza cu
razele de aur ce vin din sre.
Tuna cumplit. Din cand in cand
largi fulgere brazdza norul

luminza. stancile. Nu se zaresce nicT o fiinta pe cararl, niel
o pasere pe cer ; grza ascundea pe to.V.
gine ro minute, apoY furtuna se potolesce, un vint de

crivq incepe sa, bata si matura norul, care se risipesce
in bruma cenusie, spre
si cerul redevine senin
Virful cel mal inalt al BucegiuluT este Omulscrie D-1

I. G-. Babes, In cartea sa Din
Plaiul PelesuluT, numit astfel pentru semenarea luY cu

chipul ()mula
Omul are treY vrfuri, unul
dupa
mal mic spre
care se ved munOI RucaruluI,
Pitra CraiuluY i Strunga, altul la Tnijloc, dupa, care se vede
Predea.ul, Timisul i munil
BrarvIduT ; cel d'al treilea,
cel mal Inalt, din care se ved
ast-fel de la un om, ce s'a

gasit mort acis
OANCEY, vale, isvorasce de la locul numit Poina Mare, coin.
Salcia, pl. Poclgoria, se im-
preuna In raza comunel" cu isvrele : Ciuciuru, Bilcilor,

neluI, PacureI, Stupina-Popi,
Burlacu i Vulpea, si formza
garla Salcia.
ONNEY (Grpa-), poina
com.

0P.X.RITT, comuna rurala, plaiu
Teljen. Numele acesta i s'a

dat comuneT de la 186o, cad
In vechime purta numele de
Vitira i Poina-CopaciuluT
Despre infiin%area el, betraniT povestesc ca, pe la anul
1623 s'au stabilit aci cate-va
familiT venite de prin mutrOl
alte parV, carY s'au ocupat
cu cultura viel.
Este situad, pe dealurile

Predealu, Bubicesc i Dogaru
pe vAile OpdriV, Viti6ra
Poina-CopaciuluI, la 35 k,
www.dacoromanica.ro
365
m. departe de capitala
i la 7 k. m. de a plWY.
Se compune din trei catune
OpAr4i, situat in partea de E;
Vitira in Centru i PoinaCopaciuluI, situat in partea de
V. a comuneY ; avnd teyte o
populaOune de 1340 loc. (653
b. 687 f.), in care intr i 3
familiI de %igan1", carl se ocupa
cu ferAria.

contribuabilI 243; case de locuit 358.
In comuna sunt dou6 biseriel : una in cat. OpariV, fondata in anul 1852 de Polcovnicu Moise Mrzescu, Dinca
G-ogulescu i G-eorge Mateescu
i alta in cat. Vitien-a, fudata

in anul 1841 de enoria0.
Aceste bisericI sunt deservite de douI preor.
Mara de agricultura, c4Tva locuitorI se mal" ocup cu
dulgheria i butaria, dar nu
tot-deauna, ci numal cnd se
simte trebuintd, fie pentru
fie pentru alti. Acet1 mWeugarY sunt in num6r de 16.
246 locuitorY s'au improprietarit la 1864, pe moiile: Radu-
Voda, Horezu, Mitropolia

Zoe Filipescu, cand li s'au dat
816 h. a. El au 5 cal i epe,
93 vacT, 23 capre, 487 01, 312
305
Sc61A exista in comuna de

la 1879. Localul e proprietatea comuneT. In anul trecut
s'a frecuentat de 53 Met i
fata, din nunArul de 209
copil (113 b. 96 f.), cu vrsta
de scla. Cu intreinerea personalulul statul cheltuesce anual 1242 leI. Sciu carle 26
bdrbati si 4 foneY.
T6t comuna se intinde pe

o suprafara de 1362 h. a.
In localitd(ile numite La
Bala si oSdrUrio sunt is7,,dre
de ay54 mineralt, ce con(in sarc
si fiacidsti, dar nu sunt Futrebuinfate.
In termen mediu se fabric

anual aci cam 619 h. I. tuica
O. 496 h. 1. vin.
Iii raionul conzund se gasasce sare lu Piare cantitate
,..5..arari si Bala,
dar MG se esploattfzt. Ricura'
se afid multa in cdt. Poic"naColacittlut si este pusit in esploatare.

GrndacY de matase se cul-
tiva in mica cantitate. StupY

cu albine sunt 14.
tt cultura din causa climet
Dintre cereale se cultiva nunial porumb i puOna. fasole.
Dintre poml roditorl sunt 425
merT, 372 perY, 324 ducflY, 720
cire0, 1245 nud 285 gutuI.

:o
www.dacoromanica.ro
306
306
Livegile dau 157.000 k.g.

veniturY suma de 4145 leY
la cheltuelY 3638,84 leY.
Ca sosele principale in comuna este soseaua ce traver-
Nucetu, care, in dreptul comuneY Pacurqi, priimesce nu-
mele de Tulburea.
Gornetu-Cuib i PAcureti (S);
Riul Teljen (V) ; com. Surani
(E) 0 com. Predealu (N).
sea merge spre V. pna in
0P.A.Riv, deal, com. Opariti, plaiu

Teljen , pe care se cultiva
711/2 h. a. vie.
urbea Valeni-de-Munte , iar

spre E. pnd in com. Surani.
Din soseaua principala se des-
OPXRip, sat, face parte din C.

R. Opariti, plaiu Teljen.
parte spre N. 0 S. alte dru-
OPARII, pArau, isvorasce din p-
sza comuna In tot lungul sOu,
de la V. catre E. Acsta so-
muff secondare, ce duc in diferite partY ale comuneY, i tot
de o data o lga spre N. cu

com. Predealu
cat. Valea-
G arduluI i spre E. cu com.

PacuretY i Gornetu-Cuib.
E strabatuta de dealurile
Predealu (cu virful Pisica), Bobicesci (cu virfurile Dogaru
Maclanu), Moreni, Slavu ; iar
spre V. de dealul Slavu se intinde un deal, ce n'are vre-o

numire proprie. Acest deal e
acoperit cu padure i serva la
paunatul vitelor.
E udata de praele : Copaceni, Valea StupineY, Calnau,
Sar4elu i Valea AdAnca, -Leyte
acestea unindu-se sub plele
virfuldi Baia 0 purtand d'aci
Incolo numele de Saratelu
in care se maY vrsa i gArla
lele dealului Slavu, com. Opaplaiu Teljen, curge spre
V. 0 la plele dealului Baia

se vrsa in etrla Saraplu, tot
in raionul comuneY OparitY.
OPRESCILOR (Muchia-), muchie
de deal, com. Brza-de-sus ,
plaiu Prahova.
OPRIORENT (Moneni-), padure
particulara supusa regimuldf

mo0a monenilor OpriorenY,
pendinte de com. SuranY, pl.

Podgoria.
ORADIA, padure particulara supusa regimuluT silvic Inca din
anul 1883, pe mo0a Brza,

pendinte de com. Brza, pl.
Prahova,
www.dacoromanica.ro
30i
ORADIA, deal in partea de N. si

E. a com. Cornu, pl. Prahova,
numit ast-fel pentru-ca pe ad,
cum se spune, ar fi trecut ordi
Serv. de Wasune
spre N. si se vrs'a in paraul

Azuga, pe - 6rmul stang, intre muntele Ceaus6ia
AzugeIo.
Cheia
ORLE, vale, com. Bucovu, plasa

Cricov.
deal in partea
de V. a com. Haimanalele,
ORAULUY (Al-),
plasa FilipescY,
serva de O-
suno pentru vite.
ORZOAIA, mahala din C. urb.
i prdpastiY in plaiul Peles, pe drumul ce duce la Brasov.
ORXTIT, locuin0 isolata
ORA riELE, vale, isvordsce de la

paele muntelM Drnnele, curge de la E. spre V. si se vrsa
In
ON.;oG-A, pichet de gran4a despre Transilvania.
nul Prahova, pe Ormul
stang, In raionul com. Co-
marnic, pl. Peles.
Urlall, pl. Cricov.

OSIBITU, sat, face parte din C.
R. Sotrile, plaiu Pra,hova.

OSTROVU, prund in valea Tuianca, format In dreptul cat.
Ungurern, com. Ghergh4a, pl.
Ctunpu.
Orla, isvorasce din com.

Podgoria,
Gornetu-Cuib, pl.
ORTIELE, poina pe riul Tel-
jen, com. Maneciu-Ungurern,

pl. Teljen.
ORA1HLE, vale, isvorasce de la
locul numit ,Malul Boste

curge de la V. spre E. si se
vrsa in riul Teljen, pe malul drept, in com. Maneciu-
curge spre E. uda cat. BalescY in partea de S. si dupa

ce primesce ca afiuent gar14a Sar4e1u, se vrs in tiul
Lopatna, In raionul com. Podeni-Notn, plasa Podgoria.
luat numele de la lunca prin

mijlocul careia trece, si pe
care se smana mult ov6z.
Ung., plaiu Teljen.

ORJOGOAE, vale, isvorasce din
raionul com. Predealu, plaiu
Peles, are direqia de la S.
OVISA (La-), localitate isolata In

com. Podeni-Vech, plasa Podgoria, mide sitia atrieri de
pie'tret.
www.dacoromanica.ro
3(38
308
P.
PALALOGI, isvor, curge din mun-
malul drept, tot in faionul
tele Plaiu Chiojdului com.

Star-Chiojdu, plaiu Teljen, ja
cat. Buteni din com. Predealu.
directia de la S. V. la N. E.
se vrsa in Orla
PANCEA, deal, com. Yodeni-Noui,
tot in raionul com. StarChiojdu.
PALANCA, vale, com. Filipesci-
de-Padure, pl. Filipesci. Pe ace'std vale s'Iza Mille de ciirbaya de fidinnt, ce functianzd de la anal 184.
PALANGA, trup.de padure a stati.duT, care, ,impreuna. cu Durducu-Marc, purducu-Mic i. Pa-
plasa Podgoria, pe care, mal.

'nainte d'a se filoxera se cultiva multa. vie.
PANTAZI, proprietate a Eforid
Spitalelor civile din Bucuresd,
care se arendza cu trupurile :
Valea Manti i Nisipsa. Au
fost pendintY de m-rea Poiana i apartin de com. Harsa,
pl. Podgoria. Intindere-a lor
totala e de 937 h. a. din caff

471 h. a. suprafata. impadurita
langa, formza padurea Aricesd, pendinte de com. AHcesd, pl. Filipesd (y.. a. n.)
si 466 h. a. pamnt cultivabil

finete. Pe periodul 1886-91
PALANGA,_ sat, faice parte din C.

Buda-Palanga,,'
PANTAZT, sat, face 'parte din C.
Are o biserica zidita la a. 1824

reparan la ar, 189o., Locui-
o pop. d 398 loc. (202 b: 196

f.) Aci e o biseiica a1 ca'ref
ctitori nu e cunsc: S'a re-
toni
CocaleY partea de
a cat. Palanga.
PALTINU, isvor, curge din p6.lele muntelia Caraiman, cat.
Buteni, plaiu Pele. Langa
s9au arendat cu 3612 ld anual.
R. Coslegiu, pl. Cricov. Are
parat in a. 1871.
PANTELIMONU, isvori curge din
centrul com. Trgoru-Vechia,
pl. Targrru,
soseaua nationala se impreuna

cu. isvorul numit Caeria,
i se vrsa in
riul Prahova, langa cat. Stejaru, ce apartine de com. Ne-
se vrsa in riul Prahova, pe
goescI.
www.dacoromanica.ro
3o9
309
PAPUCUL, deal la V. de com.

ClugarenY, pl. Cricov.
PAREPA, sat, face parte din C.
R. Parepa, plasa Camnu.
PAREPA, comuna rurala, plasa
Campu. Este situata pe vaile
Cepturnca si RsboiuluY, la
31 k. m. departe de capitala judquluY si la o k, m. de resedin-0. plaseY.

Degerati (spre _Nord), P.arepa
(in centru), si Rusani (spre Sud),
avend o popula0.une de 924 locuitorf (468 barbaV, 456 femeY).
CapY de fzimilie sunt p29;
contribuabill 203; case de locuit 231.

In comuna sunt dou6 bisericT : la Parepa si la DegeratY.
Cea din Parepa s'a zidit de
Pitarul Stefan Macoveiti, care
Y a donat i (S f-ra de
ca la 18o pogne ; iar cea
din DegeraV s'a zidit la a.
1892 de mesterul A_ng-hel Io,din PloYescI, i cu ajutorul
d-luY P. S. Aurelian si Iorgu

Gr. Cantacuzino.
LocuitoriI se ,ocupa numaY

cu agricultura, si putin cu ca.rausia. Produsul munceY 1 des-
fac la orasele Mizil i Ploesci.

LocuitoriI, in numOr de 136,
s'au ,impro,prietarit la 1864,
and li s'au dat 540., h., a., .a-
fara de 40 insur4eY, carY s'au
improprietdrit pe mosia sta.tuluY Parepa, din care li s'au

dat 200 h. a. EY au 92 caY,
241 vacY,
520
boY, 3 bivolY,
2131 6Y si 151 porcY.In raio'nul comuneY sunt 3

mo'rY cu aburY.

in comuna de la -186o. Sc61lit
in regula exista de la 1872.

Localul e proprietatea ccimuneY
tonstruit in anul
1893. S'a frecuentat in anul
trecut de ij baetiY. si 4 fete,
din num6rul de 149 copiT (8o
bae-V, 69 fete), Cu v'ersta de
sc61a. Scift car'c 35 barba(Y .yi
femei. Cu intre-O.nerea per-
sonalulul se cheltuesce anual

io8o .1eY.
T6-fft comuna' are o suP'ra-
fata de 2700 h: a.
Tuica si- vin nu se fabrica
In comuna. GAndacY de ma-
tase nu se cUltiva
stupY cu
albine 'sunt 502Terenur e prielnic 6rY-careY
culturY, ijroducnd n liktar

h. 1. cereale. E
lipsita cu desa,Tirire de poml.'
roditort
pena la io
Comerciul se exercita in comuna de 4 carciumart

la venitUrY suma de leY 9489,84;
ir
cheltuell leY
www.dacoromanica.ro
310
Prin comuna e o singura

osea i aceia neterminata.
310
care, maT inainte d'a se filoxera,
se cultiva multa vie.
E udata de Valea RsboiuluT, ce curge prin com. Tomani, unde formza maT multe
PACLOAIA, trup de padure a

statuluT, in intindere de 208
de Valea Ceptu-
h. a. pendinte de com. Po-
rnca, formata din apa de

pli.e, face marT stricaciunT
cacT se revarsa in tim-
impreuna cu trupul Varbila
heleteie
purile ploi6se, i se impreuna

cu Valea Rsboiulu, in drep-
tul cat. Rusant

Colcg, Fulga, Tomani i
denT,
plasa Podgoria, care,
(2470 h. a.), formza padurea

Varbila-Pc6.16ia.
PA.cA.L0..krA, sat, face parte din
C. R. Podeni-NouT, pl. Podgoria.
Draganese.
PAuREI, isvor, vine din dealul
PAREPA, moie a statuldf, plasa
Cricov, pendinte de schitul
Gorganu, com. Salda, plasa.
Isv6rele sau Crasna. care pe
comuneY cu isven-ele : Ciuciuru,
Bilcilor, CaineluT, anca Stupina-PopeT, Burlacu i Vulpea

si formza garla Salcia.
cu feloo leI anual, dimpreuna

cu par%ile posedate de stat in
Podgoria, se impreuna in raza
tot hotarul m4eT Isvrele,

plaiu Teljen, consistnd din
fineVe, poenT i. silite.
PAROASA,
sat, face parte din
C. R. Magureni, pl. Filipesc.

Are o pop. de 161 loc. (8o b.
81 f.) Acest sat datza de vr'o
50 anT prin aducerea a 30 familiT de rudarT de catre proprietarul Const. Cantacuzino,
de la riul Buz6u.
PACALIDAIA, deal in com. Podeni-NouT, pl.
Podgoria, pe
P 'ACUREI,
vale, com.
Aposto-
lache, pl. Podg-oria.

PXCLTRErf, comunA rurala, plasa
Podgoria. Despre data infiin-
tareT sle nu se scie nimic ;

se scie numaT ca in vechime
se numia (dzesci') i ca maT
tardiu descoperindu-se in Valea Sca, pacura, locuitoriT au
inceput s faca puVul de pacura
satul s'a numit Izesci1) Ve5IT Izesd mosie a statuluI.
www.dacoromanica.ro
311
311
Pacuretl, cu incetul insA a perdut numele de IzescY, numindu-se numaT PAcureti.
Locuitorii din acstA comunA se ocup pe langt agricul-
Este situat'a pe dealul Pcureti, precum si pe vAile :

Matita si Valea Scd, la 27 k.
m. departe de capitala judetului si la 5 k. m. de rese-
picurd, cu fabricarea rachiulnY
dinta plAseI.
chiu, gaz i pAcurA, se desface

parte la orasul PloescY, parte
In diferite pdrtf ale judetului".
Cea mal mare parte din locuitorl
mosnenT ; parte
s'au improprietArit la 1864.
ImproprietdritY sunt 40, cn-ora
Se compune din dou6 c5.tune.: Pdcureti si Matita, avnd

(1065 b. 1073 f.). Capi: de farnilie
610 ; contribuabilI
576; case de locuit 602.

In comunA sunt 2 bisericY
una in Pdcureti' si alta in Matita. Cea din PAcuretY s'a zidit la a. 1807 cu cheltuiala
locuitorilor, iar zugrAvitul cu
a D-ldr Stroe Vamesul i Moise
Polcovnicu. Are urmten-ea
scriptie : In numele tatAlul si
al fiului si al sfintuluY Duh, s'a
zidit acstd sf. bisericA in ilele Domnului Mihail Sutu VV.

si s'a zidit cu cheltuiala
stitilor sAteni si s'a zugrAvit
cu cheltuiala Dumnlor Stroe

Vamesul i Moise Polcovnicul,
sA le fie pomenire Dumnlor
parintilor Dumnlor. 1815,
Octombre 8, InceputA la 1807.
IOn ZugraVuo.
Biserica din cAt. Matita s'a

fondat la a. i800. Ambele sunt
deservite de doi preotY.
turA cu sjatul fiqurilor de

CuIl transportul picureY ig-aZ,U1UY
Produsul munceI locuitorilor,
care consta in vin, ra-
li s'au dat 150 h. a. pe moSdrasca, Matita si Delnita. El au 37 cal i epe, 75

vacI, 55 capre, 450 o, 317
siile :
porcY, 410 bol.
Sc6la existA In comunA de

la 1864. S'a frecuentat anul
trecut de 71 b. 15 f., din numrul de 317 copi (166 b.

151 f.) cu V6rsta de sc61A. Cu
intretinerea personaluluY statul cheltuesce anual io8o leY.
SCi2t
carte II 2 bgrba(7
1.
21
femeY.
Tertd intinderea comuneI e

de 65o h. a.
In raionul C01112(12CY e o Iiin-
lana' cu ata minerala, numild

Balalia, ce con(ine iod sifiucidsd,
carc se --intrebnin(K-A
de locuitorY la beitt, contra diferitetor bole.
www.dacoromanica.ro
312
Tuica se produce anual ca

la io.000 d. 1. si vin 1500 d. 1.
La localitalea 2zzenzita Scrirtitztri" se firesztfiztize a ji sare
pinz(Int. Parnntul comuneT e
deluros si nu priesce de cat

prea putin porumbuluT si fasoleT. Se cultiva anual cam
140 h. 1. porumb i ca la to85
Podeni-VechT
Gornetu-Cuib.
deni-NouT ,

R. PacuretT, pl. Podgoria.
PACURE ri,
PACURE Fr, deal pe care e situ-
ata com. PacuretT, pl. Podgoria.
k. g. fasole. Porn): roditorT sunt
putin. Livedile produc anual

ca la 227 care de fin.
Comerciul se exercita in comuna de 13 carciumati.
Bugetul comuneT presinta. la
veniturT suma de leT 4173. Chel-
tuelile represinta, aceias't suma.
In comuna e o singura sosea, care se prelungesce spre

S. p'na. la com. Podeni-VechT,
iar spre N. p'ena la com. Op ariti.
E brazdata
de dealurile
Vranesci, Pelini, Sarasci, Nucetu, Malinei i Barzila (v. a.

n.). Terte aceste dealurI au fost
plantate cu vii, cari s'au distrus de filoxera. Asta-di parte

din ele s'au lasat de islaz,
parte se cultiva cu porumb.
E udata de garlele : Turburea, Matita, Sara,telu, Cuibnca, BAT, Seca si valcelele : Du-
liga, Miricsca i Stoenelu.

Sc marginesce cu comunele:
Surani, Opariti, Soimari, Po-
PACURETI, fantana in com. PA-
cureV, pl. Podgoria, din care

locuitoril iau apa, ave:Wd miros de fidcard fiztcio'sd. Este
situat pe [eal, pe proprietatea
mosnenilor devalmasT, si in
departare de drum de fier,

1110. circulatia se face cu inlesnire, fiind sosea.
ApeT nu i s'a facut niel o
analisa. chimica.
PAcuRETI, deal, com. PacuretY,
pl. Podgoria, pc care se cul-
tiva 99'/2 h. a. vie.

apartine de com.
Campina, plaiu Prahova.
PAcuRY, sat,
PACURILE, isvor, curge din par-
tea de E. a com. Moreni, pl.

FilipescT ; are directia de la E.
la V. si se versa in Cricovuldulce, pe t6rmul stang, tot in

raionul com. MorenI.
PACURILE, isvor czt apel mineralit
www.dacoromanica.ro
313
f/7 partea de E. a C0711. Aforeni,
plasa FilipescI. LocuitoriT se
spla cu acsta apa

In casuff de b61a.
313
tuata com. Podeni-VechY, pl.

Podgoria.
o beau
PXLXESCILOR, vale, com. San-
PXCURILE, loc isolat spre V. de

com. SuraM, pl. Podgoria, intmil asila .fiincl-cd .aci Sc p'e-
supune a _fi lacurti. E acoperit cu livedi' de pruM.

PADUCEL, ruinele une Y vechl ce-
tatI", in partea de N. a com.

Cerau, plaiu Telejen, cal-Y ru-
ine se presupune a fi de pe
timpul Dacilor.
Refiausatul Cesar Balice a
facut studit asupra lor la a.

1872, fi a fost de dele cd sunt
ruinele une! cetd(f Celtice ; lar
D-1 Gr. G. Tocilescu, care a
visita! acate ruine, la a. 1888,
a ofiiniat cd sunt mine clintr'un
geru, pl. Podgoria.

PXLTINIULUT, deal la S. V. de
com. BtranT, pl. Telejen. Pe
o parte din acest deal se cultiva cereale,- iar parte serva

pentru fin eVe.
PXLTINETUL, pise, com. Bertea,
pl. Varbilau, ce serva de pa, une vitelor.

PXLTINETUL (Muntele-), padure
particulara supusa regimulM

moia Muntele Paltinetu, pen-
dinte de com. Bertea, plaiu

Varbilau.
cartel sdsesc.
In ruine se esesc piare de

lungime ca 1 metru fi ldfinie
PARuLuI (Poina-), es, com. O-
gretinu, plaiu Telejen.
0.25, frumos lucia fe in ciocane,
fi sunt aduse din muntele Is-
PAULESCI, deal in partea de E.
fri(a (jud. Buz,b1). Po.porul vud

MIMESCE acestd localitate 1:,a
a com. Paulesci, pl. Tergsor,

pe care se cultiva vil, acum
irisa se cultiva cereale, fiindca viile s'au distrus de filo-
Comrd, cdcY se crede ce acolo

ar ji ex/stand o marc C0/110.1-4.
xera.
PXDURI, pichet de granita despro Transilvania.
P.A.icuTA, deal pe care este si-
comuna rurala , pl.

Trgoru. Este situata pe dea-
PXULESCI ,
lul PaulescT, langa paraul Dam-
www.dacoromanica.ro
314
314
bu, la 6 k. m. departe de capitala judetuluT si la 8 k. m.
naluluT statul cheltuesce anual

1728 leT. Sciu calle 75 bgrbap
de resedinVa plase.
fi 5 fantd.
Teta comuna arb o suprafaO de 902 h. a.
Vin nu se maT face in co-

Paulesci
GagenT, av'nd o
populailiune de 1o66 loc. (540
b. 526 f.) ; 230 capT de familie ; 170 contribuabilT si 239
case de locuit.
dou6 in Paulese (una fondata
la' 1887, si a doua frte ve-
muna', -de re-ce viile s'au fi-
loxerat. Tuica se fabrica in

termen mediu p'e'na la 190 h.
1. anual.
GndacT de matase se cultiva in mica cantitate. StupT
che, ce servesce ac,II la cimitirul comunel"), si una in cat.

6Agen, tara sa se scie de cnd
cu albine sunt de la 9oi oo.
si de cine s'a fondat, reparata In

anul 1888. Aceste' bisericT sunt
deservite de doT preoV.
cu agricultura, cu esceMie c4T-
duce anual cam 6036 h. 1. gr,u,

376 h. 1. ov6z, 384 h. 1. po-
va dulgherT si zidarT. Produ-
merT, 1050 peri, 200 duc,11', 500

ciresT, 400 nucT.
gu1 munceT 1 desfab la PloescY.
mosnenT. 30 s'au improprietarit la 1864, pe mosiile D-lor

G. Gr. Cantacuzino, Gabrielescu, Caracas si 'a statuluT,
dndu-li-se 92 h. a. ET au 23
Pam'ntul nu e prielnic la tta

cultura. Terenul cultivabil pro-
rumb. Orz,, meit si rapita se

cultiva in mici" cantitap". Din-
tre porra roditorT sunt : 800

veniturI suma de 2424 let Cheltuelile represinta aceiasT suma.
treruperY. In anul trecut s'a

frecuentat de 46 baetT si 8
fete din num6rul de 116 co-
O sosea comunala si una

vicinala 'T inlesnesce comunicatia cu comunele : PloescI,
Paulesc si Tintea.
E brazdata. de dealul PaulescT in partea de N. E. si udata la V. de praul Dmbu
vaile Fetica i Strmba.
piT (70 b. 46 f.), cu v'rsta de

scla. Cu intreOnerea perso-
PULESCI, sat, face parte din C.
cal,
fl7
epe, 326 bol", 127 vacT,
585 oT, 8 bivolT si 129 por&

Scla exista In comuna de
la 1859, si a funqionat cu in-
www.dacoromanica.ro
315
315
R. Paulescl, pl. nrgrr. Are
lipescu. Pretul acestor muntY
o pop. de 605 loc. (315 b. 290
e fixat la 4000 lel vechi.

La 1846, acest munte a fost
m6surat de inginerul George
f.) Aci e rerdinta comunet

P.XuNur...uT (Virful-), plait la V.
de com. Trlesci, pl, Telejen,

pe care se cultiva' padure i
se afia locurf de p4une.
Fischtum, trimis de marele

Postelnic Ion Al.' Filipescu.
PARAUL TAPTTLUI, surpAturA in
partea de N. V. a cat. ValeaPTINA, poina, com. TArlesci,
plain Teljen.
Larg-a, com. Maneciu-Ungu-
ren
plain Telj en.
de la
PARTANA, deal in partea de E.
N. corn. Petroani, pl. Crivina,
a cat. Cuibu, com. Gornetu-
strabate padurile din comuna
Cuib, plasa Podgoria, acoperit

cu viY, luAndu-0' numele de la
o .veche posesre , numita
Stana PArtia.
PACLA, p:Arfiu, isvorasce
se vrsa
in riul Leaotu.
Albia sa e frte mocirl6sa.

PARAELE (Muntele-), proprietate
a Eforiel Spitalelor civile din

BucurescI, pendinte de com.
Brebu
Predealu. Impreuna
cu muntil Petrica i Cazacu
s'a arendat pe periodul 1886-91
cu 1450 lei.' anual.
La a. r794, Medelnicerul
Const. Filipescu, vinde vLsru-
luI su Dinu Cantacuzino Paharnicu, treT muntl, adica par-
tea luI de motenire de la 6

muntr (Jepif de sus i de jos,
Petricica, Paraele, Sorica,Virful luI Gdvan, Lacu-Rou i.
Luncile d'intre Prahove),
dupa cum spun actele ose vor
imparti fratesce cu copiiI fratehil su Stolnicul Raducan Fi-
PARSXNARI, deal la
N. E. de

intre dealul RoncescI i corn.
Carbunesci.
PARVULETULUI, vale in padurea
Mislrica din care isvorasce
paraiaul Coroiasca, ce se vrsa
In apa Mislea, in dreptul com.

Cocorasci - Misli, plaiu Varbilau.
TELE., plain, se marginesce la
E. cu plaiurile
Varbilau
i.
Prahova, de call se desparte

printr'o linie dusa de la N.,
din muntiI CarpatI i merge
spre S. V. pna la com. Ocina,
www.dacoromanica.ro
36
316
lul ce s'au instalat pe valea
jud. Dambov4a de care se des-
PrahoveY, si la carT ei g-asesc
parte prin o linie frinta ce
cu imbelsugare existeMa
trece pe la V. de comunele :
Ocina, Talea, Sinaia i Pre-
chiar prisos.
deal.
si Do- ftla, mai principale.
si
E udata de riurile Prahova
La N. se marginesce cu
Transilvania, de care se desparte prin muntii Carpatt

Din punctul de vedere' ad-
cultuluT, locuitoriT PlaiuluT Pe-
ministrativ, plaiul Peles se

compune din 5 comune ru-
rale, afara de Sinaia, comuna
les sunt crestinT ortodoxt O

micA parte apanin altor riturl. Acest plait s'a divisat
7 parohii, avnd si o Hala.
Parohia Ocina, cu bise-
urbana,
Comarnicul, Ocina, Predealu, Talea i Tesila.
Resedin-a subprefectureY e
in comuna Sinaia.
Cele maT populate comune
rica parohiala Adormirea
din plaiu Peles sunt : Cornar-
hiala oNascerea M. D. compusa din cat. Predeal, Azuga

Poina-Tapulut
cu biseParohia
rica parohiala Adormirea.
nicu i 13-redealu apoT vine

Tesila i Sinaia ; cea mai mict
este Talea.
Agricultura nu exista in acest plaiu, din causa ca
m'utul este peste tot muntos.
LocuitoriT, ajutatT de pasunile escelente din mUnV, s'au
dedat cu desavirsire la fabri-
compus din cat. Adunati

Surdesci (Brza-de-sus).
Parohia Ble.ytenY (com.,
Predealu), cu biserica paro-
Pa2-ohia TrestienY (com.
Tesila) cu bis. parohiala Sf.

VoevolI.
cu care fac un neg(I intins.
Parohia Taka, cu biserica parohialt Sf. Nicolae

Parohia Comarnica, cu
biserica parohiala Sf. Nico-
Daca locuitoriT intr''un scurt
lae compusa din cat. Poina,
timp au luat o repede desvoltare, acsta se datoresce in

mare parte cAstiguluT ce le a-
Podu-Ngulu, avnd ca biserica filiala Sf. Treime.
carea brAnzeT i cascavaluluT,
duce numer6sele fabricT de var

negru, carierele de pi-ti-A, cum
si diferitele fabricl de tot fe
Ghiosesci, Podu-Lung, Posada,
Parohia Secgria (com. Co-
marnic) cu bis. parola, BunaVestire.
www.dacoromanica.ro
317
317
PELDUL, grl, isvorasce de la

plele muntelui Virful cu Dor,
'din partea de V. a com. Sinaia, plaiu Pele, curge de la

V. catre E. i se vrsa in riul
Prahova, pe trmul drept, in
dreptul com. Sinaia, trecnd
PERINARI, sat, face parte din

C. R. Cocorasci, pl. Trgor.
Cade in centrul comuneT.
PESCERA DE LA PlTRA ARSA,
pescera ce are o lungime de

40 metri i o largime de 15-20
metri. Pe la mijlocul drumu-
pe lAnga. Castelul
Acsta grl. 1 maresce vo-
luT de la Poina StneT ina-
lumul cu isvorul Peleul, in
inte, spre rOsarit, se afla o

tulpina cu treT copad i de
care se vrsa isvorul Sf. Ana.

(Ve4;IT Piatra-Arsa, pisc).
PELEUL, isvor, curge din partea
de N. a com. Sinaia, pl. Pele,

dupa ce priimesce de aflu-
ente &lita Sf. Ana, se varsa

in gArla Pele.
PELINI, deal, com. Podeni-VechT,
plasa Podgoria.
PELINI, deal in partea de S. a

com. Pacureti, pl. Podgoria.
S'a numit ast-fel de la buruiana numita pelin, care cresce
pe dnsul.
Acest deal are direcOa de
la V. spre E. A fost plantat

cu vil, cari s'au distrus de filoxera. Asta-sh parte din dealurile com. Pacureti servesc de
islaz, parte pentru cultura porumbuluT.
Vrful- ), deal, com.

Drajna-de-jos, plaiu Teljen,
ce 501'0, de p4Une Vitelor.
PERILOR
aci se deschide o potecuO,

plina de bolovanT, ce cobra
tocmaT la peterd. In petera
sunt micT scarT de lemn pentru scoborirea visitatorilor. Aci
sunt stand intregT, un fel de

stalactite, formate dintr'o pitra.
m6le, numita de satenT
Lapte de pitrA.
PETRICANESCI, vlcea, isvordsce
din cat. Cuib, com. GornetuCuib, plasa Podgoria ; curge
de la N. spre S. prin mijlocul acestuT catun, trece pe

ltinga locuirgele Petricanescilor
se vrsa in Saratel, la sud

de catunul
PETRICEAUA, sat, face parte din
C. R. Brebu, plaiu Prahova.

Este situat pe plaiul BarbesuluT i are o pop. de 619 loc
(300 b. 319 t). Pos4iunea sa
este frte frumsa. Aci e o
biserica fonclatd la a. z855cl
www.dacoromanica.ro
318
13
obstea locuitorilor. E lipsitd
sa Crivina. S'a intemeiat pc
de ori-ce inscriptie.
la anul 1713 de Banul Tordache Cantacuzino, dupa cum se

adeveresce din cArtile de ho-
PETRICICA (Muntele-), proprie-
tate a Eforiel Spitalelor civile

din BucurescY, pendinte de
com. Predealu si Brebu. Impreund cu muntiT Paraele si
Cazacu s'a arendat pe periodul 1886-91 cu 145o leY anual.
_
PETRICICA DE 'VERA_ munte inalt
de 1433 metri d'asupra niveluluI ADAreT Negre. Este situat
tocmaY in partea de N. a judetuluY Prahova. si I servesce

de limit cu Transilvania. Este
proprietatea EforieT Spitalelor
civile din BucurescY.
PETRICICA DE TARA (Muntele-),
pb.dure particulard supusd re-
silvic Inc din anul

1883, pe mosia Muntele Petricica de trA, pendinte de
gimuluY
com. Sinaia, plaiu Peles.
PETRI;oR, vidcea, com. Tesila,
plaiu Pele; curge de la V.

spre E. si se vrsA in riul Dof-
tana, pe malul st6,ng, tot in

com. Tesila.
PETRIc,q1LUT (Virful-),virf de munte in cAt. Gura-BeliY, com.
Brza-de-sus, plaiu Prahova.

PETROVi.Nf, comunrt ruralA, pla-
tarnicie ale mosief ; iar numele
su se crede a veni de la isvorul Petrusul, ce se afiA spre

r6sArit.
Inainte de anul 1830 de acstA comun maY tinea ctttunul Stramba. La anal 18[8,
Domnul rerd Idn
Carasea,
care adunase prim sisolia(iimi

4.1 pl./cull suma de 93.000.000
la, fiind informal ca POrta

masili, hand &mil
(ra a fugit in <lustria. In
voia a-1
fuel s'a ofirit aid in
Petro-
fanY, uncle a stat o ndple la

nepila sa Prop rieldre'sa .1faridra
Fililis, tm,breund cu su/ta sa

de arndzi(i, ce'l conducea.
In lartea de rsiiril a comun4 exista localitatea, afa numild' Aria Tittltrascd uncle
se .povestesce cy' ar ji tdbdrit
Tatarii 15e limptrile clind cu-
treerau Prile RomlinescX.

Comuna este situatd pe malurile gArleT Leaotul , care
curge drept prin centrul comuneY, la 15 k. m. departe

de capitala judetului si la 3
k. m. de resedinta plAseY.
Are o pop. de 847 locuitorT
(435 b. 412 f.) ; 213 capT de
familie ; 230 contribuabilT.
www.dacoromanica.ro
li
3-19
19
In comuna e o singurd bi-
nual cam Ioo k. g. gogosi;
serica, facuta la anul I76o, Cu

spesele locuitorilor i reparata in a. 1865 cu ajutorul
preotulul Grigore, Nicula Velisar i Calin Savu. E deser-
stupi cu albine sunt 185. Pamntul nu prea priesce cul-
vita' de un preot.
/Vara de agricultura, ,120

locuitori se ocupa cu facerea
de furci, vrtje, doniV, cerculi, etc. Produsul muncei adesfac chiar in cogricole
muna. Furcile, don4ele, etc.,
le desfac la trgul Mosilor
(Bucurescl) si la Dragaica
(Buzu).
Pe apa Leaotul, in raionul

comunei, este o mra de macinat grau si porumb, sistem
Girand, avnd patru pietre.
169
locuitori s'au impro-
prietarit la 1864, cand li s'au

dat 463 h. a. Ei au 90 cal,
54 epe, 221 bol, 178 vaci, 124
vitei, 300 ol i 81 porci.

25 ani. S'a frecuentat in anul
trecut de 61 baseti si 2 fete,
din numOrul de 166 copii (94
b. 72 f.), CU v'ersta de scla.
Cu intreOnerea personalului
lei. Sciu carte 165 bdrbap ci4
Tta comuna are o suprafata de 750 h. a.
Gandaci de me'tase dau a-
turei. Dintre porni roditori

sunt 312 meri, 165 peri, 216
dusli, 75 ciresi, 200 nuci.
muna de 3 carciumarl.
Veniturile comunei se urca
la tifra de 3416,36 lei i cheltuelile la 3305,27 lei, pe exercqiul 1893-94.
Are sosele : Petrosani-Pucheni, Petrosani-Puscasi, Petrosani-Malaesci 7i Petrosani-
Buda, in proiecOe.
Terenul comunei e ses
strabatut de riul Leaotul si
de isvrele : Dela Pacla, Petrusul, Puscasanca i Recile.
Pucheni-Mosneni, Pucheni-Miroslovesci, Buda-Palanga, Pucheni-Mari i M6ra Domnsca.
PE VALE, localitate in com. Aricesci, pl. Podgoria, uncle se

firesupune a fi sare.
PE VALE, poind, com. Drajnade-sus, plaiu- Teljen.
PICIOREY, poina in partea de
N. a com. Bordeni, pl. Prahoya, acoperith cu vil', acum
filoxerate, i porni roditori.
www.dacoromanica.ro
320
PIETRET (Virful-), virf de deal in

com. TeisanT, plaiu Teljen.
ti320
Prahova. Are o pop. de 63
PILTRA, pisc maT la S. de Ce-
loc. (29 b. 34 t.). Mosia aparOne statului ii atArnd. de Postarnacul din jud. Dambov4a.
atea, com. Drajna-de-jos, pl.

Telejen, pe care sunt visuinT
unde se adapostesc vulpi
PILTRA (La-), localitate in com.

Cosminele, pl. VarbilAu, undc
sunt ate mineralc, ce con(in
viezurT.
p ucidsd.
PILTRA., vale, com. urb.

plasa Cricov.
PILTRA, vale, isvorasce de la E.
PILTRA, deal, com. OpAriV, plaiu

Telejen.
de com. Provi%a-de-jos , pl.

Prahova, si se vrsA in riul
Prov4a, tot in raionul com.
Provita-de-j os.
PILTRA (Virful-), virf de deal la
N. de com. (ornetu-Cuib, pl.

Podgoria. Acest virf e acoperit cu viT.
PILTRA, sat,
PILTRA, vale in partea de V. a

com. ScdiosT, pl. Teljen. Acs0, vale servesce pentru pAsunatul vitelor.
face parte din C.
R. Prov4a-de-jos. pl. Prahova;
PILTRA, pisc in partea despre
are o pop. de 135 loc. (65 b.
N. si E. a com. Prov4a-de-
70 f.). In acest ctwz e o carierd
SUS, plaiu Prahova, format nu-
de tietrd , de unde se scae pie'tra

ce se tntrebuinlza la liodur-Y,
ziddri4 canale.
maT din pitrA. Pe acest pisc

cresce tufiris de pAdure si pe
alocurea este acoperit cu irba
pentru p4une.
PILTRA, mosie a D-luT C. StefAnescu
pe
care la
s'au impropriearit
1864
PILTRA, g,r1A, isvbrAsce din ces-
locuitoriT
tele dealuluT Cu acelasT nume,

com. Prov4a-de-sus, plaiu Pra-
din com. Prov4a-de-jos, plaiu

Prahova.
PILTRA, sat, face parte dIn C.

R. NegoescT , pl. Trgsoru.
te situat de-alunpl apeT
hoya, trece prin vatra comuna

si se vrsA in Warla Prov4a, pe
malul stng, tot in raionul com.
Prov4a-de-sus, din care isvor4sce,
www.dacoromanica.ro
32fIi
PIKTRA, moyil in partea de N.

a com. PosescY, pl. Teljen, i
in mijlocul poeneY Zeletin, des-
321
urm6t6rea legendll : O datA
o datd, cand o fi fost atuncea,

unu de-Y lice Peles, un brad
pre care se spune cd s'a ridi-
de flb.c.0 de la ButenY, cAruia
cat de TatarY.
I se prdpd.dise log-odnica, de
jale mult5, ce l'a cople0t, s'a
indrumat pe munte la sih6,s-
PIATRA (Trupul-), mo0e a statuluT pendinte de biserica SArin-
daru din Bucurese, care pe

cu 3750 leY anual. De la 1888
s'a vindut D-luY Dr. Turnescu.
PISTRA, padure a statuluY in in-

de com. NegoescY, plasa Trg-
or, cate, impreunA cu trupul

GAvana (300 h. a.), formzd
PAdurea Negoescl.
PITRA, localitate in com. AMneciu-PAmnteni, pl. Teljen,

unde garl4a CAcacea se vrsd
in riul Teljen.
PITRA.-ARS, pisc inalt de 21 lo
metri d'asupra niveluluY MreY
Negre, numit ast-fel pentru-ca

pitra acestuT pisc este inteadevOr arsA. Abia mijesce pe
el o irbA scurt6. i rara, de o
col6re ruginie, parc ar fi parlitA de foc.
Nicolae, un b6tran din Pe-
tro4a, jud. Dambov4a, povestesce despre Pitra Ars4
trie, i atat de mare era dorul inteansul in cat

plns
mima din el, de i se prefAcuse ochiY in dou6 fantanY,

lacrimile ce curgeau din eY
erau aa de amare i de ferbinV, cA pe unde cAdeat ardeati iarba i niel' alta de atuncY n'a maY crescut ; iar sub
pitra de care T rezimase si-
hastrul capul, atAtea lacrimY

s'au adunat, in cat un siroi
intreg 'I a facut loc pe sub
p6mnt, rsbind taman in p6la
munteluY, de unde se scurge
In vale. Lumea, de la numele
flAcAuluI, Y slice apeY, Felpa.
Acest pisc apartinea m-reY
MarginenY. Prin cartea de
schimb, iscAlita la 24 Octombre 18'8 de Arhimandritul
Ioachim, monastirea Sinaia
muntele Negraul Mic i Piciorul Caineldi i priimesce de
la m-rea MArginenY muntele
Piatra ArsA. Acst6, carte de

schimb a fost presentata CinstiteY judecAtoriT a judquluY
Prahova de cuviosul Paisie,
star4u1 SinaeY, cnd cu deli-
www.dacoromanica.ro
22
32
mitarea hotarelor munOlor MareluY Postelnic Filipescu.

Muntele Pitra ArsA s'a
PITRA-GXURIT, loc isolat in

com. Strmbeni, pl. VarbilAu.
cump6rat de la D-nu N. Cre-
PITR.A-LUNG-A, pisc pe culmea de
Vdescu de M. S. Regele, la
deal ce se las6, din crsta Car-
anul 1873. D-sa Il avea in

schimb cu al munV de la Eforia spitalelor civile.
Acest munte arc o initorlanp izetdei &did' pentru rentc-
paOlor, printre gArlele Drajna i Ogretin, com. Drajna-
mitele iu carien' de piard

La anul 1881, un Frances,
D-1 G. Fonteix, a deschis carierile din Pitra ArsA, esploatAndu-le in mod sistematic.
Carierile sunt legate cu halta
clei ferate printr'un drum de

fier funicular. Intreprinderea
ac6sta ocupt apr6pe zoo lucrAtori, mulVf Italicn, apo1" Ro-
mn, Ungur i alte na0onalit4f.

La a. 1892, inginerul Erler
a construit in acest munte un
cuptor sistematic pentru var
alb, recunoscut de bun ,
astd-1): este in deplinA funcionare.
de-sus.
PITRA-MICX, localitate spre V.
de com. Maneciu-Ungureni
plaiu Teljen, din care se sc6te

pitrA pentru construcOY.
PILTRA SIANICULUI, loc isolat
In com. Urb. SlAnicu, pl. Vat.-
bilAu, de unde isvorAsce

raul Bughea, care se vrsA
riul Teljen, pe teritorul com.
ScAio0, plaiu Teljen.
PI1TRA-VLADI, pisc, com. MAneciu - PAmnteni, plaiu Telj en.
PIETRA RU, poinA la V. de com.
Ditesci, plasa Filipesci.
pisc la V. de
PIETRILE INFIERATE, p4dure a
Aricesci, pl. Podgoria. In a-
statuluY In intindere de 125 h.
cstA localitate se afld o pi-
trt inalta dupA care se vede

in tot satul i pe care bufna
a. pendinte de com. Rincezi,

plaiu Teljen, care, impreuna
cu trupul Plopisu (125 h. a.),
(bufnita) cAnt6. in tot-d'auna in
formz6, pAdurea Rincezi.
P IkTRA-BUFNEI,
timpurT ploi6se. De aci

luat numele de Bufna,
PIETROASA, vale, vine din com,
www.dacoromanica.ro
321
323
Slanicu si In com. Varbilau,
gimuluY silvic Inca din a. 1883
se vrsa In garla Slanicu.
pe mosia Muntele Piciorul-hn-
PIETRPUL, virf de deal in com.
Tared, pendinte de com. Comarnic, plaiu Peles.
plaiu Prahova, numit

ast-fel pentru-cd aci
se 0.-
sesce multa pitra.

PIETRI'UL, deal situat In par-
tea de N. a com. Scorteni,

pl. Prahova ; are o directie
inclinata si serva pentru pa-
PIERLA sau Viioara, pardia,

care incinge com. PucheniMarY, pl. Crivina, in partea
de V. i S. Isvorasce din com.
Urgsorul, curg-e spre S. E.
si se vrsa in riul Pralaova,
apr6pe de com. Buda-Palanga..
sune vitelor.
PIETRPUL, parau, isvorasce de
la N. com. Pietrosani, pl. Crivina, si se vrsa In riul Leaotul,

tot in raionul com. PietrosanT.
PICIORUL CAINELUY, munte, care
impreuna cu Negrasul Mic, a

fost dat de m-rea Sinaia, prin
cartea de schimb, iscalita la
24 Oct. 1818 de Arhimandritul Ioachim, m-reY MarginenY,
de la care a primit muntele

Pitra-Arsd.
PICIORUL-DRACULULmunte,com.
Drajna-de-jos, pl. Teljen, a-
ceperit cu paduri seculare de

fagY si brasl.T. Are bogate
sunY.
PIANCA, vale, com. Aricescf,

pl. Podgoria, situata intre piscul TapuluT si al indrileY.
PINNCA, deal pe care este si-
tuata com. Aricesci, pl. Podgoria.
PIRUCA, pichet de granita despre Transilvania.

PIRUC..k,
virf de munte, com.
Maneciu-Ungureni, pl.Tel6j en,

din care isvorasce Valea BereY.
PISCANI se numesce localitatea

din com. Scorteni, pl. Prahova,
unde valea Sc6rte'l se v6rsa
In &la Sarata.
PICIORUL LU "CARCX (Muntele-),
PISCU-BOERILOR, pisc, com. Va-
Or:lure particular4 supusn, re-
lea-Lunga, plaiu Prahova, nu-
www.dacoromanica.ro
r
mit ast-fel de la
boeriY carY
au stat pititY aci de frica za-
vera
24
e o gresie argilsa cu consistenta slaba i expusa surpaturilor, cand. e descoperit de
com. Tei-
padure.
Pantele de jos, carY cob6ra
PISCU CALULUY, pisc, com. Alaneciu-Pamanteni , plaiu Te-
in fata SinaieT, intre woo

1300 m. de inaltime , sunt
ferte repedY. D'asupra padurel: se intind de la 1500-1800
PISCU-CALULUT, pisc,
saM, plaiu Telejen.
m. inaltime, pepturT inclinate,
lejen.
ce servesce de pasune.
PISCU CATANEY, loc isolat in com.
Homoriciurile, pl. Telejen.

PISCU CINELU, isvor de opa
de puci6sa i iod, apartin'end
de com. Sinaia, pl. Peles, proprietatea statuluY si a caseT
Brancovenesd, situat pe regiunea muntilor, in apropiere
de gara Sinaia. Acest isvor

contine iod i pucisa.
Padurea Piscul CaineluT ve-
quta de la Sinaia pare a fi

populata Cu un codru de fag
curat. Intrand insa in ea, vedem un. sub-arboret format de
amestecatura. de fag cu brad

dominant. Probabil ca acum
50 an s'a esploatat de brad,
si de atund, un repaos destul de lung a permis padure

de a se restabili din nou in
masiv.
Piscu clkiNELuI, padure pe mosia Piscu-COineluT, pl. Peles,
PISCU CAINELUT, padure a sta-
in apropiere de com. Sinaia.

Acsta padure procura ochiu-
tuluT in intindere de 450 h.

a., pendinte de com. Sinaia,
luY si spirituluI un repaos pla-
plaiu Peles.
cut. Ea face parte din o proprietate privata ce apartine

familieT Brancovnu-Bibescu.
Acsta padure e formata
din fag si brad, ocupand cele

dou6 ceiste expuse la Vestul
Nordul promotoruluT, ce se
intinde spre confluenta Pra-
hoye i Valea Rea. Terenul
PISCU-DOMNULUY, piso pe culmea
ce se lasa din cresta CarpaOler, printre garlele Drajna

Telejen, com. Drajna-de-jos,
plaiu Telejen. Aci, la confluenta riuluT Drajna cu Telejen,
se termina culmea de deal ce
se incepe din muntele CraiU
www.dacoromanica.ro
325
se lasa spre sud.

Drajna-de-sus).
(VesIT
325
mea de deal ce se lasa din

crsta Carpatilor, printre garlele Drajna i. Ogretinul, com.
PISCU DRAGHICT sau Rogojasca,
Drajna-de-sus.
padure a statulul in intindere

de
150
h. a.
in plasa Pod-
goria.
PISCUL-LUT-DAN, deal, com. Po-
deni-VechT, plasa Podgoria.
PISCU LEURVI, proprietatea Efo-
PISCUL-LUT-DOBRE, deal situat in
rieT Spitalelor civile din Bucuresd, fosta pendinte de schi-
partea de N. a com. Cornu,
tul Brebu, com. Brebu, plaiu

Prahova, in intindere de 245
h. a. din carT 78 h. a. suprafata impadurita i 167 h. a.
painnt cultivabil i finete,
care s'a arendat pe periodul
tru ca in vechime acolo era
1886-91 cu 2295
leT. Presinta
multe golurt
PISCU RUNCULU ,
vec,II
Bere-
voescu-de-jos.
pl. Prahova, numit ast-fel pen-
padurea unuT om ce se numia

Dobre. Servesce ac,1T pentru
paune vitelor.
PISCUL-CU-PLOPT, pisc spre S. de
com. Talea, plaiu Pele. Se

trage numele de
crede
la plopiI ce au fost odinira
pe el. Serva de p4une vitelor locuitorilor.
PISCU VATET MART, pise, com.
PISCUPIA , numire veche ce se da
Harsa, pl. Podgoria. Pe acest

pisc era plantata vita i de
cand viile s'au filoxerat, serva
de p4une vitelor i pentru
cultura cerealelor.
satuluI Baltesc, din com. Podeni-VechT, plasa Podgoria.
PISCUL-LUT-BA` RSAN, pise maT la
PISCURIT LUT VACALIE, deal, com.
DitescI, plasa FilipescT. Mai
nainte pe acest deal a fost situata com. DitescT. Pe dealu-
cest deal este finete, iar la

p6lele luT se cultiva cereale.
rile comuneY sunt plantate viT,

prunT, nucT i. merT. Parte serva i de paune pentru vitele
locuitorilor.
PISCUL-LUT-CIOCAN, pisc pe cul-
PISCULESCT, trup de padure a sta-
S. de piscul Pitra, com. Drajna-de-jos, plaiu Teljen. Pe a-
www.dacoromanica.ro
326
32
tului in intindere de 3o h. a.
pendinte de com. .5 irna, pl.
Urgsor, care, Impreun. cu
trupul irna (400 h. a.) formz. pOdurea *irna.
h. a.) si Runcu (6o h. a.). forrnzd pOdurea numitO Vatra

M-rei Mislea, com. Scoqenl.
PLAIUL, sat, face parte din C. R.
Talea, pl. Peles. Are o pop.

PiscuLEsci., trup de mosie a sta-
tului, com. Tinosul, pl. Crivina, fost pendinte de m-rea

Mislea, In Intindere de 227 h.
a. din cari 41 h. a. teren acoperit cu pdure, vIndut D-lui
Colonel Carcaletnu cu t6o.000
de 185 loc. (85 b. roo f.). Se

crede crt-si a luat numele de
la drumul ce trece printeansul,
numq Plaiul
PLAIUL BISERICET, pddure, vedi
Dragomirescu.
PLAIUL camjDuLuT, munte in

PISCULESCI,
sat, face parte din
C. R. Tinosul, pl. Crivina.

cuitoriT acestui c.tun s'au
proprietOrit la 1864.
partea de N. a com. StarChiojdu, pl. Teljen, acoperit

cu pOdure i islaz.
PLAIU CORNULITY, sat, parte din
com. Drajnade-jos, pl. Teljen, ce serva

depOsune.
PrrIGOIUL, deal,
C. R. Sotrile, pl. Prahova.

PLAIUL LEMNELOR DE BISERICX,
plaitt in com. Salcia
PLAIUL, parau, isvordsce din raionul com. MOneciu-Ungureni,

plaiu Teljen, si se vrs. in
nul Teljen, pe tOrmul drept,

tot in raionul com. MOneciuUngureni.
PLAIUL, trup de pOdure a statului, In Intindere de 55 h. a.
pendinte de com. Scorteni

plaiu Prahova, care, impreund,
cu trupurile : Dumbrava-MicA
(40 h. a.), Dumbrava-Mare (35
plasa
Podgoria, acoperit cu pOdure.
PLATUL LUPULU1. (Muntele-),
dure particulara supusO regimului silvic inca din anul 1883,
pe mosia Muntele Plaiul LupuluT, pendinte de com. Strambeni, plaiu VOrbildu.

PLATUL AIISLI, deal, com. Scor%eni, plaiu Prahova, ce 's1" trage
numele de la cOt IVIislea. Este
situat in partea de N. a co-
www.dacoromanica.ro
327
muneT ; are o directie incli-
327
PLAVIA, sat,
face parte din C.
natd si servd pentru puna-
R. Iorddchianu, pl. Cricov. Are
rea vitelor.
o bisericd fondatd la a. 1814

de G. Pldvianu.
PLAIUL MORARULUI, numire veche a dealulu: Bighilin din com.
Bucov, plasa Cricov.

PLA1UL PURCARULUT, munte in
partea de N. a com. StarChiojdu, plaiu Teljen, acoperit cu pAdure si islaz.

PLAIUL DINTRE SIRIE, munte in
partea de N. a com. StarChiojdu, plaiu Teljen, acopen it cu pAdure si islaz.

PLAIUL ERBAN-VOID.X, plait ce
se intinde in partea despre N.

si N. V. a com. Sldnicu, plaiu
VArbildu. Acest plaiu incepe
din cdt. SchiulescY, com. Homoriciurile, si merge, urcand
un colnic destul de intins, pnd
In gaturile muntilor, ramificatiunY ale Carpatilor. De sigur

cd plaiul p6rtd numele lui: erban Vodd Cantacuzino (16791688). Acest drum, de fi scurt
PLXETIT SAU TELtIENUL, pAdure
a statului in intindere de 75o

h. a. pendinte de com. Isv6rele, pl. Teljen, care, impreund cu trupurile : Ursia (i 50
h. a.) si Vatra M-rel: Crasna
(50 h. a.), formzd pddurea Isvrele.
PLETuL, sat, face parte din CR. MAneciu-Ungureffl, pl. Teljen. Este situat la plele
muntelui: Cldbucetu si coprins
intre 1-1111 Teljen de o parte
si Telejenelul de alta. Are o

pop. de 162 loc, (77 b. 85 f.).
localitate in com.
Drajna-de-sus, plaiu Teljen,
unde Orla Drajna formzd un
mare zigzag.
PLA.IANI,
PLAvIif, pise la E. de com. Aricesd, plasa Podgoria.
Aentrit a ajunge repede in Tran-
silvania, acuvz este pra'sit din

caus4 cd Mt e firactic, dar care
alte dit0 a fost calca sigurd a
PI:AVIANCA, pAdure particulard
salvdreY vie(eY Domnilor, cae/
veanu, supusd regimului: silvic, com. Iorddchianu, plasa
.yY
ca'utau refugiu in Transil-
vania.
In intindere de 25 h. a. pro-
prietate a
Cricov.
www.dacoromanica.ro
d-lu.
Ghit na-
32 8
328
PLAVIANCA, padure particulara
in intindere de 75 h. a. pro-
parte din locuitoriT com. Comarnicu, plaiu
prietate a d-lu. Iancu Mihulet,

supusa regimuluT silvic, com.
Iordachianu, plasa Cricov.
PLEIIVA -MARE, munte, com.

Comarnicu, plaiu
PLEAA, deal in partea de V.

a com. Moreni, pl. Filipesa
PLEAA, comuna rurald, pl. Pod-
geria. N'are nicT un catun a-
lipit. Cade in partea de S. a

comuna
Veniturile sale sunt de leT
2985.
Sceila exista in comunt de

la 1885. Localul e cu chirle.
CopiT in vrsta de sc616. sunt

169 (8o b. 89 f.)
PLEA5.A., sat, face parte din C.
R. Moreni, pl. Filipesd. Are

O pop. de 103 loc. (57 b. 46 f).
PLEEY (Poina-), es, com. Ogre-
tinu, plaiu Teljen.

PLEIJL, parau,
isvorasce din
muntele Clabucetu ; curge de
la E. spre S. V. i se vrsa
in riul Teljen, pe malul stng,
In raionul com. Maneciu-UngurenT, plaiu Teljen.
PLEI_TvA, moie pendinte de Eforia Spitalelor civile, pe care

la 1864 s'au improprietarit
munte , com.
Comarnicu, plaiu
PLEIIVA -MICA
PLEUVA-MARE (Muntele-), pro-
prietatea EforieT Spitalelor civile din Bucuresc, com. Co-
marnicu, plaiu Pele, in intindere de 568 h. a. din carT 457

h. a. suprafata impadurita
II h. a. pam&nt cultivabil
arendata pe periodul
1888-93, numaT cu 1225
leT,
din causa ca are multe locurT

sterpe.
PLEIIVA-MICA (Muntele-), sau
Vatra SchituluT Lespedile, pro-
prietatea EforieT Spitalelor ci-
vile din Bucuresa fost pendinte de schitul Lespelile,. com.
Comarnic, pl. Pele, in intin-
dere de 331 h.
a. din carT
285 h. a. suprafa0. impadurita.
i 46 h. a. pamnt culti-
vabil i fmnee, arendata pe

periodul 1888-93 num.ai CU 420
leY anual, din causa ca. pre-
sinta multe golurT.

PLDUVA, virf pe dealul Mdsth'nese, coin. Chiojdnca, pl.
Podgoria.
www.dacoromanica.ro
329
PLEqIVA, deal in partea de S.

J. a com. *oimari, pl. Podgoria, pe care se afla padure.
PLOESCI, oras, capitala judetuldi:
Prahova, situat la 230, 41' longitudine orientala si la 44, 561,
latitudine nordica.
Este situat intr'o campie,

In partea de sud a judetuluT,
la plele munpor Carpali, 6o
k. m. departe de BucurescY.
Suprafata orasulu e de 27
k. m. p., marginindu-se la N.
cu mosia PloesciorT, la S. cu
mosia Tatarani si Valea RifovuluT, la E. cu garla Dambu
si la V. cu drumul Domniso-
329
lalele extreme ale orasuluT ;

iar vra cand este seceta scade
si ramane icT si colea cate o
grpa plina cu apa, care se
impute, si care aduce miros
urat orasulu, ceia ce va face

ca sa fie canalisat, adancit
si curatit de Primaria locala.
Cursul su este de la N. E.
spre sud. In el se vrsa o
mica vir6ga, care trece prin
mahalaua Tabacilor, in care
se arunca murdaria de la TAbacarY ; tot in el se scurge vir6ga Rifovu, care isvorasce
din 4 surse de la bariera RIfovulu.
Este uciat in partea de N.

si E. de riul Teljen ; la N.
Sunt 2 lacurT in PloescT,

unu numit Savofiol asta-qi
In posesia fiilor luT Mih. Gogalniceanu, familie locala, si
E. de riuletu Dambu si la S.
de riul Prahova.
altul .11liestIyea. Aceste 2 lacuri servesc de scaldat in
ruluT.
Clima orasuluT este cea o-
bijnuita oraselor de munte.

Vra, caldura se urca p6n6.
la + 39 grade ; iar irna, frigul
atinge 25 grade. Este situat
la 141 metri d'asupra nivelulift' MareI Negre.
Ate, LacurY. Orasul este

scaldat la E. de apa Dambuo
care cate ()data, mat' ales cand
timpul vereT ; lacul Savopol,

este cimentat si are pe el
cate-va cabine de baY. Atat
unul cat si cel-l'alt se scurg
In Dambu. nnul este situat in
centrul de R.6sarit al orasuluT,
cel-l'alt la Sudul orasuluT. Acest riulet, la fondarea orasuluT Ploesd, trecea prin mij-
loc, dar mal tarziu s'a deplasat satul spre Vest si el a

r6mas la limita.
plou6, vine asa de mare ca

ineaca multe case din maha-
Din punctul de vedere geo-
www.dacoromanica.ro
330
330
logic, terenul orasuluY PloescY

este terOar, avnd la supra-
fa0, pamnt negru, sub care

vine un strat de parnnt galben, si sub acesta un strat
gros de pietris.
.Arumirecc orafuluY. Reposa-
tul Nicolae Balcescu, in Puterca armata si arta militara

arata ca Mircea
organisand armata - 6'reY, a destinat
acsta localitate, ca fiind spre
munte, sa fie capitanatul
se presupune ca de
aci Y vine numele de PloescY.
Acest corp de armata era Insarcinat Cu paza graniplor
despre Ungaria.
A101 susVn ca numele de
PloescY vine de la ploie, cacY,
o data fiind inconjurat de padurY marY,
ce mergeat din
t'rg In calea ArdealuluY, la

esitul PrahoveY din muntY.
Marte D6mne, PloesceniI sunt mosnenY, 6menI

6menY credinciosY MarieY
Tle, si cum ostenY i menY

slobo vor sa 1-emana, eT sa-
ruta mana MarieY Tele, dar

vind mosia lor.
'MY trebuie totusi: mosia
v6stra, me InVelegf Parcalabe ?
Pl nu--V-om da-o, Maria
Ta! Mare i puternic esa,
Mdrite Dmne, dar dreptatea

este puterea MarieY Tale. Si
dreptatea este sa ne las): noe
ce este al nostru.
NoI iobagY nu vrem sa fim,
mosnnul ce se lapadit de
ogorul seu stramosesc nu mal
e om, ci rob. NoY vom remanea 5nzenY slobocp, cu voia
MarieY-Tle.
partea de N. V. a orasuluY
se continua p'na In Carpa0,
cantitatea de pl6ie a fost
este mare, si din causa ploilor orasul s'a numit PloescY.
Cat -era de strajnic Mihait

Vitzul, pe atat era de drept.
Le,(Jencla oraplur. Mihait

Voda Vitzul hotardsce sa infiin4eze oras din satul mostenesc al Ploescilor. El chiama
Mihaid Vod pe jupan Par-
inainte-Y pe Parcalabul satuluY

si I ice:
Parcalabe , voiti sa-ml
vindep satul, cacY am sa. fac
perat mosie mare Baicoiul
DecY l nghii mania si se

gandi cu de-a binele cum sal
ajunga scopul.
O luna dupa aceia chiama
calabul din PloescY.
Ve dau pamant Indoit

cat al vostru. Eaca am cum-
o fuga de cal de mosia

v6stra. Ve dau Baicoiul in
la
schimb pentru ocina v6stra
www.dacoromanica.ro
331
331
rbrnanetl" 6meni slobodf si ostenT credincios.

SA trAesci: MAria Ta. Asa
priimim. Nu pentru-ca BAico-
vit pre mine si cu mArire m'au

inA4at pre scaunul rAposailor
pArintilor domnieT mele, iat
am dAruit domnia mea, acest
iul o fi Mal' mare, dar pentru

ca noT ne tinem de mosnenf
cu totul cinstit, bine inchipuit
sloboc11' si MAria Ta dAruesci:

Verel: RomanescY un trg nou
rurile cele de cinste de acum,

acest hrisov. al domnieY mele
la pogoiitul din plaiuri: !

DA mana intr'a mea, jupane ParcAlabe ! Batem trgul ?... i eergul se fAcu de
atuncl: si si pAstrzA numele
de Ploesc.')
satului BAicoiu i mosnenilor
Rata 2 d0C211111-71/C in aire se
arata dar, schimbul fcut de

domnitor, in/re Biicoii i PloescY :
Intru Christos Dum-
nec,leublagocesticul si de Chris-
tos iubitor, singur stApanitor,

Eu Radu Voivod, feceorul mareluT i rAposatuluY Mihait
Voevod, nepotul bAtranulu
slAvituluY rAposatulta Io Ale-
xandru Voevod, cu mila luY

D-deu i cu darul lui D-deu,
stApanind i domnind ttd .tra
RomanscA, Inca i laturile plaiurilor AlmasuluY i FAgArasu-
lul povAtuitor. Bine am voit

domnia mea, Cu bunA vointa
mea si cu curata si luminata,
mima domnid mele, a proSlAvi
pe D-c,leu, cel ,ce m'au pros1ALegende Romane de D-1 V. A.
Ureche.
cinstit de cat t6te da-
satulu, anume Pavel si Bustea si

cu to-tY fratii
lor si ceata lor i cu feciorii
lor, catY D-deu le va da, ca sA
le fie lor jum6tate de sat de

la BAicoiu, din camp si din padure, s,i din apA si din silistea
satuldi si du preste tot hotarul, din hotar panA In hotar

hotarul satuldi sA se stie,
din hotarul in lung p-la Va_

lea LileY, si in sus p-la scaunul Mirilor i p-la satul cel
mare, apol' iar p-la satul StegArelulu, apo de catre Floresti panA la iazul luT Purice
si la c6sta pe colnicul PopeT ;
iar In lat p-la mosia Lilestilor, pe capul mosief, pentru
este a lor btrand i drptd
mosie si de bastinA din dilele
altor domiff 136tranY, care au
fost inainte de ncif. DupA acela cand au fost In4ilele rAposatultif Mihai Voevod, iar
niste boerl" din sat, din BAicoit, anume Manole Logoatu
cu nepotul sbu iar Manole
www.dacoromanica.ro
332
332
logofatu 0 au facut afezitmnt

cu .Atihaiu Voevod de au schim-
bat o mosie care au avut'o

la PloefcY, a 6 fiarte fi au dal
lor
Voevod, ace'stel fu-
vi tale de sat ce am zis me

sus, de la Belicoiu, ce au fost
cumfitlrat Mihaiu Voevod, de
la ennenii cei slobosli din sat,
mo0e pentru mo0e. Apoi cand
au fost acum in qilele domnieT
mele, iar domnia mea, n'am

aflat acsta carte a lui Mihaiu
Voevod, drpta, care o au fost
facut pentru schimbul acestei
rno0i ce s'a zis mai sus, nici
am prins'o domnia mea in

sma., pentru caci nu a fost
serfs in carte cu mana lui Mihaiu Voevod, ci iarai am luat
singur domnia mea acsta mo-
0e, ce s'a zis mal sus, de la

Baicoiu, a fi pe sma domnsca, iar dupa aceia, acei mo-
neni ce s'a zis mal sus, Pavel

si Bustea j Gavriil, ei nu s'au
suferit pentru acsta mo0e ,

pentru caci au fost a lor,
cea-l'alta jum6tate de sat, ci
au venit ei inaintea domniei
mele la divan, de au prquit
eT cu domnia mea, de au rescumparat acsta mo0e ce s'a
satul deplin, cum au fost

mal inainte vreme, i Inca dup6
aceia s'au sculat nite feciori

aT lui Manole logofatul, anume
Radu i ginerile lui Man ole

logofatu, anume Stan i jupansa lui Tudora de s'au plans
cum ca au perdut mo0a lor

din Ploesci, pentru acsta mo-
0e ce s'a zis mai sus de la

Baicoiu. ApoT Pavel 0 Gavril
Bustea, ei iar4i au facut
arza.mant de s'a impacat i cu
Radu i cu Stan 0 cu jupansa lu Tudora, de le-au dat
lor asprii (4000) gata la mana
lor, inaintea jupanului Anto-
nie, Biv Ispravnic, ca sa nu

aiba, ei nici o par de aci ina-
inte. Drept aceia am dat

domnia mea cestor monenT,
lui Pavel 0 Busti i lui Gavril, ca sa fie lor mo0a ce s'a
zis mal sus de bastina i ohamnic, lor i feciorilor lor, nepotilor i stranepotilor, 0 de
nimenea sa nu se
clatsca,
dupa zisa domniei mele. Inca
blestem am pus domnia

mea, dupa petrecerea domniei
mele, cui va incredinta D-la

D-sleu a fi domn Orei Roma-
de catre domnia mea cu H 50
nesci, au din fiii domniei mele,

au din neamul domnieT mele,
sau pentru p6catele n6stre, din
de galbeni, bani gata, ca

fie t6ta Tno0a, la mana lor,
alt neam, de va cinsti i va

inscri 0. va intari acest chri-
zis maT sus, acsta 1/2 de sat
www.dacoromanica.ro
133
333
soy al domnie mele, pre acela

D-deu sa 1 cinstsca, aci intru
domnia luT si in veacul viitor
sufletul luT, iar de nu va cinsti
trebuiau sa reinoiasca hris6vele cele vech, asa vedem ca
si nu va ntri acest chrisov,

va sparge,
si'l va calca
uciga aid
pre acela D-deu
Cu trupul i In vcul viitor
hrisovulul :
Cu mila luT D-deu, NoY Duca
Voevod i domn a t6ta. Ora
sufletul luT i sa. fie qProclet
acsta pOrlinCA a domnieY mele
afurisit de stapanul D-1 D-deu

mantuitorul nostru Isus Cris-
slugilor DomnieY mele, Baiculu, postelnicesculul, feceorul

Rani, nepotul Busti i luT Stan
mazAlul, feceorul luY Vintild,
tos si de 318 sf. ParinV de la

Nicea i sa aib parte cu luda
Arie la un loc. Eata dar
martorT am pus domnia mea
pe jupan Enache vel ban de
la Craiova, i jupan Gheorghe
vel vornic, i jupan Leca vel

spatar, i jupan Man'ache vel
Stolnic, i Bratul vel comis, i
Lupu vel Paha.rnic, i jupan
Bernad vel Postelnic,
in-
sumT domnia mea am issi-am
scris. Eu Neagoe logof. am

scris in orasul Targoviste. IuCreditul
nie 26 7123_1615.
5508
rural cartonul 12 Mosia Baicoi,
fila 2.
Indata ce orasul Ploesd, a

devenit prin acest schinlb, pro-
prletate domnsca, a trecut la

domniT urmatorY ca un dome-
niu al corema i ded dispunea domnitorul dup. plac. Si

fiind-ca era nesiguran0 in privirqa proprietaeT, domnitoriI
Duca Voda reinoesce hrisovul

moiei Baicoiu. Eata coprinsul
Roma., dat'am domnia mea
nepotul luI Pavel si RaduluY

feceorul luI Stan , nepotul
luY Gabril, mosneniT satuluY
Baicoiu, o sud Prahova, cu

fra# i cetgeI lor i Cu feceoril lor, cAV D,deu le va da sa
le fie lor ocina insas In Baicoiu, msa 00, partea feceorilor lu Manole logof., anume
Radu si ginerile lui Manole
logof. anume Stan i a jupaneseI Tudora, fata luT Manole
logof., din cmp, din padure,
din apa, din sedutul satuluT,
de preste tot hotatul l cu tot
venitul verel cAt se va alege,
pentru ea acsta ocina fostau
a lor, inta mal dinainte vreme,
batrana i drpta Mosie de la
parin0 lor, insa 1/2 de sat din
Baicoit a fast de bastina a

mosnenilor din Baicoiti lar alta
l/2 de sat a fost pe sma dom-
nsca, care a au fast camperat
www.dacoromanica.ro
S14P
re`posatul
Voevod, iar
de la mosneni din Bdicoid,

iar apoI niste boerI anume
34
cu Radu i cu Stan si cu jupansa Tudora, de le-au dat

lor aspri (4000) ca s nu
Manole logofdtul, cu nepotul

su iar Man ole logofdt, e au
fost fdcut o carte luY Mihaid
Voevod, cum cà au schimbat
cm iIIiIiaiii (Viteazu) Voevod
de. au dat alte mosit ale lor
maY aibd niel o pricin
la PloeftY, a 6 parte pentru 1/2

de sat din Bdicoiti ; iar dupd
au tinut pdrinti lar acstd mo-
i nie
o pArd ; precum scrie in hrisovul RaduluT Voevod, feceo-
rul lui Mihaid Voev., nepotul
lul Alex. Voev., de cand

fost cursul anilor 7123 si tot
sie cu bund pace. Ear dupd
aceia cand au fost in qi-
aceia, cd.nd au fost in dilele
lele RaduluI Voevod, feceorul
r'posatuluT Alateid Voevod

iar jup:ansa Tudora, fata luI
Manole logof. din nainte iau
fost inchinat ac. mosie si la
MihneY Voevod, nu s'a aflat

acea carte a lu. Mihaid Voevod, de schimb, drptd, cd n'au
fost isedlit cu mana luT, ci iar
au luat Radu Voevod acstd

1/2 de sat din Bdicoiti, pe sma domnsc i apo mosneni
din Bdicoid, neindurandu-se de
acstd mosie, au fost mers de

s'au tocmit cu Radu Voevod,
de au cump6rat ac. 1/2 de sat
drept H (50) si au r'mas tot
satul pe deplin pe seama lor,
cum au fost i mal dinainte

vreme. Inteaceia s'ati fost sculat feceoril lui Manole logof.
anume Radu si Stan ginerile
lui Manole logof. si jupansa
Tudora, fata luI Manole logof.,
de s'au plns cum cd le-a perit ocina lor din PloescY pentru
acstd. ocind. din Bdicoiu. Ded
mosneniY din Baicoit, au fost

tacut tocinla de s'au imp4cat
mdndstirea Brebu si ne fiind

stAtAtre cand au fost in gilele lui Const. Voevod, iar o au
fost inchinat si la mands. Mdrginerg, i dupd aceia au fost
facut schimb mAndstirea Margineni cu boerime domnieY
mele P5.rvu vel logof. de au

dat Prvu logof. altd mosie
MAnastireY Marginedi si au luat
pe acstd mosie din Bdicoiu,

partea RaduluT si a jupaneseT
Tudora, feceori lui Manole logof. Ear cnd au fost acum,
venitau Blaicu i Stan i Radu
ceT-l'altT, cetasI a lor, mosneni satuluY Bicoiti, Cu jalbd
falsd domnieI mele de sau in-
trebat cu boernicul domnid

mele Parvu vel logofdt in
divan, plangandu.se molneni
www.dacoromanica.ro
335
335
Baiciu de dreptate ;
iar PArvu logof. au scos un
satulnY
zapis
al mnstirel
Margi-
neni qic'nd cum ca au fost

luat ac. parte de mosie ce
scrie maI sus, de la manstirea
cu schimbul. Intr'acea domnia
mea am cautat si am judecat impreuna cu to0' cinst4i dregatoriI domniel mele

pre dreptate si bine am adevarat domnia mea, cum ca
au fost ac. mosie impresu-
Margineni cum va sti. (Aci e

rand slavoneste). Eata
1/2
mrturiI am pus domnia mea :
Pan Radu Nasturel vel ban,
i Pan Radu Crqulescu vel

vornic, i Pan Sarban Cantacuzino vel logof., i Pan Valcul vel vistier, i Pan Badea
Clucer, i Pan Lascarache vel
Postelnic,
i Pan Vintila vel
Paharnic, i Pan Const. Cani Pan

Barbul Milescu vel comis, i
tacuzino vel stolnic,
rata, ara de dreptate
Pan Dinu vel sluger, i Pan
dora sa inchine la manast.

mosia care n'a fost avut, ci
i Ispravnicul
Pana vel
Parvu vel logofat, si am scris
eu Mihaiu Cocorsti luna De-
si nu
sa fost cazut jupaneseI Tu-
au tost inchinat t'ara de lucru

si Para nid o dreptate. Drept
aceia am dat domnia mea

VlaiculuT Postelnicul si luT
Stan mazalu si RaduluT cu
frapT i cetasiT lor mosneniT
c emb re
anul 5751604y-16 7 5.
(Copiat din fila No. 9 Docum.

Baicoiu, credit Rural).
Istoricul orafuluY. Prin fap-
satuluY Baicoiu, ca sa-sT fie ac.
tul ca pe locul unde asta-cp

se afia orasul PloescT, se 0-
mosie, partea RaduluI si a ju-
sesc mal multe movile vechl 1)
paneseT Tudora, feceoriT lul,
fcute, dup terte probabilitaOle de Dad, putem susOne cu
Manole logof., cu huna pace,
precum o au fost inut
i maT
dinainte vreme parin0 lar,

sa le fie mosie ohamnica
statat6re lor i feciorilor in
ved. Pentru-ca au femas Parvul logof. de judecata dinaintea domnieT mele, din divan,
s. n'aiba nid o treaba cu ac...
parte de mosie din Baicoiu si
sA-7i mute el cu manstirea
re-care siguranV., ca pe acest loc, intre albiile riurilor

Teljen i Prahova, a existat
inainte de epoca Romana, sate
locuite.
Numer6sele ruine vechl ce

se gasesc chiar alT, probza
1) In carY se glisesc ose, objecte de
fier, etc,
www.dacoromanica.ro
336
I'
existe%a unor asemenea sate.
Dintr'un document al
luY
336
rui celdi botezat, si tatAluY s6u,
prin hrisov, orasul Ploesa
Petru VodA, nepotul luY Mir-
Moruzi devenind proprieta-
cea VodA, din anul 1567, se

verle ort, Petru VodA a intdrit logoatuluT Coresi cump-
ne putem da sma dacA exista
rul orasuluY in mod usurpAtor,

incepu a exersa drepturile sle
asupra Ploescenilor si coprinse
multe locurY in oras.
Pentru-cA orAseniT se revoltaserA si nu voiau sA recunscA
luT Moruzi dreptul de proprietate, Ipsilante i a ehemat si
le-a Os ; Ar6t4i-mi cu ce drept
ca sat sau trg. CA pe tim-
stApati4T mosia ?
pul luY Mircea, Ploesci erau

un punct insemnat, ne dovedesce faptul cA acest domn a
PloesceniT nu puteau proba

stApanirea cu nimic, cdcY documentele erau la CorlAtescu,
care incetase din vitA, si nu
rAtrea mosieY BArcAnescY si
5 rAz6re vie de la Avrut din

PloescY. Acsta ne autorisA sd
credem cA Ploesci s'a infiinVit inainte de 400, fArA sd
asedat aci un cApitAnat.
De la Mircea si pnA la
Mateiti Basarab, de cand orasul PloescY a inceput sA se
desvolte si populeze, nu gAsim de cat documentul, care
mentionzti cd la 1599, ostasif
luY
1Viihaiti Y au depus jurA-
minttil de supunere, cand au
se maY gdsiau.
Ipsilante, prin faptul ca orA-
seniT nu puteau proba posesiunea terenuluY, iea arkArile

lor de false si confirma din
nou hrisovul de posesiune luY
Enache Moruzi.
IntamplAtor, orAseniT gAsesc
trecut in Transilvania 1), si Si-
hrisovul de stApanire la Con-
naxarul bisericeT ,xsf. ApostolY
stantin CorlAtescu ; vin din nou
Petru si Pavel care ne dovedesce cA la anul 1633, Mateiti VodA Basarab a zidit acstb. bisericA.
In timpul domnieT FanarioVlor, Alessandru Ipsilante, cu

ocasiunea botezAreY until copil al VorniculuY Moruzi, dA1) D-1 Y. A, Urechig,
la domnie, reclamA, si aratA

luY Ipsilante actele prin carY
'si reazimA drepturile.
Domnul, temOndu-se de vr'o
revoltA, opresce originalul si
dA orAsenilor o copie dupA
hrisoV, cam in acest fel : Invrednicindu-m Dumnedeu cu
domnia ValahieT si viind in
Ora, am g4sit pe lopfaul
www.dacoromanica.ro
337
Enache Moruzi srman. Pentru-ca se afia impovarat cu

grea familie si fail mijlce,
desi prin alt act de danie I
am daruit mosia Ploescilor si
re'rgsorul, am hotarit ca nicT
Moruzi sa nu fie lipsit de
darul domnesc, nicT oraseniT
sa nu-0 pirda dreptul lor stramosesc, decT Moruzi sa sta.pansca satul Trgsor cu mosia, iar oraseniT PloescenT sa
stapnsca orasul cu locurile
despre Trgsor, pna in drumul DomnisoruluT, si daca din
orasenT vor ara pe mosia Trg-
sor, sa platsca, adica sa dea

numaT dijma, si daca vitele
le vor pasce pe mosia Trgor, sa platsca de vita cate
4 parale Terbarit.
Hrisovul modificat mal adaogn. : Moruzi sa stapansca
In coprinsul orasuluT Ploescl
337
tarlrea luI Ipsilante, In timpul

domnieT luT Caragea, chiamd
iar'asT pe oraenT in judecata
si acesta da luT Moruzi posesiunea orasuluT. El reclamara

succesoruluT acestuia, adica luT
Mihail u0, si acesta in loc
sa faca dreptate Ploescenilor,

da la mana luT Moruzi, urm6torul hrisov :
Dat-am Domnia mea acest
domnesc al nostru hrisov dumn-luT Cinstit si credincios bo-
ierul DomnieT mele Enache

Moruzi vel vornic, ca sa aiba
a - ,inea si stapani tta mosia
Ploesci sud Prahova, cu orasul PloescI si cu rrgsorul si
cu satele de afard din camp,
pentru-ca acstd mosie fiind
domnsca, sloboda, la 16.1 1775
domnia
fratele Domnul
Alessandru Ipsilante : ... pentru slujba 0 pentru datoria ru-
numaT treI locurT infundate :
denieT au fost daruit'o dum-
urarl pe care 0 facuse case,

aprpe de praiasul Dambu,
nluI mal sus numituluT boier

prin chrisov, atat mosia cu
suburbia sf. Nicolae Nou, altul in suburbia PrecesteT, pe

care la 1864 s'a cladit liceul,
cump6rat de la Barcansca,
mostenitrea Moruzilor, si al
treilea in suburbia sf. VinerT,
cump6rat tot de la Barcansca
de fra%iT Radovid, pe care s'a
cladit.Hotel Europa.
Moruzi, nernu4umit cu ho-
tot hotarul cAt si orasul Ploja venitul lor adica dijma, clacd, de la toti
escI, ca sa
ceT
eslOtorT acolo, afara numaT
din treT neamurT de 6menT, ce
se numesc RosiT, CalarasiT si

CamarasiT, carT au avut sineturT domnesd vechT, cu prile-
git a se hr4ni pe acsta molie,

22
www.dacoromanica.ro
338
338
Moruzi, spre a fi pe viitor

mal sigur de posesiune, intervine pe langd Voevodul
Mihail u%u, i acesta insArcinzA pe ispravnicul de Prahova Clucerul Al. Cocordscu
0 pe Atrarul Antonie Fotino,
sA- hotArascA mo0a, dand urmetorul Pitac 1) :
I .... Vlas. Credincios bo-
erul Domnie mele, Antonie

Fotino, biv vel SAtrar 0. Alessandru Cocordscu, biv-vel clucer Zaarie, Ispravnicilor ot sud
Prahova senAtate, v facem in
scire cd Dumn-luT cinstit
credincios boerul Domniei-mele
Enache Moruzi vol vornic, ne-a
alte dove4 cum 0 dupd stApanirea veche sA indreptatT

hotarele, iar de va fi trebuin0
a se trage mosia sA o 0 tragel
obiceit pe trel locurl 0 facend o masa sd ale-
gel drpta mo0a

vel
vornic, dupA sineturile i dupa
stdpkilrea veche ce va avea,
farA de napdstuire la vre-o
parte, i de vor remnea o-
dihniV cu toii, sa puneV

pietre, i dandu-T carte de hotArnicie ca sA scie dumnluY
pe unde sA stapansca mo0a

alsd i fard de pricinA, lar
de nu se vor odihni, pietre

sau semne sd, nu puneV, ci
de alegerea ce veV face 0
in ce chip veV dovedi sA insci-
aretat cA mo0a Dumnlu Ploescl sa impres6rA de catre vei ceru pe

ciniT imprejuratI
D-V6strA boerI hotarnid, c
dupd scrisorile d-lul s indrep-
irqatY domniel" mele, trimiOnd
tap.' hotarele, 0 de va fi tre-
OrdeniI PloescenI, vedend

ca nu mal gAsesc dreptate, se
buintA s i trag-e0 mo0a Cu
portArelul rinduit, dupA obiceit. ; ded, dupd a d-sale cerere, iatd ye ddruim Domnia
mea i ye poruncim, primind
porunca acsta, cu sluga Domniel mele portArel, sA mergeV
in fala loculuY, unde fa-ta fiind
atilt vechiltil D-luT vel vornic
veciniY imprejurap i dupe

de D-1 V. A.
1) Istoria R.opoilmlor
Urechig, Tom. I, pag. 489,
0 pe coi
neodihnitY aid, ca
s se judeceo. 1785 Aug. 3.
supun hrisovuluT i actuIuT

de hotArnicie, fa..cut in fav6rea
luI Moruzi, pena la suirea pe

tron a luT Nicolae Mavrogheni.
O data cu venirea acestuia

pe tronul -Ord, ordrniI pornesc din nou jalbd. la Bucuresd, i acesta, dupA ce le
ascultA cu multA bAgare de
smA plangerea lor, vedend
drpta lor cerere, Ii liberza
din mainele lul Moruzi, i I
www.dacoromanica.ro
339
339
declarb. sloboc)T cum au fost

tot-deuna.
Slobocp
au
fost
ordeniT
pnd la suirea pe tron a luT Alessandru Const. Moruzi, ctu-id
din nou se ivesce certurT i

Enache Moruzi recapad din
nou stdpanirea asupra orauha, prin urnatitorul hrisov:
Aa dar, pliroforisindu-ne
Domnia mea cd, ca un lucru

slobod Domnesc, au putut i
au avut volnicie, numitul fratele Domn Alessandru Vodd
Ipsilante a hdrdzi uncle au
fost buna voirqa DomnieT Sle,
care har .ce s'au fAcut o dat

cu drept cuvint al volnicieT
ce au avut, neputnd ce din
urmd a-1 anerisi fdrd pricind
aec,lamntul ce va face dumnluT
i am dat la
mAna DumnluT hrisovul DomnieT mele pen tru stdpttnirea

volnicia DumnluT cinstitulul
i credincios boerul DomnieT
mele Enache Moruzi, vel vornic de - ra de sus, nu numaT

pe moie, ci i pe oraul PloescT, ca intru t6te i intocmaT
sd urmeze cu staptinirea dupd
acele hrisve ale fra.Olor Domni
de maT inainte, i st aibd t6te

veniturile i folosurile pe de-
plin, precum s'au intocmit i

s'au hotdrit de Domnia lor
de noT, cdreia hotttrirT poruncim Domnia mea i Ispravni-
am intdrit i Domnia mea acel
cilor ot Prahova sd supuie pe

PloescenT i Para de voia ion
a fi urmOtori, citind hrisovul
DomnieT mete in auc,lul tutulor de obte la ora, spre a
irqelege, ca sd scie hotdrirea,
i spre a se astAmpdra pricinuitorii de jelbI i am estecdtuff
Aiderea sd aibd volnicie
a face pe acstd mal sus moie a Dumisale trg in fie-care
dupd cuviin0 har i stdpAni-
an o datd, la
vrednicd
i incd intdrindu-1
In urmd rtiposatul NicolaeVocld.
Caragea, cum i Domnia sa

Mihai-d Vocld Suu, intru am'ndou'e" domniile, n'am putut
Domnia mea acum cu cuvintul drept a strica patru hris6ve a treT fraV DomnT, ci
rea Dumnlui VorniculuT atat
pe ora cat i pe moie i pe
satele celea ce se afld pe
clansa, spre a fi desdvirit
stdpan, luand de la toVi
dijma ,
clac, dup4
23 lile ale luneT

Aprilie, in qiva sfintuluT Gheorghe, care t'rg sd Oe o st..-Ipt6-
miind. de rind, i la acest trg

sd nu se amestece nicl ispravnicif, nicT vameif, nicTaii
cmenI DomnescI intru
www.dacoromanica.ro
3 40
ci
sd aibd D-luT a lua vama
cea obisnuitd si cele-l'alte obiceiurT la trgul acesta, cum se
340
aid in orasul scaunuluT DomnieT mele, Bucuresc, la anul

de la nascerea DomnuluT Dum-
ieau si la alto asemenea tr-
nedeu si mantuitorul nostru
gurT
Is. Hr. 1793, Maiu 24, de Partenie Monahul.

Ipsilante, in a doua domnie,
Deosebit de acsta mal intdrim Domnia mea printr'acest

Domnescul nostru hrisov, darul ce a mal: avut DumnluT,
prin dou6 cdtlY ale Dumisale
fratele Mihaiti Vocid Stgul, de
Cand mostenitoriT luT Moruzi i
au cerut confirmarea posesiuneY orasuluT PloescT, a chemat

inaintea divauuluT atat pe mos-
la antia domnie, 0 prin hrisovul tot al dumisale de al

doilea Domnie , pentru t6td
tenitoriT lul Moruzi cat si pe

PloescenT si dup6 ce T-au ju-
vdtdlia -tiganilor Domnesd ce

se afid la PloescY in sud Pra-
nilor urm6torul document : 1)

oDat-am domnescul nostru
hrisov tutulor ordsenilor din
orasul PloescT, jud. Prahova,
ca sd aiba mild si privilegiu
acela ce l-au fost avut din vechime spre a se hrdni, adica
numitul oras cu slobozenie intru t6te fard ele a fi opriV si
hova, ca g:-/ -fie DumnluT dd.-
cutT ca un dar dupd dreptate

si dupd cuviiniid, ca sd-I aibd
a-T tinea si a-i stdpani pre el,
nevestele Ion, copiiT lor, a-tat
Dumnlu, coconiT Dumisale si
tot neamul dumnluT cu bund
pace si nestramutaV, si cand

dinteacstd vadsie de tiganT
ce se aratd mal sus se va Intmpla a lua cu cununie 0gan pre . iganca sau tigancd
pre . igan din altT tiganT Domnesa sti. rmaie E,i aceia iardsT
DumnluT, fdrd a i
se cere
schimb de nimenea, pentru-ca

asa se coprinde 0 in cArtile
frateluT Mihaiti Vodd de mal
'nainte, ce le are dumnluT,
decat, a dat la mana ordse-
nesupraV cu cerere de havaet

pentru prdvdliile alisverisuluT
ce face sau de claca pentru

casele ce au in oras, pentru- ca, la venirea Domniei mele
In Domnia d'antiti, afe'tanduse domniT reposap : Biv vel
Ban Enache Moruzu cum ca

mosia PloescT si orasul dimpreun A sunt slobode Domnesa
facndu-ne rug-Aciune sa-1 ha-
rdzim pe dumnluT cu acstd
etc
i s'a Kris lirisovul acesta
1)
Atlat IA arliiva prinilirid locate.
www.dacoromanica.ro
3'11
moie i Cu orapl,.dimpreuna
341
domnieT luT Caragea, care a
cu un loc slobod domnesc,

and neartndu-ne or4eniI
judecat procesul i a hotarit
atund vre-un sinet domnesc ve-
rea lor neclintita. La 1828,
chit pentru vre-un privilegiu
motenitoriT luT Moruzi au dat

jaiba i luT Kiseleff, ,care a
Indreptat'o catre logofetia cea
al lor de a avea asupra orauluT
ace.quia, am fost dat Domnia

mea cu slobozenie i cu volnicia aceia ce au DomniT asupra lucrurilor DomnescT slobode, numita moie cu oraul
dimpreuna d-luT numituluT bo-
ier intru stapanire, iar dupd

aceia n urma venind oraeniT
cu jaiba la Domnia mea i aratandu-ne privilegiul lor vechit. etc
stramutandune hotararea nstra d'Antait,
care facusem pana a nu vedea
acele sineturI, am lasat oraul
iar slobod pe sma orarnilor, dupa cum au fost din

vechime, dar nicT pe dumnluT
numitul boier nu l'am lasat ne-
impart4it de haru acela ce am

apucat o data de am facut, ci
i-am lasat dumnluT din afara o-
rauluT intru stapilnire, Cu sa.

tele ce vor fi pe clansa,
UrmaiT luT Moruzi, cred.an-
du-se pe deplin stapanT pe

m4a i orapl PloescT, nu
perdeat nid o ocasiune sa nu
reclame posesia.
.tka, la a. 18o6, and tra

era ocupata i administrata de
Ru0 ; aa la 1812, in timpul
ca PloesceniT sa aiba stapani-
mare. Alessandru Filipescu ,

Mare Logofat, raportza luT
Kiseleff c r6u Alessandru Ip-
silante, fiind domn, a daruit

luT Moruzi acoja ce nu-T apar-
tinea. Kiseleff, nevoind sa se

angajeze lute() afacere ce nu-T
era de competinta, a pus pe

jaiba resolutia :
se infatieze DomnuluT ce se va numi

in urma.
La 1846, Bibescu-Vocla visitand orapl PloescT, a dispus
sa se faca hotarnicia ormuluT,
ce s'a terminat sub domnia luT
Stirbel Vocla.
Pofiula(iitnea. Acum 70 anT,
oraul PloescT avea aspectul
unuT mic orarl i era putin

populat. Crescerea cea repede
a populatiunel" in aa scurt
timp se datoresce, cred, elementelor streine. aglomerate
aci, i maT ales elementulut
Bulgar, venit in Ploesd intre

1828-1830, dupa resbelul Ruso-
Turc, element ce s'a contopit

mal tarzit cu cel Rotnnesc.1)
VegY Dmbu,
www.dacoromanica.ro
342
342
Dupa statisticile ce se tineau pe vreinT, orasul PloescI

avea la 1865, 26.468 loc. ; la
dtnd se facu ultimul recensimeut, populatiunea se cifrza.

la 35.000 locuitorY.
Dupa statistica anuluY 18go,
miscarea populatiuneY orasulta
1872, 32.335; la 1879, 31.063

loc. (mal putin ca In 1872); la
1885, 33.000 loc., si In 1889,
Ploesc, este urmOt6rea
Nascen dupd sex fi s'are civila
-------------
______
LegitimY
B.
F.
Total
B.
F.
668 6001 1268
28
38
GrIlsitY
Naturali
I
Total
B.
66
NascerY. indotte
F.
Total
B.
F.
16
23
25
Total
48
Nascen daj5(1 rekeriuize fi trotec(iune
,..1
-6
C.1
5
1194
50
Cd
O)
-4- ,
^t1
P .:
1--t
1:4
0=1
(..'5'
.2
98
1350
1346
Cd
C.:
4-,
. +1
4-.
o
H
C.
1350
Casdlorip clupt eta&
Blir b
Aun'
Femc
t
Peste
15-58
afli
58-25
ans
25-35
35-45
1883
1887
39
34
148
140
1899
61
157
155
167
86
52
23
61
45-60
bo al
35-45
45-60
52
31
10
56
30
18-25
2 5-35
104
99
152
www.dacoromanica.ro
343
343
Casatorip 6(154 stare civild

Anii.
F1lic2
FliichY
cu fete
VhduvY
cu v:Iduve
co fete
1883
1887
1890
258
236
236
18
15
16
24
171iduN Y
cu 1'11.31:Eve
Total
18
13
16
31
20
313
285
303
Ca satorip dufili Instruc(ic
BAr 1.)
Aral'
cu carte
1883
1887
189o,
F erne)."
t-Y
cu carte
flirli ,carte
149
116
123
164
169
.180
fir1i. carte
224
194
89
9'
III
192
Morp ditfili sex fi stare civild

......
...............................''IMMMI
Cununati
,NecununatY
B.
F. I Tot.
B.
F.
Tot.
406 315 721 145 16 251
1.
Total
Stare civ. necun.
VilduvY
B.
Tot.
B.
F,
Tot.
73 I15 188
B.
F.
624 536 1160
llior(i" dupd religiune
OrtodoxY
Colonel'
ProtestantY
Isdraeliff
T o t al
1065
42
47
1160
www.dacoromanica.ro
Tot,
344
,1'
fi stradele oratula.
Orasul PloescI este taiat in
Ca'ile
diferite directiunT de 240 strade,

din car): cele ma:I principale
plca din centru spre bariere,

taiate de alte strade ce unesce
mahalalele din centru sau stradele principale.
Calea Cdnifinid plcO, din
pita Legumelor, merge in linie drpta pna la bariera,
de unde incepe sos. nat. PloescY-Predeal.
('alea TrgovitteY, incepe din
strada CampineY , capul de

Nord al pieteY Legumelor,
344
sf. Nicolae Vechn't
mina la bariera
se terGog.te sau
i
Zahanaua -veche.
Calea Buna-Vestire incepe

din centru, apuca spre E. si se
termina' la bariera Rifovulul.
Calea Bucuresd" incepe din
centru, merge spre S. prin
fata bisericeT Sf. Pantelimon,
Sf. Saya, si se termina la bariera Bucurese.
Bulevardul, incepe din gara
si se termina, in pita Fructelor.
Calea Oilor incepe din strada
Campinet se lasa spre Sud si
merge in directia de V. N.
Est si merge da bariera Bucov.
pna la bariera, unde se lga
Mara de aceste strade mal

sunt si. altele, carI taie pe acestea ; cele mal principale
Cu sos. judeteana spre Targoviste.
Strada TergtoruluY incepe

din pita legumelor, merge in
directia de V. si se termina
la bariera Trgsorul,
Strada Villenflor plca din
pita OboruluY, apuca direc-
sunt :
Oa de N. si E. si se termina
la bariera Valenilor, de unde
valiI.
incepe soseaua.
cu pitra cubica.
Stradele Brasoveni, Romana, JustitieT, Regala, Plaesilor, Golescu, Rosetti, Bratianu, etc.
T6te stradele orasuluY au o
lungime de wo k. m. si o suprafata de 700.000 m. p. Cea
mal mare parte a stradelor e
Strada Postd' merge spre

E. si se termina la bariera
Bucov, de unde incepe soseaua ce duce spre comuna
Bucov.
Calea Mihazil Bravul incepe
din centru, apuca spre E. lasa

In stanga bisericile Precista,
Strada Liceula pe care se

afla si cladirea liceulu, sf.
Petru si Pavel.
Strada Lifisca)d pavata cu
pitra cubica, Cu bogate pra-
Strada Unird, pavat tot
www.dacoromanica.ro
345
nepavat6.. (Iosif Jonescu Junior).
Barierile. OralulPloesd este

inconjurat .de jur imprejur cu
un vant adanc. Barierile oravnluT sunt
: Campina,
GAgeni i VAleni, ce duc vpre
N.; Bucovul, Gog-6sa
i PA-
tulele spre E.; Rifovul i Bu-
345
Serviciza sz:voante% publice
se conduce de un politaitl, ajutat de 5 comisan, 8 sub-comisan, i comandant .al jandarmilor, etc. Statul cheltuesce cu intretinerea ,politieT
din Ploesd i 5.000 leT anual

comuna 79,360 leY.
Ca s6.
se .0t inlesni la
curesci spre S.; Rudul, Ur-
trebuintd totT orAveniI de aju-
govivtea i Trgvorul spre V.

Cea maT principaili, e gara
torul acestor slujbavI 'a "irripArOt intreg oravul in patru
drumulta de fier.
Pie/ele orafulu% sunt :
Pi la Legumelor, unde in
t6te dilele se glsesc zarzavaunde sunt

turT i lapturT,
avedate mAcelariile
ride.
.brut6-
Pi ("fa UnireY formzA un centru inconjurat de case fru-
prtivtiliT galante. .Aci

s'a ridicat statua Libertatil.
Pi/fa Fructekr, unde se -vind
prne.
mse
Pi qa-Oborul cea maT mare

dintre tte, unde se face un
.mare targ Lunea vi Maqea,

in fie-care s6pt6manN., unde se
vind lemne de oonstruqie

producte, var, 61e, sare
vite.
Pi /fa Cuza, cea maT micA,
insemnat mal .mult pentru

numele su. (I. Ionescu Junior).
OrtY, numite colorT, avnd

'fie-care col6re in ,capul su
cate un comisar vi sub.aomi-
sar. Cele patru ,colorT sunt :
Coldrea Rofie care incepe

din .centrill oravuluT vi se in-
-tinde spre E. panA la apa

DamlniluT, iar spre S. vi V.
TinA la lbariera Rudulut Ea

e compusl din Osse mahalale :
Maica 'Precista, Buna Vestire,
sf. Duniitru, sf. sPantelimon,
sf. 'Saya si st. Filoftea.

Coldrea Albastrit incepe din
centru, intinendu-se din pita

Legumelor, spre V. intre bafiera RuduluT i Targovivtd,
coprinend vse mahalale : Sf.
ImptsraV, Sf.Gheorghe-Vechiti,
Sf. Voevoip, Sf. Haralambie,
Sf, Atanasie i St. Ecaterina.

Colo'rea Verde, incepe din
centru vi se intinde spre E.
intre batierile Vnienilor, G-o-
www.dacoromanica.ro
346
346
gse , Zahanaua Vethe , Cu

6pte mahalale Sf. Virieff,
Sf, . Stefon5.'Sf. Gheorghe-Nou,
Nicalae Vechitl, Sf.
ApostolY i Sf. Nicolae Nou.
Coldrca .Gidbetzei incepe din
obott intinOndu.:se spre N. in-
tre bariera Trg-oviteT i ba-
Hera Valeni de Munte, Cu

patru mahalale Sf. 16n, Sf.
Spiridon, Sf. V.asile
Treime.
Instrztqiunea
Sf.
Ploesa cere st
fie recunos-
cuta scla lui ca atare. Domnitorul insarcineza pe Mitropolit sa cerceteze dospre sc61a
lui Barbu.
Xlitropolitul 'Inca din a. 1776
a dat informatiunY bune despre acsta scla, despre

pacitatea i silinta dascaluluI
Barbu ; totusl' numai in 1777,
dupa o noua anaAug-ust
fora a MitropolituluT Grig-orie,
Daca
inainte de a. 1776 a existat

scla publica in PloescI,
nu putem afirma cu siguranta.
Se p6te ca chiar Mateal Basarab, zidind biseriea. ,sfintiT

Apostoli, sa fi orinduit a se
face lectlunI in tinda ei, dupt
obiceitI, insa v'rnn hrisov lamum nu exista de cast acela
al lITY Alessandru Ipsilante,
pin care se deschide in Ploescl prima sc6la Domn6sca,
cu dttScalul Barbu.
DecY, cu sigurant nu se
scie de cat ca. la anul 1776,
s'a Infiintat scola domnsct
de la PloeSci, unde se scie
existau scle private Romanesa (Jnul din dascall', anume
Dascalul Barbu, afland ca. Dom-
dtortil a ' hotarit sa se infiinteze sclt publica domnesca

pentr,u limbo Rornansca in
prin care ar6ta Domnitorulla,

ca clascalul.Barbu, se energhisesce, adica 'in tot chipul se
silesce spre inv6tatura eopi-
ilor dar ct nu pte trai

cu simbria de la parintil'
se aflt in scapAtacitine,
fiind om cu Copii i Mitropolitul propune ca, dupa eum
este scla publiea la. Tkrg-ovite, Cu lefil de 5 talen T pe
lor
luna, asemenea i PloesciT

fiind ora, ca Trgovitea,
se dea lui Barbu ca.te 5 taleri pe luna.

Domnitorul Aless. Ipsilante,
la 26 August 1777, aproba
propunerea Mitropolituln1
g-Orie al II7lea i ast-fel, acum
123 ani n urmli, se deschide
in Ploesel prima sc616. domn 6.sca ')
1)
D-1
manilor.
www.dacoromanica.ro
V. A. III-eel-6a
,Istoria Ro-
347
347
La 1839, functiona ca profesor in Ploescl G. Malurnu
dind s'a cump6rat loc cu

dire pentru sedla pUblicd.
zisi
nat cu art. i5o din regulamentul -sc6lelor; profesor de

Hilaba f-iermand. 'la sc6la ele-
menta.rd din Pl4scY, cu 16fd.
cand, cu veniturile ce ordseniT

au ingrijit a asigura acesteY
scoh, s'a mal adaop-,at un profesor pentru invOtaturY
-de 250. lel pe luna, ocotitd
inalte. (La 1842 era profesor

D-1 J. Gorjan, platit Cu 250
tel d-tale.')
10Y lunar, in plus 120 leY lunar cheltuelile sc6leY).

La 30 Martie 1843, Ploes-
de la, i Octombre Viitoi si deosebit ioo leY pe lund.. pentru

inchirierea inc-nperilor nlocuinLa I Tulle 1842 eran 'in Plo-
escl i6 scoll private, adicA

8 RomAnescI, 4 Grecescl,
ceniY cer DomnitoruluI sd le

dea din fondurile propril ale
Francesa', i Bulg-ard si 2 Evre..escY, carYse recnentau de '341

copiY, afarA de .sc6la nornialA,
sc6lel, profesorl de limba fra,n-
la care urman 15S
cesd. si grcd. Eforia se nallr,

ginesce a addogi, In Noem-
bre 1843, un al doilea profesor de limba koman6sctt, la

clasa I si a-II, eta 200 leI
pe lurid.
La 1845 sra introdus la sd6la
din PloescY si imba Grecescd.
La 1847, conform cerereY
Ploesceriilcie de-a li se da in
locul limbeY g-recescY profesor
de limba Germand, Eforia a

numit la sc6la elementard. din
Ploescl, ca profesor de limba
Germand pe Nona, cu actul

urm(-1tor
La i Iulie '18413 eran :in P16-
0S0 22 scoll private, adic 14

RomanescY, i Nemtscd, 3 'Eyree,8c1si 4 GrecdsCY, carI se
irecuentau de 44/6
de sedla normalA (clase
castrice), la earY turrnau 229

scolarl.
In ceia ce priveSCe sce)lele
dcfete, ele existan inainte de

1846, platite tot din fondurY
particulare.2)
maY ales de la
1864 4inc6ce, sd6leIe publice
imultit in AoescY, as'a
ali function&M 17- scoW pu-
Treptat,
Potrivit cu nona organizatie

a scedelor publice, in urma in al-
tubi ofis al AIttrieT Sale Prea

InalpauluI Nostru Donan, Eforia orinduesce pe d-ta, asoma-
ln_
')
Ltoria scOlelor de, D-1 V. A. Urc-
chill, vol. 2,-
pag. 317. in acest an O-
sito ca re isor s'colar la Prahova pc b-1

Treb. Laurian. 2) Ideal.
www.dacoromanica.ro
348
buce: c12 scolT primare (6 de

bAeVT, 6 de fete), un liceu, o
sc61 comercial, o sc61 de
meseriT, un externat secondar
de fete si o sc61A profesionala
de tete.
Cea mal veche sc61 primar
e scla cle bAe-V No. 1, care
s'a infiin%at la Septembre 1830'i are localul s61.1 propriu, de
vechit.
La .1864, cu punerea in aplicare a legeI InstrucViunei Pu-
blice, s'a infiir4at sc6la No. 2

de btieVT ; la i868 scla No. 3;
la 48.76 scla No. 4; la 4879
scla No. 5 si la 1888 scla
348
mal bine de 300 elevT. P'n.
la 1890 se inscriseser in acest liceu 3550 elevT, absolvind

cursul a 4 clase gimnasiale 260
elevT,
i intregul curs too.
Personalul costd pe stat leY

95.000 anual si 4266 leY material, adicA 99.266 'lel anual.
&ola comercial (Str. PensionatuluT) s'a infiintat de co-
mun la a. 1881 si la 1890 a

fost luat pe sma statulu.
De la 1881-90 s'a frecuentat
de 35o elevT, obOnnd diplo-
ma 22, atar de 97, carl au

absolvit cursul.
In anul scolar 1891-92 s'a

frecuentat de 192 elevT (150
,6.
Cea mal veche .sc611 de fete
este sc6la No. a, care s'a in-
RomanY, 42 Evref).
Vionz in PloescY incti 6 sc6le
Catedrele sunt in num6r de

13. ProfesoriI se pItesc de
Ministerul AgricultureI si Domenielor.
Externotztl secazdar de fete
s'a infiin%at la 879 si se IntreVinea din fondurile x<socie-
rurale , platite din fondurile
'ate pentru inv60tura popo-
comuna
Invigitoilintal secador. Cea
raluT Romano sectia de Prahoya '). De la 1888 s'a trecut

in sarcina statuluT.
Scla are 5 clase, cu 12
Tn,Vat 4a 1854; la i866 scla

; la 1867 scla No.
No. 2
4; la a868 sc6la No. 5 si la

1888 scla No. 6.
Pe lang acestea mal func-
d'Antat sc61A secondar ce s'a

infiin%at in .Ploescl este gimnasiul oPetre i Pavel (1864),
transformat in liceu la 1878,

mal adogIndu-i-se de la 1888
inc6ce i divisionarele trebuinci6se.
Liceul are adT 23 profesorI
'1) Acsai.societate a maT intretinut in

curs de ro anT Oi o sc611t normalri de
inv6tritorT, din care au eit o multime de
absolventT, aslY invWtorT in jud. Prahuya, Muscel, Drunbovita, etc.,
care
s'a desfiintat din lips..1 de fondurt
www.dacoromanica.ro
I'
349
catedre. P.entru anul scolar
1891-92 elevele se repartisau

ast-fel : 47 clasa I, 36 clasa II,
37 clasa III, 27 clasa IV, 20
clasa V.
Anual se cheltuesce de stat
Cu acsta sc611 38.75o la Asta.-1 se afla instalata in frumosul su local, construit de
stat.
Sedla 15rofesional4 de fele s'a
infiinOt de stat la 1885, avnd 6 catedre. De la infiin%area O ptia. la 1890 s'a frecuentat de 188 eleve, iar pe
anul scolar 1891-92 numrul

lor era de 39.
De la 1885-91 au olffinut
diploma 52 eleve. Cu filtre-
349
Institutul Luca Moise instala i inteun edificiu frte frumos, s'a infiinlat de israelitul
Luca Moise,, si s intreOne
din fondurile lasate de el in

acest scop.
Mal funcOonza in PloeScI
o
.,vcdki
eatolial, -alipitb. pe
langa biserica catolica, si o

sala firotestanta mixta, ce se
intretine de comunitate.
Cultut. In orasul Ploesd
sunt 23 biserid crestine-ortodoxe, divisate in 18 parohiT.
avnd si 5 filiale.
Dintre acestea, bisericile :
Sf. ApostolY, Sf. Filoftea si
Sf. Atanasie se intresin de
Onerea acestel' sc6le statul

cheltuesce anual 18.000 leT,
M'ara de china localuluT.
comuna. restul de enoriasT.
Pe ranga aceste sc6leIn' aT

funcOonza In Ploesd 9 institute private.
si luterana),
Institutul P. Eliade , fondat la a. 1848; institutul Pro-
men%ionam :
fesorilor Asocia(1, fondat la
institutul Familia, fondat la 1875 ; institutul _Trina

1891 ;
Anffelescu, fondat la 1885 ; in-
Pe ranga acestea maT sunt

2 bisericI eterodoxe (catolica
un templu
draelit si 5 sinagnY.
Sri
Intre bisericile din ora4

Biserica sf. Ion Botezatorul
fondata la a. 1827 de orasenY,
pe locul unel alte bisericT de

lemn.
Biserica sf. Aposton Petru
stitutul Maria lonescu, fondat
si Pavel, zidita de
la 1881; in stitutul D-relor Constantinescu, infiitnat la 1887

institutul Efrosina Priboiii ,
fon dat in 1891 ( asIT desfib4at).
Voda Basarab, pe locul una

alte biserid de lemn. Vechia
biserica servia ca monastire,
Mateia
de maicT. Facndu-se aci nisce
sapatud
S'4U
www.dacoromanica.ro
6.sit CararnicA
aso
350
purtand datele 1594 si 1535.

Cele-l'alte biserict ale ora-
t'rqine de comunitate , prin

contribuOunt.
subrit sunt sf. Impbr4, sf.

Gheorghe vechit, sf. Voivoc,lt,
Buna-Vestire, sf.Vineri, MaiCa
Veniturile comuna. Venitul

ordinar al orasulut, pe anul financiar 1893-94 este de let
653.700
venitul extra-ordinar de let 123.616,82 ; in total
Precista, sf. Nicolae non;' sf.

Nicolae vechit, sf.- lije, sf.
Vasile, sf. Spiriddn, G. Boldescu, sf. Stefan, sf. Pantelimon, sf. Sava, sf. Filoftea,
sf. Treime, sf. Haralambie, sf.
Ecaterina, sf. Dumitru si sf.
Atanasie.
Pe lxtga biserica catolica,
care e situata pe' strada 'Stefan
cel mare, este alipita si o sc616
let 777.316,82.
In acsta suma se coprinde

cet 100.000 lei, imprumutul
ce s'a votat de consiliu a se

face, pentru plata unor imobile ce se expropriaza pe Bulevard, pentru alimentarea fondului serviciulut de maturat
curatiit si pentru subvei-qionarea bugetulut drumurilor.
confesionala.
Biserica Evangelica se
Veniturile ordinare coprind

Axizele i taxele dupa legea maximulut.
Imposite directe
Veniturt diverse .
Veniturt extra-ordinare
LE
B.
502.100
30.800
82.000
38.80o
123.616 82
777.316 82
Chelluelile represinta suma de let 746-495.

-CheltueU ordinare
Administra0a centrala
Serviciul casieriet.
Serviciul staret civile

Serviciul tehnic .
Serviciul mdturatulut s.1 cur6.0tului.
De reportat
www.dacoromanica.ro
LEY
65.415
26.070
6.850
27.140
89.060
214,535
B.
351
351
LE
Report.
Serviciul verificAreY msurilor metrice
4.272 -11.400
94.100
9.940
7.680
4.100
52.200
Serviciul contencios
Iluminatul orasuluI
3-5.08o
reparaVY
Subven0Y
i ajutre
Cheltuelf diverse
28.280 18.040 -
Serviciul sanitar .
Spitalul comunel.
Serviciul cimitirelor
Serviciul biuroului de servitor):
Po14ia ad-tiv i garda de npte
Instruqiunea publicA
Musica vocalA
214.535
B.
82.221
32.967
extra-ordinare
Imbundtgir):
Deschidere de credite
133.300
15.000
746.495
Escedent
Bugetul drunturilor pe acelasY exerc4iu are la veniturI

suma de lei 86.000 si la cheltuelY 85.5oo leY, in plus 500
1-i fond pentru deschiderT de
credite suplimentare si extraordinare.
30.821 82
777.316 82
indtate, si care lute() vreme

cAquse din causa ailor ferate,
este represintatA airlY
in Plo-
esc prin dou fabrie cu abur,

carY lucreaza piel frte fine,
prin vechile stabilimente
primitive.
Bk`Cluiria, s'a stins cu desft-
Industria. Din punctul de

vedere industrial orasul Plo-
vIrsire. Strada cojocarilor era

ocupatA altd data numai' de
esci sta ast-fel : Tab4c4ria, alta
cojocarY, carI fAceau un intins
i stre-
comerciu cu blanile, industrie
data renumit4 in
- 6r6.
www.dacoromanica.ro
352
352
proprie a
lor. MI nu mal
sunt. Tot aceiaT s6rt a avut'o
ceivafla. De unde altd datd

cavafil din Ploesd intretineau
relaOT Cu streindtatea, as11 a-
bia mal existd cdvdfie in Ploesd.

Boiangeria, de cnd cu im-
Doglria, de cand viile s'au

filoxerat, a dat inapot Acstd
industrie, ca i rotria
paria, aparVine Romnilor.
TiganiT sunt fabrican0 de
cdramilY ; p'alocurea i RomAniT.
Nu lipsesc orauluT fabrieile
portarea cov6relor streine, cal-Y

au luat locul chilimurilor
veliqelor, a cdlut cu desd-
de sdpun i lumindri, de cr
i de seu, i fabricile pentru
vilrire. In casa Vranulu rogojina a inlocuit scenIa. Boiangeria mal e represintat
gazuluT.
acy prin 2-3
boiangiT, care
cu timpul vor dispare.

Tot in decadena e i cojocaria i cismdria, gra0e concurenteT ce se face industriaOlor Romana de streindtate.
In schimb, croitoria de lux
i modele stau perfect de bine.
rafinarea pdcureT i fabricare&
Cam ast-tel st industria

In Ploesd.
Pe rngd cele ardtate, in
PloescI mal sunt : o fabricd
de fringhiT, una de luminArT
de stearind, o fabricd de pungl
qProgresul, una de iao, una,
de flanele, dou pentru facut
ciorapY, una pentru torsul
neY i altele.
In ceia ce privesce industria alimentar, se afld, in Plo-
Comerciul se exercitd, in o-
escl o mrd sistematicd de

fdind, pusa in micare prin
ra mal mult de streinl. Comerciiil de coloniale, We'uturT

spirtoase, braovenie, lemnrie i comerciul de fructe, apaqin numal Romnilor, restul : comerciul de haine, in-
puterea vaporilor.
Caldartiria,. de cand vasele
de anilla au. fost inlocuite cu
cele de tud sa,u fier, a dat

de tot inapoT, Chiar tuciul
tdranulta (cdldarea de mdmd-
liga) este aqI in mare parte

inlocuit de nisce tinichele.
Ferdria i rotdria subVre
apaqine esclusiv Ungurilor
NemVior,
cAlVdmintea, mdrumpurile, ar-
ticolele de mode, cereale, etc.

sunt in mlnele streinilor, maf
ales in minele ovreilor.
Serviciul Rutilar. Oraul are
treT spitale ;
www.dacoromanica.ro
353
353
Spitalul comunal, intretinut

de comuna, are 30 paturY, reservate mai mult femeilor bolnave de b6le sifilitice.
in Ploesc a funcOonat un spital

de raniV, organisat de D6mn ele
Ecaterina G. Cantacuzino, Ma-
Spitalul Boldescu, infiinat
D. Moruzi, cu con cursul dennn e-
la a. 1837 de boerul Boldescu;

are 29 paturi, pentru ori-ce
lor Ploescene, carY indeplineau
ria T. Vaarescu i Smaranda

sarcina de surori de caritate.
ble. AI se administrza de
Eforia spitalelor civile din BucurescI, care a construit
pricinilor, in Ploesci sunt dou6
anul trecut un f6rte frumos
judecatorii de pace, un tribu-
higienic local.
litS/1(1(1.
Pentru judeca,rea
medic primar i unul secan-
nal cu dou6 secOuni i o curte

cu jurat'f.
Tribunalul e compus dintr'un
dar, in plus restul persona-
Prim-Prerdinte, un prerdinte
lulul
Spitalul militar destinat pentru bolnavil militarT, condus
de medid si farmaciff militart
de sec0e, doT judecatorY de instructie, dol judecatoff de edindoY supleanp, un prim-procuror,doT procuroei de seci,iune,
Asisten-a medicald nu lip-
un grefier, patru ajutre, doT

ragistratorY, 15 copiti, etc.
In Ploescl sunt 36 avocaV
20 cu titlurY academice i 16
Aceste spitale au cite uu
sesce bolnavilor s'racY din ora, dand comuna i medica-
mente gratuite.
Personalul medical se compune din 16 doctori in medii 3 medid.' veterinarI,
In plus 2 subchirurgl, I o mr,
cina 1)
5 farmacit
Funqion&za in ora, conform
legilor in vigre, dou6 consiliT
de higiena: comunal i judetn.
In timpul 1-6 sb oiultif din 1877,
practicantY.
Posta p. Telegraful a ince-
put sa funcioneze in Ploesa

de la 1856, adica cam la un
an dupd, organisarea serviciu-
ha in Ora. Ca sa se pta aprecia veniturile postei i telegrafulM, dam urmarele cifre
Ami
Posta
Telegraful
Total
1888-89
1889-90
1890-91
177.323,0(
150.987,00
201.987,00
152.673,00
161.000,00
140.523,00
329.996,00
311.987,00
342.510,00
1) In acest inim0 se coprimle i medicil
www.dacoromanica.ro
23
354
354
Cheltuelile oficiului se urea

pna la 126.000 leY anual.
Personalul postel se cornpune : i diriginte, 2 oficiantY
In Ploescl este un arest pre-
superiorY, 5 oficiantY inferiorl,

4 elevY, 6 conductorY, i i fac-
cladire, construita la a.
torY postall. Plata acestul per-
50.639 leY.
ventiv, intretinut de judet.
Penitenciarul, situat pe strada
Rudulul, poseda o frumsa

1888,
cu care s'a cheltuit da judet
sonal costa anual pna la 70.000
leY, in care intr i plata inspectoruluY de circurnscriptie.

Personalul telegrafuluY se
compune : i diriginte, 6 ofifactorY, 3
cantonieff, alte serviciY. Plata
ciantY,
elevY,
personalulth costa anual pna

la 35.000 leY, in care suma infra si china localuluY
alte
caeltuelmarunte.
Garnisdnele. In Ploesd este
re;edinta Reg. 9 de infanterie i al 5-lea de cavalerie,

comandate fie-care de cate un
colonel. Cel 'de infanterie tine
locul de general de brigada.

Tot aci maY este si o baterie de artilerie teritoriala, comandata de un locotenent,
insarcinat cu sorviciul stingerd foculuY. Intretinerea aces-
Pentru trebuintele orasuldi sunt 5 cimitire

3 cretine-ortodoxe,
catolic
0i israelit. Cmitirul Viicr

este situat in partea de N. a
ora0iluY, unde s'a construit la
1887 o frum6s4 Capeld, case
pentru locuinta personaluluI
cimitirului i o morga.
Cimitirul Ruclula, in partea de S. E. i al 3-lea cimitirul Eternitatea, in partea de

S. a ora011uY.
Abatorul. Pentru taierea vi1890, comuna a

in
partea de E. a
construit
ora0iluY, pe apa Dambu, un
abatoriu sistcmatic, in care se
tale anual aproximatitv pna
la 22.000 vita marl
telor, in a.
tel baterh costa pe comuna
In Ploescl maY este ree-
38.000 leY anual, earl banY se
dinta camerd de comert a
vrsa de comuna la Ministerul de Finante.
circumscriptid IV-a, compusb'.
din judetele Buz6u, Prahova,

i Dambovita.
Penitenciarul. Ca in t6te o-
rarle, capitale de judete,
Gr4clini. In fa-0 liceuluT, con-
www.dacoromanica.ro
355
355
trul orasulu, este o gradind

Grivitao si
gradina Trasnea gradilla
frte frumsa, aseclata in sunumit'a.'
burbia Haralambie. Pe langa
acestea mai sunt gradini

Hotel Moldavia, Hotel Bucurasa, Lipanescu, afara de cele
5 gradini cu dulapuri, precum :
Pistol, Mesterul Ang-bel. Borden", etc.
Gradina numita Sans-Souci, aselata lng garb". pe Bulevard, are o positiune frte
frumsa. La acsta contribue

mult i aleiul.
In partea de E. a orasului
este gradina Cogalnicnu, cu
un frumas elesteu betonat.
Gratia eftinatatei locurilor,
mai la fie-care casa, fie-chiar
prin centrul orasului, se gasesc gradini cu florY
fructiferi.
porni
Multe sunt societatile constituite in orasul Ploesci,

t6te avkid scopuri umanitare,
ajutor reciproc, ajutorul orfanilor, desvoltarea industnei, etc.
Dintre acestea citam sociaInfiorirea, Lumina, Lupta, Unirea, Cooperativa, Cari-
tatea, Viitorul, Albina, Ancora, Imormintarea, etc.

Oraul Ploeso este locul na-
tal al distinsului nostru colegD-1 Gr. O. Tocilescu ') si al

profesorului Ion Gorjan, mort
la 1856 si imormintat la biserica sf. Gheorg-he. El este caro
pentru prima ra serie Halimaua in limba Romna,
facu cel d'Ant6it vocabular
Franceso-Roman
scrie mal
multe calendare RomAnescl,

si la 1848 fu capul miscarei
nationale din judetul Prahova,
suferind, pentru causa ce apara, carcerile Rusesci. O genera0e intrg-a a color d'ant negustori si proprietari din
judet, lui il datorza inv6ta-
tura ce au.
Cu ocasiunea rsboiulu Romano - Ruso - Turc , ImpOratul
1) D-1 Gr. G. Tocilescu, profesor dc
istorie la facultatea de lacre din l3uLtiresa, membru al Academia Romdne,
director al Museului de AntichitV, mernbru al Institutului archeologic din Roma,
al societlita Impenalc istonce din Mosco%a, al societiMor de archeologie din

Pans, Orlans, Londra, AbbeAille, etc.,
Senator, fost secretar geneial ai MitosteruluT de Instructinne,
Inspectoi gcnP-
ral al invOmatula, etc., s'a nascut in

c,hua de 26 Octombre 185o, in oiasul
Ploesa, din plinntY. Iordachc Tocilohcu,
ofiter in armata Rominfzi ii Elena, nilscutli Breznu.
Tocilescu este unul din ca
autorisati istoria, apreciat in Lril
strmkate, epigrafist i archeolog recu;loseta,
www.dacoromanica.ro
356
Alessandru al II-lea sosi in

Ploesd, cuartierul. general al
armatd Rusesdf, la 25 Mait
1877. Neobicinuitascrie D-1
T. C. Vacarescu, in Luptele
resbelul din
i877-78--i interesanta era pe
atund privelistea acestuT oras
de provincie. Harnic i dedat
cu activitatea neg-otului, In fa-
356
Miljutin, ministru de resbel
contele Alderberg, ministrul

case)." imperiale ; Principele Cerkaski ; D. de Nelidoff, seful
cancelarieI diplomatice
RomAnilor in
vorabila sa positiune, la rlsmarY ale

pntia
t6rei,PloesciT nu s'ar fi asteptat
lusa a fi transformat de-o data

In resedinta imperiald, si chemat a adaposti 6spetY asa de
inaltY. In zidurile sle se aflau
acum nu numaI comandantul,
Marele duce Nicola.e, cu numer6sele capeteniT ale ostirilor, dar insus puternicul
monarch al tutulor Rusiilor

Cu fliT
viciul,
i nepotiY st'.4 :
Tare-
marif dud Vladimir,
Sergiu, Nicolae Nicolaevid,

Nicolae i Sergiu Leuchtemberg, Alessandru Battemberg.
ApoI pe langa suitele stralucite ale Imp6ratului si ale
Principilor din familia Imp6ratsca, se adaogau demnitarif ceT mal inaltY ai imperiulu : Cancelarul principe Gortchacoff, cu colaboratoril sOl :
Intr'un cuvint, Petersb urg-ul nu ma era in Petersburg,

el se stramutase de pe t6rmurile Nevei in modestul ora
din marginea DAmbului, catre
care se indreptau acum privirile pline de asteptare ale Europ ef.
Cu inult tact si cu multa

cuviinta s'a purtat populatia
ploescnA in tot timpul cat a
avut In mijlocul el pe suveranul Rusid, impreuna cu t6te
aceste somitat.
Dupa ce se odihni o c,li in
Ploesd, Imp6ratul Alessandru veni la 27 Mait in Bucu-
resd, spre a face
visitb'. su-
veranuluT
Imp6ratul petrecu iva

Bucuresd. cu Domnul si D6mna
RomanieY
i spre sra se In-
tcrse la cuartierul g-eneral al

al-ni-atol slo, la Ploesd.
PLOESCIORI, comuna rurala, plasa
V.s.rgsor. Este situat pe pla-
Baronul Jomini ; con silierul de

stat Hamburger ; goneraliI Ig-
toul dintre orasul Ploesd

riul Te16.jen, la 3 k. m. departe de Ploesd si la 9 k. m.
natieff, cunoscutul diplomat ;
de rerdin.p. plarY.
www.dacoromanica.ro
357
357

Ploesciorif, TIIMAreni, Trgsornca i AI6ra-Nou6, avnd
o pop. de 893
434 f.),
198
loc. (459 b.
cap de familie ;
182 contribuabilT, 198 case de

locuit.
suprafap. de
1815
h. a.
TuicA se fabricA aci in termen mediu pnA la 120 h. 1.

Gandaci de mAtase nu se cul-
stup cu albine sunt 30.

PAmntul comune e priel-
tivA ;
In comunA sunt dou bise-
nic la t6tA cultura. Un h. a.

cultivat recoltzA In termen
ricY : una in pArdsire si a doua

fondatA la a. 1885 de proprietarul mosiei D-1 Cantili, deserVitA de i preot.
mediu p'nA la 20 h. 1. grau

22 h. 1. orz, 28 h. 1. ov6z, 20
h. 1. porumb i 23 h. 1. meit.
Pomi" roditorT sunt prea pu-
Locuitoril se ocupa numa
Locurt pentru finee nu
cu agricultura. Produsul munce agricole 1 desfac la orasul
sunt.
Comerciul se exercitA de to
crciumar.
Veniturile comune se urcA
Ploesc.
In raionul comunei, pe iazul ce vine din r. TelAjen,

sunt 2 mor.
Locuitorif (t t) s'au ImproprietArit la 1864, cand li s'au
dat 437 h. a. din mosiile D-lor
Cantili, I. Ciresanu, Eforia
D-r Sachelarie.
In comunA sunt : 35
431 bo, 129 vacI, tot
caT,
la tifra de 8118 lei si cheltuelile la 7374 le..

Comuna e udatA n partea
de E. de riul Teljen si In
cea de V. de riul Dambu.
Pe cdmpia de lansl catunul
7,7inpircid se ajrd ruinele uneX
biserid, In jurul carcia, Inainte
do 1848se clicecra un ora.
116 o, 211 porcT.
nnnlit Bere'sca locuit de Bul-
Scla existA in comunA de

la 1866. In anul tre.cut s'a
frecuentat de 40 elevT si 13 e-
sad venitl din Rusia, unde

sesera dufl de Ru,d, in urma
leve, din num..rul de 115 copiI (6o b. 55 f.), cu v'rsta de

sc61A. Cu intretinerea personalulu statul cheltuesce anual 1566 le. SCZU carte 61
resbeluluY Ruso- Turc din 1711.

Acestora izeconycnindit-le a sta
in Rusia s'au re/ras aci,

Ur1714 la Ploesd, fientrit-cd firoprietarul mo,sieY yola s? le jul./Suiza cliija'iY.
CAT de comunicatie are : so-
beirba(i' fi 9 fenieY.
TtA comuna se intinde pe
seaua judeeanA PloescI-Bra-
www.dacoromanica.ro
358
tocea i alte sosele spre comunele Pl6sa i Scent Prin par-
358
de Ploesa intre Buda si Polana.
tea de S. E. a eI trece calea

national. PloescI-Buz6u.
PLOpi , poinA
com. TArlescI,
plaiu Teljen.
Plsa, ScAenl, Mra-Noui,

PloescY.
PLOESCIORIT-DIMITRIULLTY, numi-
re ce se mai: da in vechime satulul" Ber6sca-de-jos, com. PloesciorY, pl. Trg-soru.
PLOPENI, sat, tace parte din C.

R. Aldllesci, pl. V6rbilitu. Are
O pop. de 643 loc. (304 b. 339
f.). Aci e o biserich ce s'a fondat la a. 1854 cu cheltuiala
D-1111' Costache LipAnescu si a
familieT sle.
PLOESCIORIT M-RET MARGINE-NY,
numire veche a satuluY Be-
PLOppu, pAdure a statuluY in
rsca-de-sus, com. PloesciorT,

pl. Trgsoru.
PT_,OESCIORT, proprietate a Efo-
de com. Rinceit, pl. Teljen,

care, impreuna cu trupul Pietrile Infierate (125 h. a.), for-
Spitalelor civile din Bu-
mzA pAdurea RincezY, plaiu
rieT
curesci, fostA pendinte de monastirea T'rg-soru, com. PloesciorY, plasa Urg-soru, in in-
tindere de 270 h. a., tte
Telj en.
cAt. Nistoresci, com. Br6za-de-sus, pl.
PLOPIF,qT, vale, udn.
cultivabil si fnete, aren-
Prahova si are directia de la
data pe periodul 1886-91 cu
E. spre V. cAtre nul Prahova.

Curge numa in timpurI plo-
7580 leY anual.
ise.
PLOESCIORI, sat, face parte din

C. R. cu acelasT. nume, plasa
PLOPIUL, munte la E. de virful
Trgsoru. Aci e resedinta co-
Rotunda, com. Brebu, plaiu
muneT.
Prahova. S'a, numit ast-fel de

la multimea plopilor.
PLOPENI, statie de drum de fier

pe linia feratA PloescY-SlAnic,
PLOPPILOR, deal situat pe stanga
la 82 k. m. departe de BucurescT si la 22 k. m. departe
grle Ogretinu, com. Ogretinu, pl. Teljen, numit i Vir-
www.dacoromanica.ro
359
fui-kif-Tache, dupa numele unuT locuitor ce-si a avut lo-
cuinta in acel deal.
359
E acoperita cu padure, proprietate a d-lui G. Gr. Cantacuzino, avnd livegT i pasune
pentru vite.
ra1e, trece prin centrul cdt. Valea-Plopului, com.
Posesc, plaiu Teljen.
PLOPJP.:NCA,
PLOPULUY, vale, com. Magureni,
plasa Filipesci.
Lung-a, plaiul Prahova, si se

vrsa in riul Cricovul Dulce.
POCIT, vale, com. Apostolache,
PLOPULUT, sat, face parte din C.
R. Harsa, plasa Podgoria. Are

o pop. de 371 loc. (i99 b. 172
f.). Aci e o biserica cu hramul
oSf. ErarhT fondata in anul
186o.
PLOPU-CU-ICOANA , localitate iso-
lata la S, de com. Rifovul,

plasa Crivina.
PLOPU, parau, uda com. Posesc,
pl. Teljen, si se vrs in garla
Zeletinul, cu care se vrsd, in
riul Basca si acesta in
1-1111
Buz6u.
Se zice c in vechime pe
valea acestuT parau se afla un
plop mare, de unde i numirea parauluT de Plopu.
PLoscARTA, vale, isvorasce de

la S. E. de com. Valea-Lunga,
plaiul Prahova, si se vrsa
valea Priboiul, tot in raionul

com. Valea-Lungd.
PLUTEY, vale, isvorasce din dealul Fata-PietreT, com. Valea-
plasa Podgoria.
PODECI (Alra-de-la-), localitate
in com. Maneciu-Ung-urenT, pl.
Teljen, din care se scac finc

/2'4 bund ficntru construgia padurilor.
sat, face parte
din C. R. cu acelasT nume, pl.
Podgoria. Are o biserica, con-
PODENI-VECITY,
structie veche, ziditd de poporani. Anul fondareT si ctitoril nu se cunosc.

PODENI-VECHT, deal in com. Podeni-VechT, pl. Podgoria, pe
care se cultiva 25 h. a. vie.

PODENI-VECHT, padure a statuluT
in intindere de 440 h. a., pendinte de com. Podeni-VechT,

pl. Podgoria, formata din tru-
purile Surani (415 h. a. si izesci (25 h. a.).

PODENI-VECHT
www.dacoromanica.ro
comuna rurald,
360
360
plasa Podg-oria. Inainte de des-
fabrica de gaz si 3 mori" pe
gizz(area juelc(uluY SlicucnY, era

refedinea fild.yeY Pon'goria.
apa Ovisa.
Este situata pe dcalurile :
Scla in regula exista aci

de la 1886. In alud trecut s'a
Coltia, Gogolos, Badicescu
frecuentat de 71 baep si
Paicuta si pe vaile :
fete, din num6rul de 715 copil (320 b. 395 f.), cu -4rsta

de sc616. Cu intrepnerea personaluluI se cheltuesce anual
Ngulu, Scurt
i Ovisa, la 26
k. m. departe de capitala
Ad i e re.sen'in(a pl4;z1
Podgoria.
1o8o leI.
Sciu carte 248 bzIrbafr fi Ir
136.4esci, Podeni-VechI i Izesci

si are o pop. de 2185 loc. (1067
femei.
b. 1118 f.), In care infra si 30
prafata de 468 h. a.
familiI de tigani" ferarl, geambasI de vite si ursarY.
mita Fzintana
Capi de familie snnt 486;

contribuabilI 387 ; case de locuit 487.
In comuna sunt 3 bisericI

Cate una)
construite prin ajutorul
(in fie-care catun
torilor, lipsite de off-ce inscrip-
Comuna se intinde pe o suhi COM2177# e o fintan#, nzta'e leac din
care o'nzenil ieau al54 la Isvorul tamdcluirdo sfiiadndu-se cu

ca i mul(Y din e7 tzinultluin-
du-se de di/ente bo'le. Accrstzl

apit are un miros de pucidsii,
fi cacle sfire N. V. de comunti.
In par/ea de sud este un scleit,
deservite de 3 preop, de
fie-care biserica cate unul.
Majoritatea locuitorilor se
ocupa cu plugaria. Mestesugari sunt 74, adica : 37 dul-
nunzit Chiliile
gherI, 18 zidarY, 6 dogarY, 9

rotar, 4 ferarl. Produsul mun-
tuluY.
ceIl desfac la orasele PloescI
din urma vedem ca se fabrica
BucurescI.
Top' locuitoriI sunt mosnenT,
In comuna cam 3000 d. 1. plica

numa 250 d. I. vin, ca.c1
insa cu putin pamnt. El au
viile s'au filoxerat.

La localifiyile zzumite Ovi-
73 cal i epe, 167 vacI, 91 ca-
pre, 6o5 oI, 770 pord.

In raionul comunel este o
acum In ru-
ind ci div care se plistrcral 117t-
mar fireastolul. Imprejurul a-
ccstuiasc sfinneera iii

adule
71C-
schi-
Dupa media celor treI
sa fi La (t'Al sunt carien

de pitrli.
www.dacoromanica.ro
361
361
GAndadde matase se cultiva.

indestul; stupT cu albine sunt 64.
putin pentru pasunatul vitelor.
Parn'ntul nu e prielnic la
telu, cu apa sarata, si Ovisa

si de valle: G6leT, Belci6ie,
NguluT, Ciuciurulul si valea
t6ta cultura. Dintre cereale se

cultiva grau, orz, ov6z, meit
si. porumb. Dintre poinT roditorT sunt : 79 merT, 6o perT,
208 dm-P, 390 cires, 90 nucT.
LivectI sunt prea Mine.

veniturT suma de leT 8231,64
si la cheltuelY 5871,7o.
In comuna este numaT sos.
comunala Matita ce o pune
T.n comunicatie cu comunele
Magurelele, Gornetu-Cuib, Podeni-Vechi si NouT.
In raionul comuneY, la E. si
S., si in centrul eT, sunt treT
movilc, unde se povestesce ca
au fost ing-ropatT ostasiT calutT in diferite lupte, ce s'au
petrecut aci in vechime.

Dealurile comuneT sunt : Pe-
lini, Frumos, Grajdana, Chihile si Piscul-IM-Dan. SurpdturY sunt f6rte multe, causate
de pini. Panintul a fost pe'na.
acum sustinut de radacinile padurilor ; ac;11 padurile sunt dis-
truse cu desavirsire.
Parn'ntul pe care sunt aseqate casele locuitorilor este
-
E udata de garlele Sara-
luT Hem.
Se marginesce la
N. cu
com. PacuretT si CTornetu-Cuib,
la S. Cu com. Harsa, la E. cu
com. Podeni-NouT si la V. cu
com. Magurelele.
PODENI-NOUT, sat, face parte din
C. R. cu acelasT nume, plasa

Podgoria. Aci e resedinta comune)...
PODENI-NOU1, deal, com. Podeni-
NouT, pl. Podgoria, pe Care

PODENI-NOUT, padure particulara
supusa regimuluT silvic inca

din anul 1883, pe mosia Podeni-NouT, com. Podeni-Nou,
pl. Podgoria.
PODENI-NOUT, com. rurala, plasa
Podg-oria. Este situata pe ma-
lurile Orlelor Lojadna si Oghiza, la 32 k. m. departe de

capitala judetulu si la 3 k.
m. de a plase.
Se compune din catunele :

Ghiocelu, Mehedinti, R.ahova,
Nevestsca, Popesci, Valea-
deluros, piscurT si vaT, servind
Dulce, Podeni-NouT, Sfacaru
pentru cultura pomilor si prea
si Pacalia, avnd o popula-
www.dacoromanica.ro
362
fiune de 3760 loc. (1977 b. 1783
f,). in care intra si 75 tiganY.

contribuabilf 632; case de locuit 675.

In Podeni NouT, fondata de
locuitorT i refacutd la 1827
In Ghiocelu, facutA la 1841

In MehedinV, fondata la 1861
in Rahova, fondata la a. 1832;
In PopescY, fondata la a. 1857
si in Valea Dulce, fondata de
calugariT Iane i Enache la
anul 1807. Vote aceste biserid
deservite de 4 preop'.
Pe l'figa. agricultura, 17
locuitorT se maT ocupA cu rotaria, butaria i dulgheria. Produsul munceT lor 1 desfac la
orasele Ploesci , Valeni - de Munte, Urlati i Mizil.
Parte din locuitorT sunt masnenT, 287 s'au improprietarit
la 1864, cnd li s'au dat 861

h. a. pamnt. El au 88 cal si
epe, 277 vacT, 6 bivoll, 21
capre, 1224 oT, 602 porcT, afard de vitele trebuinci6se munceT agricole.
In raionul comuneT, pe riusorul Oghiza, sunt patru morT

pentru macinat, cu c.te dou6
pietre fie-care.
Sc6la s'a infiiMat in comuna
de la 186o ; insa a funcOonat
cu intreruperT. De la
1882
362
funcOonza regulat. Localul e

proprietatea comuneY. In anul

copiT, din num6rul de 278 copiT (183 b. 95 f.), cu v'rsta
de sc61a. Cu intre%inerea per-
sonaluldi statul cheltuesce anual 1728 leT. Sciu carta 72

barbatI, 24 femeY.

o suprafap de 4000 h. a.
Garla Lojadna, care trece
prin comuna, are apa fo'rte Onda, din causa terenurilor sarate ce strabate. Tot in rajonul acesteI comune ma sunt
isvo're de afia de pucids#. Terenul s'u confine fi
Tuica, in aniT roditorT, se
fabrica pna la 9000 d. 1. iar

vin abia 2000 d. 1. anual.
fn a'ealul numit Ilfas-ura
sau La Bordeill de sare se
s-dsesce in pamnt sare In mare
cantitate.
GandacI de matase se cultiva i dau pe an 9- o k. g.

borangic. StupY cu albine sunt
numaT 6o.
Dintre cereale se cultiva

aci numatsrAu,1 porumb
ov6z. Poini roclitorY sunt : 757
merT, 275 perT,7346 ducp, 425
ciresT. Livelile de fin dau cam
dou6 care de msurd la hectar.
www.dacoromanica.ro
363
363
Veniturile comunel sunt de

le l 12.663,50, i cheltuelile de
7163 leY.
Sta in legAtur prin sosele

comunale cu comunele : VAleni-de-Munte, Urlati, Chiojclrica, Apostolache, PodeniVechI i PAcure0.
In raionul comuneI sunt
dealurile : PAcAl6ia, Pancea,
MAgura i Stejaru, pe carI se
cultiva mal' bine de 50 h. a.
vie, dar din causa filoxerel
abia au mal remas ca 5 h. a.
la E. de comunele PodeniNouY, Harsa i ScAera.
La N. se mArginesce cu
parte din jud. Buzeu i plaiu
Teljen, de care se desparte
printr'o linie drptA dusA pe
la N. de comunele Aricesci
CArbunese.
La V.
se mArginesce cu
Teljen i VArbilAu
plaiurile
si plasa Trgsor, despAqindu-se de plaiu Teljen prin-
tr'o linie care trece pe la V.

de comunele Surani
In partea de N. este Piscul
i G ornetu-Cuib ; lar de plaiu VAr-
HoVlor, unde nisce banditY
bilAu
aveau ascunptorile.
Comuna e udatA de gArlele
Oghiza i Lojadna, afarA de
c.te-va vAI, puOn Insemnate.
Podeni-Vech, BAltesci , PAcureti , Gornetu, i ValeaBoulu.
plasa T'erg-sor, prin

rIul Teljen.
i
Din punctul de vedere administrativ, plasa Podgoria se

compune din 18 comune_ rurale, adicA : Apostolache, Aricesci, Boldescl, CArbunescY,
Chioj clnca,G ornetu-Cuib, Harsa, MAgurelele, PacureVi, Pl4sa,
Podeni - Nou , Podeni -Vechl ,

PODGORIA, plasA, se mArginesce
la E. cu jud. Buzeu, de care

se desparte printr'o linie perpendicularA de la N. la S. ce
trece pe la E. de com. Chioj-
Salcia, Siingeru, ScAeni, SoiUdrescI.

mari, Surani
sub
-prefectureI
Resedirqa
este In com. Podeni-Vechl,
cAt. BAl%esc.
dnca, si care apoT se indrptA
Cea maT populatA comunA
spre Vest, trecnd pe la Sud

de com. Sangeru.
La S. E. se mArginesce cu
plasa Cricov, de care se desparte printr'o linie curbA de
la E. spre S. *si care trece pe
din plasa Podgoria este Podeni Nou, apoY vin Harsa,

Chiojdnca, Gornetu-Cuib, PAcure0 i Podeni-Vechi. Cele
mal puOn populate sunt ScAeni i Pleasa.
www.dacoromanica.ro
364
364
Pdmntul aceste plAY e ma
mult deluros i priesce mult

vite, prunullA i nuculu.
VAile formzN, cmpiT intinse,
pe cari se cu1tiv6. tot felul
de cereale ; pklurile nu lipsesc.
Terenul fiind prielnic cultureI in general, ocupatia locuitorilor, afard de fabricarea ra-
COMUNA
creschiulu; e agricultura
cerea vitelor, acsta din urrnA
putin ngrijit.
Parte din locuitori plArY
se Indeletnicesc Si cu difericu chirigeria.
tele meseriL
DupA cum se vede din tabloul de ma jos, in plasa Pod-
goria se
cultiv.I. 5431/2
,.-
COMUNA
Z'
-<
-1
Boldesci . .
Aricesci . .
Gornetu-Cuib
-II Agurelele
l'Acure-ti .
De reportat.
Report.
Io
1 50
Podeni-Noult .
134 5o Podeni-Vech):.
Carbunesci .
80
Surani
99 50 Soimari
:; 2
co

cultuluT, locuitoriT plA0 Pod-Y
goria sunt cretiril-ortodoxY.'
h. a.
vie, adicA :
325 50
162 50
25
13 50
1o
.
1--
7I
543 co.
c6.t. At3,rnatT (com. .5oirnari).

Parohia Afrilgurekk, cu
vnd 24 filiale.
I). Parehia ScfrzY, cu biserica parohial Adormirea
biserica parohialA Sf. Ion

compusa din cgt. Cda-MaluluT, Protosing-helu
i M-rea
Zamfira, avnd ca filiale bisericile : Adormirea, Sf. Du-
compusA: din cAt. Balaca i
mitruiInAltarea Domnulu.
S'a impArtit in 28 parohii, a-'
Pleaa, avnd ca filiale bis.
Parohia Paeni-Irech7, cu
Intrarea in
biserica parohia16,Sf. George.

Parobia 13(11(esc (com.
Parohia Pricure(Y, Cu biserica parohialIt Adormirea.

Parohia illati(a (com. PA-
Podeni-VechT) cu biserica pa-
cureti) cu biserica parohialA

Sf. Voevoli compusd din
avnd ca fihjal biserica Sf.

Dumitru,
Sf. G-rigore
Biseric..
rohialli Nascerea M. DomnuluI compusA din cAt. Izesc,
www.dacoromanica.ro
365
365
Parohia II4rsa, cu biserica parohiald Adormirea

compusd din cdt. Plopu s,i Nisip6sa, avnd ca fihial biserica Sf. Trei ErarchI i Adormirea.
Parchia Vdrbila (com.
'Farsa) cu biserica catedrald

Adormirea compusd din cdt.
Valea CuculM i Jdrclduf (Ur-
laV), fihial Sf. Voevop.

Parohia Boldescr, cu biserica parohiald Sf. VoevolY
compusd din cdt. Seciu, avnd
ca fihial biserica Sf. Treime.
lo). Parohia ..SzPotu (com.
Boldescl) cu biserica parohiald
Adormirea compusd din cdt.
din cd.t. Nucetu, av6nd ca

biserica Sf. Dumitru.
Parohia Val-de-El (com.
UdrescY) cu biserica parobiald
Sf. Voevop compusd din

cdt. Udresci i Dobrota, avnd
ca filiale bis. Sf. Dumitru
si Sf. Haralambie.
Parohia Stinserit-de-jos
(com. Stmgeru) cu biserica parohiald Sf. Andrei compusd
din cdt. Sangeru-de-sus, avnd
ca filia% bis. Adormirea.
Parohia Jfireszt (com.
filiald Adormirea.
Parohia Podeni-Noid, Cu
biserica parohiald Adormi-
Sangeru), cu biserica parohiald

Sf. Nicolae.
Parohia Apostolache, cu
biserica parohiald Adormirea compusd din cdt. Mariogea i Tisa, avnd ca filiale
bis. Sf. Voevocg si Sf. Dumitru.
rea compusa din cdt. Ghiocelu i Meheditqa, avnd ca
serica parohiald Sf. VoevoslI.
Lipdnesci, avnd ca bisericd
filiald biserica Sf. Nicolae.
Parohia Popesci (com.

Podeni-NoM), cu biserica parohiald Sf. Nicolae compusd
din cdt. Valea-Dulce i Rahoya, avnd ca filiald biserica
Sf. Nicolae.
Parohia GOrIldlt (com.

Gornetu-Cuib) cu biserica parohiald Cuvisa Paraschiva.
Parohia Cztibu (com.
Gornetu-Cuib) cu biserica parohial4 qAdormirea cornpusa
Parohia Salcia, Cu bi20) Parohia
Oid M'a, Cu
biserica parohiald Cuvisa Pa-
raschiva compusd din cdt.

Nucetu, avnd ca fihial biserica Sf. Dumitru.
Parohia Trelzu (com.
Chiojdnca) cu biserica parohiald Cuvisa Paraschiva.
Parohia- (2irbunescY, CU
biserica parohiald 5f. Nicolae.
Parohia Shrani, Cu biserica parohialtt Sf. Dumitru.
www.dacoromanica.ro
366
366
Parohia .yointari cu bi-
PODu-CHIOVENILOR, loc isolat in
serica parohiala Sf. Apos-
com. Teiani, pl. Teljen. Atat

podul Bisericel cat i al Chi ovenilor, actualmente reservate
pauneY, sunt proprii culturel
toll .
Papo/ta Aricesci cu biserica parohiala Sf. Nicolae.

Parohia Star-Chiojdu cu
ovezuluT.
biserica parohiala Sf. Treimeo compusa din cat. Bradetu,

av'end ca filiale biserica Cuvisa Paraschiva i Sf. Nicolae.
Parohia Vadu-Ani (com.
Star-Chiojdu), cu biserica parohiala Sf. Voevosli, compusa din cat. Rotarea, avend
ca filiala. Nascerea M. D.
Paro/ta Drajna-de-jos,
cu biserica parohiala Sf. Nicolae avend ca filiala biserica Sf. Alessandru.
PODORNCA, vale, isvorAsce de
la N. E. de com. Drajna-desus, pl. Teljen, i. se vrs

In garla Drajna, tot in raionul com. Drajna-de-sus.
PODU-CHEIA, sat, face parte din
C. R. Brebu, plaiu Prahova.

Are o pop. de If loc. (5o b.
6o f.). Si-a luat numele de la
o stramt6re frte ingusta, in
forma de cheie, pe unde trece
riul Doftana.
Valceaua Valea Rea desparte acest catun de BrebuMegiesc.

PODU-CHEI, proprietate a EforieY
Spitalelor civile din Bucuresd,

fosta pendinte de schitul Bre-
bu, com. Brebu, pl. Prahova,

arendat cu 520 lei." anual.
PODU-CORBULuT, sat, face parte
PODULUL vale, isvorsce din lo-
din C. R. Comarnicu, plaiu

Pele. Are o pop. de 164 loc.
curile de aratura ale com. 0-
(8o b. 84 f.). Este situat intre
gretinu, pl. Teljen, se impreuna cu valea DragomireY i se
vaile PrahoveT, Bradului i Cor-
vrs6, in garla Ogretinu, tot
frumsa.
buluT ,
inteo posiOune frte
in raionul com. Ogretinu, din

care isvorasce.
PODU COTORCI, localitate in par-
pODU-BISERICE1, loc isolat, com.
tea de N. a com. Star-Chioj du,

plaiu Teljen, unde se ved ni-
Teilani, plaiu Teljen.
sce gropT, despre carT locuitoriT
www.dacoromanica.ro
367
spun
tari.
c'c't
sunt facute de Ta.-
PODU-CU-FAGY, vale,
isvorasce din
raionul com. Valea-Lunga., pl.
Prahova, i se vrsa in Valealui-Dan, tot in raionul com.
Valea-Lunga.
isolat
com. Gornetu-Cuib, plasa Pod-
PODU-FRANCULUI, loc
goria. unde Valea Beni se

vrsa in parAul NuceOnca.
PODU-LAT,
deal ce se intinde
mal in tot lungul s'u, in partea de E. a com. Cornu, plaiu

Prahova. I s'a dat acest nume
pentru-ca d'asupra acestul deal
se afla un loc es. Serva vi-
telor de p4une.
sat, face parte din
C. R. Comarnicu, pl. Pele.
b. 139 f.) Este situat la sudul
comunei intre valle Prahovei,
PODU-LUNG,
Corbului i Sarului.
PUDU LUNGA, loc isolat, com.
Slanicu, plaiu VarbilAu.
face parte
din C. R. Comarnicu, pl. Pe-
PODU-NAGULUT, sat,
367
p6lele muntelui Pleuva-Mare

i coprins intre vaile Obielei
(N.) i Mestcanului (S.)
La N. de acest catun, in
localitatea numita, Lespelile
este o biserica fondat la a.

1661 de Jupan Prvu Canta-
cuzino vel Logofa cu tatal

s6u Draghicid vel spatar.
Pe la sfiritul vcului XVII
nici vorba nu era de vr'un

sat aci sus la munte ; case
Vrnescl
intalneal pe valea
Prahovel abia la Comarnic, in

cat. Podu-Ngului, ceia ce pro-
bza c. acest catun este cel

mai vechit dupa valea Prahovei (VOY Podu-Ngului).
PODU-NGULUf s'a numit comuna
Predeal, pl. Pele, din timpurile cele mai vechi, i chiar

de la formaOunea sa i se in-
tindea de la Predeal pnd la

Posada, coprinOnd tte catunde cal-Y fortnz actualmente comuna Predeal, apoi
teritorul com. Sinaia cu cat.
Isvoru, precum
Podu-Ngului.
Posada
Numirea acsta s'a dat comunei dupa. localitatea PoduNgului de la Comarnic, unde
se afla schitul Lespecple, de
le. Are o pop. de 142 loc. (74
care depindea comuna, in a-
b. 68 f.) Este situat pe ma-
facerile bisericesci.
lul drept al riultfi Prahova, la
Rerdh4a comuneY Podu,
www.dacoromanica.ro
368
368
NeguluY era la Buteni. Acolo era sfalul, compus dintr'un piircalab i trei deputaV
aleY de popor. Parcalabul
stringea birurile ce e0au pc
comuna, iar socotelile le 0nea pe raboj.
La 1864 catunele Posada
Podu-Ngului s'au alipit la
Comarnic i io anT maY t,rqiu, la 1874, dupa doriap, exprimata de M. S. Carol I,
comuna Podu-NguluY a luat
numirea de Sinaia iar primaria s'a mutat de la ButenY
in acsta din urma localitate.
Prin legea din 188o Sinaia
a fost declarata de com. urbana (I. G. Babe).

PODU-URSULUY, sat,
face parte
din C. R. Cosminele, plaiu

Vaxbilau.
PODU-URSULUI, sat,
face parte
din C. R. Livadea, plaiu Var-
PODU-VADULUY ba."I renumite pe
la anul 1834, situate pe loc

yes, apr6pe de sos. na0onala.,
In centrul com. Br6za-de-jos,
pl. Prahova, apaqinnd obtes locuitorilor. ./lAt coqine

iod si 75acio'sd, insa nu i s'a
facut nidi o analisa chimica.

PODU-VLENI, sat, face parte din
C. R. Poenari-Burchi, pl. Crivina. LocuitoriT sn." s'au improprietarit la a. 1864 pe moia
i Cojocarnca.
Au o biserica lipsita de ort-ce

inscriMiune.
PODU-VALENILOR, deal situat la
E. de com. Bughiile, pl. Teljen. si-a luat numirea de la

com. Valeni, d'asupra careia
e arsiat.
Pe dealurile acesteI comune
se cultiva ov6z, sunt vil
poni roditorY. Pe unele se afill islaz i padure.
bilau.
PODU-VARTOS, sat, face
face parte
din C. R. Brza-de-jos, pl.
PODU-VADULUY, sat,

loc. (468 b. 498 f.) Aci e o
biserica fondata la a. 1818,
cu hramul Nascerea sf. I6n.
din C. R. Comarnicu, plaiu

Pele. Are o pop. de 243 loc.
(115 b. 128 f.) Este situat la
p6lele muntelui Galmeia
coprins intre vaile : PrahoveT,
Cernica i Batra6ra.
In acest a-dun a fost pad la

18.71zm stabiliment de bA
parte
PODURf se
www.dacoromanica.ro
mal numesce at.
369
369
Cornu-de-sus, com. Cornu", pl.

Prabova.
PODURILE, sat,
face parte din
C. R. Drajna-de-jos, pl. Te-
lejen. Are o pop. de 70 loc.

(40 b. 30 f.) LocuitoriT din acest cgtun au - inut maT nainte
de Drajna-de-sus, in raza careja au fost ImproprietgriV la
1864. Acest cgtun este frte

apr6pe de Drajna-de-sus, in
cat formza o singurg grup
de locuir4e, pe cand de Draj na-
dejos e separat prin distante

de 3-8 k. m. Acest catun Vne
de sectiunea sc6leT din Drajnade-sus, si locuitoriI lui sunt
enoriasT ai biserice'i de aci.
PODURILE, trup de padure a

statulM pendinte de com. Teplaiu Peles, care, Impreun cu trupurile : &alma, Ca-
rabanu cu Boia, Lacurile cu

Rusu, Rusu-de-jos, Prislopu
VIrful NegrasuluY, formzg.
pgdutea Tesila, care are o intindare de 5000 h. a.
rlpg la S. V. de com.
Moreni, plasa Filipesa
isvorAsce din
poenile com. Prov4a-de-sus,

plaiu Prahova, si se vrsg pe
partea drptg In rinl Prov4a,
tot in com. Frov4a-de-sus.
PotkNA, teren isolat in com.

PoIna, pl. Prahova, proprietate a Eforiel' Spitalelor civile
din BucurescY, arendatg pe
per. 1882-92 cu 200 le anual.

PoMNA. se numesce de locuitorT
pentru prescurtare , comuna
Poina-de-Vgrbilgu, plaiu Vgrbildu.
POYNA, loc es la E. de com.

Surani, pl. Podgoria, pe care
sunt livedi de fin si se cultivg
porumb.
PoTANA, sat, face parte din C.
R. Comarnicu, pl. Peles. Are

o pop. de 1122 loc. (578 b.
544 f.) Este situat inteo pos4iune frte frumsg, Intre
mun0 ComarniculuY si valle:
PrahoveT, Sarului si Comarnicu.
poin, com. Drajnade-sus, plaiu Teljen.

PO1NA, monastire asedata pe
un deal frumos In f4a orasuluY Campina. Se IntreOne

de Eforia Spitalelor civile din
BucurescI si se administrza
de un Ingrijitor.
Acstg monastire, care acum
a rmas ca bisericg de mir,

s'a fondat la anul 168B de ca.
:4
www.dacoromanica.ro
370
tre Spatarul Toma Cantacuzino, iratele lui ,`,-,;erban Voda

Cantacuzino.
Biserica actualj. s'a recla-
dit in anul 1840 de Eforia

Spitalelor civile, care inscrie
anual in bug-etul su suma

de 4860 lei.
370
csta localitate erau paduri

secolare. Spatarul Toma Cantacuzino, refugiat aci, din nu
se scie c imprejurari, incantat de positiunea acestor locuri, a zidit schitul Poina intru marirea lui Dumnec,leu
ca ajutor pentru armata Romano-Rusa, contra Ungurilor,
POINA, deal, com. Poina, pl.

Prahova, pe care se cultiva
1/2 h. a. vie.
o'lNA, sta0e de drum de fier

pe Erija ferata Ploesci-Slanic,
la 94 k. m. departe de Bucuresci i la 34 k. m. de Ploesa intre garile Plopeni
PotkNA, sat, face parte din C.
R. Poina, plaiu Prahova. Are
o pop. de 592 loc. (319 b. 273 f.)
Aci e schitul Poina (v. a. n.)

Locuitorii s s'au improprietarit la 1864 pe mo0a Poina,
a Eforiet
Vera acest sal e visita/ de
malp patiniag, fientru Mi sdrate.
Este in apropiere de gara

Aci e reedinta comunei.
POTANA, comuna. rural, plaiu
Prahova. Nna. la anul i68o-
dupa spusa barAnilorin a-
cinci mo0i,
asta-q1 proprietati ale Eforiei
spitalelor din Bucuresci.
De atunci s'a infiintat co-
inzestrAnd'o cu
muna, lund numele de Po-
lka, de la numele schitului

fondat in anul 1688.
Este situata pe Ormul drept
al riului Prahova, la 36 k.
m. departe de capitala judetului i la 5 k. m. de rerdin%a pla:iului.
La inceput comuna a fost

situata. cam pe locul unde
e gara CAmpina i pe poina
cea verde i intinsa, unde
sunt tarinile locuitorilor, dar
locuitorii s'au retras pe dealurile de aqi, din causa inunda%filor riului Prahova.
Poina, Bobolia, Slobozia i
Linia avnd o pop. de 13 7
1) Dupii, statistica Ministerului de In-
terne, com. Poina e imphilia In 5

time : Bobolia, Pitra-de-sus,
Slobozia i VrIljitOrea.
www.dacoromanica.ro
cli-
Polna,
371
371
loc. (691 b. 626
f.), in
care
intra 7 familii de tiganY, ferail si lautarl, si 7 familii de

Bulgarl, cae' se ocupa en gradi n aria.
Capl de farnilie sunt 233;

contribuabil 2 12; case de locuit 246.
In comuna sunt 3 biserici:

Schitul PoYna , fondata la
a. 1688 de spatarul Torna Cantacuzino, reparat in 1893, si
purtand urm6trea inscriptie :
Intru marirea luY Dumnedeu
Mntuitorulul Isus Christos
si intru cinstea prea sfintel

n.sc6t6re de Dumnedeu s'au
ridicat si infrumusetat acsta
sfinta biserica, din temelie, in
dilele D-sle D-luI Alexandru
Voda si ale Mitropolitului
Neofit, lt 1841, de cdtre
Egumenul Arhimandrit Ghe-
dulgheria, tamplaria, zidaria,

rotaria, chirigeria si fabricarea tuiceY. Produsul muncei 1
desfac la Braila, Gr'alay, BucurescY i Ploesc.
107 locuitori s'au improprie-
tarit la 1864 pe mosiile : Poi6na, Slobozia i Bobolia, cand
li s'au dat 428 h. a. El' au 27

cal, 13 epe, 136 vacY, 45 ca-
pre, 173 a 117 pord, afard

de vitele trebuinci6se munceL
In raionul comuneT pe riul
Prahova sunt 5 morY si o piva
si pe riul Doftana o m6ra.

47 ami. Localul e proprietatea
comuneY si
s'a frecuentat in
anul trecut de 44 baeV si 24

fete, din num6rul de 195 copiI (104 b. 91 f.), cu v'rsta de
sc61a. Cu intret,:inerea persanalulta statul cheltuesce anual
nadie.
1512 leI. Scizt coarte 326 barbaz,7
A doua biserica e in cat.

Bobolia, fondata de starqul
yi 145 fenzeY.
PredealuluI la 1838, i biserica din cat. Slobozia, fondata

de Mihaiti Cantacuzino , ca
metoh al monastireY Sinaia (I
lipsesce anul fondarei).
Aceste biseridi sunt deser-
vite de doi preotI, platip de

Eforie.
Afara de agricultura, 46 locuitoe se mal ocupa cu fabricarea varuluT alb i negru, cu
T6t6, comuna se intinde pe

o suprafa0. de 2450 h. a.
In redoma comunei" suzzt iszzo're dc afid sclraM, provanitc
din localitzi unde se alia sarc
In nzare cantitate. Ace'sta apd

se intrebuiznyz4 15entru MI si
sunt bune contra durerilor dc

picidre, de dse, etc. Sunt 'wat
frecuezztate
vetra, de si n'are
stabilinzent sistenzatic, fie pen-
tra eficacitatea lor, fie pentru
www.dacoromanica.ro
372
aerul cel curat al
372
localitat:ei.
In partea de E. e strAbn.tutA
Tuja, se fabrica In comun6.

cam 1820 d. 1. anual.
de riul Prahova, in care se
Are renumile caricrY de pie"trel. C2G lyie'tra din acsta co-
muna s'a servil la canalisarea

rulu Aimbovi(a, iu B2talresd.
hi localitayile numite La
vrsa valle : Turbure, BrAgare,

Valea-Rea i Tisa (v. a. n.).
Se mArginesce cu comunele
Brza-de-jos, Campina, BAnesci, Magureni, Prov4a-de-jos
Prov4a-de-sus.
Pitra si Pe livezio sunt mine
POINA-COPACIULUI, numire ce
de sare, in In neesploatare.
De and bumbacul s'a efti-
purta in vechime com. OpAriV, plaiu Teljen.
nit, cultura gandacilor de mA.-
tase a mai incetat. Stupi cu

albine sunt 80-9o.
PArn'ntul e prielnic numal
porumbului i mal ales pomi-
lor. Terenul cultivabil a produs anul trecut 2300 h. 1. Pomi

roditori sunt 730 meri, 264
peri, 65 duc,IY, 143 ciresi, 264
1iveli1e dau ca la
365 care de fin.
nuci ; iar
Comereiul se exercitA in comund de 6 cttreiumari.

Veniturile comunei sunt de
5800 lei i cheltuelile de 5680.
Diferite drurhuri inlenesce
comunicaVia intre comunele
Prov4a-de-sus,Cocore'sci-Capli,
Brza, etc.
E brAzdat de dealul Raemanul, Slobozia i Angura,

spre V. de comunA, tte acoperite cu crtmg, $suni, islaz,
pAdure, i servind de pAsune
vitelor locuitorilor,
face
Opa'riVi, pl.
POIkNA-COPACIULU , sat ,
parte din C. R.
Telj en.
b. 16o f.). Cade in partea de

V. a comuna LocuitoriT mal
numesc acest cAtun si Copacenii, si
s'a format pe la a.
1783. Si-a luat numele de la

un copaciti urias si singuratic
din poina acestui cAtun. De
aci se esploatcYt pleura%
POILNA-CUIBULUT, numita si Po-
ina-Mare, loc de fineVe in
partea de V. a e4t. Cuib, intre dealul Berivoe i pttra'ul

S'arAV1u, com. Gornetu-Cuib,
plasa Podgoria.
POIkNA-CU-SCAI, vale, com. Val-
cAnesei, plaiu
POIANA-FETET, poin mai spre
N. de Faa-lui-Craiti, com. Ce-
www.dacoromanica.ro
373
rau, plaiu Teljen. Legenda
373
spune ca inteun resbel ce a
vrele, plaiu Telejen, numita

ast-fel de la suprafaa sa cea
avut aci UnguriI cu RomaniT,
intinsa.
din armata RomAna a perit

un comandant, ucis de UngurI, si dupa-ce l'au desbracat
de haine au velut ca e fata

si ast-fel a remas numele poienel de Poina Fetef.
Pe aci a fost multa vreme,
pana la facerea
caleT-ferate
Ploesci-Predeal , comunica0a
cu Augtro-Ungania.
POIP.NA-HOTILOR, platou intins
la N. de muntele Clabucetul
TauruluT, intre paraul Prahovita i Limbhelul, com. Pre-
deal, plaiu Pele.
POIkNA-MARE, sat, face parte
din C. R. Betrani, plaiu Teljen. Cade in partea de N. a

comuneT.
POIP.NA-MARE, pol'na, corra. T,ei-
sanT, plaiu Teljen.

POIP.NA-MA.RE, mal, com. Tei-
san'', plaiu Teljen.

POIkNA-MARE, deal, com. Salcia,
plasa Podgoria. Parte ser-va

pentru cultura, parte pentru
paune.
POIkNA-HOTILOR, poind pe rlul
Teljen, com. Maneciu-Ungured", plaiu Teljen.
triip de padure a statuluT in Intindere
POIf.NA-LACULUT ,
Valen, plaiu Tel6jen , care,
Impreuna cu trupurile : Valea
GarduluT (62 h. a.), Cotu-cuPlopT , ObrWle - dupa - Sfra-
Predealu (25 h. a.), Bughea-
POIkNA MERLI, sat, face parte
din C. R. Catunu, pl. Teljen.

POILNA-MIRCEI, loc isolat in su-
praia0 de aprpe 3 h. a. fost

pendinte de M-rea Tiglnese,
situat In com. Bat?,scY, pl. Crivina.
isolat In
com. Harsa, plasa Podgoria.
POINA-PODULUI, loc
de-sus (45 h. a.) i Runcu (40

h. a.), formza padurea valeni.
POIkNA-POPET, poTna in partea

de N. a com. Scortera, pl.
POIPNA-MARE, poina, com. Is-
Prahova, numita ast-fel fiindca era proprietatea unuT preot.
www.dacoromanica.ro
374
POINA STANET, poina, com.

Valea-lunga, plaiu Prahova.
POTP.NA TRESTIEL sat, face parte
374
pe care mai 'nainte era aseaselata com. Poina, pl. Prahova, si de unde locuitorii
s'au retras spre deal , din
din C. R. Cosminele, pl. Val--
causa inundatiilor riului Pra-
bilau.
hova. AiT,
aci sunt tarinele
locuitorilor.
POT11NA TAPULIff, sat, face parte
din C. R. Predealu, pl. Peles.

Acest catun s'a format in
urma cat. Busteni, adica pe
la a. 1830.
POTANA-VULPET, deal, com. Opa-
plaiu Teljen, numit astfel de la vulpile c^ se vina.0

in acest loc.
Cel-d'antt3it , care a con-
struit casa aci a fost un recare Alexe, lucrator la sticlaria veche D'Intre Prahove,
cam pe locul unde se afla asta-df vila administratiei mosiilor Regale.
POINA-VARBILX13 (Teisu), pa-
dure particulara supusa regirnului silvic Inca. din a. 1883,

pe
mosia
PoTna -Varbilau ,
pendinte de com. Poihm-deVarbilau, plain Varbilau.
In anii din urma, PoinaTapului, g-ratie positiunei sle

incantat6re i aerului celui cu-
PO1NA-VARBILATT, mosie a sta-
Busteni, carT ac,li formza. com.
com. Varbilau, plaiu

Varbilau, pendinte de m-rea
1889-94 s'a arendat cu 400
lei anual, in plus 720 lei plata
de padurari i confinisti. Acsta moie s'a vindut de veci.
Predealu, apartinea de com.

Sinaia, si de la acsta data
POIkNA-DE-VARBIL'AtT, deal in
s'au deslipit , constituindu-se
comuna Cu acelasi nume, plaiu
definitiv la 7 Mait 1885.
Varbilau, pe care se cultiva
rat si sankos, a devenit o statiune de vilegiatura, in timpul verei.

La 1884, acest catun, impreund cu Predealu, Azuga
tului,
272 h. a. vie.
POINA-V/ITAFULUT, vest' Berevoescu-de-jos.
POMNA-VERDE, poina intinsA,
POIkNA-DE-VXRBILAU ,
comuna
rurala, plaiu Varbilau. Cu tete

cercetarile fAcute nu s'a putut
www.dacoromanica.ro
375
375
afla nimic despre anul infiin-
calul este proprietatea comu-
tal-el acesteY comune.
net S'a frecuentat In
Este situata pe ambele maitu-Y ale garlel Varbilau, la 23
k. in. departe de capitala judetulul i la 1 o k. m. de re. edinta plaiultd.
N'are niel' un catun alipit.
anul
trecut de ..2 i baet i 5 fete.

Cu intretinerea personaluluY
se cheltuesce anual 1 o8o leY.
Sciu carie its btirbap si 2 _tonel.
Tot teritorul comuneT este
de 638 loc.
de 45o h. a.
In comuna se fabrica 290
(320 b. 318 f.), in care intra
h. 1. Mea. i 58 h. 1. vin. (Ti-
i 32 familit de tiganY, cae se

ocupa cu munca campuluI.
contribuabilf 116 ; case de lo-
fre obtinute In urma facereY

mediel celor din urma treY
cuit 150.
tiva in mica cantitate. Pa-
Populatia sa
In comuna e o singura biserica, fondata la a. 1864 prin

donatiun benevole din partea
locuitorilor din acsta comuna,
cum i din alte parti, deser-
vita de un singur preot.

Locuitorif din acst
co-
muna se ocupa esclusiv Cu agricultura .1i cultura prunilor.

oraul Ploesd i In alte partY.
Parte din locuitoriI comunel sunt monenl. 71 s'au improprietarit la 1864, cand li
s'au dat 184 h. a. Ef au 9 cal
anY).
Gandad de mtase se culmntul nu e prielnic la tta

cultura. Aci nu se cultiva de
putin grau
cat
porumb.
Porra roditorI sunt putinl. Livelile dau ca la 1 oo :.care

fan.
Cmerciul se exercita In
comuna de 3 carciumarT.

la veniturl suma de leT 3066,34;
iar la cheltuell 2526,11 let

In comuna sunt 2 sosele vicinale : una o lga Cu coin.
Malaesd la S. i Varbilau la
N.; i a doua cu com. urb.
.
i epe, 70 vacY, 26 capre, 107

01, 57 pord.
Valeni-de-Munte.
Varbilau, este Q mra pentru
serie" ce se vrsa in Varbi-
macinat.
lau, tot in raionul acesteT do-
Aci a inceput sa se invete

ca.rte aM de la
a. 1855. Lo-
E udata de la N. la S. de
apa Varbilau i de Valea Bimune.
www.dacoromanica.ro
376
376
com. Varbilau, la S. cu com.

MalaescY, la E. cu com. Bughiile i la V. cu com.Tresti6ra.
movila, com. Isv6rele,
plaiu Teljen, numita ast-fel

pentru-ca se afla in mijlocul
unei poen f6rte frumse.
PoIENif, deal in raionul com.
Sangeru, plasa Podgoria, pe

care se cultiva vie i sunt
com. Comarnicu, plaiu

POENARI, sat, face parte din C.
R. Poenari-Apostoll", pl. Crivina.
POENARI-APOSTOLT, comuna ru-
rala, pl. Crivina. Datza de

vr'o 250 ani, luandu-0 numele de la Parcalabul de curte,
Clucerul Poenaru Apostol.
Este situata pe malul
Cricovul-sec , la 23 k. m. de-
de prura.
POENITA, isvor Cu apa mine-
rala, situat pe deal in apropiere de gara Camina, com.

PoYna, pl. Prahova, apaninnd locuitorului Coman Manana. Afia sa confine fiztcYdsd
i s'a dat in anul trecut laboratorulul de chimie din Spitalul Brancovenesc sa se analiseze.
POENITA, plaiti la S. de com.

Tarlesdi, plaip Teljen, pe care
se 44 padure i locurT de fa-
nqe.
POENITELE POPI, poieni spre N.
V. de com. Talea, plaiu Pele.

POENILE BOULUI, padure par-
ticulara supusa regimului silvic inca din a. 1883, pe mo-
ia Comarnicu, pendinte de
parte de capitala judetulu

8 k. m. de reediMa plaei.
Se compune din 3 calme :
Poenari-Apostoll, Poenari
Gorgani, avnd o populaOune
de 849 loc. (418 U. 431 f.).
Capl" de familie sunt 175
In comuna sunt 2 biserid

una in Poenari-Apostoli, cu
hramul Adormirea M. D.
fondata la a. 1820; i a doua,
cu hramul Sf. Nicolae fon-
data la anul 7252 (1744)reparata la a. 1852 de clucerul

Raducan Clinceanu. In comuna e un singur preot.
Locuitorit se ocupa parte cu
agricultura, parte cu chirigeria, parte cu rotaria. Produsul
munceI I desfac la oravil
Parte din locuitori s'au im-
www.dacoromanica.ro
377
37
proprietarit la 1864 si parte
Se compune din dou6 ca.-
la 1889, pe mosia statuluY Gor-
tune : Poenari-BurchY i Podu-
gota. EY au 158 caY, 20 epe,

183 boY, 83 vacY, 2 capre, 605
Valeni, avnd o populatiune

de 1359 loc. (711 b. 648 f.),
oY, 48 porcY.
cu 234 contribuabilY.
Sc6la nu exista In comuna.

T6t comuna cu islaz i pam'llt de munca, are 5o8 h. a.
Prtmntul e prielnic la t6ta
cultura, dar e prea putin. Terenul cultivabil da cam 2401
h. 1. grtm, 109 h. 1. ov6z, 714
h..1. porumb. Un pogon

vede da dou6 care de fan.
Din tre pomI roditorY sunt : 6o
merY, 30 perY, ioo dulf, 25 ciresY, 70 nucY.
Comerciul se exercita In comuna de 3 carciumarY.

Bug-etul comuneY presinta la
veniturl suma de lel 4890,60;

iar cheltuelile 2890,24.
Un singur drum e in

una in Poenari-BurchY, cu hra-
mul <<Adormirea fondata la

a. 1888 de preotul Barbu Ma-
nea si a doua in ctit. PodeniValenY, far nici o inscriptie.

Locuitoril se ocupa numaY
cu munca cArnpulut Produsul
munceY ag-ricole 1 desfac la orasul PloescY.
LocuitoriT, in numr de 18o,

mosia Poenari-BurchY, PoduValenY si Cojocarnca. EI au
155 caY, 275 boY, 187 vacY, 74
oY, i66
taurl, 590 capre si

porcY.
co-
Sc61 exista in comuna de
muna care merge spre g-ara
la 1870. S'a frecuentat in anul trecut de 35 baetY si Io

fete, din num6rul de t'o co-
Crivina i comunele : Crivina

Gorgota.
din C. R. cu acelasi nume, pl.
piT (8o b. 30 f.), cu vrsta de

sc61a. Cu intretinerea persosonaluluY se cheltuesce io8o
Crivina.
leY anual.
POEN.A.RI-BI_TRCHT, sat, face parte
POENARI-BTJRCHI, comuna rurala,
plasa Crivina. Este situata pe

loc ses, langa riul Ialomita, la
judetului si la 15 k. m. de resedinta plaseY.
Ut comuna se intinde pe
Pamntul e prielnic la I6ta.
cultura. Porn1 roditorY sunt putinY.
Comerciul se exercita in comuna. de 7 carciumart
www.dacoromanica.ro
378
378
Veniturile si cheltuelile
munel se cifrzA la 3700 lel.
Prin comunA trece o sin-
ghe AndreYescu. EY au 16o

cal, 12 epe, 47 vacl, 7 bivolf,
gura sosea ce ineepe de la li-
io capre, 368 ol", 145 pore.T.

In raionul comunel e o m6ra.
mita judetulul Prahova si mer-
eu ab u rY.
ge la gara Crivina.
Sc61 existA in comunrt de
POENARI-RALL comuna ruralg,

plasa Crivina, numitA i GAr-
liciu. S'a format cam pe la anul 188 de Ralea Poenarul,

fostul proprietar al
acesteI
Este situath pe malul stng

al riulul. Ialomita, la 22 k. m.
departe de capitala judetulul
si la 12 k. ni. de resedinta
piliset
N'are niel un CAtun alipit.
Populatia sa e de 774 loc. (393
b. 381 f.), in care intra si 7
familiI de tiganl.
contribuabili 15o: case de locuit i6o.
In comunA, este o singur,
bisericA, fondata la a. 1865 de
Iancu i Gheorghe AndreTescu,
deservit de un singur preot.
Pe 13110 agriculturA, locuitoril comunel se mal ocupA cu
facerea funiilor de teit topit.

PloescY si Bucuresa
Locuitorif s'auimproprietArit
la 1864, cand li s'au dat 368

h. a. din mosia
Gheor-
la a. 1886. Localul e proprietatea comunel. In anul trecut

s'a frecuentat de 54 bAeti si 15
fete, din nurn6rul de 134 copil
(82 b. 52 f.), cu vrsta de sc(51A.
Cu intretinerea personaluluI se
cheltuesce anual io8o leY. SCht
Mrbati si r ftmek.
GhndacI de matase se cul-
carie 19
tiva in mica cantitate ; stupl Cu
albine sunt 78. Pamntul priesce porumbului, rapiteI,
orzuluI si ovzulta. Poml

roditorY sunt putinI. 17n h. a.
livede d pna, la 4 care de fan.
Comerciul se exercitA in comuna de 5 hangii".
Bugetul comuneI presintA
venituri suma de lel 3222,61

si la cheltuelI 2702,24 lei.
Sosele comunale o pun in
comunicatie spre V. cu com.
Poenari-Burchi, la E. cu com.
TigAnescI, la N. cu com. Poenari-ApostolI si la S. cu com.
Balteni.
In tot lungul s6u, de la V.

spre E. e udatA, de riul Jalomita, care face mal multe zigzagurf
siel,
www.dacoromanica.ro
si
de Valea Mana-
379
POLINT, numire veche ce se da

satuluI BaltescI din com. Podeni-Vecla, plasa Podgoria.
POPI, rnovil, com. Nedelea, plasa
379
N'are nicY un catun alipit.

Are 0 pop. de 448 loc. (227
b. 221 f.), in care infra 0
familiI de tiganI.
Cal:A' de familie sunt ii5
tot at4I contribuabill ; case de

locuit 120.
POPI, vale, isvorasce de sub vir-
ful Nebunilor Mari, curge de

la V. spre E. 0 se versa in
riul Telejen, pe malul drept,
In raionul com. Maneciu-UngurenT, plaiu Telejen.
pop', poiena pc malul riuldf Telejen, com. Maneciu-UngurenT,
plaiu Telejen.
POPI (Muchia-), virf de munte in
cat. Gura-BeliI, com. Br6za-
de-sus, pl. Prahova. Cade in

partea de V. a sos. nationale.
PorET (Valea-), vale, corn. Di-
tescf, pl. Filipescl.

POPET, vale, com. Stingeru, plasa
Podgoria.
POPESCT, comuna rurala, plasa.
Terg;oru. Datza de vr'o 300

anI. Primii s6I locuitorY ail fost
nisce popI (calugarl) i d'aci
numirea de Popescl.
Este situata pe loc , es, la

7 k. m. departe de PloescY
la 6 k. m. de rerdinta
In comuna e o singura biserica fondata de D-na Olimpia

Lahovari. Inscriptiunea este
scrisa in limba Elena. Este de-
servita de un preot.
Locuitoril se ocupa esclusiv
Cu munca campulul. Putinul

prisos al muncel" 1 desfac la
oraul Ploescl.
LocuitoriT s'au improprietarit la 1864, pe mo0a. Popescl,
cAnd li s'au dat 400 h. a. pam'nt. El' au 97 cal, 122 boI,

63 vacY, 16o porct
In raionul comuneI, pe apa

Leaotul, e o mra de macinat.
Scela nu este in comuna.
Tot teritorul comuneY e de
600 h. a.
CiandacI de matase sunt ferte putinT. Pam'entul e prielnic
la ttN. cultura. E lipsitd cu
desavx0re de pomI roditorT.
Locuri de fanete nu sunt.
Comerciul se exercita in comuna de un carciumar.
Veniturile bugetare sunt de
5623,59 leY.
E udata cbe apa Leaotul,
www.dacoromanica.ro
380
380
sat, face parte din
C.
sov pe caT, p'nA la Campina,
R. Podera-NouT, pl. Podgoria.

Aci e o biserica zidita de proprietariI mosnenT, i refacutA
la a. 1857 de D-1 N. Steriade.
de unde se IncArcau In cher-
POPESCY,
PORCULUY,
vane.
pichet de granitA i trec6t6re in Transilvania.
POSADA,
vale, com. Cocor6sci-
Misli, pl. VarbilAu, intre va-
lea TeisuluT ;;;i Drumul Bor-
sat, fa.ce parte din C.

R. Posese, pl. Teljen. Aci e
deni.
resedinta comuneT.
(Virful-), loc isolat,

com. Strambeni, pl. Varbilau.
PORCARIJII
POSESCI,
POSESCI,
comuna rural, plaiu
Teljen. Data infiintareT nu se

cun6sce. PrimiT s6T locuitori au
PORLOAGELE (Poina-), ses, com.
Ogretinu, plaiu Teljen.

POSADA,
sat, lace parte din C.
R. Comarnicu, pl. Peles. Are

o pop. de 207 loc. (109 b. 98
f.). Este situat la plele munteluT Floriu si coprins intre
vaile PrahoveT (V), Conciu (N)
Floriu (S).
POSADA,
munte la E. de com.
13-trani, plaiu Teljen. Pe tinapul domnieT luT Alessandru
Ghica Voda era a doua controla vamalA i resedinta
fost nisce 6menT din neamul

Posan, venitT a.ci de frica Tatarilor, si de aci numirea comuneT.
Este situata pe ambele mainri' ale garleT Zeletinu, la 43
k. m. departe de capitala judetului si la 15 k. m. de resedinta plasei.

Mai inainte de venirea Tatarilor, comuna PosescT se afla
situata mal spre N., in mijlocul campieT Zeletinu, cu numele
de Silistea. Cu venirea
tarilor, locuitoriT s'au imprAstiat, i revenind s'au stabilit
pitanuluT de plaest
In vremile vechT, cam prin
vcul XVI, p'aci e!a. drumul
pe locul unde e
o poteca ingusta abia cat

putea merge omul cAlarede
autorisata a servi ca cimitir.
la Timi la Comarnic. P'aci se

tran.sportau marfurile din Bra-
din 3 ctune Posesa BodescI

Valea PlopuluT, avnd o
ac,IT comuna
Posesci, aductmd aci i biserica ce construiser de lemn,

Comuna Posesci se compune
www.dacoromanica.ro
381
1'
populaOune de 2030 loc. (1032
b. 998 f.), in care intra idou

familil de
381
baeV i 8 fete, din nume'rul de

372 copi (194 b. 178 f.), cu
Cap): de familie sunt 514

contribuabill 337 ; case de lo-
vrsta de sc61a. Cu intretinerea personalului se cheltuesce

1728 leI anual. &Lit carie 25o
cuit 493.
bit iba (i

dou in Posescl, una cu hra-
Suprafaa comunef cu islaz,

ffinqe, locurf arabile i padure
este de 2350 h. a.
In raionul acesteZ comune
mul Adormirea i
cu hramul Sf. Voevosh, una
In Bodesd cu hramul Sf.

Gheorghe i una in Valea
Plopulul cu hramul Sf. Voevoql. Nid una n'are inscrip-
Oe. Tete sunt deservite de 4
.;./ 29 tema.
sunt 2 isvdre de Vd minerala unul, ce curse liz viare

abonden(d, contine Aucidsei , isin un
Tofiilea,
vorind din
preotI.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
lar al doilea, care con (me sare,

isvoritsce din muidiyorul Vermanarea. Ambele sunt In cen-
cultura. Mal sunt : 5 dogaff,
trul col/luna.
2 rotar, 2 tamplarI, 2 zidarI,

io dulghed i 3 cismarY, carT
abia satisfac necesit4ile locale.
In raionul comundi pe grla

Zeletinu, sunt 2 mori de macinat.
Parte din locuitorY sunt monen. 178 s'au improprietarit
la 1864, pe mo0a monenilor,

cAnd li s'au dat 284 h. a. El
au 40 cal, 30 epe, 843 bol i
vad, 50 capre, 1500 oT, 340
Aci se fabrica anual pna.

la 2500 d. I. - uica.
Sub mun(it Vermanarea
Topilea se presupune
sare.
multa'
GAndad de matase se cultiva in mica cantitate ; stupl

cu albine sunt ii. Painntul
e puOn prielnic culturel cerealelor ; produce anual cam 1000
h. 1. porumb, 300 h. 1. ov.'z

i 12 h. 1. grau. Dintre poinI
porcl, 200 vifeT.
roditorl. sunt : 2560 merT, 300

perT, 650 dusli, 760 cireV, 1090
Sc616, exista in comuna de

comund i s'a reconstruit in
1893, dupa planul-tip. In anul
trecilt s'a frecuentat de mi,
nud. Liveileproduc cam 2800

care fin anual.
Comerciul se exercita in comuna de 8 cArciumarl.
Veniturile comuneI se ridicl
www.dacoromanica.ro
382
38
la 2785.98 lei si cheltuelile la
pe la E. de comunele : Teleg-a
aceiasY suma, ner6milnand
BordenY.
un escedent.
Soseaua judqeana Vdleni-
La sud se mrtrginesce cu
Posesci strAbate comuna in

lung, inlesnind transportul comuneY Tarlescl si intreguluI
plait BuzMA.
E brAsdatd de munVsorii:
Merdla, Topilea i Virful MerleI
i spre N. E. de VermA-
plasa Filipesci, de care se desparte printr'o linie orison tala
dusA din plaiu VArbilau at

In judqul Dambov4a si care
trece pe la S. de comuneie :
Valea Lung-A i Bdnesci'.
La N. V. se mdrginesce cu
judeul Dambov4a
plaiul
narea, Cremenisul i Priporul,
Peles.
unde se aflA ridicat un punct
Din punctul de vedere

ministrativ plaiul Prahova se
compune din 13 comune rururale, afarA de Campina, co-
geodesic. In partea de N. a
comuneY, in mijlocul poeneT
Zeletinu, este o movia nufAcutA, spun bemit
tranide TatarT.
Cremenisul
(spre N. E.) si CAlinsca (spre
PiscurY
sunt :
S.), ce desparte com. Posesci

de com. Tarlesci i caunul
Gogsca. Pe accsti munOsorY
piscuri sunt pAsuni de vite.
E udatA de garlele : Zeletinu, StupineT, Valea PlopuluY, Valea M4nescilor i BdrAcieT, earl t6te se vrs in
garla Zeletinu.
munA urbanA, adic6. : BAnesci,
Bordeni, Brza-de-jos, Brzade-sus, Brebu, Cornu, Poina,

Prov4a-de-j os, Prov4a-de-sus,
Scoreni,Sotrile, Telega
Valea-Lung-A.
Resedirra subprefecturel e-
ste in com. Campina.

Cele mal populate cornune
din plaiul Prahova sunt Telega, Brebu, Brza-de-sus
de jos, apol vin :
Prov4a-de-sus, i Bordeni. In
destul de populate sunt
POTIGRAFU, sat,
face parte din

C. R. Gorgota, pl. Crivina.
cele-i'alte comune din plait.

Cultura cerealelor apr6pe
lipsesce din acest plait, din
PRAHOVA, plait., se mArginesce
causa pAmntulti/ pietros 0 a

climeY, care, fiind prea rece,
nu-Y permite A. se c6c la
la timp, Porumbul, de i se cul-
la E. cu plaiul VarbilAu, de
care se desparte printr'o linie
oblica spre stanga, care trece
www.dacoromanica.ro
383
383
tiva ma): mult, dar nu e indestulator populatiuneT, de aceia locuitoriI cultiva pe sma
se 1)6t hrni, spre crescerea
lor in alte plas ale judetulta,

maI ales in campia Brancioc
din plasa Filipesc.
fie lucrata de el.

Nevoia a facut ma din fiecare locuitor al plaiultn un
bun mestesug-ar. Ei prepara
de minune plocade, paturT
Terenul acestuY plaitl, care

este f6rte muntos , priesce
mult numa prunului, marulu
i parulut fanta este in
abondenta, ceia ce face ca in

acest plaiul s'a se nutrsc vra
numer6se turme de ol" i vacl
sa produca brinzeturi Ede

minune.
Pam'ntul, care e putin productiv i in mare parte acopen it cu padurI seculare, a
indrumat pe locuitorT, ca sa
COMUNA
Bordeni.
Banesci.
H. A. A.
45
ampina
Poina .
50
50
50
E udat de rturile Prahova,

Provita i Doftana.

locuitoriI plaiulul Prahova sunt crestiril ortodoxY.
Prea putiril apartin altor riturY.
Acest plai s'a divisat in

18 parohif, avnd si 6 filiale.
i). Paroltia Scoleia, cu bi-
vitelor, , cultura prunuluT
neg-otul Cu lemnaria fie bruta,
hardaie, donitI, rbe,

sindrila, porumbare, etc. Parte
din el' scot pitra cubica din
saricT ;
carierile din prjma ComarniculuI, pe care o cara chiar la

Bucuresa Parte din el se ocupa cu fabricarea varului negru.
In plaiul Prahova , dupa
cum se vede in tabloul de

mal jos, se cultiva i I 2'/2 h. a.
vie, adica :
COMUNA
Scorteni . .
Telega . . .
Valea Lunga ,
H. A. A.
.
13
46
50
4 50
112 50
serica parohiala Cuvisa Pa-
raschiva compusa din cat.

Mislea, avnd ca filiala biserica sf. George.
2). Parohia Brebu-AlonastireY (com. Brebu), cu biserica
parohiala sf. VoivosIT compusa din cat. Brebu-MegiescI
Podu-CheieI.
www.dacoromanica.ro
1,
.184
Parohia Petriceaua (com.
Brebu) cu bis. parohiala sf.

Treime.
Parokia Breza-de-jos, cu
biserica parohiakt sf.George.
Parada Podu-VaduluY
(com. Brza-de-jos), cu biserica parohiala osf. I6n Botezatorul compusd din cat.Va5)
lea-Lunga.
Parohia Brza-de-sus, cu
biserica parohiala Schimba-
rea la Fa0. compusa din cat.

Gura-BelieT i Podu-Cerbului
(Comarnic).
Parohia NistorescY (com.
Brza-de-sus), cn biserica parohiala osf. Nicolae compusa

din cat. Valea-TarseY (Brzadejos) si Frasinetu (Cornurile).
ParaziaCorzzu-de-jos (com.
Cornurile), cu biserica parohiala Cuvisa Paraschiva

compusa din cat. Cornu-desus si Campinita, avnd ca
fihial biserica Inal%area DomnuluT.
Par oki a Provi(a-de-jos, cu

compusa din ct. Draglinsa,
Pitra i Pitra-de-sus (Poina).
384
ti). Parokia Provifa-de-sus, cu

biserica parohiala Adormirea compusa din cat. MOnzau, Taporiscea, Moiseni, Valea-Beni, Sultanul, Schiopota,
Secaturile i Fricsa (Brzade-j os).
Parogua Teles-a, Cu biserica parohiala sf.Voivocp.

Parohia Telesa, cu biserica parobiala sf. Nicolae
avnd ca fihial Biserica Buna-Vestire.
14), Parokia Puf1ella/1 (coin.
Telega), cu biserica parohiald

sf. Stefan compusa din cat.
MilicescY, avne ca filialO sf.
Voivocp.
15). Parohia Va/ea Luizsg,
cu biserica parohiala sf. Nicolae compusa din cat. Ghe-
Bocesc
b6sa,
Visinesci.
i6). Parohia Beinesa, Cu bi-
serica parohiald Adormirea

compusa din cat. Urleta, avnd ca filiala sf. Voivop>.
t7). Paro/tia yotrile, cu biserica parohiald sf. Nicolaeo.
i8). Parokia Lunaz- Marc
(com. Sotrile), cu bis. parohiala sf. Pantelimon.
to). Parohia Poiva, cu biserica parohiala Adormirea

compusa din cat. Vrajitrea,
Bobolia i Slobozia, avnd ca
filiala biserica sf. Voivos1T,
PRAIIOVA, halta a drumuluY de

fier, pe linia Bucuresci-Pre-
deal, la 46 k. m. departe de
k. m. de
13uCuresd i la
www.dacoromanica.ro
r,
385
Ploesci, intre gdrile Crivina
priimesce In el ca afluentY prin-
cipalT, riul Doftana cu Doftd-
Brac,li.
De la
35
halta
Prahova a fost autorisata a
face serviciu de potd. u6rd,
mandate postale interne i
mesagerif, ca i alte garT.
i Tunic
1894,
niVa, Teljenul, Sldnicul, Cricovul Dulce,Cricovul Sdr at (v.l.r.)
CAte o datat face marT stricdciunT, cand infuriata iea cu
sine tot ce intalnesce in cale.

In aniT 1830, 1864 i 1884,
PRAHOVA, riu, format din valea Azuga i Predealu (v. 1.

r.) Aceste doug vai, dupa
ce se incarcd cu maT multe

valcele, se impreund in faa
munteldf Sorica, in apropiere
de gara Azuga.
D'aci incepe riul Prahova,
numit si Praova si Prauva.
Dupd ce priimesce valea
CerbuluT,
valea Alba, valea
Jepilor, Ur'rack-ea, valea
paraul Pele, valea Marului, FeteT, Seca, a ZmeureT ,

SipeT, TufeT
Valea Rea,
Prahova trece pe teritorul

continua
com. Sinaia. D'aci
drumul spre sud, trecnd pe

lngd comunele : Comarnic ,
Breza, Cdmpina, Floresci, Filipesci, Darmonesci, Manesci,
Tinosul i Ghergh4a ; formzd
puOn limita de S. E. intre
judqul Prahova i Illov, apoI

merge de se versa in riul
satul AlexienT
din judqul Ialomita.
Acest riu curge capritios,
facnd mal multe cotiturT
in
urma unor plouT toren-
-0.ale,
sfarimat
podurile,
a surpat Oraiile, a inundat

cmpiile. La 1884, Prahova a
luat cu sine tot ce a inalnit

In cale ; traseul cdleT ferate a
fost spdlat de apd i podul de
peste Prahova la gura tuneluluT din dreptul VdieT-Con-
ciuluI a fost rupt, i comunic4ia pe calea ferat mal mult

timp intrerupta.
Pe malurile Prahovel se gasesce- di's:fins,
je un afternut
de gres/e, un calcar argilos,

comfiact, de o colo're vlyzeitet,
care firin cdcere d un forte
bun ver kidraulic ; lar din calcea carbonala ce se afta deasufira acestztia se ()Wye firin
ardere varul ordinar.
PRAHOVA, jude, se mdrginesce
la N. cu Transilvania, de care
se desparte prin culmile muntilor Tdtaru, Pitra-LapteluT,
1\Idgura, SiriuluT, an6ga, Curu
Ro0.1, Cheia, Bratocea, Babeu, Bobu-Mare, Bobu-Mic, Pre26
www.dacoromanica.ro
386
386
delesu, Musita, Cltibucetu, Pre-
dealu, Omul, Virfu cu Dor,

Caraimanu, Pitra-ArsA, Furnica i Paduchiosul.
parte din jud. Dambov4a, de
care se desparte prin riul
Cricovu-Dulce, i cu pbsile
Snagovul i Mostistea din
judeVul Ilfov, de call se desparte prin riurile Ialom4a,

Prahova si Cricovu-SArat.
La E. se mArginesce cu
Tohani, S'arata i plaiul
BuzuluT, din judqul BuzOu,
printr'o linie ce plca de la S.

spre N. V. i care merge pe la
E. de com. Ad'Licata, Fulg-a,
Cokeagu, Fantanelele, VaduSApat ,
aduOreni , TAtaru ,
Chiojdnca, Salcia, CArbunesd,

Txlesc'i, Star-Chiojdu i p'n
la vama Buzelor.
Clima jutiqulaY se imparte
In dou6 : in partea munt6sa,
unde este aspra si ger6sd in timpul erneY, iar vra temperata,

In partea delur6sa i campria,
unde irna nu e tocmaY aspr,

dei e bantuita de vhaturT viclento, iar vra caldur6sa.
Atat la munte cat i la camp
aerul este curat i sdnaos,
afara de partea de S. E. unde
adesea bantuic frigurile, din
causa locurilor 136.1t6se.
ilicarea fioibula(ilcild. Populatiunea urbana i rurala a

judquluni Prahova, dupa ultima statistica este de peste
257.000 loc.
Spre a se putea face o compara0e intre micarea popumaY

lat,iunei pe
spre inksde
tablourile
nirea lucrareT,
de mal jos, din carT lesne se
p6te vedea micarea populaOuneT urbane i rurale de la
In urma, uzam,
1859 pna
Nelscup, cits'atorip ci mor( l jud. Praltdva lit armalorit anY:

IM13.
Ami
1859
186o
1861
1862
1863
1864
1865
N ASCU
BileV
Fete
Total
2775
3284
3266
3594
3428
2454
2846
2704
2976
2842
3410
3353
5229
6130
5970
6570
6270
7501
7083
4091
3728
CIslitonti
MOR
'
BArbati
Fcmei
1313
186o
2194
2158
2093
2877
2871
265o
1567
1844
1820
1735
2381
1500
1540
1834
1732
1719
2.108
www.dacoromanica.ro
2515
2147
Total
3427
4038
3978
3828
5258
5386
4797
387
387
Pcpulqiunea rurald a jucle(ulzd in anztl 1865 era

In cornunele rurale
PLXILE
Plasa Campu .
Trg-rru
Filipesd .
Prahova .
Teljen
Podgoria.
Cricovu
Total general
Capi
Membrii
13.628
9.181
18.079
17-494
4352
3253
5578
5211
8048
616
5965
27 .599
15-574
19-939
17.98o
12-434
23.657
22.705
35-647
21.680
25-904
Popula(iunea urband a judetztlid In anztl 1865 era
=11.
IN ORAE
.ORA )ELE
Capi
Ploesci
UrlaV
Filipesci
Campina
Total general
I
6636
423
531
626
756
950
Sidnicu
MembriY
19.832
1.222
1.498
2.151
2.035
2.647
26.468
1.645
2.029
2.77g
2.791
3-597
Intpd'rtirea .tofiztla(ittizet" jude,fuiut Prakova clufia sex, stare civild,

elate, cap' fi inembrit de familie, fie (mitt 1865
Capi de fandlie
B.
F.
Starea ciNihi acapilor

de fannli
Mernbri de farnilie Totalul locuitorilor
Clislit. Neciis. V'eduNi Blirbati
44.155 4280 59.658 2578
6399
57.973
Fernei
DirbaV
92.906
102.1281 97.186
www.dacoromanica.ro
FerneY.
Total
general
199.314
388
388
1-3
CRETINf
Raporturi
NeeretinY
Crestini
Total
Ortod. Catol. Prot. Arm.
Lip.
ci
iNecr.
Intre 2000 locuitorY
Prot. Arm. Isdr.

197.236 771
362
309
618
199.314 988
214
rafiortul din tre potztPopula(iunea judefuluY Prahova la a. 1865

fioso'nele cultivabile este urmdtorul
la(ie, fio,g-o'nele de pdure
Populatia
PLA II.E
Plasa CLmpu
Trgoru
Filipesci
Prahova
Teljen
Podgoria
Cricovu
''.
).ELi'
3,.
d ,2'
oo
.1 o
R -0aporto
r
8.
a8
.' < .
1
E. . cu
o
*5
..f.;.
.4
4352
9886
6109
5837
9754
6109
6388
I7.980
38.902
25.686
25.482
42.035
21.680
cu o
8:5: "`
gt ..--.. 15
u PI
C.) 4-.
.:,.1
*:
cLj
..9
,. .-
Y.
o
e.,
8,
u .o
CA',
.=,.
fa.
,,Ei
è 4 il
',3
00
0 g .-7.,
561
1945
314
152
22
32 I
06
937
1698
1664
83
45
171
182
27.549
802
392
955
803
883
48.435 199.314
8o6
io61
62
75
64
974
174
II'
o1
54
POPULATIA. URBANA.
Casa &rip dup elate
F
Anul
Lr2
I
O
e4
1870
1875
188o
1885
1890
46
139
121
145
III
in
in
in
-1in
o
in
219
146
216
212
107
17
8
12
14
214
36
52
54
57
26
G)
GO
TA 0
8 in
ni
in
et
c,3
66
64
138
139
81
www.dacoromanica.ro
297
231
203
303
215
r,
in
in
1
in
in
in
.1-
,+1
25
22
50
6o
7
Io
9
20
36
5
5
389
389
aisatorip dufie stare civila
Anul
Fldcai
FlacaY
VaduvI
cu
CL1
CU
Fete
1870
1875
188o
1885
1890
VaduvI
cu
F e t e Vaduve
Vaduve
314
24
30
281
24
339
350
328
17
31
27
15
35
34
27
19
Total
390
329
402
428
408
22
16
16
at' torip dufie instruqiune
FemeY
BarbaY
Anul
Flirit carte
1870
1875
1880
1885
1890
178
212
172
175
157
227
251
338
253
287
52
76
115
113
177
179
229
carte
Cu carte
315
275
133
In fie-care an s'au casatorit intre 726-782 crestinY-ortodoxi,

10-24 catolicY, 4-14 protestanV, 30-70 isdraeilitY.
N liscuti
Auul
Weft'
1870
1875
1880
1885
1890
Legit imi
Total
Fete
945 1938
922 1864
945 1947
1112 1037 2149
1059 899 1958
993
942
1002
Nelegitimati
Total
Blieti
Fete
939
874
910
998
963
goo
855
863
951
8ox
1839
1729
1773
1949
1764
Blieti
Fete
43
57
35
53
67
8o
go
83
103
84
www.dacoromanica.ro
Total
GlIsiti
78
21
110
150
25
24
183
17
174
20
390
dupe sex fi stare civild
B.
F.
Vruluvi
CununatY
Necununati
Total
Total
Alud
F.
B.
1
g
Total
....,
F.
B.
1870 9.65 824 1789 675 585 1260 222 134 356
1875 966 663 1629 6oi 376 977 257 149 406
1880 1092 964 2056 756 668 1424 238 143 381
1885 796 594 1390 513 372 885 187 98 285
1890 866 692 1558 521 388 909 234 133 367
B.
F.
68
108
98
96
89
105 173
138 246
153 251
124 220
164 253
POPUI, ATTA RURALA

casatorig dupa etate
B'irbat
Anul
u-,
N
..
un
,0")
c9
,in
co
1870
1875
188o
1885
1890
.II-7
ai-,
. ..
g;
r+1
257
822
819
875
961
406
574
6o6
938
637
114
98
116
127
95
Fe
.-,
.-1' '''
'4 '15
E.
,",_
1.4 '
co
'.
114 1016
17
29
30
30
56
944
185
.1
e r)
-0
,-.
.-,
u.,
rn
L,
rn
..-)
215 1139
334 1138
385 1110
74
174
189
194
161
O
i
ur,
,,-)
46
44
52
55
15
dupc stare civil4
Anul
1870
1875
188o
1885
1890
FlAcAl"
FlAcAT
VAduVi.
C11
CL1
Cll
Fete
1038
1155
1367
1502
1483
Vaduve
Fete
Vdduv
cu
Vdduve
Total
50
38
32
6o
88
106
62
50
99
118
75
1210
1353
1595
1726
93
1731
37
www.dacoromanica.ro
72
90
391
39!
C/sttorzfi dule instructiune
F eme):
BArbaY
Anul
Cu cartc
1870
1875
188o
1885
1890
Fiirh carte
87
132
1123
1221
242
285
1353
1441
1361
370
Y:jet carte
Cu carte
137
63
1196
1216
1532
45
130
16or
1681
N scu(
N1iscuti
Anal
Legitimi
Naturali
Total
Bileti
Total
Fete
Bheti
1870 3030 2642 5672

1875 3684 3254 6938
188o 3603 3386 6989
1885 4694 4193 8887
1890 4441 4179 8620
Fete
2993 2600 5593

3628 3210 6838
3502 3289 6791
4533 4038 8571
4260 4033 8293
Total
micti
Fete
36
56
41
42
ioo
95
154
143
16i
179
Crlisiti
77
98
195
315
322
2
3
I
forp d Ve sex si s tare civilti

Necununati
B.
F.
Cununati
B.
F.
Vlicluli
Total
Total
Total
B.
F.
B.
F.
1870 2327 2074 4401 1435 1349 2784 720 535 1255 172 190 62
1875 2267 1936 4203 1249 1031 2280 822 610 1432 196 295 91
188o 3480 3090 657o 2490 2146 4636 817 655 1472 173 289 62*
1885 2412 2058 4470 1610 1285 2895 630 487 1117 165 284 49
I890 2831 2518 5349 1683 1420 3103 857 652 1509 284 445 29
* Restul cu stare civiliu necunoscuth.
www.dacoromanica.ro
392
Geologia judetulza. Din des-
criptia geologica ce am facut

masivuluI Bucegilor, am ve-
qut ca trel grupe alcatuIesc

acest masiv : grupa secondara.,
grupa tertiara. si grupa quaternara.

Am arOtat acolo cum este
represintata fie-care grupa, diferitele sisteme ce formz a
malurile PrahoveY, culmile de
la Pitra-Arsa, Furnica si Vir-
fui cu Dor, precum si sistemul cretaceu inferior, care ocupa culmea de r6arit a masivului de la BustenI si Isv6rele ; diferitele conglomerate
numulitice ce se observa. la
culmea Babelor, Coltul ObarsieY si. Seaua Omulu, si am
araat ca tot masivul Omului."
si Bucegi nu este de cat o
imensa ridicatura calcara, care
se presinta, aci in mase etajate si in scarY uriar, aci in

platouri inalte, marginite prin
paret1 vertical:.
Sistemul jurasic este represintat in judetul Pralrova prin
t6te etajele sale, dar rar sunt
t6te reunite la un loc. Rocele
din caff se compun stratele
sale sunt calcare, cand compacte, marmoreene albicio'se sau
galbiL
Cretacicul superior : Cno-
manianul, Turonianul si Seno-
392
nianul sunt f6rte bine represintate in acest judet si se

caracteriseza. prin Orbitolizza
Concava. Plyz lzodus latissimns,
inoceromus labiatus, Micraster Corangiutzum , Micras ter
Cortesturlinarium, Galerites albogalerus, Belcmnitella Afuero-
nata .i Ostrea Veszeularis, fosile din cele maY caracteristice
ale acesteI seril cretacice.

Tipul de sud al Eocenulu,
ce ocupa o larga banda, incepnd din Ispania, si trecnd prin Franta, Elvetia, Italia, Austro-Ungaria, Turcia,
si. Romania de o parte, Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli,
etc. de alta parte, presinta acelasY caracter petrografic si
paleontologic in t6ta intinderea sa. El a luat parte la
marele ridicarT ale muntilor,
formand in judetul Prahova

virfurile Caraimanul si Omul.
Miocenul este destul de bine
represintat in acest judet -si

este insemnat prin marea canti/ate de sare gent4, 11:;nite,
fietrol SZ ozockerita', pe langa
care trebuYe sa ma adaogam
existenta chihlibaruluT si a
sulfuluT.
La finele epoceT jurasice,

in urma mirare): de ridicare
ce s'a facut in Romania si in
usta Europa, Insula Mare e-
www.dacoromanica.ro
393
sind si mal' mult din apele

mara a tal It cu sine parte
din depostele jurasice, care,
In urma, ne mal acoperindu-se
au rmas ca nisce insule in
sisturile cristaline. Ast-fel de
insule se gasesc si in judetul
Prahova, in masivele de pe
valea PrahoveT, de la Lespe di p'na la Sinaia si de la
Bratocea la frontiera Transilvania La finele epoceT creta-
cice s'a produs o noua ridicare, care a avut de efect

sc6terea stratelor cretacice
de sub apele mara atk in
p393
unele timpurT ale anuluT cu

apa, producnd la esire un fel
de fierbere sau clocotire.
Marca judefului Prahova este un pi) si o co'rdri de vgii.

Tapul insemnza ca in acest
judet, prin muntY, se gasTau
o data mult vinat sOlbatic ; iar
crda de vi, care inainte de

d es fiintarea judetuluI Saac (Sacuen) era marca acestuT judet,
insmna caproducea vin mult

si bun.
Din punctul de vedere sil-
judetul Prahova cat si in alte
vic, judetul Prahova face parte
judete din Romania (D-1 Grig.
din circumscriptia IX-a si s'a
Stefanescu).
impartit in 4
In diferite puncte ale treT ,
precum si la PuchcnY
jud. Prahova, s'au gasit
si-
lexur1 cioplitc, silexurT lustruitc, cutite sau rdc,luitre
alte objecte de pitra si de

os, industrie a multa quatornar.
Prin faptul ca la Baicoitl,
acede : Valeni-
de-Munte, cu resedinta sefuluT

de ocol in ValenT ; Urlati cu
resedinta in Ploescl ; PloescI
cu resedinta sefultil de ocol

i Sinaia cu rescdilata in Sinaia.
Mare parte din teritorul judetuluI Prahova e.acoperit cu
In PloescT
padurT.
ard6t6re, numite de locuitorT
Natura terenuluT convine

f6rte mult vegetatiunel fores-
fierbaorY, clocotifurY fi
tiere.
pl. FilipescT, exista tantanT
reiese c, in acsta
parte sunt ingropate substante
combustibile, ca ulia, lignitul
nestinse,
petroleul, din carT, prin des-
tilare natural, se degaje idrogenul protocarbonat si ese in
Ministerul Domenielor, ve-
end c padurile se taie de

proprietariT lor in mod cu totul nesistematic, din care causa panintul se surpa, in basa
art. 15 din codul silvic, a su-
www.dacoromanica.ro
394
pus regimului silvic, in anii

1883, 84, 89 si 90, un num6r
de 92 pAduri particulare.
In asemenea con ditiuni vegetatiunea forestierd este asigurata.
Statul posea, in jud. Prahoya io8 pAduri cu trupurile

lor, in intindere de 42.521 h.
a. (85.042 pog-6ne). Cele mal'
mari pAduri sunt : Tesila, Var1-,
6 ::
26
I
3
bila - PAc6.16ia, Moreni, Coco-
rAsci-Mislea, Musita si Urjugia, Aricesci,Carbunesci, Hai-
manalele, Curu-Rosu, Tintca,

Isvrele, etc.
33 trupurl. de pAdure, in intindere de 401 h. a. 0948 m. p.
s'au dat In esploatare, adu-
cnd statului, pe anul financiar 1892-93, un venit de lei

304.416,91, adicA :
Intinderea in a. 1892-93
Periodul
Hectare
r
394
1889-93
189o-93
'9
9597
3546
6501
5925
8137
7242
401
0948
24
273
1890-94
189o-95
189o-97
1891-95
Metri piltrati
72
Venitul in a. 1892-93
Lei
BanT
3.128
10.959
57
235.494
64
16
7.911
33.1,6
6o
13.806
94
304.416
91
Pretul unui hectar de pA-
ce nu pot servi de cat la is-
mnt pe -mosiile statului, ce

se vind in loturi mici, s'a stabilit ast-fel :
laz de calitate inferirA, se

considerA de calitatea III si
li s'a fixat un pre% unic de
La amp
La munte
Calit. I 600 lei Calit. I 400 lei
U 45o
11 300
Terenurile improprii cultu-
rei, ce nu se pot ara, niel

sApa, fnetele mlAstinse, cstele dealurilor, sArAturilor, etc.
1 oo lei hectarul.
Mayiile statulu. Statul po-
sed in judetul Prahova 46

mosil, impreun cu trupurile
ce le apartin si atar de cele
vindute de ved.' la locuitori.
Aceste mosii arendate pe pe-
www.dacoromanica.ro
395
395
ri&le de 5 ani aduc statului
rabile Si 26.084 h. a. finete

naturala.
un venit anual de 290.060 leT,

afara de 21.600 lei plata padurarilor.
Suprafata pamntului de
cultura aflata in al-1h' 1891-92
Urm6t0rea statistica a judetului Prahova pe anul 1841,
otera un interesant tablou al

avutiei si starei sale economice la acea epoca :
era de 114.191 h. a. locuri a-
o_
a)
d.,
-m .23
55.621 13.991
QQ
ri
25
43
o
Q)
QQ
QQ
4 Ei
160
1.309 10.191
32
790
3334
--"."-...
771,
oo
oQ)
o
o.
QQ
116
476
170
1256
249
31
139
3,7.1
)r-
QQ
rri
6741
15.313
35.802 3898
7469
113
=11=11C
3-o-
3179
314.363 9948
)T...-
L'''
):--,
'
.-11 2
5420
www.dacoromanica.ro
18
396
396
Ill
6
P
3219
188
27
988
'..9.-.0
xu
,q
0 GO A NE
16.804
13.287
1391
c:
i8
Intinderea
,sz
r4
ce
,-,
,4
Pq
P...
p=
-0
0
.,4-.
,:fl
371
&-.
8.)
ci)
(...)
I.
163
104
2685
g
-5
E
19.745
1748
teritoriaki a juderztlid Prahova

cste urvz-No-rea :
raiwom
P1 asa
Stfinjeni
Hectare
FAlci
Trnor
Filipesc
Prahova
Teljenul
Podgoria
Cricovu.
.
Leghe
Mile
122.816 61.408 55.268

101.825.424 78.569 39.285 35.356
159.352.272 122.957 61.478 55.331
331.253.712 255.597 127.798 115.019
224.087.472 172.907 86.454 77.808
134.773.632 103.992 51.996 46.795
153.949.248 118.788 59.394 53.455
3 I."'
II ."'
lg."'
7.145
1 264 411 296 975.626 487.813 439.032
159.169.536
CAmpu
Total .
Pogeme
www.dacoromanica.ro
31.002
.1"
64.5'
2,3.245
43-8"
26.2"
I 3. 725
30.008
10.8"
246.460
88.122
9.438
397
397
likpdr(irea economica a jude(itha Prahova la auul 1865 era:

1111111M4511
111.11IMm
PI:idure
Cultivabile
Pog6ne
Uunpu
66.185
40.392
50.985
101.546
60.754
39.221
72.472
rergsoru
Prahova
Telej en
Podg-oria
Cricovu
Pog6ne
1cT
29.783
18.177
4.615
2.889
13.503
49.682
32.955
11.837
2.433
6.42o
30.007
45.695 110.405
27.339
73.233
26.3o2
5.408
17 .650
32.615
Pog6ne
F;i1cY
10.255
22 .94o
Necultivabile
20.87o
24.290
18.888
46.376
31.757
41.965
43.646
38.920
38.469
40.907
19.642
17-514
17.308
18.407
431.556 194.199 262.030 117.914 282 .040 126.919
vide in jude(ul Prakova la anul 186o
Pdclurile
A.DUR I
Pogoane
ProprieC;iresci
ARR ORI
POGO ANE
Raionul
o
JE
Urlati
I -6
to
te
o
77j
77
1603
700
903
Cmapina.
1200
800
400
941
225
407
268
20
67
138
10255
623
2990
6642
1861
448
Slrunc
Pl. Cilmpu
Trporu
6420
1121
*4a)
15 im6
55
2661
Filipesci 28327 5190 10734 12403

Prahova 109205 97785 5452 5968
72067 36887 21604 13576
Telejen
Podgoria 26302 6713 5183 14406
Cricov
72c,
71
Filipesci
Villeni
POGOANE
55
473
66
473
13
53
2
502 265 110 127 587 301 184 102

io
10
99
21
71
131 --
lOI
30
7053 2011 4333 709 1891 154 1521 216

1228
3734
3759 769 2840 150 2545 359 2011 175
446
5408
262030 153682 50690 57658 12600 3067 8410,1123 5695 814 4303.578
www.dacoromanica.ro
t,
39
398
Ctilc fiogo'ne firoprietrcsa de grtdinY, arturd, lino i islaz
erau In judc( la anul 1S6o fi ce calitiig a rodit?
Pr opriet'ar escI
Calitatea rodireY
Raionul
Locur
nerodi-
Frunte Muloc
t()re
Pogne
Pogne
PloescI
Filipesc
UrlaVf
Campina
Vdleni
S1Anicu
Pl. Campu
Trgoru
196
931
40
5
280
238
930
34
105
117
384
18
10
16o
480
Ioo
258
oo
208
171
328
49
18
292
126
28
185
358
34
197
420
8o
646
75o
1500
225
184
192
321
136
547
6478 5306 6226 6596 7468 4130 743

7092 2859 5087 754 11450 3192 1374
1135 10224 4425 3413 5480 9067 4649 4405
Prahova
Telejen
Podgoria
Cricovu
1207 6221 55353

7 3993 59898 8495
3690
8989
10748
3669
16142 6oir 11640
2394
2451 5947 2173 4478 1298 10197 3553 2402
783 12775 6208 7006 6094 13358 7319 1575
1,18
8982 49140 37417 93092 25202 72755 9473 33069
www.dacoromanica.ro
399
Ct fiogzinc claayescY (ic snatiti, aralard, fhte(c yi islaz
era In jua'et la a. 1860 fi ce calitap au roarit
ecY
ClAc 6.
Calitatea rodird
Raionul
Frunte
Pog-
SlaVA
Pog ne
ne
21
34
36
Filipesd
150
825
413
Cmpina
VdleM
645
100 1610
177
86o
268
158
238
301
157
SlAnicu
139
153
313
153
261
313
UrlaV
Pl. Campu
Trg-soru
Filipesd
Prahova
Teljen
Podg-orla
Cricov
93
122
Locuri
neroditoare
1200
27
64
2585
4215
75
520 11066 '5711 16334 9465 12268 11897 256

575 11359 5374 13038 775 25492 4079 167
2476 11739 17869 10482 7823 11771 12972 358
6099 33418 1097
3647 5219 14804 15848
3010 6982 7866 8590 982 9142 16415 557
1172 5757 1926 5002 1460 7990 4407 889
674 16227 6316 16640 7337 16874 15646 240
13206 70489 51630 89215 28233 92810 103586 3639
www.dacoromanica.ro
400
400
hnobilele din jude(ul Prahova la a. 186o

,.
8 g-
o
."
,J
Raionul
E 2.-'
)r.,
,-6
c,"1_
.,;17; "
.6'
'8
,o
',
'5:2
HanurY (afara de oraF,e)

Cate
pe an in
car- biciinii
hanuri cmmi
ga lbenl
UrlaV
FilipescY.
Campina
Vdleni
SlAnicu
Pl. Campu
0 Trgoru
0 Filipesci
Prahova
Telj en
Podgoria
Cricovu
71
750
230
Soo
1120
103
12
263
10
87
9.800
11.235
112
3.970
4.367
2.499
15.600
2.276
2.911
1.505
1.534
1.316
4.984
21
68
70
II
495
261
524
50.646
15.387
52
96
Vennul.lor
C ate
Cate
F.,:9 64
8
3
---
15
77
97
13
21
378
984
548
118
84
89
20
26
4
3.543
2.778
3.050
5.360
II
61
34
12
173
II
1.761
18
13
92
119
2.420
4.484
132
763
114
25.480
AnimaLae de muncd lnlrebuin(ate la aoricullur in comunele

urbane fi rurale din judetul Prahova, In anul 186o.
N,
;-
Sal
Animale de agticulturil
Instrumente i ma0nl.
URBANE
URBANE
0-1
2388
Cal
6o 2285
Asmi
Bol
3366
Care
Cazane
BivolI de tran- Mugu')."
de
main
sport
588
238
www.dacoromanica.ro
79
I DifeI nte instrae I strum.
401
401
+I1I
171
Animale de agliculon,i
Instrumente
R U R A.L E
R UR ALE
ma<ont
IA"
r'd
I DifeCazanc I
nerri- I ite inde
(.trae
I ...trim.
Care
Cal
Btu
...1.sinY
le tran- Plugui
spol t
BIN oil
515 1
195 6821
14.1 15055
3 44457
-N
4814 1422
206
94
1
GradInarille, artiturile, finefrle y1 pyunile in _hag, fie aim! 1865
GrIldiul
Pog6ne
F;11c1
10.025 119.629 53.833
22.278
Isla z
Fnete
Aritt ttrI
Pog6ne
FilicY
Pog6ne
FBc
Pog6ne
Rid
89.047
40.071
282.307
82.038
Odurile, locurile necullivabilc din judq, la anul 1865

V
Pog6ne
FI1cl
Pog6ne
18.295
8.232
262.030
Loemi necultis alnle
Filici
Pog6ne
Fii id.
282.040
126.919
I117.914
Terenul cultivat in anul 1865 a recoNt:

E
Grau
Campu
Trporu
FilipescI
Podgoria
Cricovu
Prahova
Teljen
Sec.
93
200
r07
215
303
13
628
15
15591
Por.
ON.
8.187
6.105
3.155
3.112
8.483
2.817
2.064
33.923
217
558
6.891
1257
II
I,,5, 2
1492
I0
9,179
II
622
932
1729
532
411
496
4618
ll.ap.
Meld
ON dz.
29
II.
154
175
1689
32
--
---
36o5
43
a6
www.dacoromanica.ro
402
402
se-wainat in _little( 1382 15ogo'ne

In to'inna anztluY 5864 s'arc arat
:
grdu, iar firintd-vera anula 1865. senuiniiturile se iSresintit
11
P
A NE
P 111 le
Secarll
Grfin
Trgrru
178
Podgoria
598
437
Cricovu
123
69
Prahova
Tel6j en
Otz
668
2073
22
a-
442
6.156
6.315
6.355
8.675
3.491
6.758
48.323
13
J5-ft
o
0 vz
39 1765
329 1511 1482
10.573
CArnpu
Filipesci
Rapi0
Porumb
6o
17
6.072 2535
125
247
410
4.448
Io
771
593 2798
402
301
35
11.305 5628 66,6
12.819
9.716
15.662
7.453
16.637
4.010
7.747
74.044
Ciit s'a recoltat in anul 1865:
..
VEDRE
OCALE
C)
...
Je.
Rachm
Fasole C.Inep In
Cart.
Vin
de
prune
O-I
De
bUCate
'-1
C.,
7:
F..
.4
uI
C
0ca1e
V
1.4
3r
2y
,,..3'
-'-'
3I2i6 3054
Ccimpu
45131
56 2594 4882 6866 29160 49199 7632 1267 2733 230

2770 25049 204206
Filipesci 58853 8503 603
4228 281 300 13
Podgoria 54386 7853
404
102106 129581 202000 3857 197 1 0 1 54
Cricout
991 117354 37745
31203 2647
69
26891 1012 515 365
65481
355 178912
6649 516 762 188
Frahm a 51916 3253 1234
76
3264 170559 7801
5914 2;1 II6 72
56850 9965 540 70
leljen
Trporu
25784 8387
110208 41662 2411 1117 74200 2;1004 750164 2;0000 1001021152414527 C122
Pitterile Luc-fit/tire la (uric-id/1mi In anetl 1865

1111.11.11/1
Brate
No. agrie.
29.704
An
Doi
47.823
al
DiN oli
Cai
141 9106
Asmi
3
Instrumente i niaini agricole

Care
Pluguri Alte
15.643
5052
213
Raportul dintre pog6nclo cultivabile pentru fie-care familie

de agricultor este de 15.
www.dacoromanica.ro
405
403
.,Inimalele de jug, de lukamat
consumat la jade( la
De lao
De inhlimat
Asun
BIN ()IL
1110 22133
Rapi.t.11 Secarii
3.612
1.380
14215 41633 11255
semrmat in jude
iIGrail
POGOANE
1
Porci Stupi
Caprc
107 181821
In t6mna anuluT 1874 s'au arat

pog6ne, adicd:
41.327
De consumat
ni anji
7828 63953 39939 20675
Orz
/865
cpc
de
V ad Gunn.
Tana 13oT
jug
a.
53.774
Total
Total
in
Pogne
Hectare
7.455
in
26.952
53.774
iar In primd-vra anului: 1875 s'au arat i semdnat :
ct
Por.
00
Orz
ON6Z
i '41
'.0.5"
p2
cn
7 63 71 6
-,
)144'
<-4
1?4
'''''
2
.01
11332197.877115.259113.028144861651157912751 141.544170942
adict un plus de 3104 pogne (tutun, cartofi, fasole i unte).

Recolta produsd de smAndturile din trnna anului 1874 i
prima-vra anulta 1875 se preV.1esce la suma de 1.525.591 hec-
www.dacoromanica.ro
Ii4-04
404
tolitri , iar cele -Falte se'ma"Mituri din prirM1-vra

este urme'trea :
Carturi
Maare Anp,on Conand.
Linte
F.t,,ole
iTutun
1150
1 14265 504653
250
360
8900
anulti1
1875
Total
Total
in
ocale
in
500 63oo78 801459
In anul 1872, dupd recensimentul acelur an, viilc din jud.
Prahova se intindeau pe o suprafaVi de 26.571 pog6ne. Recolta vinulu i rachiulu'i este;
V
Negru
I
I
Alb
R ACHIU
Total
VEDRE
187.912 7.19.552 937.464 142.537
674
de
De prune I De in I TescoN inii
VEDR E
Spirt
bucate
Vedre
45'
44.609 187.820 278.578
la anal 1875 au fast tit judgitl Prahova
Cer 'ii
Stupl Cu al-
Gug,,ii de mutase
Sibn.b4li de naitase
IMier
bine
O
3635
1710
734
1003
www.dacoromanica.ro
20
405
405
In (yen' an s'au Mier/ In eon/uncle urbane p'

Urn/ Min* 7,18
Vite mArunte
Vite inar1
Boi
\
si
Bix
Berbed
9 i oi
ViteY
Mid si I TapY si
e
caprec,l'i
Total
ItilinYttor-
In comunele urbane
5633
839
4594
17.201
44.902
476
comunele rur ale

I16.153
I n
3018
136
18
9985
10.805 1 1865 114.222
40.049
Din urnititorul tablou se p0te vedea ch'te animale domestice

erau in judetul Prahova la aniT ce se indicA
Anul
Cal
Bol
CYf
Capre
Pord
22133113350511818211 142151 416331

14330 89274 150532 11477 37421
7612 25254
14436 98633 145209
1860
1873
1884
Asinr
Total
107
303141
107
291187
43 /393414
senulnillurilor .filcitte Ifl idinnt7 (7Y1 lt mY aosTicol IS9o-91
LI I/.
Rapii. Secar
0rz
G ra 1.1
HE
Totalul
semnitturilor
ca
o
a)
Aren- I StitenT Aren- I SttenT

clasI
sltenT ArendasT
dasT
ArenSiltenY
h0
IAren-
12.631 2 0 .98 2
30
80
66
2057J
912
279
www.dacoromanica.ro
13.639[23.398
37. 037
406
406
Recolta viilor fi altor produc(innY pe ama 1890
V
ca
R ACHIU
Spirt
Productiunea
De
cu
7:1
Negra
Total
Alb
de
n--,a) --,
prune
bucate
Tescovinh,
1--4
I
H. 41..
II. L. H. L. H. L. H. L.
,-
L.
II. L.
L.
II. L.
L.
51
43.604
o8
7442 18.045 49.360 67.405 0 6.5-21
T778
52
51.
Miere
No. stupilor
K. G.
4734
K. G.
G.
6416 66o 2586 724
In judetul Prahova locuitoril
nu s'au deprins a cultiva livec,li artificiale. Singur D-1 G.

Gr. Cantactizi-no, in anul 1890
a sememat in plasa
pe o intindere de 58 h. a.
o productie
medie pe hectar 011A la 2000
borceag-, &In d
k. gr.
Cand se fac sniiiniiturile. In
plile Cricov i Podgor.ia, atat sAteniT cat si
G.
cul-
tivatoel fac de obiceit se-
menaturile de t6mnA in luna

iar cele de primrtvera n lunile Martie ApriAug-,ust ;
lie, dupA timp.

In plAsile Campu i T'ergsoru, sememAturile de t6mne..,
precum grAu i orz, le fac

s.teni i ceY-ralt'i cultivatorl
In luna Septembre i Octombre, p'enA la finele lui Noembre.
SemAnAturile de primA-vrA,
porumb
procum orz, vez
se fac de la Martie pene, la
finele lund Mait.
www.dacoromanica.ro
In plaiul Prahova, sknanaturne de t6mna, precum grau,
se incepe in totI aniI in luna

Iulie. Porumbul se culege
le fac sateniY i ceY-l'altY cultivatorY, in lunile Septembre

si Octombre, dupa culesul porumbulu. Srnanaturile de prima-vera, de grau, ov6z i po-
Septembrie.
rumb, se tac in lunile Martie

si Aprilie.
In plaiul Telejen, 46.mana-
turne de tmna se fac in lunile August i Soptembre, cele

de prima-verA se fac in lunile Martie, Aprilie i Mait.
In plasa FilipescT, sknand-
In plasa Filipesc, secerisul

i orzuluY incepe de
g-rauluI
ordinar de la 25 Iunie p'na,

la 4 Iulie. OvOzul se secera
de la 25 Iulie inainte. Culesul porumbuliii se incepe de
la i Octombre.
MasinY i unelte agricole
sunt in judetul Prahova
52
masin'T de s6manat ; 33 de se-
cerat si cosit ; 6o de treerat

(cu
abur) ;
4 de treYerat cu
turne de tmna se fac de la

August 'Ana la i Noem-
manej ; 115 de vinturat ; 2 1 de

bata porumb (C11 abur) ; 44
brie, dupa imprejurarY si timp.

Somanaturile de prima-vera
pentru orz, ov6z si porumb,
de batut porumb (cu mani-
se incep de la r Martie si se
scarificatre ; 50 grape de fier;
termina. intre 15-30 Maitl.
tavalugurI ; 8o mosoroitre
de fier ; 4288 de lemn ; 27
Ctind se face secerisul? In
vela) ; 5034 pluguri: de lemn ;

4608 plug-urY de fier ; 4983
greble ; 84 masini de ales sa-
plile Cricov i Podgoria se-
manta ; 36 mor. cu aburY ;
cerisul graulta, orzulta, ovezului" si secareY, de ordinar se
cu apa, 2 cu vint.
incepe in luna Iunie. Culesul

porumbuluY se face in luna
Septembre.
In plasile Campu i TC:rgsor, g-raul i orzul se secera
in interval de la 20 Iunie pna.
la 15 Iulie. Ov6zul se secera

In luna Iulie.
In plaiul Prahova, secerisul
grauluY i ov6zuluY de obiceit
51
T'incultura. Cu sigurantA nu
se p6te sci epoca de cand a

inceput plantarea viilor in
judetul Prahova. Date precise
lipsesc ; se crede irisa ca plantarea dealurilor cu vita dateza de 3-400 arq.
Situatiunea viilor in judetul
Prahova este in genere pe

deal, o mica parte pe vaY
www.dacoromanica.ro
408
408
alta i mai mica pe
esuri.
Altitudinea dealurilor mi se
pte precisa fiind-ca pna acum nu s'au facut studiT.
Ville, in cea ma mare parte
dealurilor, sunt expuse spre
E. i S. afara de viile carY se
intind pe valea Teljenuldi
carI au expositiunea spre V.

In diferite localitat sunt expuse in tte directiunile.
Solul in genere este argilos, argilo-varos, clisos .5i pietros, gasindu-se i fosile pe
Prasirea viteY se face prin

vita mrta, prin buta0', prin
vita mustacita.
Datul viteT depinde de caldurile prima-vere. In regiuPLA.
Cricovu .
Prahova.
Varbilau
Se eulti
. A. A.
nile expuse spre N. inilorirea

se face maT
Strugurif incep a se pargui pe la finQle lui Iulie. Maturitatea lor se considera pe

la 25 Septembrie.
Speciile de strugurT, ce se
cultiva in Prahova, sunt Tamai6sa , Timpuria , Gordinu
Dupa cum se vede din tabloul de ma jos, luat de la

Ministerul Domenillor, serviclul filoxeric, in judet;u1 Prahova se cultiva 1428 h. a. vie.
PLA,-;ILE
Podg-oria
523
50
112
122
50
50
Baicata, Drag-uiasca, C6rna,

Tig-v6sa, Seina, Crna-Ng-ra,
Negru-v'6rtos i Negru-m6le.
Dintro acestea numaY tarnai6sa, 136. icata i gordinul dau
vinul cel maY bun.
Tel6j en ul
Tergrru
Se eultivn
H. A. A.
543 50
119
2
1428
Insemnata podgorie Dea-
spre a starpi acest fiag,e1, dar
lul-Nlareo din judetul Prahova,

este all distrusa cu desavirire de filoxera, ce s'a r6s-
totul a fost zadarnic ; viile
pandit in acest judet Inca din

anul 1879; iar oficial s'a constatat in anul 1884.
S'au facut destule incercarY
carY alta-data impodobiau frum6sele dealurY ale Prahovel,

au rZ_Imas chelbar.
S'a recomandat sulfur de

carbon, dar n'a reu. it, pentru-ca dealurile PrahoveY fiind
www.dacoromanica.ro
409
409
formate din a.rgilurT rosi,

nisipo-margos, nu
De la Campina spre E.
s'a reconstruit o cale ferata,
permit o difusiune a insecti-
care merge pn la ocnele de

la Doftana, avnd o lungime
de vre-o 4 k.
De la PloescI spre E. circula calea ferata, la Buzan, oprindu-se in judetul Prahova
la gtrile : Valea-Calugarsca
AlbescT, avnd o lungime
In Prahova de 27 k.
In total, teritorul judetultA
Prahova are 175 k. m. drum
eiluluT nicY primA-vra,

vara, cacT argilurile crapand
putin permit prin aceste crapaturT o esire afara din pan-i 'nt a EulfuruluT de carbon `)
CdY de comunica(ir. Judetul
Prahova este strabatut de la
sud spre N. V. in t6t lungi-
mea la de calca ferata BucurescT-Predeal, care se opresce la grile : Crivina, haba

PrahoveT, Bracy, PloescT, Buda,
Baicoit, Campina, Comarnicul,
Valea-Larga, Sinaia, Busteni,

i Predealu.
Ac6sta cale are in judetul
.Azug-a
Prahova, Incepnd de la riul

Ialomita (S). pC,nr.t la Predeal
(N.Y.), o lungime da i io k. m.
Ac6sta cale la Buda se bifurca i pe cand ramura principalisT continua drumul spre
Predeal, ramura secan dara

spre E. la Slanic, oprindu-se la garile Plopeni si Poi6na
avild o lungime de
34 k. m.
-M'u loen' col ma practic de recon,utuirc a 'flor distruse de filoNerI din
do dan de Prahm ei estedupil D-I I.
Dinno escu-AgT aro profesor la Liceul din
Ploesci 11.,t americanil altoiti co cea
I)
de fier.
De la Ploesc la Predeal
drumul de fier merg-e tot urcand. Acsta statie se afla la
941) ni. d'asupra statieT Bucurescl", sau S7o ni. d'asupra statieT PloescY. Tn acest traect,
calca scob6ra putin la CamOla in valea PrahoveT, trec&nd acest riu pentru prima6rt peste un pod lung- de 259
intre Baicoit. i Campina.
Intre Campina i Comarnic
calea trece inca Prahova de

4 orY pe nisce podurT de 114
m., 109 m., 96 m., 45 ni.,
a-
fara de podul de la Gura-BeliT

(22 m.).
Intre Comarnic si Sinaia sunt
dou6 tunelurT.
Calca maT traversza Prahoya de 7 orT intre aceste dou6

statif pe nisce podurf maT mult
www.dacoromanica.ro
410
sau mai putin lungi, precum

si podul de peste Ostrov.
Intre Sinaia si Busteni, Prahova mai este inca o data traversata de care cale, care dupa
ce a trecut tunelul dintre Busteni si Azuga, precum si
Azuga, ajunge la Predeal.
Pe langa calea ferata, judetul Prahova mai are urmt6rele cal', bine executate
grijite
a). Calea nationala PloesciBucuresci, care trece prin comunele BOrcanesci, Bradi, Pucheni-Mari, Poenari-Rali i aci
410
iea directia spre N. pe valea

Teljenului, leg-and mai tte
comunele de pe acsta vale,
adica : Bucovu, Scaeni, Magu-
relele, Valeni-de-Munte, Homoriciurile, Isvrele, Maneciu-
Ungureni si Pamnteni, trece

pe langa monastirile Cheia
Susana si ajung-e la vama
Bratocea.
Soseaua judeteana Ploesci-Calarasi, care plca din

partea de S. E. a orasulu
Ploesci, bariera Rifovului, trece
pe langa m-rea Ghighiu
lea Prahovel si la vama Pre-
comunele : Rifovul, Buda-Palanga, Ciumati si la riul Ialomita infra in plasa Snagov,

judetul Ilfov.
Soseaua nationala spre
strabate tta partea de
deal se unesce cu soseaua
E. a judetului Prahova, tre-
triaca, la Brasov. Acsta cale
cnd pe la Bucov, Valea-Calugareasca, Albescl, si prin

apropiere de Tomsani si Inotesci, apoi infra in pl. Tohani
din judetul Buz6u.
judetul Prahova, gratie petrisului ce se gAsesce pe t6te
vaile sle, este bine soscluit,
In tte directiunile.
Este interesant, cred, stt ar6t
infra in jud. Ilfov, prin plasa

Snagov.
Din acsta cale, o ramura

plca din Ploesci, strabate Va-
merge pe valea Prahovei

strabate comunele :
Banesci, Campina, Brza, Comarnic, Sinaia i Predeal.
b).Soseaua judeteanaPloesci-
Urgovistea, care plca din

Ploesci, strabate S. V. jude-
tului Prahova, trece prin comunele rrgsoru-Nou, Darmonesci i Margineni i intrA
in jud. Dambovita.
c). Soseaua judeteand Ploesci-Bratocea, care plca din
Ploesci pe bariera
aci istoricul drumului dupa Vaimprumutand

aceste sciinte D-1 I. G. Babes.
lea Prahovei
Cu mult inainte de 1739 de

la Timis, peste Predeal i pna
www.dacoromanica.ro
411
41
la Comarnic peste 00ratiTo si

Posada era o poteed ingusta
abia cat putea merge omul

calare.
Transporturile de marfurY se
faceau pe cal', pCma la Cam-
pina, unde se incarcau in chervane. Expresiunile de un cal

sau jumOtate de cal ce mal
intalnim si asta- In in comerciul
de brasovenie, ne reamintesce
destul de viu acole timpuff.
In ajunul fe'sboiului TurcoRuso-Austriac, rsboiti incheiat prin pacea de la 1739, Austria trimise salahorT prin muntY,
pentru facerea drumurilor, ca

p6ta trece ostile. i d'atunc
datza drumul cel vechit pentru ca'rute.
La 1789 s'a reparat si in-
dreptat 6r-cum acest drum,

construindu-se peste abisurY
vagaune, puntY i podurT de
lemn, primitive, Cu t6te acestea comunicatiunea pe soseaua

acsta, ce travers6za =n'O.' si
stand uriase, era g-rea si periculsa.
Drumul cel vechiti urca de
la Timis drept la Predeal
albia PrahoveY, pe alocurea

plina de borovanY, pe alocurea
ingusta i primejdisa.
Prin unele locuri, la trecerea peste ape, 6meniT particularY construiserd podurT de lemn
si pentru trecere incasau de

la chirigiT taxe.
Soseaua actuala, una dintre
cele maT frum6se si pte una
dintre cele mal' vechT din t6ra,
s'a construit la anul 1846, pe

timpul domnie lui Georg-e Bibescu. Lucrarile soseleY nationale, precum i facerea podu-
rilor, au fost conduse de inginerul Ruset, asistat de inginerul Delejanu ; acesta din urma
In tot timpul lucrarei a locuit
la Azuga.
Prin constructia acestel sosele, relatiunile t6reT cu Brasovul si Transilvania luara nisce proportiuni colosale si ac6sta maT cu osebire de la
1854 Inc6ce, de cand s'a terminat soseaua Austriaca. Timis-
Predeal.
De la bariera BrasovuluI
p'and la Predeal chervane in-
distanta ce se face asta-sli Cu

trasura in 15-20 minute, se facea p'atuncY in cate o jume-
carcate Cu tot felul de marfurT
tate de
p'ana la Bucuresd dura de obiceit cate 20 de dile, dintre
qi si de multe oil.'
inteo c,li intriga; iar de la
Predeal inc6ce; drumul
se tineau lant.
Transportul de la Brasov
carT
7- to
www.dacoromanica.ro
trebuiau Orla sa
412
ri
412
scapo chirigii de vama, at'At

de mare era aglomeratia.
1878 s'au reluat lucrarile acesteT liniT, de asta data de
Transportul de pers6ne, transportul mesa geriilor i scriso-
societatea francesa Guillaux,

iar la 1879, linia s'a pus in
rilor se facea pe timpul acela

prin diligente. Birjaril de la
PloescI si de la Brasov erau
d'asemenea gilnic la drum pe
circul atie.
Primul tren de perseme intre Predeal si Sinaia a circulat in diva de io Iunie 1879.
-valea PrahoveY.
De cand s'a deschis drumul
1/77,6;d7/07/1G1 TlIral. In pro-
de fier, sos. nationala e mal

putin umblata, dar in timpul
iectul al 2-lea din reg-ulamentul org-anic, la art. 8 se pre-
vereT, intre Sinaia
i Predeal
Intalnesc la tot pasul si mal
cu sma dupa pranz, multime
de trasuri.
vedea ca fie-ce sat pe langa

preot s intt i un cAntaret,
cu plata de 2 kile de bucate
pe fie-care an si cat- do
E locul st mentionam aci

despre calea ferata la Predeal.
de fie-care enorias satean, care

s Invcle carte pe copiiT sa-
Pe la j un-i.tatea luneT lui Iulie
tuluT in cele sse lunT de iernA,
1871, Nada Sa Carol I, Domnul Romanilor, si cu Elisaveta

D6mna, visitara Sinaia.
rtimilnnd cele de vr pentru

munca campului.
Ac6sta visita domn6sct a
chibzuind a pune in lucrare

acsta dispositiune a regula-
as4.,rurat vaieT Prahova un viitor stralucit, pentru-ca, fru-
Marea vornicie din launtru
zestrat aceste locurT pitorescI,
mentuluT, a dat porunca catre

Otcarmuirea din PloescI ca sa
iea m6surile cuviinci6se pentru
decise pe SuveraniT nostri a
acsta. nour_. Intocmire, Indato-
face din Sinaia resedinta dom-
randu-se proprietarif
nsca de vra..
ca sa gas6sea case pentru sc6le,
musetea Cu care natura a In-
AcesteT ImprejurarT fericite

se
datoresce in prima linie
constructia calel" ferate pe valea PrahoveT, constructiune ce
a inceput la a. 1876 de o societate Eng-lesa, dar impedicat din causa rb'zboiuluT. La
sau a se cladi incaperT intr'adins.
Eforia cu hartia No. 12$ din
24 Ianuarie 1838, a invitat

din parte-T pe profesorul din
Ploesc, ca sa Ingrij6sca a cauta tinerT t6ranT, feciorT de
www.dacoromanica.ro
413
413
popa i ali, carY s priimsca
CU hartia No. 1120, scrie pro-
a urma in acea scla din PloescY ciltd-va vreme ca sa se

deprinda la invtaturile incepk6re si apoi sa fie datorY a
tinea scla in vre-un sat')
fesoruluY din Ploesci : Pe candidatil' nedestoinicY si neprimitorf de inv 'elatura, fie ca sunt
prea 136tranY, fie c au mintea
maY tAmpita, sa-Y depa'rteze cu
DecY, primele inceputurY sau
i cu candi-
totul din numrul candidatilor,

iar pe ceY ce sunt ma)" slabY
la inv6tatur sa-Y mal oprsca
in scla normala spre deprin-
dati esitY din scla normal.
dere, Cata vreme vor socoti
din PloescY.
de trebuinta.
maY bine primele scle rurale

in judetul Prahova, s'au infi-
intat prin
1838
Pte ca chiar din acel an

sclele rurale s'ar fi pus pe
un drum rodnic de progres,
daca Eforia nu s'ar fi grabit
si ar fi lasat ca viitorul per-
Cu chipul acesta, dupa 4

anY ,
gasim
functionau
in judetul Prahova la anul

1842 un num'r de
51
scolY
comunale, frecuentate de 721

copn, iar in 1845 num'rul lor
sonal didactic sa fie maY bine

preparat.
atinge tifra de 18o, frecuentate de 2227 copil. In anul
O lun.a i jumtate a func-
tionat scla normald din Plo-
1846 numrul sclelor scade

la 169, insa num6rul copiilor
cresce la 2355.
esci si candidatn, cei mat' multY
abia sciind sa citsca i prea

putinY s scrie, au fost trimisT
pe la sate sa deschid. sclele.
In anul scolar 1885-86 func-
tionau in judetul Prahova, ur-
mt6rele sc6le, dupa sex si
Eforia pricepnd nedestoinicia multora din candidatl,
grad :
Ame
P A. SI
GRA.DUL II
CTkADIJI.. I
0)
'74
0)
o
;1),
1)
E21
74
80
34
39
Istoria sc.:Odor de V. A. Urechia.
www.dacoromanica.ro
40
41
414
414
Tte aceste sc6le se intretineau de stat i de comune.

Din ele au funqionat :
cu I clasa cu 2 clase cu 3 clase Cu 4 clase cu 5 clase cu 6 clase
I
r6
..
'4
37
La t6te aceste sc6le au funqionat 7S invClatorl ;i 4 inv0-
Wm.
Din punctul de vedere al studiilor facute, personalul didactic
se impailea ast-fel
Cu clase
onnasiale
Absolventi
de senil-
Normallei
nariT
Cu clase
secondare
de ginmasii
6o
Absolenti
13
Cu cuisursi
de liceti
Total
78
InvOtatrele aveau : una cursul primar, una clase secondare,

una sc6la central, una Asilul Elena Dmna.
Dupa stare civil se impartiau ast-fel :
INVETATORT
Cis-
Necil-
ton
s'fitoriti
62
12
Vduvi Lipsesc
inform.
INVET TOARE
Total
Cishtoritit
Ne&i-
78
Lipsesc
sitorite inform.
Total
Dupa titlurY se impartiau ast-Idl
N VE' TOR"'
INVETATOARE
Provis.
Defimt.
Vacante
Total
44
11
7S
Suplimt. l'roi is.
www.dacoromanica.ro
Definit.
Vacante
P.M
415
415
Pofiula(iunea scaelor fie anul 1885-86

CoptY co vrstI de scOlii
Inscrisi la inc. anului
Well
lKieti
Copt la huele
Populataa
Fete
Total
Fete
7775 5215 12.990 2058
112.675
Wet'
Total
244 2302 1996
Fete
Total
264 2 26o
Cofid din anul 1885-86 nfiartisa(Y 15c clase, a.ra GUN s'au odsit
la Aide anului"
Fete
Nietsi
CLASA III
CLA.SA II
CL.A.SA I
Total
Mieti
1172
536
Fete
Total
Meti
Fete
Total
170
593
57
30
263
293
I1002
CLASA IV
Fete
Total
166
CLASA V
Blieti
Fete
CLASA VI
Total
Bileti
Fete
Total
IBiieti
159
33
33
Raportul populaOunei aLtre contribuabilT era de 5,55, procentele copiilor in etate de a urma la sc61',1 11,55.
Costul Intre(increi InveyeinhIntulid firimar rural se rtfiartisa
De la stat
De la judet
De la comunh
De la particul.
TotaI
Lci
Lei
Lei
Lci
LeY
30.487
1000
116.977
85490
www.dacoromanica.ro
416
416
cullltreZ primare ti, judtpc1 Prakova

Can Litatea de
sc6lA la 1000
locuitor
Proeentul in5crietilor
lare
SCO-
27,00
0,584
PI
Procentul
kit
Pi mentad ahent]lor
68,38
4,94
Media
eultui a I A
25,236
DupA un calcul aproximativ facut, resultA ca in judetul Prahoya se inscriu la sutA din ceT in etate de sc61A., ast-fel :
La sate
La
Media IoBAetY.
39,49
Fete
ta de
B-AetT
22,26
37,30
inwnere
5,04
ora s e
fete
26,19
Media totallh de
nscilere
31,74
Media generalii
la inscii2TY la
oi ase si sate
impreunA
27,00
In judetul Prahova sunt 378

cAtune i. 146 scoli. In aceste
sc6le priimesc instructiunea
munele rurale ale judetuluT sunt cretinT ortodoxY
9.023 cOpi, iar ceT in vsrstA
mica, care
de-a o priimi sunt in num'er
culte.
afarA de o micd parte, frte

apartine
altor
Judetul Prahova tine de E-
de 25.128.
Pentru deplina
aplicare a
lege asupra invelamntuluT
primar, ar fi nevoie sa se infiinteze in judetul Prahova inca

87 scoli dintre carT : 7 de catun,. Cu un invOtAtor ; 41 su-
peri6re, cu doT inv6tAtor1

20 superire, cu treT inv6tAtorl.
Locuitorif din cc-
parhia AlitropolituluY Primat.

Pentru conducerea trebilor bi-
sericesa in judet este un protoiereu, ca.re represintA pe eparhiotul respectiv, ajutat de

6 subprotoiere.
Judetul Prahova s'a impartit
In 163 parobil avnd i 106

filiale, al-ara de cele urbane,
adica
www.dacoromanica.ro
417
PL 2,kILE
.. 4
PL.ILE
' 7. .'' )
c
c-.."
Podgoria
28
24
rrgsoru
II
1o
Cricovul
Cmpu
21
16
23
8
FilipescY
16
3. ..z.,
, -9.
Crivina
Teljenul
Pele
22
12
Prahova
18
VarbIlau
13
12
Personalul se platesce de
stat, dupa noua lege a derulut
Cmpu, Cricov, Podgoria

FilipescY, se ocupa cu agri-
Industria. Sunt c4Y-va anI
vaselor de pamnt, varul, ro-
de cand industria in judetul
taria, fabricarea caramideY, 1).

fran ghelaria, fabricarea rachiuluY, transportul lemnelor,
ceY i pacureY, fabricarea traitilor din par de cal i plocadelor de lana., lingurY, copaY, fuse, etc.
Prah ova a luat un mare avnt.

FarA a maY vorbi aci despre
fabricele de postav, sticlarie,

ciment, cacaval, salam, var
negru, var hidraulic, cherestea 1 be%e de chibriturY din
Azuga ; fabricele de hrtie,
var i carieri de pitra din
Buterd i Comarnic ; cherestea, var i cuie de s'Arma din
cultura, viticultura, gradinaria,

facerea de cartqe, fabricara
CeY din partea de N.

fiind de un teren propriu
cultureT, se cicuta in special
cu crescerea vitelor, negotul
Sinaia vom spunt ca locui-
cu
toriY jude-OluI in mare parte

se ocupa cu industria lemnelor de construc0e, a indrileY,
scandurilor, don4elor, d6gelor, rogojinelor, fringhielor de
canepa, olaria, etc.
In special, dup6 regiunY, ocupa0a de capetenie a locuitorilor este urmat6rea CeT
transportul
din plasile Targrr, Crivina,
1), PuOu cu ingrijires. stupilor,
lemnria,
branzdturile ,
fabricarea
sareY,
rachiuluI de cea mai buba

calitate. Avnd la disposiOune
i numer6sele fabricI de var

negru, fabricY de postav, han
tie, carien Y de piatra i alte
instala%iunY industriale i comerciale, gasesc ocup4unI,
27
www.dacoromanica.ro
418
cal-Y le aduc maff folse banesd, maT ales acelora carl

se indeletnices' c cu chirigeria.
MaY in tte comunele din

nordul judetuluT, locuitoril sunt
si dulghert CeY carY si-au for-
mat o meserie din dulgherie

tamplarie, lucreaza Cu multa
arta diferitele lucrarT trebuincise la o casb"..
Eac cate-va fabrid din judetul Prahova, afard de orasul Ploesd, carora guvernul
a:
acordat
avantajele legeY
Sinaia a D-lor Costinescu
Montezi.
Fabrica de var hidraulic

din Sinaia a D-lor Costineseu
Montezi ;

din Comarnic a D-lul H.
Schorsch
Fabrica de pasta de lemn

pe mosia Cheia ab D-lui Esra
Penchas ;
Fabrica de impachetat
mucava din BustenT a D-lor
Schiel.
pentru incurajarea industrid

nation ale, tte dotate cu masin)." si instrumente perfectionate.
Fabrica de hartie de pae
Comerciul judetuluT Praho-
va este frte intins si 1 face

mal ales cu Braila i Bucu-
resd. De sigur
ca daraverY
din ScaenT a D-lal Esra Penhas;
comerciale s'ar face pe o scara

ciment a D-111 E. Erlev din
mal intinsa daca n'ar lipsi, aprpe cu totul, trgurile obijnuite in cele-ralte judete ale
Azuga ;

ciment din Comarnic a
B. Aldasars ;

ciment din Brza a D-luT Ernest Manoel ;
te'rel".
Se face comerciu cu vinurl,

porumb, grau, fasole, linte,
cartofl, mazare, rachiu, gaz,
pacurd, spirt, lemnarie, var,
olarie i alte productiunI. Ter-
Fabrica de ipsos din Sla-
gunl. anuale in judet se fac :
nic a fratilor Axeris ;

Fabrica de tOsturi de lana
La dou6 carciunii, la Campina,

si la Drajna, tsrg mare, de piel
de animale slbatice, mal ales
de vulpY si jderT.
din Azuga a D-lor Rhein,

Scheeser ;
Fabrica de sticlarie din Azuga a D-luY S. Grimfeld ;
Fabrica de cherestea din
Locuitorif stabilitl pe langa

deposite argil6se se ocupa cu
fabricarea olariel, tot asa pu.
www.dacoromanica.ro
419
419
tem cyce pentru locuitoriT de

prin vecinAtO4ile depositelor de
sare, petrol, pitrd. de var, etc.
Ape minerale. Jude-01 Prahova este col maT bogat judq

al WreY din punctul de vedere
al apelor minerale.
NumaT plile Cricovu, Pe-
lesul, Prahova i Teljenul nu-
m6r6. peste 50 surse de ape

minerale, cea maT mare parte
intrebuirgate de suferincy, de
si nu la t6te s'a fdcut analisa

cantitativA a apelor.
Comunele Apostolache, Gornetu-Cuib , PAcurqi, TAtaru,
Udresci, Brebu, Brza-de-jos,

Tana, Cornu, Poina, Prov4ade-jos, Aduna0, Ocina, Telega,
Predealu , Sinaia , Cmpina,
Sldnicu, ValcA.nesci,
i altele,
posecla bogate isv6re de apd

minerald, conVnnd puci6s6.,
fier, pAcura, sare j iod.
Mal la t6te aceste isv6re,
circula%ia se p6te face cu inlesnire. Pn asIT nu s'au analisat chimicesce de cat apele
de la Brebu (de rtiposatul general Dr. Davila) ; cele de la
Cornu (proprietatea principeluT N. (i. Bibescu); cele de la
Poina ; cele
de la Predeal
(proprietatea M. S. RegeluT
EforieT Spitalelor civile din
BucurescT); cele de la Sldnic,
Campina i Valanesa
D-1 Lauri an ,TVu(u, directorul
pepinierd de vita' americana din

com. Tintea, jl. Filifiesd, a descoperit lu acea comuna, 25e pro-
prietatea statula, nu departe

de pepiniera, mal' multe isvdre
cloro-sodice, sulfurdse ci iodate,
bune pentru bade de filama
din causa abonden(eY gudronufientru ulcere fi reumati sm.
Dupa cat aflAm, D-1 1.411,
in urma autorisEqiuneT 014.-
nute de la direcOa monopolurilor statuluT, de care depinde localitatea cu aceste is-
vre, a si acut o mica instalaOune, experimentand sursele
atat in stare calca cat si rece.

Aceste isveire suprasaturate
de substane organice din seria hidrocarburilor, la 27 Au-
gust au avut o temperatura

de 25-30 grade c. iar aerul
ambiant, 13-14 g. c.
Armata. Judqul Prahova
formza Regimentul 7 de doroban0, care este impllit in
3 bataline i acestea in 12
companh.
Statul major al regimentuluT i batalinelor se affil. in
Ploese, iar al companiiilor pe

la diferite .puncte ale judetuluT : comp. 1, la Isv6rele ;
comp. 2, la SlAnic ; comp. 3,
la ValenY ; comp. 4. la Bu,-
www.dacoromanica.ro
420
coy ; comp. 5, la Sinaia ; comp.

6, la Cmpina ; comp. 7, la
Filipesci; comp. 8, la re'rgsor ; 'comp. 9, la Ploesci; comp.
420
si al 4-lea regiment de reserva calarasi.

Ven iturile jude(uluY. Venitul
lo, la Pucheni ; comp. ii, la

Urlati i compania 12 , la
ordinar al jude;ului Prahova,
Gornet.
Calarasi formza regimen-
de le)" 3 I 3.850,45 venitul

estraordiriar de lei 4 I 5.242,67
tul 4.
Regimentul 7 de dorobanti
face parte din brigada8-a de
in total lei 729.093,12.

In acsta suma se coprinde
si cei 300.000 lei, imprumutul
infanterie,
ce s'a votat de consiliu a se

contracta pentru constructia
cu resedinta in
Ploesci. Dorobanti Iii judet
sunt 4200, iar calaras): 820.
Mara de aceste trupe mal

sunt : o baterie de artilerie in
anul financiar 1893-94, este
cazarmelor necesare armatel

teritoriale de la resedinta, si
care imprumut s'a trecut si la
Ploesci, regim. 7 de
cheltuell.
Cheltuelile represinta suma de lei 727.531,76,
adica :
Administratia centrala a judetului

Serviciul sanitar
Serviciul arestului preventiv
Armata teritoriala.
Instructiunea publica
Asistenta publica
Plata datoriilor judetului
Scla de meserii
Subventiuni si diurnG
Cheltuell extra-ordinare
Serviciul teleg-rafo-postal
Let
73.809
109.665
11.140
316.750
total leI 168.228,65.
50
II
00
00
00
00
40
36.100
5.000
80.377
31.668
75
56.751
oo
oo
oo
3.000
3.270
727.531
Bugetul drumurilor pe acelasi exerc4iu are venituri ordinare. lei 99.616,13 si extraordinare de lei 68.612,52; in
Bant
76
Cheltuelile se ridica la suma

de lel 168.120, 'adica : 77.520
let personalul
90.600
materialul ; deci un escedent
de lei to8,65.
www.dacoromanica.ro
421
421
tru ea apele sa nu stagneze.
Din punctul de vedare sajudetul Prahova se im-
parte in
Judetul Prahova are
circumscriptiunI,
all 3 vann in munte, la

tarul despre. Transilvania, a-
cu un medic de fie-care, fac6nd serviciul In dou6 plast

Din cele 6 comune urbane,
Bratocea , Predeal
vama orasulni: Ploese.
dica
numaY Campina, Valeni si Sinaia vau avut media Comunalf ;
le presinta frigurile intermitente si diferitele manifesta-
In secolul trecut, vama

rol' era la Cmpina si pe vremea domnie'l lu Alexandru
Ghica Voda, vama a fost mutat de la Cmpina la Brza
si de aci, in anul 1852, la
Predeal, unde e si asli.
Veniturile vamale pe acea
vreme apartinoau Domnuluf
stapanitor a t6ta tra si se
dau cu arena.. Cel din urma
arend.as al vamel: Predeal a
fost r6posatul Kalinderu.
La 1864, vamile au trecut
ale 'paludismuluT, scarf
la stat, asa dupa cum sunt ac,1I.
la cele dou d'antit
acelasY
medie servind si la spitalele

din localitati.
Statul a fost autorisat prin

logea din 16 Martie 1894 sa
infiinteze, in tefnehill legeT din
1892, un spital in com. UrlatT,
pentru construirea caruia s'a

prev6qut in buget 120.000 leY.
Casurile cele mal" numerse
tiunT
sin gure dau un total de a-
In anul 186o, veniturile vamilor, Impreuna cu Precielus,

se evaluau la suma de 771.159
ei vechi si 3 parale, si cheltuelile la 67.854 leT vech
18 parale, adica :
-f3r6pe 6000 bolnavY, suma des-
tul de insemnata pentru un

judet, cca mal: mare parte
compus din localitap muntse,
cu inclinatiunc sufieienta pen-
4.1.1RIM11
Din importatia Din exportatia
Ploesef
Din exportul
vitelor
miirfurilor
na:irfurilor
Lei
LeI
Par.
Le
Par.
roo.810
28
19.406
270.122
6.526
4.166
28
43.994
40.333
21.447
100.221
22
105.774
Predeal
180.822 38
Bratocea
6.786 19
Predelus
750 23
280.1'70
28
28
Par.
Din diverse
L e Y.
www.dacoromanica.ro
15
20
1 Par.
1.
63.9361 -4.8101 13
7.2451 25
15 I 75.0011 18
422
422
Cheltuelile refiresintau urnttdrele sume
SalariT
Vdmile
Lei
Ploescr
Predeal
Bratocea
Predelu
Par.
Inchirieti
Mobilier
Lei
Le
Par.
2066 20
16.762 36
28.337 29
20.788 37
2404 30
61.469 22
Par. I
Diverse
Lei
338 30
2186 36
338 10
5.580
294
I Par.
415 25
231
228
465 20
1230 5
1819 36
Pe and de la 1890-93 veniturile sunt urniThirek
Anii
Vama Predeal
1890-92
870.134,33
1891-92
1892-93
Vama Ploesel
Vama Bratecea
18.171,07
1.272.432,40
2.418.437,10
448.811,73
493.422,02
623.624,84
3.561.003,83
1.555.858,59
46.982,36
Notg. Mihail Vodb, Sutu o-
prind exportul mArfurilor i

productelor earl nu erau prevslute prin tractatele TurcieT cu Austria i carT nu
conveniau . 6reT s fie exportate orT importate, scrie urmtrea Carte legatA la v6.-
taful de la plaiul CampineT,
24.972,04
23.839,25
pentru celea Ce sunt (Trite

a nu ei din tra.
Sluga DomnieT mele,
tar de la Plaiul
CampineY,
sud Prahova, cu tte c s'au

dat porunca DomnieT mele
In trecutele i1e strajnicA, de
la visterie, ca niel o felurime

de marfa s4 nu se cuteze a
www.dacoromanica.ro
423
423
se slobodi ca st iast din trt,

fdrd de porunca Domnie mele
depsi cu cea mal strajnict pedpst acolo in plait. 1791
In scris, dar ct si acum de
Noembre
30,
isn6viiitY- poruncim strajnic,
f6rte st intaresd paza tutulor
Inzteirfirea
atinzinistrativa.
celor oprite, si st nu te cufarA de porunca Domniei:
Inainte de 1865, judetul Prahoya se impArtia in 7 circum-
mole in scris sub Domnsca
scriptiI, adict : plAsile Cmpu,

Te'rgsoru, Filipesci, Cricovu,
Podg-oria si plaiurile Teljen
si Prahova..
tez i."
nstrt pecete, a sloboc,li vre-o
felurime de mArfuri sau, zahare, cu nicY un fei de altt
tescherea sau adeverintt in
La 1883, judetul a suferit

o nout imptrtire, iar dupa
scris, cum mal' v' rtos saftienele si pieile de 61e, care sunt
noua lege pentru fixarea cir-
Cu totul oprite din porunca

impOrttsct, ctel: de vom dovedi ct al! cutezat, ct a/ sloboc,lit ver-una cu ce fel de
mijloc st scif ct te 1,.-oit pe-
Numirea Pltsilor
Plasa Campu
cumscriptiilor administrative ,
promulg-att si pust in aplicare la i Noembre 1892, ju-
detul Prahova s'a impartit in

lo pltsT :
Numirea comunelor de rese-
dintt a pltsilor
Comuna DrtgAnesd
0
Urlati
Pucheni-Marl
Filipesci-nrg
>.>
Trgsoru-Nou
Podeni-Vech
Sinaia
Cmpina
Valenr
Sltnicu
>>
Cricov
Crivina.
FilipescI.,
Trgsoru
Podgoria
Plaiu Peles
Prahova
Teljen
VArbiltu
0
>>
Fe-caro din aceste plAsT coprinde urmOtrele comune :
www.dacoromanica.ro
424
424
1717.111111.0111!
NUMIREA. COMUNEI
,11.1.01.01Enr
NUMIREA CATUNELOR
PLASA CAMPU
Reedinta plaeT In com. DrligAnescl (c6,t. DrAgAnescI)
AdAncata
Adancata*
RArnY
Balta-D6mneY
Balta-D6mnel*
Curcubeu
i_acu-TurculuI
Buda-Palanca
Ciorani-de-jos
Ciorani-de-j OS*
Ciorani-de-sus
Ciorani-cle-sus*
Buda*
Palanca
CiurnaV
OlariI
Tunari
7
Ciupelni%a
Ciupelnita*
Trestieni-de-jos
Coynwile
Cornu-de-jos*
Cornu-de-sus
DrAgdnesci
to
BArlitaru
DrAgAnesci*
( Meri
Fulga.
Fulga*
* Acest semn indiet1 rerdinta comuna..
www.dacoromanica.ro
425
425
NUMIREA CATUNELOR
NUMIREA COMUNET
II
Belciugu
Gherghita-Ungureni
Independenta
Glierg-hita
Trgul Gherghita*
I2
Flatcarau
13
Netoti
Hatcarau*
Malamucu
Tufani
Netoti*
Trestieni-de-sus
Zan6g-a
Degcrati
Parepa
Parepa4;
Slciiie
Salciile*
16
Sicrita
Sicrita*
14
Raan'f
PLASA CRICOV
Re.rdinta plarl in comuna urbana Urlatl"
Albesci-de-Mur
( A lbesci-de-Mur*
Alb esci-Paleolo g-u
Berceni
Alb e sc i-Pale ()loge
Vadul-P6rului
'
Berceni*
Catunu
Bucove
Chitorani
4
Bucovu
Gura-BucoveluluT
M6ra-de-MaracinT
Valea Oriel
www.dacoromanica.ro
426
426
o
o
NUMIREA COMUNEI
NUMIREA
CAlugAreni
Crtlug-treni"
Miresci
Colcgu
Colcgu"
Conduratu
C on dura.tu"
Ceptura
Cepture
Malu-Rou
Rotar
.;;oimesci
Darvari
Pantazi
Coslegiu.
RAdila
Fantanelele"
10
II
Fantanelele
Mazali
Ungureni
CoOrelele
Gornetu*
Preseaca
Thrculesci
G ornetu-Cricov
Valea-BouluT
12
Inotesdf*
Inotesci
'
IordAchianu
Il-
Tataru
I ordAchianu"
Mocesci
Plavia
Thtare
www.dacoromanica.ro
427
427
NUMIREA. COMUNET
NUMTREA CATUNELOR
15
Cioccni
Loloiasca
To m
Magula
Tonlani'
Arionesci-Noui
Arionesci-Vech
PircAlLti
UrlaT (T'rgul)'1
6
Urla0 (comuna urbana).
Valea-Crang-ulta
Valca Nucetului
Valea Pietrel
Valca Seman
Valea UrloY
17
Vadu-Sapat
Vadu Sapae-
Arva
Dosurile
Valea Calugarsca
Rachicri
Scheau
Valea Calugareasc
Valea Larga
Valea Meilor
Valea Nicovani
Valea Poeni
Valea Popi
Valea Urso
PLASA CRIVINA
Reedirqa plasel in com. Pucheni-MarY
Barcane ci
Barcanesci%
Batesci
Batesci''.
Catunul .M6ra
www.dacoromanica.ro
428
428
NUMIREA COMUNEI
NUMIREA CATUNELOR
Bragi-de-jos
Bra,11
CorlAtesci
CorMtesci.":
Gorgota
Gorgote
Crivina,
Crivine
Petroani
Petrosani%
Poenari-Apostolt
Bra1i-de-sus*
Ghighiu
Potigrafu
Fanari
Gorg-ani
.
Poenari
Poenari-ApostolI"'
CArbunesei
Poenari-BurchT
PiorescI
Podu-VdlenT
Poenari-Burchi"'
IO
Poenari-Rali
Poenari-Rali*
II
Pucheni-MarY
Pucheni-Marl*
12
Pucheni-Micl
Odile
Pucheni-MicI*
I3
Pucheni-Miroslavescl"
14-
Pucheni-MonenI
Pucheni-MirosavescI*
Pucheni-Monenl*
www.dacoromanica.ro
429
429
NUAIIREA COMUNEI
NUNIIREA CXTUNELOR
Antofilia
el
Bucha.
Goga0
15
Rifovul
Alaldescl
Alra-DomnscA
Rifovut"
16
( Puca0
Romanesd
TataraM
Tin osul
( RomanescI"
Tatarani"
PisculeseY
j
Predesci
Tinosul%
PL ASA FILIPESCI
Reedirqa plb. eY in com. urbana Filipesci-Trgu
Aricesci-de-jos
Aricesci-de-sus"
RActivanu
AricescY
Baicoie
2
Baicoiu
Cotoiu
I G-ag-em
Tufeni
3
alinesci
Darmonesci
Calincsci"
Catina
Bratasanca-Ungureni
i
DArmonescr"
Ezeni
www.dacoromanica.ro
4:0
410
,111==11
NUM IREA. CA.TUNELOR
.NUAI 'REA COMUNET
D4escI
Ditesci%
Ederile
Edera-de-jos
Edera-de-sus*
Filipesci-de-PAdure .
R46ra
Filipesci-de-nidure*
Filipesci-UngurenY
(c. urb.)
Filipesci-Thrgu*
Seaca
Silitea Thrguldi
Floresa
Capu-Rou
Floresci*
IO
Ghirdoveni
CricovenI
II
Hairnanalele
Branitea
Haimanalele*
M-rea MArginenI
I2
Ghirdovere
Cocorasci-Capli
MO.gureni-BanuluI*
MAgureni
MAgureni-Stolnicesc/
Nrsa
I3
Margineni-de-jos
14
MArgineni-de-sus.
:NIArg-ineui dojos*
BrdtAeanca-UngurenI
Mdrgineni-de-sus*
Olad
www.dacoromanica.ro
431
431
NUMIREA COMUNEY
15
NUMIREA C.XTUNELOR
Moreni*
Piscurile
1 Pleaa
Moreni
Stavropoleos
Tisa
TuicanT
i6
Nedelea
17
Tintea
Nedelee
DAmbu
I ilieti
Tintea%
PLAIUL PELES
Resedin-0 plaiuluT In com. urband Sinaia
Comarnicu*
GhiosescY
Podu-CerbuluY
Podu-Ngulu
Poina
Posada
Secaria
Comarnicu
Aduna0-Prov4eT
Ocina
Ocina*
Azuge
) ButenY
Poina-Tapului
Predealu
Predealu
Sinaia (comun4 urbanA)
Furnica
Isvoru
Sinaia*
www.dacoromanica.ro
I,
43
432
NUMIREA CATUNELOR
NUMIREA COMUNEi
Talea
Tesila
Take
Tesile
TrestienY
'
PLASA. PODGORIA
Resedina pldseY in com. Podeni-VechT
Apostolache
Mario gea
Apostolache*
( Tisa
2
Aricesa
Aricesci*
BoldescY
LipAnescP
Seciu
ipotu
Ulmii
Boldesci
CArbunesci
Crbunescl*
Chiojdnce
Chiojdnca
G-ornetu-Cuib
Nu cetu
Trenu
BogddnescTCuibu
G-ornetu
Nucetu
MAgurelele
C6da MaluluY
Mdgurelele*
Protosinghelu
Zamfira
www.dacoromanica.ro
433
433
'a
NUMIREA CATUNELOR
NUMIREA COMUNEI
c't;
Harsa*
Nisip6sa
Plopu
1-15.rsa
StrAosci
Valea CuculuT
VArbila
( Brzila
9
Pdcurqi
Pleaa
1\ rat4a
Pcure%i*
Slavu
Pleaa*
'
Ghiocelu
Mehedirqi
Nevestsca
Podeni-Nou'I'"
PAcAl6ia
II
Podeni-NouY
Popesd
Racova
Sficaru
Valea Dulce
BOtesci*
12
Podeni-VechI'
IzescY
Podeni-VechY
13
Salda
14
SAngeru
15
Scaeni
Salcie
Butuci
Mireu
SAngere
Balacar
Sc4eni*
www.dacoromanica.ro
434
Nei
NUMIREA CATUNELOR
NUMIREA COMUNEf
16
18
Atarna0
5.;;oimari
Soimari*
Surani
Udresci
Surani%
Dobrota
Udresci
V ai-de-Eri
PLAIUL PRAT IOVA.
Reedinta plaiului in com. urband Campina

Banesci
Bilnesd*
Urleta
Brza-de-jos%
Brza-de-j os
Fric6sa
Podu-Vadului
Valea Lungn.
Valea Tarse
Aldesd
3
Brza-de-sus
Brza-de-sus''
Gura-BeliT
Nistoresd
Su rdesd
Bore eni
Bordeni-Mdri"
Bordeni-Mid
Tarca
Brebu
Brebu Megieesc'"
Brebu Monastird
Petriceaua
Podu-Cheit
www.dacoromanica.ro
415
435
AMENIIMMINI=11.
- .
NUM [REA COMUNET
NUMIREA CXTUNELOR
z
I
Campina (Trgul)*
Brscele
Macelaru
CaMpina (com. urbana)
Slobolia
, Campinita
7
Cornu-de-jos*
Cornu-de-sus
Cornu
Frasinetu
Bobolia
Pitra-de-sus
8
Pol'ne
Slobolia
Vrajitrea
PoIna
Magurelele Negrului
Magureni-Racotesd
Prov4a-de-jos
Pitra
Prov4a-de-jos*
IO
Manzau
Moiseni
Prov4a-de-sus*
Schiopota
Secdturile
Provita-de-sus
Sultanul
Taporitea
?I
11
ScortenY
12
otrile
Valea BraduluY
Valea PoeniT
Mislea
Scortenii*
Lurica Mare
otrile Campinnuhe
otrile VistieruluI
www.dacoromanica.ro
436
436
NUMIREA COMUNEI
NUMIREA CA.TUNELOR
Boelcesd
Butenari
Milicesd
Telega
Telega
Bocesci
Gheb6sa
Puturosu
'4 Valea LungA
Valea lu Dan
Valea-Lung-A-de-jos*.
Viinesci
PLAIUL TELEAJENUL
Reedinta plaiulu n com. urband
B6trnif
B'tr'anht*
Bughiile
Bughile-de-jos*
Bug-hile-de-sus
Caunul
Cerau
Cerau"'
Drajna-de-jos
Chiritesci
Ciocracu
Drajna-de-jos*
FAgetu
'
Podurile
Drajna-de-sus
Drajna-de-sus*
Ciura-Viti6reI
Gur4-Viti6re,'
PoIna-Mare
Cdtunul*
PoIna-MierleY
Slonul
www.dacoromanica.ro
I)
437
437
NUMIREA COMUNEI
NUMIREA, CXTUNELOR
HomorichI-P-tene:
(Cernesci
Homoriciti-UngurenI
Homoriciurile
i Malu VinAt
Schiulesc
9
Costeni
Isv6rele*
Isv6rele
MAneciu-Pmnteni*
o I Allineciu-PAmntenI
ChiciorenT
FacAenY
Ghiaba
11
MAneciu-Unguren1
MAneciu-UngurenI%
PlAetiu
Teljenu
Valea Lar0
12
Ogretinu
Ogretinu%
13
Olteni
Oheni*
Sciubeu
Valea StalpuluT
14
OpAriti
PoYna-Copaciulu
Opariti*
15
Viti6ra-de-sus
Posesci
Bodesci
Merdelea
Posesci-PAnintenV
Posesci-Ungureni
Valea PlopuluT
Valea Serezi
Valea StupineI
www.dacoromanica.ro
438
438
NUMIREA COMUNEI
Pre dealu
Rincezi
18
ScAiosi
NUMIREA C.XTUNELO R
Predealu*
Sarari
Turburea
Zambria
( Nucsoara
Rincezi*
Schitu
Fundeni
Scdiosi*
BrAdetu
Gresia
Star-Chiojdu
Rotar
20
Tarlesci
Tarlesci*
21
Teisani
Teisani*
22
V6leni (comuna urbanA)
Stneuratu
Star-Chiojdu*
Valea AneI
Gog-sca
( Turburea
Valea Gardului
VAleni*
HASA TRG,50RU
Resedirqa plAseY in com. Trgsoru-Not
Cocorasci-Co4u*
I Cocorasci-de-Grind
Ghioldum
Tig4nia
(
CocorAsci
www.dacoromanica.ro
439
439
NUMIREA CATUNELOR
NUAITREA COMUNEI
Bratesd
HAbude
HAbudu
Cda Isvoruldi
Cominacu
Crivtu
MAnescl
ManescI"
Negoesci*
Pitra
Stejaru
Zalhanaua
Negoesd
PAulescl.
Ploesc (comunA urbanA)
PloescP'
Ploesciori
Bersca-de-jos
Ber6sca-de-sus
M6ra
'
G-Ageni
Paulesci
( Ploesciori!*
Tantareni
8
Popesd
Pop esci
Sima
Sim a*
Strambeni-Blejoitt
Blejoiu*
Cocosesd
IO
Varnita
Strambeni
II
Strejnicu
Strejnicu4'
12
Taricera
Thriceni""
www.dacoromanica.ro
440
440
NUIVIIREA COMUNET
NUAIIREA CATUNELOR
Coltu-de-jos
) Dedulesci
Trg c)ru-Vechiu.
13
StAncesci-de-jos
StAncesci-de-sus
Trgsoru-Vechit*
T'rgoru-Nou*
Vrg.rru-Not
Tig-Ania
VlAdeni-MArgineni .
15
Cada IsvoruluT
VlAdeni-FArcanT
VlAdeni-MArgineni*
Zalhanaua
PLAIU VARBILAU
Resedinta plAseT in com. urbanA SlAnicu
Bertea*
Bertea
2
Co cordsci-Misli
Cocordsci-Misli*
Gorun a
Cosminele
Cosmina-de-jos
Cosmina-de-sus*
PoTna-TrestieT
P Man a-UrsuluI
Livadea
Livadea*
Podu-UrsuluT
Cotofenesd
Dumbravesc
5
MAlAesc
1\4610,escI-de-jos*
Malaesci-de-sus
Plopeni
Tipdresa
www.dacoromanica.ro
441
44'
NUMIREA COMUNEI
o
PoYn a-de-VArbilliu
Slanicu (com. urbanA)
Stefesci
Strambeni
Pol'na-de-VArbilAu%
Grorni
Prdjani
SlAnicu'''
IO
Trestira
II
Vlcnesci
12
Varbilliu
Stefesci"
Scurtesci
(
Alunisu
( Strambeni
Trestira%
( Carjari
( ValcAnescr
VArbilau*
Pu/crea judecittorsca. In ju-
Campina, coprinqnd
detul Prahova sunt 8 judedttoriT de oc6le, afarA de cele

dou6 din orarl Ploesd, cal-1
Prahova.
maY coprind pe langri circumscriptia PloescI i comunele :

Bucov si BercenI (pl. Cricov),
lipesd
plaiul
Filipesci, cu rerdinta in
coprincrnd plasa Ficomunele 1\llinesci
i VlAdeni-M6rgineril, din pl.
i
Th-grru.
ttA plasa Trgrru, afarA de
SlAnicu, cu rerdinta in
comunele AlAnesci i VldcleniMArgineni i t6tA. plasa Cri-
Si tnic, coprinc,16nd plaiu VAr-
tina.
Cele 8 judecAtoril" sunt :
i). Sinaia, cu rerdinta in

Sinaia,coprinOnd plaiul Pele.
2). Campina, cu rerdinta in
VAleni-de-Munte, cu rein. com. VAleni-deMunte, coprinc,lnd plaiul Te-
rdinta
16j en.
Btiltesci, cu rerdinta in
www.dacoromanica.ro
442
442
com. BAltesci,coprindnd plasa
lemn de stejar. Pe taipi
Po d go ria.
aszd pdretil ce sunt de bArne
Urla.,ti, cu resedinta in
com. Urla.ti, coprindnd plasa
Cricov, fdrd comunele Cricov
si Berceni.
Dragdnesci, Cu resedinta
de fag sau alt lemn, av6nd o

indltime de 2 m. D'asupra
este podul easel', peste care
In DrAgdnesci, coprindlncl ttd

plasa Carnpu.
un becih sau pivnitd. D'asupra sunt trei sau patru camere ; din acestea, cea mai
mare, si care de obiceirl se
Starea fisica a locuitorilor
se
se aszd acoperisul de sindrild.

Casa are jos, sub temelie,
din judet este satisfAc_.t6re
lasut spre rt.',.sdrit, este camera
ar putea fi cu inult mai bund,

dacd locuitorii s'ar nutri mai
bine si ar trdi in nisce case
nu locuYesce niminea si o tine

tot-deauna curatd. In acstd
mai higienice.
camerd si conservd t6te mo-
Cu cate-va decenii mai nainte, mare parte din tt.'n-ani

nu dedeau nici o importantd
easel' de locuit. Se multumiau
bilele i imbrd.cdmintea.
a nu fi plouati de sus si a fi
apOrati de vinturi. Astrt-di, pe
ct posibil, tOranul, ce-si face
casa, tine sd o faca spatisd,

ridicata de la pdm&nt, frumsd si curata.
Casd. ne facem o
ideie
de modul cum tOranil din jud.

Prahova
construesc casele,
st descriem casele t6ranilor
chiaburi si ale celor nevolasi.
Casa unui fruntas este con-
cu temelia de pitrd,
inaltd cel putin de 2 metri,
avmd o formd dreptunghiulard, pe care se aszd
struitui
cari mai tot-deauna sunt de
numitd casa a mare, in care
Cele-l'alte camere sunt pentru locuit si dormit. Fie-care camerd are cAte 3-4 ferestre marl,
si cAte sse ochiuri de geam.
In camera de dormit are paturi prov6c,lute cu saltele de pale si
se invelesc cu plapumI de lanA.
La casa unui nevoias (same) lipsesce temelia de pitrd

si beciul sau pivnita. TAlpile
se aszd pe cati-va bolovani
de pitrd, fiind ridicatd apr6pe
ca de 0,m. 40 de la pd.mnt.
TAlpile
le pun e din
ori-ce
lemn, fie chiar de salcie ; in

tAlpi aszd stlpil i parente,
pe care ingrAdindu-i formzd
pdretil de nuiele , lipiti cu
pdmnt amestecat cu pale.

Acoperisul este din pale sau
www.dacoromanica.ro
443
coceni, rar cu sindrila de fag.
Are o tindt si o singura camera' in care locuiesc diva,

prepara mancarea i dorm
nptea.
Paretii au o inaltime p6nd

2 metri.
Ferestre are numai dotu la camera si acesla
tea miel', cu dou'O ochiuff, cu

hartie in loe de geam. La
tinda n'are niel o fer6stra
(f6rte rar cate un ochit).
In patul de dormit nptea

au rogojina, ori o Ola de canepa ; de multe ori lipsesc si
acestea i 6menii dorm pe
scandura
Imbhiaimintra de v6-4 a locuitorilor este
Pentru barbati: camase de

bumbac, ismene de bumbac
sau canepa, ci6red sau pantaloni subtiri ; brau de lana
rosiu, peste care se incinge
cu bete ; vesta si mintean de
dimie ;
in cap prta palarie
de pasla, coi mai barani ; tinerii p6rta palariT de paie,
facute de ei sau devil
sc6-
lelor. CeT mai avuti se incalta

cu g-hete i cipici, iar coi seopinci.
raci
Pentru fernel, camase subtire de bumbac sau borangic ;
if cusute cu nun i fluturi;
fuste albe de madapolam ori

de stambe si alte materii. In-
443
caltamintea : ghete, cipici, papuci. Cele mai sarace umbla

neincaltate. La cap se lg-a
cu tulpane albe, baris, basma,
etc. Peste camase se mal imbraca une-ori cu o Minuta de
stamba sau alta materie. Cele
batrine se Incing cu briu, iar
cele tinere cu bete.
Imbrelainrintea de 16-nà es/c.
Pentru barbati : peste camt9 pun coj6ce scurte sau

lungi, anteriu de dimie alba,
manta de lana n6gra., ci6reci
de dimie alba.; tte acestea
lucrate in casa.
CeT mai avuti prta cisme
coi saraci opinci. In cap pun
cacfull de harsie n6gra ; coi
mai sOraci, albe.
Tinerii si 6menif maI avuti

mai p6i-ta mintene negre de
dimie lucrate in casa, sau de
alta materie cumperata, din
-1C:.rg
i veste sau giletcl. Coi
zeghe alba de lana,

si in pici6re, opinci.
Pentru femei ; rochif si handr6ce de lan lucrate de ele ;
peste acestea in dilele de serbat6re imbraca rochii si handr6ce de stamba sau alte materif , scurteici lungl i scurte.
Cele mal avute au si palt6ne,
haine si jachete de diferite
materi. Pentru incaltaminte
au tot ghete si cipici, insa,
www.dacoromanica.ro
444
444
mai gr6se. La cap p6rt. brob6de si pe dedesupt tulpane,

barise si basmale, cele mal
batrAne prta tistimele
marame de borangic,
Obiceiul cel urit al t6ranu-
lui" din t6ta tra, de a nu-si

curati curtea de murdarille
vitelor de munc., este de capetenie si in judetul Prahova.
De alt-fel sunt voinici, sanatos):
vigurosI la munc.
Dii,/57111Chtl de veden' moral,
locuitori se v6d respectuosI

catre cele sfinte i rar pacatulesc In contra bnnelor moravurl. Rar se ande de crime,
furturT, spargeff, btaY. La talaxil' s'a observat c, a tre-
buit st ja parte unul sau

muii strein de judet.
Niel' din punctul de vedere
material nu stau tocmaI r6u.
La munte, unde mij16cele
vietuire sunt mal' grelo, prin
faptul ca lipsesce terenul de
cultura, s'au dedat locuitoril
la diferite meseriT.
Starea lor materiala, p6te
ca n'ar lasa nimic de dorit
daca n'ar
fi
prea mult, sau
n'ar face abus de 136uturY spirtse.

Ingrijirea copiilor a fost
In tot-deauna, si pentru totl

parintil, sacra datorie. Aceste
ing-rijirY nsrt au avut de scop

numaT partea materiala, fara
a lucra si pentru spirit.

Respect cAtre autoritAM au
avut i au locuitoril" de prin
aceste tinuturT.
No(inn/ istorice. Intre aniI

13 6o- 13 7 2
tiai
gasim pentru fl-
faptul precis, ca o
armata slI tr6c pe la Predeal.
Era armata A.rdelen6sa condus. de Voevodul Nicolae in

contra luT Vladislav Basarab,
Domnul VreT. Romilnescf.
Voevodul Transilvaniel tre-
cnd muntil pe la Predeal cu

ajunse la Ialomita
Iice Istosria ')
Pentru noT acest fapt are
SacuiT,
o deosebita insemnatate, cacl

pentru prima 6ra, intalnim in
Istorie numirea de Predeal;
de aci in colo nu se mal" pomenesce multa vreme nimic
de Predeal, face insa de ma.1"
multe orT mentiune de 'Timis
si mal cu sm. pe la inceputul secolulul al XVI-lea.
In acest mare interval, de

burla sma ca, in desde lor
incursarl' si vice-versa in Transilvania, Turcil si.Tatarif, Ro1) D-1 Gr. G. Tocilescu Istoria Romarnlor > .
www.dacoromanica.ro
445
1'
nulnir i Ungurii vor fi trecut

cu armatele lor pe la Prei daca, nu putem pune
inainte date concrete este cA,
manualele de istorie nu precis6z, ci se multumesc de o-
deal
445
Ea fu hotrit, prin lupta de

fa t a lth Stroe Buzescu cu
un tatar vestit prin vitejia
lth si care era nepot al Ilanulth Ttrsc. (D-1 Gr. G.

Tocilescu).
biceit a spune : qtrecCmd mun-
th, trecnd Carpatir, intrand

in Ora. (I. G. Babes).
In anul 1548, pe riul Prahoya avu loc o maro btlie
La 1611, Sash din Brasov,

strimtoratI de principele TransilvanieY Gavriil Batory Si amenintatI de perdanie, cerura
ajutor de la Domnul tOreY Ro-
sanger6s6, intre AIircea III tiranul, fiul lth Mihnea, cel r6u,
boerh Romani revoltali (C.
manesci.
Ienescu).
capul a 10.000 Romani si 1300
La 1596-1597 Mihaih Vit6zul a repurtat o strlucita

victorie in contra Trutarilor la
Gherghita.
La 1600 Mihaitt a invins pe
i Moldoven1 in pdurea Bucovulul si se retrage
Radu Serban pornesce din

Bucuresci far intardiere in
crdreti Polorh, si trecnd pe
la Sinaia, Intre Prahove, sosesee la Predeal in diminta
dile): de 9 Iulie i prindnd
iscdele lui Batory, dup un
mar s fortat, nc inainte de
tabari la CurmAtura,
Polorh
In fata BrasovuluT.
la rrgsor.
Dupa m6rtea lui Mihait
Bartolomey (Brasovul-Vechit1),
In lupta de la Biserica lu`f

Domnul t6,re'r Romanesd cas-
certurI
tiga o victorie stralucit. Ba-
maff pentru domnia t're'r Romanesel, boerh, impreuna, cu

frath Buzesa aleserlt domn
tory scap cu fuga ; Sao morlY
Vitzul, nsc6ndu-se
pe Radu Serban Basarab.

Simion Movil cu
Polohr si -Moldovehr, nvalesce
in tr. &Italia se dedo in
gura Teljenulth, la satul Teisarh (1602) si tlinu treT
r6masera pe campul de btaie (I. G. Babes).

La a. 1716, vine ca domn al
tOrei Nicolae Mavrocordat, pri-
mul domn fanariot-neaos.
In aceste vremurr de persecutiuni cumplite,
www.dacoromanica.ro
446
446
reI cautau
scape cu fuga,
tre Austria, Rusia
si valea Prahovei era nein-
si Turcia (173 7), r6sboill incheiat prin
trerupt plina de bocel', fugind

cu familiile si avutul lor.
pacea de la Belgrad (1739) si

In Muntenia domnia Constan-
De la Bucuresci pena la
Brasov, era sliva si n6ptea un
lant frt de sfirsit de fugan.

Mania fanariotului si iataga-
nul turcesc bagase fiorul in

se, i fie-care se gAndea cum
sa scape mai de graba. EY,

pribegii, numai dupa ce treceau Oratiile si Posada
aid prin tinuturile Prahovei,
respirau mai usor.
Unii poposiau la Sinaia, altii
la Slonul de Pitra, ali Intre

Prahove sau la Predeal.
Unii mergeau direct pe
drumul Prahovei, altil de la
Sinaia o luau peste munti pe
la Bran, altii apucau pe valea Azugei i multi i cautau

drumul sa trca la Brasov, pe
valea Joitei.
Si acsta stare de lucruri
n'a tinut un an sau doi, ci
pe tot timpul domniei fanariotilor.
Afasa de mila era intinsa

sliva si n6ptca pentru sOrmanii caltori, cari in tot ceasul nu lipseau slice un martor ocular, vorbind de monastirea Sinaia (I. (i. Babes).
fin Mavrocordat.
Dupa ce s'au facut drumuri

prin munti, Ducele de Lorena,
comandantul armatelor ,A.ustriace, trimise un corp de
armata din Brasov peste Timis-Predeal, cu ordinul de a

ocupa Bucuresci, dar auslind
ca Constantin Voda, in capul
a 2 0.000 ionicen i inaint6za spre
capitala Austriei, se retrasera

spre Pitesci.
Bucuresci fura ocupati de
Turci, cari dupa obiceiul lor
preclara, robira i pustiira tot
ce le esi in cale ; populatiunea speriat se refugiase la
munte si la monastiri.
Dupa victoria de la Persinari, un corp de Turci si Tatari, inainteza spre
spre a trece in Ardeal. Va-
lea Prahovei era ocupata de

ostiri .,1ustriace, cu ordinul
d'a ap6ra strtimtorile si d'a

impiedica inaintarea Turcilor.
Un contimporan istorisesce
ast-fel evenimentele intAmplate
cu acsta ocasiune
Trecend dar ostile nem-
tesci mn Valahia pena in

Era in ajunul r6sboiului din-
a-
propiere de orav.d Ploesci sau
www.dacoromanica.ro
44 7
447
Trgsor, s'au intampinat cu

ostile Turcesci.
AustriaciT au fost respinsi
venind in fuga
lor au intrat pe apa Prahovei, printre munti pOna la
de Turd
Sinaia ; si lasAnd Austriacil
ca la 400 ostasi in monastire,

grosul ostirei s'a dus pema la
granita numita Predeal si au
pus lagarul acolo. Insa, spionul, care Il avea Turci, cunoscea
potecile
frte
bine
sul monastirei, despre munte.1)
Iar Pasa ce era cu ostile Turcesci au poruncit si au dat

foc monastiroi si au gaurit
zidaria cetatuei prin
Fost-au porunca s o risip6sca de tot, dar prin mijlocirea vatafului de plai au
mijlocit s o lase, ca in urma
va fi el implinitorul poruncei.')
Trecusel'a deja mat multi

ani, cAnd intr'una din clile se
presinta staritului Nifon de la
prin munti, pe apa Prahovei
Sinaia douT calugari cu un
si au pornit n6ptea cu ostirile

TurcescI in urma Nemtilor de
la Satul Comarnic in sus prin
Oratii pn la apa numita Is-
urm'Otrele
vorul, i aflnd c In monas-
tire sunt Nemti, au intrat pe

apa p'eraului in sus si pe apa
numita Sgarbora, care este
de la vale de Sinaia, i mergnd prin padure au inconjurat monastirea fara veste de
diminta. si au intrat in intru,
taind frte ran pe ostasif
Nemti, din cari putini scapand cu fuga, au dat de vesto
la lagar la Predeal. i merend TurciT in graba dupa el
ptina la granita, s'au facut
r'sboiti
inscris, emanand de la star-tul Partenie. Ilrtia continea

mai 'nainte prevOendu-se primojdia ce era sa vie asupra
aces-lei monastiri, am luat dopotele din clopotnita i argintarfile din Biserica si alto
odre
dou mfi lei argint
turcesc si reg-ulandu-le tte in

clopotul cel mare le-am in-
gropat in pam'mt in apropiere de monastire, ihnga drumul Brasovulu, despre apa

Polesulta, de la vale de fantanita, ce este langa drum,
puindu-se o lespede de pitra
i v6rsare de singe
mare, biruind Turcii pe Nemp.

Si inapoindu-se ostirile turcesci in Sinaia, au ingropat
pe top sold*" morti, in do-
Incep'end re'sbo-
iul intro Austria si Turcia
')
Scheletele ostiv;dlor ci,1u
in
a-
c6stA lupLi s'au glisit la a. 1843 eu 0casiunea lacere i: varn4elor pentru ziclirea
bisericeI celeT marI de la Sivaia.
Simaia dc arh. Erhic6uu.
2) Isturia
www.dacoromanica.ro
1'
448
peste dnselc i dnclu-se cur-
g-erea apei pe d'asupra lor.

Dar cu m'am dus in Transilvania la rudele mole.
S'a cautat de mai multe
off, dar nici p'ni adf nu s'a
putut descoperi
a.csta.
co-
mrd.
La anul 1788, Nicolae Mavrogheni bate o -armatd A.ustriacd la Cmpina, o respinge

pCina la Sinaia, i d'aci hdrtmind'o mereu o gramddesce
In sus pe Prahova., silind'o sa
se retraga in Transilvania pe
la pasul Timeului ; i incntat de a.,csta victorie o vestesce Seraskieratului ast-fel
Dumnelor Seras-
kierilor. De olx;te v facem

Domnia mea cunoscut ca
n6stre de la Ciimpina,
lund pe D-zeu intr'ajutor

navalind asupra vrajmaului
ca s intre in pamntul lor,
pe la Timi, unde intmpinnd
pe vrajniai i lovindu-i f6rte
rOu, au zdrobit i Y au sfarimat, luAnd multime de robi
soldati vil i r6be, Cu stgu-
rae lor dimpreund i eu tobele ; iar capete nenum6rate

ale celor omoriti, din care
448
pentru care MI lipsim a ve

vesti si acsta a nstra biruinta.
Dupa victoria de la Cmpina, Mavrog-heni trece pe la

Bucegi in Transilvania ; pte
sate ce intalnesce in drumu-i
se supun, i ajung-nd sub zidurile Bra;;ov ului, adreszd,
pte de un spirit de
umanitate, povtuit p6te
de-a intimida, un ultimatum

ordenilor, pe cari vestesce
ca de se vor supune de burla
voie, nu le va face nimic, va
sine srna de t6te breslele,
ostailor le va da intreita 16.fa
ca acelora ai Domniet lui ;
ca daca s'a vOdut silit sd vie
Cu 6ste nenumOrate phd, la
ei, arata cry numai impe'ratul
lor e pricina, talcandu-i hotarele
sOrnanAnd zizania
Aceste numai 1 face de a

pornit la batalie s verse atta
sng-e, mai bine ar fi dar, ca
locuitorii Braovului , lund
pildd de la cele 613-te sate, sa
se supuna ;
s<ca maZ
este si se intdra de 'rae buiat

tar la vechrul firiqnat de
unde trin szi(i s'a desinflo
ca daca nu o vor
fa,ce a-
capote, am adus
asta-zi aici la scaunul Dom-
csta, sa fie bine sciut, cd jaf,

foc i vrsare de sange o sA,
merg inainte ;
se Intample, fArO, ertqare, peste
multi vii
niel Mole,
www.dacoromanica.ro
1,
449
tot orasul, etc., etc. (Capitztn

(iurita).
449
Roman. De aci trimise o adresa Divanulth din BucurescY,
cu data de 5 Martie, In care

Pe vremca domnid lut
hail Constantin utu, s'a instituit o comisiune internationala pentru rectificarea hotarelor drc Romanesd din spre
Ardeal, 5lie 1792.

Comisari erau, pentru Austria : Lt. colonel Adam Mabovat ; Petre Ducat, inginer
maior ; Roditzky, cdpitan in
regimentul rom."inese i sig-
norul Zizer,, ttilmacia inip4ratesc pentru Banat.

Pentru Ardcal Lt. colonel
Ionat Stanciu, Avram Calian,
.
capitan in regimentul romanesc No. 1, si signorul Tolhofin, Cdniaciu imp6raesc.
Pentru malta Prta Otomanicesca : Slavitul El. lIadji
Abdulach Effendi, Sabika-Tes-
keregesi, El lIa.dji
.A.chmed
si Kurala-Effendi, mat marele

cavasilor.
Pen tru RomAnia : Baratov
Constantin Paharnicul i Stol-
facea cunoscut scopul r6sculArel' s6le.
Porni apot' spre Focani

Buz6u.
In trecerea
luT pe Unga.
Ploesd fu intampinat cu ar-
mele de catre Ploesceth, neingaduindu-1 a intra in ora.

ford ach e, unul din capitanh
luT Ipsilante, spre a evita un
conflict nefolositor, ocoli capi-
tala Prahovd, tred.nd Te16jenul.
la r2. Marti, tu primit in

Plocsd, pentru-ca esclusese din
armata ce avea pc vagabonc,lii,
earl' faceau mar't neorinduell.
La Ploesci, Ipsilante fu In-
tiimpinat de c4-va boeri din

Bucuresd, carora le tattnui cugetul su. Tot la Ploesci priimi
scirea,
prin Eforh din
IasT,
despre desaprobarea mi;card

Grecesd, de care Alessandru
al RusieL
La z Martie 182 1, Ipsilante
DIup ce strInse t6te armele cate putu gaisi in Ploesd,

cu promisiunea ca se vor
ple.cand din Iai, se indrepta

spre Bucuresci, trednd pe la
ca1V-va &red si Bulgar1, clupat
nicul Dumitrache 1)
T6Tgu-Frumos si se opri la
1) Dup'A infonuatiumle date de D-1
Louis Basset,
dup'a ce mal Inrola de aci

maT multe jafurT comise
aci de eteristY., Ipsilante porni
spre Trgovite.
Intro masurile energice luate
Z9
www.dacoromanica.ro
450
450
de reaqiune pentru nabusirea

insurecOuneT din 1821,
Pentru-c in acel an era o
gu-
rnare lipsa de gnu si de orz, Ba-
vernul, spre a paralisa micarea, intre altele, a dat ordin

care ispravniciT din Prahova,
nul Barbu Vacarescu, marele

Vistier, rindui bumbasirT la
judetele Saac, Prahova, Dambovit,a, etc., pentru ridicarea
porumbuluT din magasiile a-
Dambovita, Arges, Muscel
Olt, cum si catre ispravnicul

de streinT, ca sa ingaduTe pe
trimisif lur Saya si aT frateluT sOu Panait, cum si pe
a lu capitan Iordache, a
dintre Bulgarif din
partea loculul 6menT cu plastring-e
td, deprinsi cu arma si viteji,

pentru infringerea
rulid
Ipsilante ocupase aceste ju-
rendasesc, boerescI i monastiresc

trimiterea lor la magasinele ostire , pldtindu-se
din Visterie cate 18 leY chila

de porumb, iar pentru cdratul
lor cate 6o parale de child.
Pe vremea eteriei, valea Pra-
car3 cate o companie de ete-
hovel si munOT dinprejur au

fost martorT la o mulVme de
scene, propriT nu atat rOsboiulni cat maT mult brig-anda-
risti, sub comanda unui cdpitan,
giuluT.
pentru inrolare de volintirT,

deosebit cate un ispravnic de
Dupa fuga luT Ipsilante, in

urma bataliel' de la Draga-
incredere pentru implinirea

contribuOunilor de la locuitorT.
sanT, cete marT de eteristT, amestecaV cu caV-va dintre

pandurT, urinariV de apr6pe dc
dete militaresce, avemd in fie-
Peste corpul de ostire din

PloescY era comandant Duca.
Turci, intrand in . ra, luara
TurciT SericogluluT si de ar-
drumul spre Bucuresc. Ipsilante, care se atla la TC!rgoviste, dote ordin luf Duca sa
vie cu ostirea sa la Te'rgoviste i sa prepare provisiunT
infundara pe valea PrahoveT.

La sosirea Turcilor si a
lu Saya la Sinaia, eteristir
cautand sa scape cu fuga, se
pentru 1500 calareV.
mulV luard drumul Predea-
Duca, in drumul su tabdri
na4 lu Bimbasa Saya, se
divisara in dou6 par0. CeY
luluT. Acolo irqelegnd c Ti-
la Baicoit, ldsand strop la

Ploesci, Campina i Margi-
misul este ocupat de
Bea
mare nu vor putca trece in
ar-
mata Austriacd si eit prin ur-
www.dacoromanica.ro
451
451
Transilvania, se retraser'a in
intariturile de la Cetatuia
dar furd batut de Turci i
risipitY in t6te pOrtile, iar
trecura de la Sinaia poste
munt la Bran si in satele din
'Ora BArsiel.
In urma victoricI de la Predeal, Bimbaa Saya fiind chemat de Chehaia Bey, pleat la
BucurescI insotit de G-hencea
iar Frangulea unul
din capitani sel", voind a profita de ocasiune i a se imbogOti prin jafuri, r'mase la
Predeal. Asemenea o suma
de Turd desertor ,
SOrbY
Bulg-arT, Greci si altY eteriti,

se ascunserd prin muntl de
unde e'iati la respiintil', care
cum putea, jefuind pe boeriT
pribeg, carY incepuserA a se
inapoia in trd, uniT chematI
st iea parte la afacerile publice, altif silii sa pOrdsscO.
Bra;,ovul, spre a nu fi inrolatT in armata ,.kustriacd.
Pe la inceputul anulu 1822,
drumul Prahovei nu mal era

sigur de loc ; brtjenarii nu
mai cutczau sa intre in trO.
Atund comandantul trupelor
turcesa Chellaia Bey, trimisc
maY rnuli Kirc-Serdari cu armata pentru paza drum urilor.
Ei intreprinsera o gna, energic4 contra jefuitorilor, i col
carY au putut sca'pa cu vietd,

au fugit in Transilvania (1.
G. Babe).
In timpul revolutiunei de
la 1848, Principatele Romne
fura ocupate de armatele Rusesci. Generalul Baron Puchner, comandantul Transilvain urma nereti0teY mi-
siunei Episcopultaaguna ,
ceru pc la inceputul anului
1849 ajutor de la Bucuresci,
de
la Feldmarealul Liders,
comandantul trupelor muscaintru apOrarea cetatilor

Bra0)vului i Sibiului.
Generalul Engelhardt cu
2680 6meni infanterie , 43o
ulanY, 190 cazaci i
tunuri"
fu trimis intr'ajutor la Braov.

Primele deta;amente sosira.
la Sinaia in diminta ;Wei de
10/02 Ianuarie 1849, ocup-And
monastirea, precum i schitul

Predeal i casele locuitorilor,
iar la frontiera instalara un
corp de observatie.
Audind c SccuiT amenintd
Brarvul, Rui trecura Predealu i in ilele de 2, 3 si 4

Februaric sosira la Brarv,
uncle gAsird pc generalul austriae Schurtcr cu putine trupe

precum i un corp de gar-
diti
www.dacoromanica.ro
ii Sa0.
452
452
In sliva de 20 Fobruarie,
trupele lui Engelhardt au ajuns la p6lele muntilor PredealuluY pe o nins6re i vifor

sfiietor.
A doua di Ru;.iY trecurd
peste Predeal, AustriaciT
urmard pe la amiac ; iar bri-
toni
spun cd, numÒrul carelor jefuite a fost peste
o sutd. In tot casul averno
rdpite au trebuit sa, fie f6rte
considorabile, cdci fugaril luaser de bull sma cu cl sume
mar de banT, scule de aur

argint i alte preti6se.
gada van der Xull ajunsd la

carantind (vama ungara de
TreCend Ru;i1 ;;i Austriacii

In -Ora, ;1-au stabilit cuartierul
a.,ta.-slY de la Timi) de UngurY, avu s sustind o lupta

inver;unata :?i fu silitd a se
retrage cdtre padure.
Ungurif dadur, foc
;i nu sliibir. pe Austriad
pC.'n'a la Predeal, unde lupta
se incepu din nou.
lanul cel vechiti de sub
Cetatuio, cunoscut sub numele
de CArciuma de la Ruja, a
general in monastirea Sinaia,

iar la Predeal, Intro Prahove
fost prefdcut in cenur.

Batalionul III (austriac) Tur-
schy ;i 2 companif de gronadirl, au e;-it la Predeal prin

pddurea Vladetulul, pe locue
necunoscute, peste ometi
gropY, unde s'au scufundat
Poiana-TapuluY
r'ema.serd,
mid deta;amente, spro a observa mi;cdrile Tjngurilor.

In sliva de 7 Iunie se in-
cinse prima lupt intre Ru;I

Ungurl mal intditi sus la
Predeal
apo'f. pe C6sta Predealulul pCmd la carantina austriaca.
Aci cdqu, omorit mielesce,
comandantul Reg.. i de cazad de Don, locotenent-colonel Ion Costin, Roman din
Basarabia.
s'a,u prApddit 6 cal cu provisiuni cu tot.

Austriach perdura in acesta ci 186 mortI, ranitI ;i
La 1853-54 Rumania a fost

ocupata de trupele Austriaco,
sub comanda generalului Corunini, iar detap,mento de in-
prisonierY
fanterie din corpul de ocu-
TU-t averea familiilor fu-
gare, lsata in pridurile PredealuluI, a fost data de Bem

In prada Secuilor. Chiar scrii-
patiune
Prahovel
rmas pe valea
comandantul acestor detaamente, generalul

IIess,
www.dacoromanica.ro
avut cuartierul sOu
43
453
un timp 6re-care in monasti-
faineT,
rea Sin aia.

AtuncY ofiteril statuluT ma-
lemnelor de fnc si de constructiT, bkiturilnr alconlice,

paineT, pesceluT, transportul
jor austriac au ridicat planul

tnpografic al intreg-el fron-
furagiuluT,
cu crutele i c,litia de munc

la un orn cu palmele ; adicd
tierT romano din spre Ardeal

(I. G. Babes).
A y j VI a
La 1877, armata Rnsian a

trecut hotarele in treY col6ne
principale o col(na de flanc.
O col6n lutt drumul prin
Un bou de calitatea I
Roman, Bacu,
O vacri de calitatea I
LeI
55
Foc;,anT, BuzL-lu, Ploescf, spre a
snsi la CoplicenT pe Arge.
dnua col6nt urma calea

Vasluit, BarTecucl, Focara, Buz6u,
PloescT, spre Bnsa, la Nord
de Bucurescl. Col6na a treia
pogori de la Bestimac de a
lungul Prutului, pina. la Flcit, trecu prin Galari
la Slobozia pe Ialomita, i de
acolo se indrept spre Obilesd si Calra1.
Din tariful de pretul obiectelor, materialelor si animalelor ce s'ar rechisitiona pentru armata romilna in cursul
anuluT 1894 1) se p6te vedea
val6rea diferitelor animale din
judetul Prahova, a branzeturilor , crnurilor, , cerealelor,
Vecg <1Ionitortil ()ficial, NO. 269
pag. 8014, din 2 MartIC 1894.
140
8o
>>
Ioo
.
III.
Un bivol de calitatea I.
II
III
calitatea
I.
O bivolit de
50
loo
7!)
.
.
>>
Un taur (buhaiti)
vitel (manzat) .
de prim-v6rtt
O 6ie
Un berbec
8o
20
>>
50
120
100
70
I
io
miel
O capr
Un tap
7
7
ied
porc de calitatea I
.
.
>>
cal de mijloc
O iapb'.
Un cal de rind.
O iap
www.dacoromanica.ro
70
50
40
300
200
ioo
70
454
454
Le
Un catar
200
asin
70
Branzeturi"
Lei
Fin calitatea II, idem. . 12,00

Idem calitatea III, idem . io,00
Fain de porumb (malait)
calit. I, suta de kgr.
Branza de burduf un kgr.. 1,40

ca.'
in putina
Urda
Cacaval ordinar
Branza de vacI in put.
Lapte de olla putina
. o,6o
. 0,00
. 0,70
. 1,00
. 0,30
. o,6o
Idem calit. II, idem

Fin, kgr.
Paie, kgr
e g u 111 e
Fasole, suta de kgr.
Carnuri
Mazt re,
Carne de vaca bol un kgr. 0,50

je i capr6.
0,35
porc
. o,6o
vitel
. 0,50
Cartofi,
Cpa,
miel
Pastrama de vaca
6ie i capra
>>
Slanina
. 0,40
0,70
. 0,50
0,80
II
III
Por. calit. I
Orz calit. I
Ov6z calit. I
Usturoiu, suta de capatanY 0,90

0,80
o,6o
3,00
7,00
Morcovi
Patrunjel
Telina
Varza
tzinne de /lac
In pAdure mia de kgr.
Grau calit. I pe suta de kgr. 7,00
8,00
25,00
14,00
8,00
15,00
Linte,
Cereale
9,00
8,00
0,05
0,01
. 5,50
4,50
6,00
5,00
4,50
4,00
4,5
4,00
Faindsi furase
Faina de grau calitatea I
suta de kgr,
14,00
. 10,00
15,00
LC11171C de construgir
In ora, (esenta tare) m. cub 6o,00

50,00
(esenta m61e)
45,00
In padure (cs. tare)
CarbunI de lemn mia de kg-r. So,00
Scanduri de brad in. cub 40,00
45,00
GrincT
LaVrf
3 0,00
Lichidr alconlice
Vin vechit, un decalitru
www.dacoromanica.ro
6,00
4;5
455
LeT
Vin not
Rachiu (16 grade)
Tuica
Spirt rafinat
4,50
6,00
5,00
9,00
5,00
Otet de vin
P 1 17
0,15
0,10
Pesco sarat calit. I un kgr.

II
pr0spat
PRAVACIORIT, deal. com. Valea-
Lung-a, plaiu Prahova.

PREDEALU, comuna rurala, plaiu
Paine de calit. I un kgr. 0,20
riulu Slanicu, mal ales prin

comuna Varbilau, plaiu
o,80
0,50
0,6n
II
",40
Peles, asedat in crsta Carpatilor, la 452o latitudine nordica si la 4315 longitudine

estica. (meridianul Gierman), si
se marginesce la N. cu Trancu comuna ursilvania, la

bana Sinaia, la E. cu comuna
Tesila i cu muntil DoftaneY,
si la V. cu hotarul tOre'l i cu
com. -Moroera, jud. Dambovita.
Transportur7
Un car cu 2 bol p. i k. M. 0,15

0,25
Una carutt cu
tru i k ni
cal pon-
Idem en 2 cal, idem.

Idem cu 4 caT, idem
.
.
0,10
0,20
0,30
Dina de munci la un om
cu palmele
I5o
PRATIOVI t'A, vedI Predealul. mic
paraias.
Orwafia. Teritoriul comuneI Predealu este cu dogavir-
sire muntos. La apus se in-
tinde, de la Sinaia si pna

dincolo de Bran, maretul sir
de muntI cunoscut sub numole colectiv de Bucegl, cu

virful cel mal inalt, Omul.
Lipita cu Omul se afia o

culme de muntI, ceva mal mica
Morarul d'asupra careia este
hotarul yreT. Dupa Morarul

urnika Costila apol. Carai-
PRA.T.xxi se numesce partea de
sud a com. Slanicu, pl. Varbilau.
manul. In acela rind,

departe, sunt Jepii Mari si
Jepii Miel pe de o parte

stancosl
PRMANcA., numire ce se ma
golaI, pe cea-l'alt
parte bogatl in irba de pa-
www.dacoromanica.ro
456
.une, i ma in urma vine

oPitra Arsa cu renumita eT
pescera.
La Miaza-Npte sunt muntil
PredealuluT, Petricica de
pe unde trece hotarul tOreT
Susaiul, bogatY In pttuni,
vell i paduri.
La Rsarit sunt muntiY: Fata
GavaneT , Reteveiul, LaculRou, Turcul, Cazacul, N6mtul, Unghia-Mare i UnghiaMica.
In partea de Miaqa.-di intalnim muntil : CumpOtul, iar

prin mijlocul comuneI travers6za munti : Rn6va, Clabu-
456
In apropiere de gara Prodeal, la 5-6 metri departe de

frontiera, isvorasce un mic paabia bagat In sma, numit Predeal care priimesce
in sine frum6sa vale a Joitel",
\raleaN'alca lul Arsonie
Teasculul.
In dr6pta monastirel cu anume, Predealul, im-
cela0"
preunandu-se cu Valea
n6vel, i perde nnmele i de

aci incolo se numesce Provita in caro se v6rsa valle
Olar6sa, Valea-luT-Vlad,
Va-
lea UrsuluI, t6te mid

putina importanta.
1 de
cetu-TauruluY, Clabucetu-Baiu-
Tot de la botarla ttrel, in
lu, Clabucetu-Azuge, Sorica,

Dutca, Diharnul i Zamura,
totY renumitY pentru padurile
partea de R.sarit a comunel,

din muntele Fata Gavanel,
isvorasce \ralea AzugeI, ce
se vrsa in Prahovita, in fat.a
munteluT Sorica, nu departe
de gara Azuga. Ac6sta vale
in cursul su primesce Valea
de fag, pentru nenumOratele

stane de oI i pentru bogatele
lor pa;;unI i locurI de finete.
Ilidrografia. Din muntiTmentionat mai sus, isvorasc o mul-
time nenumrata de paraiae,

Cu apa cristalina, sanats. i
buna la gust, ce erpuesc mur-
murand dragastos, apoI perlndu-se sub straturY inverlite
sau sub troienI de zapada, es

iara1 la ivla, mal mal-Y, for-
mand in cursul lor sburdalnic

repede, paraje, valcele
dintre caff unele tu pu%in insemnate.
TurculuT, Stevel, Ungbia

Orjog-6ie, Ceau6ia, CazaculnI,
Urechia i Limbarlul.
De aci incepe riul Pral-tova.,
Praformat din valle
hovita, care priimesce valle
CerbuluI, vale prapasti6sa i

adanca, cu nisce paretT areptI
g-ola;,T de te infi6r1, apoi
N'alca Alba, Valea Jepilor, Jalea Urilit6reI, N'aloa Babel'
paraulul Pelq din drpta ; iar
www.dacoromanica.ro
457
457
280 R. iar temperatura a-
din stanc,ra : Valea 1\16rulul,
la
Valea Fetei, \ralea Sca, Va-
nuala. medie este de + 4' R.

Iunie e de obiceiti ploios
lea ZamureT, Valea JipeT, Tu-
feT si \ralea Rea.

LacurY. Ca lacurT in comuna
Predealu sunt : Lacu Rosu,

intre Retevoiu si Turcu si Lacu
TigtmescY, in muntele Tig-ttnescT din BucegT.
Apc minerale se gasesc

tre Azug-a i BustenI (pucisa.),
PC Cumpaul (iod), pe Valea
TeasculuT (fier), pe Valea Joitel (iod, puci(sa si sare) inca
neutilisate, si un isvor in gradina M-rel Predealu, care coprinde 5 gr. 260 materiT solide in litru si are o densitate egala cu I .0032. Coprin de cloruiodzire
carbonate
si
azotate nu s'au
Sulfate
constatat. S'a dosat clorul, iodul, calcea si magnesia, si s'a

gtsit urmOt6rele valorT pentru
un litru de upa
I gr. 7750
Clor .
0,
0031
Iod .
.
.
Calce . .
fag-nesie.
>>
0,
>>
3876
0, 0320
(Anuarul Geologic).
Clima comuneT Predeal e

placuta Curatenia aeruluT ,
rna ; mirosul aromatic al florilor i Yerburilor, v6ra, dau
sOnatate si vitri. Crtldura ve-
reT variaza intre + 15i + 300

R. Gerul erneT se urca ptma
plin de vijeliI, iar pe la

finele luT Iulie caldura trece
de + 250R. ; cu tte acestea
serile sunt r6conse, dar placute. Pe la finele luT Aug-ust
incepe un timp statornic

frurnos. Daca zapada cacle din
Octombre, atuncT pe la jum-
tatea luI Noembre se topesce

timpul frumos din a doua
jum6tate a luneT Noembre se
numesce de t6raniT din localitate Vra babeloro.
Populafiztnea. In timpurile
cele maT vechT, tinuturile comunel Predeal erau acoperite
cu paclurT seculare, necalcate
de picTor de om. PrimiT locuitorT, in muntiT PrahoveT,
au fost scutelniciT, carT erau
insarcinatT cu paza mona..stireT

Sinaia ; prin urmare, prima
are inpopulatiune stabila

ceputul o data cu fondarea
m-reT Sinaia, la a. 1695.
AcestI primI locuitorT s'au
stabilit maT A.nt6itt la Isvor
Sinaia, apoT la Busterif si abia pe la inceputul secoluluT

acestuia s'a intins pna Intre
Prahove si mal' pe urm. (1830)
p'6na. la Predeal.
De la 1852, Predealul devine un punct interesant, prin
www.dacoromanica.ro
458
faptul ct vama tarei a fost

mutata de la Brza in ac6sta
localitate, adapostind ve..ra sute
de visitatorY.
In jumatatea a doua a secolulu acestuia, populatiunea

comuneT Predeal a crescut
mereti.5i de la 1879, dar ma
cu deosebire de la 1886 inc6ce,
numrul locuitorilor a
sporit con siderabil.

Dupa statistica primarieY,
popula.tiunea comunel la I Octombre 1892, numara 3441
locuitorT, adica 1898 barbatI,
1543 ferneT.
Intre constructiunile
fru-
458
ratura nu e in comuna ; ceva

mal mult, pomil roditorl lipsesc cu desavirsire. Terenul
priesce numa finetet Pdurile ocupa aprpe intrga suprafata a comuneT Predeal, avnd ca esenta domina.nta fagul, apoI vine bradul i moliftul, care a inceput a fi maT
rar.
In timpurile vechI, comuna
Predeal s'a numit Podu-N6gulul i se Intindea de la

Predeal p'ena. la Posada, co-
prinnd t6te satele, carT formza, actualmente comuna Predeal, apoT teritorul comuneI
mse ale comuneY Predeal

sim : gara Predeal ; cazarma
Dorobantilor, sub rjetate, zi-
Sinaia cu catunul Isvoru, pre-
dita cu cheltuiala M. S. Re-
neY era la Buten.

La 1864 catunele Posada
Podu-Ngulu s'au alipit
Comarnic ;;i la 1874, catunele
Predealu, Azuga, Bus,tenli
geluI ; vila AdministratieI Mo-
iilor Regale, numita Casa

Campinnu, intru eternisarea memorieI 1-0.posatulul. Ion
Campinnu, care in timpil
din urma petrecea vra de

predilectiune la Predeal ; casa
luI Manuk ; casa Domeniilor
cor6nel ; scla, construita tot
cu cheltuiala M. S. RegeluT ;
fabrica de cherestea, infiintata
de raposatul Skender
Parrint propriu pentru aPentru constructituule din Aiuga

BustenT (v. a. n.)
Podu-Ngului.
reedinta
comuPe atuncI
cum i Posada
Poina-TapuluT
s'au deslipit
de Sinaia, formand comuna

Predealu, cu rerdinta in cat.
Predeal, si mal in urma in
Azuga, unde e i
luveyamMtul
P6na
la a. 1865 in tta. comuna
Predeal nieT vorba nu era de

sc6ili. La 1865 s'a infiintat
prima sc616. la ButenI,
duprt catT-va anl', r6posatul
starit Pantelimon a infiintat
www.dacoromanica.ro
459
la Predeal intr'una din chiliile

monastirel o sc61A particularA,
care a filnctionat 5 ant
459
munteluI Clabucetul-TauruluT,
pe atuncT proprietatea luT Chrisoscoleu Buzoianu. Schitul era
In vra anuluT 1873, Domnul tOref visitand Predealu, a

dat ordin sa se construIscA
In fata monastireY un local de
scln., care a ars la 1889, reclAdindu-se in cursul anuluI
1890, de administratia domeniilor cor6ne. Tot de administratia domeniilor cor6neT s'au
maT construit scoll la Azuga
de lemn i jur imprejur avea

chilire pentru cdlugaT.
Pe timpul rOsboiuluT de la
1788, schitul a fost prefacut
si BustenT.
acestea, fiind construite din

lemn, dup. 30 anT de existentrt
au inceput a putreq.i si la 1819
01111/1. Pe langl monastirea Sinaia, care inct tot de

ac6st comuna si schitul Predeal (v. 1. r.), maT e in BustenT o bisericd, numitri Bise-
rica DomnscA una dintre

cele maY fru.m6se bisericT din
t6ra, construita din fondurile
M. S. Regelui Carol I, si tarnosita la 8 Septembre 1889.
(Dup D-1 I. G. Babes Din

plaiul Peles).
in cenuse. Dupa incheYerea
staritul Ioanichie a zidit

din nou schitul si chiliile (1788)
ajutat fiind de Ion Buzatu, de

fel din Bacifalul-Sricelelor.
Atat biserica cat si chiliile
Ion Manole si altiI au zidit

biserica de pi6tra, iar biserica
cea mare s'a zidit ma targiu
de Safta Castris6ia.
La anul 1844, Mamie Ban A-
lessandru Filipescu, dauTesce

schituluI Predeal muntele CIAbucetu-TauruluT, iar logoftul
Mihait1 Filipescu mosia BoboAmbele aceste danif au
Indus/Ha este bine represintatd in comunA prin dife-
fost confirmate
rite fabricT.
hrisov :
numire ce se ma da,
satulla Edera-de-jos, com. Ederile, plasa
bescu Vodtt, cu mila luT Dumnecjeu, Domn stApanitor a t6ta
de
Georg-e
Voda Bibescu, cu urmaorul

Nol George Dimitrie Bi-
PREDF.ALLT,
PREDEALLT,
schit fondat la
a.
1774 de Ieromonachul si Duhovnicul Ionichie , la plele
tra Romansca.
Sf. sa Cuviosul German,
staritul schituluT Predeal, prin
jaiba catre noT sub No. 3479,
a fAcut araare ca de catre
www.dacoromanica.ro
460
460
dumnlor cinstitii credinciof
face catre noi arOtarea urm0-
ai domniel mele, Ban
t6re : cat pentru muntele Ciaobucetu-TauruluI, am vOqut document cu ltul 1844, Iulie 13,
sub iscalitura D-1111' Banului
Filipescu, marturisit atat de P.
boon
Alessandru Filipescu si r6posatul Marcie Logrofft Mihaia

Filipescu, in viata afiandu-se,
Impreuna cu sotia domnieTsle, dumneaeT Elena Filipescu , -vKnd stramt6rea de
S. S. parintele Neofit, Mitropolitul treT, cat si de P. S.
lipsa color trebuinci6se , in

care se afia acel schit, spre
S. parintele Chesarie, Episcopul Eparhiel' BuzOuluI, i ade-
tinerea cu tta orinduiala a
verit de acel departament in

anul curg6tor, Octombre 9,
sub No. 7, prin care daruesce
catre sf. schit Predeal Mun-
sf. locas de acolo, cat i a obte calug-aresc, i indemnatl

de bun cug-et, au claruit spre
vecYnica dumnlor pomenire,
insa : Domnul Banul Filipescu
muntele Clabucetu-Tauruldi
pe care se afia. vatra acestui
schit, iar de D. Logofft Mihail Filipescu o mosira anume

Bobolia, am'ndou6 aceste pro-
tele Clabucetu-TauruluT, care

din anaforaua acelui departament din anul curg-rstor,
7, sub No. 4831, cu intarirea
n6stra se dovedesce drpta avere a Domnia-lui. Banul Filipescu, cump6rata prin mezat
prietati in judetul Prahova,

pentru care danii, obstea ca-
cu banil"
lug-arsc din acest schit, do-
documentul cu ltul 1834, Aprilie 23, sub iscalitura eepo-
rind a castiga hrisovul domnesc, cu care sa se recun6sca

cu desavirsire intemeiata coprinderea lor, veri-carel' imprejurarl' amenintat6re catre
schit, au facut rugaciune de
a li se sloboc,li hrisovul nostru.
priimind cererea cuviosuluI starit, coprinsa ma:1 sus,
am poruncit departamentuluY
dreptateT s cerceteze i sa
arate, carele prin referatul su
ale curgtitrel' luni cu No. 8588,
Iar pentru moia Bobolia,

satuluT Log-ofOtulul Mihai Filipescu in vita, afiandu-se, im-
preuna cu sotia sa, dumneaeI

Logofet6sa Elenca, marturisit
atat de P. S. S. parintele Grigorie, mitropolitul t6rel' dupa
acea vreme, cat i de sf.-lor
trei EpiscopT, prin care daruesc asemenea catre sf. schit
Predeal, mosia dumnlor Bobolia , din judetul Prahova,
care din cercetarea ce s'a fa-
www.dacoromanica.ro
461
46 I
cut, se dovedesce avere drpta

a dumnlor daruitorilor.
fiind-ca departamentul drep-
TeMjen.
luat numele de
la dealurile pe care este a-
edata.. Asupra infiintareT eI
scie f6rte putin. BOtraniT

spun c ar fi datand de vre-o
tateI prin maT sus qisul raport

cl incredintarea c pomenitele
se
lucruri, ca nisce aver]: ale dum-
200
nelor claruitorilor nu sunt su-
1825 nu erau in acsta comuna
puse la vre-o pravilnica imprejurare privit6re la acst
de cat 20-60 case.

Este situata pe doue delurT
mai insemnate, indreptate de
instreinare si numith boerT slo

boc dup pravila tcreY a face
aceste darurT.
,<NoT, pe aceste temeiurT, re-
cunoscnd cn desavirs,,ire daniile maT sus aretate, intarim

stapanirea sf. schit Predeal,
ani. Pe la aniT
1814
la N. dare S. Dealul despre

V. se chima Predeal, iar cel
despre E. Zimbr6ia. Aceste
dealurT formza intre ele Valea Turburea, pc care se scurge
gArla Turburea. La E. dealu-
supra nem*at6relor acareturi
luT Zimbria curge pArAul Apa-
coprinse aci.
Dulce i la V. Dealului Predeal giirla Valea-GarduluT.
Pontru care am dat acest

hrisov al nostru intaxit cu a
n6stra iscalitura. i Mare-pecete
De la acest comund i pna

la capitala judetuluT sunt 32
la anul de la N. D. nostru Is.

Chr. 1844, i al doilea an al
k. m. iar p'na la reedinta
DomnieT Nstre, luna Octombre. In capitala Bucuresa, scaunul DomnieT mele.
k. m.
Predealu, Turburea, Zimbria
(ss) Georre
BsGestu.
Schitul Predeal se afta dar

in conditiura materiale f6rte
bune, caci" pc lAnga moi, mal
avea turme de oT, ferastrae
pentru scAndurT i un han la
p6lele Clabucetului, langa Va-
lea TsculuT (I. G. Babe).

cornuna rural, plaiu
plaiuluT
(Valeni-de-TA [unto)
Satari.
Populatiunea comuneT Predealu este de 1308 locuitorT,
dintre call 669 barbati i 639
femeT, totI Romana neaoT.
CapT de. familie sunt 243
contribuabilT 305 ; case 263.
In comuna e o singura bisituata in catunul de

rerdinta, Predeal, fondata de
serica,
1ouitor
www.dacoromanica.ro
ti
,nul 1837
reecli,
462
462
ficata in 1865 tot de locuitori,

deservita de un singur preot.
Afara de agricultura locui-
uncle Sc dtce ca au fost

le unor pustnia.
In catnnul.ktrari sun/ /nut-
torii se mai ocupa. cu pomicultura i mai ales cu cultura
i;iine dc zsvo're a'e a35d Sitraid,

CitilOSCitie de locuiton ca nai-
prunului, care este una din

principalele mij16ce de exis-
duitrc de uncle Mk. Acise

.presupcne a fi si pcurd .yi
tenta.la majoritatea locuitorilor
fiucidsa.
comunei. Metergari sunt io

dogari i io dulgheri.
Produsele muncei se desfac
2500 h. 1. tuicia Si 100 h. 1. vin.
mai tot-d'auna pe loc i rar

locuitorii merg cu ele la Ploesci i Bucuresci.
Parte din locuitori sunt mo;-
neni. 128 s'au improprietarit

la 1864 pe mo;ii monastiresci,
una pendinte de Mitropolie
alta de monastirea Cotroceni,
cand li s'au dat 394 h. a. Ei

au 7 caii iepe, 152 vaci, 124
bol, ioi oi, 277 porci i 2
capre.
Sc61 exista in comuna de

la 1885, Localul e proprietatea comunei, construit cu spesele locuitorilor. In anul trecut s'a frecuentat de 6o copii
(52 b. 8 f). din numrul de
290 copii (152 b. 138 f). cu
vrsta de scla. Cu intreOnerea el statul cheltuesce anual
1404 lei. Seim carte 52 blirtati
V. 14 fond.'
In partea de ...V. V. a comu-
neY se 0'4 o localitate

risa cc porld ieumirc dc
a'alu-
In comuna .se fabrica anual
Cultura gandacilor de matase, de ;i a degenerat de la

nivelul de odini6ra, totit-l se
cresc anual gandaci ei.V din
2 kgr. smaap.. Stupi cu

bine sunt 112.
Pamntul comunei este puqin
productiv. Numai porumbul ;i
ovzul reursc a da in timpuri

bune 6-7 h. 1. pe hectar. Fasolea i dovlecii cresc asemenea. Grau i alte cereale mediocru. Dintre pomi roditori
sunt cam 2600 meri, 1800 perl,
oo duqi, 3020 cireV., 817 nuci,
105 persici, 205 gutui, i8
zarzari. Cele 5oo h. a. livesli

dau p'ria la i ,000,000 kgr. fin.
muna de 2 carciumari.
Veniturile comunei dup
incasarile din anul financiar
1893-94 SC ridiat la suma de
lei 1756,82 i cheltuelile la
1739,20.
Comuna n'are osele regulate ; dar s'a proectat una dc
www.dacoromanica.ro
463
463
la Vdleni-de-munte catre Aricesci
i Surani
alta de la
Drajna-de-jos catre comuna O-
se prelungesce spre
Sud. Este acoperit cu paduri,
munei
livec,li de pruni, vii i paiune.
Putine petice de loc se seE brazdata de dealurile Zim-
bria cu piscul Vrful Zimbr6iei parte acoperita cu pa.duri i cea mal ma.re parte
servind de pIi"*Ine vitelor. Acest deal, trecnd in catunul
Sdrari, ja numirea de dealul

Sarari.
i aci este acoperit cu
pacluri, livec,li de prunT i
mai cultivAndu-se pe el
putine porumburi.
In partea de Vest a comunei este dealul Predeal. Incepe

de la N. 1-;i se prelungesce
catre S. Este acoperit cu pa-
duri, livei de pruni, vii

prtiuni. Putine petece de loe
se smana cu porumb i ov'z.
E strabatuta de giirlita Valea Gardului i de garlitele
A.pa. Dulce i. Turburea care
impreunandu-se din jos de cdtunul Sarari, formza riul Matita.
Drajna-de-jos, la S. cu comu-
nele Surani i Opariti, la E.

cu com. Aricesci
la V. cu
!.,;i
mana cu porumb i ov6z.
face parte din

C. R. Predealu, pl. Teljen.
Are o pop. de 5o4 loc. (266
PREDEALU, sat,
b. 238 f.)
loc isolat, com. Teiani, plaiu Teljen.
PREDEALU,
PREDEALU,
statie de drum de
fier pe linia ferata BucuresciPredeal, la 144 k m. departe

de Bucuresci i la 84 k. m.
de Ploesci.
Aci se termina unja feratd
a te'rei, in acsta directiune,
trecand in Austro-Ungaria.
padure particular
supusa regimului silvic inca
PREDEALU,
din a. 1883, pe moia Predealu,
pl. Pele..
deal ce incepe din
partea de N. E. a com. Opa-
PREDEALU,
riti, pl. Teljen, ;;;i se termina
la cat. Opdritr. Directia lui e
Valeni.
de la S. la E.
deal in partea de V.
a com. Predealu, plaiul Tel-
PREDEALU,
ien. Ineepe de la Nordul co-
i are ca virf
mai inalt oVirful Pisicei.

Pe acest deal sunt plantate
vil i livec,li de loma
www.dacoromanica.ro
464
464
PREDEALU, mic prAiasT ce is-
vorasce din apropiere de gara

Predeal, la 5-6 metri departe
de frontierd, pe locul unde
mai inainte era o fabrica, mare

de caramida, pentru construcOa garei.
Acest paixtdasY, abia bagat
in s6ma, curge spre sud in
linie drpta., i dupa, ce pri-
186o
s'a incasat de la acsta
varna
33.608
lei
io parale.
PREDESCT, sat, falce parte din C.

R. Tinosul, pl. Crivina.
e o biserica fondata la a. 1828

in lilelc impOratului Nicolae
Pavlovicio. Locuitorii acestui
ca'tun sunt mosneni.
mesce in sine frum6sa vale a
PREDVALE.A., plaiti la S. de com.
Jo4e1", Valea lui Arsenie

Valea-Teascului, la cantonul
caleT ferate No. 63, in drep-
TArlesci, pl. Tel6jen, pe care

se afla padure i locuri de
paiune.
tul monastirei Predeal, se impreund cu Valea, Rsnvel si,
isvor, curgc de la E. de
perc,Indu-si numele, de aci in
satul RIfovul, pl. Crivina, trece
colo se numcsce Prahovita

Prov4a sau Praov4a.
Pe kInga vade de mai sus,
In Prahovita se mai vrs, Va-
PC langa cat. Antofil6ia si se

vrsa in paraul G-hig-hiu, tot
lea Olaresei, Valea lui Vlad

si Valea Ursului, tte mici
Teljen 1).
de puOna importar9,.
impreuna Cu (Trhighiu in riul

PRTBOIUL, vale, isvorasce de la
PREDEALU, deal, com. Predealu,
pl. Teljen, pe care se cultiva,

31/2 h. a. vie.
PREDEI.ENI (Mosneni-), padure
particulara supusa regimului

silvic inc din a. 1883, pe
mosia Mosneni-Predeleni, pendinte de com. Predeal, pl.
Teljen.
fQst4 varn4. In
in raionul com. Rifovul,
nn1
E. de com. Valea-Lunga, pl.

Prahova, din v6rfurile : Vrteje si Calul si se vrsa in
Cricovu-Dulce la Sud de comuna, dupa ce primesce ca
afluenV pe vaile ; Ploscarici,
Riiosul, Vadea Ursului si altele. T6te aceste vl sunt a'MY. pare gre;,ifii ideia cclor cc suspirita Gliighiu se vers:1 in nrorul Fria, cand atat N olumul dc api cAt
1)
distanta ce parcurge e mult mai mare

la plata Glughiu de cat la Fria,
www.dacoromanica.ro
465
465
coperite Cu padur1, proprietati

ale DAM' G. Gr. Cantacuzino,
avOnd pe dnsele
pa;iuni pentru vite.
livec,li
PRIPONUL, munte pe malul
Zeletinu, com. Posesci, pl.

Teljen, untie Sc a/lit rulical
uii 151tlla gcoluelne, de, Inteliul
orclin.
PRIGNAREA, vale, isvorasce din

muchile Prig-vareT, i se vrsa
in riul Teljen, pe malul stang,
in raionul com. 1\l'aneciu-Ungureni, pl. Teljen.

pRIPoltu, isvor cu ape minerale,
care coprinde clorure, sulfate
i carbonate alcalino. Apele
sunt f6rte alcaline. Sarurile
calcare sunt in maY mare propoqiune de cat cele magnesiane.
In acsta apa. s'a .constatat

fier sub forma de bicarbonat.
Apele coprind in litru urmAtrele proportiura de clor,
acid sulfuric, calce, magnesie
protoxid de fier.
Clor. . . o, gr. 1136
Acid sulfuric i, oi6o
Calce
Magnesie .
o,
o,
3019
1556
0136
Prot. de fier o,
Materiile solide coprinse intr'un litru de apa, din Valea
Priporu sunt 1, gr. 700. (A-
PRISCU (Muntele-), padure particulard supusa regimultif sil-
vic inca din a. 1893, pc moia Muntelui Priscu, pendinte

de com. Comarnicu, pl. Peleulu.f.
PRISkA, proprietate a sclei Ion

Craciunescu, pendinte de com.
Gornetu-Cricov, plasa Cricov,
pe care la 1864 s'au improprietarit o parte din locuitoriT
com. Gornetu-Cricov.
PRISLOPU, mahala, face parte
din C. R. Teila, pl. Pele.

PRISLoPU, munte in partea de
N. a com. Teila, pl. Pele;,
ce servesce de islaz.
PRISLOPU, rius,or, isvorasce din
mui-qii com. Tesila, pl. Pelo,
curge de la N. catre S. E.
se vrsa in riul Doftana, pe
Ormul drept, tot in raionul
com. Teila.
nuarul biurouluY Geologic).

PRisLOPUL, trup
PRIPON (Valea-lul-), vale, com.
Di;esci, pl. Filipesci.
de padure a
statuluf pendinte de com.
pl. Pele, care impreun

30
www.dacoromanica.ro
466
cu trupurile : Galma
466
Caracu
PROvrvA, mosie a statului pe

care la 1864 s'au improprie-
Rusu, Podurile, Rusu-de-jos
tarit locuitoriT din com. Provita-de-jos, pl. Prahova.
banu cu Boia, Lacurile
Ve'rful Neg-rasuluI formza.
padurea Tesila, cara are o intindere de 5000 h. a.

PRISTOLU DE PE DOITANA, pro-
prietatea Eforiel spitalelor civil din Bucuresci, care ZVI-
PROVITA, fosta monastire,
care adi abia se mai ved ruine

In com. Provita-de-sus, plaiul
Prahova.
Unghi a.trcunit czt

llare, Cat/L;(11a fi AI'infu, are
o intindere de 6o6 h. a. si
PROVII'A, se mai numia pe la

a. 1846 muntele Rdsnva.
s'au arendat pe periodul i888-
PROVITA, mosie a statului, com.
1893 CL1 2250 lei anual.
PROCANUL, vale, la N. de com.

Drajna-de-sus, pl. Teljen.
PROTOSINCJIELU, padure a statulul in intindere de 150 h.
Provita, pl. Prahova, pendinte

de biserica Sf. Gheorghe-
Nou, care pc periodul 18901896 s'a arenclat cu 6200 lei

anual.
PROVITA, vecp Predealul, mic
a. pendinte de com. Pacureti,

plasa Podgoria.
PROVITA-DE-JOS, comuna rurala,
PROTOSINCTFIELU, sat, face parte
din C. R. Magurelele, pl. Podgoria.

PROTOSINGIIELU, padure a sta-
tuldi in intindere de 125 h.

a. pendinte de com. Magurelele, pl. Podgoria.
PROVIrA, sat, face parte din C.
R. Provita-de-jos, pl. Prahova.
Are o populatiune de 463 locuitori (233 baxbati, 230 femel).
plaiul Prahova.
luat nu-
mirea de Provita dup. numele prului Prahovita sau

Provita ce curge printee'nsa ;
iar de jos spre a se deosebi de comuna vecina. Provita, ce cade in susul
Date sigure despre infiintarea
ei nu sunt ; se spune numaT
de betrani c acum 300 anT
pe aci nu se afla de cht

mai paduri si tArle de vite si
cd primi sei locuitorl, fug-itT
www.dacoromanica.ro
467
467
de frica fsb6elor, ar fi venit

aci de la cmp.
Este situata pe ambele maluri ale piriului Provita i ale
vailor : Sarata, .Nucului, Dra-
locuitori se mai ocupa cu dulgheria (hambaragil) 5 cu rot'aria si 2 cu butaria. Hambarele le desfac in satele
ganesci,Valea-IViare,
Bolovanul, i la p6lele dea-
lomita, Buz6u, Rimnicu-Sa'rat,

Braila, Ilfov, Prahova
rotarii si butarii desfac pro-'
luriior Verful Pietrei, al viddanulul" i Plaiul NisipuluI.

Distanta de la acsta co-
la balciurile din judetcle Ia-
dusul muncel lor in comuna.

Locuitorii comunei n nu-
muna perla la capitala judo-
m'r de 185 s'au improprietarit
tului e de 48 k. m. i pena
la 1864 pe moiile PrOvita,
la rec;edinta plaei de 5 k. m.
Draganesa-Racota ale statului,

Catunul a D-lui G-. Gr. Cantacuzino 5,;i. Pitra a D-lui C.
Stefanescu, dandu-li-se 6o6
a. ET au So caT, 48 lepe, 258
Provita-de-jos (gis de locuitori

Maruntiu) Drgansa, Pie-
tra i Provita.
Are o populatiune de 15' 60
locuitorl (770 barbati, 790 fe-
bol, 270 vaci, 145 capre, 490
12 fame), in care infra

mili de tigani, Cari se ocupa
In raionul comunei, pe riul
agriculcu fieraria, vi6ra

tura. Capi de fa,milie sunt
369; 310 contribuabili ; 320
case.
i
In comun e o singura biserica', Cu urme'trea inscriptie : Acesta sfanta biseric

s'a zidit din temelie i impo-
i vede de
Prea Sfintia Sa Printele Esarh Kiriil epitropul Sfantu s'a inceput la
lui
leatul 1861 Mai in 25 i s'a
dobita precum se
sfirit la leatu). i861
Octom-
brie in 26.
Pe lang- agricultura, 120
268 porci.
Provita, ,
cinat.
m6ra de ma,
Nu se cunsce positiv anul cand s'a inffintat sc6la in

comuna. Actualul local, proprietate a comuneY, s'a zidit
In anul 1882. S'a frecuentat
In anul trecut de 68 bacti
2 fete, din n'umbrul de 2,54
copil (126 ID. 128 f.) cu versta
de sc6l. Cu intretinerea personaluluT statul cheltuesce anual 1566 lei. Scizt carie r85
btlrba(Y si 7 feind.
Suprafata tOtala a comunel
e de 1900 h. a.
oontund =lit
www.dacoromanica.ro
2 iSZIOW
468
468
afiii mint:raid, mud numil

poi:elm, la pack dcalulid
dauu, din care isvordscc, .yi al-
tut fie
coSta
dealulu%
lng locuin(a locititormltd Ion Ni(d. Afia acestor isvo're

se intrebnin(c'f.-ii de oculten la
diferite
In termen mediu se fabricain
comuna pad la 1500 d. 1. tuica.
In catunicl I-'ic'tra este o ca-
rierd din care se suite tiara

fientru poduri, zidrif, ana-
sea vicinala cu gara Campina.
E brazdata
de dealurile :
Vladanu, care incepe din partea de N. i se prelungesce

In forma until semi-cerc catre
E. i S., formand culrnile
MestecenT, Verful PoeneT
Verful PietreT. Din aceste dealuri, se ramifica dealurile Durda, Plaiul NisipuluT i Pietra
NeaguluT. T6te aceste dealuri
tru ori-ce culturd, rasa aci nu
bunt acoperite cu padure marunta ; pe la plele lor sunt

iblazurT, poral roditorI
0 se cultiva porumb. Plaiul
Iuda-Mica, spre V. e acoperit
cu padure mare, iar plaiul
StejeriuluT este acoperit cu
padure de stejar, dupd care
luat numele, iar parte
se cultiva de cat porumb
servesce de pa0une pentru
se recoltza cu aproximatie de
2850 h. 1. Dintre porra rodi-
vite 0 cultura prunuluT.

Riul cel maT principal, ce
torT sunt ca 800 merY, 250
curge prin acesta comuna,
perT, 20 duslY, 600 nucT,

zarzarl i 300 cire0.
100
este Provita, in care se versa
dau anual pena la 877 care
Valea-Lunga, Iuda-Mica,
Valea-Mare , Valea-Bolovan ,
larY, etc. Pe mica nunitta traceaica Sarata sunt SSW.rc a'e

curd ;4* sane.
Gandaci de matase nu se
cresc ; stupT cu albine bunt io.
Parnntul ar fi prielnic pen-
de fin.
Veniturile acebtra comune

se ridica anual la tifra de
2645 leT i cheltuelile repre-
Draganesci, Valceaua Puciosului, CerbuluT, Sarata, NuculuT, Pietrei (v. 1. r.).

Provita-de-sus (N), Magureni
(S.) ,
PoTena
(E.) 0 Valea-
l-unga (V.).
binta aceia-0 suma.
O sosea comunala o lega

la N. cu com. Provita-de-sus
oja S, Cu )la.gttreni, iar o so
PRovi vA-DE-joS, bat, face parte

din
C. R, Prov4a-de-jo, pl.
www.dacoromanica.ro
469
469
Prahova. Se maT numesce de

locuitort si Maruntisu. Are o
populatitme de 432 locuitorl
contribuabilT sunt 313 ; case
(217 brtrbatT, 215 femeT).
seric., cu hramul Adormirea

Alaici D. fondat la a. 1629,
cu inscriptia urm6t6re : Sfinta
biserie4 veche a fost zidit de
PRovITA-DE-jos (Muntele-), p-
dure particularrt supusa regimuluT silvic incrt din a. 1883,

pe mosia Provita,-de-jos, pendinte de comuna Provita-dejos, plaiul Prahova.
412.
In comun e o sing-ur bi-
preotul Monach si inchittatA

la sfntul mortnmt din Ierusalim, si fiind intru prAprtdire,
PROV.' VA MONASTIREL mosie a
la 1787 s'au prefacut de robul

luT Dumneqeu Mihatache
thf de plaitt, intru prripadire
statulul pe care s'au impro-
fiind la 1834, Iulie 15, s'au
prietarit la 1864 locuitoriT din

comuna Provita-de-sus, plaiul
Prahova.
indemnat robil lui Dutimeleu

Arhimandritul Gheorghit
PRnVI A-DE-SUS, comunA ruralii,
plaiu Prahova. Duptt spusab0-
tranilor, se crede a se fi infiintat pe la a.nul 1550.

Este situatrt pe ambele malurt ale riuluT Provita, la 63
k. m. departe de capitala judetuluT si la 20 k. m. de resedinta plaset.
Se compune din 9 ca' tune
MiinzAu, Moiseni, Provita-desus, Schiopata, Sec.turile, Sul-
tanu, Taporistea, Valea Bradulut si N'alca Poenit, as-6nd

populatiune de 1696 locuitorT (86o barbatt si 836 femeT),
in care intr. si 21 familit de

tiganT-ferart.
Capt de familie sunt 412
Tnase Cali, cu t6te din temelie.

Acst biseric o gAsese
tardiu ca metoch al bisericet

sf. Gheorghe din Bucteescl.
Este deservit de un prent,
Pe Ut-lg agriculturii i eres-
cerca vitelor, 35 locuitorT se

maT ocup cu facerea hambarelor si tronurilor, pc carT
desfac la PloescI, Bucurescl,
Giurgiu si prin satele vecine.
248 locuitorl s'au i'mpropriett-it dup:t leg-ea ruralrt din
1864, pe mosia statuluI Provita-MonastireT si li s'au dat

176 cal, 39
755 h. a. ET
epe, 679 vacl, 150 capre, 88o
O, 298 pord.
:
In raionul comunet, pe giIrla.
www.dacoromanica.ro
470
Provita, sunt 2 morT de macinat.
470
O sosea principala. Y inlesnesce comunicatia spre N. cu

Brza-de-sus i spre S. cu Pro-
Scla datza in comuna de

la a. 1857. Localul e proprietatea comuneY. S'a frecuentat
vita-de-jos.
E brazdat de piscurile : Sul-
In anul trecut de 78 baet1si

fete, din num6rul de 229
tanul (la V.), Pitra (la N. E.),

Dragansa (la S. V.), pe carY
copiY (1,2 b. 117 f.), Cll v'rsta
cresce tufiris de padure, pe
de scla. Cu Intretinerea personalulul se cheltuesce anual
iarba pentru pasune.
15-66 leY. Sciu carte 182 barba'?"

fi 10 ftme%.
alocurea fiind
acoperite cu
In partea de N, V. a comuneY este PoYna StaneT
In comuna exista inca ruine din vechia monastire
Zapodia.
mita Provita.
Comuna are o suprafata de
garla Provita si, de vaile : Sul-
755 h. a, parnnt de munca,

islaz i padure.
Tuica se fabrica anual p'na
500 d. 1. .
La locul numit L'alca Sullanul2tY
se presupune a .
carbuld de palian t.
GandacY de matase nu se
cultiva; stupY cu albine sunt
E strbatuta prin centru de

tanu, Poenei, Schiopoti, PietreY, tte v6rsandu-se In r'iul
Provita.
Se Marginesce cu
Comu-
nele : Brza-de-jos, Brza-de-
sus, Provita-de-jos, si la V. cu
com. Urseiu din judetul Dambovita.
PROVITA, riu, isvorasce din mun-
tiI com. Talea, plaiu Peles, de
197.
In comuna se cultiva numaY
la locul numit Cheia ProviteY
porumb si se recoltza arrual
uda -partea de E. a comunelor
p'na la 912 h. 1. Dintre pomY

roditorY sunt : 850 merY, 240
Brza-de-sus
trece prin com. Ocina, unde
pe/1, 5X0 ciresY, 1050 nucY
se incarca cu garlitele : Ocina,
livepe dau 1400 care de fin.
Baltisu si Valea BraduluY, trece

apoI pe teritoriul c6m. Provitade-sus, o uda in tot lung-ul sOu,
face mal multe cotiturf, i dupa
ce se incarca cu valle: Sultanu,
PietreI, PoYeneY, Taporasci si

veniturI suma de leY 3778, si
la cheltuelY 3145.23.
www.dacoromanica.ro
Brza-de-jos,
471
471
Schiopoti, infra in com. Provita-de-jos, trece prin centrul el,

udlind'o de la N. la S. priimesce de afluentI vAile : Luna,
Sarata, Nuculul, Puciosul, Bolovanu, Draganesci si luda-
statuluY, pendinte de monastirile Znagov Tiganesci, cari

pe periodul 1883-93 s'au arendat cu 26,000 lel" anual, plus
960 le)." plata de padurarT
confini stY.
Mica. De la valceaua PuciosuluY,
infra in raionul com.
Magureni, pl. Filipesci, apoI

In comunele :
dure, Ditesci, Darmonesci
Margineni, si se vrsa in Cricovu-Dulce, la V. de comuna
Vladeni.
PUC 1 IENI-MART ,
comunui
rurala,
plasa Crivina. Se mal' numesce Rast6ica si Rastoeni, dela

numele uneY proprietarese ce,
a stapAnit mosia in vechime,

dupe m6rtea sotuluI el Rasti.
Cu mult mal 'nainte, mosia
se staptinea de un re-care,
PRUNIT-MIRCEI, ValCea, com. A-
postolache, pl. Podgoria.
PuciosuLuT, valcea intre comunele Magureni i Provita-dejos, plaiu Prahova, ce se vrsa
riul Provita, intre aceste

dou comune. S'a numit ast-
in
el pea tru-ca 75e cursul
se
Aal s'esa: isvordFc cu ap4 dc pu-
PUGHE,NI, trup de padure a statulur, in intindere de 150 h. a.

pendinte de comunele Batesci
si Puchera, plasa Crivina, care,
impreuna cu trupurile : Bodarlanu (263 h. a,), Vacaria (25
h. a.) si Balota (loo h. a.), form6za padurea Gura-Crivtulul.
PLICHENI
BATESCI, mosiI ale
Kione, care avea case marI

frum6se, ale caror ruine s'au
cunoscut phia, acum catI-va
anY, si care avea o vasta gr'adina, plina cu tot felul de pomI
roditorl i mrd cu o r6ta pe
micul parilias Piena sau Vi-
ira, ce incinge comuna in

partea de V. si S.1)
Este situata pe loc ses, intre
riul Prahova i iazul numit

Leaotul, la 14 k. m. departe
de PloescY, capitala judetuluI.
Ad i e rerdin(a filaa Criviva
si comp.io a'r Doraba/u(Y, avi'lld
si uiz eficiu tekqrafo-postal.

1). D-1 Ioncscu, inv1411toru1
care ne cornurucll acestca, 1.1'inuTesce
impele satuluI ar ven' (lela accst Klonc,

transformat In
nurnc, care Cu tnnpul
PuclienI
www.dacoromanica.ro
472
BOtraniT spun ca, in vechime
comuna nu era unde se gasesce asta-c,11, ci casele locui-
torilor erau risipite pe campie, parte spre E. parte spre
S. V., intr'un mod cu totul
472
singur preot, care slujesce cu

randul, atat la biserica parohiala, unde se aduna locuitoriI din com. Pucheni - Mari,
cat si la biserica fihial, unde
ma vin si locuitoriI din Pu-
neregulat. Pe la anul 1836,

cu ocasiunea punerel in aplicare a regulamentuluI organic, locuitori au fost snip
a-si muta casele si a le aranja la linic, cum se gasesc
cheni-MicI.
asta-c,IT.
jinarl si maul olar (niel ulna fard ver una din acrstc
Populatia comuneI e de 896
Nara' de agfriculturrl, locuitorit se inaY ocupti cu rosoji-
na'ria si olaria (fac

borcane, bardacc yi altc 11142-1112-
(isuri). 45 locuitori sunt roo-
locuitorY (444 b. 452 f.), In
ocupa(iuni).
care infra 3 familiI de tiganI

si una de AlbaneZI.
Cal:A de familie sunt 16o
Produsul munce 1 desfac

la orasele : PloescI, BucurescI,
Slobozia, Buz6u, Calarasi, 01tenita, etc.
Locuitori1 s'au improprietri-
contribuabill i5; case de locuit 180.
In comuna sunt douri bisericI : una parohiala, de zid, in

centrul comuneT, zidita in anul
IS6o de dccedatul Capitan de

dorobantI, Neculae Dorobantu,
terminata la anul 1861 de

sotia sa Smaranda i fiul eI
Iorgu ;
a doua filiala si-
tuata pc o campie, in partea

de V. zidita, de Kiriac, Ngu
Blinsi Constantin Drag-nea,
la anul 1742, Aprilie 2, in
WY
Constantin Nicolae
Voevod. S'a reparat in anul

1893 din contributiunY benevole ale locuitorilor.
Ambele sunt deservite de un
rit parte la
1864,
parte la
1879. CeI din 1864, in numOr
de 129 s'au improprietarit

mosia Pucheni-Mari ; iar ceI
din 1879 pe mosia. statulu1
Pucheni-MicI, dandu-se la totI
Cu aproximatie cam 250 h. a.
LocuitoriT au : 50 ca si epe,
123 vacY, 92 oi, 194 boT, 67
porcY.

23 anT. Localul e proprietatea
comunel. S'a frecucntat in anul trecut de 65 WAY si

fete din num6rul de 150 copif
(77 baetf, 73 fete), CU vC:rsta
www.dacoromanica.ro
473
de scla.') Cu intretinerea per-
sonaluhil se cheltuesce anual

1566
le. Scin carie 65 bdrbap
p 4 load.
473
Cu Rornanesci si spre S. cu
Pucheni-MosnenT. Tte aceste
snsele sunt bine intretinute.

Comuna e udata de micul
T6ta suprafata comuneY e de
pAraias Pierla, ce o Incinge in
h. a., carI se repartisza

ast-fel : 412 h. a. arabil, io h. a.
fin6ta, 63 h. a. islaz si restul
partea de V. si S.; iar in par-
625
padure.
Tuica i vin nu se fabrica aci.
10-15 feme se ocupa cu cultura ganclacilor de matase.
StupI cu albine sunt vre-o
30-40 In t6ta comuna.
Terenul cultivabil e prielnic
la t6ta cultura. PomI roditori

sunt putinY, mai multe salcil
si salchml. Liveqf asemenea
sunt f6rto putine, abia 8 h. a.
Comerciul se exercita in comuna de 3 duciumarI.
la tifra dc 5206,67 si cheltuelile la 3245 let Comuna dis-
pune de un capital do
lo'f
(in
care intra
3000
si leI 900
datY de judet pentru construirea unuT local de sc61,1).
Diferite sosele o pun in comunicatie cu comunele Petros,,a.ni (N. E.), Batesci (N. V.),
Pucheni-MicY (V.) si soseaua
nationala, ce o lp-,a spre N
1) La acst'S scai in.ii ni inv11 copa si
din comuncle Puchem-AloncnI,
Puchern-Alicl i Billesci.
tea de S. V. se afl o mica,

vAlcea smarc6s., mide cresco
papura i ipirig, si care se
larg-esce mult spre S. E., re-
servata ca loe de finete. Apr6pe dc capntul el" despre

Vest se afla un plop frte
gros si b6tran, pe care cateva generatif asa l'au pomenit.
I,ocul din prejurul su, un
mic platou frumos, se numesce
locul de la Plopo.
Batesci, Pucheni-Micl, PucheniMosnenl' si PetrosanT.
PLICITENI-MO,ANENT, comuna ru-
plasa Crivina. '!>1 trage

numele de la vechile
de mosnenT, cari au infiintat
acest sat acum 200 ani".
Este aseqata pe loc ses

udata, pe margine de apa Viis6ra, la 15 k. m. departe de
capitala judetuluf i la 2 k.
m. de a plase.
Ac6sta COM1111rt n'a fost si-
tuata de la inceput pe locul

Linde e acy, ci casele erau
pandit pe camp ; iar la 1832

cu punerea in aplicare a re-
www.dacoromanica.ro
474
gulamentulu organic rusesc

casele s'a..11 mutat de locuitorI
474
parte din copil frecuenta sc6la

din Pucheni-Mari. Cu v&rsta
la linie uncle se afla si asta-di.
de scla sunt 50 bactI Si 25

Are o populatiune de 746 lo-
fete.
cuitorY (375 b Arb atY, 371 femel).
prafata de 288 h. a. pamnt.
CapI de familie sunt 166;

In comuna sunt 2 biserid

una construita la 1884 Si a
doua, ce e capela cimitiruluT,
are urmat6rea inscriptie oAcsta sfinta si Dumnedesca
biserica ce prasnuesce hramul
Sf. Erarh Nicolae, facuta de obstea locuitorilor, in c,lilele Dom-
nuluI nostru Ion G. Caragea,

al Trel Romnescl, 1818, Noembre to. Ambele biserid
sunt deservite de douI preotl.

LocuitoriI din comuna, pe
liinga agricultura, se mal' ocupa i cu fabricarea de rogojin. El desfac produsul mun-
Comuna se intinde pe o suIn comuna nu se fabrica niel'

tuica, nicl vin, nefiind livedI
de prunT, nid
Pam'ntul e prielnic la tot

felul de cultura. Terenul cultivabil produce io65 h. 1. grau
si 1624 h. 1. porumb. Alte cereale nu se cultiva. PomY roditori sunt f6rte putinI.
de fin nu sunt.
muna de 5 carciumarI si un
bacan.
Bugetul comuneI, pc anul

financiar 1893-94, presinta
veniturf suma de 7536,36 lel

In care Ultra si capitalul de
lel 3394 consemnat ; iar chel-
cd lor la orasele Ploesd
tuelile 3092 leT.
Bucuresd.
Pe langa soseaua nationala

Bucuresd-Ploesd ce travers6za comuna maI e o sosea
15 locuitorY sunt mosneni,
iar So s'au improprietarit la

1864 pe mosia celor 15 mosnenT, dandu-1i-se 204 h. a. Ei
au 57 cal. i epe, 212 bol, 93
vad, 48 vitel, 9 taurI, 230 di'.
In comuna nu exista scla inca
din anul 1874. A functionat
de la anul
1859-1874 ; SCilt
carte 35 Mrbail fi 2 fcmcl. O
vicinala ce o pune in legatura Cu comuna Pucheni-Miroslavesc.
Riul Viti6ra travers6za marginea comunei, trece prin mijlocul islazuluI de ptiune si se
vrsa in Prahova la Buda-Palanca.
www.dacoromanica.ro
475
PUCHENI-MIROSIAVESCL comuna
rurala, plasa Crivina. In vechime s'a numit Comannca,

dupri numele vechinluT proprietar Coman6nu, i datza,
dupa cum se spune, de vre-o

Ion anl.
Este situata pe loc
Muganul Prahova, la 14 k. m.
departe de capitala judetului
i la
plarY.
k. m. de reedinta.
La Inceput , comuna a fost
iar maf in urm casele s'au arc,lat la linie.

Popula0a sa este de 68g locuitorY, in caro intra si 8 Bulg-arY, carf se ocupa cu gradinaria.
CapT de familie i contribuabilT sunt 146 ; case 159.
In comuna nu e biserica.
Credincioif merg la noua i
frum6sa biseric din comuna
Pucheni-MosnenT, la facerea
careia au contribuit
ei ba-
nesce.
45
au 91 ca i. epe, 76 vacY,
bivolr, 288 of, 5o porcf.
Sc61 nu exista In comuna..
Tot terenul comuneY cu islaz
padure este de 300 h. a.

Gandacf de matase se cultiva, In prea putina cantitate.
Stupi cu albino sunt vre-o
dece. Lived1 de fin nu sunt ;
pomi roditorT proa putinI.
Terenul e mediocru cultuse cultiva proa puOn
rei
porumb
Comerciul
i ov6z.
exercita in
comuna de treT carciumarf.
Veniturile comuneI se urc
la lei 4633,87 i cheltuelile la
2345,6o.
Soseaua na0onala PloescfBucuresc trece prin comuna,.

E udata de 1-1111 Prahova
se marginesce la N. cu com.
Pucheni-MonenT
la E.
cu
Ghergh4a, la S. cu Gorgota
la V. cu Crivina.
PUCHENI-MIC1 ,
comuna rura,14,
plasa Crivina. Este situata pe

loc es, la 12 k. m. departe
Locuitorif se ocupa cu rog-ojinaria i munca campulu.

Produsul muncef I desfac la
PloescI i Bucuresci.
l.ocuitorif in numOr de
nioia D-luf Alex. Ioanidis ,

cand E s'au dat 382 h. a. Ef
de capitala judetuluf
la 2
k. m. de reedinta.
Are o populaOune de 641
locuitorI (348 b. 293 f.) totI
Romanf. Capf de familie sunt

contribuabilf 138 ; case
de locuit 153.
In comuna esto numaT o bi153 ;
www.dacoromanica.ro
476
476
seric6., deservita de un preot.

Pe ranga agricultura, locui-
toril se mal ocupa cu

Ei desfac produsul munceI lor
la PloescI.
Parte din locuitorI sunt
monenT, parte s'au impro-
prietarit la 1864 i parte prin
lotuff la 1892. El au 28 cal

iepe, 79 vacT, 128 ot, 46
PUCHENI-MICI, sat, face parte din

C. R. cu acela-,T nume, pl.
Crivina. Aci e reedinta comun
pisc, com. Harsa,

pl. Poclg-oria. Pe acest pise
PUIULESCU,
au fost plantate vii, i de cand

s'au filoxerat serva pentru finete si cultura cerealelor.
porcT.
Sc61a nu exista in comuna.

o suprafata. de 240 h. a.
Cultura g-andacilor de matase este in decadenta.
Terenul cultivabil e prea
putin productiv ; pomI roditorl sunt f6rte putinI.
comuna de treI arciumari.
Veniturile el se urca la leI

4184,28 i cheltuelile la 2386,9o.
Prin comuna sunt sosele
care it inlesnesc comunicatia
spre comunele Pucheni-Mari,

Tinosul i Crivina.
In comuna este o movila,

numita Cetatea, care se pre-
supune ca dat6za din timpul

Tatarilor si in care s'au gasit mal multe unelte, adeca
cutite
iatagrane.
Comuna e udata de un mic

piriia numit Pierla, care trece
prin partea de N. a
eI, v'Or-
sandu se in riul Prahova.
PUNGA,ULUT, loc pe malul

Doftanetu, com. Cocorasci-
Misli, pl. Varbilau.

PURCARULUT, pise in partea de

Teljen. Se intinde de la N.
la S. i servesce locuitorilor
pentru cultura.
strabate
pl. Prahova. S'a numit ast-fel
PURCARULUI, vlcea,
de la turma de porcl, ce comuna tinca in aceste locurI.

PURCA.Rt l'A, vale, com. Magu-
reni, plasa
PuRcA.RETu, vale, com. 0w-e-
tinu, pl. Tel6jen, numita astfel de la porcil ce pasceau in

acea vale.
PURCEAUA, vAlcea, com. Isv6rele, pl. Telejen, numita ast-
www.dacoromanica.ro
4'77i,
fel, pentru ca o data, din causa
une piola torenpale, s'a innecat in acsta vaIcea o turma
ile porci, ce pasceau pe acsta
valcea.
477
Ircbuiqesd apa la faterea a'e &U.
PUTE-Rtli, localitate
mic is-
vor de apa minerala, pc pam6ntul mosnenilor, com. Apostolache, pl. Podgoria, si-
PURITOAICET (Din-Gura-), han,
la frontiera, in com. Predeal,

pl. Pele, construit cam pe la
jum'etatea secolului trecut.
tuatii pe malul apei ce trece

prin comuna. Acest isvor de
ETA, con%ine puci6sa, nu este
analisata de nimeni i nici
recunoscuta oficial pna acum.
vec,li
TigAnsca, pa-
dure a statului.
PIPCAJI, sat, face parte din C.
R. Romanesci. pl. Crivina.
PUC.X.;,..\.Ncx,
piriu, numit ast-
fel de la cat. PucaT, din
care isvora'sce, ud. com. Petroani, pl. Crivina, i se vrsa

in riul Leaotul, in raionul com.
Petroani.
PUCOVUL, vale In partea de V.

a com. Moreni, pl. Filipesci.
Este in depa'rtare de drumul de fier, insa circula0a se

face cu inlesnire fiind sosea.
Pu'ru-Bii, se numesce localita-
tea din com. Slanic, pl. Val-unde s'a deschis prima

gura de ocna, care a resistat
tutulor intemperiilor pna acum caV-va anT, cand s'a prabuit in fundul abisului, os
PL4u-Baii.
i jfalamucu, moie a statului fosta
PUF-GHENCEA, numit
pendinte de Mitropolia din

PI.Tcovu-PRXsAzi , localitatc in
partea de V. a com. Moreni,

pl. Filipesci, unde se gasesce
sare, dar nu se exploatza.
Bucuresci, care s'a vindut de

ved D-lui Alex. Lahovari cu
suma de ioo.000 lei.
PUTUROASA., isvor, com. Surani,
PUTE-RtU, fantana, com. Apos-
tolache, pl. Podgoria, numita

ast-fel de la gustul mirosul
cel urit ce are apa sa.
Z, timpul verd (llena i'lz-
pl. Podgoria, care se vrsa

In garla Sarata, pe malul drept,
tot in raionul com. Surani.
S'a numit ast-fel de la mirosul grqz)s ce-1 are,
www.dacoromanica.ro
478
478
.PUTUROSU,
mahala
din com.
lele : Alagazia,
Cracanul,
altele. S'a
numit ast-fel de la locurile
Valea-Lunga, pl. Prahova.
mocirl6se ce se alla in cursul
PUTUROSUL, piriu, isvorasce din
dealul Secaturile, com. ValeaLunga, pl. Prahova, i se vrs'A in riul Cricovu-Dulce, dupe
ce primesce ea afluentfY valce-
s6u.
Pe acesta vale se
multe localita-V
rata.
g-dsesc
cu apa sa-
B.
sat face parte din
C. R. Valea-Calugdreasca, pl.
Cricov.
RACIIIERI VA, vale, isvorasce din
muntele Lazu, plaiul Brza-
R. Coslegiu, pl. Cricov. A_re

o pop. de 142 loc. (8o bArbaV,
62 femel). Aci e o bisericd
cdreia nu se cunosc niel ctitoril, niel anul foncldrei. S'a

reparat la a. 1892.
l'alca, com. Brza-de-Sus, pla-
iul Prahova, curge de la V.

spre E. i se vrsd in riul
Prah ova, tot in raionul co-
RADU-V0D1-', moie a statuluT
pe care la 1864, s'a improprietarit parte din locuitoriT
muneY Brza-de-sus, plaiu Prahoya.
comuneI Ceptura, plasa Cri-
RAciiiCi, vale, com. llarsa, pl.

Podgoria.
RADU-VODA, mahala din cdt.

*oimescu , comuna Ceptura,
plasa Cricov.
RACILA, parau, isvorAsce din

pAdurea Alija i se vrsd in
nul Cricovul-Dulce, in raionul
com. Haimanalele, pl. Fili-
RAnovA, sat, face parte din C.

R. Podeni-Noui, pl. Podgoria.
pescT.
Numele IT vine de la nisce

locuri mocirlse ce sunt la
sorgintea sa.
cov.
Aci e o bisericd fondata de
o D-nd Domnica i de Protopopu Nicolae Protopopescu

la a.. 1832.
RAIUL-SAILOR sau Dihamul,
RAMA, sat, face parte din
C.
dure particulard supus, regi-
www.dacoromanica.ro
479
mului silvic inca', din a. 1883,
pc mosia muntele Raiul Sasilor sau Dihamul, pendinte

de com. Sinaia, pl. Peles.
479
formza padurea Apostolache.

RACTIVANU, mahala, face parte
din C. R. Aricesci, pl. Filipesci.
RALEA-POENARU, vedi Poenari-
Rali, comuna.
RADA.ciNA, vrf de munte, com.
Comarnic, pl. Pelesul.
RACA, garl4a, isvorasce din

plaiul Serbansa, com. StarChiojdu, pl. Tel6jen, curge
de la V. spre E. si se vrsa
In garla Chiojdul, -tot in raionul com. Star-Chiojdu.
RADOAIA, movila in partea de

N. E. a com. Filipesci-de-Padure, pl. Filipescl.
RATIVOIUL, (Muntele-), padure
care isvorasce Valea Tarsei,
particular a supusa regimului

silvic inca', din a. 1883, pe
mosia Muntele Rativoiul, pen-
care se vrsa. In riul Prahova.
dinte de com,
Pelesul.
Sinaia, pl.
RAFACEA, munte, com. Breazade-sus, pl. Prahova, de sub
RSB O TuLuf (Valea-), isvorasce
din imprejurimile com. Urlati, pl. Cricov, curge prin
RACMANITL, deal la V. de com.
com. Tomsani, unde formza

mai multe helestaie, se dirige
Poiana, pl. Prahova. Are o
spre S. E. p6na langa com.
posiOune falnica si este a-
coperit cu crang, padure

livedi pentru pasunatul vi-
Parepa de unde se indreptza

spre E., desparte cta. Parepa
de RusanT, ocolesce pe acest
telor.
din urma pe partea de E.
RACORELELE, trup de padure a
statului in intindere de 17 h.
a., pendinte de com. Apostolache, pl. Podgoria, care, impreuna cu trupurile : Lacul
Trestiatu (35 h. a.), Ursia (41
h. a.), Vrful Pietrei (12 h. a.),
Valea l'acure): (150 h. a.)
:;3i
apoi se indreptza
spre
E. unde se intalnesce cu garla
Cepturnca, care I schimba.
direcOunea spre S. E. si apoi
iar spre E. spre comuna Fulga.
Pe acsta vale mai in tot
cursul anului curge puOna apa.
Acsta apa umplea data he-
lqteul din com. Fulp
www.dacoromanica.ro
480
480
RASTEN1, mahala din C. R. Sal-
cia, plasa Podgoria.

RA.STUAICA, numire ce
se mal
da de locuitori: com. Puchenipl. Crivina, dupa numete uneY proprietarese ce a

stapanit mo;ia in vechime,
al careia barbat se cherna
Rasti.
Te16jenu ;i pe ambele malurl' ale garlevi Catambia
Ghighiu, la ii k. m. departe
de capitala judetului i la 9
k. m. de rerclirqa plae1'.
Sc compune din 6 catune
MarY,
numire ce se mal' da
de locuitod. comuneT Adancata
din plasa Campu.
proprietate a EforieT
spritalelor civile din Bucurescl,
fosta pendinte de Monastirea
T'rgvr, com. Adancata, pl.

Campu, in intindere de 937
a. din care 5o h. a. suprafan. impadurin i 887 h. a.
pamnt cultivabil i finee, arendat pe periodul 1888-93 cu
13,728 leY anual.
RkruNvi, vale, com. llarsa, plasa

Podgoria.
RAZOARELE, munte la
N. de
com. Comarnic, pl. Pele, coprins intre rul Prahova Si

vaile Conciu i Ora0ele.
RTFOVUL, comuna rurala, plasa
Crivina. Este situan pe loc

s pe malul drept l ritiltIT
Rifovul, Antotil6ia, Buchila14,

G-oga, Malaesci. i M6ra-Dom-
nsca, avnd o populaVune

de 1238 locuitorl (635 barba-V, 603 femel), in carT.
4 famili de tfigani, cari se
ocupa cu caramidaria.
Capi de familie sunt 299;
contribuabilT 271 ; case de locuit 295.
In comuna. sunt 4 biserid

la Rilovul, cu hramul Sf. Nicolae, fondata in a. 1724 de
Chivu Caplescu ; la Antofil6ia,
Cu hramul Sf. Nicolae, fon-
data in 1783 de Setraru Paraschiva Caplescu, i reparan

de enoria1 la 1875; la Goga,
Cu hramul Sf. Nicolae, fondata la 1776 de Pitarul Gr.
Brezoianu i Vornicul C. Balaceanu i reparan'. in 1866, ;i
la MalaescY, careia nu se scie
anul fondara
Tte sunt deservite de 3
preoV.
In special locuitoriI se ocupg, numaT Cu agricultura.

12
se mal ocupa cu rogoji-
naria i 4 cu cb.ramidaria. Pri5051.11 muncel
www.dacoromanica.ro
desfac la t6r.
481
481
gul s'eptmanal din oraul

Ploesci.
Locuitorii comuneY, in numer de 211 s'au improprietarit la 1864, ;>i 2 dupa legea
din 1879, dandu-se la totY 695
nul trecut a produs : 718o h.

1. grau, 260 h. 1. orz340 11.
h. a. pe moille Rifovul,
aproximativ 278 care fin.

Comerciul se excrcita in
Bugetul comuneY, pe anul
Antofil6ia, M6ra-Dom-
nsca, Buchilai i Goga. EY

au 120 ca, 96 iepe, 373 bol,
266 vacY, 13 bivoli, 1143 oY,
405 pord.
In comuna sunt
pive
una pe piriul Rccilea
pe piriul Dambu. Sunt i5

morY :
1. ovez I 7630 h. 1. porumb.

Dintre pomY roditor1 sunt : 150
merY, 8o perY, 113 ducp, 75
cire1, 6o nucY. Livec,file dau
1893-94 con1fine la veniturf,

fondul lecimilor, leY_ 5748,25
la cheltuel leY 4837,49 ; iar
la fondul dramurilor leY 1348,34
venit i cheltuelf 1250.
2 pe piriul Recilea, una
2 pe piriul
judeeana PloescY-Rifovul-Buda-Palanca i soseaua vicin ala

Coslegiu-Rifovul-Pictrot;ani.
E udata de riul Telejenul
de garlele Dimbu, Pria,
CoVimb6ica ii Recilea.
pe piriul Pria
t?i
Dambu.

la a. 1854. Localul e propriotatea comuneY. S'a frecuentat
in anul trecut de 5o ba.e0

o fete, din numrul de 189
(120 bae-V, 69 fete) cu vrsta
de scla. Cu intrepnerea personalului se cheltuesce anual
1728 leY. Sczu carie OS bdrbarl
12 fellid.
Supra-fayL totala a comuneY
e de 2255 h. a.
In anul 1892 s'a fabricat io
h. 1. tuicd ; iar in 1893 nu s'a
Sc marginesce cu comunele : Corlatesci, Coslegiu, Buda-Palanca, Pietroani i Barcan esci.
Acesti comund s'a infiitqat

In anul 1864. Pna atuncY era
divisata in 4 sfaturY satesci
numaT de la 1864 s'a format
o singura comuna.
fa,bricat, nefac'endu-se pruno.
RIF()vuL, sat, face parte din C.
Gandaci de mAtase se cultiva prea puOnI ; stupY cu al-
R. Cu acelaY nume, plasa., Cri-
sunt 62. Pamentul e

prielnic la t6t4 cultura, In a.
bine
vina. Are o pop. de 225 loc.

127 13. 98 f.) Aci e reediMa,
comuna
31
www.dacoromanica.ro
482
482
RTGA, vale, isvorasce de la V.

de com. Slanicu, pl. Varbilau;
curge de la N. spre S. E. i
se versa in garla Slanic,
jos de gara, pe tOrmul drept,
tot in raionul com. Slanicu,
dupa ce trece printre bisericile Sf. Gheorghe i Sf. ErarhY.
Rifosu, vale, isvorasce de sub

dealul Telpe.ydia, com. Vadea
i se
vrsa in valea Priboiul, tot
Lunga, plaiu Prahova,
In raionul com. VaIea Lunga.

E acoperita cu paduri, proprietate a d-lui G. (ir. Canlivesti de
tacuzino, avnd
sf. Dumitru i sf. Nicolae,

rezidita in a. 189o, cu adjutorul locuitorilor. Dou sunt
In catunul NucOra ; una fondata in 1840 cu inscriptia urmtre : Biseric sunt eu sfin-
tita, pentru slava luT Duninedeu zidita. Alexandru Ghica

domnia. Chesarie Episcopia.
Prin osirdia Nucorenilor
i a egumenulM Motrenilor,
..1rhimandrituluT Eufrosin Poteca, nascut in satul acesta,
in ved s fie pomenitT 1) i a
doua fondata in 1875 din sir-
RINCEZT, comuna rurala, plaiu
die i cheltuiala D-lor Gheorghe Salaoru cu sotia sa Rada

Nicolae Ionescu cu sotia
sa Rada i altY locuitori, deservite de doul preotY.
Teljen. Este situata la plele

muntelul Posada, plaiul Nuc6ra i RinceZi, i pe valle
NucOra i Rincezi, la 43 k.
nliscut in satul Nuera din com. Rin-
paune.
m. departe de capitala judela 12 k. ni. departe
de ValenI, reedinta
Rincezi i Nucsra, avnd o
7_01_oc. (876
populatiune de6
13. 884 f.), in care intra i dou

familiT de tigan'i-ferari.
In comuna sunt 3 biserici

una n WncezT, cj hramul
In comuna locuitoriI se ocuO. in sprecial cu agricul1) Arhunandritul Eufrosin Poteca s'a

Meut studiile la
cezi (1786-1858)
se6la greesei de la Sf. Sav a din Bu-
eurescI. La 1812, flind in s rsel de 26

lu numele de Euin mirenie se nunna
Intre anti 18 t 2-1816 im prettrf,""t
Ne c'Alugain
frostn, pre
Dunut ru
;>1
cAnd
eu Petrache Poendru si alttY, undt stu(hile literaturei Elinc, Teologiel i Lunbel Latine, la ea inca rentunitY dasegi
din aeca epoe,i ea : Constantin Vardalah, Kiriae i la eruditul Atanaste Vogoruhs. Mal tArsliu, dupil indemnul vreclnieului de laudb. Alitropoht Diontsie Ltipu,
Eufrostn Poteca fu trintis co spesele

statului la Upiversliatea dio Pisa. ha'
www.dacoromanica.ro
483
483
tura, putin sunt carau1

catY-va dulgherY. EY desfac
produsul munceI la Ploesci.
A patra parte din locuitorT
sunt monenl, lar restul clacaI.
S'au improprietarit la 1864

pe 4 to h. a. 120 locuitor pe
mo;da monemlor i a statului.
El au 88 cal i iepe, 375 boY,

75 capre, 1500 oY, 128 porcY.
Sc6la datza in comuna de la
1880. Carte a inceput sa se invete Cu mult maY nainte. Localul e proprietatea comuneY i s'a

61 baeV i 4 fete, din num6rul de 269 copif (139 b. 130
t). cu v'rsta de sc61a. Cu intreOnerea personalului se cheltuesce anual 1728 leY. Sciu
carie 275 bdrbaei 5V1 20 /Cilla.
Supra-faa comuneY, impre-
una cu locurile cultivabile,

islaz i padure, este aproximativ de 950 h. a.
une de a fi trums
in streinaate, fuse
profesor 1,1 sc61,1 grecescli ta tpoi la St.
Sax a. El ajuti din proprule
sCle nuilOce pc multi eles sCracT i pi in testamentid s'e'u lui sui un capital de aprOpe
350.000 le cch pentru scoli si pentru intretimerea ele flor sen-acY. Pe
acest capital Eu trosin Poteca a maY

sat o bibliotecli insemnatli prin munCrul
crirtilor, ce a formal basa bibliotece'i
nOstre centrale.
Scrienle lui Eufrosin
Poteca
sunt
multe si de mare ment ; din nenorocire

multe din ele s'au pierdut.
In raionul acestel comune
nu sunt vil, ci
numaY
do prunY. Tuica se fabrica, in

anit productiv, in termen modiu 420 h. 1.
Femeile in acesta comuna

se ocupa proa putiin cu erescerca gAndacilor de matase.
NumaY cAte-va familit produc
ata't cAt le este de trebuinO,

pentru imbracamintea lor de
lux. StupY cu albino sunt 115.
Pamntul e mal mult muntos
deluros, ffind prielnic maY
cu sma planta0uneY pomilor.
Grau, orz, meitt i rapita nu
se cultiva ; porumbul i ov0zul, prea puOn. In anul espirat
s'a produs 1004 h. 1. porumb
PC 2 IO h. a. i 140 h. 1. oviz
PC 22 h. a. Poni roditorY sunt
in comuna,: 45,960 prunY, 1400
merY, 205 perY, So duq, 148o
cire1,viinI i zarzar, 65o nuct.
Comerciul Sc exercita in co-
Veniturile comuneY SC ridica
la suma de leY 7986,98 i chel-
tuelile la 4505,32 leI.

Soseaua judeeana ValentPosesci pune in comunicAie
acsta comuna cu com. Poscsci spre rOsaxit i cu Ogretinu spre apus. Din partea
de r6sarit a comuneY incepe
o osea vieinala la com. StaxChiojdu ii BOtrani.
www.dacoromanica.ro
484
484
E brazdata, in partea de N.
V. a catunului Rincezi, de
muntele Leurdeanu cu plaiul
pe periodul I886-i896 s'a a-
in partea de N. se
afia muntele Posada cu ra-
RTNCEZI, padure a statulul in

de com. Rincezi, pl. Teljenul,
Stanila ;
murele Zamora si v'rful Chi-
in partea de S. a comunei este muntele "V'rful

ciura ;
Mierla ; iar prin centrul Plaiul

.Nucsra, numit i Carpenisul,
care se intinde de la N. spre

S. prin mljlocul comuna pe
care o desparte la E. de cdtunul Nucsra si la V. de
Rincezi ; este pIantat in cea
mai mare parte cu livedi de
pruni, meri, nua ciresl, etc.
Muni V6rful Mierla, teurdeanu, Posada cu ramurile
sle Zamora si Chiciura sunt
acoperiti cu mid tufisuri de
padure i servesc, in timpul
vera, pentru pasunarea vitelor.
E udata de piriele Nucs6ra.
Rincezi, care se impreuna

la locul numit Gura Rincezilor i intra in com. Ogretinu.
muntii Posada si teurdeanu,

la E. cu moda Zeletinu si com.
Star-Chiojdu, la S. cu com.
Posesci si muntii V'rful Mier-
rendat cu 3100 lei anual.
formata din trupurile: Plopisu

(125 h. a.) si Pietrele lnfierate
(125 h. a).
RINcEzi, sat, face parte din

C. R. cu acelasi nume, pl.
Telj en.
grla, isvorasce din

muntele Leurdeanu, de la poalele padurei PurcareW, curge
RINCEZI,
de la N. spre S. prin com.

Rincezi, pl. Teljen, si la locul numit Gura Rincezilor
se unesce cu piriul Nucsra,
cu care se vrsa in garla Ogretinu.
RTPA,
numire vechia a satului
Branistea din com. Haimana-
lele, pl. Filipesa

RIPA. CIIIRILf, doal in com. Sal-
cia, plasa Podgoria, care serva

de pasune, av'ad i padure.
lei si la V. cu com. Ogretinu.

Rtl'A CORDULM, localitate
RINCEZI, mosie a statului, com.

RIncezi, pl. Teljen, pendinte
de rapna.stirea Cotroceni, care
in
com. Drajna-de-sus, pl. Telj en,
unde garla Drajna, In cursul

su, formza un maro zigzag.
www.dacoromanica.ro
485
485
RTPA-MARE, ripA, com. TeisanY,
plaiul Teljenu.
RIPA-AIGARULUI, 11'0 sub p61ele munteluT Vrfu-lut-Tigan,
comuna B6trInl,
plaiul Te-
16j en u.
limitA cu judetul Drimbovita.

Acest munte, rnpreun cu
Piscul-luI-Cumpt, Dutca,
bucetu Taurplut i Dosul Cer-
bulut, a fost vIndut la 1821

de Biv-vel Logof6t Chrisoscoleu, D6mnet D. Sachelarie, pe
pretul de vre-o 2006 galbent

RIPA-PISICEY, loc isolat la E. de
com. BOtrilnI, pl. Teljen.
RIPA-KINEI, deal in com. Salcia, pl. Podgoria. Parte servA

pentru culturA, parte pentru
fin ete.
La anul 1844 Baronul Chris-
todor Sachelarie, preprietarul

prin mostenire al muntilor cump6ratt de D6mna Sachelarie de
la Biv-vel logoft Chrisoscoleu,
1A.' sand in arma morteI s6le

mart datorit, acestt muntt i-a
cumprat marele Ban Alexan-
vale, com. VlcAnescli,

plaiul VArbilAu.
dru Filipescu, cu pretul de
RTPILE, loc isolat, ripos, com.
S. Regele Carol I, prin actul
R?PILE,
Surani, pl. Podgoria.
5407 galbentl)
Ast-qi se stkAnesce de M.
de cumprMre de la '15 Au-
RIPILOR, vale, com. V6,1cAnesct,

pl. VArbildu.
gust 1882. A fost vIndut de

D-1 N. Cretulescu pe pretul
de 400,000 lei, ImpreunA cu
RINARU, sat frte ,vechiu, care
Sorica, Dutca, Cumptul,

Mari si JepiI-Mict. D-1 Cretulescu II mostenise de la fratele
s'a desfiintat, impreunn. cu Steftm6ia, CioricescI i Chira, alte

sate tot vechI, si s'a format
comuna Ghirdoveni, plasa Filipesct.
R?NOVA, munte inalt de 1218

m. d'asupra nivelulul MAret
Negre. Acest pisc este situat
tocmat la extremitatea judetuluI Prahova si I servesce de
s6u Scarlat, iar acesta II poSeda prin cumpOrtit6re de la

familia Filipescilor.
La a. 1846, muntele
nova, care pe atunci se mat

numia i Provita a fost m6-
surat de inginerul George Fis1) Dup. notitele procurate D-luI I. G.

Babes de D-1 Basset.
www.dacoromanica.ro
486
chtum, trimis de marele Postelnic Ion Al. Filipescu.

RTNOAVA, ap minerala la Poiana-Petr6sa, in com. Predealu,
486
de N.-E. a el, se intalnesc

cu piriul Calda si impreuna
formza piriul Recelea-Calda.
Dup6 ce uda i partea de S.

a com. TataranY, iese din co-
apr6pe de gara Predealu, pe

proprietatea M. S. RegeluT
Eforiel spitalelor civile din
muna, face maY multe cotiturl

si apoI se vrsa in riul Leaotul.
Bucurescl.
c apa sa e mal tot-d'a-un a rece.
Acsta apa coMine sare
Se numesce Recelea fiind
si
se dice ca este hunk pentru

reumatism. A fost analisata
In a. 1871 demedicul batallonuluT de g-eniu.
RECELEA-CALDA, veslI Recelea
si Calda, dout., pruiae, care

isvorasc din com. Tataranl',
pl. Crivina,
RVNOAvEI, vale, isvorasce de la
limita judetulul Prahova cu

judeul Dambov4a, trece pe
la paele munOlor Risnova
5ipotu si se vrsa in riul Prahov4a pe malul drept, din sus
de Azuga.
REA, vale, com. Teisani, plaiul
Tel6jen.
RECE, fantana, com. Valcanesc,

plaiul Varbilau.
RECE, valcea, isvora'.sce din ra-
ionul com. Og-retinu, pl. TelOjen, si se vrsa. in garla O-
gretinu, numita ast-fel de la

apa sa coa rece.
REC:ELEA, piriu, isvorrtsce din
partea de N. a com. Tatarani

pl. Crivina, trece prin partea
se impreuna tot
in raionul com. Ttttarani Si SC

vrsa in 1-Tul Leaotu.
RECILE, isvOre de apa, in par-
tea de N. a comuneI Petrosanl, pl. Crivina, cu o apa

f6rte buna de 136ut. Uda.
durea Strambei si se vrstt
riul Teljen, dupa ce form6za
hotarul intro comunele MalaescI i M6ra-Domn6sca din
com. Rifovul.')
RETIVOIUL, munte la E. de pl.
Peles, inalt de 1718 m. d'asupra nivelulta Marcl. Negre.
Este inconjurat la Est, Nord

si Vest de piriul Azuga, iar
la Sud de Lacul-Rosuo.
1). D-1 P. Ionescu, inv6t.aoru1
din com. Rifovul susline di. se 61-si in
garla Cot.imb6ica i impreunil in riul Teljenu.
www.dacoromanica.ro
487
487

Susaiul , yrful luT Dragan
Fata GavaneY, Cotila, UnghiaMica, . a. apartinea din tim-
480 le)"
plata de padurarT
confiniW,
ROGOJASCA, vedi Piscu-DraghicT.
purile cele mal vechi familieT

Dud escilor,
La a. 1804 a trecut in posesiunea unuT camtitar, Stefanache Baltaretu. (Ve11 Susaiul,

mun te).
Asta-di se stapanesce de M.
S. Regele Carol I, i a fost
cumpOrat , impreuna cu totT
muntiT de maT sus, in Maiu

1892, de la Manuk-Bey, pe
pretul de 850.ono leT.
ROGOJINA, garlita la V. de com.

BoldescT, pl. Podgoria, care
vrsti in riul Tel6jen. S'a

numit ast-fel pentru c pe ea
cresce multa papurti.
se
ROGOZUL, priu, ivorasce de sub

muntiT Bobul-Mic, curge de la
N.-V. catre S.-E. i se vrsa
In riul TeHen, pe malul drept,

In raionul com. Maneciu-Unguren, pl. Teljen.
REVEICU, /ocalitate, com. Drajna-
de-sus, pl. Teljen, unde apa

Ogretinu, in cursul su, face
un maro zigzag.
ROGOZULUT, poina pe riul Telj en, com. Maneciu-Ungureni,

pl. Teljen.
ROBI, vale, com. Harsa, pl. Podgorja, numita ast-fel pentru-ca
RoGozuLuT, pisc in partea de
pe vremea robiefcum spun

tOraniIadeca pe timpul navalireY barbarilor, aci se ascundeau locuitoriT de frica lor.
N. a com. Star-Chiojdu, plaiul
Teljen. Se intinde de la N.
la S. i servesce locuitorilor
pentru aratura.
ROHAT, movila, com. Nedelea,
ROGOJANCA
I VALEA NUCETU-
plasa FilipescT.
LUT, trupurT de moiT ale sta-
tuluT, com. Rincezi, pl. Telejen, pendintT de biserica Sf.

Ion din BucurescT, carT pe
periodul 1888-1893 s'au aren_
clat cu 1900 leY anual, in plus
ROMA,
plait1 in partea de E. a
com. Star-Chiojdu, pl. Tel6jen,

care, spun locuitoriT, i a luat
numele de la nisce armate
Romane ce au trecut pe aci.
www.dacoromanica.ro
488
488
Pe acest deal se afla padure

si islaz.
Locuitoril se ocupa cu munca

campulu ; niai sunt 25 hui.
urmat6re : Pe cand Tatarii

stapaniau aceste locurI, au
Ploesc.
venit peste anii nisce 6menI

f6rte rOT, numitT RomanT
alungat i s'au stacarI
bilit aci, i in com. Chiojdudin Basca, judetul Buz6u. De
sig-ur ca Romani, despre care
se vorbesce ca au invadat aci,
63 vacI, 166 poreT, 190 bol.

Sc6la nu exista In comuna.
O altt traditiune este cea
dau
sunt Tiganii laetY, carI
numele i adi de RomanI,
RimI, etc., venitY aci, sub diferitl conductorY din Transilvania, i formand diferite cete
de mosnen, din care cea
insemnata a fost Sitilesci, din
Transilvania.
PCma ad, fie-care c6trt de
monera p6rta brame cu colori
distinctive de ale altel cete.
Braul indica cta.
desfac produsul muncet
56 locuitori s'au improprietarit la a. 1864, dandu-li-se

242 h. a. El au 19 cal i iepe,
Tuic si vin nu se fabrica ;

stupT cu albine nu sunt.
Panntul priesce mal mult

graulul i orzuluI. In tre poni
roditorI sunt 25 merl, 115 duc,il,
114 nucI. Livedi nu sunt, cAd
s'au arat.
Comerciul se exercita, In
comuna de douT carciumarl.

la veniturI suma de le 2541,
cheltuelile represint aceial"
suma.

nationala Ploesci-BucurescI.
RomANEscI, comuna rurala, plasa
Crivina. Este situata pe inc

es i se compune din dou0
catune RomanescI si PucaY,
ave_snd o populatiune de 794

locuitorI, in carY infra. i 51
Tigani, carY se ocup cu caramiclaria. Capi de familie sunt

179, contribuabilY 175,
In comuna e o biserica, cu
hramul Jaierea capuluI Sf.

In, zidita la anul 1792 1 deservita de un preot.
ROMNESCI, sat, face parte din
C. R. cu acelaI nume, pl.

Crivina.
RoNcEsci, deal, la N. de com.

Aricesci, plasa Podgoria.
RUU, v'n-f de deal in raionul
com. Ogretinu, pl. Teljenu.
Este gol, n'are nicT irba nici
padure pe el.
RcY;4, ripa spre E. de cat. N'alca-
www.dacoromanica.ro
489
489
Larga din comuna ManeciuUngureni, pl. Teljen.

Ro-f().A.RA,
piriu, isvorasce din
fundul vaieI lIelesteu, com.

FilipesCf-de- paclure, pl. Filipescf.1)
lut numele dupt' pe-
trisul Rosu ce so g-asesce pe

matca lut
stang
Pe tOrmul drept
acestuY piritt si la plele dealului Rosira este situata com.
Ditesci, pl. Filipescl.

R0'TOARA., numire ce se mal
da de locuitorI comuneT Ditesd din pl. Filipesd.

ROTOARA, deal la plele caruia
e situata com. Ditesci, pl. Filipesci.

ROTARE.A, sat face parte din
C. R. Star-Chiojdu, pl. Teljen. Are o populatiune de

375 locuitorT (i So b. 195 f.)
Aci e o biserica. Anu/ fondate/ si ctitori): nu se cunose.
Este situata la plele plaiului Roma si dealultn ('stelor. Prin centru '1 uda isvorul
Rotarea iar pe la Sud garla

Batrannca.
1). Curge de la N. la S." form7ii nnlY
multe zig,LagurT i se
Nit,.t
era in riul Pro-
in ritionul com. DitescI.
ROTART, sat, face parte din C.

Ceptura, pl. Cricov. Are
opopulatiune de 5ni locuitorT
(249 barbatT, 252 femel').
Aci e o biserica cu hramul

oAdormirea M. D..
fu acest 0/1112 se gAsese (irte
mal(' caz-bula de fianu'llt. A

Incepzit a se esWoata de loen71071, din acele tacuil de unde
se pot scate vial leszze. Pe uncle tacuil se 0,(1sese la supraja(a panuln fu luf. Ace.rtl caz-buz/Y
se Villd 15(' lai)ratrietaril

mod din altc COM7(71C.
curge de sub
plaiul Roma, trece prin cat.
Rotarea, com. Star-Chiojdu,
ROTART, isvor,
pl. Teljen, ja directia spre

si se vrsii in garla Batrannca, tot in raionul com.
Star-Chiojdu.
ROTARUL, vale In partea de S. a
comuneY Scaiosi, pl. Teljen.
Aceasta vale servesce pentru

pasunatui vitelor.
RoTuND, poina pc riusorul
Telejenelu, com. Manecitt-Un-
g-urcnr. pl. Filipesa

ROTUNDA (Virful-), munte situat
In tta partea de E. a Com.

Brebu, plaiul Prahova.
www.dacoromanica.ro
R490
490
com. Cosminele, pl. VArbikiu,
trup de pAdure a statuluT in intindere de 40 h. a.
pe care pasee vitele.
pendinte de com. VAleni, pl.
munte spre E.
ROTUNDU ,
de
ROZOARELE (Muntele-) Wure
supusA regimulut
silvic inea din a. 1883 pe mosia Muntele Roz rele pen-
particular A
dinte de comuna Comarnic,

pl. Pelesul.
com. Ederile, pl.

Filipesc ; se vrsA in riul
RUDA, vale,
Teljen, care impreunA cu

trupurile : Poina LaculuT (13
h. a.) \ralea GarduluT Cotueu-PlopT (62 h. a.), Obratele
dupA sf6ra Predealu (25 h. a.)
Bughea-de-sus (45 h. a.) formzA pAdurea
poinA si loc de porumbiste, com. Salcia, pl. Pod-
RUNCU,
croria.
Cricov.
vale, com. MAgurenT,
RUDET,
RUNCU,
plasa
trup de pAdure a statuluT in intindere de 6o h. a.
RUNCU,
pendinte de com. Scorteni,

RUDELE,
loc
gol pe muntele
Rudele sau Slonul, destinat

pentru finete i p'Asiune, in
intindere de 250 h. a.
RUDELE, poinn. pe riul Teljen,
com. MAneciu-Ungurenl, plaiul Tel6jen.
pl. Podgoria, care, impreunA

cu trupurile : Dumbrava-Alic
(40 h. a.), Dumbrava-Mare
(35 h. a.) si Plaiul (55 h. a.),
form6zA pAdurea numitA Vatra MonastireY Mislea, com.
Scorteni.
movil in raionul com.
Sangeru, pl. Podgoria, aco-
RUNCU,
RUDELE, vale, isvorrtsce din culmea muchii ComAsile dintre
Mogo s si Ciumernic, curge
la E. spre S. V. si se vrsA
In riul Tel6jen pe malul stang,
in raionul com. MAneciu-Ungureni, plaiul Teljen.
RucTTT,
vale, com. Ceptura, plasa
Cricov.
peritA cu pAdurI.
situat la E. de
com. Bughiile, pl. Tel6jen si
numit ast-fel de la piriiasul
Runcu.
RUNCU, deal
RUNCU,
pisc, com Bughiile, pl.
Tel6jen.
www.dacoromanica.ro
491
RUNCU, surptttuM in partea de

E. a com. Bughiile, pl. Te-
491
in com. StrambenY, plaiul VArbilau.
16j en.
RUPTURILE, surptIturA in partea
RUNCL', garla, isvolItsce de sub
Maciucu, com. Scortenl, intrA prin partea de N.

a com. Bordeni, pl. Prahova,
vCn-ful
uda cAt. Bordeni-Mar, i dupA
ce form6zrt limita intre acest

ctitun si catunul Sarca, merge
de se v6rsa in garla Sarata,

c.isA i Mislea, in partea de
S. E. a com. Bordeni.
RUNCLT, garlitA, isvorAsce de la
E. de com. Bughiile, pl. Te16jen, si se v6rsa in com. Bughea, tot in raionul com. Bug-hiile.
situat in partea
de N. E. a com. Scort,eni, pl.
Prahova, a Clad o directiune
Ri_TNru, deal,
povirnitA.
Pe el se alia plantatA vie.

Numele II vine de la piriiasul cu acelasI nume, care
uda partea de N. E. a com.

Scorteni.
de V. a com. Isv6rele, plaiul

Teljen.
RUSUL, mahala, face parte din
C. R. Tesila, pl. Peles.
Rusu, munte in partea de V. a

com. Tesila, pl. Peles, ce servesce de islaz.
Tesila, pl.
Peles, ce se vrsn in riul Doftana, pe tOrmul drept, tot
raionul com. Tesila.
RUSUL, valcel, com.
RUSU-DE-JOS, trup de pAdure a

statuluT, pendinte de com. Tesila, pl. Peles, care, impreunA
cu trupurile : Galma, Carabanu-cu-Boia, I.acurile-cu-Ru-
su, Prislopu, Podurile si Vil-ful Negrasulu, formza prtdurea Tesila, care are o in-
tindere do 5ono h. a.
RuANT, sat, face parte din C.
R. Parepa, pl. Campu.

Ru,;4s- (Ripa-lui-), loc isolat in
RL- ULTRA CERE'ULLTY, loc isolat
com. Strambeni, pl. Varbilrai.
www.dacoromanica.ro
492
492
s.
i Necsetsca, numiri ce
se dau comuneY urbane UrlatI, pl. Cricov. Acsta se
constata dinteun hrisov al
lui Duca-Voda, prin care hrisov se da in posesiunea preotesei! Ana a preotuluT Dimi-
SAAC
trie Stancu Largiu mosia Necsetsca sa. le fie lor cilla si

copiilor lor in UrlatI, ce se
chima. si Necset6sea (sciinte
procurate de D-1 I. I. Urla-
Are o populatiune de 170o

locuitorY (890 barbatY, 810 femel").
Capi de familie sunt 210,

contribuabili 300.
In comuna e o singura biserica', deservita de un preot,

cu urm6t6rea inscriptie : In
acsta comuna, numita Salcia,
in dilele M. S. Prea inaltatuluT nostru Principe Alexandru I6n 1411 si D-na Elena
sotia M. Sle, Unitorul Principatelor Romane, fiind i Ar-
tn u).
SALCIk, comuna' rurald, plasa

Podg-oria. Date sigure despre
infiintarea el" n'avem ; se scie
numal c intr'un timp apar-
chiepiscop si Mitropolit D. D.
Nifon in sfinta Episcopie
apol:
z6u, Prea Sf. Sa D. D. Filofteiu cu a carta bine cuvintare

s'a zidit din temelie acest sf,
de plaiul Teljen, ma in urma
Locas, prin osirdia iubitoruluI
de plasa Cricovu si adl' de plasa

Podgoria.
de Dumnedeu G-h. Teisanu,

avnd de sotie a doua pe
Este situata pe dealul Mo-
D-na Masa si de fiI i fiice
tinea de plaiul
Buz'e'u,
sor6e1e, Gorganu,
s. a. si pe valea
pe D-lor Ion si Constantin si

g1IrleT
Salda, in care se vrsa multime de valcele.

Se afta. la 6o k. ni. departe
de capitala judetubn si la 20
k. m. de com. BaltescY, resedinta piase.
N'are nid un catun alipit

insa se compune din trel: o-
c6le, numite Tirisari, Rasteni

Linieri.
D-sra Elena, pe cand s'au zidit acest Locas ; iar din nenorocire a decedat, r6maind bi-
serica neterminata si s'a terminat de sotia sa Masa si

de
ginerile su Minea Ion
Popescu ; avemd de sotie pe

una din cele dou6 fiice cu cea
sotie, iar la 6 Decembrie 1867 s'a sfintit de
Protopopul N. Ionescu in di-
www.dacoromanica.ro
493
493
lele M. Sle Carol Litt de
comuna de dota carciumarT.
Hohentolern, domnul Rom afiind zugravita de D-1

Pandele Argesiu, pictor, cu
tte tablourile i portretele
D-lor ctitori Teisanu.
Parte din locuitoril' acestei
comune se ocupa cu agricultura si parte cu dulgheria.
El desfac produsul munceT la
Veniturile comuneY se ridica

la leT 617,08 i cheltuelile
Mizil.
LocuitoriY
leT 1887,91.

sosea, care, merge spre comunele Sang-eru i Chiojdnca,
spre nord o sosca ncpie-
trita ce merge spre plaiul

Buz'u.
E brazdata de dealurile V'r-
acestei comune
sunt mosnen, afara de 83
cari s'au improprietarit la a.
1864, dandu-li-se 200 h. a. pe
mosia Icna, fosta, a decedatuluT I. Babeanu. EY au 12
xoo vacI, 90 cacal i
pre, 800 oY si 8o porcI.
In comuna nu exista' sc61a.
ful Mosor6ia., pe care se cultiva cereale : Ripa Chirili, cc

serv de pasiune ; Goganul,
CopiY in vrsta. d'a o frecuenta
chi, Valea Sara Vezuniile,
sunt 180. Sciu carte. 8 &Watt
Stupina Popel, Burlacu, Valea Canelta, Poina Runcului,
nict o femeic.

o 3upra-fa. de 1250 h. a.
Cind timpul e prielnic se
fabrica in comuna pAn'a la
12,000 d. 1. - uica. GrAndad de
matase nu se cultiva. StupY

cu albine sunt ioo.
Pamntul e prielnic numa'i
porumbulta ; alte cereale nu
se cultiva. Dintre pomY roditorI sunt : ca la 3,000
1500 perY, 40 duslY, moo ciresY,
I000 nucT si peste 38,000 prunT.
Cgmerciul se exercita in
Ripa StaneY, Poina-..11are, Mu-
chia Baba, acoperita cu padure; Plaiul Lemnelor-de-biserica, Plaiul Cociorba, Plaiul

Lupului, Dini Run cului, Plaiul IsvoruluY-Rece, Ripa Be-
etc.
E strabatuta de garla Salcia si de isvrele : Ciuciuru,

Bilcilor, PacureI, OanceI, Vezuniile, Stupina PopeY, Burlacu, CaneluY, VulpeT, care
t6te formza garla Salda
de Isvorul Rece. Se marginesce spre Nord cu muntelc

Baba, Ripa Stana Poi6naMare, Ripa Chirili i Gog-anul ;
la Est cu Plaiul Buz6u, la Sud
cu com. Sangeru si la Vest

cu com. Chiojcinca,
www.dacoromanica.ro
494
494
SALETA, vale, com. OpOriV, plaiul Telj en.
SARULUY, vale, isvorOsce de la
SALETA, garla formati in com.
in riul Prahova, pc malul stOng,

In raionul com. Comarnicu,
Salcia, plasa Podgoria, din

isv(Srele Ciuciuru,
cura Valea OanceT, Vezuniile,
Stupina Popa Valea luT Burlacu, Valea Canelui i Vulpea,

carT t6te se impreunt in raza
comuneT.
N. de muntele Seciurile, curge

de la E. spre S. V. i se versa
plam Pele'.
com. Vadu-Sapat,
plasa Cricov.
s..\_I,
vale,
SATU-MARE, vedi
Crivina, co-
mund rurala.
Ast-fel formatO, gArla Salcia curge spre sud, marindu-se
cu apa Isvorului Rece, pCna

In raionul com. Apostolache,
pl. Podgoria, unde se vrsO
In riul Cricovu-SArat, pe malul drept.
SANDI (Lacul-), lac, com. Teiani,
plaiu Telej en.
SARAMURI, localitate cu apa sa-
ratO in com. BOicoiti, pl. Filipesci, unde sunt ptqurT de

pOcura.
SARE (La-), localitate in com.
SAngeru, pl. Podgoria, unde

se aflO sare.
SAILOR (Muntele-), proprietate

a EforieT Spitalelor civile din
Bucuresci, fostO pendinte de
monastirea Sinaia, com. Teila,
plaiu Pele, care impreuna cu

mc;3iile AIunOT Negrau i Zi-
li.tea-Trestieni, are o Intindere

de 1246 h. a (1046 h. a. suprafaya impOdurita
200 11.
a. pdmnt cultivabil i finete).
l
In total s'au arendat eu
fost judq al 'rei desfiirqat la a. 1847, situat intre

CarpatT. i judqele : Prahova,
Ialom4a Buz0.u. Era rnprit
la anul 1835 in doue
SCUENIT,
treT pl.1"
Plaiul Teljen cu re;edinta in Com. Valeni

Sibiciu-de-sus
Podeni-Vechi
Despre Buzilisu
Plasa Podgoria
TohanT
Campu
>>
8422
leT anual.
Plavia
Mizil
www.dacoromanica.ro
495
495
Avea de capital Bucovul
postolache , Vrbila , Barbu,

Zamfira, Bdeni, Alunisul, Tufani, Mihailesci i Scheatul.
ca orase principale : Valeni-de-Munte, vestitY pentru vama cea mare ; Slanicul, renumit pentru Ocnele sale, si
monastirile : Valeni, Vrbila,
Ca populatie avea 10.892
La j Iulie 1842, in judetu
Isvoranul, Susana si Cheia.

In acest judet se coprindea
Dealul cel mare, vestit pentru marea cantitate i bullatatea vinurilor.
Marca judetuluI era o -otra
C2t S
SacuenT erau 138 scol comu-
nale frecuentate de 2190 copif si una greesc la Valenl,
afara de sc6la normala din

Valen.
P'acea vreme, judetul Pra-
hoya era mal mic de at Sa-
tgurY.
La desfiintare era impartit

In 7 plsl : Campu, Tohani,
cueni, caci avea numal" 7132

familii si 112 sate, si trel orase : Ploesci, scaunul ispravnicilor, Filipescl i C'Ampina.
Cricovul, Podg-oria, Sceni,Te-
i Despre Buz6u, cu
I70 sate, administrate de va-
16jenu1
Parte din acest judet, des-
tal. Avea 4 capitanii : a scaunulu, a Starkiozi, a Mrginnulul si a Gragenilor. Pe
fiintandu-se, s'a
dat la Pra-
hoya, parte la judetul Buzu.

Tabelele ce dau mai jos,
publicate in Almanachul Sta-
langa acestea mai avea si o
tulu pe anul 1842, sunt interesante, cad in ele se vede

avutia i starea economic a
judetului Saac (Sacueni) la acea epoca:
Polcovnicie.
In tot judetul erau 187 biafara de cele de prin

meorase, 2 monastirY
t6se : Vleni, Iordachianu, Ao
o g
o
L3
82.20b 21.251
121
51
boo
632
1693
19.137 470
www.dacoromanica.ro
4503
496
496
6
302
171
75
Vad
Bol
Cal
182
46
1480
251
Capre I Pord Bivoli Mag. Catirf
OI
29.267119.661 78.160 15.240 22 .002
8993
68
247
103
103
16
StupI
PrunI
Dudi
Folurl de pomI
7143
871.666
3128
19.333
Porumb
Grau
P
30.798
Fasole
7.458
Linte
Orz
Meiti
0 AN E
G
2.431
2.038
Bob }Mazare
1
23
8.451
6.159
29.490
888
In
OC AL E
153.507
Fin
Ov6z
8371
www.dacoromanica.ro
Vie
I
I
8.988
Canepa Tutun
88.425
82.083
49'
d(1.7
SXCIRANCA, I.Artud, isvorasce din
virful Poiena-Mare, curge de

la V. spre E, primesce paralaul Gheba, langa com. Ardncciu-Pame'ntenT, i impreuna
se v6rsa in riul Teljen, pe
malul drcpt, intre comunele
Maneciu-Ungurenl i T'amatenT, pl. Teljen.
Asupra numireT acestul
rau, se povestesce urmat6rele
oSatul Facaenl, prin care trece
paraul Saculanca., a ramas pus-
tiu, din causa uncT ciuml

praznice, iar puini locuitori.
ce maI remasesera, au fugit,
lasand casele g6le.
MocaniY de dincolo, vcnind
Cu oile peste plaluri, dand
nu
de acele case pustiite
tocma vech, se a-,;eqar in ele.
Intre ceT veniti fu i o fe-
mole din tinutul Sacuilor, de

profesie morarita. Pe paraiau1 din partea de S. a satuluI,
X facu ea o m6ra cu o r6t a.,
de re-ce la m6ra cu o r6ta.
se 41ce facau catuna;uluI
fiintat T-a remas numele de
oFacaen1, lar paraiauluI, pe
care era aec,lata mra, i s'a
is Sacuianca, dupa numele
tinutulta, din care venise morarita.

SALC1ANU, moie pe care la 1864
s'au improprietArit o parte diu
locuitoriT com. Harsa, plasa

Podgoria.
sX1,ciEl (Valca-), loe' de finete
in partca de N. a cat. Nucetu,

com. Gornetu-Cuib, plasa Podro-o la.
sA.LciEY,
vale, in partea de N.
a cat. Nucetu, com. Gornetuplasa Podgoria. Jumetate apartine (le acesta comml
jumetatc de com. OpariV,

scrvind de limita intre accste
comunc.
luat numele de
la o
salcie marc-plet6sa, cc
era in vechime cel mal mare

copacit in acsta vale. Se vrsa
in paraul Turburca.
SALCIILE, comuna rurala, plasa
Campu. Cand s'a infiintat
de catre cine, nu se
scie
Sc spune numaT n privinta

numirei
ca de mult, f6rte
de mult, pe cand nu era inca

satul urzit, p'aci trecea drumul spre BucurescI, drum ce
exista
ar,1Y. Pc partea de V.
a laculul, ce se intinde prin

comun de la N. la S, se afla
un put inconjurat de cate-va
pu t aflator i aql, ce
era loe pentru popas, pentru
conac al caletorilor catre Bu-
curesa atat la ducere cat

intrcere.
33
www.dacoromanica.ro
498
In graiul lor giceau: Cona-
cim la putul de la
SalciI.
s498
s'au improprietarit 'la
1864,
Probabil ca primele case au
pe mosia Scarlat Barcanescu
fost facute aci, purtnd numirea Casele de la putul de la
din care li s'au dat 1295

a. El' au 389 cal', jo55
Salcii si asa s'a dat numele

satulul.
Este situata pe ses, stabatuta prin centru in directia

N. S. de catre un iaz, la 46
k. m. departe de capitala jucletuluY si la 18 k. ni. de resedinta pIaseY.
De la inceput a fost situata
h.
306 vacY, 188 porcY, 2871 o
si 5 capre.
In comuna e o mra plisa
in miscarc prin puterca aburulul.

la a. 1863. Localul e proprietate a comuneY. In anul trecut
s'a frecuentat de ioi baetl
PC aceste locurY, 'lusa casele
19 fete, din numrul de 297
crau imprastiate. Alinierca s'a

fcut cam pe la a. 1845.
copiY (148 b. 149 f), cu v'rsta

de sc6111. Cu intretinerea per-

Populatia sa e de 1782 loc.
sonalulul se cheltuesce anual

o8o leT. Scin carte 145 bar-
(884 barbati i 898 femeI), in
bal,7 yi 57 jemeY.
care infra si 4 familiY de ti-

ganT.

contribuabilY 482 ; case dc locuit 420.
In comuna e o singura biserica. De cine :;;i cAnd a fost

zidita nu se scie ; probabil de
catre familia Moruzi, a carel

proprietate a fost rnosia. In
anul 1872 s'a reparat de ob-
stea satuluI si are un preot.

In special,locuitoriY sunt plugaff ; cati-va se mal' ocupt cu
dulgheria, fmplaria, etc. EY
desfac produsul munceY la
Mizil si PloescY.
Tuica
vin nu se fabrica
In comuna. GndacY de matase nu se cultiva; stupI cu

albine sunt 30.
PamAntul e prielnic la t6ta
cultura. Terenul cultivabil a
produs, in anul agricol 1893-94,
1848 h. 1. grAu, 688 orz,
ovz, 1598 porumb, 9 meitt

70 rapita. PomY roditorY nu
sunt.
Vcniturile comunei se urca

la tifra de 'el 4000 ; chelttie-
www.dacoromanica.ro
499
lile represinta acelaM suma.

In comuna sunt dou6 sosele
una in direcOa E. V. inlesnind comuniciqia cu com. Boldesci i Adancata, i alta in

direcOa N. S. inlesnind comu-
499
R. Predealu, plaiul Teljenu.

Are o populatiune de 260 locuitorT (128 barbatT, 132 fe-
me)). S'a numit ast-fel de la

insemnata cantitate de sare
ce se gasesce in pamntul
nicatia cu com. Fulga i Jilavele, ambele neterminate.

Adancata, Fulga, Jilavele i
Boldesci.
SNDULESCI, numire ce se maT
da cit-. Cosmina-de-sus , pl.
Varbilau.
SAPATA, MoVild, com. Nedelea,
plasa FilipescT.
SRASCA, moie pe care s'au

improprietarit la 1864, parte
din locuitoriT comuneT PacurgT, plasa Podgoria.
SA.RASCA, MATI'l A
slittART, pa..dure a statulu in

dinte de com. Predealu, pl.

Teljenu.
SARATA, fantana, com. GornetuCuTb, plasa Podgoria.
SA RATA, garla, numita ast-idl

din causa apeT sle s'ara.te.
Acsta
ja curgere
din interiorul com. .AricescY,
pl. Podgoria, i '!?' indrpta
cursul catre com. Surani, unde
se v6rsa in garla Lopatna, ce
trece pe la marginea comunel.
I DELNITA,
proprietati ale EforieT Spitalelor civile din BucurescY, foste

pendinV de m-rea Sinaia, com.
PacurgY, pl. Podg-oria, in intindere de ioi h. a. din cari

315 h. a. suprafaaa impadurita,
b;,i 696 h. a. pamnt cultivabil
finge. Pe periodul 1888-93
s'a arendat Cu 3150 leY anual
din causa locurilor pr6ste
ripse.
SARARI, sat. face parte din C.
SXRATA,
grl, isvorasce din
partea de N. a com. Telega,

pl. Prahova, trece prin cat.
Mislea, uda partea de Sud a
catunuluT ScoflenT , intr in
com. Bordeni i se vrsa in
riul Teljen la cat. Plopeni,
pendinte de com. MalaescT.
Numirea acesteT garle vine
de la apa sa cea sarata. Are

de afluente pe Runcu, piriiau1
Mislea-Dulce, care isvorasce
din cat. Bustenari, pendinte
www.dacoromanica.ro
500
500
de com. Telega si se vrsb".

In Orla Sarata la cat. Mislea,
si pe valea Sertei, care se
vrs'a la punctul numit oPis-
care s'au distrus de filoxera.

din dealurile
com. Pacureti servesc de islaz,
Asta-zI parte
parte pentru cultura porum-
cani.
localitatc in com.
Podg-oria, undo se presupune
isvorascc de
s.XRATuRA,
la N. E. de com. Provita-dejos, pl. Prahova. Se vrsa in
a fi sare.
SA RATA., v'alcea,
riul Provita tot in

com. Provita-de-jos.
raionul
pculot ta
S'a mullid
lit cursul a este localiialca Ri-
nda de la Jlarin
(Valea-1110, vale, is-
vorb',sce la E. de com. Cornu,

pl. Prahova si se vrsa in
riul Prahova, in partea de V.

in dreptul comune1 Breazade-sus.
S'a numit ast-fel pentru ca

In timpurile ploi6se face marY
pag-ube locuitorilor, inecan-
du-le vitelo si chiar copih.

sXRA.RTY, isvor Cu apa minerala,
in com. Opariti, pl. Teljen,
siiRATuRA, pirlu, isvorasce din

dealul Ciocracu, com. Drajnade-sus, pl. Teljen, ocolesce
oMalul-de-rasuna trece pe tcritorul com. Catunu, i infra
iar In com. Drajna-de-sus, unde
se vrsa in garla Drajna.

5RX-rum, valcea, com. Provita-
dejos, pl. Prahova, servesce

.de hotar intre com. Provitadejos i Magureni.
garla, isvorasce la
N. V. de com. Teisani, pl.
Teljen, si se vrsa In riul
Bughea, la Sud de com. Tei-
SA.RATITRI,
sarh.
caro contine sare si pucisa.
Apa sa nu se Intrebuintzil,
S\ RATURT LE, localitate in com.
Cosmincle,' pl. Varbilau, unde

&AA:Aso, deal
in partea de S.
E. a com. Pacureti, pl. Podgoria, numit ast-fel c aci se

afl sare.
Acest deal are directia spre
S. E. A fost plantat cu
se crabeSC isv6re de apa minerala.

SARATURILE, isvor, 'sT
ja nas-
cere de la localitatea numita

Saraturi com. Apostolache,
www.dacoromanica.ro
501
501
pl. Podgoria, si dupa ce strabate cat. Marlogea se v6rsa

In Cricovul-Sarat, pe malul
tot in raionul com. A-
Viilor, Vadea Benei unita cu

Nucetnca si Turburea si de
aci, esind din com. GornetuCuli), se Indrpta spre S. E.
postolache.
infr in com. Podeni-NouI ,

unde se vrsa in CricovulSarat.
fantanA, com. Apostolaclie, pl. Podgr,oria, numita ast-fel dupa g-ustul apei.
SA.R.A.TUIULF.,
Orla, isvorasce din

partea de S. a com. GornetuCuib, curge de la V. spre E.
priimesce garla Turburea, afinge putin conj. Pacureti din
pl. Podg-oria in partea de S.
si merge de se vrsa in g'Arla
Lopatna, mai jos de com.
Pe ambele maluri ale piriului Saratelu sunt abondente

isvOre de sare.
sARATELu,
Podeni-Nou.
SXRA VELLT,
C21
apa
S4TC1M,
isvorrisce de la p6lele com.

Gornetu-Cuib, curge de la V.
spre E.. infr in com. PodeniVechi, pl. Podg-oria, si aci se
vers in riul Ovisa.
Si-a luat numele de la apa
sa cea slIratA,
sAR [ELTI,
mic vilicel cu apri
sarata, cate 'si' ja nascere de

lnga piscul Pitra si se vrsa
Inriul Telejen, intre comunele Drajna-de-sus (din care
isvorrtsce ) si Drajna-de-jo,.
Locurile din jurul aceste vra
sunt sarate.
Orn,- isvorasce din
c6stele dealului Predealu, com.
sARATELu,
Opariti, pl. Teljen. Sub p6lele dealului Boia, aceiasi comuna, se impreuna paraele :
Stupinei, Crilnau, llanca si
Saratelu i primesce numele
Sarritelu, iar in dreptul com.
Pacureti primesce numele de

isvorasce din
padurile Vaiei Buzatului, com.
curge spre Sud, trece pe Muga
cat. Bogdanesci, Cuibu i Gornetu, priimesce vaile : Bogdanesci, Dosului, Baba Sanda.
Petricanesci, Gornetu, Valea
oTurburea.
De aci 'si continua drumul

spre S. printre comunele Gornetu-Cuib i l'acure-ti.
S'a numit ast-fel de la apa

sa cea sAratA.
SARATicA., apb,, curge prin Va-
www.dacoromanica.ro
502
lea Dobrotet, com. Udresci,

plasa Podg-oria.
sARATICA, grl, isvorrisce de
la N. de com. Sangeru, plasa

Podg-oria, si se versA in garla
Cricovu, spre E. de com. Surani.
SARIT (Valea-), localitate in com.
Salcia, plasa Podgoria, ce serv

cultura cerealelor.
SANGERU, comunA rurala, plasa
Podgoria. Este situata pe valea numitA Valea-Mare

pe stanga riuluT Cricov, la 52
k. m. departe de capitala jndetuluT i la 15 k. m. de a

Sangerul, Miresul
Butucil,
avnd o populatiune de 2.095
locuitorI (lo /8 barbatt, 1077
femeI), in care infra si 31 familit de tigant, cal-1 se ocup4
cu ferAria, rudAria si viera.
502
Anica VAcarescu si fratele su

PanA Babeanu, la anul 1851
iar cea din cAt. Butuct de D-1
Misu I. Bttbeanu, la a. 1893.

Tete aceste bisericI sunt deservite de 3 preott.
Biserim din Sangeru-de-sus
1361.t urm6terea inscriptie :
Acest sfint locas ziditu-s'au
din temelie si s'al' Infrumusetat
dupa cum Sc vede. intru

stea si lauda A.dorrniret nasc6terei de Dumneleu i acelora sfinti ce se v6d zugrAvitt
intr'ansul, In qilele In AltatuluI
Domn Ion Caragea Voevod

cu blagoslovenia prea O sfintiet sale Kir Costandie, Episcop Buz6uluI, prin ostirdia,
silinta i teta cheltutala DumnluI, Biv-vel Stolnic Alexan-
dru Vaarescu si Anica sotia

Dumnlut, ca sA le fie pome-
nire in vecI, la anul de la H.

S- 1816.
La biserica din San geru-de-
In comuna sunt ; 510 capt

de familie, 440 contribuabili,
jos abia se mal' pete citi cuvintele Stefan zugravu

Ion zugravu, anul 1723 de
460 case de locuit si
Andreiti Bozianu.
30 bordeie.
In comunA suut 4 bisericI :

dou in catunul Sangeru ; una
fondatl la a. 1816 de D-1 Alecu VacArescu si alta la anul

1723, fondata de D-1 Dumitrache Marzescu; biserica din
clt. Xliresul s'a fondat de D-na
Locuitorit se ocupa In special cu agricultura, crescerea

vitelor si comertul de bOuturt
spirtese. Produsul muncet '1
desfac, parte la balciul din
orasul Buz6u, parte la Mizil
parte la Ploesct.
www.dacoromanica.ro
5.3
503
LocuitoriT, in numn- de 336,

moiile D-lor Iancu Babeanu
i D, Marzescu, cand li s'au
dat 994 h. a. El au : 28 cal,
vacI, 64 capre, 884 01, 850
porcl, 527 bol, io6 viteT i
taurt
In comuna e o m6r de foc,
proprietatea D-lui C. Marzea.
Carte a inceput sa se Invete
aci de la a. iS6o. Localul e

proprietatea comunei i s'a
96 baeti i 4 fete, din numOrul
de 471 copii (233 baetT, 238
fete), cu vrsta de sc(514. Cu
intretinerea personalului statul
cheltuesce anual 1242 lei. Sciu
calle 145 b(irbafi pi lo fenal.

o suprafala de 2345 h. a.
Tuica, cand timpul e prielnic, se fabrica in comuna p'ena
la maximum 3300 d. 1.; viile

s'au filoxerat.
La local nainit La Sare
sunt carierr dc sare.
GandacT de ma' tase se cultiva
in mica cantitate ; stupi cu

albine sunt 69. Terenul e prielnic culturei proumbuluI i
produce anual p'ena la 9984
h. 1. Dintre pomI roditorT sunt :
220 merT, 8o per!, 79.870 pruni,
15o cire1, 300 nucl.
Comerciul se exercita in comuna de io carcIumarT.

Bugetul comuneI presinta la
venituri suma de lel 5.907 i
la cheltuell 4.704 leT.
E brazdata de dealurile :
Feliga, jaritea i Poeni, pe
care sunt viii livecp de prunf,
i de movilele : Runcu, Bobaru,
}religa i Jaritea, acoperite
cu paduri.
E strabatuta de garlele : Mireul, Saratica, Cricovul; isvrele Babanu i Budulacu i
de valle: Mare, Palarscilor,

Vaci, BordeiuluT iValea Pope!.
Tataru, Apostolache,
din judetul Buzu. i Salcia.
S'As NGERP;:., isvor cu apa mine-
rala in partea de N. E. a com.

Moreni, pl. FilipescT. Locuitord
se spala cu acstei Vd fi o beau
in casan de bole.
SANGERPUL, isvor, curge din
partea de E. a com. Moreni,

pl. FilipescI, maT mult din
cercul com. FilipecI - de - Pa-
dure ; are directia de la E. la

V. i se versa in garla Crico-
vul Dulce, pe trmul stang,

in raionul com. Moreni.
S.RCA, sat, face parte din C. R.
Bordeni, pl. Prahova.
www.dacoromanica.ro
504
504
SCAFELE, pisc inalt pe dealul Cio-
craeul din com. Drajna-de-sus,
pl. Teljen. Aci e loc de pasune.

SCALTNUL REGINET se numesce
localitatea dupe apa Jepilor,

orIt maT sus de Urlatre (v.
a. n), unde se vede o masa

si un scaun cu rezimtre,
facute din pitra, in omrea
hotarit pe Mihai t.-4u, ca la

26 Septembre 1791, stt puna
pe raportul mareluI Spatar,
urmOt6rea resolutie : 1w Mihail Const. *utul V.V. i gosp.
Zem. Vlascoe.
<d'entra huna petrecere

liniste, care o poftim Dornnia
mea locuitorilor de obste, poruncim dumitale Vol Spat. sa
orinduescT i sa, aselT in a-
RegineT Elisabeta, care, de

la castelul Peles, adose orI
visita aceste incAntabre po-
cesta plasa un cpitan cu 20
sitiun.
ispravnicilor judetulu, ca sa
MaI sus de Scaunul Reg-inel, tot pe apa Jepilor, intr'un

inc la care te urd cu frte
mult greutate este Scarmul
dea dou0-c,lecY de 6menI dupa
poterasY i dumnta Vel Vist.
sa, facl porunca Domniel mele,
orinduIala visterieI, harnicI de

acsta slujba. '79 I 9 Septem-
bre 28.
Reg-eluT.
SCAENI, comuna,
sc:AENT, deal in partea de E. a

com. ScaenI, pl. Podgoria, avand directia spre Miaza-c,li si
R6sarit.
Acest deal, inainte de a fi

istrus de filoxera, era acoperit cu intinse
asta-di,
;
rurala, plasa
Podgoria. E una dintre cele

mal vechI comune ale judetuluI si a fost resedinta de
Este situata la plele dealuluI ScaenT, in apropiere de

riul Teljen, la 6 k. m. de-
serva mai mult pentru finete

pasunarea vitelor. Pe alocurca a inceput a se planta
parte de Ploesc si la 22 k.
m. de resedinta plaseI.
vita Americana.
situata pe acest loc, Insa o

mica parte se intindea maI
SCAENI, plasa a desfiintatulul
judet Sacueni. Hotiile ce se

petreceau in acest plaiti, au
Comuna de la inceput a fost

spre rOsarit.
Se cornpune din dou6 catune Scaeni si Balaca, avUd
www.dacoromanica.ro
505
o populatiune de 657 locuitorY (327 banatT, 330 femeT),
In care infra 6 familil de TiganT, i de OvreY, i Grec

22 Bulg-arT. Tigani se ocupa
cu munca pm6ntuluI si lucrarea fierulu, Grecul este
ciirciumar, Ovreiul casier
fabrica de hartie, iar BulgariT
sunt gradinarT.
CapY de familie sunt i6o ;
contribuabilT 264; case de locuit 170 si 4 bordeie.
In comuna sunt dou6' bise: La ScaenY si Balaca (v.
a. n. ) deservite de douT
preotY.
Mara de agricultura, locui-
torif se ma ocupa en transportul pe la fabricele ce sunt

In acsta comuna si al lemnelor ce sunt In apropiere.
Produsul muncel" desfac la
orasele Ploescl si Valeni-demunte.
MaT top' locuitoriT s'au im-
proprietarit dupa legea din

1864. PutinT sunt mosneni".
CeI improprietaritl sunt in nu-
mOr de 70 si li s'au dat 287

h. a. din moshle Balaceanu,
Ang-helache, P. Filitis si Eforiet El au 23 cal si iepe,
60 vacl, 136 bol', io capre,
OT., 229 pora
In acsta comuna se afl
282
dou0 pive,
morT,
una fa-
505
brica de faina, una fabrica de

hArtie de paie, proprietate
D-lu Esra Penhas, careia -I
s'a acordat avantagiile legeT
pentru incuragiarea industrieI
nationale. La dou6 morT se

macina si c6ja de copaciu pentru tAbacarie. T6te acestea
sunt situate pe iazul numit
ofazul Fetel ce se scurge in

Teljen.
Carte a inceput sa se invete aci de pre la anul 185o,

mal regulat ?usa de la 1870,
cnd s'a cladit actualul local
de scl. S'a frecuentat in anul trecut de 64 baetI si 5
fete din num6rul de 68 baetl"
si 56 fete cu vrsta de scla.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual 1566 leY. Scin
carie 59 ba,rbap .st S fenze.
Spre rsarit de comuna, se

afla ruinele unor case ale luT
BrAncoveanu si altele ale luT
Constantin
Boltasu ,
despre
care se povestesce ca au fost

arse de TurcY, de mal bine de
una sute. ant Spre Apus
si
Miaza-di, in apropiere de riul

Teljen, se afla un sant mare
numit Cetatuia ce se qice
ca e facut din timpul luI Mihaih Vit6zul.
In comuna se fabrica anual
pana la 2901) d. 1. tuica.; viile
s'au distrus de filoxera,
www.dacoromanica.ro
5 06
506
Grandaci de matase se cultiva in mica cantitate ; stupi

cu albine sunt 56. Parnntul
e prielnic la t6ta cultura.- Te-
astf servA mai mult pentru finete i pasiunarea vitelor. Pe

alocurea a inceput a se planta
vita americana.
renul cultivabil produce : 2718

h. 1. grau, 20 h. 1, orz, 991
h, I. ov6z, 4045 h. 1. porumb
E strabatut de garla Iazul Fetei, ce 'si ja nascere

din riul Teljen, mal' jos de
satul Plopeni, face mal' multe
si 12 h. 1. meiti. Dintre pomi

roditori sunt : 70 meri, 8o ciresi, 30 di-id:1', 6o nuci, 10,000
pruni. Livec,Ele produc i car
de fin la pagan.
Bugetul comunei presinta
la venituri suma de leI 6463,12

Si la cheltuell 6403,88
Prin comuna trec soselele

Cioraneani, care inlesnesce comunicatia intre Blejoiu i Plea-
sa si soseaua Balaceanu, care

lga comuna spre Est cu dealul i catunul Seciu, iar spre
.Apus da in soseaua BucovValeni. In interiorul comuneT

sunt soselele : Ang-helache
Biserici.
Spre Apus de acsta comuna, in apropiere de soseaua

Bucov-Valeni se afla o movila
mare de pam&mt, despre care
se lice ca este facuta din
timpul Tatarilor. In partea de
R'esarit a comunei se afla dealul Scaeni, cu directia spre
S. E., ()data acoperit cu
distruse de filoxera si carc
zigzaguri strabatand comun ele

Boldesci, Scaeni, Pleasa si Bucovul ; Isvorul Balahuta si
valle Chirului. i Bisericet,
(v. a. n.)
Boldesci, Pleasa si plasa Urg-soru.
SCA.ENI, sat, face parte din C.
R. cu acelasi nume, pl. Podgoria. Are o populatiune de

389 locuitori (187 barbati, 202
e o biserica
femeT). Aci
dita la anii 1850-55 prin ajutorul locuitorilor i prin staruinta postelnicului Constantin Sterienescu din Stefesci,
Preotul Iancu si Saya Balaceanu, proprietarul mosiei Sea-
eni si altor pers6ne pise din

Ploesci. In Scaeni e resedinta
comunei.
sciao;T, deal la
E. de
com.
Scaiosi, pl. Telejen, cu vrful
cel mai inalt numit

Dorului.
www.dacoromanica.ro
qVCn-ful
507
507
scARTI, sat, face parte din
C.
una in ScaToT, fondata la a.
R. cu acelanume, pl. Teljen.
iSoi de familia Filipescu,

a doua in cat. Funden)", construita de nisce calugarT ; ambele deservite de doi preotl.
Afard de c4T-va locuitorT,
paidure particulara suplisa regimulia silvic Inca din

anul 1883, pe moia
pendinte de com. Magureni,
pl. Filipesci.
SCM0d-FUNDENr, deal, com. Sea-
ToY, plaiu Teljen, pe care se

cultiva, 101/2 h. a, vie.
sc.A.iwif,
comuna rurala, plaiu
Teljen.
Anul infiintare):
nu se scie, se spune numaT
carT se ocupa cu ()Paria, restul se ocupa numaT cu agricultura. Produsul munce): '1
desfac la PloescY.
pe moiile Domnita Balaa i
Filipescu, din care li s'au dat

593 h. a. E au: 21 ca, 262
ca-I a luat numirea de la
boT, 1o6 va,cI, 93 viteT, 23 taun, 567 I,

capre, 262
oscaetT ce o data acoperea
pord.
terenul pe care s'a intemeiat
In raionul con-une): e o imr,
comuna.
aec,lata pe riul Teljen.
Este situata sub un mal,

numit C6sta-Mare, pe ambele maluri ale parauluT Bughea, la 20 k. iii. departe de
capitala judetului i la 7 k.

la a. 1887. Localul e proprie-
m. departe de reedinta pla-
pif (75 baetf, 24 fete), cu vC,r-
iulu.
sta de sc61a. Cu intretinerea
Se compune din dout,t cltune : Funden): i ScamT, a-
personaluluT se, eheltuesce anual io8o leY. ,S'Cilt Cal* 150

b(lrbar1 Si 2 file.
vemd o populatiune de 992

loc. (5o4 barbatT, 488 femel"),
In care intra 5 familif de
-li-
gar i 2 de grecT.
CapT de familie sunt : 273
contribuabilf 193 ; case de locuit 235.
In comuna sunt 2 biserici :
tatea comuneY i s'a frecuentat
in anul trecut de 48 baetT i

5 fete, din nume'rul de 99 co-
un, comuna se intinde pe

Liz locallta tea
72211111M
Be-
rila se atia o fintad din cal e

CUT//C tipa a niestecota
nu mi
le:tu. .
www.dacoromanica.ro
czt
l'anta/la - de-
508
508
In comuna se fabrica anual, dup6 media celor trei

din tima, 199 h. 1. plica.
41 h. 1. vin.
Painntul e prielnic la t6ta.
SCANTET (Ruptura-), loc isolat,
cultura. Terenul cultivabil produce : 14 h. 1. grau, 729 h. 1.
tea de E. a catunelor Lipa-
ovz, 1640 h. 1. porumb, 235

h. 1. meit. Dintre pomI roditori sunt : 200 nucl', 'o
plasa Podgoria, ce curge nu-
perY, 40 dudY, 8o cireT, 150

merY, 200,000 prun'f. Livezile
com. Strambeni, plaiu Van
SC'RNAVA, mica garlita in parnesci si .;;ipotu, com. Bol d esci,
mai cand plou6. S'a numit

nava, pentru-ca aci se scot t6te
murdariile din aceste doua
catune.
dau cam 224 care fin.

comuna de 4 carciumarf
SCHEIANCA, gnl, isvorasce de
la veniturf suma de leY 3352,13
Sapat, pl. Cricov, se v6rsa in

garla. Budursa i-f continua
cursul pe teritorul jude.0.11M
la cheltueli 2583,78,
Prin comuna trece sos6ua

judetna, ce-T inlesnesce comunica-Va spre comunele : GuraVitireI i Magurelele.
In partea de E. a comuneT
se all. dealul ScaTo0: cu Virful Dorulu.
E udata de Valea InetreI

Berila, in partea de V.
si_
de Valea-RotaruluT, In partea
de sud. Valea Pietrel" si Be-
rila serva de pasune, iar RotaruluY de tinete.
Se marginesce cu comuneGura-Viti6reY, Maldesc,

Magurelele i Gornetu-CM13.
le :
SCXRU,.;OARA, padure, vezY Dra,
gomirescu,
raiga baile Boboci, jud. Buz Ou,
i dupa ce uda com. Vadu-
Buz0u.
SCHEAU, sat,
face parte din C.
R. Valea Calugar6sca, pl. CriCOV.
SCHTLOR (Valea-), deal la E. de

com. Calug-areni, pl. Cricov.
scHruLESci, sat, face parte din

C. R. Homoriciurile, pl. Te16jen. Aci e o biserica fondata
la a. 1842 de locuitort
SCHTTUI. CHEIA, poina pe riul
Teljen, com. Maneciu-Ung-urenT, plaiu Teljen,
www.dacoromanica.ro
509
50q
SCIIIOPOTA, sat, face parte din

C. R. Provita-de-sus, pl. Pra,hoya.
SCORTENI, comuna rurala, plaiu

Prahova. Unil satenI sustin
ca acsta comuna' s'a infiintat

sub domnia luT Negru-Vodb"..
SCIIIOPOTI, grl, isvorasce din

c6stele pisculuI Dragansa,
com. Provita-de-sus, plaiu Prahoya, i se vrsa in riul Pro-

al parttIau/ui Sarata, la 26 k.
m. departe de capitala judetului si la io k. m. de ree-
vita, pe partea drptA, tot in
dinta plaiului.
raionul com. Provita - de - sus,

din care isvorasce.
tune
Se compune din dou caScorteni
Mlslea, a-
v'nd o populatiune de i474

SCHITUI,E,ML, mic schit in via
m on a stirei Caldarly;ani , din
locuitoff (724 barba:ti, 750 fe-
com. Ceptura, piasa Cricov.

In acest schit sorvesce unul
sau dol calug-ari. Inainte de
distrugerea viilor de filoxera
cu feraria, vi6ra i agricultura.
me), in care infra i 170 famdii

tigani, carl se ocupa
Capi de familie sunt 376
scoRvENT, deal situat la sud de

In comuna sunt dou bisericI : una in cat. Mislea (In
proectie)
una in UU. Scorteni, cu hramul Cuvisa Pa-
cat. Nucetu i la E. de cat.

CuIb, com. Gornetu-Ciffb, plasa
raschiva ce are urmatrea

inscriptie Zugravita la a.
Podgoria, acoperit cu vil,
1848 de Cristache zugravu

Acsta biserica e deservitil
se aflau aci maT multI calugari,
carI ingrijau de viile monas-
li-
vec;ll de prunl, finete i locurl
cultivabile. 'Si a luat numele

de la o fata a unuia dintre coi
9 mo0, ce formau satul Culb,
de doul" preotY.
tenY, a luat pc unul Scortnu,
In catunul Mislea (v. a. n).

este un penitenciar, instalat
in interiorul fostel monastirl
Mislea unde se detin mi-
caruia I-a dat ca dota acest
noriT cac,lutY in diferite crime,
teren.
al ca'ror num6r variaza intre una i dou sute.
care maritandu-se in com. Scor-
face parte din
LocuitoriI comuneT, pe langa
C. R. Scorteni, plaiu Prahova.
ptqina agricultura, se mal o-,
8CoRl'ENT, sat,
www.dacoromanica.ro
5 10
510
cupa cu transportul sard prin

Ora, sare ce se sc6te din salinele de la Doftana.
Locuitoril din cat. Scortel
sunt mosnenY; iar cd din cat.
Mislea, In numr de 152, s'au
improprietarit la i 864, pe m4a
ov6z,
14 h. 1. porumb. Alee
cereale nu se cultiva din causa

terenulta.
Dintre poml roditoff sunt :

79 merf, 6o perY, 8o ducY, 5o
cire% 194 nud. Comerciul se

exercita in comuna de 8 cr-
statului Vatra m-rd Mislea,

cnd li s'au dat 532 h. a.
au 77 ca, 34 epe, 112 vaa
70 capre, 67 oi, 330 pord.
ciumarY.
54 ant Localul e proprietatea

comund. S'a frecuentat in anul trecut de 36 baeVf i3 fete,
suma.
din nurnrul de 211 copi): (i 18
bae0, c fote), cu v6rsta de

sc61a. Cu intretinerea perso-

financiar 1893-94 presinta
veniturY suma de Ici 4000;
cheltuelile represinta aceia;Y
Trei sosele trec prin Comuna:

spre 'relega, i Bordeni ; Te-
P6na la a. 1883 exista in
lega-Valea - Carpenulta , spre

Baicoiti i Mislea-Urleta, spre
com. Banesci.
Petri;u, ce serva
Plaiu
pentru pasunatul vitelor i de
comuna monastirea Mislea, zi-
dealul Runcului, situat in par-
dita de Radu \Toda Paisie,
tea de N. E. a comuna pe
care Cu ocasiunea unuI incen-
care s'a, plantat 174a.

In comuna e piscul Gire
polenile: Pope): i Bechi.
E udata de g-rla Sarata, cu
nalului se cheltuesce anual

1242 lei. Sclu carte 200 barba(% fi 32 fonci.
diu, in aratatul an, s'a distrus

cu desaviqire.
T6ta comuna se Intinde pe
o suprafar de 2032 h. a.
Tuica se fabrica aci anual,

Cu aproxima0e, 1540 d. 1.
Gndad de matase se cultiva In mica cantitate ; stupT

cu albino sunt 24. Pamntul
nu e prielnic la t6ta cultura.
Terenul cultivat Inanul agricol 1893-94 a produs : 14 h. 1.
afiuentul su Mislea Dulce i

de vaile : Doftanetu, Runcu,
i Valea
1-up6ica , Sc6ild
,
Sca.
Se marginesce cu comunele : Teleg-a, Baicoiu, Bra-
nesci i com. Bordeni.

SCOR'VENI, deal, com. Scoileni,
www.dacoromanica.ro
5t1
511
plaiul Prahova, pe care se cultiva. 131/2 h. a. vie.
acelaT nume, com. Comarnic,
plaiu Peles.
scoRmTmuY, poina spre V. de

com. Moreni, pl. Filipesci, in
padurea statului Lup6ica-Stavropoleos.
SECARTA, sat, face parte din C.
SCORIJULUT, pisc, com. Slanic,
in garla Lopatna.
Si-a luat numele de la pamntul cel slab din care is-
pl. Varbilau.
scoARA, vale, uda partea de

V. a com. Scorteni, pl. Prahoya, numita aa dupa scrta,
ce se estragea in vechime de
aidi.
se vrs in garla Sarata la punctul numit Pis-
R. Comarnic, pl. Pele.

SECTuL, isvor, uda com. Carbunesci, pl. Podgoria i se vrsa
vorasce.
SECTu, deal, situat in partea de

E. a com. Boldesci, pl. Podgoria. Directia lui e catre Est
Sud. Este plantat cu

adT filoxerate, i cu livec,IT de
pruni.
cani.
sCURTA, vale intre comunele

lIarsa i Podeni-Vechi , pl.
Podgoria.
scuRTEsci, sat, face parte din

C. R. Stefesci, pl. Varbilau.
Aci e o biseric in forrna. de

pescera. Anul fondareT
cti-
SECILT, sat, face parte din C. R.

Boldesc, pl. Podgoria. Este
situat pe dealul Seciu i are
o biserica fondata in a. i8oi

prin contributie din partea
satenilor i ajutorul
ge Boldescu.
G-eor-
toril nn se cunosc.
SCUTARI, numire ce se mal da
cat. Cosmina-de-sus, pl. Van
bilau.
SCUTXRIsCA, vale, com. Cosmi-
SECIU, deal, situat in partea de

E. a com. Bughiile, pl. Telejen.
luat numele de la
Seciu. Pe dealurile
din acstri comuna se cultiva
ov6z, vil i pomi.
nele, pl. Varbilau.

SECLU, surpaturtt in partea de E.
SECARLA., apa,
uda catunul cu
a com. Bug-hiile, pl. Telejen,
www.dacoromanica.ro
512
512
SECIULUI (Poina-), es, com. 0gretinu, pl. Teljen, numita
SECOTA, vale, com. Manesci, pl.

Trgor.
ast-fel fiind-c In acesta poina nu se g-asesce nip): o fanCana Cu apa.
SECA, poina la V. in com. Ditesci, plasa Filipesci.
SECIUR1LE, munte la E. de com.
SECA, vale, isvorasce din com.
Comarnic, pl. Pele.
Pacureti, pl. Podgoria, curge

printre dealurile Slavu ;;;i. Bar-
SECIURILE, sat,
face parte din
C. R. Sotrile, pl. Prallova. Are

o populatiune de 41 locuitorY
(20 barbatY, 21 feme1).
zila, merge de la V. spre E.

se vrsa, in garla Matita.
Pe acsta vale este situata
o parte din com. Pacurett
vale, isvorasce de sub
SECIURILE, carien i de pi6tra, com.
Sotrile, pl. Prahova.
p6lele dealuluY Malota in par-
SECARILE, ripa, spre S. de com.
tea de E. a com. Scorteni, pl.

Prahova. Sa numit ast-fel fi-
Surani, pl. Podgoria, pe care

se cultiva putina secara.
de apa.. Curge numa in urma
SEcA.TuREY
(Poina-), es, com.
Ogretinu, pl. Teljen.

SECATURTLE, poina, spre N. V.
de com. Talea, plaiul Pele.

Se crede
luat numele de la seca,rea padurilor
ce au fost o data, pe acesta
poina.
id ci in tot timpul este lipsa

i a topirei zapeqi.
Acsta vale uda putin cit.
ploilor
Bordeni-Mari, com. BordenT,

pl. Prahova, i se vrsa in
garla Runcu la limita acestui

calm cu cat. Sarca, com. Bordeni.
SECA, sat, face parte din comuna

urbana. Filipesci-de-T6rg, pl.
Filipesa
vale, com. MagureM, plasa
SECATURILE, sat, face parte din
C. R. Provita-de-sus, pl. Prahova. Are o populatiune de

577 locuitorY. (287 barbay, 290
femeT),
Filipesa
SECA,
pruia, isvorasce de la
fntana Golea, trece prin cen-
www.dacoromanica.ro
513
513
trul com. Maneciu-UngurenY,
partea X. a com. Sinaia, pl.
plaiu Teljen, curge de la V.

spre E. i se vrsa in ritil Teljen, pe malul drept, in ra-
Pele.. Se vrsd in gArlita Peleelul, si

in Pele, care,
dupa ce trece pe langd castelul Peles,, se versa 1n riul Pra-
ionul com. Manociu-Ungureni.
SCA, surpdtura, spre E. de primaria com. Maneciu-Ungureni,

plaiu Teljen.
SkA-OLARI, padure a statuluY,

In intindere de 5O4 h. a. pendinte de com. Margineni-desus, plasa Filipesci'.
sic, vale, com. Tarlesci, plaiu

Telj en.
,scA., vale. isvorasce de la plele munteluT Zamura, com.
Predeal, plaiu Pele, curg-e de

la S. E. catre V. si se versa in
1-1111 Prahova, pe tdrmul stang-,
la N. de cat. BID,;teni.
La 1888, ing-inerul Erler a

infiintat pe acsta vale o fabrica de ciment. Astri-di este in
deplind funcionare, produc6n d
un ciment de o calitate superira, recunoscuta de huna,.
hoya, pe t 'rmul drept, In drep-
tul com. Sinaia.
localitate la 2 k.
m. departe de M-rea Sinaia,
unde, dupd traclitie spune
S-FINTA ANA,
D-1 I. G. Babeau trait primii pusnici. Nu putemdice

d-saprecisa cu siguranta acsta epoca, dar afirmdm, fard
a grei, ca vita monahald a

existat in tinuturile nstre cu
mult mal nainte de infiintarea
monastirei Sinaia de catre Spatarul Cantacuzino, cae): el c,lice
Unde maY inaintea zidireT acesteia, se aflau sihristrii acolo;

de alt-fel credem ca aceste
adapostit monala
Inca din secolul al XIV-lea,
cand s'au fondat cele maY
locuri" au
multe monastiri in t_.rile Romano.
Se spune cd aci ar fi fost

o veche biserica ce servca ca
SEMAN, vale, com. urb.

plasa Cricov.
locas? de rug'ciune primilor
SFAcARu, sat, face parte din C.

R. Podeni-Noui, pl. Podgoria.
f6rte frums si este f6rte mult
SFINTA ANA, isvor curge din
pna aci,
ermiti a' muntilor.
Sfinta Ana are o positiune
visitata. Pentru inlesnire s'a

facut acum doi ami o sosea
www.dacoromanica.ro
514
514
SFTNTU NICOLAE, fost schit

plele Ducegilor, ale cdruY
ruine se v6d
S'a zidit
pe la a. 1600, inainte de fondarea monastireT Sinaia.
i aiT.
SFIRLXNNCA, sat, tace parte

din C. R. MAldescY, plaiu Vdrbildu. Are o populaqiune de 159
b. 73 f).
Acest cdtun se mal numesce
Vulpesci. Aci e o bisericd
ziditd, in a. 1854 din temelie
Cu cheltuiala D-lor Postelnicu
Ion, Preotul Ndstase, Preotul
Stan, Postelnicu VAlsan,
gofku Mihait i ali, dand i
multe movile, fdcutese
de TdtarY. Pc acstd vale a

fost biselica de virghiI, ce se
vede aIi in cdtunul de reedintd, i pe care locuitoriT au
adus'o aci, din causd ca era
proa departe.
SICHIRETI, deal acoperit cu
pometurY, com. Filipesci-de-
loc. (86
locuitori rnic ajut6re.
Pddure, plasa Filipesci.

SICRITA, pddure a statuldi in
de com. Sicrita, plasa

SICRITA, mo;de a statulti, fostd
pendinte de M-rea Snagov,

com. Sicrita, pl. Cdmpu, vin-
SFOARA (De la-), loc de ardturd
si finete, in marginea pddurei

Surani, com. Sura,ni, plasa
Podgoria, avnd impreund cu
locul Hatas,, (Pe-), 4 h. a.
SFOARA GRADPTEA, localitate
langd grla Drajna, com. Drajna-de-sus, plaiu Teljen.
SFORILE, moie pe care la anul

din locuitoril com. Ceptura,
plasa Cricov.
dutd de vec'f.
SICRITA, comun runa, plasa

Campu. N'are nic1" un cdtun
alipit. Este situatd intre apa

Vatnliu si riul Prahova.
Veniturile sale se ridicd la
ifra de 2467 ici. Sc61d nu
exista in comund. Copii in
virstd de scld sunt 68 (36 b.
32 1).
SII,A, vale, com. Drajna-de-sus,

plaiu Telj en.
SILA, surpatura, com. Drajna-de-
sGRoxsEY, vale in partea de V.

a com. Cocordsci - Misil, pl.
Varbil4u, unde se
1,76d
mal
sus, plaiu Teljen.

SILI STE
7
loc
2
www.dacoromanica.ro
isolat la S, E. de
515

unde, spun bOtraniT, a fost sat
Tatarasc, i unde se facea
un trg anual, numit Dra.0-aica.
Dufid Lgronirea Thlarilorsfiunc leseuda localsub ,Vcgru Vocld, s'a clesiiiqat acel
sal .yi s'a formal ccl actual, tot
fie acel loc, iutilutenclu-se fie
dcalurY i coStc.
SILPTE, loe isolat in com. Ghir-
doveni, pl. FilipescI, unde se

gasesc plantayl mat'i mu10 mefi
s unde se (-,lice ct in vremu-
rile vechi ar fi fost un sat,
515
de com. Ceptura, plasa Cricov,
care, impreuna Cu trupul Valnca (50 h. a.), formztt 0durea VAlnca.

SILPTEA sau Fundurile, munte
In partea de N. a com. Teila,
plaiu Pele, ce servesce de
islaz.
SILITET (Malul-), mal, com. Teiani, plaiu Tel6jen.

STLITEA DEALULUY, sat, face
parte din C. R. Calinesci, pl.
locuit de Tatari.
SILPTEA, localitate in mijlocul

campici Zeletinu, com. Posesa
plaiu Teljen, unde se qice ca
SILP;,TEA. DEALuLuY, sat, face
a fost satul Posesci, ce a remas pustiu din causa ca lo-
o pop. de 299 loc. (196 h. 103 f).
cuitoril se-1 au fug-it de frica

Tatarilor.
Biserica de acolo, construqie
de lemn, a fost maT tarqiu

mutata in com. Posesci, sub
numirea de biserica din Virf
acA servesce de cimitir.
parte din C. R. Filipesci-dePadure, plasa Filipesci. Are
In acest sat se afla o biserica zidita la a. 1833 de State

Mitrea,
doT
monalAY,
carY
s'au arc,lat aci. Serviciul divin se oficiaza in biserica,
numai la anumite
sOrbatorile imperatesa mergnd preotul din comuna.
numire ce se mal da catunuldf Brebu-Alegieesc, com.

Brebu, plaiu Prahova.
Aci a fost un schit de calugar4e, care s'a desfiinat in

urma une hotarirY consistoriale, iar calugar4ele au fost
SII.PTEA, pd.durice a statultn in
mutate la monastirile Zamfira,

Susana,
www.dacoromanica.ro
516
516
virf inalt, com. Brzade-sus, plaiu Prahova.
formAnd o comuna nou'e, sub

numele de oPredealu r6man'nd alipite la Sinaia numai
SINAIA, statie de drum de fier

pe unja BucurescY-Predeal, la
125 k. m. departe de Bucu-
Isvorul si Furnica.
Prin legea din 188o, Sinaia
a fost declarata comuna ur-
rescT
i la 65 k. m. de Ploesci,
intre statfile Valea-Larga. i
bana.
Documentele vechT,
ButenT.
stau la dispositiune, ne probz ca In vechime aceste locurl' erau acoperite cu padurT

necalcate de picior de om.
SINAIA, numire veche ce se da

satuluT BaltescY din com. Podeni-Vechi, plasa Podgoria.
SINAIA, comuna urband, plaiul
Pele, la 45,21 latitudine Nordica i 23'14 longitudine Estica, situata pe valea riuluT
Prahova, la 66 k. m. departe
de Ploesci, capitala judetuluT.
Aci e reedinta plaiuluT
a comp. 5 din Regimentul 7
de dorobantY, a until ocol silvic i a judeluT de ocol.
In timpurile vechi, Sinaia
apartinea de com. Podu-NguluT, ce se intindea de la

Predeal p'end la Posada. La
1864, catunele Posada i PoduNguluT s'au alipit la Comarnic,
la 1874, catunele rOmase,
dup. dorinta M. S. RegeluT,
ce ne
Spatarul Mihaitt Cantacuzino,

fondatorul m-reT Sinaia, ne
spune inteun document, ca

inainte de fondarea m-rei. Sinaia, pe aci era pustie onumai padurT se afla acolo.
Deci, inainte de I690 aceste
locurT erau nepopulate.
PrimiT locuitorT
aT.
SinaTei,
au fost nisce scutelnici intrebuintatT pentru paza monascultivarea moiilor monastirescT.

Constantin Brancovnul este
cel-d'antih, care prin hrisotireT
vul sOu din 9 Martie 1701, a

scutit 40 puscaT, apoT Nicolae Mavrocordat (1711) adaoga
to familiT de scutelnicT, Grrigore Grhica (1735) inca. 30
au luat numirea de <<Sinaia

avend primaria la Bu;tenT.
La 1884, catunele Predeal,
Mihait Suu (1783) inca
Azug-a, Buteni i Pcdma. Tadeslipit de Sinaia,

puh.TI
ma populatie stabila prin aceste tinuttirL clod prima po.
24
scutelnici.
Acet'i scutelnicT au fost pri-
www.dacoromanica.ro
517
517
pulatie stabila 'I are inceputul

o data cu fondarea monastireI
Sinaia.
Locuitorif s'au imultit din
qi in Ii prin numer6sele maritiurI cu ciobanI, carI dupa
casatorie se stabileau aci.
Populatia comunel Sinaia
s'a imultit maI cu sma in

jumtatea a doua a secoluluI
acestuYa, maI ales de la 188o,
de cana' Sinaza a &Tend rqedim:a are .zy'rii a ilfajeslafeY
Re,oclia Carol
1,
a con-
ca.re
aci, la spatele m-rd Sinata,

lunca in forma de
anififealin,inconjurala de slaw%
cu v17.-fitrY tlepere .z' de
brag/1
secolari, mare(itl caslel Peles
(y. a. n.), la 'Welt'
ni
Arsa.
Situatiunea prospera in care
se gasesce Ea. valea PrahoveT
partisza ast-fel : 285 Romanl,
38 de TiganI, 55 Ovre`f, 27
Bulgarl, 118 UngurI, 97 Nemt,
39 ItalienI, 15 FrancezI i 5
SrbI.
Tiganii" se ocupa cu floraria, Unguril" cu munca pe la
fabria Ovreil i FranceziI cu
comerciul, NemiT cu industria, ItalieniI cu cioplitul pietreI, Srbii i BulgariI cu zida-
ria, ca ajutre ale Italienilor.

Nota. Scutirile acordate de
Const. Brancovnu
monastirel Sinaia erau urm0-
birul marunt de
tra, de miere i de cra, de
trele : de
galta de tin, de sa.charele

(rechisitir) de care de 6ste, de
birul
al lefilor, de bind untului, de rinduiala vacilor i al oilor, de plata chanuluI i a sultanulu, de ha-
geluT Carol, care la Mlle 18 7 1,

impreuna cu iubita n'-)strA Suverana , visitand Monastirea
Sinaia, i v6c,lnd frumusetea
raciu, de lipsa haraciuluI, de

velikii-sma, de srna a doua
i a treia (pentru echilibrarea
bugetelor), de cheltuiala visterieI, de rinduiala i satara-
cu care natura a inzestrat a-
lele care se pun pe s'lite,
ceste locurI pitorescI, au ho-
tarit A face din Sinaia ree-
de podvde (care de transport

militare), de mertice (pentru
clinta dornnsc6, de vra.
amploiatif
se datoresce numaI M. S. Re-
Comuna Sinaia are dou6

catune : Isvorul i furnica. Cu
o populatiune de 1272 locuitort (679 barbat1593 femel).

Familiile din comuna se re-
turcescl),
de co-
nace i de cal de olac (serviciul postal) i de alte de t6te

dajdfile i rinduelile, orl cate
ar mal ie.i pe an in tra de
la visteria domnsca nimic
www.dacoromanica.ro
518
518
val si baIntuiala sa
Asisderea si de oerit ale
intat la 1882. Au urmat cursurile in anul trecut 53 baetY
lor drepte bucate pna. la 1000
si 33 fete, din numOrul de loi

inscrisT (63 b, 38 f.).
Cornerciul in comuna se exercita de 34 carciumarT, hangil i bacanI. In timpul vereT
diferite hgtelurT si restaurante,
si de dijmarit, stup1 300, rimatorT 400 sa fie iertatT,
o data de niminea biintuitT

sau trasT sa nu fie.
In tta comuna sunt 301

capT de familie, 391
buabilT si 326 case.
contri-
Aci agricultura lipsesce cu

desavsrsire, de re-ce tot terenul este muntos i prin urmare neprielnic cultureT.
Aci nu se 0.Sesce nicT un

fel de arbor fructifer.
Dintre animalele domestice
se gasesc 63 cal, io8 bol, 87

vacT 27 VitCT,
118 porcY.
taur, 157 oT,
LocuitoriI catunuluI Isvoru

parte pe mosia D-nel Zoe Bran-
covnu, parte pe mosia Eforiel Spitalelor civile ; cel din

cat. Furnica s'au Improprietarit la 188o dup6 legea din
care de care mal lux6se stau

la dispositia visitatorilor.
Cine a cunoscut aceste

maT 'nainte cu 15 anT,
nu se pte indestul mira ca.,

intr'un interval atAt de scurt
in locul putinelor case
nescI, ce semanau cu colibele
pusnicilor, gasesce ac,11 aci con-
structiunT moderne public si

private, si multime de case
rdnescI cochete si frum6se.')
Linia ferata, construita pe
malurile PrahoveT, unesce centrul Cre cu punctul Prodeal,
trecare in Transilvania. Soseaua nationala PloescI-Predeal, ce vine despre Cornarnic,
centrul orasuluI au locurT cum-
parcura acest oras. O alta sosea, aS15 in constructie, vine

din com. Moreni la Sinaia, legandu-se cu sos. nation alrt
p6rate de la Eforie in basa

legilor de la a. 1872
Veniturile ordina.re ale co-
acel an, la plele muntelui
Furnica, proprietatea Eforiel

Spitalelor civile ; iar ceI din
Ploesci"-Predeal ')
1880.

In acsta comuna de la 1862,
ins scla in regula s'a infi-
'). I. G. Babes.
Vec,l'i clue de comunicatie ale judet,ului.
www.dacoromanica.ro
519
munei pe a. 1893-94 sunt de

81.248 let si cheltuelile de
43.867 ; iar la drumuri 8272
lei veniturile si cheltuelile 7656.

Ca incur)." inseninate in comuntt avem, spre N. V. de
monastire, distanta de 2 k.
m. localitatea numita stinta
Ana uncle o data se dice cA.
ar fi fost o vechi bisericutA,
ce servea de casa de rugadune primilor ermiti a muntilor Bucegi. Aci, la stinta

Ana, este o stanc6. inaltA, unde
se duc visitatorii din Sinaia,

in care scop s'a construit, acum doi aril', o frum6s6, sosea
pnA acolo.
Sinaia e coprinsa la N. V.
sirul muntilor : Omul, Caraimanu11) J epii, Pitra-Ars,
1) Atal in com. Predealu cat si Si-
naia am Osit multnne de ist Ore

nume. Ti;raniT, clnar cet maI b6tranI,
spun, cand it intrebY de numele lor
<61 un isvor, A me din cutare loe, frirt
si positi crt n'are
s stile cum
nume. Ci n 'au nume am constatat'o adin BustenT pe cel maI b'tr:in i mteligent Oran din locahtate si grisind in dnimul
mcu intre Busteni. si PeIna-Tapulu 4
isv6re, co api indestul de abondentii,
de si bitntuia o secetrt gr6sincrt, la t6te aceste 4 isv6re
ii:spuns Vecg, curg,
in din JepI, dar uite, aid m'arn pomenit, dar nu sciu cum le slice ; i slice
stri-A 6111, cand luand co mine
ist or, nu ai e alt nume. Constat d stint

ti si isi Ore cai I n' au nume.
s519
Furnica, Virful cu Dor,

duchiosul 1) iar in partea de
S. E. de Virfurile Cumpkul,
Gagul i GAgutul, Piscul caineluT, Coltit lut Babes si Setul.
Garlele principale i cunoscute, carI uda com. Sinaia
sunt, afarA de riul Prahova,

garla Pelesul, formatn, din isvorul Peles i Peleselul si
ran, cu isvorul sfinta Ana si

paraul Valea Rea.
Ca stabilimente industriale
sunt in Sinaia :
). Fabrica de cherestea, infiintatA la a. 1879 de D-nii
Popovici si Costinescu. La a.
1888, D-1 Costinescu a montat'o cu masini perfectionate,
producnd anual pil.'na la 15.000
C.
lemnarie de brad si
molift, pentru constructiunl si

tamplarie.
Fabrica de var hydraulic
tot a d-lul Costinescu.
Fabrica de cifie de fier,
care a inceput st functioneze
la Ianuarie 1892 si produce
anual o cantitate de un mi-
lion si jumkate k. g. cuie de

i ocupA 45 lucrritorT
Romani si Germani.
srm
SINAIA, monastire ziditA la aParte din eI apartm comunel

dealu.
www.dacoromanica.ro
e-
520
520
nul 1695 de Marele Spatar

Mihaitt Cantacuzino, flul postelniculuT Constantin, numit
rica cea nou6 s'a inceput la
de Dositeit Patriarchul Eru-
ritul
Monastirea Sinaia a fost una
m-rea Buceagul.
Numirea de Sinaia a dat'o

monastireI nsui spdtarul Can-
tacuzino, dupd cum se vede

actul de fondatiune :
Am zidit din temelie i am
indltat un schitior, numindudin
se Sinaia, dupd asem6narea

Sinrefei coi marb s dupri cum
aratd i Patriarchul Tarigrape
dulul Gavriil (1702)
care Sinaia au numit'o binefacsnd, indemnandu-se de mul-
dragoste i cucernicie ce
avea crttre stintul si de Dumtri
nec,leu umblatul muntele Sinra.
Sub numirea de m-rea Sinaia intelegem cetatea cu bisericai) i chiliile vechi
I3ise-
1). Insciiptiunea ce se g:isesce
In pi6tr, d'asupra aleada din intru

acstri sfintri bisenci in
;Mete Domnului Ion Alex. Constantin
Moruzi Voevod, fund Mitropolit Dosnmil,
chelT' s'a S'AA irit prin titn. ostenla
turala Orintelui egumenulul Damaschin
1795> nu este referitOre la zidirca monastirei, ci numai la miele reparattuni,
fiicute de Egumenul Damaschm, eief
scripliunea s:Ipatri in pt6tr i pusi la
frontispiciul bisencei marT e urin'tzea
La cursul anilor de la Alfintunolul
nostru Ilnstos, 1695, s'au zidit santa
monastire Sinaia, de fencitul intru pomemre ctitorul iIihail Cantacumno, 'muele
cZugrrti,
a. 1843 de staritul Iosaf,

s'a terminat in 1846. de stadintre cele mal bog,ate din trd.
Pe langd averile lrisate de
fondator, monastirea mai po: Grdnani (Buzu)

seda
Kizesci i Matita, Campina
Dudesci, \ralea Rea, Pi6traaltele.

Ea era scutitd de t6te ciA-
Arsd.,
rile catre stat, avca dreptul

de qccial'ala, procura i o mul%ime de scutelnia pentru paza
monastirel' si cultivarea moiilor ei.
Cu privire la fondarea
Sinaia, Clugdrii de la m-rea
Splitar, intru cinstea Adoinurei Prea
slintei de Dumnedeu 1\T:1sctit,'n e ;
leatul 1848 s'a mili wriogat la acsin
sfintri bisendi in duele Prea Luminatului nostru Dornn Grigore Dimitrie

besen, Voel od, co blagoslovenia Prea
sfintitului Archiepiscop uu Mitropolit al
t_ilieT D. D. Neofit, co cheltmala easel
si din afiorosinle fericildoi ctitoiY, in
nurnele Prea santa: Trenni si in unstea

Aclormird Prea s. 1\ntsclz1.9re de D-zett,
s'a inceput /adirea acestd Inserid de roa

In struitta Pica Cuviosului Iosaf
cale sus numitul an si
n!Tosat in Domnul si s'au cicsui Ii sit prin
strinunta, osirdia si ostenla Pica Cuviosici sle Einntelui Paisie Arlinnan-
dntul acestur sant PIcas
www.dacoromanica.ro
1846 i.
521
521
Sinaia povestesc urmOt6rcle :1)

olngrijitorul bisericel sf.
Nicolae dup. Malomdt, avea
obiceiul in privigherile sale
costa pc Eforia Spitalelor civile din Bucuresc1 7308 10!
de micdul nopte, d'a esi pe
siNcnu, munte la E. de com.
culmea dealuluT, unde se afla

asta-di m-rea Sinaia. In nptca
Br6za-de-sus, plaiul Prahova.
de sf. Maria Mare, acest
anual.')
siNom, deal situat in partea de
lugar, dupa savirirea rugaciunilor, fiind obosit, a ador-
N. a com. Cornu, pl. Prahova ;
rmt. Desteptandu-se la audul

unor cantarl armoni6se, vede
locuitorilor.
In josul dealulta, pe o pocnitA,
serva dc Osuno pentru vitele

sTRI.A.ui.,
parta', isvordsce din
lumina maT ca diva, i dou6
muntele Tabla-Buti, curge spre
cete de tinerI imbrOcaV in alb

cu luminar): aprinse, ce stralucl'au ca razele srelM,
S. E. si se vrsa in SiriulMare, com. Star-Chiojdu, pl.
aude cantand troparul Adormirci, lar dupd terminarea cantnlor s'a pus ird-s intunericul nopteY.
fagaduiala data, pe cand persecutat de TurcY, se afia in

muntelc SindicY cele): marY,
incoput cladirea monastireY, inzestrand'o cu multe mosiT si
bunurY.
Intretincrea m rol Sinaia

1).
Comunicate
Din pland
A_re
dc afluentT isvrele
Cocasul si Palalogi.
SIRIU-MARE, garla, isvorasce din
Despre cele vOdute, ing,rijitorul biserice MalomdtuluY

dadu scirc la Mitropolie.
Spdta.rul
Cantacuzinc, audind si el de acesta
vedonie, i dorind
implini
Vedi
Teljen.
I. G. Babe.
muntele TAtaru, de la N. de
com. Star-Chiojdu, plaiu Te-
Mjen, curge de la N. V. spre
S. E. se impreuna cu Siriuin partea de N. E. si
Mic,
apol." intrO in judetul Buz6u.
Are de afluent isvorul Vina.
Pe Siriu-Marc este un ferdstrdu pcntru taiat cherestea.

1). Printr'un hi IoN din 1775, llthe 2
monastirea Sinam eri in drept s Tea de
la Ocna Sliimcului, care ocnii era pe
mosia ctttorului m-rei Smata,
Cantacuzmo, bit tel spiltar, pe tot anul
cae 100 leT, i dtfente taxe de la 1.CT-
gol UrlaV.
www.dacoromanica.ro
522
SIRIU - MIC ,
veqi
Siriu - Mare.
STSTEMATICA, se numesce a sesea
522
sLANic, statie de drum de fier

pe linia ferata Ploesci-Slanic,
la io4 k. ni. departe de Bu-
(gira de ola deschisA in com.

Slianicu, plaiu Varbilau. S'a
prtrasit det,,,i e cea mai nou.
curescT si la 44 k. 111 . de Plo-
Acsta are cate-va legende
SLA.NICUL, comun urban, pla-
interesante. Sarea din ocnele

vechT se estrAgea intr'un sistem cu totul primitiv cu
iul Varbilau. Se credo a se fi

infiintat de peste 350 an.
escT.
Este situatt pe valea garSlAnicu, la 45 k. m. departe de PloescY. Aci e rese-
crevace.
le):
SITARU, loc isolat, com. Slanicu,

plaiu VArbMu.
SLATINA, deal, com. Brza-desus, plaiu Prahova.

SLAVU, surpatura in partea de
N. a com. Pa'curcti, pl. Podgoria. Locuitoril spun ca i s'a

dat acest nume, cAcT pe dcalul unde se Edil surpAtura, locuia un bOtran, care avca obiceit ca la t6tri vorba srt clica
Slava Domnulu.
dinta plaiulul VarbilAu.
N'are catune deosebite, dar

extremitatile aceste comune
se numesc ast-fel ; cea despre
N. Grosa,i, iar cea clespre S.
Prijani.
Are o populatiunc de 4488
locuitorT, in carT intr 17 barbat'l si femeI de difcrite nationalitAtl si 6 familiI de tiganT.
Cap)" de familie sunt 885
contribualiili 956 ; case de locuit 1069 Si nelocuite 22.
In comuna Slanicul, sunt 5

biscricT, dintre care in 4 se
SLAVU, deal la N. de com. PacuretT, plasa Podgoria.
SLAvu, deal in partea de S. a

com. OparitT, plaiu Telejen.
Se intinde intre garlcle : Tul-
burea
paraul Saratelu si
face oficiul divin, iar una este

inchisa, fiind ruinatA.
.z-lcestea sunt biserica de
la Grosani, cu hramul Sf. 1(5n
BotezAtorul, fondati, cam pe
la anul 1724 de Stoica Gi6rsa.
Pcntru prima 6ra a fost de
este acoperit cu prtdure. S'a

numit ast-fel de la terenul su
lemn. S'a refacut pe la 1774
col slab si neprochictiv.
scriptia de la ina biserice): e-
de cIttre Neag-u Torna. In-
www.dacoromanica.ro
523
;23
ste st6rsa i nimia nu se p6te

citi.
A doua biserica este
Sf.
A patra biserica, cu hramul

Xascerea M. Domnulul s'a
fonclat la a. 1831
de S'afta
Gheorghe, acum inchisa, din
Zam5sca si a cincea, cu hra-
ruinarn Are urm6-
mul sf. Eje ridicata din temelle cu ajutorul D-lul Ion

Marinescu si al tutulor maha.lagiilor, la a. 1865. Aceste biserial sunt deservite de 5
causa
t6rea inscriptiune : Ac6sta

sfinta si -dumnede6sca bisc-
rica este zidita si inaltata din

temelie, Cu t6te pod6be1e ce
ii se
cuvine, dupa cum se
vede, intru cinstea si lauda

sf. Mucenie Gheorghe, de robul lul Duninec,leu Opris, Radul, Fiicca, Trandafir, In tlele DomnuluI Nostru Iw Constantin Nicolae Voevod, si a
iubitoruluT de Dumnadeu Episcop Kir Misail, intru vecinic
pomenire, in leatul de la facerea lumel. 7243, de la Hristos
1732 in Septembre o.
A treia biserica e catedrala,
cu hramul sf. ErarchY. Are
urmOtrea inscriptie : A_csta
sfinta si D111111100.06Sed bisarica s'a ridicat intru cinstea
si lauda sfintilor erarchT., zidita Cu t6tn. cheltuaiala Dumn6lui boeruluI biv vel clucer
preotT.
LocuitoriI se ocupa parte cu

t'AVALA sareT din saline, parte
cu munca ampuluI prin ju-
de,ele Ialom4a si Braila ; mes-
tesugaft nu sunt afara de catI

dulgherl.
va rotarl
Parte din locuitorl sunt mosnerd, parte s'au improprietarit
la 1864, pe proprietatile mal
multor mosnenI, pe a Eforiel
Spitalelor, si pe a D6nmeI
Zanescu. Locuitoril 3.11: 235
ca, 904. bol, 539 vacl, 223 vi-
tal, 70 tauft, 1269 Oh, 130 capre, 418 porcI.
In comuna sunt 5 morI pe

apa Shicnicului,4 in Grosant
numitul boer, la 16tul 1800,
in PrajanY, precum si o
fabrica de ipsos a fratilor Alexerio, careia s'a acordat avantajele legel pentru incurajarca industrial nationale.
Se6la exista in comuna de
la anul 1855, insa scla particulara, cu plata de 2 sfantY
pe luna, tinuta in chiliile bi-
Octombre 1.
scricel sf. G-heorghe, de catre
Jon X (Hagi) Moscu in c,Elelo Domnulta iw Alexandru

Moruzi, cu blagoslovenia Mitropolitulta Kir Dosofteia, Episcop Kir Constandie, i s'au
savirit cu t6ta pod6ba el de
www.dacoromanica.ro
5 24
524
un dascal de biserica,
si a
p6lele prapastiel ar fi o cula,
urmat a.st-fel, sub diferill dasin urma sub vre-o doul"

invO-tatorI Cu re-care scla ma
buna, p'na la anul 1866. AtuncI
ce ascunde un tesaur, pe care unil voind a-1 scte s'au pomenit

imprastiatl, fugind care in cotro
a nemerit.1)
fiind adusT de catre Eforia Spitalelor civile, mai mulVi copiI
litate, uncle au fost gun de
Ape minerale sunt in loca-
din Asil, spre a fi da-tY unora

dintre locuitori, earl' n'aveau
copiY, Eforia a infiintat o scla
a sa, care la a. 1869 a fost
ocne alta-data si se numesce

Baia Bacht p. Baia Verde. Ele
luata in sarcina statulut Cu

tte acestea in localitate se
buintza la reumatism, sifiliticc, scrofulc, ble de pide si

de mitra, blc de ficat i pete
pe corp, duren l de cap, etc.
invta carte de pc la anul 1820.

SCilt Carte
I53
brbaft p 75
feold. Scla de baeti, la care

functionza institutorY, s'a frecuentat de 165 bactI si cea de
fete 53 fete.
In partea desprc E. a SlaniculuT, la localitatea numita
Fantana Rece d'asupra

rel'a se intinde un platou, avnd o us6ra, inclinatiune spre
iar In partea sud-estica o

prapastie, la plele carcia se
intinde un costis, locuitori obisnuesc a i ,lice Sub-Cetate
ceia ce dovedeste ca pe platoul din susul prapastif a fost

odini6ra o cetate ; dar in ce
epoca, or cui a apartinut nu se
scie, cad niel un indiciu nu

Indrumza catre vre-o descoperire, mal" ales c nu s'a facut nic o sapatura, ori alta
cerectare. Se mai dice ca la
apaqin statului. Aceste ape

iod i se intre.contin sarc
Din proprietatea
Du-
luT
mitru .Arnautu mal ese un is-
vor cu apa de pucisa, pe

care locuitorif o intrebuintza
la menajul easel si la adapatul vitelor. Locuitori'l din par-
tea locului (parte din mahalaua Precista, parte din PrajanY) sunt frte sanatosT.
AlaT
este un isvor de apa
sarata, con-tinf..'snd sare
fier
In mare cantitate, iod si puintr'o cantitate maI

puOn pronuntata ca sarea
ficrul, de o racla extra ordiapailinnd d-lu Al. Slrtnicnu, ce se intrcbuintza
ci6sa
cu mare succes la b6lele de

ma)." sus, prin bal calde si red.
1). Comunicat de D-1 Al. Slilnicnu,
directond sad de 1.)Aet.I.
www.dacoromanica.ro
S25
525
A.ceste baT sunt visitate vera

de f6rte multa lume.
In anul 1892, an rodnic,
s'a fabricat 2 1.835 d. 1. Mea,
iar in termen mediu se
fa-
brica pena la io,000 d. 1. anual.
24,239
leY iar cheltuelile se
urca la 25.138 leT. Se deslusesce ca bugetele comuneT in

total cu datoriile rOmase asupra fostilor primarY si perceptorY, carT in totT ann se
rapOrta prin bugete, se urca
In Slanic sunt mine frte

bogate n sare gema, iar in
la 50.212 leT.
ceia ce privesce calitatea, ri-
a SlaniculuT este plaiul asa

numit Serban Voda care,
dei nu cade in raionul comune, este totusi in razaie
valiseza cu minele din Anglia,

si aduce -Orei un venit frte
insemnat.
De asemenea exista si o
carierd de pietra, din care se
fabrica ipsos. Localitatea unde
este cariera se numesce Pe

Zapodie lAnga muntele Verde,
In partea de N. E.
In partea despre N. si N.V.
cu
Slanicul. Acest plain in-
cepe din cat. SchiulescY, pendinte de com. Homoriciurile,
merg-e urcand un colnic

clestul de intins pena in g-1.1.-
este neglesa.
Pamentul e impropriu cul-
turne muMilor, ramificaOunT

ale CarpaOlor, prin diferite
suiurl i coborisurI, muelen si
pena ajunge in Transilvania. De sig-ur acest
porta numele lui erban Voda
Cantacuzin (1679-1688). Acest
tureT ; priesee puOn numaT porumbuluT, ce se cultiva pe 380

h. a. Dintre pomY roditorT sunt :
drum, desi scurt, pentru a 'ajunge repede in Transilvania,

acum este parasit, din causa
84.000 prunT, pe o intindere

de 140 h. a, 3000 merY, 1200
impracticabilitaeT prin munfif,

dar care alte daVf a fost caLsa
sigura a salvareT vieteT Dom-
GAnclacT de matase se cul-
tiva in f6rte mica cantitate ;

StupT cu albine sunt Si. Apicultura, ca i sericicultura,
perT. 2500 nucT, 150 ducyf, 200
ciresT. Liveiile produc ca la

1760 care de fin.
nilor, carf cautau refugiu

In Transilvania.
muna de 23 ciircTuniarT.
Parte in raionul comuneT,

parte in marginile ei, se ga-
Bu getul comuneT pe anul

finamiar 1893-94 a fost
sesc situate urm6t6rele piscurI, poWnY, plaTuei, ca Piscu
www.dacoromanica.ro
526
526
Vulturului, Poina Banului

Valea Fetel, Piscu Gorganului, Scoru;ului, Gornatele, Cremenea, Zapodia ; Fun data (loc
ghea (E.), Livadea
lau (S.) ;i
i Varbi-
.":,'Acfesci (V.)
8LANicu, salina, com. Slanicu,

pl. Varbilau, legata cu unja
Ploesci-Predeal prin ramura
ferata Buda-Slanicu, de 35 k.
isolat, destinat pentru imormintarca holericilor, chipa vre-
murile vechi); Podu Lunga;,

Magura, Virful KIT fiure;, Si-
m. lungime. ;i este departata

de Ploesci cu 45 k. m. Transporturile de sare direct de la
Salino cu vagncle cailor feratc au inceput de la Slanic
la i Decembric 1883.
Asupra calitatci sarci dam
aci tabloul de analisa facuta
de D-1 D-r Bernard Lendway
in anul 1881, adaogand ca
sarea de la Slanic este In genere f6rte alba ;i e preferata
pentru consumatiune, pe cand
tare, Varanghei, Grza, Degerati, Plaiu Ogarului, Leba,

Vrful Gasscei, etc. Cele mai
multe din ele sunt locurT pentru pa;unat, nefiind acccsibile
culturci.
E udata de garla Slanicu,

ce desparte comuna in doue,
de la N. spre S. ;i de afluenti
acesteia : Taricenca, Valca Muscelului, Carbunnului, Cea de
la Mihait Edu, Bughia, etc.

Se margincsec cu comunele:
Schiulesci (N.), Tei;ani ;i Bu-
coa dc la cele-l'alte Saline este

mal" vinatA
IMINIMME*.
CUMPOSITIUNE
mal" consistentA.
Calitate
Su1,eri61l
Clorur de sodium
Ordinat'S
99.830
97.163
Sulfat de Calce
Sulfat de soda
0,013
0,007
1,536
0,277
AIDA hygroscopicA
0,089
0,162
Clorur de Mag-nesium
Corpuri silico-argil6se
0,359
Suma
99.932
99.5041)
1) Afan1 de acestea se niai escsce unne de protoxic de tier, strontiani, Inent

bydrocarburY.
www.dacoromanica.ro
527
Vechia esploata0une se presinta sub forma de conuri mal
mult sau mai puyn regulate,

care se largea Cu cat esploatarea sarei se continua in adancime, pena, cand atingea
un diametru de 50-60 metri,
dup care apoi pereti lor dev eniau verticali.
Ele comunican cu exteriorul in general prin doM.s.' su
patru Muri, servind pentru

estraci,iune i pentru circulaOunea uvrierilor, care se fa-
cea prin mijlocul une seril

de scari cu cue de lemn suspendata in unul din aceste
ptquri i a carei estremitate
inferira era lasata libera, azi
ca ea incepea s'A oscileze, cand
se urca su descindea cine-va

pe densa.
Cand esploatarea s'arel nu
se mai putea continua in una
din aceste ocne, fie din causa
abundentei apelar, fie din acea
52;
formza intinse basine cu apd

mai mult su mai putin s4ratli.
La Slanic g-aleriile de esploatare actuale sunt in comunicapune cu asemenea ocne

v e chi.
Asta-di metoda de esploatare urmatd in salinele de la

Slanic este acea prin std1151.yi
soalerd, metocid introdusd
intaitl la Salinele mari de Fogt,
inginer austriac, i introdusa
la Slanic in ami' 1870, prin
deschiderea actualelor
de esploatare.
Mina de la Slanic era formata pena in anul 1870 de

don vochi esploatayuni, cunoscute sub numele de Ocna
din din deal si Ocna din vale
care comunican intre ele
printr'un tunel la basa.
La acsta data s'au deschis
actuale, din care parte sunt

inca. neprabw;iite, r cea
galeriile actuale de esploatare

in numOr de 4.
Salina Slanic este actualminte cea d'intait din salinele
n6stre, atat din punctul de
vedere al calitalei superi6re
a sdrei, ne avend egala chiar
In Europa, cat i din acela al
instalayunilor, care s'au inceput la 1878 s'au terminat
abia in anul 1885.
Taierea ',arel la aceste saline se face cu ciocantil i cu
m' are parte stmt pr4buite
maini pentru tajare.
ct estracyunea devenia prea

costisit6re in vederea adencimei, fie din alte cause, atunci ea era abandonata i se des-
chidea o nou6 ama alaturea.

Asemenea vechi esploataYuni so observa in mare numOr in apropierc de salinele
www.dacoromanica.ro
528
528
Instalatiunea coprinde trei

masini de tdiat, din care una
face fgasele orisontale in direcia axului longitudinal al
galerii de esploatare si pe dedesubtul blocului ce este a se
detasa, cea de a doua face fagarle verticale pe la spatele
acestul bloc si a treia face
fagasele transversal pentru
divisarea prismului obinut
cele dou6 prime masinT in
sare estrasd sunt descinse

supra-fatil la o diferintd de
nivel de 20-: prin mijlocul
unui plan inclinat automotor
bucdti de cate o, m. 30 lungime.

Estractia s'arel se face la
ocnei din vale unde ele sunt
Sla'nic printr'o masind cu vapori, care a inceput s functioneze la 5 Februarie 1881.

Inainte de instalarea masinei
cii vapori estractia se efectua
doug manegii
prin mijlocul a
cu cal, aseslate d'asupra pu-
Aceste saline sunt lumin ate

cu lumind electrica. Ap arate-
de i6o
lungime, p2indla
mag-asia cheiului, unde se oper(Szt descdrcarea lor si incdrcarea in vag6nele cdilor

ferate. Vagonetele cu sare
pdmiintsd sunt aduse pe un

al doilea plan inclinat mult
maI scurt, ptind la puturile
descArcate.
le s'au procurat de casa Siemens et Halske din Berlin si
tului ocnei.
a inceput s'A functioneze din

Martie 1883.
Pentru mdcinatul sdrei se
afld instalatd la Sldnic o mra
Pentru aducerea apei necesard diferitelor masini de la
este construit pe un alt pla-
fiind-cd
in colina din
spatele minei nu s'au grisit isv6re, care sd. 1)60, fi aduse cu

inlesnire si fard mari cheltueli
p6ndla platoul masinei de estractiune, s'au capta apele
unui isvor de pe marginea

grle -Sldnic, si pentru ridi-
carea acestei ape la indltimea

trebuitre masinelor, a fost
trebuintd a se instala o pompa
aspiranta fulantd.
La Slanic vagonetele
cu
cu vapor, al cdrei stabiliment
tou mai jos, cu vre-o 6 metri

ca platoul masinei de estractiune, functionarea el' a inceput la Tulle 1881.
Tona de sare bucdti in sir,nic so vinde cu So lei, er sarea mdcinatd pusd In saci cu
90 leI tona.
Tona de sare luatil de la
deposite fie in bucriti sau mdcinata in saci io5 lei.
Pentru esportatiune in Rusia, Serbia si Bulgaria pretul
www.dacoromanica.ro
529
este f6rte redus, variind in-
tre 40-52,50 le tona i acesta

pentru a se invinge 6011611-
carY acum sunt cu desavirt;ire

astupate, ne maf rmand
din
ele de cat scmnul und
rena sarei streinc ')
adancaturf la supra - fati, in
In anil 1881-1885 s'a estras

de la Slanic :
care se topesce c-anepa de catre femeile de acolo, cid in
..11M10
Anul
Kilogramel
1881-1882 23,548,814
I
1882-1883 17,302,0681
1883-1884 21,161,561
1684-1865 21,350,598
83,353,041
Intreband pe D-1 Al. Slaniceanu, caro do la 1869 functio-
nza in Slanic ca institutor

director al sclei, de cand s'a
infiintat penitenciarul, vechiul
sistem celular, de cand datzi
cum se estragea sarea in timpurile vechi, D-sa mi-a dat, pe
langa alte multe relatiuni f6rte
interesante, de care am usat

In acsta
rOspuns
lucrare, urmOtorul
Data precisa asupra deschideref primelor gurY de ocni

in acsti localitate este cu
desavirire pierduti in negura

trecutului. Se cpce numa atat,
cli dupa incetarea functionarei
ocnelor deschise la Tei;ani,
1). Flont Dianu, inginer inhpector al
Salinelor,
acsti adancituri se stra.nge

apa din ploi i sta.gnza aci,
ar ji trectit de acolo pentru a
se cauta sare aci, unde s'a i
erasit.
Cit este o vreme indelungata, se p6te judeca clup6 astuparea cu pam(Mt a ocnelor
de la Teiatif, precum i dup6
tambruirea primeT gurf de ocnit
facuta aci, in Slnic, care a
resistat tutulor intemperiilor

pana acum cat-va anT, cand
s'a prabu:;.it in funclul
cps Putu-BaiY.
<jrambrele acestei gun, care
sprijiniau pamtmtul, nu erau
de cat nisce lemnire de anin, f6rte subtirf, de grosimea

mand omuluf niijlociu. Aceste
tambre erau incheiate in forma
patrata, lucrurf t6rte slabe
nesigure, ceca ce dovedesce

de ajuns o stare frte
Acestea arata cit ocnele
de aci dateza de maf mult de
300 ara. Prima gura de ocni
fost cca numiti La Milual
Oltmuo acp if cpce Baia-Baciu caci in locul acelor ocne,
in adancltura ce uncle s'a
:34
www.dacoromanica.ro
530
scos sare, este apd s'al-ata., care
servesce al de bdi ; iar d'asupra acestei ape, in partea
530
etc., atestrt o stare primitivd

de tot.
A patra ocnd a fost ala-
de Vest, unde se ina4d muntele de sare amestecat cu
turi de acsta, la o deprtrtare

de 6o-8o in N'a fost tocmai a-
pItmnt, numit- sturiT de sare
clncrt. A.cesteia 1f c,licea Ocna
este martor putul

pe unde si din care se estrdgea sare in vechime. Sarea
de la Bdican, ac,li nu mal e

nimic aci ; totul s'a distrus de
o valcea ce curge pe acest loc.
astd-c,11'
de la acstd ocnd e frte albrt

de o granulare pronuntat, dar
A cincea ocnd e cea din
n'are o - esa."trird, densrt si deci

nid puterea de a coprinde
care se sc6te actualmente sare,

transformat mal tarc,liu cum
se vede ac,Ii.
intr'un mic volum o sardtur
A sea ocnd este cea nu-
puternic.
mita' Sistematica. S'a pa' rd-
oA doua ocnd dup6 incetarea funciondrei acesteia a fost
sit dei e cea mai noud.
cea numitd La Condrea, La
Dorobanesci sau La Fota-
Sarea din ocnele vechl se

estragea inteun sistem cu totul
primitiv, cu cal si cravace.
che. Acsta vine in josul pri-
Penitenciar aci a fost in-
md ocne la o distantri ca 800 In.
sdsi Ocnele, dup6 timpuri. Pe-
Acesta a avut o adancime enormd. Apa din gura acestei

ocne este frte s'aran si servesce la bdi pentru reuma-
nitenciarul actual s'a infiintat
tism.
Stqu rinduesce prin carte de
la 1882.
La anul 1784, cu incepere

de la Ianuarie, Domnitorul
A treia ocn a fost la lo-
cdm4nific la Sldnic i Telega,
calitatea numitd Cdrbunnuo.

Ac,li se c,lice Baja Verde din
caUsa apei sle vercy. Acsta
6menii si de mereciere i ia
dispositiunl ca sd. nu 136t lua
din sare pentru trebuinta caselor de cAt cu traista si numai cei cari pldtesc serrilul.
Ac6stA tax. a sdr6ritului, sub
aprt are o sdeaturd extraordi-
nard si o densitate ata de

mare c nu se afundd in ea
nici un corp, chiar din cele
mai grele. i acst ocn a
avut o adncime enormrt. Res-
tul de funii, de lemne, curelc
M. Sutu este de 5 talen i pe

an. Acstrt dare se pte pldti
printr'un miel harsie, un cas
si 6 oca Fina.
7
www.dacoromanica.ro
531
511
Faca ce lice menVonata

carte de camiira,vie:
Zem. Vlas. Cu acesta carte
Domnief mole, insciinOm

vou6 ocnasilor i tuturor pos-
lusnicilor de la Ocna
cului sud. Saac, ca pe anul
acesta am orinduit asupra a
cate trele Ocnele (Slanic, Telega si cea de peste Olt) pe

credinciosul boerul Domniel
mole (iheorghe biv-vel Armas,
Dumitrache Vel Ispravnic za
curte, si pe Vel Camaras za
Ocne, Gheorghe biv Vel Armas, purtator de grije si chivernisitor, dandu-le t6ta trba
ocnelor In sma ; ci dara
cun6sceV de carnaras si la cei
ce se vor orindui acolo la acsta ocnd, din partea numitilor boerY, sa daV t6ta supunerea ascultarea, silindu-ve
cu cea desavirsita osirdie spre
lucra,rea i slujba trebilor ce-
na fara de a nu ve areta.cu
lenevire sau impotrivire ; asisderea st cautati sa, ve multumitY pe dreptul vostru, care
ve este orinduit a v lua dupa
i sa fi0 gata dupa
obiceih
datoria v6str, la lucrul ocneT,
a nu se face cat de putin clisur si zatignire din pricina leneviref i nesupunereT v6stre,
pentru-ca celul nesupus si im-
potrivitor ii se va face grea

pedeapsa.,
La 1784 Aprilie s'a
ficut
carte la Ispravnicii" Sacuenilor,
ca sa fie doM 6meni rinduiV1

de paza, la miza' Chia'idra,
cacT rinduiOT domnieT, de carY
vorbim maY sus, erau indatora1,1" s cerceteze de fata
pe sub cumpOt, atat imprejurul ocnelor, cat i prin satele si orasele ce vor fi in
partea loculth pe apr6pe de

ori-cilta si la ven-cine
va g-dsi sare de anul trecut,
ocna
cu ravasul camarasuluI ce au
fost, sau ara, rayas, t6ta, sa o
faca zapt si puind'o in magazii sa le pecetluiasca, de
care facnd catastili anurne la
a gasit,
sa-1 trimita la numiO boeff
cine si cata suma,
DomnieY mele ce sunt

etc. ')
SIANICU,
garla formad, din pa-
tru valcele Isvorul, ce ja nascero din plaiul Baba-Ana ; is-
vorul ce se nasce din plaiul

Vartejulth ; isvorul din PoYna
Ulmului i isvorul din Vadea
T6te acestea amestecandu-si apele in Valea

dau nascere chrsului
de apa, ce se numesce garla
Fetel".
Slanicu.
Istoria Romanalor de <V. A. Ureelu`<t,
www.dacoromanica.ro
532
532
Acsta garla curge de la
urb. Campina, pl. Prahova.
N. spre S., trece prin minu-
cia comuneI Slanicu, plaiu Varbilau, apoI se vrsa in Val--
29 f.)
bilau, la com. Varbilau, la load. numit Gandesd.

Apa Slanicultil are de a-
sumuziA., sat, face parte din
filie/IV urmtrele valcele : Taricnca, Valea Muscelulu,Val-
b. 74 f.) Aci c o biscrica fondata. de Mihail Cantacuzino,

ca metoh al Monastire Sinaia. Inscrip0a. dovcdit6re de
anul fundar" Y lipsesce.
ceaua Carbunnului, Cea de

la Mihaiti Edu, Bughea, etc.,
pe partea stanga ; iar pe drepta
se incarca cu afluenyi : Fundata, Valceaua de la ei-ogon,

Riga, Fantan a luY Die;man, etc.
Ace-,,tY atluen0
intr'o mare parte a anului n'au

apa pe el', secand ea garla
Slanicu, une-orY, in venia cal-
C. R. PoYena, plaiu Prahova.
Are o pop. de
SLOTIOZIA
(Virful-),
16u loc. (86
deal la V.
cle com. Poina, pl. Prahova.

Este frte repede i acoperit
cu padurc.
SLofinziA - VR:VTTOAREA ,
pro-
prietate a EforieY Spitalelor
dur6se maY mult.

SLXIcU-VRU1LU, proprictate
Eforie Spitalelor civile din

BucureseY, pendinte de Colea,
com. Varbilau, pl. Varbilau,
in intindere de 33o h. a. din

caff 230 h. a. suprafaya impadurita i loo h. a. pamnt
cultivaba i fincc, arendata
pe periudul 1886-91 cu 3900
le anual.
SLEMNEA-TUFELE, numire veche
a' satului Gornct , pl. Pod-
goria.
SL(113( IZTA7catun, apaqine de C0111.
civile din Bucurescl, fosta.pendlnte de m-rea Sin aia, com.
Poina, pl. Prahova, in intinclero de 260 h. a. din cari

139 h. a. suprafayi impadurita
12 1 h. a. pam'ent araba ;;i
fineV, care pe periodul 1888-93
s'a arendat cu 1920 lei anual.

sLoNu, proprictatc a Eforici Spitalelor civilc din Bucuresei,
fosta pendinte de biserica Col-
tea, com. Cerwu, pl. Teljen,

In Intinclere de 835 h. a. clin
casi 637 h. a. suprafaVt impadurita i 198 h. a. parnat cularendat pe
tivabil
www.dacoromanica.ro
533
533
periodul 1886-91 cu 1740 lei anual, din Causa golurilor ce are.
sT.c).xu, padure a statului" In in-
timlere de
200
h. a. pendinte
de com. Maneciu, plaiu Teen.
sLoNtt, sat, face parte din C.
R. Cerasu, pl. Teljen. Are

o
pop. de
312
inc. (i d 9 b.
163 f.) Aci e o biserica ce s'a

zidit de locuitorf, la a. 1879,
Iii raionn/ ercestllY cellita este
Vil
ntii. re COM:ille
putio'sti in mar( rantitate.
si.,()Nu se mai numesce muntele

Rudele.
'_ONU DE Plf.TR, loe isolat la
() porunctt a
luT
Alihaitt
\roda Sutu, din 26 Octombre

1791, catre ispravnicil Pra,110-
VM, ne aran. cd intr'acsta

trecuti vreme a r6smiriteY
obb.duind aicT in 61-4'
ostirile Nen-qescl, uniT din locuitoriT tinutultil BarseY din
tra Nemtsca, au fost cumpOrat arende de mosiT in par-
tea 'oculta, pe apa Prahovel,

de la Eg-umenul Sinaitu, de
la INIarg-innu si de la altiiT,
dintre carl' eumpe'ratorT aren-
dasI, unul anume Ion eiociman de la Sacele, au filcut

herastrau de lucru de cberestea la Slonit de ptitra, pe mosia Margr,inntiluT ; decT, fiind
lucru in potriva nizanuluT
rel, de a tinca dreilW", te mi,

locuiton
arende
ci arareturi stattl tdre in
plele munteluY Zarnura. Aci
S7l1/
era in secolul trecut cel

renumit han, pe \ralea Pra-
nrop.%
hovel. Dupa urmele ce se mal'

Slonul de pitra,
vOcl
trebuie s fi fost o cladire
mare si masiva, Cu curp' intarite si acolo se refug-iau ca16toril si locuitoriY in vremuri'
nic sA aduce0 pe egumenul
p-,rele.
Se preupune dt acest han

fost construit in secolul
XVT-lea, i unil bkranY afirma
a
cit ar fi fnst darimat de Turcl

in r'sbnitil contra Austriacilor
(1788). I. G. Babes.
Vr# ; i6tA v
poruncim straj-
Marginnu, i pe egumenul
naitu, cum i pe aceY arendal;T
inaintea dumn-v6stra, sit cercetat'f tocmclile ce au avut

sorocul pait la ce vreme
le sunt date, sa
socotii
pe fie-care sa '1 &M'a,
cetY, mal" v'rtos aceluY cu he-
rastrau
aCilIkaallld Mal
Malt streini de dineolo O (inea
arenare de mo.il aitf "in (e"etc.
www.dacoromanica.ro
534
SMEURXTU, sat, face parte din

C. R. Star-Chiojdu, pl. Teljen. Are o pop. 25 loc. (12
b. 13 f.) Este situat la plele
muntelul. Smeuratu si '1 ud.
garla Chiojdu. Cade in partea
de N. V. a comunet
iSvor, , curge din
muntele Smeuratu, com. StarChiojdu, plaiu Teljen, ja di-
SMEURXTU ,
regia N. E.
si
534
mune Trestira, pl. Varbilau.

SORESCU, deal, pe care este situata com. Carbunesci.
SORESCI (Mosneni-), padure par-
ticular a supusa regimulu silvic inca. din anul 1883, pe

mosia Mosneni-Soresci, pendinte de com. Carbunesci, pl.
Podp.-,oria.
se vrsa in
garla Bascafitrel-Cale, tot

raionul com. Star-Chiojdu.
in
SMEURATU, munte la N. E. de
com. B6tra'ni, pl. Teljen, din
care isvorasce piriul Smeurat,
care se vrsa in garla BOtransca, in raionul com. BOtrani.
smEuRATuLuf, vale, uda cat.
NistorescI din com. Breazade-sus, pl. Prahova, si are
directia de la E. spre V. catre riul Prahova. Curge

mal in timpurI ploi6se.
SMEURXTU, munte in partea de
Teljen, acoperit cu padure
si islaz.
SNAGOVU, mosie a statuluI pe
care la 1864 s'au improprietarit parte din locuitoriI co-
SORICA, munte care traversza
mijlocul com. Predealu, pl.

Peles, situat intre Azuga, piriul Azug-a i muntele Dutca.
Este renumit pentru padurile de fag, pentru nenum0ratele stane de ol, pentru bogatele sle pasiunI i locurI
de finge.
Muntele Sorica, la plele
caruia se afia. asta-di fabrica
de postav, ca si ceI-l'altY muntl"
d'imprejur au apartinut fainc de la
miliel
inceputul secoluluI trecut.

Boerif DudescI, d'asemenea
proprietaff aci, profitand de
influenta lor sub diferite domniI, au hrapit acestI muntY
proprietarilor lor legitimI,
numa pe timpul Domnie luT
Mavrogheni, dupa multe straganirI si greutatY, familia Filipescu, reintra In stapinirea
muntilor (II Iulie 1786).
www.dacoromanica.ro
535
La 1794, Medelnicerul Con-
stantin Filipescu vinde v6ruliff su Dinu Cantacuzino Paharnicul, treI mun, adecd
partea MI de motenire de la
6 muntI (Jepit de sus i de
jos, Petricica, Paraele, Sorica,
V6rful lui Gavan, Lacul Rou
Luncile d'Intre Prahove),
carl', dup'6 cum spun actele :
se vor irnWirti frAtesce cu co-
phi" fratelia su Stolnicul RA-
535
nu se mal' cun6sce urme din ea.

Locuitorii cred c acel drum
aternut cu pietrie aran) ate
cu o mare dibAcie, datzA de

multA vreme, cAcl' pe urmele
drumula care abia se
mal'
v6d, au crescut copad T cat bu-
tile de grol'.
STAICULUT, movilA in partea de
E. a com. Darmonesci, pl. Filipesct se poveslcsce c acsig
clucan Filipescu. (I. G. Babe).
tumida s'a fa' cut de Negru-roa'a
Asta-c,11', impreun6, Cu luncile
ca aparare 'In esbrliele cu Td-
AzugeT, cu R'6n6-va, Dutca,

Cumpttul, Jipil-Mar i
Miel', se stApfinesce de M. S.
Regele Carol I, inc0. din 15
August 1882, prin cumpOrAt6rea facut4 de la D-1 N. Cretulescu, cand IT s'a dat 400,000
lei noul'. D-1 Cretulescu IT mo-
tenise de la fratcle su Scarlat, iar acesta IT posecla prin

cumprAt6re de la familia Filipescilor.
La 1846 acest munte a fost

hotArnicit de inginerul George
Fischtum, trimis de marele
Postelnic Ion Al. Filipescu.
SOSEAUA. - TA.T.I.RASCX ,
se nu-
mesce urmcle unel' vcchl' sosele pe riul Telejenel, ce se
cunsce si ach f6rte bine, in

cdt. nicaeni, com. MAneciuUngureni, pl. Teljen. In sus
tariY.
STAN-BRATU (Ripa-), localitate
in com. Drajna-de-sus, pl. Te-
16jen, unde garla Drajna in

cursul su formz un mare
zigzag.
STAN CIOC, localitate
in com.
Drajna-de-sus, pl.Telj en, unde
apa Ogretinul in cursul su

face un mare zigzag.
STANCA, piriu, care impreunA Cu
riurrul Epurasul, se v6rs. in

Teljen la p6lele monastire'l
Susana.
S'a numit ast-fel dup'6 numele une 6re - care Stanca,

sorrt sau tovarda unor vestit hotI, ceV aveau culcuul
pe valea acsta.
STANCEA, piriu, isvorasce din
www.dacoromanica.ro
536
36
valea Bobulu - Atare, se impreuna cu pirtul Caciula, trece

pe langra. Monastirea Susana,
curge de la N. catre S.-E. i

se vrsa in riul Teljen, in
raionul com. Maneciu-Ungureni, pl. Teljen.
STAR-CHIOJDU, comuna rural,
plaiu Tel6jen. Este frte veche ; inceputul el se p6te pune

cu certitudine in timpul Tatarilor. I se dice Star-Chiojdu
sau Chiojdu-Mare spre a se

deosebi de o alta. comuna vecina din judetul Buzti, numita. Chiojdu de Basca sau
Chiojdu-Mic.
Relativ la acstt comuna,

se spune ca, in timpil de demult, s'a stabilit ad un
cu douT fiT ai s61, i a co-
prins o mate intindere de pamnt, pe care l'a impartit in

urma intre dansul si fecioril
s61.
In locul unde a rOrnas
tatal s'a fondat comuna BOtrilni (v. a. n). unde s'a stabilit feelbrul cel mare s'a fondat acsta comuna, Star-Chiojdu, sau Chiojdu-AIare ; iar feciorul cel mic a fondat comuna
Chiojdu-Mic, sau Chiojdu-deBasca, din judetul Buz6u. )
1). In privinta intemeTerci acestei comune mal' este incil o verstune, pe care
tm trecut'o la com. Mitrani,
Este situata, pe cincl
Valea ChiojduluI, Brdetulu,
Benil, Ani si Rotar, la 3 k.

m. departe de capitala judetuluI si la 13 k. m. de reedinta

Chiojdu, \ralea Ani, Bradetu,
Rotarea, Gresia i Smeuretu,
av6nd o populatiune de 3307
locuitorY (i6oi b. 1706); in care
infra. 2 familiI de tiganI-ferarI;
una de Grec i una de Ungur,

care se ocup cu cismria.
CapI de familic sunt 652
contribuabilT i i; case de locuit 650.
Locuitoril mal numesc acsta. comuna, i Chiojdu-Mare.
In comuna.' sunt 5 biseriel

3 in catunul de reedinta', una
In cat. Valea - Ani si alta in
cat. Rotarea. La niel una nu

se scie cu sigurant anul fonda'reI, de 6re-ce sunt lipsite
de inscriptif. Tte sunt deservite de treY prcott
Locuitoril pe lang- agricultura se mal ocupa cu esploa-
tarea lemnelor de constructiunc, fabricarea tuiecI si eres-
cerca vitelor. Ei desfac produsul muncei lor la orarle

Mizil, Urlatl, ValenT i mai cu
s6ma la Ploesc.
s'au improprietarit
www.dacoromanica.ro
537
537
dupri legea din 1864, pe mosiile unora dintre mosneni:

ale bocrilor Alacovet
El au : 'co caT, So epe, 462
Chiojdu Mk, din judetul BuzNt.
boT, 658 vaci", 16 bivolT,
formand diferite cete dc mos-
capre, 1870 01 si 638

In raionul comune'f, pe garla
neni".
BOtran6nca, sunt 4 mori, i

dou6 ferrtstrae : unul pe apa
Basca-cu-Cale si altul pe apa
Siriu cel mare.
islaz, livec,11"
876
porci".
Sc6ln. existrt In comunrt de
la 1838. Localul e proprietatea comunel. In anul trecut

s'a frecuentat de 15o btletI
13 fete, din numM-ul de 410
copiT (222 b. 188 f.), cu vCsrsta
de scai. Cu intretinerea personaluldi statul cheltuesce anual 1566 lei% ,Vciu carte 300
Mrbap Si 20 frilleY.
In partea de N. a comuneY
sunt nisce gropi, despre care
se spune cT sunt facute de
TatarY, si se numesce In Zrt-
i Podu Cotorci. In
partea de E. se afla plaiul numit Roma, ce se qice dupn.
podil"
uniicrt si a luat numele de

la nisce armate Romane, ce
au fost pe aci ; iar dupa

de la nisce tiganY - laeti din
Transilvania, numitT, dupe obiceiul lor, Romani si Rimi,
car): au alungat pe TatariI, ce
Figura si portul locuitorilor
aratrt c sunt Transilvanenf,

veni0 sub diferiti conducOtorT,
T6trt comuna, cu plidurY,

si prunLInt arabil,
are aproximativ ca la
2500
h. a.
parten de X. E. a et se
afid o mica
Cu pg
pu-
ci ds(1, pe alsca-cm- Cale, la In-
ca fa tea
nu m 1(1
.1Iasa - de-
Pir'Ird .
In termen mijlociu se fabricrt anual in comunrt 6000

d. 1. tuIc6,.
Dintre t6te comunele judetuldi, aci s'ar putea licc crt

cultura g-andacilor de m'tase
e maT intinsa. StupT cu albino
sunt 200.
Prancmtui fiind muntos, nu
prea e prielnic la t6ta cultura.
Productia mijlocie anualli este de 1074 h. 1. porumb, 270
h. 1. grau, 407 h. 1. o-c-6z, 150
h. 1. alac si 408 h. 1. fasole.
Dintre pomi" roditorY sunt
9000 merI. 6o0 peri, 4000 duclY,
1020 C11-01, 2800 MACY, 45.000
dau anual ca
la 1700 care de fin.
prunf.
strtpaneau acestc locuff, stabi-
Comerciul se exercitd in comunrt de 7 carciumaff.
aci si in comuna
Veniturile comuneT se ri-
lindu-se cY
www.dacoromanica.ro
538
dica la suma de 4076
leT a-
nual, iar cheltuelile la 3870 leT.
In partea de sud a comunel" se aflti. o singura sosea,

ce pune in comunicatie acsta
comuna cu com. Rincezi.
In comuna se afta o singura
numita Gorgan, dupa
care se recoltza fin ; dealurI
sunt : Gruiu, Stejarelu, Jaristea si Cstelor. Dealurile Gruiu.
Stejarelu i Jaristea sunt
partea de N. a comuneY, iar

dealu C6stelor la E.
PlaiurI sunt Plaiu Roma,
acoperit cu padure i islaz ;
Valea-Ani, Serbnsa i Bobe,
acoperite cu finete si aratura.
Piscuri sunt : CerbuluI, Purcarulu, Lacurilor, Stupini,
gozuluT, tte in partea de N.

servind pentru aratura.
MuntI are : Smeuratu si CAlugaru, Plaiu Ic6neT, Plaiu
ChiojduluT, totT acoperitY cu
padure i islaz.
La tte acestea se maI

daoga : Poina dintre Sine, a
CarpenuluT:, Capu-PlaiuluT
Con dr e.
E udata de garlele : Siriu

Siriu Mic, Siriasu, BAscafara-Cale, ChiojduluT, Brade-
tuluT si 136tranrica ; de valle

RotarT si de isv6rele:
AneI
Vina, Cocosul, Palalogi, Condri, Tisa, Smeuratu, BanuluT,
538
Gresia, Blidari, Miculul, CaluluT, Benii, Rasca, etc.

cu
Se ma'rginesce la
muntii TransilvanieT, la S. si
E. cu judetul Buz6u, la V. cu
com. Posesci, B6trani si Drajna-de-j os.
STARITA, numire ce se maT da

cta. CrivOtul din com. Manesci,
plasa
STAURA, vale, in partea de V.
a com. Margineni-de-sus, plasa
Filipesc.
face parte
din C. R. Moreni, plasa Filipesci. Are o populatiune de
203 locuitoff o6 barbati., 97
STAVROPOLEOS, sat,
femeI).
sT.XicuLEscT, deal la N. de com.
Aricesci, pl. Podgoria.

lo calitate in com.
Drajna-de-jos, pl. Teljen, unde
se dice ca a fost re-cand
STANESCI ,
un sat.
Pe campia de aci sunt 2

movile, pe care se cultiva ce-
reale si care se credo a data

din timpul Tatarilor.
STA.NESCI, campie Intre riul Te-
lejen si piscul Domnulul, comuna Drajna-de-jos, pl. Teljen.
www.dacoromanica.ro
539
STANESCILOR (Valea-), localitate
In com. Drajna-de-jos, plaiul

Tel6jen, unde se qice ct a
fost un sat ce se numia

nesci. Ca urme din acest sat
se gAsesc : gropl, fragmente
de cAdmicy, harburl si pietre.

Locultorii acestuI sal se dice
ca au fost mopzeid
vIndul told mqv'a protrietaruhl/ date acea vreme, lar e7
s'au retras la com. Drajna-desus, nude avean altrl 7110fr
sTANESCI-DEDULESCI, sat, face
parte din C. R. TC'srg-soru-
Vechiu, pl. Trgsor. A_ci e o

cu lira mul Sf. Apostoli fondad la anul 1874.
STA.NESCI-DEDULESCI, proprieta-
539
mia Satul UrlatI. De la ac6stA dad a purtat numirea

de Urg unde dup0. trase scoborau locuitodealurile vecine la
urlAtre, adectt la t6rg.
ditiune
rif dup
STLPULUI, garla, com. Olteni,
pl. Tel6jen. Isvbrdsce din raionul com. Teisani, pl. Te16jen. Tot terenul din valea
Stalpulul" si On. la SlAnic
este o livede intinsi. de finete,
iar cstele sle servesc pentru pa'sunatul vitelor.
poinA situad in partea
de V. si N. a com. Provitade-sus, pl. Prahova.
trage
numele de la o
de ol"
stAnA,
ce odini6d, se gAsia aci.
tea Eforie Spitalelor civile
din Bucuresc, fosd pendinte

de Pantelimon, com. Tergsoru-
Vechiu, pl. Urgsor, in intindore de 882 h. a. din carI
v&rf de munte
In ca. Gura-BeliY, com. Breazade-sus, pl. Prahova. Cade in par-
ST ...NCE_I
tea de V. a soseleY nationale.
157 h. a. supra-fa d imp.duritA
si 725 h. a. pAmt?,nt arabil
finete, arendad pe periodul

1886-1891 cu 7075 lel anual.
STANCP.SCA; mosie a monastireT
STANET (Piscul-), pisc la X. de

com. Apostolache, plasa Podcroria
ST.;NEI (Poina-), com. Aricesa
Coltea in com. urbanA UrlatY,
pl. Podgoria. S'a numit ast-
pl. Cricov. Din planul i actele de hodrnicie ale acesteT

mosiT se constad cd p6,n. la
fel pentru-c aci erau stane
a. 1775, comuna Urlay se nu-
de oT ; acum pr.tunzA. vitelo.

STANET, poinrt,
www.dacoromanica.ro
com. Isv6rele,
540
540
pl. Teljen, numita ast-fel de

la stiina de oT ce se alla
vechime aci.
sTANF.T, pisc intro comunele
sa si Podeni-Vecta, pl. Podo-oria.
ST'ANET, poi6na. spre V. de com.
Moroni, pl. FilipescY, in padurea statuluT 1_,up6ica - Stavropoleos.

8TARcui.., isvor, com. flimarY, pl.
Podgoria, curge din fundul

vaieT Starculdf
si
se v6rsrt in
op atna-Mare, permuldrept,
In raionul com.
STA.LPUL, v(irf de deal in com.
Ocina, pl. Peles ; s'a numit
ast-fel cacI acolo este un

de pi6tra.
v'rf de deal in com.
Ocina, pl. Peles. Pe c6stele

s6le se gasesc copacT buturosi.
STEFESCY, comuna rurala, plaiu
Varbilau. Se erode ca-si a
luat numele de la primul om,

anume Stefan, ce s'a stabilit
In ac6sta comuna cam pe la

aniT 1513-1520.

al riuluT Varbilau, la 5 k. m.
departe de capitala judetuluI

si Ia 2 k, m. de a pkaulta,
Se compune din do0 catune : Stefesci si Scurtesci, avnd o populaOune de 899 loc.
(474 barbaff si 425 femel).
In catunul Stefesci este o

biserica in ruina, cc servesce
de cimitir, si una in cit.
f6rte veche, in forma de
pescera, nesciindu-se dc cine
s'au fondat, de 6re-cc sunt
site de inscriptiT.
Ambele sunt deservite

un singur preot.
LocuitoriT comuneY se ocupa
Pe lang-a agricultura, cu fabricarea rachiuluT de prune si

lucrarea cheresteleT. Stint 45
mestesugarT. Produsul munceT
desfac la orasul PloescT.

199 locuitorT sunt mosncia,
iar 50 s'au improprietarit la

1864, pe mosia statuha, din
care li s'au dat 212 h. a. ET
au 16 caT i epc, 227 vacY,
67 capre, 295 oT 18 poref.
Pe riul Varbilau sunt 6 ferastrae si 19 mor.

la 1889. Localul e inchiriat.
de 43 baetT si 6 fete, din numOrtil de 96 copil (59 b. 37 f),
cu vC1-sta de scat Sciu carte

Nirbap si ftmei".
www.dacoromanica.ro
541
541
Supra-fata comunei, Cu islaz,
Pa,rtea de E. a acestm ca-
pamnt de munca, padure, etc.
tun, impreuna cu muntii ;i
e de 1o58 h. a.
Mica se fabrica in comuna
peste 30.000 cl. 1. anual.
In raionul comuneT este o
virfurile lor, so lice Cruci6ra
cariera de pitra din care se

sc6te pitra, buna pentru fabricarea ipsosului.
Crandaci de matase nu se
cultiva. Stupi cu albino sunt 65.
Aci nu se cultiva de ca
porumb, i acesta in prea mica
cantitate ; a;a in anul trecut
abia a produs 249 h. 1. Dintre

pomi roditori sunt : 983 meri,
436 peri, 45 cire;i, 56o nuci.
Livecple produc anual pena la
200 care fin.
Bugetul comunei presinta la
venituri suma de lei 6870,78
cheltuelile represinta aceia0
suma.
Cinci sosele o pun in comu-
nica-tie cu comunele : Bertea,

Stramben, Poina i Slanic.
Partea de N. a cat. Scurtesci
este acoperita de mun01: Vulpea sau BArseanu, plaiu 1,upului ;i Trifoiu, cu v'rfurile : Trifoiu, Barseanu i Virfu Coconi.
.c1ce;t1.' munti sunt acoperitl de
paduri din cae]: se esploatza
lemne, ce se taie n ferastraele instalate pe apa Varbilau.
(v. a. n.) Partile de S. ;;i V.

sunt acoperite de liveli de
pruni i locurT pentru porumb.
E strabatuta la V. de riul
Varbilau (v. a. n.), iar la E.
de g:irla numita Valea-Poenei.
13m-tea, StrAmbeni, Livadea,
Slanicu
STEFESCI, sat, face parte din C.
R. Stefesci, pl. Varbilau. Aci

e re;edina comunei.
STEJARU, sat, face parte din C.
R. Negoesci, pl. Te'rg;or. Are
o pop. de 297 loc. (143 b.
154 f.)
Acest catun se
numesce
mal'
Cravana. Aparti-
nea statului i atArna de Postarnacu din jud. Dlimbov4a.

Este situat de-alungul apei
Prahoya.
Aci e o biserica fondata la
a,nul 1834 de Safta Br-cincovnu, proprietara
s'a reparat la a. 1888.
sTEjA.RuLu, -vale, com. Varbi-
lau, plaiu Varbilau. Se vrsa

in Orla Varbilau, in raionul
com. Varbilau.
ST1CI,A.R,11tAn,
www.dacoromanica.ro
pise, com. 1,Ursa,
342
542
plasa Podgoria. Pe acest pise

au fost plantate vii, i de
cand s'au filoxerat serva pen-
tru finete
cultura cerca-
ce servesce vitelor de paune.

STRAMBENI, comuna rumia, plaiu
Varbilau. Si-a luat numirea
lelor.
de la prul Strmba.
Este situata pe aml3ele ma-
sat, face parte din

C. R. Mina, pl. Podgoria.
lurY ale gArleY Aluniu, la 30
STRACP;NTI,
STRAMBA, cAtun care inainte de

1830 tinea de com. Petro.<;ani,
pl. Crivina, iar de la acsta
data locuitorii acestul catun
s'au stramutat in PetnnanY

au format satul de aslY, aec,ltindu-se in partea de E.
STRAMBA, vale, com. StrambenT,
pl. Varbilau.
STRAMBA, 131rau, face multime
de cotituri, uda com. Strmbeni-Blejoiu, pl. Te'rgorul,

se vrsa in riul Teljen. Pe
malul stang al acestuY ptirau
este situat satul Strambeni.
k. in. departe de capitala judetuluY si la 3 k. in. de a

plaiuluY.

StrAmbeni
o populatiune de 1220
avissnd
(621
10C.
b. 599 f.), in care intra 8 familiT de iganY-ferarY.
CapY de familie sunt 475 ;

contribuabill 5 i i ; case de locuit 651.
In comuMi sunt 2 bisericY :
una in StrambenY, cu hramul
dpuminica Tutulor sfintilor

i alta pe Aluni. Ambele n'au
inscriptiuM i sunt deservite
de doY preotY.
LocuitoriT se ocupa numai

cu agricultura, adica cu putina cultura a porumbuluY. EY,
STRAMBENI, sat, face parte din

C. R. Strisimbeni, pl. Varbilau.
STRIMBENI, sat, face parte din

C. R. StrAmbeni-Blejoiu, pl.
Trpor.
In num'er de 290 s'au improprietarit la 1864 pe

Rarita Lijad Barcanescu,
din care li s'au dat 1128 h. a.

EY au 285 ca i epe,
vacY,
75
capre, 675 di', 519
porcY.
STRA.MBENI, plaii spre V. de

com, Cosminele, pl. Varbilau,
Sc61a exista in comuna de

la a. 1867. S'a frecuentat in
anul trecut de 58 b. 4 f., din
www.dacoromanica.ro
S43
numnerul de 256 copil (211 b.

45 f.), cu y6rsta de sc61a. SC1.16
talle 25 barbag Vi 2
Tta comuna Sc intinde pe
Cand timpul e prielnic Sc
543
rala, plasa rernoru. Cu t6te

cercetarile t'acate n'am putut
alia nimic despre data infiintdrei acestei comune. S'a numit ast-fel de la paraele Stramha i Blja.
fabrica in comuna p6'nd la
Este situata pe malul Te-
tuica anual. Din-
lejenull-d i pe ambele malurY
8000 d.
1.
tre pomY roditorT sunt ca la

1200 meri., 300 perI, Ioo ducp
400 ciresi. Locul e muntos

frte putin prielnic cul-
turel. Nu se cultiva
cat
porumb, i acesta neindestulator.
Comerciul se exercita In
de
la tifra de lei 5743,97 S cheltuelile la 3175,67.
E cu desavirsire lipsita de
sosele presarata de plaiurile Mare, Foivru, Tisa, Mi-turca, Virful lul Rusin,
Beni i Dumbraveaua.
E strabatuta, de garlele Bertea f;i Aluniu .5i de valle
Stramba, Cireulu, FrasinuluI
i Sgheb6ia.
Se marginesce la V. cu
Cosmina de sus, m4e a d-luI
Vasilache Sinescu, la S. cu
moia Stefesci, cu apa i prundul Varbilau, i la E. cu com.
ale paraelor Dambu, B16ja
Stramba, 4 k. m. departe de
capitula jucletuluI
12 k. m.
de rqedinta pld5;ei.
Se compune din 3 cdtune
i CocoStrambeni, BI ej 0m
esci, avnd o populatiune de
998 loc. (5.13
femei).
barbati. , 485

contribuabilI 212 ; case de locuit 233.
In comuna e o singura biserica, la Blejoi, reparata prin

1764 de catre o d6mna, nu;
mita Balaa, lipsita, de ori-ce
inscriptie
preot.
i deservid, de un
Afara de agricultura, locuicomune se maf

ocupa cu transportul pietreT
toril
nisipuluI la oraul Ploesd.

Mare parte din locuitori sunt
moneni ; 37 s'au improprietdrit la 1864 pe moia Eforie,
din care li s'a dat 130 h. a.

El au 27 cal, 8 epe, 174 vacT,
1438 oY, 196 porcl.
Bertea.
STRAMBENI-BLEJOY, comuna ru-
Scla existd in comuna de
www.dacoromanica.ro
544
la 1889. T,ocalul s'a ofcrit comunei de D-1 Panait D. Cantili,
i s'a frccuentat de 56 e-
levi ;;i 4 eleve, din nurn'erul

de 154 copil (112 b. 42 f.), cu
vrsta de sc61a. Cu IntreOnerea personalului se cheltuesce
anual io8o lei. N;iu carie
barbag.
Uta' comuna, impreuna cu

padure, are 1308 h. a.
In termen mediu se fabrica in
comuna prat la 400 d. 1. - uica.
Terenul comuneY nu e tocmai fertil. Dintre porra roditori sunt : 408 meri, 264 peri,
825 cireT, 345 nuel. O jum6-
tate h. 1. de livede produce
544
STREJNICU, comuna rurala, plasa,
Te'rporu. Este situata pe loc

;es, la 6 k. m. departe de capitala pla;ci i la 3 k. m. de
a judelulu. N'are nici un catun alipit. Populatia sa e de
951 loc. (484 b. 467 f.); 194
capi de Emilio ; I71 contribuabih ; 214 case de locuit.
In comuna e o singura bifondata in anul 1886

de locuitorI i deservita de un
preot.
Locuitorii se ocupa mal
mult Cu agricultura. Putinul
prisos al muncei 1 destac la
ora;u1Ploesci.
Locuitorii, in numr de 121,
p6na. la Soo k. g. fin.

Comerciul se exercita, in comuna de 5 carciumari.
Bugetul comunei are la venituri 3231 lei i la cheltueli

pe mo;ia D6mnei Elena Barcanescu, din ca,re li s'au dat
477 h. a. ET au 157 cai ;i epe,
103 vaci, 449 oi, 145 porci.
Scla nu este in comuna.
3150.
Copil in v'rsta d'a o frecuenta
Soseaua Ploesci-Valeni-Bratoceatraverszaacsta comuna,

precum i drumurile naturale
catre comunelc
sunt peste upo. Carta sciu
Paulesci ;i Trg;orul Nou.

Paulesci, TCrporul-Nou, Moia
jenul.
STRECIIET,
riul Tele-
vale la E. de com.
Gura-Viti6rel, plaiu Teljen,
mal 6 Mi-bar:Y vi nici o foueXe.
T6t comuna se intinde pe

supra-fayi dc 3000 h. a.
In comuna nu se fabrica
nici vin niel uica.
GrandacT de matase se cultiva in mica' cantitate ; stupi
cu albine sunt 130. Pamatul
prielnic la tta cultura ; pomi
roditori sunt puOni ; live4I nu
sunt,
www.dacoromanica.ro
545
545
Comerciul se exercitt in comund de 2 cardumarT.
STEJARUL SAU &A VANA (trupul-)

la veniturT suma de leT 2411.
Prin comuna trece o sosea,
ce vine din Ploesd, i I inles-
biserica Srindaru, care pe

nesce comunicatia cu T.rgoruNou.

E inconjurata de moia Trgoru-Nou i mo0a D-neT Elena
Brcanescu.
Turnescu.
mo0.e a statuldf pendinte de

cu 550 leT anual. De la 1888
s'a vindut de ved D-luT Dr.

STEJARELU, deal cu direcOa de
la N.-V. la S.-E., com. StarChiojdu, pl. Teljen. Cade in

partea de N. a comund.
STEFANOAIA, sat frte vechi,

care s'a desfiintat impreuna
cu Risnaru, Ciorices i Chira,
alte sate tot vechT, i s'a format com. G-hirdoveni, plasa
STETERPUL, plaiu spre V. i S.
de com. Provqa - de - jos, pl.

Prahova. Este acoperit cu
dure de stejar.
STELI, vale, com. Tintea, plasa
STEIOASA-MARE (Muntele-) pa-
dure particulara supusa regimuluT silvic inca din a. 1883,

pe mo0a Stei6sa-Mare, pendinte de com. Comarnic, pl.
STEVIA (Muntele-)
Muntele
Fruntea-1111-Vrasel, moi ale
statuliff, pendinV1 de monasti-
rea Snagov, cari pe periodul
P ele
STEIOASA-MICA (Muntele-),
dure particular supusa regimuluT silvic inca din a. 1883,

pe moiaMuntele Steisa-Mica,
1888-1893 s'au arendat cu 3500

leT anual, In plus 480 leT plath
de pdurarT i confinitY.
Acest munte 6re-cand a fost
al Mitropolid Ungro-VlahieT.
pendinte de com. Comarnic,

pl. PeleuluT.
STEVJA, vel Bratocea.
deal in com. Podeni-NouT, plasa Podgoria, pe

care maT 'nainte d'a se filo-
STEVIA, munte in raionul com.
iera se cultiva mult4 vie,
snvi4, vale isvor4sce din raio-
STEJARIT
Predealu, pl. Pele..
35
www.dacoromanica.ro
546
546
nul com. Predcalu, pl. Peles,

de sub muntcle Turco, are
direqia de la E. la V. si se
versa in piriul Azuga, pe rmol
tot In raionul com.
Predealu.
STC)ENELU, valcea, com. Pdcureti,
pl. Podgoria.
STOENESCI, se ma'i numesce
locuitorf panca de N. a com.

Aricesci, pl. FiliposcY.
burca, formzd riul numit Sdrat care se verst in riul

Lespedca din com. Valcdnesci,
pl. VArbildu.
sTu-rixx-popr, vale, isvorasce de

la N. de com. Salcia, pl. Podgoria, se impreuna in raza comunci cu isverele Ciuciuru,
PacurcY, Oncei, Burlacu, Cainelc si Vulpca i formeza garla Salda. Acstd vale
e acoperitd Cu pddure.
!-,TREAJI;TEA, deal in partea de
STUPINI, rMiu, udd com. Posesc,
N. a com. Cornu, plaiul Prahoya, numit ast-fel pcntru

act era in vechime straja co-
pl. Telejen si se versa in garla
muneL Servd de pasiune pentru
Buz u.
Zeletinu, co care se versa in

riul Basca si acesta in riul
Se c,lice ca pc valca accstni
vitelo locuitorilor.
pifio se aflau in vcchime
STREJNICU, sat, face parte din
C. R. cu acelasi nume, plasa
stup cu albine, dc unde numele
TLrgsor.
piriu isvordsce din

,
cestele dealuhn Mdclanu, com.
Opdriti, pl. Telejen, ia dircc-
STUPIN r
deal, com.
Valea-Lungd, pl. Prahova. Acebt ven-f e ferte tipos ;;,i s'a
numit ast-fel, se dice, de 1,3 o
baba ce S'a gasit prim'a-vera
sTRIM )TUL, vCA-f de
aci
i care teta ierna ratacise
pe aci.
Oa de E. si se versa in lacul
Vitira, ce este tot in com.
Opdriti.
luat numirea de la stuparia cc era pc valea acesttn

piriu.
STUTA.RTA, vale. cOM. Trestiera,

pl. Varbildu. Isvorasce din
pralurca Poenarilor, se imprcuna Cu vade Urzicaru si Tur-
pisc in
partea de N.
a com. Star-Chiojdu, pl. Te-
lejen, Se ntinde ele la N. la
www.dacoromanica.ro
547
547
S. si servesce locuitoritor pen-
tru aratura. Se dice ca aci a

fost o dat mare stuprtrie.
STUPENI, vale, com. Vadu-Sapat,
pl. Cricov.
STURTY-DE-SARE,
vedi
Oltenu.
SUB-CETATE, costi, sub platoul
ce se intinde d'asupra
tate numita IiiIntana Rece
com. Slanic, pl. Varbilau. Are
o 1.16rui inclinatiune spre N.
o prdpastie in partea de
Sud-Est. La p6lele acestuT platou se intinde locul numit
Sub-Cetate ceia ce dove-
desce ca pe platoul din susul

prapastiei a fost odini6ra o
cetate ; dar in ce epoca, off
ctn.' a apartinut nu se scie.
Nici un indiciu nu indrumaza care vre-o descoperire,

mai ales cui nu s'a facut
o sapatura ori alta cercetare.
Traditiunea s'a purtat prin
gura veacurilor din tat in

fiu rOmdn'and pana In c,llua
de adi.
Se mai lice ca la piciorul
(p6lele) prapastiei ar fi o culi
ce ascunde un tesaur, pe care,
unif voind a-1 sc6te s'au ponienit impr4tiati, fugind care
incotro au nemerit,
SUB-mXcruRX (Valea-), vale, com.
Ditesc, pl. Filipesci.

SUB-ViRFU1 STXE, loe isolat
in com. Maneciu-Pam6nteni,
pl. Teljen, din care isvordsce
grlia Cacacea, ce se vrsa
in riul Teljen, la locul numit Pitra.
SUB VIRE, pise,
com. Harsa, pl.
Podgoria. Pe acest pise au

fost plantate vil, i de ciind
s'au filoxerat servui pentru finote i cultura cerealelor.
sump:1, mahala din ca.
Soi-
mescu, com. Captura, pl. Cricovul.
SUHXTUL, padure particulara su-
pusa regimului silvic inca' din
1883, pe inoia Suhaiul pende com. Sinaia , pl.
dinte
SULTANU, sat, face parte din C.

R. Provita-de-sus, pl. Prahova.
Are o populatiune de 92 locuitor (51 barbati, i femci).

SULTANU,
piriu, isvorasce din
c6stele piscului Sultanu, com.

Provita-de-sus , pl. Prahova,
trece prin ca, cu accla nume

se vrsa in gzirla Provita,
pe partea drpta, tot in raionul comunal Provita-de-sus,
www.dacoromanica.ro
348
SULTANU, pisc situat in partea
despre V. a com. Provita-clesus, pl. Pra,hova.

luat nuSe credo
mele de la un Sultan, care a

poposit cu armata sa aci.
Pe acest pisc cresce tufiri
de padure ;;;i pe alocurca este
acoperit cu irbO pentru
iune.
nald in cat. Valea FOrsi, com.

Breaza-de-jos, pl. Prahova, apartinnd obtei locuitorilor.
Apa sa conOnc iod i puci6sd,
insd nu i s'a facut nid o analisd chimica.
comund rurala, plasa
SURAN I,
Podgoria. Acest numc
cum spun btranii
se qice
c'l l'ar fi luat de la nisce
SULTANUL, vrf de deal in com.
Ocina, pl. Pele.
548
trage nu-
mole pentru cO predomind, tte
muchiile vecine.
curgc de la
plele muntelui Gurga, comuna Breaza-de-jos, pl. Prahoya. Curge mal intditi de la
V. spre E., apoI ja direcOa
spre Sud i dup ce priimesce
in sine vtdceaua Nisipuldi se
versd in riul Prahova, la cOt.
SUNATOAREA, riu,
Podu-Vadulta, com. Breazade jos.
Acest riu In cursul su facc

un mare sgomot i de aci
s'a dat numcle de Sunatrea.
Apa sa este f6rtc limpede
bund de liut, mai ales vra,
fiind f6rte rece.
COlugdrite, ce traiau in vechime prin aceste bocuri, qidmdu-T una alteia Surati.
Se presupune a se fi infiintat
pe la anul 1743. Este situati,
PC deal i pe gairla Sarata,
48 k. ni. departe de capitala
judetului ,;;i. la 19 k. m. dc
reedin.0 plaei. N'are niel un
eAtun
alipit. Are o popula-
iune dc 974 locuitorY (460

brbaV, 514 femel).
Capi de familie sunt 340;

In comuna se alld o singurd,
biserica, fondatd in anul 1816
de locuitori, deservita de un
preot.
LocuitoriT se ocupa mal mult
cu crescerea vitclor. EI desfac
produsul munceI lor la oraul

Ploescl.
isvor dc
apa minerald, situat pe loc
apr6pe de soscaua naV.o-
SUNATOA REY (Valea-),
Locuitorli sunt parte mo,,nenf, parte improprietOritl ;

celor improprietdriV li s'au dat
www.dacoromanica.ro
549
250 h. a. pam6nt pe mosia
549
2 CpC,
veniturY suma de 101 4615, iar

la cheltuelY. 3096 leI.
214 vacI, 30 capre, 400 01 si

120 porct
In comuna sunt sosele cari

ii inlesnesce comunicatia cu
In acsta comuna este o

m6ra de apa, care insa nu
fuction6za de cat cAnd ploua.
comunele Soimari, AricescT,

Carbunesci i Predealu.
Este brzdata de urm4tt6rele
Sc6la exista in comuna din

dealurT
statulu.
El au 5 cal,
tatea comuna In anul trecut

a fost frecuentata de 54 copiI
(46 b., 8 f.) din numOrul de 118
copiI (94 bae-ti, 24 fete), CL1
versta de scai. Sciu calle 79

Mrly-tr7 p. 12 fe/11d.
Supra-fata totala a comunel

este de 2000 h. a.
In comuna se fabrica p6na
la 5000 d. 1. tuica ; vin nu se
face.
Se presupune ca in acsta
comuna ar fi sare si pacura.
Gandaci: de matase nu se
cultiva ; stupY cu albino sunt 20.
PamCmtul nu e prielnic la
t6ta cultura, ci numaY ovOzulul"
si porumbuluT, producend I000
h. 1. ov's.z si 3000 h. 1. porumb.
In comuna sunt aproximativ

4000 mer1, 318 perY, 200 dlf,
1084 Cire1., 804 nucI, 100,000
prunY, etc. Livec,file dau ioo
caro de fin.
carciumarY.
Bugetul comunel'presinta la
Poiana numita
PadurT pe care se cultiva
porumb ; Secarile, o ripa spre
miza-c,li, pe care se cultiva
putina secara ; Ripile i Pacurile spre Apus, numit ast-fel
fiind ca se presupune ca aci

se gasesce pacura ; ambele
sunt acoperite cu livec,li de
pruni.
Este udata de g'cl.rla Sarata,
vine din com. Aricesa,

trece prin centrul comuna
primind pe drpta sa isvrele
Putur6sa, care si-a luat numele
ce
de la mirosul gretos ce are,

si pe Bracacea, numit ast-fel
de la multele liveql: i padurY
ce par a imbraca acsta vale.
SURANI, trup de padure a sta-
tuluI in intindere de 415 h.

a. pendinte de com. PodeniVechT, pl. Podgoria, care impreuna Cll trUp111 IZCSC1 (25 h.
a.) formza padurea PodeniVecht

SURANI, moie a statului pendinte de Episcopia BuzOuluT,
www.dacoromanica.ro
550
550
arendat cu 1300 leT anual, in
infundlturi, cale de vr'o 4 ore

de Vdleni. In apropien, do
plus 480 leY plata de padurarT

si confinisti.
ea, sunt &lelo Stanca si Epurasul, cari dan in Tel6jen
la plele monastireT,
SURANI, Odure particularA supusA regimuluT silvic inc din

a. 1883, pe mosia Surani, pendinte de com. SuranY, pl. Podo-oria.
forma uneT crucT. Ca la o or
maT sus de m-rea Susana, aprpe de trecOt6rea Bratocea,

este m-rea Cheia.
M-rea Susana s'a intemeiat
pe la anul 1740 de cAtre o maidi
suRANI, deal, com. Surani, pl.

Podg-oria, pe care se cultiv
o h. a. vie.
numitA Susana, cu ajutorul altor ctitorY, care, fc(3nd o bi-
serien, de lemn, T a pus hramul Sf. Nicolae hram ce se
SURDESCI, sat, face parte din

C. R. Brza-de-sus, pl. Pra-
prasnuesce si adY. DupA acsta,
hoya. Are o pop. de 4o9 loc.

(209 b. 200 f.) Cade in partea
de V. a comuneT, fiind inchis
piscopuluT Chesarie al Buz6u-
pe la anul 1840, in clilele E-
liff, s'a zidit a dona bisericA
de riul Provita si muntele Sur-
de pitra, prin milostenia credinciosilor crestinT. Ac6sta fi-
descT.
id amenintatA s cada, in anul 188o, s'a rechdit prin
SURDESCI, munte, com. Brzade-sus, pl. Prahova. Din p6lele acestuT munte, de la lo-
cul numit Cheia ProviteT

isvorrtsce Provita.
stdruinta staritei Natalia Perstatul, Elea, contribuind

foria Spitalelor si altY credinciost
La us are urmtA6rea inscriptie
SURLI, vale ce se vrsA in garla

Vdrbilrtu, in raionul com. Val-plaiu V4'rbilau.
SUSANA, monastire de cAluOrite,
situatA pe valea TeljenuluT,

in drpta riuluT, in mijlocul
uneia din cele mal' frum6se
In slava luT D-deu si ajutorul sfintuluT Nicolae, fAc6torul de minunT, al cAruT hram
se s'OrbAtoresce, s'a fondat a-
ce,stA monastire si s'a facut o

biserica de lemn in anul 1740
de maica starita Susana Arsicu si cu ajutorul ctitorilor
www.dacoromanica.ro
55
';') 1
Filip Treti. In anul 1840, in

;Hiele Episcopului Chesarie
BuzOulu, cu ajutorul prea sfintieY sale si altor ajut6re s'a zidit
de pitra, fiind starita maica
Susana ; iar la 188o biserica
fiind ruinata s'a reconstruit
fiind starita Natalia Perlea,
impreuna cu nol." ctitoriT : I.

Filip, D. Frang,ulea, N. Perlea si Dutu Petis, in timpul
Mitropolituluf Calinic i in di-
lele Majestatilor Lor Regele
lui Dragan si un sfert din Podurile. apartineau din timpurile cele ma vechl familie
Dudescilor.
Acest munti au fost zalo

gity de logofaul Dudescu, ca-matarultu Stefanache Baltaretu pentru suma de 2000 galbeni. Logof6tu Dudescu, neputtmd plati la timp datoria,
muntil fura scosT la licitatie
si cumpL'rati prin cartea de
mezat din 5 Februaric i8o,
si Regina Elisabeta.
Positiunea SusaneI este una
dintre cele maI frum6se din
de catre un om al Baltaretului, Mamuk-bey, cu pretul
t6ra.
se stapanesce de M. S. Regele
Carol
iap6lele
13.000 le vechi 1).
A,,tA-qf
in
Carol 1, si a tost cumpOrat,

impreuna cu munti de mal' sus,
un isvor abondent de lipa

ferug-in6sa, indestul de con-
in Maia 1892, do la Mamuk-
centrata.
Dudescu ,,ustinea Cu infocare drep1)

tmile poporului i Le) ea Mal marea natiuneY. lit acr--,t ,,Lop, pe la Miele
monastireY
valea Tel6jenulu, se alia
Calug-aritele,
in numer de
40, se ocupa mult cu torsul

Ksutul, facCnd stofe
de
mana f6rte solide si frum6se,

pentru imbracrunintea lor si
pentru vinc,lare.
lulu trecut, taima dese intlunn i cu Banul

Cretule,,cu, Ienaclie
Aclirescu, BrAncol nu, Campinau, Go-
le,,cu si Rilnu, boca frunta,,,Y al 1,6 e f

Dude,,cu Nicolae, care tr'ar,e mult tnnp
in Franta, unde Melle cele nouI I cap-
susA 1TJL, munte inalt de 1437
me.tri d'asupra nivelulu

ret-Negre. Are bogate pasudf,
livedi i padurY.

muntii Retivoiu, Fata GayaneY, Costila, jumOtate din Lacu-Rosu, Unghia-Alica, Virful
tivaserri mima, cerca sii clolhinde,,c,1 protectuanea FranteY. El cuno,cea pe Napoleon II e legl ettl e boemi a picea siugui ,
,pre a dobAndi protectiunea mal MY geamte pnsul
neral,
immumutat la
ind-cn 'Y lip,aau liana
c'imltarul R;i1Liretu
Cu 2000 galbenY
Cu mare doband:I. 7,\Te putimd

<la crea
marclui patliot a
in mnnele clnintarului.
www.dacoromanica.ro
ti ()cut
552
552
Bey pe prqul de 850.000 lei.

Pentru esploatarea padurilor din muntif Susaiu, Reti-
p'ena la gara Azuga, administra0a acestel" fabricI a proec-
voiu
In regula, cu cale normala.

Tot pentru transportul materialulul' din muntele Susaiu
este construit, d'alungul vale):
Fata - G-avaneY, fra0
Carol i Samuel Schiel de la

Butera au infiirqat la plele
SusaiuluY, din spre Retivoiu,
lang-a valea Azuga, o fabriai
sistemalicit de cherestea fi de
be(e de chibrihnl, sub conduce-
rea inginerulta C. Ganzert.

Construqiunea cladirilor acesteY importante i frum6se
intreprindeef industriale, s'a
inceput la a. 1891, i in pri-
mavra anuluT 1892 s'a inceput fabricatiunea.

Pentru transportul materialuluI, este arc,lata, in Virful
Susaiulu, nu de-parte de hotarul tOreY, o masina elevatorica de vapori cu cazanul
care face sa circule vagone-
tele pe drumul de fier american., ce unesce fabrica de

cherestea (din valea AzugeI),
cu piraul Limba.elul, pe o
distan ce urea goo metri ;
iar de la obiria
tat construirea uneY liniY ferate
TsculuT, un drum de fier pen-
tru vagonete, pe o distan0

de 3 k. m. i acest drum lga
centrul padurilor din Susaiu,
cu gara Predealu.
Productia anuala a acesteY
fabria este urmatrea b000
m. c. cherestea de brad i de
molift i dou6
de chibriturY.
miliarde bqe
Uscaturile din padure, r6maFAele i lemnele ce nu se

pot intrebuinta la fabricati-
une sau transporta in alte

parV, se intrebuinVsza pentru
arsul varulta alb, in cele dou6
cuptre de langa gara Pre deal.
Fabrica de cherestea ocupa
asta-ll in permanenta 40-60

lucratorT. (I. G. Babes. Din
Plaiul Pele pag. 53 i 169).
;ANTu PADuREI, isvor, merge
in partea de N. V. i N. E.
erpuind prin com. Crivina,
intre com. Pucheni i Crivina.
plasa Crivina, taiTe islazul proprietarulu

se vrsa in riul
Prahova, care serva de limita
ANTIT TATARA.sc,
.liarq
la V.
de com. Aricesci, pl. Podgo-
www.dacoromanica.ro
553
553
ria, spre albia vdie Adanca.

Btranit povestesc despre acest sant c era sdpat intr'adins si din el TAtari se bd.-
teau cu Romanil, cu arcuff

sdgetl.
BOtrAniI Mitu Slujitorul din
com. Aricesci si Tudordchescu
din com. SuraM, mi-au spus
Ogretinu, pl. Teljen, numit
ast-fel dupd numele fostului

su posesor.
isolat, com.
Homoriciu, pl. Tel6jen,
ERBAN-V()D.A., loc
4E12.B.A.NfISA, mahala din cdt. Va-
lea-Lungd, pl. Prahova.
cd au gdsit, in apropierea sanvirfurY de sAgetY, infipte

in gorunf f6rte marY, i cd le-au
pdstrat multd vreme. Se crede

ct prin apropierea acelM sant
se gdsesc in pdmant multe
lucruri vecht OameniT fac mereu sdpdturT pontru comort
virf pe culmca dcalulta Gornet , com.
.;ERB (Virful-1M-),
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria
numit ast-fel dupd numele

Vasile Serb, care a posedat
In vechime acest virf. Este
situat in partea de V. a comuneT si e acoperit cu
5ERBANSA, deal, pe care este
situata com. Valea-Lungd, pl.

Prah ova.
ERI3A.NISA, plaiti in partea de
V. a com. Star-Chiojdu, pl.

Teljen. Se intindc de la N.
la S. si pe el se afIll finete
locurf de arturd.
ERBULOAIA, vale, isvorAsce din
dealul Boncu , com. Sotrile,
pl. Prahova ; curge cdtre S.,
se intalnesce din jos de cdt.

Osebitu cu \ralea Boncu
formzd garla Campinita, ce
pddure.
trece prin partea de N. a

com. urb. Cdmpina, si se vrsd
movild pe
teritorul com. Trgsoru-Nou,
In riul Prahova.
ERBAN
plasa Urgsoru, situatd la E.

de Trgsor, flic&nd hotarul
Intre Trgsor i Tigdnia. Pe
;;Ti:RPARIA, surpaurn, in partea
de V. a com. Bughiile,
pl.
Teljen.
acstd movild se cultivd ce-
(Pe-), sant vechiti in com.
reale.
Filipesci - de - Pddure, pl. FiliER.13.A.N
es,
com.
pesd.
www.dacoromanica.ro
554
554
E113. (Muntele-), proprietatea E-
forie spitalelor civile din Bucures" fosta pendinte de monastirea Sinaia, com. Sinaia,
pl. Peles, in intindere de 345
11. a. din catre 55 h. a. supratata impadurita l 290 h. a.
pamemt cultivabil si finete, aren data pe periodul 1888-1893
cu i800 lei anual.
mahala, facc parte din

C. R. Toila, pl. Peles.
funtele - ), pa-
dure particulara supusa regimulul silvic inca din a. 1883,

PC mosia Muntele
pendinte de com. Comannic pl. Pelesulta.
ETUL-TRESTIENI, mahala, face
parte din C. R. Tei1a, plaiul

INDRILA, pise, com. Aricesci,
pl. Podgoria.
INDRILA, C6Sta, com. Tarleset,
pl. Telejen.
vale, isvorasce de la N.
de muntele Cumpaul, com.
Predeal, pl. Pele, curge de
la E. spre V.
a ploilor proa mari vine ata

de mare in cat intrece volumul apeT din riul Prahova.
11,(rnr, sat, lace parte din C.
R. Boldesc1, pl. Podgoria. Este
situat pe loc es. O parte din
UL,
E1 UL-PAILOR
com. Predealu, pl. Pelesulu.

Pe timpurY secet6ic s6ca ; iar
in timpul topirei zapec,le sau
catunul .`_;/ipotu maT prta nu-
mole de Clurz-Liplursci.
Aci e o biserica cu hramul Adormirea Preciste1
Sf. Dumitrup fondata la a.

1840 cu cheltmala Paharmculta (Theorghe Boldescu, P(P,-
telnicul Atanasie, Calozisul
[POTUL, lac,
dis si Al Bise-
riceT la N. de cat. Brscele,

com. Campina. pl. Prahova.
IPO
- DE - LEA C,
isvor ce
curge din plele dealuluI Vladeanu , com. Provita-de-jos,
pl. Prahova. Apa din acest

isvor se intrebuint6za de locuitorY la diferite ble.
IREXDX (Poina-), ses, com. Og-retinu, pl. Tel6jenul.
se versa in
riul Prahova, pe tiirmul stang-,

in raionul cat. Poiana-Tapulin,
,IR,NA, sat, face
parte din C.
R. cu acela0
riurne , plasa
www.dacoromanica.ro
55;
Trg,sor. Aci e o bi,,erica, lipsin. de inscriptio.
trup de mosie fosta

statulin, com Sima, pl. Urgsor, fost pendinte de monastirea Mislea, in intindere de
246 h. a. vmclut do ved locuitorilor cu 102.650 lel.
555
desfac la orasul Ploesc.

Locuitoril, in numOr de 173,

mosia statuluT Sima, si pe a
d-luT Baleanu, din carT li s'au
dat 783 h. a. El au 5,5 caT si
epe, 105 vacT, 353 oT, 32 pord.
Sc6la nu exista in comuna.

-D'AA comuna se intinde pe
padure a statulu in intindere de 430 h. a. pendinte

de com. Sima, pl. Vrgsor,
formata din trupurile ;;;irna
(40o h. a.) si Pisculec1 (30 h. a.)
Tuica
se
fabricA
Gandad d matase se cultiva

in mica cantitate. Dintre cereale se cultiva numal porumb,
grau i ovtz. Livelile dau
phri la 6o caro de fin.

,
comuna rurala
T6r;-_,,rsor.
plasa
Este situatt pe un
deal si pe valea riuletului Balotina, la 15 k. ru. departe dc

capitala judctulu si la i 6 k.
m. de resedinta. plaset
Se compune dm 2 cAtune
irnasi Varnita, avC.nd o populatiune de 890 loc. (431 brAr-
Comerciul se exercita In comuv14 de cincl carciumar.

Veniturile comunel Sc urca
la le 7920,39 i cheltuelil-, la
3077,80.

Sirna-Tariceni-Cocorasd.
E brazdata de cate-va dea-l'ara ver o numire spe-
bati, 459 femeT), in caro intra

20 famili de tigani-tcrarT, 2
ciala.
Turd si
mic riusor, numit Balotina, ce
i Bulg-ar.

contribuabil 204.
In comuna sunt doucl bise-
rici : una in cit. Sima si alta

In Varnitia, fondata la a. 1874,
or-ce inscriNie
deservite de doi preotT.
Locuitorif se ocupa numaT
cu zgricultura. Putinul
E strabatuta numai de un
se vrsa in riul Prahova.
OTMAld, sat, face parte din C.
R. Soimari, plasa Podgoria.
sotAixrd, comuna rurala, plasa

Podgoria. Si-a luat numirea
de la dealul oimu, ce se afla
In raionul eT, si s'a infiintat-
www.dacoromanica.ro
556
556
dupa, cum spun locuitoril be-
tranIpe la anul 1602.

Este situata pe garla Lopatna, la 8 k. ni. departe de
rerdinta plarY i la 30 k. m.
etatea comunel i s'a cladit la

a. 1875. S'a frecuentat in anul trecut de 76 baetI i 4
fete, din num6rul de 288 copil (16,5 b. 123 f.) Cu V6I'Sta
de capitala judetulul.
oimari si Atarnati, ave'nd o
populatiune de 2101 loc. (891
barbatY, 1210 femeY), in care
de sc61a. Cu intretinerea personaluluI se cheltuesce anual
infra
de 3500 h. a. Aci se orla
6 familiY de tig-anY-
ferarY.

In comuna e o singura biserica fondata la anul 1868 de

locuitorY , deservita de doI
preoti.
Locuitoril se ocupa in special cu agricultura i crescerea
vitelor.
Maj oritatea locuitorilor sunt
mcTienY, iar o mica parte s'au
improprietarit la a. 1864 in
mosia statului numita Caldaruanca ;;i a d-lui Stefan Ni-
1404 leI. Seim carte 291 brba(1

,y1 25 _Avid.
TOO,' comuna arc o supra-fata

Mate I.SVO'IT dc afia
de pcurd , nestudzate fi 11C-
si
cs75loatate.
Tuica Sc fabrica anual, in

termen mediu 25,000 d. 1.
vin 2000 d. 1.
In localitaOle n min de Pc
Glod si la Aidrirap se pre-
supulic a ji lupanit,llt mult

sare.
GiindacY de matase se cul-
tiva in f6rte mica cantitate

stupi cu albine sunt 115. Pa-
colau, din carY li s'au dat 49

h. a. EY au 14 cal, To epe,
m(Thtul nu e prielnic la t6ta

cultura. Terenul cultivabil produce cu aproximatie : 120 h.,1.
grail, 250 h. 1. ov0z, 40 h. 1.
meiti i 15.500 h. 1. porumb.
180 vacY, 130 capre, 2000 0Y,

5o0 porcI.
Dintre pomY roditorl sunt : 3455

merl, 1327 perY, 2432 duc,lf,

3 de apa pe gArla Lopatna, i una pusa in mirare
prin puterea vaporilor.
vr'o 70 ant_Localul e propri-
847 cireY, 1793 nuci. Livedile
morY :
dau p'ena la 500 care de fin.

Comerclul se exercita in comuna de 6 carcIumarI.
Venitul anual al acesteI comune SC urea la leY 7523,64
www.dacoromanica.ro
557
O sosea, incd neterminatd

inlesnesce comunica0a cu comunele SuranY, Aricescf i Cdrbunescf.
E brdsdata de 4 dealuri
Soimu, in partea de N. E, pe
care se cultivd vie ; Plesuiva,
n partea de S. E; Piscu Hotilor, la S. V, si Corbu, situat
in partea de V. a comuneY.
E udata de &Me: LopatnaAlare, Lopatna-Micd si Starcu.
Se mdrginesce cu comunele
Chiojdeanca, Podeni-Nouf,
curqf iSuranT.
;(mr.A.R`f, deal, com. Soimari, pl.
deal in coin.
Valea-l-ungd, pl. Prabova.
OIMULTJi (Ripa.-),
,OTAIESCU,
sat, face parte din
C. R. Ceptura, pl. Cricov. Are

o pop. de 400 loc (203 b. 197
f.) A ci e o bisericd cu hramul
Sf. Nicolae.
hi accst calun se sdsesc firte
mitlp crbuzr de piiment.
inceput sit fie esploatap de locuitorY, din acele locur% de mute
se fiot salte
No%
lesue. Pe uncic
Sc slisesc la supra-fa(a pdm(!ittuzza. .1ce.yt1 ciirbwa

se vi'llei le la firoprietari% de
locurY
iii orY
Poclgoria, pe care se cultiva

7 h. a. vie.
;-;011110YAGA, grld, com. Posesci,
0TATART, pddure particular su-
plaiu Teljen, ce se v6,rsd. in

grla Zeletinu, tot in rafonul
pusd regimului silvic, inca din

anul 1883, pe mosia Soimarf,
com. SoimarT, pl. Poclg-oria.
com. PosescI.
OINIOIAGU, deal, com. Ogretinu,
plaiu Telejen.
OIALiRENY (Mosneni-), padure
pa.rticulard supusd regimuluT

silvic incd din a. 1883, pe mo.
sia mosnenilor SoimarenT, pen-
OTRILE, vale, pe care este situata com. Sotrile, pl. Prahoya.
dinte de com. Soimarf, plasa
OTRILE, comund runa, plaiu
Podgoria.
Prahova. SI a lua.t numirea de
in parten. de N. E.
a com. Soimarf, pl. Podgoria,
pe care se cultivd vio. Si-a
luat numele de la ;;;oimif, ce
se gasiau o data aci.
0IINIti, deal,
la un S:etraru cel
arendas al acestuf loc, pe la
i spre a se popula
acstd mosie, nu lua niel o
a. 1734 ;
dajdiespun baraniide cat
www.dacoromanica.ro
558
558
un singur puiti de gaina,

acela nu pi in bilmcie, ci
bulla voie. Locuitorh din vecin tate, i mal' ales cel de la
cttmp, car erau prigonitY de
Turd si Grecl, vOc,1C,nd acsta
inlesnire, venira :;;i se stabilira
in aceste locuri retrase i singuratice, i cu modul acesta
coa din Lunca-Mare de SArdarul Grigore Neg,ru, la a.

1845, fara inscriptie. Ambele
bisericY
sunt deservite de 2
preotj.
Locuitorh se ocupIt numal

cu munca pamCmtuluT
rigeria.
chi-
El s'au improprietarit la a.
(in numOr de 170) in
s'a, populat, formndu-se co-
1864
muna Sotrile.
Este situata pe valea Sotrile,
in dr6pta garleT Doftana,
mosia Sotrile a PriMulul Stirbeh), din care li S'ala dat 591

h. a. In comuna sunt : 40 cal,
45 pe, 361 yac, 3525 01
200 porci.
In raionul comune, pe riul
Doftana, sunt 4 mor, 3 pive,
judetulul i la 12 k. m. de a
plaiubh.
Se compunc din 5 catune

Lunca-Mare, FraW, Osibitu,
Sodurile i Plaiu Cornulul ;
dintre carY. Lunca-Mare, Frath,
Osibitu sunt pe proprieta-
si o darsta.
Sc6la s'a frecuentat in anul
trecut de 52 baet, din numt,'rul de 278 coph
b. 138 f),
tea Principelth Dimitrie Barbu

tirbehl ; Se,clurile pe a d-luI
Stan Blebea, iar Plaiu CornuluI pe a d-luI Nicolae Bibescu.
Cu vrsta de
Pos4iunea sa este frte fru-
invOtaitor. ,Kizt carie, S biirba(t.
msa.
cat. Lunca-Marc. Coa din Fratil
T6tIt comuna se intinde pe

o supra-fata de 4250 h. a.
In termen mediu, se fabrica
in comuna pl'm, la 1800 d.
1. tuica anual.
In localitatea numita Seclurile sunt carien l de pi6tra.
GAndad de matase nu sunt
stup cu albino sunt 130.
s'a fondat la a. 1886 de Prin-
PamCmtul e prielnic porum-
iar
buluI, din care se ClaltiVO, 1340

loc. (8o4 barbay, 764 femeI).
Cap de familie sunt 357
contribuabil 259 ; case de locuit 370.
In comuna, sunt 2 biserici
una in cat. Fratit si alta in
.5tirbent
locuitor12
sc61a. Localul
s'a construit in anul 1891, prin
staruinta Principelui Stirbelti

preotului Gr. Brebnu,
www.dacoromanica.ro
S59
559
h. 1. atta cat abia ajunge locuitorilor. Dintre pomi roditori sunt : 120 merT, 70 peri,
18o ciresi, 200 nuci. Livedile
dau ca la 450 care fin.

Comerciul se exercita de
carciumarl.
Veniturile comunel se ridica
la tifra dc lei 2990 Si cheltuelile la 2900 101' anual.
Niel' o sosea petrita nu e

In comuna, ci numai drumuri
naturale.
E brazdata de virfunle
Boncu, Frumos si Pietrisulul.
Din Boncu isvorasc dout:i
\ralea Boncului, ce curge spre
S. si desparte catunele Osebitu de plaiu Cornului si Valea :-,;erbul6ia, ce curge spre

S., se intalnesce cu cea
formza garla Campin4a, ce trece pe langa com.
Campina si se vrsa in riul
Prabova.
Prin partea de V. e udata

de Valea firilor, ce se versa.
in Doftana.
Se mrtrginesce la N. cu cat.
Socaria, ce tine de com. Comarnic ; la S. cu com. urb.
Campina ; la E. cu com. Brebu, de care se desparte prin
nul Doftana, si la V. cu com.
Br6za-de-sus. de care se desparte prin rul Prahova,
,,TRI LE, mo,ie a principelu .`..,;tir-
beitt, pe care la 1864 s'au improprietarit locuitori din com.

!--;)otrile, pl. Prahova.
OTRILE, padure particularrt su-
pusa regimului silvic inca din

a. 1883, pe mosia Sotrile, pendinte de
Prahova.
com. ;-,;otrile , pl.
vale, com. Ditesci, pl.

Filipesci.
';,TIRBE i FI deal in parten de
E. a com. Bucovul, pl. Cri-
cov, de la p6lele caruia isvorasco pinol Bucovelu, ce se

vrsa in Teljen.
Turizru, sat, face parte din C.

R. Olteni, pl. Teljen.
Biserica din Stubeiti p6rta
urt-M_t6rea
inscriptie
qinta-
resce D6mne sfinta si Dumnedesca biserica acesta pe

care o al' castig-at cu scump
sangele Christosului tu, ce acum din temelie s'a ridicat
s'a zugravit prin osirdia
cheltuiala D-Ior Ne;_-.,roita Pan-
toiu si a locuitorilor de aci si

altor particulari de afara, si
sa prasnu6scrt sf. Nicolae si
Cuvi6sa Paraschiva ; la anul

de la Christos
Ar6st'a
bisericd s'a construit in locul
celeT vechI,
www.dacoromanica.ro
560
56o
;1.1".1'EANCA,
1864 s'au
mosie pe care la
improprietarit lo-
cuitoriY din Colceagu, pl. Te16jen.
T.
TALEA, comuna rurala, plaiu Peles. Sc crede
ar fi luat
numele de la nisce livcdi de

fin, ce sunt in apropiere, in
mosia Bezdeadu, din jud. Dambovita, cal-Y au avut tot-d'a-
una numele de Talea i ca

s'a infiintat pe la anul 1790,
dupa cum se constata' dintr'un
leat g-asit pe stalpul bisericei
vechf.
Este situata pe uu deal, in

apropiere de muntl', la 55 k.
m. departe de capitala judetulul si la 28 k. m. de rese-
dinta plaiulut
Talea i Plaiu, av'6nd o po-
pulatiune de 841
loc. (428
barbaO, 413 feme`f), in care

infra si 5 familiY de tiganT.
Capi de familie sunt : 200;
contribuabilY 160 ; case de lo-
cuit 173.
rid : una de lemn in stare

roa, facuta la a. 179o, si alta
de zid, construita la a. 1878,
cu hramul sf. Nicolae am-
bele deservite de un sing-ur

preot.
LocuitoriI afarut de agricul.
tura, se mal' ocupa cu facerea

de strae, paturl', velinte, panza
crescerea vitelor. Mestesugari. sunt 14 ; col cari au carute se mal ocupa i cu diferite transprte.
Straele, paturile, etc., se des-
fac la balciul din com. Telega, pl. Prahova, ce se tine

anual la 8 Noembre
Ianuarie, ale fie-carui an si in
comuna ; iar mestesugaril. lucrza 1.1 umaI in comuna.
Locuitorfi, in num6r de 127,

s'au improprietarit la 1864, pc
moia Printulta Panait Ghica
si a caseT Zoe Brancovnu,
din cari li s'au dat 380 h. a.

El au 166. cal, 182 epe, 299
vacY, 156 bol, 385 capre, 3685
oY si 269 pora
Carte a inceput sa se invete aci cam de 30 ant Localul e proprieta.,tea comunet

S'a frecuentat in anul trecut de 46 baetT si 12 fete, din
numrul de 131 copiT (71 baetl, 6o fete), cu vZrsta de scla.
Cu intretinerea personaluldf
se cheltuesce anual 1242 leY.
feind.
Sciu cartc 40 Mrbap
In termen mijleciu so fabricO,
www.dacoromanica.ro
561
s6t
in comunap(inala 215 h.l.

In raionul comuneY, in mo-
da Brza este o cariera de
Se marginesce cu judqul
Dambovita, la S. V. i N.
s,,i
cu mo;ia. Comarnicu.
pi tra, numitd Cariera Belifo.

CiandacY de matase nu se cul-
FALLA, sat, facc parte din C. R.
tiva: stupT Cu albine sunt 256.
'ralea, pl. Pele;,. Aci e rese-
Pamntul e prielnic numa

porumbulta, putin canepeI
inuluT. Terenul cultivat abia
produce 700 h. 1. porumb, 4
li. 1. canepa, i h. 1. in. Dintre
poml roditorl sunt : 300 meri,
dina
bo perY, 400 cire;Y, 250 nucl,
500 vi;ini, loo zarzari, 10.000

prunl. Livedile dau pCnd la
loo care de fin.
TALLA, vale, isvordsce din raionul com. 'ralea, pl.
curge de la N. V. catre S. E,
se impreuna cu valea Belia,
arnndou se vrsa in riul
Prahova, pc malta drept, intre
comunele Comarnic tzi Brezade-sus.
Comerciul se excrcita in comuna de 2 carciumarY.

veniturY (deeiml i drumurY)
suma de leT. 2190, ;i la cheltueli 2169,74.
In comuna e o singurd soa se face

catre S. E. spre Brza-de-sus.
Din ea se face mal multe uliV
sea, prolectata,
prin comuna'.
E brazdata de mal' multe

dealuri, t'ara niel un mime, cu
direcOa S. E. i de piscurile
numite Piscul cu Catina
Piscul cu PlopY, situate in
partea de S. a comunel. T6te
scrva pentru pa;une.
E udatd de garla Bella, care
face mal multe zigzagurl,

de 41ceaua, Vie4uinel,
TALL
(Plaiu-), drum ce trece
prin com. laica, pl. Peles.

l'AB:LANU, vale, com. D4escl,
plasa
TNRICENL comuna rurald, plasa
TCrg-,,or. Este situat pe valca Prahovei, la 15 k. ni. departe de eapitala

s,,i
tot ataca de a pla;e1. N'are
nic un catun ahpit.
Are u pop. de J255 10C. (663
barbaV, 592 femcI), in care
intra ;si 7 familiide igan.

CapI de familie sunt 313 ; con;
case de lotribuabill
cuit 300.
In comuna e o singurd
fondata la a. 1735 de
36
www.dacoromanica.ro
362
362
Radu Scarlat vol vistier
Comerciul se
exercita in
D-net Maria sotia sa, reparata
comuna de 3 drciumati.
1843 de Afarole Ban

Gheorghe Filipescu i Ecaterina, sotia sa, iar maT in
urm s'a meremetisit de locuitori. E deservita de un
venituri suma de le 7436,79

iar la cheltuel 4126,38.
Prin comuna trec sos2aua
In a.
preot.
Locuitorh comuneY se ocupa
ma mult cu .fabricarea varuluT alb, numit de ,5irna sunt

peste 130 fabricantI. Ei des-
Bugetul comune presinta
Pariceni-Popesd
Burchi.
Poenari-
TARUI.:NC.A., vale,
isvorasce de
la N. de com.
Slanicu, pl.
Varbilau, de sub muntele Ver-
produsul muncei lor la
de, trece pe lnga cariera do
BucurescI i Ploesei.
Locuitorir, in numOr de 158,
dat '772 h. a. ET
cnd
au 67 ca :;;i. CEO, 258 vad, 4
bivol, 345 o` i 139 pord.
piara t;i se vrsa in giirla,

Slanicu, pe malul sang, tot
file

la 1859. Localul e proprietatea comund. S'a frecuentat in
anul trecut de 85 baet, din
num6rul de 180 coph (99 b.
Sr f.), Cu versta de scla. Cu
intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual 1728 let San
talle .148 bdrbap .yi 7 femci.
er6u-i. comuna se intinde pe

in com. Slanicu.
T_VTARU, comuna rumia, plasa
Cricov. Este situat in partea
de E. a pla;d, lnga judetul

Buz0u.

Sc6la nu exista in comuna.
Copii pena acum au urmat
parte la sc6la din com. Sangeru .,;3i parte la sc6la din com.
Udresd. Coph in versta de

sc6la sunt 188. Veniturile co-
mune sunt de 5003 la
'pica se fabrica prea pu-
TT,\RA.N1, comuna rumia, plasa
CrAndad de matase se cultiva; sturh cu albine sunt 23.

Pamentul nu e prielnic la
t6ta cultura. Pomi roditorl
fi luat numele de la nisce cete

de TatarT, cari au stationat
sunt
Crivina. Ni se relata ca ar fi
ar
datnd de la a. 1740,
aci in vechime, mal" mult timp.
Este situata pe ambele ma-
www.dacoromanica.ro
563
563
luri ale pAraelor Recelea
Crandac de matase nu se
Calda, la 5 k. ni. departe de
cultiva ; stupl cu albine sunt 71.
capitala judeWlu
ni. de a pla:?el.
Pamsntul e prielnic la t6t4t

cultura. Terenul cultivabil
cu aproximatie : 140 h. l. orz,
760 h. 1. ()vez, ion h. 1. mein,
81,5 h. 1. porumb, I000 h. 1.
rap4a. Poml roditorT sunt puLivedile dau numal roo
care de fin, cad cea ma mare
parte s'au semanat.
comuna de 6 chrciumari.
la
k.
N'are nic un catun alipit

o populqiune de 683 locuitor (355 barbaV, 328 femeT). CapY de familie sunt 141;
contribuabil io8 ; case de locuit 146.

In comuna e o hiserica, fondata la anul 1744 de JupAn
Gherghie6nu i Jup&nesa.
reparad. in 1830 de Vel

halache Cornescu , deservita
de un singur preot.
Locuitorii se ocupa in
cu agricultura i gradinaria. Produsul munceY 1 desfile
la orau1 PloescY.
Locuitorii, in numOr de 116,
Ilugetul comune presinta

la venitur suma de le 6390,88
iar la cheltuel 4776 leY.
Prm comun trece soseaua

nationala ce-1 inlesnescr2 comunica0a spre PloescA i Darcanesci.
E culata de. pAraele : Re-
celea, Calda
pe moia d-lu Emanoil La-
n.) In partea de E. a comunel se afta un elWeu, facut
Ii s'au dat 360 h.

a. El au 28 cal, 26 epe, 122
hovari,
Topila (v. a.
de Cotman vel Allhalache Cor-
nescu, prin care trece pAraele

Recelea i Calda.
la 189o. Localul e proprietatea

comuneY. S'a frecuentat in a-
Ploesci, la S. cu com.
vacY, 8 bivol, 268 01, 119 pord.
nul trocla de 34 bae1,T i 2

fete, din num6rul de 163 coO (93 h. 7o f.), CLI vsn-sta de
sc61a. .S'cirt carie 25 bdrboit
7 1. eill
Suprafiqa comunei, Cu islaz
parnnt de munca, e de
q4o h. a.
Se marginesce la N. cu o-
Mi-canosa la V. cu Popesci
la E. cu Rifovu.
Enk_U-CoNDUR A TI:, se numia
com. Conduratu din plasa Cricovu, i fiind-ca se facea confusiune cu coresponden-Vt

i
particulart, cu com.
www.dacoromanica.ro
564
564
Tataru, tot din plasa Cricovu,
s'a sters numele de Tdtdrat

si s'a numit numaI Conduratu.
TAmP.A., poind In partea de V.
com. Bughiile, pl. Teljen.
TRG'JRU,
plasd, se margincsce
la E. cu plasih Crivina
Cricovu, de care se desparte
printeo linie mixtd dusrt de
la N. la S. i carc trece pc
la E. de comunele : BlejoiuStrambent, Ploesc, Popesci
TAM1'.1, deal situat la V. de com.
Bughiile, pl. Te16jen, numit

ast-fel dupe numele mosiet Calug-aresa.
TAAIP.A. (Virful-), deal in partea
de E. a com. Vdrbildu,
pl.
Vdrbildu, acoperit cu pddure,

printre care sunt i petece de
potenY.
TIMPA, pru, isvordsce de sub

p6lele muntelut Zdganu, trece
pc langd monastirea Cheia
se v6rsd in riul Teljen, pe
malul sting, in raionul com.
Maneciu-Ung-urenT, pl. Teljen.
Acest pitsriu e format din Valea N6grd si prul Curu-Rosu,
cart se unesc spre E. de monastirea Cheia, si impreund in

riul Tel6jen.
Taricenf.
La N. se marginesce cu plasa
Podgoria. Aci riul Teljen for-
m6z un unghid ascutit cu limita de N. V. a plitsei i care

trece pe litngd comunele : Paulesct, T6rg-soru-Nou,
deni-Marginen't.
Vla-
La S. se marginescc cu judeyil Damboviyt, de care Sc

desparte prin paraul CricovuDulce.
Din punctul de vedere administrativ, plasa rergsoru se

compune din 14 comune rurale, Mara de PloescY, comuna
urband, adicd : Cocordsa, Ildbudu, ManescT. Negoesc, Paulesci, PloesciorT, Popesci,
Strftmbeni-Blejoiu, Strejnicu, TdricenT, Urgsoru-Nou,
rergsoru-Vechid i VladeniMarginenT..
TANGuiRET, drum, com. Bup,Thiile,
plaiu Tel6jen.
TRci;oRu, sat, face parte din
C. R. lf&rgsoru-VechiU, pl.
"nrg-soru.
Resedinyt plasel e in
co-
muna rergsoru-Nou.
Cea ma:1 populatd comund
din plasa THrgoru este Vlddeni-Marginera, ztpoT vin Tdriconi, Strimbeni-BlejoIu,
www.dacoromanica.ro
565
5(;
na si Cocorrisc't. Cele mal' pu-0n
avC_Ind ca filiale bisericile sf.
populate sunt : Popesci., T6rg-
Voevodf i sf. Treime.
Parohia IJ7hiidii, cu bi-
c;oru-Vechiti si PloeF>ciorsf.
Partea de N. a acestel pla'Y

este delure)srt, acoperitA cu viT
pAduri". Partea de V.
iS.
serica parohialrt sf. Nicolae,
compusA din ea. BraescT, aca fihiallt biserica A-
vCnid
grau, porumb, orz, ov6z, cu im-
dormirea.
Parohia Potesei, cu 13iserica parohialrt sf. Apostoli,
compusA din cta. Neg-oesci,
belugare. Aci sunt si c:ite-va
avE'nd ca filialrt biseriea oA-
priduri.
Ocupatia locuitorilor din par-
dormirea.
Parohla
cu biserica parohialrt sf. Nicolae,
compusrt din ea.. Zalhanaua,
T'Crgoru-Vechiu i tAncesci
(com. Urgoru-Vechiu) avLI.nd
are indestula6re locuri de tiflete i produce, gratie terenuluT bun i apelor ce-o udtt,
tea de N. e viticultura, iar a

celor
putin
esclusiv agricultura,
gradinrtria.
Parte din ei se indeletnii
cese si cu fabricarea vaselor

de prtmCmt, facerea cautelor,
rotAria, tabricarea varuluI i
al tele.
In t6trt plasa se cultivrt 2
h. a. vie.
RiurT nsrsinnate are : Prahoya, Cricovul-Dulce i Leaotul.
Din punctul de vederc

cultuluY, plasa TC1-1-4-or s'a di-
visat n 11 parnhif. avnd

o filiale
11. Paroh.a Tar.irem, cu biserica parohialrtsf.Gheorg-he.
2). Parohia iuia, cu
ica parohiala sf. Treime din
V imita , compusr din ca.
Varnita i itejaru (Negoesci)
ca filiale bisericile sf. Apostoli si sf. Nicolae.

Parada Cocordscr-Ca(u
(com. CoCorrtscI) cu biserica
parohialaBuna-Vestire, com-
pusA din ca. CocorAsci - de grind , G-hioldumu, TiOnia

Coltul- de - j os
(Tergrrul-
Vechiu), avnd ca fiiha1 biserica sf. Treime.
Parohia Pdidesci, cu biserica parohiald sf. Nicolae,

compusA din ca. GAgeni
coitt) i CocorscY (Blejoit1), avnci
filialA biserica
Voevocil.
S). Parohic Ploesciori, cu biserica parohialrt sf. Dumitru,
compusa din crit.
www.dacoromanica.ro
avC:ncl ca fihal bi-
566
566
serica Nascerea MaiceI Dom-
C11711.0Sithr7
nuluT.
tutulor parintilor calugarf catI

se afla locuitorI la acsta sfinta
monastire, ca sl fie sfnta monastire in pace si iertata
t6te dajdiile si orinduelile ce
vor esi de la visteria Domniel mele pe alte monastirl de
9). Parohill
Cu
biserica parohialasf.VoevodT.
compusa din ca. TigAnia.

lo). Parnhia
cu biserica parohiald Adormireao,
compusa din cat. Comanacu,
C6da IsvoruluT i CrivIul, av&nd ca fllial biserica Adormirea.
nici
1.71-
unele val ski suprsrare
Vladeni-MarginenT), cu bise-
si iar sa fie sfintrq

AfonastirT infla de la Doinnia
mea s aiba a lua in totl
din vaina Ploescilor cate ta-
rica parohialaInalarea Dom-
lerT una suta, care banT sa aiba
nuluT compusa din cat. C6daIsvoruluT i Zalhanaua.
a-i da vamesil de
II). Parohia Ilideni (com.
monastire in com.
T6rg-sorul-Nou, pl. TC-Irg-soru').
Urm6torul hrisov, de la Alexandru Ipsilante, ne arta ca,

monastirea re'rgsorul, s'a fondat de Antonie 'N'oda si e a
fost scutita de t6te
puse pe alte monastiel. oSfinteT si dumnec,leesceT MonastirT
TA-gsoru, unde se cinstesce si

se prasnuesce hramul sfinWor
si afard de trupurl, mal marl

Voevodl i Arhistratog-hl Mihail si Gavriil, care este zidita
inaltata din temelia el de
Domnia sa Avionie l'oda

Per,,onalul aceste
monastirl
%A!
i dour cintrei, toti plititi de
Fforia spitale)or ci%ile,
dour, nri
inteun an, insa la sf. Dimitrie

talen l cincl-decT si la sf. Gheorghe talen l cincT-decT. Asisderoa si drepte bucatele mo-
nastirel si fie scutite, stupl i

rimatorI de dijmarit i vinul
de vinaria si dout pivn4e in
orasul PloescT scutite si ap0rate, de vaina, cle fumarit,
caminarit, de vin domnesc si
de ot \ - e sc ; si iar sa fie
sfinteT monastirT mila do la
Domnia mea sa aiba a lua
totl aniT mertic de sare de la
Ocna Telega po an h )lovariT
dotO sute, la vremea c:ind vor
lua i alte sfinte armastir
sa faca
compone dinteun ingrwtor, un preot de

scr 1cm
sa
cu Onsa orT-ce va
vrea, si de catre nimenea bantuialA s. nu aib, numal si Egumenul dupc". asedam"Intul ce
S'a facut s aiba a da rupt6-
www.dacoromanica.ro
567
567
rea fa sintul Pantelimon, unde

este inchinatil, pc an talen
una suta, la sfintul Cr'heorg-he
talen cincT-ded si la stintul
Dimitrie talen Y cin d-c,lecT ; si
pentru ca st se pAzscA mila
acsta ne-stramutat., sA
de unde a da si baticul cu
se ajutoreze, sanad
bolnavT de la spital si pentru
caro
s'A
ca stt fie Domnid mole i r6posatilor intru fericire OrinOlor DomnieT mole vednica
pomenire, am intrtrit Domniamea hrisovul acesta cu insas1
credinta DomnieT mele Iw Alex andru Ipsilante V. V. si
cu credinta prea iubitilor Dorn-
fif Ccnstantin V.V.

Dumitrascu V. V. si marturi
punem po totT cinstitiT si credinciosiT boori ceT mari al divanulnt Domnid - Alele Pan
Dumitrache Ghica Vol Ban,
Pan Nicolae DudescuVelVorn,
nio
de tra de sus. Radu VAdtrescu Vorn, de t6ra de jos,

Pana Filipescu Vol Logof. de
;ra de sus, etc. si s'a scris hrisovul acesta in anul
al domnici mele, aci in Bucuresc, la lt. de la Adam
7283, iar de la nascerea DomnuluT nostru I. lIrist. f775.
Junio 22.
D'asupra useT so citesce urmk(rea inscriptie Acsta sf,
AInnastire a fost ziditA din

vechime In T'crp.-,sorul-Vechitt,
in numele s. Archangz-heli si
al sf. Erarh Nicolae, de bine

credinciosiT Jup,In Ng-oe
CApitan si frate-s&I Antonio
din NegoescI i Jupansa Vol

CApitan satul VaI-de-ET. Prah.
Cumnat... D. Mateitt B. V. V.
in domnia sa anu 1013; acum
darpAnata fiind, s'a gasit de
cuviinta a se stramuta...1)
TP,R.GORT.:",-NOLT, comuna rumia,
T_!rgrsorul. Este situata
plasa
In partea de E. a apeT Leaotu,

la to k. ni. departe de capitala
judetuluT. Re.yedin(allavY raer..
Ctutunul de resedintA de la in-
ceput a fost situat pe acest loc,

iar crttunul TigAnia a format in
deosebite sate
vechime
si anume : Ti,v,rtnia, pe locul
unde o adT, si Stoenesci, sidouLs
mi
1). De am in jo', in,Cr iptia fi/mi strsi,

\ 6d de cit Litere rnimnate, cu-
inte fr3 inteles. Data de 1013 1,i In

nu corosnedoinertre atitd clidireI,
'Rinde nici donnua liii Ngoe, inei Cu a
lui Alateiti (done' nume poinenite lu inscriptie).
Positiv ci din inseriptia dupe' %cala

inonastire ((le i cu siguran(f e scie
Noziastn ea rrg,<,,orul e ziditi de Auto-
nie Vodi) si se li iniunat partea de sus
a carel <5,i It se ti
tea de jo,
ett
C10111111.1
coptat numa7 parcorespunde

in acest cas
111Y. N &goe
1;13 ,
si
www.dacoromanica.ro
568
56S
tuat la 3 k. ni. spre V. pe malul st:ing al Prahovel. Acest

din urrna sat, din causa dese-
moia TlIrg, oru-Nou. adI prcprietate a EforieT Spitalelor

civile i 61 in cat.
ale PrahoveT, s'a
P1' 263 h. a. din rno.ia

adT proprietate a bisericei Cretulescu.
In comuna sunt : 56 cal, 345
bol, 122 vacI, 3 capre. 735 01.,
porcl.
br
mutat in Tiglinie, formand un
singur sat, sub numirea de

.Tig,rania-Stoenesc.
Se compune din
dou'. ca-
tune : Trg-orul-Noti, caruia

locuitoril i ma gic i CrangulTelhluT, nume pe care
pur-
tat oficial pena la 1857, i Tigania numita TiOnia-Stoenesc, avincl o populatiune de

1127 locuitorI (557 barbatI, 570
ferneI), In care infra 23 familil

de ti,;,ranY, I evreu
3 ger-
mani. tntI In serviciul ponitenciarului

CapI dc familie sunt 254
cnntribuabilI 242 ; case de 10cuit 242.
In acessta comuna e Monastiren. TI:,'rg-ortil (v. a. n.), iar
In ct. Tip,lnia este o biserica zidita la 1827 de Arhiereul Fulichie si jupan Voicila,
deservita de un preot, platit

de Eforia Cretulescu.
LocuitoriT se ocupa in special cu agricultura. Produsul
munceT 1 desfac la orapl PloescI.
Dintre locuitorT numaT dota

sunt nunnenT. 147 s'au impro-
prietarit la 1864, adica 86 in

cat. Urf.Y.,. or pe 362 h. a. din
In raionul comunet pe apa

Leaotul, numita i qMoruzi
sunt (101_10 morl pentru maci-
nat, sistem vechia.

Sc616. exista In comuna de
24 ani. Localul e proprietatea
comuneI. In anul trecut s'a
9
frecuentat de 74 briet1
feto, din numOrul de 201 copiI (98 Wietf, 103 feto), cu v&r-
sta de sc61a. Cu intretinerea

personalului se chehuesce anual 1566 leT. St71/ rart. 152
belrba(1, r8 femel.
T6ta comuna are o suprafata de. 2459 h. a.

Ci-Andaci che matase se cul-
tiva. Anul trecut a produq o

cantitate de 28 k. g. gognI;
stupT cu albine sunt 141.
Terenul e prielnic la tka
cultura i produce cu aproximatie : 5320 h. 1. grau, 7084
h. 1. 0v6z, 8304 h. 1. porumb,
350 h. 1. secara. Dintre ponil
sunt : 135 merT, 90 perT, 208
dimit, 34 cire,-T, 93 nucT, 390
155 zarzal-Y. Livedile
www.dacoromanica.ro
T569
569
dat in anul trecut

de fin.
225 ca.re
numiri proprii, 3 sunt situate
la E. de TC.rg-rr, langa pa-
Comen-411 se exercitl in romunrt de 5 carciumarl.

Ilugetul comuneY, la fonclul
decimilor , presint veniturY
51'3 leT, iar la cheltuell" 4(45
durea Cr:lngul-luT-Bot, una la
Bugetul drumurilnr are la

veniturl 5525,81 i la cheltu-
apa. 1.eantul numita
elf 2051,31.
oficiti teleg-rain-postal.
Afar de
soseaua dintre
prin
com. Darmonesd, lIaimanalele, etc., prin comun maT e

o all sosea ce-i inlesnesce
comunicatia spre AricescT, Ne-
delea, Floresd, unindu-se cu

sosepua mtVonali. Ploesd-Bra;:ov, la locul numit Dou0 Car-
dume. Tot a.c6st sosea inlesnesce romunicatiunea Intre

rrgy)r si Ploesd, pe la punctul Tignia.
Pe teritoriul acesteT comune
S movile de diferite
mrim si ri edatc-, in diferite
directiuni. Dintro ele numaT
se afl
trel ati numiri propri : AIovilaMare, situat la V. de ct.

TCrgz- or, intre riul Prahova
zipa Leaotul, fiiamd hotar intre

TC'rgy)r i Tignia
Arovila. FlueraruluT, pe malul
stang al Leaotului, i Movila
luT Serban, situat.
T.)rgy)r.
la E. de
Din restul. de 5 movile, far
N. i alta la S. V. Pe t6te areste movile , afara de cea

maro, se cultiv cereale.
E udat de riul Prahova

Moruzi.
In ac6sta comund e si un
plasa T&r,9;,-orti. Ni se re-
lata cut clat6z,I. din timpul luT

Mircea Ilasarab.1)
Positiv cd a servit ca cetate

de aprare Romanilor, si ac6sta se clovedesce din multimea movilelor inltate, ce se
v(1 in directitmea muntilor
CarpatI.
Moia TCm-1..,)- oru se alla (re-
cand in posesitmea Ploescenilor. Al. Ipsilante , venind

Domn In -Ora Romanescrt, fra
1)
Nu2.1 de nin are ca satul TCigor
dateie
iliii timpulluir.,\I
11
cea, penta u-crt
un liriso , diii 2 Tulle 1564, ,-,pvine

nepotul Mitropolitului Anama Sc urania
Drag.orrnr
co
era din TC.r.14or
ecyi < Cu-
winte din P6tranY.> B. P. I fascleu, pag.

250), cela ce ne face si creciera e:1 ace,t
it data cu mult inamte ile 156,t. Trelilao si. fi foq u dar in t(CA splend6rea
1111, de ora e-ce pe la a. 1503 era in te
latruni comei chile cu BianNi.l. La acstil dar au plecat incrcatI cu rralrf
la ni g,,,o1 15 negra,torl (( ion).
www.dacoromanica.ro
570
T5;-0
,
niel' un drept, a luat acsta

moie din mainile lar i a dat'o
1.ogof0tului Enache Aforuzi, cu
ocasiunea botezului fiulu aces-
tuia de catre chiar Ipsilante.

Pentru-ca harazise lui
mei), in care infra &n'O fa-
milii de tigani-ferari.
contribuabili 171 ; case de lncuit 188.
ruzi si oraul, orenii ati a-
rici :
lerg,at cu documentele ce poselau la Ipsilante, i, probtlndu-I dreptul ce au asupra
doua in cat.
una in cat. TC,rg,,,oruVechiti, cu hramul sf. Nicolae fondata la a. 1884, 51 a

StAncescl , cu
raulu, Ipsilante, in a doua
hramul osf. Apostoll fondata
indreptat gresala
de locuitori, ca si cea din 1-Crg-
domnie,
si a indreptat hrisovul ce-1 de-
dese lui Moruzi, ca orarnii
rr, la anul 1874.

Locuitorii Sc? ocupa numai
stapAn6scrt ora1_11 cu locurile dimprejur, ptma
cu agricultura. Produsul mun-
In drumul Domnisorului, iar

Aloruzi ca sa. nu fie lipsitde darul
aa. lice hrisovul
Domnosc, st stapan6sca satul
rrg-rr cu mosia, i dact din
oraysni vor ara pe nvnia Urgy)r, sa platsca, adica sa dea
numai clijm, i daca vitelo lar
Locuitorif, in numOr de 136

s'au improprietrtrit la 1864, pe
mosia EtorieT, din care li s'au
Ploesceni
vor pasee pe moia Urg,sor
plat6sca de vita cate 4 parale

ierbarit etc.
Este situata pe malul drept
al parliului Leaotu i malul
stAng- al Prahovei, la lo k.
m. departe de capitala judo_
tului si la 4 k. ni. de re;,edinta plaef.

Trgy)r, Stancesci, Dedulesci
si Coltu, avtmd o populatiune
de 803 loc, (390 barb. 413
.
cei 1 desfac la oraul
dat 120 h. a. Fi au
10 epe, 402 bol',
bivoli, 724
58
cal,
vaci, 24
In raionul comuneT e o fabrica de spirt i 4 mori de

apa : 2 pe apa Lean-tul, una
pc isvorul Pularu si una Pe
Pantelimon.
Sc6la
function6zrt aci
cle
mult, dar in mnd neregulat.

De la 1887 function6za in re;_,Yula. In anul trocla s'a frecuentat de 3o copii (25 b. 5 E).
din numOrul de 58 copii (
b. 18 f.), cu ve,rsta de sc61a.
Sciu corte 35 bdrba(/ yi 7 _teme/.
'n'AA suprafata comunei
de 1250 h. a. Tuicrt MI se
www.dacoromanica.ro
571
fabricrt
in
comunt de
cat
f6rte rar.
(iandacI
mal'
rrittase nu se
cultivrt de catT-va anl';
stupT en albine sunt 115, Cereale se cultivrt in mica cantitate. PomI roditorl sunt putini". Un pogon de livede cirt
pCnri la 11/2 car de fin.
Comerciul
eNercita in
comunn de 3 carciumarY.
Bugetul comuneI presintn la
veniturf suma de leI 6376 si

la clieltuelf leI 45480.
O osea cornunalA
comunica0a
cu
com.
Strejnicu, cea mai apropian..

E 1'c-1z-tia de
Prabova,
i Ial
de apa Leaotu, isvorul BuPantclimon ; mrtrgininciu-se cu con-muele : T_rgsnrul
laru
Nou, Manesci, Cocorrisci, Negoesci, Ploesci si Strejnicu.

TRG ,z,()RtN CA, Sat,
cntun se afla ruinele uneT bisel-id. Sc' dice en. inainte de

1848, in jurul aceleY biseric1
afizt un oras numit
r6sca
a-i impune la
clacn., e1 n'au
voit '4'1 se supunrt, si-au clAri-
mat smguri casele si s'au retras la Ploesc1, in patea de

N., pe malul Dambuluy, ce se
numesce si ad1 mahalau Sarb6sca.
oras, plaiu Prahoya, resedin La comuneI Cam-
Tr.1GI_T-CA.M1'INA,
pina. Are o pop. de 925 inc.

(p67 b. 458 f.)
- F RITMOS, incalitate in
partea de V. a com. DaimonescI, plasa

maliii drett al riulnl Pr67n(a,
sr du e crl a fos/ retair

flienM de Talar/ si cara s'a
?tilde
pusiiii de ,Ve,v.u-lnalg.P'ari s'a

plegasil un Cfr7/7// asfrrnut
tris u/477ml, osen/in/e syi mulM
:idurie, ccs'a da'rimal de Kif/
face parte
din C. R. PloesciorY, pl. TCirgs.or. Are o pop. de 317 inc.

(164 b. 153 f.)
In Impa de langTi acest
57
format din
Be-
locuitorI
TRARI, inabala din C. R.

Salcia. plasa Podg-oria.
munte inalt
de 1598m. d'asupra AliireT Negro, situat la N.V. de cn.t. Azug_,a, com. Predealu, si servesce
de limitrt mili re jud. Pratiova si
jud. Dambovita.
Bulgari, veniI aicY in urma

resbAuluY Ruso-Turc, din 1828.
iprietarul mosie1. voind
TAALESCI, comunA ruralTi, plaiul
Tel6jen, Spun bM.ranii
www.dacoromanica.ro
crt
a-
572
csta comuna si-a luat numele

de la treY tarlasY ce au venit
de aiurea cu vitelo lor, asec,landu-se pe valea ZeletinuluY,
Si (Encolo de muntele Predvalea, in valea numita Gog-easca.
Este situad. pe valea Zeletinu i Gogeasca, la 48 k. m.

departe de capitala judetulu
si la 20
plaiuluT.
k. m. de resedinta
Tarlesci si Gogeasca, avnd o

populatiune de ii8i locuitorY
barbatT, 650 femeY), in
care intra si io familif de tiganY.
Cap)." de familie sunt 320

contribuabil 233; case 340.

biserica, cu hramul sf. Nicolae,
fondata de locuitorY la anul
1860, deservita de un preot.
Pe Mng-1. agricultura, 20 locuitorY se mal' ocup cu dul-
gheria, dogaria, zidaria si roProdusul munce1 '1 desfac in comuna' si in comunele

vecino.
Parte din locuitorY sunt mos-
nenY. 119 s'au improprietarit

la 1864 pe mosiile Flor6sca,
Carbunesd si Homoriceanu,
andu-li-se 243 h. a. EY au 16
caT, loo vad, 266 bol, 50 capre,
400
01,
250 pord.
aci de pre la anul 1864. Localul s'a cladit la 1882, pe
proprietatea D6nmei Coralia

Boldur, (innata comuna In anul trecut s'a frecuentat de
39 baetY si 5 fete, din num0rul de 164 copiI (86 b. 78 f.)
cu 1.7Crsta de sc61a. Cu intre-
tinerea personalulul se cheltuesce anual 1596 leY. Sin

curte 16o lylrbati si
Se compune din dou0 catune:
(531
372
15
fond

o supra-fata de 155o h. a.
In tormen mediu s- fabricA
anual phia. la 4000 d. I. tuica.
In raionul comunef se gasesee localitatY cu pikra de
m6ra i pietris bun pentru
sebo, iar pe Vadea Sdracd se
gasesce carbura de pa.mCmt,
far sa fie esploatatl.
Pdmntul e prielnic niai cu
s6ma grului, orzuluI si porumbuluY, dar se cultiva putin cacY
terenul e acoperit mal mult

cu prtdure, islaz si finete. Dintre
pomT roditori: sunt : 6no meri,
250 porI, 60 dudY, 300 ciresI,

500 nucY, 200 visin, 100 perLivedile dau 150 care
anual.
Comerciul se exercita in comuna de treI carciumaff.
Bugetul comunei: presintd la
venituri, ca si la cheltuell.
suma de leti 2300,88.
www.dacoromanica.ro
373
373
Prin comuna trec dou sosele : soseaua judqeana ce vine

din spre ValenT si comunica cu
plaiul Buz6u, si alta sosea peste
muntele Predvalea, ce o pune

in comunicatie Cu com. Carbunesci.
E brazdata
de dealurile
Valea Saraca, Malul-
Eung, Croitorart Borsari

C6sta Voiculut Piscuri sunt
Valea Seci, Varful
Ve.rful Mare i Mic, MalulLung, Neacsulut Tofilulut Pa-
TXRLESCT,
vale, com. Tarlesct
plaiu Teljen.
TARSEL vale, isvorasce din mun-
tele Rafacea, com. Breza-dcsus, plaiu Prahova. Curg-c

cand ploua, si la localitatea numita Carciuma Bocrsca din cat. Valea
se vers in riul Prahova.
TEASCULU1 (Valea-), isvor de apa
minerala in cat. Prodeal,

Domeniul Cor6net in apro-
unulut Poen4et
piere de &rara Predeal.
Binelta
Predvalea cu plaiul
Pe aceste plaiuff se afla pa-
C0111:Ille sarc
FeligeY ,
Zboilor, ,
11ha Sa
fost
aizalisata. lsvorul o situat pe
unloc muntos.
"(.',/z(1
dure si locuri: de pasune.
Ca poieni principale are

Paunu, Ursia, Valea-Saraca,
Poina Ascunsa, Plopii, Fundatura, Marcart La Carbunari
si Fundul
E strabatuta, de Orlele Zeletinu, Gog-Qasca si de valle
TEAscuLiff, vale, isvordsce de la
E. de ora Predeal, de la limita judeuluT Prahova (N.),

si se v6rsa, In riul Prahova,
pe malul stang.
S6ca, SAraca, Ftmta.neT i T'Ar-
TECEY, vale, ce se vrsa in Orla

Bug-his6ra, in raionul com. Bu-
losa Garla Zeletinu o uda de
ghiile, plaiu Teljen, din care
la N. la S. in t6ta lungimea
Se marginesce la Est cu judetul Buz0u, iar la Sud, Vest
Nord cu mosiile mosnenilor
Carbunesa Aricesct PosescY,
Catina si Chiojdent
isvorasce.
TR.I.ESCI, sat, face parte din C.

R. Thrlesci, plaiu Teljen.
TEPANI, mosie pe care s'au
proprietarit la a. 1864 locuitoril din com. liomoriciurile,

plaiu Tekjen.
TEPANI, comuna rumia, plaiu
Teljen. Se crede a se A In.
www.dacoromanica.ro
574
574
fiintat prin secolul al i4-lea.

Date positivo., nu se gasesc in
ac6sta privinp. Barani povestesc cd, po camp, langa

a fost odini6ra
un sat de Tatar, carl traiau
din prad. EI potcoveau caiY
cu potcoavele int6rse, ca s'a
nu li sc cun6sca. urma. De la
riza Tel6jen,
acc;t1 TatarY s'a dat drumuluI
Roman de pe valea PrahoveY numele de Drumul Tata-
rilor ;i salinclor de la Malul

Vinat, numelc de Baile TataSe scie cu siguranVz cd in
timpul domnicT lui Radu Ser-
han Basarab, la Ici;ani a avut

loc
o lupta intre Stroc Bu-
ric : una in
fon htt in
car3 so oficiazd,
anul 1878, con-
struit cu cheltuiala locuitorilor, ;i a doua vechc, rOmasa

ca cimitir. BOtrani nu sciu
nimic d3sprc inhirqarea ev.
Traditia spunc c a fost o
data ar.,a, de Turci, ceia ce
lacea, dupa recladiro, pc locuitoff ca, orY de cate orl auc,liau de invasiun, sa ridicc
clopotul ;i mobila ;i sa le ascunda in padure.
Pe clopot se vede urmOt6rea
inscripOe : 1786, l'au facut
Bratul ;i Maria iar pc zidurile bisericeY : s'a inadit de

D. Dinu Duduciu, sotia Maria, 1848, Noembrie 18. In
zescu ;i nepotul chanului Ta-
adevOr, , biserica
tdrasc.
mica, la 1848 s'a Indit cu o
Este situata pe valea Tei;anilor i pe malul drept
tindd si cu prispa din fata.
riuluY TeHen, la 33 k. m. departe de capitala jude9.11uY

;i la 5 k. m. de rerdirqa
plaiulut
N'are nief un catun alipit,

de,i oficialmente se despaqia
In cdtunul Tei;ani-Megie0 i
Tei;ani-Streint
Popula0a sa e de 1355 loc.
(559 barbatT, 796 femeY); capY
de familie sunt 264 ; contri-
fiind prea
ConstrucOa in intregime este

de barne. O singura data maT
nou' 1856 Iunie 20 indica
o reparaiune ce I s'a mal
fdcut bisericet
LocuitoriT com. Tei;ant, afard de agricultura d crescerea vitelor, se maT ocupa cu
fabricarea uicci. Coi cu cara
cu bol se ocupa cu carau;ia,
ducncl sare de la Slanic ; iar
case de locuit
ceT cu mainile se duc la mueca

campului. Cu dulgheria i ro-
In comuna sunt dou6 bise
taria se ocupa 5 in;T.

8z locuitorY sunt morenT,
buabih
198 ;
270.
www.dacoromanica.ro
373
573
I 2 O clacasl, 44 tara pam(Tht
18 cal si epe, 376 bol,

209 vacl, 4_14 oi si 207 pord.
In raionul comunei e o mra
Ii raionul com. TeiTaiti se

;dseste pictird de cons fruc(ie i
marmord slabd,
colore
CI1M Si sips, dar im
rde
pe un iaz despirt,it din r. Telc:sjen.
Scla din comuna s'a infiintat la I Ianuarie 1894. Co-
ph in
v(",rsta
de scat sunt
182. .Ycill (ark 3
brirba,11ci 6
feme.Y.
La confluenta vaid lu Dra-
gomir cu Teljenul, se afta,

urmele unor ocne, foste o datt
proprietatea locuitorilor, ce se
expluatau prin suta a XIV

XV, i cari au fost vindute
de 50
locuitorY din Teiara,

lui Ag-a Mateit, impreuna cu
cele 3 trupuri de mosie ce a-
veau atund in stapanire, din

causa darilor prea grelo.
Ape minerale nu sunt in

comun de cat apa sarata de
la SaraturIo care formza
ceputul ganci Bughea.
In anul 1892 s'a fabricat
comuna 4716 d. 1. 1.1Ica, din
51.655 prunI. E de observat

ca numOrul prunilor a erescut in anul 1894 in mod simtitor, fitc6ndu-se nouT plantatiunY.
') La prim`hie
ai
git 1_unia6tele
Vre : .41glicule : 243 13., a., finclie 292

isL14 175 h, a,
Sarc se ,o,its,]sce lui mar( calltitate, calda/ea Slanic Pra/tova, d7r itu
exploatc::,d.
Aci se presupuile
pd-
curd.
Gandad de matase se cultiva de cate-va fem. tup

cu albino au numa cclt-va locuitorl.
Pamtmtul de culturd e slab.
Spre a putea produce coya

trebue necontenit imbundtatit,
ingrdsat i amendat. In anul
agricol 1892-93 s'a produs
2129 h. 1. grau de t6mna ; 877
h. 1. porumb. Dintre pomi reditori sunt in abondenta merl
i nud, apol." vin perh si ciresY.
Dudul lipsesce apr6pe Cu

savirsire.
Comerciul se exercitd
comuna de 3 cardumarI.
Bugetul comunell se presinta
ast-fel : fondul decimilor,
la
veniturI 1689,02 si cheltuieh

1694,40 ; iar fondul drumurilor,
la venituri 1949 leI si la cheltueli 735 leY anual.
Soseaua Teisani-Slanicu, ce
se desparte din soseaua judo-0ank Ploesd-Bratocea, trece

prin Teian i merge la S14-
www.dacoromanica.ro
576
576
nic. Din acst se despart

dou0 ramur : una cc duce la
TEI
N L-ST REIN f, mabala din C.
R. Teisan'f, pl. Teljen.
com. Oltoni si cea Yalta la
Homoriciu. Acsta din urma

nu e terminata de cAt ID:nta la
esirea din comuna. In colo
drumurile si uliOle stint naturale.
E brazdata de mulOme de
dealuff, intro call citam : Vir-
ful Petra- Mare, TeTula
TLPANCA, gIrlid, afluente al
riultn Valenca (v. a. n).

padure particular supusa
regimuldf silvic inca din a.
1883, pc mosia Tei0f, pendinte
de com. Poiana-Varbilatu, plaiul Varbilau.
rinilor, CaluluT, Fata lui Lo-
mota, Fata Curaturilor, C6ma

Calula Predealu, Ripa Mare,
TEPU, deal, com. AIdneciu-Pdmnteni, plant Tel6jen.
etc.
In partea de E. e udata de
riul Teljen, Bug-hea si Dragomir, , si de vaile : Marcu
Vitzu, StalpuluT, 'Muscelula
SaraturT, Barzi, Cruci, Rea,
Mare, etc.
In ceia ce privesce producOunea specificam cum ca tot
terenul din valea SttdpuluY
pna la Slanic (catre V), este
o livede de fine0, intinsa, iar
cstele sale sunt afectate pasunelor. Podunle, actualminte
tot pO. uni, sunt proprif cultu-
TEPz,ULUY
(V(''.!rful-),
deal, com.
Isv6rele, pl. Telejen, numit

ast-fel de la mult,imea teilor
ce se gasiau odini6ra pe acest

ve'rf.
Serva pentru- pa!?unatul vitelor.

TEIUL-MARE, deal in com. Tordacheanu, pt. Cricov; servd
de p4iune.
TEIULUY (Vrful-), ATtrf de deal
In com. TeisanY, pl. Telejen.
ref ovOzuluT. Lunca. Tel6jenu-
ltn este acoperita cu padure

mi richitd.
Se mdrginesce cu comunele:
Slanicu, Olteni i Drajna.
mahala din C.
pl. Teljen.
TE11, JENUL, padure particulara

supusa regimultn silvic, pe
mosia Muntele-Tel6jenu, com.
Maneciu-Ung-nreni, pl.Telejen.
TEIZLJENUL,
riu, isvordsce din
rriuniT Chirura, de la Norclul
www.dacoromanica.ro
cat. Telejen, com. Maneciu-
Ungureni, pl. Tel6jen. Curge

de la N. spre S. printre
Bratocea, Tigaile, Balaban,
Babesu, Fata-luT-Gherghel, Bobul Alic i Al are, U14a, Nebu-
Pc shilto : TAmpa, Tapul,

Rudele, Prigvarea, BradcIu,
Epurele , Plesul, Monteorul,
Telejenelul, Drajna.
Cursul s'Oil e repede si mare
si formza patru cascade f6rte
nasul, Nebunul-Mare, Clabuce.tul si Malul Bastei, trece,

aprpe de isvor, pe lAnga monastirile Cheia si Susana ; uda
frum6se. Cam in dreptul monastirel" Cheia ja adevOratul

nume de Teljen.
comunele : Maneciu-UngurenY,
INIaneciu-Pam6ntenY, lIomori-
TEI.JENUL, plaiu, se margincsce

la E. cu judeVA Buz Ou i plasa
ck, Drajna-de-sus, Drajna-de.Magarelele, Monastirea. Zamfira, Bucovu, Cosleg-iu, Sienta
Podgoria, de care se desparte

printr'o linie dusa de la Nord,
din munOY Carpay, pha
plasa Podgoria si care trece
si se vrsa in riul Prahova,
pe la Est de comunele Btitrani,
intre catunele Palanga si Bel-
Posesci si Tilrlesci. Dc aci se

indr6pta spre Sud-Vest, pCina
la comuna Scaiosi.
La Nord se marginesce cu
Transilvania, de care se desparte prin murqiI CarpaV
la V. cu plaiul Varbilau de
care se desparte printr'o linie
jos, Valeni, Vitira, Scaiosi,
ciugu.
Teljenul, isvorand din plaiul Teljen, 1 uda in tot lungul
su; pe la com. ScaiosY intra

plasa Podgoria, formza limita intre acsta plasa si pla-
sa Trgsoru i apoi infra in

plasa CAmpu, unde se vrsa
riul Prahova.
In cursul s6u priimesce ur-
aprpe verticala dusA din munii
pCfma la com. Scaiosi
si care trece pe la V. de co-
Bratocea, Ba-
munele: Maneciu, lsv6rele, nomoriciurile, Teisani i Bughiile.
Cheia, Valea Neagra,
Din punctul de vedere ad-
Ciumernicul, Mogosul, TomeT,
ministrativ, plaiul Tel6jen se

compune din 2 1 comune rurale, afara de Valeni, comuna
urbana, adica B6traniI, Bughfile,Catunul, Cerasu, Drajnadejos, Drajna-de-sus, Gura-Vi-
matoriI afluentY
drqta
be!-,m1,
Rogozul, Stancea, Bobul, Car-
penul, Popa, Brustureilor, OBoul, Plaiul,

Sca, Sacuianca (unit cu Grhe-
ba), Crasna, Dragomir,
37
www.dacoromanica.ro
578
578
ti6rei, Homoriciurile, Isvrele,

MAneciu-nimnteni, fa.nociuUngureni, Ogretinul, Olteni,
Posesci , Predealu,
Rancezi, ScItiosi Star-Chiojdu,
Filnetele naturalc, carf se

g Asesc mal ales pe valca Teljenului, dau un fin frte
bun pentru hrana vitelor. Cerealele lipsesc in ac6sta ro-
T(rlesci si Teisani.
Resedinta sub-prefecturei este In comuna Valeni.
Cele mai populate comune
din plaiul Teljen sunt : Star-
giune.
Chiojdu, Drajna-de-jos, Homcriciurile i Posesci, apoi vin

Rincezi, AP.aneciu - tingureni,
Ccrasu, Opariti si Bkr:ini. Cele
mai putin populate sunt : GuraOgretinu , Bughiile,
Catunul si Drajna-de-sus.
d6ge, lemne de constructie,
Plaiul Teljen, din punctul

de vederc al productiunei ca
si Ll nalirne solulul, coprindc
dou6 regiuni : regiunea munregiunea delur6sA,
t6srt
a). In regiunea munt6sli se

gasesc intinse p.duri" de brad,
fag, carpen i stejar, mai ales

pe val', pe c6stele i p6lele
muntilor i locuri de pAsiune
unde se nutresc vra ciredi

de vite i turme de oi. Lemnele sc6se din plIduri se
trebuintza la facerea seandurilor de tot-felul, prin Vderea
In ferastraele numer6se ce se
gasesc pc rinl Crasna, pe Te16jen si in muntiT Siriu, precum si la facerea donitelor, hAr-
daelor, putinilor, sindrilei, etc.
b). In regiunea dealurilor,

se gascsc padur intinse maf
ales de stejar, fag-, plop, etc.,
din care locuitorif
prepara
care, etc.
Livec,ffle de pruni, se cultiva f6rte mult prin t6tc sa-
tele accsLu
plaie, extrge2n-
du-se tuica de cea mai burla

calitate.
VitA de -vie se gasesce puciite-va comune din

sudul plaiului.
Porni roditorl precum : meri,
perT, cire, viini, gutui, nuci,
persici, caisi, etc. se gisesc
mai prin t6te satele.
Finete naturale se gasesc
In t6t regiunea si dau fin
de o calitatc f6rtc bun , mrttinA in
runt si nutritor, md ales pc

frum6sele
poieni
Zeletinu
din com. Posesci si cele din

com. Drajna-de-jos.
Dintrc cereal se cultiva

porumb, fasole, grAu si ovz.
Dintre minerale, in plaiul
Teljen gdsim sarc in mare
cantitate ; pticurA, carbuni de
pAmnt ; argila, din care se
www.dacoromanica.ro
379
face
fel
strachini, etc. ; un
61e,
de argila alba', din care
s'ar putea face diferite obiecte

de faianta ; pietris pentru a;ternutul drumurdor pietra de
var, din care se face cel maT
,
bun var alb , pi6tra de constructiune
gips ; 1juci6sa
multa i fier prin muny. Pe

langa acestea se mal gasesc
numer6se isv6re de ape minerale precum : isv6re de apa
barata se gabebc in t6te
cu bare ; isv6re de apa
amestecata Cu puci6sit, isv6re
amestecate cu rugina de ficr
;7()
se
la monastirea Su-
g 'ciSCSC
sana i pc riul Telejenelu.

Dintre animale domestico
sunt cal, boi, of, vaci,
asini, catAri, timatori, capre,
etc. Pasen i domestice se alla
prin t6te curyle satenilor.

Prin pdur asemenea stint
tot felul de animale sOlbatice
precum : uri, 11.114 pore): mistreti, cerbi, capri6re,
vulpi, etc.
In plaiul Tc16jen se cultiva,
dup cum se vede in tabloid
de mai jos,
119
b. a. vie,
adica.
1.1111MMO
1
COMUNA
Bug-hiile
H. X. ARII
Gura-Viti6rei
27
OpAriti
71
Riuri insemnate are
50
50
50
Te16-
jenul i Drajna.
1-ocuitorii plaiului Teljen,
a1 putea c,lice toy, cad alte

culte sunt in f6rte mica minoritate ,
doxi.
sunt
cretini-orto-
Acest plait s'a impartit in

22 parohii, av6nd i 12 fdiale
1). Payohla Sc-diop, cu biserica parohiala sf. Nicolae,
Qompusa din cat. Fundeni,
COMUNA
Predcalu
Scaiq-Fundeni
11. A. XRII
5o
50
50
i0
Valeni
v'ismd ca biserica filiala sf.

Nicolae.
P(11'0/11*(7 Aq
CL1
bi-
serica parohiala osf. Niculae,
avhid de filiala biserica Cuvi6sa Paraschiva.

Parokia BuA,Itea-tic-os,
Bughiile), cu biserica
parohiala sf. Gheorghe, compusA din cat. Bughea-de-sus,
avnd ca fihial biserica sf,
(com.
Ciheorzhe,
www.dacoromanica.ro
580
580
Paro/ta Corap, CU biserica parohiala osf. Nicolae.

Paro/ta Slomu (com. Cera:;,u) , cu biserica parohiala
sf. Nicolae.
rohiala sf. Nicolac, compusa

din catunele Oltcni i tubeiu, avencl ca fihiald biscrica
sf. Nicolae.
1-)arollia Gura-Vi/10'rd, cu
biserica parohiala sf. Voe-
Opar4i), cu biscrica parohiola
vodY.
Parohia Dra. ma-de-sus, Cu
biserica parohiala sf. Ioan,

compusa din cat. Fagetu
Poclurile, pendinti de corn.
Drajna-dc-jos, avend ca filiala biscrica sf. Nicolac.
Paro/ta flomorkiu (com.
Ilomoriciurile), cu biserica parohiala Adormirea.
Paro/ta Schiukscl (com.
cu biserica parohiala sf. Nicolae, compusa
din catunele Cernesci ;;i. Chi-
riesc
o). Paro/ta Is-vdrele, cu biscrica parohiala sf. Voevoc1,
compusO din cat. Costeni, avnd ca fihiahu biserica sf.
Trci ErarhY.
ti). Parohia JIdnecm-Unsureni, cu biserica parohiala sf.

Nicolae, compusa din catunele G-hiaba Tel6jenu, avend
ca filiala biserica sf. Ioan.
2). Paro/tia
1-aro/tia Trifidra (com.
Aclormirca compusa din cat.

Poiena-Copaciuha.
Pli-ohia 015dri(i, co biserica filiara Adormirea.
Paro/tia 0;rctiazt, co
biserica parohiala sf. Dumitru, compusa din cat. Poiena-Mierlel.
t7). Paro/ta Posesci, Cu biserica parohiala Adormirea,

avend ca filiale biscricilc sf.
Voevodf i sf. Gheorghe.
Parohla Tralca-Plopulla
(com. Posesci), cu biserica parohiala sf. Voevocp, COMpusA din cat. Valea Serezet
Parohia ...Vucfra-dc-jos
(com. Rincezi), Cu biserica parohiala Nascerea MaiceDomnului, compus din catunele
NucOra-de-sus i Rincezi, avelad ca filialc bisericile sf.
Trciine
sf. Nicolae.
Paro/ta 747./esci, cu biserica parohiald osf. Nicola,c,
compusa din cat. Gog6,sca.
Paro/tia re:4am; cu bi-
cu biserica parohiala Adormirea.
serica parobiztla sf. Nicolae.

Pa
Pral:1111G, CU
13). Paro/ta Valca-,SWilpulla
biserica parohiala Nascerea
(com. Olteni), cu biserica pa-
Maice DoninuluI.
www.dacoromanica.ro
581
TEU:JENUL, sat, face parte din
C. R. MAnecm-Uugureni, pl.
Teljen. Este situat spre N.
apr6pe de va ma Bratocea,
pe valea riulul Cu acelasi nume.
Are o populatiune de 82 locuitoff (32 b. 50 f.)

TE1JJENT5 S.A.0 PLAEVU, pAdure
statuhl in intindere de 750

h. a. pendinte de com. Isv6rele, pl. Tel6jenu, care impreunA cu trupurile Urs6ia
(15o h. a.) si Vatra Monastirei Crasna (5o h. a.) form6zA
pAdurea Isv6rele.
TELEJENELM_ rIa, isvorAsce din
muntii Clabucetul si se vrs'A

Inriul Telj en, pe malul sting,
In rainnul com. MAnecitt-Un-
gureni, pl. Teljen.

Are de afluentY pirado: Altiei6rele, Valea-Rea si Valealnf-Dumitru.
TELEGA, (leal, com. Telega, plaiu
Prahova, pe care se cultivA
46 h. a. vie.
TELEGA, sat, face parte din C.
R. Telega, plaiu Prahova.
581
Dottana. Apartine mosnenilor

Telegeni i statuluT care a avut saline pe local acestor
MY. Apele sale n'au fost analisate i nicY nu sunt administrate.
BAile se fac chiar in gropile cele adncY de unde o
datA se estrAgea sare.
Dei apa sa este f6rte banA
pentru diferite b6le i desi
imprejurimile sunt incantAt6re
cu t6te acestea nu 's indestul
de visitate din causA ett nu
sunt irquijite i lipsite de medic curant.
In anul 1893 au fost visitate de 20 familiT, atrase fie
de positia si aerul cel curat
al localitAteY fie de Mile
,
sArate.
17n inceput bun s'a fAcut prin
faptul cA s'a deschis aci restaurante, hotelurI, popicI si

alte distractiL
Tot in raionul com. Teleg-a
mai sunt isvre de ap de tucid.0 i ajl pursah.vg, pc proprietAtile locuitorilor Dina Brezianu si C. StAvArache Bo-
bescu, tot in central comuneY
si in apropiere de gara Doftana.
TELEGA, MI de sare avt,nd nomol si Iod, com. Telega, pl.
Prahova, situat in central comunei, in apropiere de gara
Al5a pltqatiVa snaAnA mult
si in gust si in miros ca cea

de la CAciulata, dar n'a fost
analisatA pnA adY.
www.dacoromanica.ro
582
58 -
comunrt rural, plaiu

Prahova. Este situata Intr'o
frum6sa positiune, In valea
ruluiSrtrat, la 40 k. m. de-
TET_,EGA,
parte de PloescY, capitala ju-
detuldf, si la 4 k. m. de Campina, resedinta

Boselcesci , Bustenari , Milicesci
i Telega, avnd o po-
pulatiune de 4000 locuitorY.
Acst mosie, dupa cum se

constatrt din urmOtorul hrisov, a apartinut m-reY MarcrinenY
Zemle Vlascoe
Fiind-ca
sfinta monastire Marginerq,
din sud Prahova, are mosie
ce se numesce Telega, pe care
este i ocna Telega, i prin
carp' Domnese au avut obiceiti ca numaI o chrciumrt srt

tie camArasiY de ocne peutru
trba lor, iar alt nimenea, ci
ta vindarea vinulu, i a rachiuluY afar de carciuma cA-
marasilor sa fie a monastirei,

cum srt jelui DomnieT mele Varnava, cnugarul acesteI sfinte monastirY, crt nu i se pa-
zesce acest obicei, ci impotriva locuitoriI de acolo au
runcim Domnia inca Dumn6V6stra ispravnicilor ai judetuldf: t6te cele-l'alte carciume

s le npritY, afara de carcIuma
farrt de voia
camarasilor,
monastireY, niminea sa nu fie
volnic a face vindare de yin.
i rachiu, dand Dumn6-V6stra
tot ajutorul eel cuviincios

acsta, ca sa nu se pagub6sca
sfinta monastire de drepturile
sale. 1791. Nov. i6.
In raionul comuneI se vOd
mal' multe gue de puturY din
earl' se estragea sarea, cu Inuit
inainte. In aceste gropY, pline
cu apa sarata, patimasiY, maT
ales col" ce sufOr do reumatism, slabicune i pide, fac
De cand a inceput
sa se
esploateze sare din ac6sta localitate si de cand dat6za pcnitenciarul, nu pot spune Cu
siguranta ; am g-asit insa Porunca Cu mumbasir catre Crt-
mrtrasu de la Ocna
din 17 Malt 1790, ca sa pule
In ocna pe- Gheorghe Ploe,,st6nul si Ienache Delhiu, ucigash' 11.11' Vasile Holteiu de la
Ploesc, i pe Voinea, sluga
ha' Tudor Pit6n capitanu,
acest obiceitt
nu l'au avut din vechime, ne
adeverim Domnia mea din
lul" Ion brtrbatu Eftinera, ot 2dogos6ia, dand adeverinta mumbasiruluI si volnicia cu mumbasir Armasescu,
cartile monastireY, eatrt V6 po-
ca s pue in Ocna Slanic pe
deschis
12
carciumi ; decT fi-
id c. pentru
www.dacoromanica.ro
583
Stefan Ungur6nu Strainu, ce

au facut Tw, elaciune unora
altera cu nume de dateriI
mancat, ata la partea

pelitic6sca cat Si la partea estrit.sci, si mumbasiru sa aduca adeve-inta de la cama.rasu de ecna, ci1 l'au facut tes-
lim, carele far de al doilea

porunca sa nu se slobeza.
Sub \roda Afilian Sutu, att
de la 'relega, cat si
cea de la Slanic, erau un apanaj al domnieT. Acesta, la
a. 1791, autorisa pe Caminarul Aloscu ,sa faca zapt tot

venitul acestor ocne pr shna
camaref Domniel"
Mai 'nainte, aceste mine de
sare presentau un aspect inspaimantator : mana omulu,

sclava esperiente practice, sa-
pa un pu t in terenul sub care
tori", nu esiau nid e data, lucru ce-I facca adesea sa se a-.
runce in ocnele parlIsite.

Pe la 1856, minele au inceput sa se lucreze dupa un
sistem maI nou.
Parasindu-se aceste mine,
s'a inceput esploatarea la Dof-
talla (v. a. n.), unde s'a inceput constructia unul penitenciar model de munca
alocandu-se in bugetul
sta-
tului, in acest scop, suma de

865.000 leI.
Comuna are o populatiune

de 4000 locuitorT ; este cea
mai populata comuna din plaiul Prah ova.
Terenul fiind muntos, agricultura nu se face. Locuitoril
se ocupa ma mult cu transportul sareI prin judetele de
se
camp.
sapatura in tete directiunile,

dar tot-deauna coberandu-se
aiinegra la o largime si
,idancime extra-ordinara. Pe
gura ecneI se cobora cu o funie pe scripete, o reta in care
sedea un om. Ast-fel era intrarea ciocanasilor in eral.
Cendamnatif erau datorl
lucreze in fundid acestuI abis;
neptea I scotea. trniT,
recunoscutY, si /-svrati-
maI bine ingrijitrt, positiv ca
afla mina de sare. Din

fundul acestui put urma cu
Daca ae6sta localitate ar fi

iii scurt timp ar deveni o statiune balneara de mult inte-
res, gratie aeruluT su celta

curat, positiuneI sale celel frumese i apelor s'arate ce are.
Aci ma): este si un isvor cu

apa de puciOsa si sarata, care
are proprietatea d'a irita sistemul limfatic i glandulos, pre-
cum si membrana mucesa, a

tractulu de mistuire, iutesce
www.dacoromanica.ro
584
581
t6te secretiunile i produce

pofta de mancare.
IntrebuintatA pre din afarA,
acstrt a/DA face urm6t6rele aperatiunI : irit6zri vasul
iutesce lucrarea pieleI.
ticular. supus regimuluI silvic inca' din a. 1883, pe mo-
Comuna are un venit anual
TELPE0AIA, deal, com. Valen.Lunf..,r, pl. Pralanx-a.
de 17.350 leY.
In comun sunt dou6 sc6le

a doua
Butenarl. Cu Intretinerea personalului se cheltuesce anual
4860 lei. Copil In vrst de
sc6111 sunt vre-o 600. Localurile sunt neincrip6t6re.
una in Telega
Comerciul
camunli de
sia Muntele Mnneni-Telegenl,
pendinte de com. Telega, pl.

Prahova.
TE'AINICUL,
vale. udri ct. Nis-
tarescl din com. Breazi.-desus, pl. Prahova, i are directia de la E. spre V. spre
riul Prahova.
Curge numal in timpurY plo-
se exercitA
18 carciumarY
bricanY, cu magasine bine asortate.

In timpul verel, pentru inlesnirea visitatorilor, sunt restaurante si hoteluri. Se simte
mult lipsa de ap0., ciei in cnmunA abia sunt 3 fantanI cu
ap bund de btiut.
Aci e re.rdinta une cam-
TPILA, pdure a statuluI in intindere de 5000 h. a. pen-
panil de dorobanti,
TET-LA, sat, face parte din C.
natri cu paza penitenciaruluY

si cu a celu de minorY de la
dinte de com. Teila, pl. Pe,

formatti din trupurile
Galma, Carabanu Cu Boia,
curile cu Rusu, Rusu-de-jos,
Prislopu, Poduri1.2 si V'Crful
Negraului.
R. cu acela0 nume, pl. Pele.

TEILA (Cu muntii), nin%,ie a sta-
Mislea.
Campina, Brebu, Bnescl"
tulul pendinte de Monastirea

"MrginenY, caro pe periodul
1888-1893 s'a arendat Cu le
24.000, in plus leT 288o plata
Scorteni.
de padurarT
In comun. sunt 4 bisericY,

deservite de 4 preotI.
TELEGEN1(Moneni-), pAdure par-
confini;t.T.
comunti rural , piaiu
www.dacoromanica.ro
585
585
Pele. Se crede a se fi infiintat pe la a. 1723. Este situatA
pe albia riuluI Doftana i la

p6lele muntilor : Fundurile,
Neg-ra.,u, Cioparceni, Carabanul, Prislopu, Rusu, Lacurile i Galma-Secariel', la 79
k. im departe de Ploescl" i la
20 k. m. de resedinta
Prislopu, Negrau i Trestieni,

avCind o populatiune de 2816
locuitorY (1339 barbatT, 1477
femel"), in care infra 7 famili
de tigafii-ferarI i vre-o 15 familil
Italierif.
Capl de familie sunt 5o1

In comuna Sunt dalia biserici" :
una in
cat. TrestienI,
fondata la a. 1724 de Constanfin Cuculeata, acli apr6pe in

ruina din causa vechimei, i a
dona in cat. Teila, zidita la

a. 1878 de locuitoei si de catre
r6posatul Bucur Sn.vulescu

arnbele deservite de do preotY.
Locuitorif se ocupa cu croscerca vitelor

parte din el"
c u fabricarea straelor, dimii-
lor, etc., metetigail sunt 5

dulg-heri. Straele i dirniile le
desfac la tCrg-urile din Slanic
Telega.
s,'au improprienrit la a.
1864
pe mo,,,ia statulul i a Eforie,

dAndu-li-se 900 h. a. ET au
196 caT, 149 epe, 480 vacY,
360 v4eT, 50o botf, 12 taurY,
396 capre, 5298 Of, 604 miel',
243 pord.
Doftana, sunt 4 pive, 7 mor

(din care douLl facAurT), ii ferAstrae si 3 circulare i o dar-
stti pentru ingroatul straelor.

Sc61 exista in reguld de
la a. 1881 ; maY nainte se In-
va carte de catre dascai,

platit de locuitorf. In anul
trecut s'a frecuentat de 46 hae1 i 6 fete, din numCsrul de
280 (126 b. 154 f.). cu v6rsta
de se61A. Cu intretinerea personaluhrl se cheltuesce anual
io8o lei. SCin Cal* 96 barbar
si 48 foneY.
La p6lele munteluI Negrau

sunt multime de isvre minerale, a caror ap confine mil'
de stelute, intocmaT ca un lichid amestecat en grAsime.
TuicA se fabrica anual cam
320 h. 1.
In partea de S. a comuneY,
la punctul numit Cheia
leY se afl o cariera de pistra, ce apartine statulul i comunel", din care se se6te anual
In termen medm pLIna. la 12.000
m. c. de pi6tra.
StupY cu albino sunt 194.
www.dacoromanica.ro
586
586
Terenul nu e prielnic de cat
s6ia, CiopArceni, G-ilmeia, CA-
cartofului i prea putin porum-
rAbanu, Ghimp6sa, Petrior,
buluI. Se produce anual cam

570 h. 1. porumb, 9 upo k. g.
cartoff si 2059 k. g. fasole.
BrAdctu, etc.
Dintre ponlY roditorY sunt : 296

meri, 79 perI, 61 ciresi, 29 nucI.
Livodile dau pi:'M't la 464.989
k. g. fin.
Comerciul se exercitt in co-
Se mArgincsce cu Transilvania, Sinaia si Comarnicu.

TTGAILE, munte la N. de com.
ARmeciu-Ungureni,
pe care 1 udA rlul TeWjen si

paraul Bratocea.
munA de 7 carciumarY.
Veniturile comunel se urcA

la tifra de 7308 101' ; cheltuelile represintA aceiasY sumA.
De la S. la N. pnA in Transilvania este strAbAtut de o
TINOSUL, sat, face parte din C.

R, Tinosul, pl Crivina. LocuitoriI acestuI cAtun s'au impro-
sosea ce o pune In leg-AturA

cu Brebu i Teleg-a. Din acstA sosea plcA o alta spre
TINTOSUL,
com. Comarnicu.
De la N. la S. de la
cAt.
Trestienl i pnA la locul numit Chela Tesilel" unde se

termin. comuna, este brAzdatA
de muntiY Fundurile sau SiNegrasu-Mic, Cl'opilr-
ceni si Carabanu, top.' pe partea stangA a riuluT Doftana ;
iar pe partea drptA, muntil

Prislopu, Rusu, Lacurile
Galma - SecArieY. Top'
acestI
muni servesc pentru pAsunea

vitelor.
De la N. la S. e udatA de
riul Doftana, de paraele NeHermen6,sa, FloreI
Prislopu si de vAile : Mogo-
g-rasu,
prietrit la a.
1864.
cetate veche pe un
pise al maluluI PrahoveI,
com. Pucheni-MicI, conservatA
numa intr'o parte, pe cele

Falte treI flind surpatA de apele PrahoveY. Este inconjuratA de un val ca de 2 metri,
de prunnt ars. Objectele an-
tice ce s'au gAsit aci sunt

fragmente de olArie rosie, cenusie si negris6rA ; cArbum
o micA cAtin.le de meih carbonisat ; vase cu substante
carbonisate, i, intr'un strat
mal superior al suprafetel, un
fler de lance si o micd uneltd
in formA de cutitle.
Vasele de la Tinosu, p6rtA

pe cde si buze ornamente si
impletituri de diferite grade
de desvoltare artisticA.
www.dacoromanica.ro
Ele
58
sunt din lut ales bine frAmintat si bine ars, indicAnd

industrie are-care. Intre altele
s'a gasit si doO ulcele cu

forma' ciudatrt, cu o manuse
si cu o gaurA In chip de turloiti la mijloc, cu substante
intr'ansele carbonisate.1)
TINTOSUL, mosie a statulul: pen-
dinte de m-rea Mislea, care

Pe periodul 1888-93, s'a arendat cu leI 1855 anual, in plus
plata de pAdurarY si confinitY.
Ac6stA mosie s'a vindut de
VOCT la a. 1889, la locuitorY.
Ti R IFOICT (Mur :tele-), pAdure par-
ticulara supusa regimuluT silvic incA din anul 1883, pe

mosia muntele Tirifoiu, pendinte de com. Strambeni, plaiu
Varbilau.
TP,A, deal, com. StrAmbeni, plaiu
Arbilau
TISA, pAdure a statuluI, pl. Cri-
cov, in intindere de 268 h. a.

format din trupurile: Bordea
(117 h. a.) si Fundu-lui-Stan
(151 h. a.)
mosie a statulnI in com. Apostolache, pl. Podgoria, fostn.
TIS
'). D-I Gi . G. Tocrlescu <Dama imante
de RumanT .
Tti87
pendinte de m-rea Slobozia,
in intindere de 182 h. a. vindutn, de ved". cu suma de 85.000

leY, frlr, cele clous trupurY de
pAdure, cu terenul lor, numitc

Bordea si Fundu-hq-Stan, farA
Poi6na Ca'rutasuldi si fdrl petecul de pn.dure situat in col-tul de N. E. al aceleY poTeni.
Tisx, p-Arau, curge din cat. Tisa,
com. Moreni, pl. FilipescY,
se vrsa In Cricovul Dulce, pe
tt,rmul drept, tot in com. Moreni.
TISA, sat, face parte din C. R.

Moreni, pl. Filipesci. Aci e o
bisericA construit, din temelie la a. 1893.
TISA, isvor, curge din muntele
,
com. StarChiojdu, plaiu Tel6jen, ia directia N. E. i se v6rsA
garla Basca-cu-Cale, tot in raionul com. Star-Chiojdu.
I'laiul Ic6neI
TISA, sat, face parte din C. R.

Apostolache, pl. Podgoria. Are
o pop. dc 279 loc. (135 b. '14

f.). Aci e o biserictt fondat4
1893. LocuitoriT s'au improprietrtrit la 1864.
TISA, vale, mal' adese-or):
s6ct.L,
com. Poi6na, plaiu Prahova.
www.dacoromanica.ro
588
Cursul su e scurt si se vrsa

In rail Prahova, tot in com.
588
TomENEANu, poind la N. de
com. Filipesci-de-Padure, pla-
sa Filipesa ce servesce ma
Poina.
mult pentru islaz.

TITILA, deal, com. Gura-Viti6reY,
pl. Tel6jen, ce serva de pdsune.
TOPILA, parau, isvordsce din com.
Tatarani, pl. Crivina, se indrep-
tzd spre S. E. de comuna,
Tour, vale in partea de S. V. a

com. Cerasu, pl. Teljen, pe
care se afld situat catunul cu
acelas1 nume. Acsth vale fi-
id f6rte ngust
strimtd,
PC cand era nepopulatd, un

om a pus porumb aci, si, ca
st nu se apropie pdsrile, a
facut o t6cd., care se punea
In miscare de vtmt, i ast-tel
Y-a rmas numele de Valea

Toci.
TOFILULUT, plaih la V. de com.
Tarlesci, pl. Telejen. Pe acest

plaih sunt locurY de pasune
padure.
priimesce maY multe isv6re,

face maY multe curbdturi si Sc'
vrsd in 1-11.11
Leaotu. S'a nu-
mit Topila, cacY mai nainte aci
topiau femeile in si cdnepa.

TOPILEA., muntisor pe malul g,ar-
leY Zeletinul, com. Posesa pl.
Tel6jen, pe care sunt paunI

pentru vite. La fidlele acestol
muntipr Sitnt nisce local/ N(1,
una'" se presupune a fi sarc.
Tot din acest monte cuqe In
/liare abondenra un isvor
apt, ce coqine
TRASNIT (Piscul-), pisc pe cul-
mea de deal ce se lasd din
TOMET, paran, isvorasce dintre
muntiI Bobul Mic i paraul

Mogosul, curge de la N. ca-
tre S. E. si se v6rsa in riul

Teljen, p malul drept, in
raionul corn. Airtneciu-Ung-u-
renI, plaiu Tel6jen.
crsta Carpatilor, printre garlele Drajna i Ogretinul, com.

Drajna-de-sus, pl. Tel6jen.
TRENU, sat, face parte din C. R.
Chiojd6nca, plasa Podgoria.
TRENU, deal spre N. de com.

Chiojdenca, plasa Podgoria.
TOMA_NI, sat, face parte din C.

R. Tomsani, pl. Cricov.
TRENU, padure particulard su-
www.dacoromanica.ro
589
589
(uinte de com. Chiojclnca, plasa
'rae aceste talharii se fa.ceau de Unguri: i Sacuii din

Transilvania. Hotiile pe valca
Prahovei au inceput sa se maT
Podgoria.
curme intre
pusa regimulth silvic, in intindere de 200 h. a. proprietatea

Mosncnilor de la Trenu, pen-
TREsfix, vale, com. Ceptura,

plasa Cricov.
TRESTIA, (asta-s1i tunelul caleT
terate) localitate isolata in com.
Predeal, care p'na la a. 1820

era mult temuttt de caltori,
caci aci se faceau cele maT
neomcnse calcaft si chiar omoruri.
O fata de neam mare din

Bucuresc11), a careT familie fu-
sese n6ptea calcat de talhari

la carciuma de la Trestia
voind sa se scape cu fuga, a
trecut Prahova , spre a se
refugia in pa'dure, dar a fost
ajunsa de tlhar i omorita.

Valea, unde s'a intarriplat
faptul, se numesce .si ac,1I Valea FeteT.
Spatarul Cantacuzino in aseslamintul s'u de fondatiune

m-reT Sinaia, inca pomcnesce
de hotT :
si neputncl trai
de talhari, de vreme ce pe
acele vremuri locasurile

harilor, ma osebit din alte
locurT, acolo le era.
1). D-1 I. G. Babe,
qDin Plaiul
anisi
1825-1830,
gratic puscasilor pazitorT a

monastire Sinaia, precum
numer6selor potere, care cutreerau padurile.
Traditia locala ne-a conservat numele a do): haTclucl din
Valea Prahovel : Nicolae Gro-
zea, din Brebufost platascare multa vreme fusese

spa,Tma PrahoveT, care, catre
apusul viete sale, hin-6ga sa

avere a cheltuit'o cu zidirea
bisericeT Sf. Nicolae pe muntele Molomot ce se numesce
ash Furnica.
Vestitul Stanciu BratuluT, a
haiducit de-asemenea p'aci, pc
la finele secolulth trecut. Acesta a fost cel mal popular

haiduc din catT au fost pe valea PrahoveY.
praniT din localitate canta

ac,1T cantecul StanciuluT
Sub p)1c de codru crdc,
Mancl foe;or de ), ale
1Initel i potoln.
de lliadueT oeulit.
Nu sinti (Joco 's orY cinc?-spre-(JeLe
Cu t ';itafu ;se-Tre-(Jecc
i mili frigc d'un bel incec.
frigc
Dar nu-1 frigc eum
i mi-1 liage prin

Ca sii pan ca/nea dulce, etc.
www.dacoromanica.ro
590
500
Stanciu Bratului era de fel

din partea Dambovitei. D upa
obiceiul de atunci, birul se incasa de 6menii stapanirel cam
cu d'a sila. Inarmati cu g-arbace plumbuite, acesti agenti
TRESTIENT,
sat, face parto din
C. R. Tesila, pl. Pcic.Aci e

o biserica fondata la a. 1724
de Constantin Cuculeata, aqf
aprOpe in ruina din causa vechime.
bateau cumplit pe coi ce nu

plateau de buna voIe atat cat
li se cerca.
Venind o data 6meniT stapanirei la tatal lui Stanciu,
pentru string-erea birului, i s'a
intC,,mplat si lui aceia ce se
intmpla tutulor nonorocitilor,
cari nu puteau
Stanciu, pe atunci baeta.ndru
de 18 ani, s'a revoltat contra

acestel tratari neomen6se
ajutat de fratele seu Ion, dupa
cantee Andreiti, si de surorile
sale Voica i Bucura, au ornorit argatii stapanirei.
O data faptul consumat, lui
Stanciu nu-I a mal remas alta
scapare de cat Codrul si s'a

apucat de haiducie. (I. G.
Babes).
TRESTIEI, vale, com. Ogretinu,
plaiu Telejen, numita ast-fel
de la trestia ce cresce in acsta vale.
TRESTIENI, sat, face parte din

C. R. Ciupelnita, pl. Campa.
face parte din

C, R. Netcy, pl. Camptl.
TRESTIENI, sat,
TRESTIENI pluntele-), musio a

statului, fosta pendinte de monastirea Snagov, com. Trestira, plaiu Varbilau.
TRESTIOARA, padure particulard
supusa regimului silvic inc

din anul 1883, pe mosia Trestira, com. TrestiOra, pl. Varbilau.
comuna rumia
plaiu Varbilau. Numele su
deriva de la multa trestie ce
TRESTIOARA ,
este in comuna si s'a infiiMat

de sunt mal bine de 200 anT,
dupa spusa betranilor.
Este situata pe vaile : Chilia, Urzicaru, Turburea, la 30
k. m. de capitala judetului si
la 12 k. m. de resedinta plaiulul.
N'are nici un catun alipit.

Populatia sa e de 475 loc. (236
barbati si 239 femoi), in care

intra si 2 familii de tigani-rudarT.

contribuabilI 71 ; case de loe-1.a 90.
www.dacoromanica.ro
591
591
In comuMt e o biserica, fon-
data la a. 1842, deservita de

un preot, cu urmtrea inscriptie : Acsta sfinta i Dumnee6scn. biserica s'a ridicat din
temelie si s'a infrumusetat cu

zugraveala i cu tte, al careia hram sf. Nicolae, sf. Ion
Betez'atorul DomnuluY de D-nu
Ghi-ta Sin JupAn Alexe Pescaru ot Ploesci", Alexandru Dimitrie Voevodul, fiind Episcop
Kir Kir Chesarie si s'au savirsit in anul 1842, Octombre
20, Avram Chesarie, Parvu

Zugravu ot Thrgovistea.
L'ocuitoril se ocupa esclusiv
Cu agricultura. Produsul muncel abia ajunge locuitorilor.
pom roditon bunt : 200 merY,

5o peri, 20 ciresi, loo nucY,
15.000 prun ; iar livedile dau
Cu aproximatie ioo care fin.

Comerciul se exercita in comuna de un carciumar.
Bugetul comunel presinta
venituri 700 leT, ca i cheltuelile.
Prin comuna e o singura

sosea spre Wdctmesd.
E brazdatd de Movila de
la Furca Putului i muntele
Allgura Ngrd ce servi pen-
tru Waunatul vitelor.

E udata de riul Saratu, in
care se vrsa vtile :

Urzicaru. Turburea si Valceatia
dup6 vale.
S'ELL1 impreprietarit la 1864, pe

Ghita Alexiu si a
mosia
statului, din cari li s'au dat
155 h. a. In comuna' sunt 4
cal
epe, 6o vacT, 100 bol,
TRESTIOAR (Muntele-), padure
37 viteI, 2 taurT, 120 OT.
TRIFO1U, pise in partea de N. a

cat. Scurtesci, com. Stefesci,
plaiu Varbilau.
Carte sciu 12 barbatI si o

cari au inv'tat prin comunele vecine, caci" aci
n'a fost niel nu este sc61a. Co-
pii n vrsta de sc6la simt 40

(25 baeti si 15 fete).
a statuluI i intindere de 30
h. a. pendinte de com. Tresti6ra, plaiu Varbilau.
TRONARULITY, antana, com. VAl-
canescI, pl, Varbilau.
T6ta suprafata comunei e de

350 h. a. Cand timpul e priel-
TRONXIU1sA, lipa la E. de com.

AIoreni, pl. Filipesci.
nic se fabric In comun'a pC.Md

la 2300 d. I. %uic'a.
TUFANT, sat,
In comunA nu se cultivrt de
cat prea puOn porumb. Dintre
face parte din C.

R. Hatcarau, pl. Campu. Are
o pop. de 102 loc. 53h. 49f.)
www.dacoromanica.ro
392
TUFARU,
592
trup de padure a sta-
117 f.) S'a numit ast-fel de
tulta, in iutindere de loo h.

a., pendinte de com. PoIna,
plaiu Prahova, care, impreund
cu trupul Bobolia (400 h. a.),
formzd padurea Bobolia.
TURBUREA, grht, isvordsee din
de sub
dealul numit Zimbria com.

Predealu , pl. Telj en. .1>er-
TUFEL vale, isvordsce
plele munteluY Cumptul, cOrn.
Predealu, pl. Peles ; curge de

la N. E. spre S. V. si se vrsd.
in riul Prahova , pe malul
stang, spre N. de Sinaia.
R. Bdicoiu, pl. Filipesci. Are
o pop. de 34o loc. (17o b. 170
f.) Este situa,t mal spre N.
TUFENI,
deal acoperit cu vii si

pometuri, com. Filipesci-de-Pa-
TULIA,
dure, plasa Filipesc.

TULBUREA ,
parau format din
ce trece
printr'ansul i care mal niel
o data nu e limpede.
la g-_lrla Turburea,
puind, curge prin centrul comuna desparte ea-t. Predeal

de cdt. Turburea, Zimbria
Sdrari, si din jos de acest
catun, se unesce cu gairla
oApa Dulce formand riul
Mat4a.
TURBUREA, vale, com. Drajna-
de-j os, plaiu Teljen.

TURBUREA,
vale mal adesc-orT
scd, com. PoYana, pl. Prahova.
Cursul s6u e scurt si se vrsa,

in riul Prahova, tot in raionul com. PoIana.
garlele S'ardtelu, Adanca, StupiT. si Cdlndu, carf se impreund.
sub plele dealului Baia, com.

OpAriV, pl. Telj en , unde
prta numele de SardV1u,
iar in dreptul com. TulbuPacureV priimesce num ele de
rea, continuandu-sl drumul
TURBUREA, gttrl. isvm-Asce din
com. Viti6ra, intra in com. Pa-
curetl, plasa Podgoria, curge
de la N. la S, printre dealu-
spre S.
sat, face parte din

C. R. Predealu, pl. Teljen.
Are o pop. 232 loc. (11,5 b.
TURBUREA,
mahala din C. Urb.

Valeni - de - Alunte, plaiu Teljen.
TURBUREA,
VrAnesei, pnd,
rile Nucetu
la localitatea numita Crucea
Bracaci unde se intalnesce

co Sdrd4elu si curg impreuna
www.dacoromanica.ro
593
593
spre E. Se numesce Turburea
acesta impreuna in riul Lupa.

Curge de la V. spre E.
pentru-ca apa sa ma4 in tot

cursul anulin e turbure.
Se qice ea in vechime s'a

gasit in albia sa, cilnd a venit
mare, corpul und Turc6ice, ;i
d'aci i s'a dat numele.
TURBUREA, vale, com. Tresti6ra,
plaiu Varbilau. isvorasce din

padurea d-lu Grigore Cirisanu,
se impreuna cu vaile Urzi-
ruRcu, vale, isvorasce din raionul com. Predealu, pl. Peles,

de sub muntele Turcu, are di-
caru si Stuparia, formeza riul

numit Saratu si se vrsa in
riul Lespedca, la com. Valcanesd.
recOa de la E. spre V. si se
v6rst in pAraul Azuga, pe - 'rmul stAng, tot in raionul com.
Predealu.
TURBUREA, pArtu, isvorasce din
com. Opar4i, pl. Teljen, infra

in com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
TURCU, munte in raionul com.

Predealu, pl. Peles, la limita
judet,uluT Prahova cu juddrul
Buztu, intro isv6rele Stevia si
Turcu. Este proprietatea D-lu
G. (jr. Ca.ntacuzino.
goria ; curge de la N. spre
S. si dupa ce priimesce valea

numita a Salcid, se unesce cu
parAul Nucet,.rica si Sc vrsa
in
SarAelu. Locul pe care
curge, fiind nisipos, apa este

luat
turbure, st de aci
TURCULUt, vale in partea de V.

a com. Margineni-de-sus, pl.
numele.
TURCA, vale, ;Add centrul com.
Filipesa
Brebu, plaiu Prahova, din care
isvorasce. Se vrsa in holesteul de liinga monastire i cu
TURDA, munte la V. de com. Co-
marnicu, plaiu Poles.
T.
1A.PoRAsci,
ja nascere
din partea de E. a com. Ur-
raionul
com. Provii;a-de-sus,
plaiu Prahova.
seiu, jud. Dambov4a, din treY
bdi; curge de la N. V. catre S. E. si se vrsa in riul
TA.PuL, vale, isvorasce de la locul numit Malul Podului
l'rahov4a, pe malui drept, in
se versa in ritd Tel6jen, pe
www.dacoromanica.ro
594
malul stng, in raionul com.

Maneciu-Ungureni, plaiu Te-
504
com. Maneciu-Ung., pl. Teljen.
ljen.
TY--17,T.7-
1 A PULUI,
pise la N. de com. A-
ricescY, plasa Podgoria.

TA.RcITLE80, sat, face parte din
C. R. Gornetu-Cricov, plasa
Cricov. Are o pop. de 642 loc.
(320 13. 322 f.) ,,kci e o bise-
rica fondata de locuitori la a.

1840, cu hramul <<Cuvi6sa Paraschiva.
TAN 1.XRENI, sat, face parte din
C. R. Ploesciori, pl. re'rnor.

TARcu, parte j6stt i smarc6sa
din com. Pucheni-Mari, pl.
Crivina.
CIIERBEA, trupur1 de paduri

ale statulu, in intindere de
l'Ama, pl. Podgoria.
j NaNESCI, lac in muntele Tiga-
nesd din Buceg-1, pe care po-
porul Il credea fara fund, de

forma rotunda, imprejmuit cu
zid de pietra i avnd un diametru de 20 metri.
Unii cred a fi observat
lacul are flux i reflux.
TIGNTA, sat, face parte din C.
R. Cocorasci , pl. rrnor.
Cade in partea de N.
muneY i 1 uda
'OPA. (La-), localitate isolata in

com. Podeni-VechY, pl. Podgoria, ancle sant carien tic
a co-
Prahova.
TIGNIA, sat, face parte din C.

R. Tilrnoru-Nou, pl. Trg-
rr. In actele vechi se gd-
sesee Tigania-Stoenesci, pen-
padure particulara supusa regimulta silvic,

pe mm-,,ia luntele
com. Maneciu-Ung., pl. Te-
ljen.
TiciXTLE-mrd, padure particulard

supusa regimuluT silvic , pe
moia Muntele
tru-ca era format din done'

sate .
situat tot pe
locul unde se gdsesce astd.-4

Stoenesci, situat la 3 k. m.
sprc V., pe malul stAng al
riulul Prahova. LocuitoriT aeestuY cdtun, din causa deselor inunda0Y, ale riului Pra-
hoya, s'au mutat in Tigdnia,

formand un singur sat, sub
www.dacoromanica.ro
595
numirea de Tigania-Stoenesct
262 f.) Aci e o biserica, cladita la a. 1827 de Arhiereul
16nichie, staruitor fiind Jupan
Voicil, deservita de un preot.
TIGANft, vale, la E.
de com.
epe, too vado', 20 capre,

1200 01, 300 porcY.

15 ara. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 70
baeigT !?i 12
fete, din numrul de 302 copil (156 b. 146 f.). cu v'rsta

de sc61a. &J'a carie 94 barba/
12 fellId.
Ceptura, plasa Cricov.

TINTE-1,
595
comuna, rurala, plasa
Filipesci. Este situata pe valea riuluT Dambu, la 13 k. 1T1.

departe de capita,la judei;uluY

o suprafap, de 950 b. a.
Vine s'au filoxerat. Mica
se produce anual p&ia.
1800 d. 1.
la 9 k. ni. de reedliqa
&andad de m'atase nu se
cultiva; stup' cu albino sunt

Tintea,
Liliesd, a-
vr'o 150.
Terenul nu e tocmaY prieI-
v'nd 0 poli. de 1240 10C. (630

b. 6io f.) CELIA de familie sunt
343 ; contribuabilY 420; case
de locuit 340.
la Tintea, fondata in a. 1853
la LiliescY in 1848, si a treia
In Da.mbu, fara inscriptie. Aceste biserici sunt deservite
de douI preoV.
Locuitoril se ocupa numaY
cu agricultura. Produsul munceT 1 desfac la orau1 Ploesci.
Parte din locuitori sunt
ricial'. 197 s'au improprietarit
la 1864, pe moia statuluI
Marginrica din care li s'au
dat 750 h, a. Ei au
oo caI
nic cultureL Fn hectar produce pala la lo h. 1. Pomf

roditorY sunt pC'nala 15oo.
tivec,li de fin nu sunt.
la veniturY suma de leT 8421,46
la cheltueli 6997,41.
Prin comuna trec soselele
Movila Vulpi i Gageni, carT
inlesnesc comunica0a cu oraul
i alte comune.
E strabatuta de pArAul Dam-
bu i brazdata de dealut Tintea C6sta Gdei. Restul e

loe
Se marginesce cu comunele ;
Bordeni, Cocorasci-Mislea, Btt.
www.dacoromanica.ro
596
596
coiu,
cat.
mosia
statului Alislnca.
Nold. Aflam ca d. Laurian

Su9.1, directorul pepinierci sta-
tului, de v4e americana' din

com. Tintea, a descoperit in
acea comuna', pe proprietatea
statului, nu departe de pepiniera, mai multe isvre clorosodice, suIfur6se si iodate, bune
pentru b6lele de plamanT din

causa
abonclentei
lui, pentru ulcere
gudronusi
reuma-
tism.
D-1 Sutu a si facut o mica in-
stalaiune, experimentand sursele atat in stare calda, cat

rece. Aceste isv6re suprasaturate de substaMe organice,
la 27 August au avut o temperatura de 25-30 grade c. ;

iar aerul ambiant, 13-14 g. c.
face parte din C.

R. Tintea, pl. Filipesci.
TINTEA, sat,
TINTEA, mosie a statuldi pendinte de monastirea

care pe periodul 1888-93
Marginen,
s'a arendat cu 12.000 lei,
plus 720 lei plata de padurari
TINTEA, isvre cloro-sodice, sul-
fur6se si iodate, com. Tintea,

pl. Filipesci, bune pentru b6lele de plilmani din causa abondentel gudronului, pentru
ulcere si reumatism.
_Aceste isv6re au o temperatura de 2 5-30 grade C ; iar
acrul ambiant, 13-14 grade C.
fINTEA SAL; MARGINL'NCA, pd-
dure a statului in intindere

Tintea, pl. Filipesci.
pepiniera de v4e americane, situata pe mosia sta-
tului Tintea, pl. Filipesci, cu

o altitudine de 240 m. d'asupra Mre Negre.
Se gasesce parte in vechiul
basin al apei Dambului si parte
piqin mal ridicata, formnd un
mic platou la inalOmea terenurilor cultivate, ce se intind

din marginile superi6re ale albici Dambului in t6te direcSuprafat,:a totala a pcpinierei
8360 m. p.
este de 21 h. a.
Arenda s'a scaqut la 11.512
ComposiOunea solului si a
sub-solului din pepiniera Tin-
lei pentru terenul ce s'a luat
tea, dup analisa facuta de D-1
pentru pepinierd.
A. Colorian, este urm6t6rea
confinisti.
www.dacoromanica.ro
597
SOLUL
Silice
Aci e o bisericA care s'a

fondat din temelie la a. 186o
57,53
Peroxid de fier s;i alum 24,20
cu cheltuiala D-lor Anton Srdcianu si fiul s6u Gheorghe,

proprietariT moiei Tipn.resci,
dand i enoriasii mid ajut6re.
0,9
Calce
Magnesie
0,84
.A.p
Perdeff si alcalinI .
Total .
16,34
0,18
oo,00
VIPXRESCI, loc de arn.turA in WI,-
SUB-SOLUL
durea Tintea-Marginemca.
56,89
Silice
FICANT, sat, face parte din C.

R. Moreni, pl. Filipesd. Are
Peroxid de fier si alum 28,73

Calce
Magnesie
Apit
1,01
PerderY si alcalint
597
o populaOune de 124 locuitorl'
0,59
12,39
0,39
(65 bArba.V, 59 femeI).
TUIANCA, vincea, isvorAsce din
Total. . 100,00
raionul com. Ghergh4a, plasa

CAmpu (din partea de S.-V.),
formzri locul cu acclas nume
in dreptul caunuluI Ungureni
si apoI se vCrsA in riul Prahova, lng. cAtunul Malamucu
pPARimull, vale in partea de

V. a com. Alargineni-de-sus,
plasa
sat, face parte din
C. R. M6.16,esci, pl. "VrtrbilAu.
din com. HAtcArAu.
VIPARESCI,
TuicAxi, ri0 in catunul Tuicani,

com. Moreni, pl. Filipesci.
Are o pnpula.tiune de 234 locuitorT (137 bttrba-V, 97 femd).
U.
UDRESCI, isvor de aprt sAran,
com. Udresd, pl. Podgoria,
UDRESCI, deal in com. Udresd,

plasa Podgoria.
pe proprietatea mosnenilor,
situat pc deal. Este In depArtare de drum de fier, insA circulatia se face cu inlesnire, fi-
id sosea.
UDRESCT, sat, face parte din C.
R. Udresd, pl. Podgoria. Are

o pop. de 458 loc. (284 b. 174 f.)
Aci e o bisericA alreia nu se
www.dacoromanica.ro
598
cum'isce nici ctitoril. nici anul

fondareT.
598
In comuna sunt cate-va isven-e cu apa sarata.

UDRESCI, comuna rurala, plasa
mediu pCina la I30o d. I. anual.
Podgoria. Sc qicedupli spusa

locuitorilor, cad orT-ce acte
vechT lipsescca s'a infiintat
In valea Dobrote sunt ca-
tine multa sane. (andad de
de vre-o 400 anT.
matase nu se cultiva ;
Este situat pe dealurile

Udresd, Val-de-El si Dobrota,
la 40 k. m. departe de capitala judetulul i la io k. m.

de a plrteT.

Udresd, Vai-de-El i Dobrota,
avnd o populatiune de 1825
locuitorT. CapT de familie sunt
296; contribuabill 229; case de
locuit 420.
In comuna sunt 3 biseria

deservite de 3 preotl.
Locuitoril se ocupa esclusiv
Cu agricultura ; putin cu dulgheria i butaria. Proclusul
munceI 1 desfac la Ploesd,
zu
i UrlatT.
LocuitoriT sunt marenT.
au lo cal,
142 bol*, 66 vacT,
18 capre, 592 oT i 452 porci.
rien T
de pietra ; terenul constupT
sunt vre-o 30.
Terenul e putin productiv

i nu se cultiva de cat porumb.
Dintre potra roditorT sunt : 'no
merT, 'o perY, 50 dudT, 150
cirel, 50 nucl, lar livedile dau
pCma la 30 care de fin.

Comerciul se exercita in comuna de 2 c arclu m a rl.

la veniturT suma de lel 8740,11 .
sosea principala i Tulesnesce comunicatia cu comnnele : Gornetu-Cricov si Ta-
taru.
brazdata de dealurile
Vai-de-El, Udresd i Dobrota.
uda apele : Saratica
isvorul DealuluT, ce curge
mal cand
i Ta-
Sc6la. exista in comuna de

4 anY. Localul e Inchiriat. S'a
72 b6.etT i 6 fete, din num-
ULIOAIA, garlita, isvorasce din
rul de 375 copiT (25o b. 125 f.),
muntiI Cristulici, com. Fili-
cu vrsta de sc61a. Scizi calle
pesci-de-Padure, pl. FilipescT,
4o beirbap fi 15 fenrel,
i se versa in garla Roi(ra.
Apostolache, Gornetu
tan.
www.dacoromanica.ro
599
5q0
ULT vA (Muntele-), prtdure particularn, supusA regimului silvic

inca din a. 1883, pe mosia mun-
Indreptzn. cursul st.'m spre

Vest.
tele Ulita, com. liThineciu, pl.
UNGHIA-MARE, munte Inalt de

2038 metri d'asupra MArelNegro, In raionul com. Pre-
Telejen.
UT.i IA, munte la N. de com.

Alitneciu-Ung., pl. Tel6jcn, coprins Intre paraul Bobului (N.)
si Valen CarpenuluY (S).
deal, pl. Peles. Este proprietatea EforieY spitalelor civile

din Bucurescl.
UNGTHA-MARE, proprietate a E-
'tul-1-, vale, com. Filipesci-de-
Padure, pl. Filipesc'f.

ULAIT-LIPA NTSCT, numire ce se
mal da une part din cit.

potu, com. lloldescl", plasa Podgoria.
foriel spitalelor civil din Bucuresa fosttt pendinte de m-roa

Coltea din Bucurescl, in com.
Predeal, pl. Peles, care impreun, cu mosiile Neamtu, Ceaus6ia si Pristolu de pe Doftana,
are o intindere de 6o6 h. a.

si s'au arendat pe periodul
ce se
vrsa in garla Doft'anetu,
1888-93 cu 2250 leT anual.
raionul com. Cocorasci-Misli,

pl. Varbilau, din care isvo-
UNGHIA-MICA, munte ce se In-
UNCHEA';, ANDREll'T, vale
rasce.
tinde intre muntele Ung-hiaMare si paraul Azuga. (Aci

acest pArau
UNC1 F._\.ULLTY., vale ce udtt teri-
torul cdt. Goruna, com. Cocorasci-Misli, pl. Varbilau, si se

versa in valea I3urduza.
indr,ptrt cursul
s'u spre V.). Virful sOu este

''0-olas 7si se vede tocmaT de la
Azuga.
Acest munte, impreunA cu

Susaiul, D'ata CidvaneY, Costila
UNG1FIA, vale, isvonAsce din ra-
si alti, apartineau, din timpu-
ionul com. Predeal, pl. Peles,

de sub muntele Unghia-Mare,
rile cele mal' vechY, familiel

Dudescilor.
are directia de la S. E. spre
La a. i8o4 a trecut in po-
N. V. si se vrsa. n 1_31rAul
Azuga, pe trmul stAng, tocmai la locul unde nul Azug-a
sesiunea unuI camAtar autn.retu.

Asta-dI se sta'panesce de M.
www.dacoromanica.ro
6on
Gnn
S. Rep-,ele Carol i,
a fost
URECHIA, munte in raionul com.
cumpOrat, impreuna cu totT

muntif de maT sus, in Maiti
1892, de la Mamuk-Bey.
pretul de 85o.00n leT.
Predealu, pl. Peles, situat intre valea Urechia si Cazacul.
UNGITIA.-MIC (Muntele-), padure
cump6rat la a. 1853 de la
Baron Barbu Belu, pe pretul

moia Unghia-Mica, pendinte
de com. Sinaia, pl. Peles.
UNGLTRENI,
sat, face parte din
C. R. Fantanelele, pl. Cricov.

.Aci e o biserica cu hramul
Adormirea -Maici D. fondat
la a. 1802, avnd de ctitorT

pe D. Enut. i sotia sa Ecaterina. Inscriptiile sunt nedescifrabile.
LINGURENI, sat, face parte din
C. R. Gherghita, pl. Campu.

Are o pop. de 395 inc. (201 b.
194 E) Aci e o biserica C0 se
crede a fi facutadupa spusa

locuitorilor, ca'd n'are inscrip-
acum oo anT, de preotul Eremia.
tie
URECHIA, vale, isvorasce din raionul com. Predealu, pl. Pele;,,
are directia de la S. spre N.

se vrsa in paraul Azuga,
pe t'rmul stang, dupa ce ucla
p(')1ele de V. ale munteluT
rechia.
Apartine familieT Tilebea

impreuna Cu muntele Moraru,
Stel'asa Arare i Seciurile, a fost
de 2900 galbenT.
In muntele Urechia este o

fabrica de var hidraulic, infiintata la a. 1885 de Franceul
Leboeuf. Dupa cloT anT a trecut
In posesiunea firmel Tarang,et
et Renard ; la a. 1890 intr'aceia a firmeT Iunique et Renard ; iar la 1893 Intr'aceia a

firmeT Renard et Comp.
Varul hiclraulic din lirechia
este de o calitate hunit si la
expositia universala din Paris
din 1889, a fost premiat cu
medalla de arg-int. Fabrica de
var hidraulic din Urechia ocupa peste Ion lucratorT: RomanI, ItalienT, GermanT, UngurE
URECIHA (Muntele-), padure particulara supusa regz-imuluT sil-
vic inca din R. 1883, pe mosia Muntele Urechia, pendinte

de com. Sinaia, plaiu
URJUGOA1A
';+1-
1\ruT
padurY
de
ale statuluI in intindere
www.dacoromanica.ro
()DI
601
1500 li. a. situate intre plaiulile Peles si Varhilau.
Este la 20 k. ni. departe de

Ploesc, capitala judetulu. Aci
URLATI, comuna urbana., plasa
e resedinta plasef Cricovu,

unuf ocol silvic, a miel companiI de dorobany si a jude-
Cricov. Este situata pe malul

stang al riulta Cricovul-Sarat
si pe vano
Seman, Urloiu,
Crangulu, NucetuluY, Pietref,
BobuluY si HurneY, la 45') latitudine nordica si 23,54 longitudine estica.
In.lna la a. 1775 s'a numit

osatul Urlatfdata luata din
hotarnicia mosieT Stancsca
a monastiref Coltea. De la a-
csta data a purtat numirea

de tc". rg-, undedupa traditiune
SC
scoborau
dupa dealurile vecino spre a
se aduna la urlat6re, adica

la
Data cea mai veche a acesteT comune este anul 1678,

cand se dice a fi purtat numole de Saac din judetul
Saac si de Xecset6sca.
Ac6sta din urma data si denumire este luatt dintr'un hrisov al luT Duca Voda, prin
care se da posesiune mosia

Necset6sca preoteseY Ana a
preotuldf Dimitrie Stancu Lar-
sa, le fie lor ocopiilor lor, in Urlay,

cirai
ce se chiama si Necset6scal).
dicemd
I).
luY de Ocol.
Se compune din 14 catune:

Coteni, Maruntis,Valea Seman,
Valea Urloilt, Valea Cranp.-,ulu, Valea Nucetulu, \ralea
Ilobuluf, Orz6ia, JarcalaT, Valea Pfetrel, Arionesci-VechI,

Arionesci-Nota, I fume)" si Ker-
bea, arCrrid o populatiune de

4,500 inc. (2100 barbatY, 2400
femei), in care intra si 4 fa-
mili): de strein.
Capf de familie sunt 125o;

contribuabilf 833; case de locuit 830 si io bordefe.
In comuna. sunt 9 bisericf
(una apartine caseY Em. Pake
Protopopescu) ')
Ocupatia de capetenie a locuitorilor e viticultura, apr6pe
incetata din causa filoxereI,

bar mestesugarI sunt 17: 2 dulgheff, 2 zidarf, i rotar, i tamplar, i croitor, 2 tinichigiI, 3
cojocarT, 5 cismart
Produsul munceY 1 desfac
in localitate la tIrgul
manal din fie-care viner'f, si la

dou6 balciurY anuale (Ispas
sf. Ilie). ComerciantiY cu ma-
Sciinte prncurate de D-1 I. S. Ur-
15tear1U.
1).
Vec,11 caunelc nun-nte.
www.dacoromanica.ro
602
602
IT
nufactura, cojocaril si cismariff,
se mal' duc si la balciurile din

comunele Apostolache, Sistngeru, etc. Produsul ag-ricol 1
desfac la orasul PloescT.
Parte din locuitorY sunt improprietnrit1, parte imbaticarl
si f6rte putin1 mosnenl. La
1864 s'au improprietarit i o
(T'Andad.' de matas- se cultiva in f6rte mica cantitate,

numaI pentru trebuintele casnice ; stupf cu albine sunt 67.
Terenul nu e prielnic
la
t6ta cultura. Cereale in genere se cultiva pina la 20.000

h. 1. UN-Nilo dau cam 400
care fin.
Guvernul a fost aularisat
locuitorY, pe mosia comune1 si

asec,lamintuluY Coltea.
prin leAwa din 16 Hartie 1894,
Sc6la In regula exista aci

de la 1875. Pna la ac6st
data, de la i86o, se invP;a
carte de la asa numitil dasparticulari". Localul e proprietatea statulul. S'a frecuen-
si
tat in anul trecut de 18o elevl

iar sc6la de fete de 37 eleve,
din numOrul de 359 copiT (267
b. 92 f.), cu vrsta de sc61a.

&In carte 463 blIrbar Sl 201
irme/. Se/da de baetY din Urlati la inceput a fost rurala,
apol" a fost prefacuta in semiurbana si la anul 1886 s'a declarat urbana.
Tta comuna are o supra-
Infiiii(c.se,
1/1 teoldul ley/
din 1892, un vsital In com. Urla(7, 15entrzt construcli a cariaa

s'a y51eTuVut suIlla de 120.000 le/.
Se rete (U la a. 17ro, cand

s'a declara/ ri'sbolii futre Ru7
Turd, Const. Bran CO76111,
C1071111111 fr'l'er, S'a 171177S la Le-
lat, yi de ad i dad 'a pa su') asC71/1S ajutdre Turcilor.
Comerciul se exercita in comuna de 20 cArciumarI si brtcanT.
Veniturile si cheltuelile coraunel se ridica
la tifra de
20.913
Diferite sosele i inlesnesce
tata. de 4500 h. a. adica : 2000
comunicatia spre Albesci-Pa-
h. a. arabile, 150 h. a. finete,

250 h. a. islaz, 500 h. a. padure, restul sterpe.
In terrnen mediu se fabrica
leologu i Iordachianu. Prin

oras sunt io s,trade, dintre
aci anual cam 1520 d. 1. tuica.
si 2240 d. 1. vin. Productia a

scadut f6rte mult de cancl vi-
str. PieteY, etc. Strade pavate

si largl sunt str. Principala,
str. Carol, str. Pietol, Cojo-
ile s'au filoxerat.
carY, Pescarl
car1 maf principal Str. Carol, str. Noui, str. Spitalulu.
www.dacoromanica.ro
6os
603
Forma orasulta e o figura

cu 4laturi, fiind situata pe
vale si deal. Dout'-, sunt barierile : MunteluT spre N. si CampuluT la S.
In comun sunt mal multe

dealurT, insa, cel maT principal este cel duptt malul drept
al Cricovulul-Sarat, ramificatie din Dealul-mare, cu direc-
-Oa N. S. V. Pe aceste dealurT se cultiva' g,rau, porumb
putina secard.
E udata' de \Idle : Seman,

Urlom, Cranguluf, NucetuluT,
BobuluT, PietreT i HumeT, a-
fara de riul Cricovu-Sarat, ce

uda partca de V. a comuneI.
In comuntt sunt 2 morT cu
aburf si piva.
u
cesteT pepiniere este de 3 h.
a. 903 I m. p.
Inaltimea ei d'asupra
reT Negro este aproximativ
220 metri.
Configuratiunea terenulul e
variata , prin faptul dt suprafata Intr6g- presinta', o c6stt
destul de repede, care se imparte in treT : Un platou puin Inclinat spre S. E., o c6sta
repede ce urm67.t platoului
p6lele ce se termina la nivelul campurilor de cultura, carT
t6te merg- inclinandu-se din ce
in ce maT mult spre S.

Soht/ tiatoit/id este un
gil p-,alben Cu putin nisip
calcar.
Solul co'sta este maY mult
LocuitoriT au 75 caT, 38 epe,

250 vacT, 7 bivoll, 30 capre,
un pTetris, amestecat cu ni-
Soo 01, 250 pord.

Iordachianu, Ceptura, ValeaAlbesci-Paleo-
Solid to'lelor contine un

gil negru, cu putin nisip.
Acsta pepiniera s'a infiintat la anul 189i.
-UR LA T, trg, comuna urban a
URLA 0, deal, com. Urlati,

Crivina, pe care adT se cul-
Calup,-ar6sca
log-u.
sip feruginos cu mult calcar.
tiva numaT 5 h. a. vie.
12-rlatY, plasa Cricov.
vT, pepinierlt de vita ame-
URLA rt-FANTANELE si Via Bo-
ricana' , situata in marg-inea
buluT, proprietatT ale EforieT

Spitalelor civile din BucurescI,
In com. UrlatT, pl. Cricov,
intindere de 18 h. a. aren-
clespre V. si S. a orasuluT UrlatT, infiintata in vederea terenurilor calcare. Suprafata a-
www.dacoromanica.ro
604
data pe periodul 1888-93, cu

380 leT pe an.
URL.XikNCA, moie pe care la
1864 s'au Improprietarit parte
din locuitoriT comuneY Cep-
tura, plasa Cricov.

uRTATP.NcA, padure particulara
supusa regimuluT silvic , pe
moia UrlttOnca, pendinte de

com. Soimari, plasa Podgoria.
irRI,NCA, padure particulara

In intindere de 150 h. a. proprietatea d-luT Camita Ionescu,
supusa regimuluT silvic, com.
Iordachlanu, plasa Cricov.

URLTOAREA, cascada', formata
de apa Jepilor, apa, caro in

cursul eT, sub p6lele Jepilor,
cade de la o inaltime de vre-o
15 metri si form6za o,cst admirabila cascada.
Drumul pCma la ea este
f6rte obositor ; urmezT mereu
albia grleY plina de bolovanT,
cae sunt inteo continua crta

Cu piciorul.
Aci totul este alcatuit ca

sa minuneze ochiul. Apa cade
pe un parete vertical i s6rele isbind-o, efectul de umbra i de lumina sunt ara

sman. Sus, sub acOunea razelor luT, masa de lipa par'ca
604
ar fi metalisata si stralucirea
eT e atat de mare in ca,t crecy
c jos curge argint topit, care
Indata ce isbesce fundul se proface intr'o spuma, alba ca zapada, ce clocotesce si se sbuciuma pe co4urile d6 stanca
ce ies icT i colo din albie.
Este un farmec neinchipuit
cand in norul de spume ridicat de cascada se jca curcubeul mangaiat de un manuchit
de raze de s6re. (Capitan Gurita).
VisitatoriT
Cascada.
iT
mai gic La
URLATOAREA, piriu, isvorasce

din p6lele munOlor numitI
JepiT, curge f6rte repede i
sg-omotos prin cat. PoianaTapuluT, com. Predealu, pl.
Pele, i in partea de E. a acestuT clama se impreuna cu

valea numita Valea BabeT
v6rsandu-se apoT in riul Prahoya, pe malul drept, tot in
raionul eat. Poiana-Tapulul.
Este renumita pentru trumsa eT cascada,. Albia sa prosinta bolovanT marT.
URLETA, sat, face parte din C.

R. BanescY, plaiu Prahova.
URLETU, gol pe muntele Urletu,
www.dacoromanica.ro
605
destinat pentru paiune , in

intindere de loa h. a.
URLETU (Muntele-), mo!;ie a sta-
tului pendinte de monastirea

Calclaruani, caro pe periodul
1888-1893 s'a arendat cu 200
lei anual, in plus 480 lei plata
de padurari i confiniW.
605
(17
h. a.), formza padurea
Apostolache.
URsor, isvor, com. TArlesci, pl.
Teljen, isvorasce din partea

de E. a comune'i din padurea
numita <d_a V'erf, curge spre
i se vrsa in g-tirla Zelctinu, tot in raionul com. Tar-
V.
lesci.
URLETU (Muntele-), padure a sta-
tului in intindere de 40 h. a.
in plaiul Teljenul.
URSOATA, poi:611a, com. Tarlesci,
pl. Teljen.
uRLoiti, vale, in com. urbana

plasa Cricov.
URSOA.IA, padure a statului in

intindere de 150 h. a. pendinte de com. Isvrele, pl.
Teljenul, care impreuna cu
trupurile : Plaalu (750 h. a.)
URSULUY, vale, com. Valcanesc,
pl. Varbilau.
URSULUT, vale co se vrs
garla Doftanetu , in raionul
com. Cocorasci-Misli, pl. Var-
bilau, din care isvorasce.
Vatra-MonastireT-Crasna (50
h. a.) formz. padurea Isv6rele.
uRsomx, deal, com. Catunu, pl.
URSULUI, vale, com. G-hirdoveni,
pl. Filipesci. si-a luat numirea

de la uriT ce traiau in padurile dese de pre d'nsa.
Teljen.
URSULUY (Valea-), vale, isvorasce
URSOAIA, trup de padure a sta-
tului in intinclere de 41 h. a.
pendinte de com. Apostolache, pl. Podgoria, care, im-
de sub plele dealului Te*1,

com. Valca Lung-a, plaiu Pra-
preuna cu trupurile : Lacu-
hoya, i se vrsa in valea Priboiul, tot in raionul com. Valea

Lunga.
Trestiatu (35 h. a.), Virful

Pietrei (12 h. a.), Valea Pacurei (15o h. a.) i R4corelele
E acoperita cu plidure, proprietate a D-lui G. Gr. Cantacuzino, avncl livegI
www.dacoromanica.ro
6o6
6o6
pentru vite. Po acstd vale se
durea Poina, proprietate a
gdsesc maT multe localitaV cu

apd sdratd.
5tatuluT, se impreund cu valle

Turburea i Stupdria, formzd
riul numit Sdratu i so vrsd
UR ICARU, vale, com. Tresti6ra,

pl. Varbildu. Isvordsce din pd-
In riul Lespedea, la com. Valcancsci, plaiu Vaxbildu.
V.
vAct, vale, com. Sangeru, plasa
Poclgoria.
ziditd, la a. 1881, t;;i a doua cu

urnik6roa inscrip0.e
,..k.cstd
VADU-PRULTA, sat, face din C.
sfinta bisericd se
prsnuesce Cu hramul Bune
R. .Albesci-de-Mur, plasa Cri-
Vestir)." a ndsct6reY de D-c,leu :
cov. Are o pop. de 696 loc.
Mihail
(342 b. 334 f.).
au ziditd de r'posatul Postelnic Mare, i intmplandu-se
v.A.Du-PA.RAuLui, mo,ie a statuluY,
pendinte de m-rea Sna-
g-ovu, care pe periodul 1886-96

s'a arendat cu 15.000 lei pe an.
VADU SAPAT, comuna rurald,
plasa Cricov. Este situatd pe

ambele malurI ale garlelor Budursca i Scheianca, la 35 k.
m. departe de capitala judepaluT i la i7 k. ni. de a pld. eY.
N'are nicT un ctun alipit.

Popula0a sa e de 1092 locuitor (599 brba-V, 493 femdf).
Cal-A de familie sunt 280
contribuabilY 237 : case de loCllit 261.

una cu hramul Sf. Gheorghe
Gravriil voivosh, Fost-
un mare cutremur la leatu 1802,
s'a, ddrimat si s'a zidit de al

doilea cu t6td pod6ba de D-eY
Jo4a, so0a r'eposatului Mare:;,
fiul D-lor lon4d Postelnicu,
ajutor au dat i cretiniT.
Zestrea sfinteT bisericT, patru pog6ne vie i mo06ra Ddnsa, o livede de prun1, ldsatd
de rOposatu Protopopu Mihaitt
pe moia n6strd, asemcnea
din oi i boT, din vaci, din
stupY i otaniVi de la viile din
camp. Acestea t6te sd fie pen-,
tru de a se face de EpitropY

prdsnuirea la sfintele hramurf
a pdzi pomenire pentru ctitorl" i sd prte grijd de cera,
de unt-de-lemn i de alte hoclre. Leat ibio, Septembre,
www.dacoromanica.ro
607
607
Ocupatia de capetenie a locuitorilor e agricultura. Produsul muncei 1 desfac parte la

Mizil, parte la Plocsci.
Parte din locuitori sunt mo;nenT. 63 s'au improprietarit la
Bugetul comunei presinta la

venitur1 suma de lei 3700 si la
cheltuel1 3560 lei anual.
Soseaua comunala
inles-
1864 pe moiile : Brancov,nca,
E strabatuta de grlele : Budursa si Scheianca si de valle

G- tvana, Gruiu, Va-
Mdris6sca, BOrana, Dan6sca

si Ghcri6ia. In comuna sunt 22
cal i epe, 96 vaci, 6 bivolite,
nesce comunicatia spre Mizil
lea luY Mou, Capri, Stupini,
IO capre, 725 oTj 262 pord.

Sc61a exista in comuna de
D-lui Capitan C. l.amotescu.
Sasi.
Se mO.rginesce cu comunele :
de 48 bdcti i io fete, din num0-
vxDuRY, vale
poi6na., com.
Drajna-de-sus, plaiu Telejen.
rul de 157 copii (83 b. 74 f.),

cu vrsta de sc61d. Cu intretinerea personalulul se chel-
tuesce anual io8o lei. Sau

fema.
carie i kirba(Y
T6t11 comuna se intinde pe
Viile s'au distrus de
filo-
Calug-Areni, obani,
VAT-DE-EL, sa.t, face parte din C.
R. Udresd, plasa Podgoria.

b. 345 f.). Aci e o biserica careia nu se cun6sce nici ctitorii, nid anul fondarei.
xera; tuica, in termen mcdiu,
se fabrica pana la 280 d.
1.
VAT-DE-EL, deal, com. Udresci,
plasa Podgoria.
anual.
Pe garla Budur6sca se atla

putind
Parri6ntul e priclnic la t6td

cultura. Tercnul cultivabil produce cam 4980 h. 1. grau,
109 h. 1. orz I 2394 h. 1. porumb. Livedile de fin dau cam
32.000 k. g. fin.
VAT-DE-EL, padure particulara in

intindere dc 7,5. h. a. proprio-
tatea monenilor Val-de-El, supu sa regimului silvic, com. Udresci, plasa Podgoria.
VAT-DE-EL ,
VALEN DOBROTEf ,
proprietatf ale Eforiel Spitalelor civile din Bucuresc, foste
www.dacoromanica.ro
6o8
pendinte de m-rea Yrg-soru,

com. Udrescf, plasa Podgoria,
in intindere de 145 h. a. din

carY 91 h. a. suprafatd impAduritli si 54 h. a. pamnt cul-
6o8
pendinte de com. Varbilau,

plaiu VZirbilZiu, care improuna
cu trupul Alagura UrzicarY (300
h. a.) formzd pZidurea Varbildu.
tivaba si finee, arendatd pe

periodul 1888-93 Cu 350
anual.
leY
VALE.A.-.A.NL sat, face parte din
C. R. Star-Chiojdu, pl. Teljen.

b. 264 f.). Aci e o biseriat.
Anul fondareY
se cunosc.
ctitoriY nu i
E udat la N. de crarla BOtrannca i prin centru de is-
vorul Valea Ani. E situat

la p6lele plaiuluY cu acelasY
nume.
VALE.A. BuBULUY, maltalzt din C.
urb. Urlatf, pl. Cricov.

VALE-A. BOULUI., parau, uda com.
UdrescY, trece in raionul com.

Gornetu-Cricov, , pl. Cricov,,
unde se vrsZt in r. CricovuStrat.

VALE-A BOULUL sat, face parte
din C. R. G-ornetu-Cricov, pl.

Cricov. Are o pop. de 277 loc.
(138 b. 139 f.). Aci e o bisela a. 1870 de deric
cedatul V. G. Paapa, avnd
V.A.LEA-ANL isvor, curge din pla-
iul cu acelas nume, com. StarChiojdu, plaiu Teljen, trece
prin era. Vadu Ani, ja direcOa N. E. si se vrst in g-iirla

B6trzlnnca, tot in com. StarChiojdu.
VALEA-ANL plait in partea de
S. a com. Star-Chiojdu, pl.

Teljen, cu direcOa de la V.
spre E. Pe acest plait se afla
padure.
urm6t6rea. inscripOe : AcstZt
biserica. cu hramul SfinOlor

Imp6raV Constantin si Elena
si al AluceniceY Paraschiva,
s'a construit cu fondurile lui
V. G. Paapa, proprietar in
Valea Bouluf si s'a sfin.O.t in
a. 1870 si al V-lea an al domniel luf Carol f, fiind Mitro-
polit Primat al Romilnief

miner4a Sa Parintele Nifon.
VALEA. BORIJULTi, sat, face parte
din C. R. Cerasu, pl. Telejen.
VALEA-BISERICET, ptdure a sta-
tuluI, in intindere de 200 h. a,
VALE.A. BRADULUI, sat, face parte
din C. A., Qcina, pl. Pele.
www.dacoromanica.ro
6o9
600
VA LEA BRADULUY, vale, com.
Ocina, pl. Pele. Pe ac6sta vale

este situat cat. Valea-Bradulu
din com. Ocina.
vA LEA (
comuna
rurala, plca Cricov. Este situata in apropierc de apa Bucovelul.
Se compune din ii catune : Arsa, Dosurile, Rachicri,
Scheau, Valea Calug-arsca
Valea Larga, Valea

Valca Nicovani, Valea PoieneT, Valea PopeT, Valea Ursoi.
Bugetul comund presinta

veniturT suma de le' 6700.
Sc6la este la Valea Calugar6sca. Exista de la 1872. Localul a fost cladit in anul 1887
fost donat de defunctul

Vasile Paapa. E de zid, sistematic, la loc sanatos i la indemana copiilor.
P'aci trece soseaua naponald Buzeu, care o pune in legatura cu comunele Bucovu
Albesci-Paleolog-u. Pe la sud
trece calea ferata Ploesci-Bu-
parte de Bucuresci ;;i la ii k.

m. departe de Ploesct.
numire
vcche a cat. Balaca, com. Seaeni, pl. Podgoria.
VALEA C.:kPUESCILOR,
VALEA. CRNGULUI, catun, face
parte din C. Urb. UrlaiT, plasa
Cricov. Aci e o biseric fondata la a. 1824 de nisce calugarY. Inscrip0a de la u;a biserice'f este nedescitrabila.
VA LEA CUCULU, sat, face parte
din C. R. llarsa, pl. Podgoria.

Are o pop. de 490 loc (245 13.
2.45 t.) Aci e o biserica fon-
datadupa traflie,
cap in-
scriptiile lipsescla a.
1570,
are hramul <,sf. Voevod,.

VAT_,EA. DOBROTEI, vec,li VaT-de-
El, Valea Dobrotei.

VALEA. DULCE, sat,
face parte
din C. R. Podeni-Nota, pl. Podgoria. Aci e o biserica fondata

de calug-a'ril Iane i Enache,
la a. 1807.
z'6u.
..11bcsci-Paleolog-u, Bucovu.
VALEA LUT DRA6()AtiR, vale. com.
Drajna-de-sus, pl. Tel6jen, ce
vine din com. Teitni, i Sc

LEA CMATG.XRI'E.SCA, sta0e de
vrsa in riul Teljen, in apro-
drum de fer pe linia ferata
piere de ptiraul S.rtelu. La
Ploesd-Buz6u, intre garile PloescY i AlbescI, la 71 k. m. de-
jura acesta vaX sztat localita(t

sarale.
39
www.dacoromanica.ro
(no
610
VALEA FETEI, vocp n'ostia.

VALEA EETET, pisc, com. sia-
nicu, plaiu Vdrbildu.

VALEA GARDULUY, trup de pa-
dure a statuldf, caro iinpreuna

Cu trupul Cotu-cu-PlopI, are 62
h. a ;i impreuna Cu trupurile
Poi6na 1-acului (13 h. a.), Obraele dup sf6ra, Predealu
(24 h. a.), Bughea-de-sus (45
h. a.) ;i Runcu (40 h. a.) formza, pddurea Vleni, din plaiul Tekjen.
VAL EA GARDuLti, mahala din
C. R. Ceptura, pl. Cricov.

VALEA G.A.RDimuf, catun, apartino de C. U. Valeni-de-Alunte,
AcestuI catun i s'a dat acest

nume, fiind-ca e a;e,lat pe un
loc f6rte intins.
Aci e o biserica fondata la a.
1829, facutd din lemn. I,a P.

1864 s'a construit de zid, de
Nicolae Cepoi u, Nedelcu I u n teanu, ;. a. :;;i s'a reparat
1890.
VALEA LARGA, sat, face parte
din C. R. \ralea Calug-dr6scd,

pl. Cricov.
vALEA. J1.GA, munte, com. Co-
marnicu, pl. Pele.
ci
D-1
Emil Costincscu a construit o

fabrica de var hidraulic, in amil 1887. Pe langa var hidraulic se ma fabrica ;i var alb
g-ras.
pl. Tekjen.
VALEA LUNGA, comuna rurald.,
VALEA GRECEY, garlit numitA
si er'reca, isvorasce de com.
Bughiile, plaiu Tekjen, i se

vrsa, in garla Bughea, tot in
VAL EA LEUTMEI. mahala din com.
urb. UrlaV, pl. Cricov.

VALEA LARGA, numirc cc se
maY clii. intreg-eY comune Ala-
plaiu Prahova. Nu se scie nimic cu precisiune despre infiintarea el. BOtranh spun ca, pri-
sCi locuitort au venit aci
mi
din alto 0111, cu turme de
vite, mal' ales capre, au tai6t

o parte din padure si ast-fel
au deschis poeta ;i locurf de
cultura. Primele case au fost
r6spandite n vechime pe dea-
E a;edat pe loc ;e, ;i are o
vaf, de unde au fost

i a;edate in linie.
Este situatd pe valea Cri-
pop. de 280 loc. (142 h. 138 f).
covului Dulce, l'alca Lunga,
neciu-Ungurent, plain Tekjen.
lun
si
sc6sc
www.dacoromanica.ro
611
6t t
Vadea lui Dan si pc dealul

numit ,;erbansa, la
departe de Ploesc, capitala
judetului, si la 20 k. ni. de
N. Scurtu, tot din Valeal.unga. lar in anul 1874 S'a roparat nvelisul si parte din ju-
resedinta plaiulu.
Se cominillo din trei catune
Valca-Lunga, (T'lleb(,sa si Vi-
ajutat si NO B. Aldea. Insa
..
!?inescil), av(:..nd o populatiune
de 1206- loc. (605 h. 6or

in care intra 6 familif de tigan si 2 familif de Ungur.
Cap' de fannlie sunt 254
contribuabilf 226 ; caso de locurt 259.
9 comuna sunt dou'e
:
una, de si este pe teri-
torul acestei comune, dar apartine de com. Valea-Lunga din

jud. Dambovita, fiind construita de locuitoril aceld comune,
In anul 1891, in locul alteia
vech'f, ce s'a darimat ; si a dona
cu urnik6rea inscriptie .
K<A-
csta sfinta biscrica, cu hramul

<,sf. Er. Nicolae si oCuvi6sa Pa
raschiva s'a zidit din temelie

la anul 18io de D-lor ctitorY
Logot-Otu Bucur B. PArcalabn
;;erban Scurtu, si la jugravla a ajutat si D-lm Log.

go4a Petrosanu si D-lu Bucur
grav6la
Marin Potrosanu, fiul lu Negoita, mal a
in anul 18S9 s'a reparat i jngravit peste tot, pria indemnul si stairuinta preotului Nicolae Popescu, Ion Petrosanu,
Ion Bratescu i Ion Stan, ajutand si COA ma mare parte
din locuiton. A.c6sta reparatie
inceput la 22 Aprilie si s'a
terminat la 15 August 1889.
Jugravita de Ilte si de Ion fiul
sOu din Urgoviste. Ambele
sunt deservite de din preot.
Locuitorii, afara de putina
agricultura. se ma,1 ocupa Cu
lucrarea puturilor de pacura.
20 10CilitOrT S1.111 t
ferarnf, 2 rotari, 3
dul,gherf, 2
butarI si
zidar. Produsul muncd 1 des-
fac la orasul Ploesd si in orasele Bucuresd, Calarasi si

slobozia.
Locuitorii, in numOr de 173,
mosia Valea J ungii, proprietatea D-lu
(rr. Cantacuzino,
s'a dat 610 h. a.

In comuna sunt 39 cal si
din care
li
M di ,,unt doui: calme

anime .
NpAp-asi tici
nunia' ca
numele, caci formvii un -,ingui ti.up
ca. Valea-Lungii, f:11-1 a ii pun CCN a
epe, 54o bof si yac, 6 bivol,

30 capre, 870 o si 40o porc.
In raionul coniund, pe garla
despàilite,
Cricov, sunt 3 morT, cari func-
www.dacoromanica.ro
hr2
tionza, in termen mediu, tre'l
luni pe an.
Sc6l exista in comuna de
comuna In anul scolar trecut
s'a frecuentat de 39 bdeV
2 fete, din numOrul de 18o
copiT (85 13. 95 f.), cu versta
de sc61a. Sein carie No biirbap
femeY.
T6ta comuna Sc intinde pc

O supraflup de 2050 h. a.
In ~Ida comund Sc
locura(' /mulle: Fasdralit
lca Ursuldl,Drko,iinf'sa ;i Pu-
pruM, 300 gutin, etc. Livcdile au produs in arml 1893,

dupa ,,tatistic,389.5oo k. g. fin.
comuna de 2 hang-h. avend
magasinele asortate Cu t6te
articolele de bacanie, brasavenie, lipscanie.
Bugetul comunel preinta

la venituri suma de lei 1800
si la cheltuel r56o le.
Soselcle vicinale si comu-
nal i inlesnesc comunicatiia

spre E. cu Prov4a-de-su,
sprc S. E. cu Edera i sprc
tnrosa, i aj5t de plcUisit

Drag?incls'a. Tal In Drisitint.syr
V. cu \ralea Lungd, din ju-
se arla i locurl.pciroliferc,
ande se cslraoa tuso/mate canlita(1 de cura (14eiii).
In ac6sta comuna sunt doue

sirurY de dealurY maY insem-
Vin se fabrica in termen

mediu pena la 600 d. 1., iar
- uic. pena la 2000 d. 1.
In raUmul accsid comune

sztut 'in mulle locur't terenitrX
pc/rdse. ifine de sarc sc trc-
detu1 Da.mboviyi.
nate, cari au directiunea spre

S. de comuna si altul spre V.
Cel despre E. are urmet6rele
virfuri t Dragansa, Virtejele,
Lacul Rosu, Calul, Strigoiul.
Acest s.ir de dcalud se imparte in ma multe sirurT mal
supuize a fi le locurile sarate.

O parte din femeI se ocupa
cu cultura g.ndacilor de matase ; stupi cu albine sunt 210.
Pamentul fiind dcluros i ripos, nu este prielnic de ct
pomilor roditorY. Porumb se
carT au directiunT, unele

spre V. S. si altele spre E.
cultiva pena la 2548 h. 1.

Dintre pom roditori sunt
sprc acesta comuna. sunt : Piscu-Bocrilor, Calugaru, Hiretu,

Ghionoiu, Telpesiia, Ciolpani,
si alte.
1050 merT, 200 per7, 400 ducp,

120 cires, 950 nuci, 52.700
S.; apoi he-care dinteansele

impart in alte ;fruti' si alai
micT.
Cele ma insemnate virfurl

ale color carY au direcOunf
www.dacoromanica.ro
dealurilor despre V.
se
imparte asemenea in mal
multe siruri, earl au directiunl'

spre E. S. catre ac6sta co-
muna si spre V. S. catre comunele : Vilrfurile

ValeaLunga, din jud. Dambovita.
VArfurile lor cele maI insemnate sunt : Pravacioru
Ripa Soimului, Ripa CorbuOmul mort, Fata-PietreI,

Virful
T6te aceste sirurY de dea-
hui sunt acoperite Cu padurY,

Cu putine pasiun pentru vite,
afara de Virful Viei. pe care

se afia putine vil',
coperite Cu padurY, proprietatI ale D-luI G. Gr. Canta-
cuzino, avmd pe dAnsele livec,lf si pasune.

Se mar,9,-inesce la E. cu comunele Provita-de-su s, Provita-
dejos i Edera, iar la N. S.

si V. cu comunele : Urseiu.
Virfurile i Valea-Lunga, t6te
din judetul D:imbovita.
VALEA-LARGA, pAdurc particu-
supusa regimuluI silvic

inca din anul 1883, pe mosia
Comarnicu, pendinte de com.
Comarnic, plaiu Peles.
larA
i Ciolpanil,
pe care se afla livecp si lo-
VALEA LARGA, statie de drum
de fier, pe linia ferata Bucu-
eurf de cultura.
E udata de
613
riul Cricovu
Dulce, pe prundul caruia se

alla pi6tra de constructie,
mal cu s6nia, de var, si de
resci-Predeal, la
I 12
k.
departe de Bucurescl' si la 52
k. m. departe de Ploese, Intre Orne Comarnic si Sinaia.
valle : Valea 1_,ung-A,Valea Rea,

VALEA LUNCIA, sat, face parte
din C. R. Br6za-de-jos, pl.
Valea BisericeY, Valea

Valea PutUrosu.
In partea de S. are urmrt6re1e val laterale :

Inc. (140 b. 148 f.)
Mag-aziel", Cracanul ,
Valea-luI-Dragan ; iar la N.
vaile : Lespelile, Valea I,upuluI, Adfinca si altele ; Poducu-fagi,Valea-cu-Aninl altele
,
in partea de S.
Pe Muga acestea mal sunt
valle : Priboiul, PloscarieY, Ri-
iosul, Valea Ursula t6te
a-
VALLA LUNGA, sat,
face parte
clin C. R. Valea-Lunga, plaiu
Prahova. Este situat in centrul comunel' si are o pop. de

939 loc. (471 b. 468 f.)
VALEA LUNGA, vale, isvorasce
din com. Virfurile, jud. Dam-
www.dacoromanica.ro
614
611
bovita. Curge de la V. spre
;i grAu ;i parte serva pentru
E. facL'nd mal: multe cotituri,

;i se vrsa In rul Cricovu-
pa;unatul vitelor.
Dulce. Pe prundul su se afla

numa nisip.
vale, isvorasce
din com. Brza-de-jos, i se
vrstt in riul Provita, intre
N'ALFA IUNGA.,
comunele Provita-de-sus
VALEA LUT STAN, vale, uda con-
trul com. Eintanelele, pl. Cricov, intra in com. Conduratu

;i apoi se indr6pta spre
Ceptura. Se numesce ast-fel

pentru-ca, inni nainte d'a Se
forma com. Hin tanelele, se
Provita-de-jos, plaiu Prahova.
afla pe acea vale cAte-va case,

cu cati-va locuitori, adunat1
VALEA LUNGr`t, deal, com. Va-
de unul numit Stan, si maY

in urma s'att mutat din acea
lea-Lunga, plaiu Prahova, pe

care se cultiva' 41/2 h. a. vie.
vale, mal' la sud, Formlind com.

Rin tA.nel ele.
VALEA LUNGA - DE - JOS, mahala

din com. Valea Lunga, pl.
Prahova. Aci e rerdinta comund.

surpatura
partea de V. a com. Bughiile,
pl. Tel6jen.
VALEA LUPLTLUT,
VALEA LU MATEIt, vale, isvo-
rasco de la E. de com. ValeaLunga, plaiu Prahova, ;i se
VALEA AJAN l'[, PANTAZI
NI-
SI Po ASA, proprietatf ale Eforiei

Spitalelor civile din Ilucu-
rescI, foste pendinte de m-rea

PoYna, com. I farsa, pl. Pod-
goria, in intindere de g37 h.

a. din cal-1 471 h. a. supratata impadurita i 466 h. a.
pa.nunt cultivabil i finete, a-
rendate pe poriodul
1886-91
Cu 3612 le1'. anual.
vrsa in prul Puturosu, tot

In raionul com. Valea-Lung-a.
VALEA LUI STAN, deal in
tea de de N. a com. Fantanelele,
VALEA-MANTI, numire veche a
cta. Valea Poieni, din com.

Valea Calugarsca. plasa Cricovul.
plasa Cricov, pe care se cul-
tiva multa vita de vie. De

cand viile s'au filoxerat, se
cultiva pe acest deal porumb
;ALEA mEiLoR, sat, face parte

din C. R. Valea Calugar6sca,
pl. Cricov.
www.dacoromanica.ro
6r 5
VA. LEA NEGC)VANILnR, fOSt
sat
in desfiintatul judet Sacueni,

numit adi Valea Nicovani, com.
Valea-Calugareasca, pl.Cricov,
si care odata apartinea de tC'rgul
asupra acestin sat
1 avea m-rea Sinaia, care percepea dupd porunca Domnulin ttq-eY (i790),partea ce i
se cuvenia din t&rg.r,urile anu-
ale, ce se tinca aci.

In acest scnp s'a dat porunca Ispravniculin Saac, ca
sa orindinasca a lua lu scris
tot venitul ce va strin;_),-e 6menii"
monastireT Sinaia si dreptul

adevir sa insciinteze
fiind-ca are a se scddea
D- ltn Vist. Gradisteanu din
sferturde ce platesce la Caminarul AInscu.
nul 13961) de cuc(na Tinca

Mardcinkca.
In acesta biscridi csh- ?mormintaM Ddinna Sianca a DomnztlaY Constan/in .17U-olac
(ved, Vidriii la a. 1756.
trup de pa.dure a statului in intindere de

Apostolache, plasa Podg-oria,
care impreund Cu trupurile
Lacul Trestiatu (i7 h. a.), tirs6ia (41 h. a.), Virful Pietrei
(12 h. a.), si Rdcorelele (17 h.
a.), form6za padurea Apostnlache, din plasa Podg-oria.
N'ALFA PA.CURTAff ,
VALEA. PIETRET, padure a sta-
tulin in intindere de 410 h. a.

pon dinte de com. Provita, plaiu
Prahova, formata din trupu-
VA LEA NTCOV.VNT, Sat, face parte
din C. R. Valea Calugar6scri,

pl. Cricov.
VA LEA NUCF I ULUT. CdtIM, face
parte din com. urb. UrlatT,
plasa Cricov. Aci e o biserica.

VA LEA (RLET,
t5
sat, face parte
din C. R. Bucov, pl. Cricov.

Are o pop. de 170 loc (So b.
yo f.) Aci e o biserica cu hramul sf. Nicolae avmd urm6-
t6rea inscriptie : oFacuta la a-
rile Magura (35 h. a.), FeteleGraulin (i75 h. a.), lrim -scY.

(200 h. a.).
VALEA PIETREL sat, face parte
din C. U. UrlatI, pl. Cricm,.
Aci e o biserica, careia nu se

scie nid ctitorif, nidi anul fonclarel".
VALEA PL.( )PULLTI, sat, face parte
din C. R. Posesci, pl. Tel6jen.

1).
-..zu cum-ut
munca rcpluaticCicute
www.dacoromanica.ro
data cu ,ca-
616

264 f.). A.ci e o bisericA. CLI
hramul sf. Voevodi
de ori-ce inscriptiune.
6[6
jud. Dambovita, si se v6rs6

n Valea Lung-A, pe teritorul
comuneY cu acolas mime. i mcurile ce strAbate sunt f6rte
inguste si role.
VALEA POENET, sat, face parte
din C. R. Valea CA1ugAr6scA,

pl. Cricov.
VALEA POENI, sat, face parte
din C. R. Provita-de-sus, plaiu
VXLEX REA, vale, isvnrasce din

culmea. Clabucetului, si se v6r,i.
in riul Telejenclul, in rainnul
com. MAneciu-Ung-urea plaiu
Tel6jen, din care isvorAce.

inc. (125 b. 124 f.).
VALE'A POPET, sat,
VALEA REA, valcea, ce curge pe
face parte
din C. R. Valea-CAluglrscA,
pl. Cricov.
VALEA REA, vale, isvorrtsce de
la E. com. Cornu, plaiu Prahoya, si s'a numit ast-fel dupA

adancimea
la N. de com. Brebu, pl. Prahoya, si se v6rs'ii in Doflana,

tot in raionul com. Brebu.
AcstA vidcea desparte cAt.
Brebu - Megiesesc de PoduCheia.
S'a numit ast-fel de la repediciunea cu care vine,

timpul ploilor.
VALEA REA, vale, mal adese-orI

sc., com. PoIna, pl. Prahova.
VALEA REA, vale, com. Filipesci-
Cursul su e scurt si se vrsA

in riul Prahova, tot in com.
ge de la N. spre S. si se vrsA
Pol'na.
nul com. Filipesci-de-Pridure.

Pe acsta" vale sunt mat
multe case ale locuitorilor, iar
VALEA REA, vale, isvorAsce din

culmea ClAbucetula si se vrsA
In 141.11 Telejenel, in raionul
com. MAneciu-UngurenY, pl.
Tel6jen, din care isvorAsce.

VALEA REA, vale, isvordsce din
partea de E. a com. Virfurile.
de-Padure, plasa Filipesci; cur-
in grla Rosi6ra, tot in raio-
spre N, in fundul vmei, sirilt

mineic de 1/y/1/.
VALEA REA, proprietate a EforieT Spitalelor civile din Buell-
resa fostA pendinte de m-rea

Sinaia. com. Sinaia, pl. Pele,,;,
www.dacoromanica.ro
617
617
care improunttcu mosiile Mun-
de materiale si le depune in
tele Gagu
intindere de 820 h. a. (411 h.
Prahova.
In fundul parauluY Valen.
a. supra-fata impaduritA si 409
Rea, pe c6sta repede de sub
h. a. ptunnt cultivabil
fin ete). In total pe periodul
I 886-91 s'au arendat numa
regiunea p'clsunelor, se vede o

rupturtt deschistt. Panitnitul,
bolovanY de pitra i noroiti
tirit de tipa, umple albia
rentialA a pArllultu, rupe malurile vecine si stricA traseul
Ga4.-4-utu,
au
Cu 280o leY anual, din caustt
ctt are multe locurY sterpe.

Acest munte a Fost 1.),1111la
1828 proprietatea. Ilanulun

Ilrlincov6nu.
a.
linieY ferate.
VALEA REA, munte, plaiu Peles,
vALE,%, Rc)TE, munte la N. com.

Preclealu, plaiu Peles, care ser-
proprietatea EforieY spitalelor

civile din BucurescY.
vosee de limittt intre jud. Prahoya si jud. DAmbovita, si-
tuat la E. de muntele PetriVALEA REA, vale, isvorasce de

sub p6lele muntelui Zamura,
com. Predealu, plaiu Peles,
cica.
curge de la N. spre S. face o
VALEA sx-ruLuY, trup de mnsie

a statuluY, care s'a arendat
mare curbA si, indreptandu-se
impreuntt cu trupul Ciocracu
spre V. se v6rsa in riul Pra-
(v. a. n.).
hoya, pe ;Ormul stcng, spre

N. de com. Sinaia.
Din locul unde Pelesul

Valea Rea se v6rsA in riul
Prahova, in forma une cruci,
riul Prahova trece pe teritorul
com. Sinaia.
Cursul de aptt <,Valea Rea
poT6nA,
ALEA
com.
TArlescY, pl. Tel6jen.

VALEA S:21
lesc,
/\_(' ), vale, com. T:ir-
pl. Tel6jen.
acy'sfa
vale se ,a'srsce carbuld de 10dar na se csiloarY:a.
care form6za limita de N. a

prepAdurei Piscu
sinta un aspect torentios, des-
tul de bine pronuntat.

Cand apele-Y vin marI, torentul cara insemnate cantittttY
VALEA SPRA.C. (C6sta-),
c6stti,
com. Tarlesci, pl. Tel6jen.

VALEA SPRACX, vie in stare de
parag,intt. in suprafat'a de 3
www.dacoromanica.ro
618
h. a. situatA in cM. Valea

pendinte de com. UrlatY,
pl. Cricov.
618
.sVairr ajiz carbuld de paVALEA Tocr, sat, face parte din
VALEA ,CI-TITULUT VLENT, trup
de moie a statuluT, care s'a

arendat impreunA cu trupul
Ciocracu (v. a. n.).
VALEA. sicA, pisc la N. de com.
ThrlescY, plain Te16jen.
N'ALFA SEMAN, cAtun, face parte
din C. R. Urlat, pl. Cricov.
VALEA STANEI, Odure particularrt supusrt regimuluY silvic,
pe moia Muntele Valea staneY,
com. Mnneciu-Ung., pl.
Tel6j en.
N'ALFA STALPULT1 ,
sat , face
parte din C. R. Olteni, plaiu

Teljen.
VALEA SULTANULT_TI,
localitate
In com. Provita-de-sus , pl.

Prahova, mide se presVane
. cylrbanY detainclat.
C. R. Cerau, pl. Tel6jen.

VALEN URLOIrT, crttun, face parte
din C. U. Urlatl', pl. Cricov.
V ALEA uRs()), sat, face parte
din C. R. Valea Crilug-Ar6scrt.

pl. Cricov.
VALEA VTILOR, valCea, isvorAsce
clin p6lele clealulta cu acela0

nume, com. Gornetu-Cuib, plasa Poclgoria, curg-e de la N.
spre E. i se v6rsA in parrtul

Stu-rttelu, la S. E.
Cuib, tot in com.
de
cta.
Gornetu-
Cuib.
VANGELE, vale la E. de com.

Boldesci, pl. Pdg-oria, numita
ast-fel dupn, numele unui pro-
prietar al su.
VARANGHEY, loc isolat, com.
nicu, plaiu Varbiltut.
facC parte
din C. R. Brza-de-jos, pl. Pra-
VA LEA TARSET, Sat,
hoya. Are o pop. de 359 10c.

(170 b. 189 f.). In acest cdtan
sunt caried de .75i(*(1, locltrY
sarate, eari se 754sesc de sardienr, 5i,s1 de staf, p se pre-
VARNI
pAclure a statuluY in
de com. Sir, plasa T_'srgrr.
VARNT rA, moie a statului pendinte de com. Sima, plasaTt.trg-
www.dacoromanica.ro
619
6Eq
care s'a vinclut de ved,
VATRA SCIITTUL. APOSTCYLACT I E,
moie a statului pendinte de
fara prtdure.
pe periodul
1885-95 s'a arendat cu 19,300
Ici anual. S'a aren dat, afara de
(loa gradini, din care una
Slobozia
VARNT A, sat, face parte din C.
R. Sima, plasa "Un-gor. Aci

e o bisericd, lipsitA de 00-ce
s'au
inscriptie. Locuitoril
improprietarit la a. 1864', pe
moia
Mleanu.
care
serva de cimitir i cea-l'altLi se

afla in folosini;a. sa,
VATIZA. SCITITULUT BREBU, pro-
vART_TLITY (Valea-Pe-), localitate

In crit. Alagriesci-de-jos, com.
prietate a Eforiei Spitalelor

civile din Bucuresd, tosUi pen-
AltiLlesci, pl. Vtirbilau, iinde

este o cori-TrI
p1(w-(1.
dinte de M-rea Brebu, com.

Brebu, plaiu Prahova, in in-
VAST LE PA PA, padure particula-
ra supusa regimuluT silvic, in

intindere de 75 h. a. proprietatea d-lui Vasile Paapa,
Ciornet, plasa Cricov.
VASILE
P..\.TARI7, movila, com.
Nedelea, plasa
Unciere de 1753 h. a. din carI

1503 h. a. supra-faya impaditrita 5;i. 250 h. a. pamc''mt cul'tivabil finW, arendatri pe
periodul 1886-91, cu 684o
anual.
VATRA SCHITULUT CHETA, 111.oic
a statuluT, pendinte de schitul

Cheia, care pe periodul 1885-95
ViVERA. comuNET, sat, face parte
din C. R. Prov4a-de-sus, plaiu
s'a arendat Cu 715 lei anual,

afarri de 5 h. a. situate in ju-
Prah0Va. Are o pop. de 34o
rul schituluI, lasa,te in folo-
Inc. (177 b. 163 f.)
sinta sa.
Aci e o biseriOL numittl<<Pro-
vita Monastirei cu hramul

Adorrnirea'fondatt la a. 1629
si inchinat'a sfintului Mormint
din Erusahm. S'a mal reparat
la 1787 de Milialache Vataf

de plata la 1834 de Arhi-
VATRA. SCHTTULUI TORDA.C1-1 IA.XLT
moie a statului, pendinte de

Alitropolia din Bucuresd, care
pe periodul 1888-93 s'a arenclat cu 2100 lei anual, in plus
240 lei plata de pAdurarl.
mandritul Crheorghit i Tallase

V.A.TRA
SCIITTI.TLUt
www.dacoromanica.ro
620
620
sau Plesuva-Mic., proprietatea

Eforiei Spitalelor civile din
sie a statului, com. Vleni, pl.
Tel6jen, vindutrt de vea
Bucuresci, fost pendinte de

schitul Lespedile, com. Comar-
nic, plaiu Peles, In intindere
de 331 h. a. din cari 285 h.

a. supra-tat impdurin si 46
h. a. pminit arabil si finete,
arendat pe periodul 1888-93,
numai cu 420 lei anual, din
caus c presint multe goluri.
VATRA SCIIITT:LUY PWNA, pro-
prietate a Eforiei Spitalelor

civile din Bucuresci, fost pen-
dinte de schitul Poina, com.

Poi6na, plaiu Prahova, in intindere de 221 h. a. din cal-Y
99 h. a. suprafan impdurit
si 122 h. a. prnAnt cultivabil
si finete, arendat pe poliodul 1886-91 cu 2] oo lei anual.
VATRA M-REY CRASNA, pdure
statului in intindere de 5o h.
a. pendinte de com. Tsv6rele,
plaiu Tel6jen, care, impreun
cu trupurile : Urs6ia. (I 5o h. a.)
si Plttelfu sau Tel6jenul (75o
h. a.), form671 pridurea Isv(- rele.

VATRA M-REY MISLEA, pdure a
statului in intind ere de 190
h. a. pendinte de com. Scorteni, pl. Prahova, forman din

trupurile : Dumbrava-Mictt (40
h. a.), Dumbrava-Mare (35 h.

a.), Runcu (60 h. a.) si Plaiul (55 h. a.)
VATRA M-REY MISLEA, mosie a
statului
VATRA SCIITTUI.UT TRG
MBENT , proprietatea Eferiel spitalelor civile din Bucures" fost pendinte do schi-
tul Urgsor, com. TttrgfsoruNou, plasa r6rgsoru, in intindere de 1693 h. a. din cari
539 h. a. suprafan impdurit
si 1154 h. a. pm'6nt cultivabil i finete, arendat pe periodul 1888-93,
anual.
C11
23.100
pendinte de M-rea
Mislea,care pe periodul 1887-97
s'a arendat cu 2700 leI anual.

VCXR.P. FA, vale, ud cAt. Nis-
torecI, com. Br6za-de-sus, pl.

Prahova ; arc directia de la
E. ctre V. spre nul Prahova.
Curge numal In timpuri ploi6se.
VACARIA, trup de palure a sta-
tulu, n intindere de 25 h. a.
VATRA SCIIITLTLITY VLENI. mo-
pendinte de comunele
tesci si Pucheni, plasa Cri-
www.dacoromanica.ro
621
621
villa, care, impreuna cu trupurile : Bodarlanu (263 h. a.),
Balota (ioo h. a.) si Puchcni

(i 5o h. a.), formeza. padurea
Gura-Criv'etului.
(Poiena-), loc de ard-
tura in padurca Tintea-Maro-inenca.
vtucr..\., valcea, corn. ManeciuP-imCmten, plaiu Telejcn, isvorasce de la locul numit oPurcarete.
VALENT DE MUNTE, comuna un-
band, plaiu Telejen, situata in

partea de N. a oras;uluT Moose)." intr'o positiune f6rtc frumesa.
E udata prin contru de riul

Valrica, alimentatA de valea.
Tei;enceY, cu apa ferte limpede i bunA de btit.
In vecinb.tatea te'rgului
leni sunt : la E. Pacure0, Cu
bogatele sursc de pacura ; la
V. Valea SlaniculuY, cu bogatele mine de sare ; la N. Vaile
Telejenului i DrajneY, pe cari
sunt situate frum6selc i istoriccle sate : Metcrezele, PiscuDoruluT, Tei;ani, Drajna, I tomoriciu, etc., iar spre S. c Gura
sa fie f6rte vechit, p6te chiar

din timpul lui Mircea-cel-B0tran i trebuic sai fi fast pe la
anul 1503 in t6ta splend6rea.
de re-ce se gasia la acsta
datai in relatiun comerciale cu
Bra;ovul.
Inainte de deshintarea judetului SacuenT era re;edinta
plaiulu Telejen, ca ;i ac,11. Aci
ma)." este re;edinta ;efuluT ocoluluT silvic ; a comp. 3 din
7 de Dorobant ;i a judeluI de ocol din plaiul Telejen. Are o static teleg-raforeg-.
postala, un spital ;i o farmacie.

Se compune din trei caune
Valeni (Urgul-), Turburea ;i

Valea Gardulu, Cu re;edinta
comuneI in Trgul
Populatia sa e de 3000 locuitori. Are mai multe stradc,
parte pavate cu pietra, de garla, parte ;oseluite.
P'aci trece soseaua judoteana. Ploesci-Bratocca, ce pie-
cd din Ploesci pe bariera

;i ia direcOa spre N. pc
Valea Telejenulu, legand
t6te comuncle dup0 acesta vale.
In ora; sunt mai multe zidur vechT, mai Cite in ruina.
De cat-va tinip a inceput

se construiasca de particularl
cirtdiri moderne.
Viti6rel".
Acest ora;, ca ;i Tergrrul,

Gherghita ;i Campina, trebuYe
In apropiere de ora; so vede

frumosul pod facut de curnd
www.dacoromanica.ro
622
pc riul Tel6jen, la locul numit

Ilanu kw;u.
lntre fondatorh acestu ora-
622
familia Berivoescilor si a
Marcu Barcnu. In ocolnita
dintre cari cele mal' vech sunt .

a Berivoescilor a Barcenilor,
apo monastirea catedrala (monastire inchinata la muntcle
Atho,.) si biserica sfintului 16n
din ora:;,u1 rIe sus') si alte do0
(hotdrnicia) Drajnenilor-de-sus,
din dilele n6stre.
din anul 1625, se citesce :
In Valem este o se6la de

bdeti i una de tete.
:;e1 se mentionzd maT cu s6ma
am stapAnitard a. a. din vremile

navdlirilor tatarilor in -Ora Un-
gurscd (Transilvania), cAnd

neamul Berivoescilor haldduia
pre'ngruiul Teianilor i Valca
VAlench ; iar Barcenh pe malul i valea Tel6jenuluT, etc.
Acesta o confirma si canteelle populare
La capul Pi edealului
(liar in catedrala ora,uluY, o

sc6Id undo so invOta grece,ee.
La a. 1839, pe langa sc6la

grecscd, ma funciona i o
sc61d normald frecuentata de
139 copi, conclusa de Davi'l
niA.anu. I a 18_12 profesor
la Valeni-de-Munte era tot David .Xlmaanu, platit cu 250

le lunar, iar cheltuclilc sc6leT
costa 120 le lunar. La 1845
Beres oescilor
Spre s adul TelejenultU

Una cu al Nircemlo,
E Orla
Oglinda copilelor
Manara undi-a fetilor
Si zidul dusmanilor.1)
fAtotoi e
loculT, asa ea, oi i-unde i;si
in tOrec pi is irca, s a inLilnipo-,it.itml: in-
Acest ora are se bisericY,

1) D-1 I. D. Petrescu, un s Can" Si
meritos institutor in nrgos iste, cunoscut
deja prin scnenle sale de multri alre,
a ',U 1S hin c altcle Buchetul
in cm e
dese' ic ast-fcl 01a;u1 ViilenT, loco!
natal .
Po la anul 183o, era aci
sl'ai
Spi e miaza-npte de Mesa, pe .1" e-
Si pinte de poesie.
Pncuta suflat e a zelinlor, ce 1(..,g'an'a
tlonle din lis ecjile profumate, temperNa
iti sitia s ercY, pi elungind pLlutitul timp al
cAnf2,1t6re
pnin:is cre.
asul Video adapostcsLe in sintil
Lai e in gescu o ja opulataune
ne' c lipa/ talle aceloi fi uni6sc tipuri, te
se s ed adesca pe sol) polelc muntalur
lejcn in sus, ca la 3 ore depat te dc capitala judettd4 e VMem-de-Al unte, un

mietin-gulet. inclus Mire (lealunle ce fac
frumusetea sa.
Willtonnd spre urbea Vulcnilor, s oiajorul are s palcur0 prin cele mal' des-
1) Se dice c;ri cu,csLi luseriC: s'a edi 11in tinipul SUCCC1011.111.1T

VIt6Z111 (I 68) de ab e ostasil acestul
domn, carY se stabiliseri aci, dup:i ucicat
derca
www.dacoromanica.ro
lor
6,3
1)23
1846 sc6la normala (cu clase

lancastrice) avea 80-90
In jurul oraului se intind

viile Malaescilor
ale Gor-
lovit frte reu, pe carf cu ajutorul lui Dumnedeu biruindu-i, peste i000 au omorit, au
prins vi i au ranit, osebit de
netulu, cu frum6se livedi

cu tot fehd de pom.
Comerciul ora.vlui e puOn
animat i cunsta mai mult
multe lucruri5;i agoniseh, care

n6stre de
au dobindit
articole de bacanie, bravvenie
csta biruinta care, dete Dumnedeu ostirilor n6stro, ca

bucurati asemenea cu D.-V6-
13euturi.
La inceputul lunei Tunic 1788,
la vrajmaT. Pentru care nu

lipsim a ve vesti tuturor a-
fiind Domn Mavrogheni i av6nd resboin cu Austriach,
stra luzind pc Dumnedeu in-
pc ciind Mavrogheni se afla

la Valeni-de-Munte, i-a venit
veste de isbAnda ce armata a
repurtat la vama Buzeulu, in
drasnla asupra vrajma;ilor
contra Austriacilor.
Acolo au cac,lut woo de osta;Y Austriaci, i au fost mu10
prin vii, cum aran Domni-
tru ajutor sa navalgi cu innadajduim la mila lui Dumnedeu ca yeti birui, dupa cum
In t6te parile uncle s'au aretat vrajma;1 au fost biruiV

de care atemptam i de la
d-v6stra vestire de bucurie, sa
fiVf d-v6stra' sanato,i ')
torul in urme,torul ordin de

li dat co tirei
Cinstitilor d-v6stra serasagale,
tuturor ascherliilor ce ve
sanetate s;i vrednice
biruinte asupra vrajma;ilor ye
pohtim de la prea., puternicul
Dumnedeu : VC facem Domaflai
nia mea in scire,
ca
Duminica la 4 dile ale luneT

Tunic, ne veni veste buna
Valeni, cum ca purtat6rea
biruin otirea, n6stra iurudisind asupra vrajm4lor Nenn,T
de
la vama Buzeului
VALENT, deal, com. Valeni, pl.
Teljen, pe care se cultivi '72

h. a. vie.
padure particulara supus'a regimului sil-
VALENI
vic, inca din a. 1883, pe

Momeni-Valeni, pendinte
de com. Vatleni, plaiu Tel6jen.
VALEN t, padure a statulta in in-

1) V. A. Uicana, Itori.t Romanilor,
Vol. 3, pag.
www.dacoromanica.ro
624
de com. Valeni, plaiu Teljen,

formata din trupurile : PoYna
Laculu (13 h. a.), Valea GarduluY i Cotu-cu-Plop (62 h.
a), Obratele dupe sf6ra Predealu (50 h. a.), Bughea-de-
sus (45 a.) si Runcu (40 h. a.).
rule, alimentat de
gh'rla Teisanca, uda centrul
VXLkNCA,
comunel"
Valeni - de - Munte ,
plaiu Teljen. Apa sa e frte

limpede.
Balada locala spune :

Fium6s11 e Vglnca
Cu apa sa cea dulce

Teianca
Si
CAnd ine si se duce
VA.LkNCA, padure a statuluY in
de com. Ceptura, plasa Cricov,
formata din trupurile : Vlnca (50 h. a.), si Silistea (3 h. a.).
VA.LkNCA- CEPTIJRA, numitA
oCotrocnca mosie a statuluY
pe care la a. 1864 s'au impro-
prietarit parte din loc. com.

VARBILA, garla formata din mal
multe isvre ce es din p4durile com. Harsa, pl. Podgoria,

si se vrsd in riul Cricov, tot
In raionul com. Warsa.
VARBILA, sat, face parte din C,
624
R. Harsa, pl. Podg-oria. Are

o pop. de 519 loc. (270 b. 249 f.)
Aci e monastirea Vdrbila.

VARBILA, monastire fondata de
Radu Voevod Basarab, la a.

1510.1)
Dup. Preotul -Gr. Musceleanu, acsta monastire s'a edificat la a. 1533 de Dragomirescu Spatar, basndu-se pe urmbtrea inscriptiune din frontispiciu
Acest hram (biserica) cu

Adormirea Maici Domnului,
s'a zidit de j'upan Dragomirescu, mare Spatar si Juptin
Toma, Ban, Septembre in 14,
din leatu 7041, i Juptm Ca-
ran Biv
(aci literile lip-
sesc).
Tot Parintele Muscelnu ne

mal spune, ca in biserica Varbila este mormintul luI Laiot
Voda Basarab, cu urm'trea
inscriptie
Basarab Laiot Voevod, ce
au fost taiat de Radul Voda

Calugarul i in pomenirea parintilor sn la anul 7043 (1535),
luna Octombre, s'au pristavit

robul luY D-deu Jup'an Stan-
ciu, marele Vistier, fie-Y pomenire.

1) . C, Bilciurescu cMonastirile i
serielle din R onutnia,)
www.dacoromanica.ro
62 5
cdst m-re a fost rnetoh

al m-reY
VARBIL.1 CU' TRUPUR[LE, moie
a statultn, pendinte de m-rea

1887-97 s'a arendat Cu 6200
le i anual. De acsta moie aparifine i trupul Benga din
Buzt."tu.
625
ArXRBIL'Au, plait, se marginesce
la E. cu plaiul Teljen i o
parte din plasa Podgoria, de
care se desparte inteo mica
parte cu riul Slanicu i comunele : Polka, Malcsci
r. Teljen.
La S. cu parte din phiile

i Filipesci; la V.
cu plajul Prahova i plaiul
Vergoru
Pele
VA.RDELA, trup de padure a sta-
tului in intindere de 2470 h.

a. pendinte de com. Podcni,
pl. Podgoria, care, imprcuna
,20
cu trup 1 P
iar la N. cu Transilvania, de care Se desparte prin

;
muntii Carpat.
a.), formezd. padurea VarbilaPdcalia.
Din punctul de vedere administrativ, plaiu Varbilltu se

compone din i i comune
afara de Slanic, com. urband, adica :Bertea, Coconsci-
VA.RBILA-PACALOA1A, padure a
Misli, Cosminele,'Livadea,
Poina-de-Varbilau, Ste-
.1
statuldi in intindere de 2678

h. a. pendintc de com. Podeni, plasa Podgoria, forman.
din trupurile : Varbila (2470
h. a.)
i.
Pacalia (208 h. a.).
isvorasce. din
muntele Radila-Mare, uda comunele : Stefanesa Livadea,
Varbildu ; traversza com. Poina-de-Varbilau, plaiu Varbilau i MdlaescY, unde se vrsa
VARBILU ,
riu
StrAmbeni, Trestira ,
,
Valcanesci i Varbilau.
Reedinta sub - prefecturel
este in com. Sldnicu.
fesci
Cea mal populatd comund

din plaiul Varbilau este com.
Maldesci, apoi vin Striimbcni,
Valcdnesci, Varbilau. Cele mal
putin populate sunt TrestiOra, Poina-de-Varbilau i Livadea.
Plaiul Varbildu se imparte
in r. Telejen.
in regiunea muntOsa, delur6sa
In raionul com. Varbilau

priimesce vade: Slanicu, cu
Cea mai mare din aceste regiuni este cea rountsd, lar cea mal mica este
afluentele \ralea Pietr6sa, Stejarul$ Cotuna, Baesci i Surli,
partea din urrn4. ProducOunea

49
www.dacoromanica.ro
626
626
de cApetenie a regiuneY muntse este prunAria, dar acstA
regiunc mai produce tot felul

de fructe, aclimatisate
ca : mere, pere, g-utul, nucl,
curcanul urmzt cu grAbire pe
acei4 cale.
Dintre pas6rile s6lbatice ,
grang-urul , podba pas6rilor
etc.
Cire;m1, ca i duclul nu este
din tra Romansc, ea i alte

dintre aceste pasen l slbatice,
ca .glinua, sitarul, etc., este
cultivat, iar caisul mal nu se
pe cale complectO. de plerdere.
cunsce bine.
Cereale nu se cultivA in acest plaiii, afara de porumb

fasole. Dintre legme se cultiva cartoful i varza.
Apicultura i. sericicultura
Padurile, in cari acest plait

este dostul de bog-at, produc
tot felul de lemne, atat pentru
ars, cat i pentru constructie.
Elementul predominant este
fa.gul. Stejarul i tufanul sunt
apr6pe esterminatT. Moliftul
este de asemenea exterminat

In curind, acest Chiparos
al muntilor nqtri, va lasa dr
numele s6u frumos, ca i frumusetea erAcilor ce-1 alcAtuiesc, printre earl' ciripesc paserile slbatice. Bradul a ajuns
aprpe de capOtul Eiceleat
nenorocite.
Dintre animale domestice

sunt : bol, vacY, cal, oY, pord ;
capre frte putine ; catarY de
loc. Dintre cele s6lbatice sunt

lupl, mal multi ; urY i vulpi,
jderf i veverite putine de tot ;
iar iepurile ir a1 nu se mal
gasesce, fiind aprpe exterminat.
Pasen l domestice sunt de tot
felul, afart de bibilica care este
apt-4e a fi exterminatA, iar
sunt capitalul mort al regiunei.

Ocupatia de capetenie a populatiuneY muntene este : destilarea tuicel i ccerea prunelor
pe loFp.tite. El nu cunosc fabricarea liboviei, nicY uscarea
prunelor in cuptre sistematice, care le-ar aduce folse

marY.
Crescerea vitelor este iar4

una dintre ocupatiile populatiuneT, dar nu cu ingrijire, dupa
regulile sciinei. Meseriile sunt
apr6pe necunoscute i lrna

tt o pierd dormind sau stand
prin carciumY. Frte putinT
ocupa cu cAratul
dintre el
lemneIor de prin padurY, al sdrel, pletreT, etc., sau Cu
sareT prin localitaile salifere.
Regiunea dclicro's4 coprinde
comunole in care viticultura
incepuse a inffori i a se rati
pe o scarA maI ntins, adu-
www.dacoromanica.ro
62
c'nd insemnate fol6se ; acsta
regiune, cu productiunea el,

este nimicita prin filoxerare.
Ifi locurile viilor, se pun livelT de prunl. Ocupatia locuitorilor e i mai llingeda,
de unde i sracia mal pronunOta.
1?egizcizea ccimpenc'scd n'are
producOunile celor de sus, dar
are in schimb cultura cerealelor. Fol6sele sunt ma marT.
Grospodaria mal avuta, cd ocupatiunea este mal activa.
Irna niel femeile, nicl bar-
nu se indeletnicesc
627
Maldesci), cu biserica parohiala

sf. Voe voh, compusa din
cat. Dumbravesci, Sfirlrica

Plopeni, ave'nd ca filiale bisericile sf. Voevoqi, Cuvi6sa
Paraschiva i 0.Adormirea.
I-'arohia
Co(ofenesci
(com.
cu biserica parobiala sf. Dumitru, compusa

.Malaesci),
din cdt. AIalltesci-de-sus , avnd ca fil ala biserica Adormirea.
Parokia Bcrlea, cu biserica

parohiala sf. Apostoh, a-
v3nd ca
filial
bisPrica sf.
Cu
Treim e.
Paro/tia Cosmi na-de-jos (com.
Riurl insemnate are Tel.&
Cosminele), cu biserica paro-
ba-0.f
nimic.
jenur i Cricovu-Sarat.
i al a

cultuluI, plaiu Varbilau s'a
13 parohiY, avnd
si 12 filiale.
impAnit in
Parohia Gorulta (com. Cocu bis. parohiala sf. Voevoll compusa

din cat. Cocorasci-A. lisli si Tipresei (MalaescY), avnd ca
filiale bisericile sf. Dumitru
Isvorul Tamaduirel.
Parohia Bom'eni-illarY (com.
Bordeni), cu biserica parohiala
corasci-Misli),
/Vaxe a, D o m n ulul ,
compus din cat. Polna-Trestiel, Cosmina-de-sus,

avnd ca filial biserica
TreT ErarhT.
Parohia Livadea, ca biserica parohiala Adormirea,

compusa din cat. Podu-Ursulut
Parohia Pokta-Varbilkizt (comuna PoTna), cu bis. paroh.
sf. Dumitru.
Parada Alltni.pc (com. Strimbeni), cu bis. parohiala sf.
Adormirea , compusa din

cat. Bordeni-Mid si S'Arca, a-
Tre Erarhi.
vnd ca filiala biserica
sf.
rica parohiala Duminica T.
(com.
Sfir4ilor.
Parohia ViErbilau, cu bise.
Nicolae.
,Parohia
Parohia StrcinzbenY,
www.dacoromanica.ro
Cu
bise-
628
628
rica parohiald Cuvisa Paraschiva avnd ca filiara. biserica sf. Nicolae.

cu biParohia Vaca'
Parohia. ScurtescY (comuna

,
cu biserica paro-
Stefesci)
Mala uNascerea Malea Domnului, compustt din cat. Ste-
serica parohiala sf. Dumitru,

compusa din cat. Carjani
fesci.
Trestira, avnd ca filiale bi-
cum se vede in tabloul
sericile <,sf. Nicolae
i Cu-
visa Paraschiva.
In plarul Varbilau , dupa
mal jos, se cultiva 122Y2 h. a.

vie, adica
27/1=1111=111.1.1.1.111{11
COMUNA
Cocorasci-Misli
Mdlaesci . .
H. A. ARTY
20
69
Poina-de-Varbilau
COMUNA
Varbilau .
Valcanesci
50
H. A. ARTY
30
50
50
122
50
VA.RBIL.XU, comuna rural, plaiu
alta mai nou6 , fondata de
Varbilttu. Se crede ca datza

de vr'o 250 ara.
tste situata pe vile apelor Varbilau i Slanicu, la 30
k. m. departe de capitala ju&tul& i la 7 k. m. de reedinta plaiului.
Populatia sa e _e 1699 locuitori (842 b. 857 f.), in care intra i 30 familii de tigani.
contribuabil 386; case de lo-
vre-o 17 ani de Nica Filip i
cuit 375.
In comunui sunt dou6 biseriel : una veche, fondata cam

de vr'o 8o ani, de Ion Teleanu i Lazar Moldovnu
locuitorii. Ambele biserici sunt
deservite de 2 preoti.
Locuitori; comunei se ocup
mult cu carauia. In comuna

sunt 20 dulgheri, 2 zidari, io
butari, 3 rotari, 5 ferarl. Produsul muncei. 1 desfac in comuna i la orapl Ploesci.
Parte din locuitori sunt moneni i parte s'au improprie-
tarit la 1864. Atunci s'a dat

la 181 locuitori, 477 h. a. din
mo0a CoIi, proprietate a
Eforiei din Bucuresci, i a
monenilor. Fi au 30
cal
epe, 244 vaci, 8 bivoli, 40 capre, 365 oi, 461 porci, 346 bol,
www.dacoromanica.ro
629
629

VArbildu, sunt tre'i mor.
Sc61A existd in conumA
E brAzdata de virfurile : MAgura, 'rampa, Via Popi

G-alma, t6te acoperite cu pri-
anY. In anul trecut s'a frecuentat de 40 bAett', din nurn6rul de 301 copi. (167 b.
durY, printre care se aflit

petece de psunT.
E strAb6.tutA de la N. la S.
de garla V6.rbildu, in care,
la punctul numit GandescI
se vrgt apa SlAnicu, si de
134 f.), cu v'rsta de sc61d.

&l'U carta 120 blirba(1 .5:2. 20
femei.
Ttt suprafata comuneY e

de vr'o 15oo h. a.
In raionul comuneY sunt
cate-va isvre, ce Contin puin
pucisA., fri s fie intrebuintatd.
Cand timpul e prielnic se
vAile : StejaruluY, Petrsa, Cotuni, Surli, BAesi (v. 1. r.).
Se mArg-inesce la N. ca com.
Shinicu si Livadea, la S. ca
com. PoYna-de-Vdrbilrtu, la E.
cu com. Bughiile si la V. cu
Tresti6ra.
fabrica in comund p'n6.1a 7000
d. 1. tuicA si 12.000 d. 1. vin.

GandacY de m.' tase se cultiv6, prea
; stupY Cu al-
bine sunt
vXRBILA.u, deal in com. si pl.
Vdrbiiltu, pe care se cultiv

1/2 h. a vie.
30. PA.m'ntul nu
este prielnic la t6t6, cultura.

Terenul cultivat d, cand este
vXRBIL 'Au, pAdure a statuluY in

timpul favorabil, la un h. a.
dinte de com. VArbilb,u, plaiu

Varbildu, formatA din trupurile: Valea BisericeT (200 h. a.)
MAgura-Urzicari (300 h. a.).
p6n6, la 8 h. 1. grau, 7 h. 1.
ove'.2 ig h. L porumb. Dintre
pomY roditorY sunt : 800 meff,
200 perY, 100 ducp, 500 cires'1,
700 nuc. Livedile dau p6'nb,

la 1500 care fin.
comun de g carciumarY.
Bugetul comunei presintA la
veniturY s cheltuelnei 3200.
In comunA sunt dou6 sosele, inlesnind comunicatia spre

com. urb. S10.nicu i Livadea.
VJIITOAREA
cascaa.. Valca
Campuldi , ce isvorttsce din
munii Vrdbiesd, com. Brzade-sus, plaiu Prahova, in cursul s6u, deschide o prdpAsti6sd
vale, numaY de stancY, numitA
Vijiitreao din causa sg-omo-
tulu'l ce face apa, cand cade

din cascadO, in cascadA.
www.dacoromanica.ro
630
VXLCANESCE, sat, face parte din
C. R. Valcanesci, pl. Varbilau.
630

v.;11..c.XNEscT, ape minerale contintynd puci6sa, iod, sare si
fier, situate sub un deal din

com. Vnicanesc, plaiu
proprietatea
trie Pacurethlu. Se gasesc
apropiere de gara PlopenI.
Sunt bune contra reumatismulta si sifilisuluT. Au fost analisate, dar nu se scie cu siguranta cAnd. Se administr6za
de proprietar. Stagiunea balneara incepe la i Iunie si se
termina la 31 August.
VIILCANESCY, deal in com. V.:11-
canescY, plaiuVarbilau, pe care

se cultiva. 30 112 h. a. vie.
vALcXNEscI, comuna. rural
plaiu
Varbilau. .Nu se scie cu siguranta' anul infiintareY
eY ; ,se
In comuna sunt 2 bisericY;

una f6rte veche si reparatain
1869 Si a doua, adi parohie,
fondata de rOposatul Dimitrie
Pacuret6nu, In anul 1859. Ambele biserici sunt deservite de
dol preoti.
PutinT locuitorT se ocupa cu
rotaria
dulg-heria.
Parte din locuitorI sunt mosneni. 222 s'au Improprietarit
la 1864 pe diferite proprietatI
si cu diferite pog-6ne,
find dintre cele de munte. Ei

au 53 cal', 436 boT, 152 vacI,
capre, 550 di, 348 porc7.
In raionul comuneI. pe rIul
Cosmina, e o sing-ura m61-11.

la 1881. S'a frecuentat in anul trecut de 72 baeyi si 3 fete,
clin nurnOrul de 185 copif (125
scie insa ca, pe la 145o exista

aci un schit de calugarY.
Este situat pe valle g-arlelor Cosmina si Sarata, la 35
k. m. departe de capitala jude-
b. 6o f.), cu v(_'rsta de sc611't.
tuluT, si la 20 k. m. de resedinta
pi"na. la 13.000 d. 1. Gtu-KlacT

VAlcanesci
Carjari, avt,nd
populatiune de 1170 locuitorY, in Tare infra si 43 familiI de tiganI.
4,Ybr1i-ba(%
fonc)'.
T6ta comuna se II-1611de pe
Scin carie
o supra-faya de 3500 h. a.
matase se cultiva in miel'
cantitat; stupi cu albine sunt
putint
In comuna nu se cultiva de
cat puOn porumb. Dintre pornT
roditorT sunt: 400 merT, 200
www.dacoromanica.ro
631
perY, 270 duc;11, 300 ciresi, 380

nucY. LiveQile dau pLIna. la
631
VIR.FLT, localitate In com. Pose-
scI, plaiu Teljen.
300 care de fin.

comuna de d carciumarY.
O singura sosea comunal

are si l inlesnesce comunica0a
spre Tresti6ra i Cosmina.
In partea de N. si V. are
dealurT frum6se, acoperite cu
pomY, islaz
maracini. E u-
data de garlele : Cosmina, Sa-
rata si Lespedea si de vaile :

Mocanulu, 1-lodor6ga,
Isvorulta, Mandi,Ursulul, Burti, Cu Nuc, Polna-cu-Scaiu,

Dragna,
VA.LCEAUA LUNG-A, valcea, com.
Margineni-de-jos, pl. Filipesc.
VIRFIJ AL MARE, deal in coin.
Prov4a-1e-jos, plaiu Prahova,

numit ast-fel pentru-ca virful
lm este mal' mare ca alto vil-fui-1' dupe Muga el.
vgRFuL BoNciuLuI, munte la E.

de com. Comarnic, plaiu Peles.
VIRFli CETATELET, piscul cel
in alt al dealurilor din com.
Drajna-de-jos, plaiu Teljen,

Intre Drajna-de-sus si Hornoriciu, din care virf se p6tc vedea tot plaiul Teljen si chiar
orasul Ploesa
Virful CetateleY este gulerat
nu de natura, ri de mana omensca, cela ce
VALCEALTA DE LA V'ALCELE, VA1.-
cea, isvordsce din raionnl com.
Cornu, plaiu Prah ova, si se

vrsa in 1'1111 Campin4a, intre
orasul Campina si com. Cornu.
VINA, isvor,
curge din partea
Me
face sa
credem, dup cum dice poporul,

ca In acest virf ar fost o cetate intdrita cu zidurz, dar carY
adY 721G se mal vc'd
VTRFUL COASTET, deal la S. de

com. Calugareni, plasa Cricov.
de N. a com. Star-Chiojdu, pl.
Telejen, ja direqia dc la N.
la S. si se vrsa n garla Siriul-Mare pe partca stanga, tot
In raionul com. Star-Chiojdu.
VIRFU (La-), padure in com. Tar-
ViRFUL DEA.LULU, deal in par-
tea de N. a com Bordeni, pl.

Prahova, numit asa din vechime, find mal ridicat ca
cele-l'alte. Este acoperit cu
acum filoxerate,
roditori.
www.dacoromanica.ro
porra
6 32
deal,
632
com-.
fi mas acolo o iarnA IntreagP,
Gura-Vitiret, plaiul Telejen,
dar aceasta nu din focul iu-
ce servA de pilune vitelor.
bireY, ci In 'Irma unta mi e

c'oit face-o. prin care s'a
V3RFUL DORULUT, virful col mai
legat cu baciul ;eu, pe 20 de
VIRFUL DORULU1,
inalt al dealulut Scio., COM.

plaiu Teljen.
VIRFUL CU DOR, pisc inalt de
2288 metri d'asupra nivelulut

MAret Negre. De la Sinaia
Virful cu Dor este o potea de
cal care urcA, ura neincetat,
trece de limita Odurilor

ocolind stiincY i prAp.stiT, In-
calea muchea pentru a se cobori pe clina

valea riuluT Ialomita.
In
O datA sus pe crsta,

inaltA. In stanga VIrful cu Dor,
unde se face escursiunT Du-
minica de la Sinaia. De aci

vederea se intinde Incolo departe pe vale, pEln6. la Campina i
VersiunT deosebite s'au stabilit asupra tutulor legendelor
earl' acoper muntit Bucegilor,
afar de nepretuitele leg-ende
ale M. S. Reginet, de cart am
remas fermecatt, citindu-le.
Nicolae, un betran din Petroita-,- jud. Diimbovita, ne In-
credintzA c cele ce se spun
de Virful cu Dor, nu sunt

basme ; c, inteadevi_lr, acum
vr'o 50 de anY, un cioban ar
mirc.
A stat el cum a stat
t6tn.
irna, Inter) colibA cc-0 o facuse in vIrful muntehiY, dar

In prim6.-va.rg, and a fost oile sA urce la deal, vi-a dat
sufietul de un don de piept,
care-1 luase in tirnpul Arisenlulut; i, and ciobaniT au sosit la el, l'au gAsit mort i
l'au ingropat pe muchia mun-
telut. Acura chiar, alaurt cu

poteca, pe soseaua care lg-A
YIrful cu Dor cu Furnica, se
p(Ste vedea culeatA pe un aternut de pitrA, o cruce cc
se zice cA pAzesce mormintul
ciobanulut.
Intemperiile au ros literile

ce au fost sA.pate pe cruce,
pe piciorul el nu se ma
cury5sc de at cuvintele : Robul lut Dumnedet.
Tot VIrful cu Dor este presArat cu nisce floricele numite
emcmone alpina sau deditel de
munte, cart in Mait i Iunie
infloresc i smAltzd pajitea
verde cu fiort albe-roietice,
i cart mat tarziu, cnd fl6rea
cade,
Imbraa semintele cu
fulgt de catifea.
www.dacoromanica.ro
633
633
Acest ranunculaceu se gasesee pe muntele Brocken in

IIarz, uncle este in asa mare
t'A nu pot da nici o deslusire
stima, in eta pe cararea
Sinaia ?
ce
duce pe munte sunt placarde

prin cari se r6ga caletori1
respecte anemona ilpiii i sa
nu o rupa.
asupra acestui munte. Nu cum-
va o fi muntele Gag-u de la
VIRFUL LUT GANAN, munte, com.
com. Predeal, pl. Peles, care

impreuna cu muntii Susaiu,
Retivoiu, Fata GavaneY, ju-
Predealu, pe care Medelnicerul Const. Filipescu l'a yindut la a.. 1794 v6ru1ui ski
Dinu Cantacuzino Paharnicul,
impreuna, cu aii munti, caff,
dupe cum spun actele: se vor
imparti fratesce Cu copiii fra-
metate din Lacul Rosu, ju-
telui seu, Stolnicul Raducan
me tate din Podurile, Ung-hia-
Filipescu.
VTRFUL LUT DRAGAN, munte,
Mica
i Costila cu Virful 0-
mului, a apartinut familiei Dudescilor, de la care, la a. 1804
"ORFUT, G-ARLIGI, deal ce-Y maY
a trecut in posesiunea unui
tuat In partea de N. si E. a
camatar Baltaretu.
Asta-li se stapanesce de
M. S. Regele Carol i,si a fost
cumperat, impreuna cu muntii de mai sus, in Mala 1892,
de la Manuk-Bey, pe pretul de
zice si Chela lui Grumad, sicom. Cornu, pl. Prahova, Serva
de pasune pentru vitelo locuitorilor.

VTRFUL GASCET, plait, com. Sla-
nicu, plaiu Varbilau.
850,000 lei.
VIRFUL
\IRFUL LUT GAGEL, munte ce
se vede existand in t6te documentele de posesiune ale

familiei Filipescu, i ca facnd
parte din domeniul acestor
proprietatY, dar care, cu tte

cautarile facute de inginerii
Fischtum i Papadopol la a.
1846, nu l'au
Niel ciobanii, nid
locuito-
GLIGORILE,
vec,li
Les-
pedea.
VTRFUL LUT GURE(, piala, com.
Slanicu, plaiu Varbilau.

VIRFUL Nin,.;oRoAL.A., deal in com.
Salcia, plasa
Podgoria,
pe
care se cultiva cereale.
VIRFUL NEGRWLUI, trup de
www.dacoromanica.ro
631.
634
pOdure a statuluT, pendinte
c s'a numit ast-fel de la
de com. Teila, pl. Pele;, care,

impreunA cu trupurile :
sicile sAlbatice, ce se vinau pe

acest pisc.
pi-
Carabanu, Lacurile cu Rusu,

Rusu-de-jos, Prislopu i Podurile, form6zO. pOdurea Te;ila, ce are o mntindere de
5.000 h. a.
VIRFUL POEXI, MAMO pe dealul
Vladeanu, com. Provita-cle-jos,
plaiu Prahova, numit ast-fel

pentru-cA de aci incepe com.
Polka.
NIRFUL PRULTA, deal la V. de
com. Olteni, plaiu Te16jen.

V?RFUL PIETRI, culme pe dea-
lul VlAdanu, com. Provita-dejos, plaiu Prahova, numit astfel cAcI e formata numal din
pitrO.. La p6lele acestuT deal
este situatO com. Provita-de-
VIRFUL SURDESCILOR, virf de

munte numit ;i In virf la
Pietricica com. Brza-de-sus,
plaiu Prahova.
VTRIFUL ;-,TNDRTLET, plaiti, com.
Tilrlesci, pl. FilipescI.

VIRFUL L'Uf TACHE, deal situat
pe stanga garleT Ogretinu,
jos.
VTRETTL PTETRI, localitate in com.
Apostolache, plasa Podgoria,
com. Ogretinu, pl. Tel6jen,

numit i dealul
unde se g-Osesce multtt pi6trA.

VTRFUL PIETRT, trup de pOdure
a statuluT in intindere de 12
h. a. pendinte de com. Apostolache, plasa Podgoria, care
impreunA cu trupurile : Lacu
Trestiatu (35 h. a.), Ursia
(.11 h. a.), \ralea PacureY (15o
h. a.) i RAcorelele (17 h. a.),
formzA pOdurea Apostolache.
VIRFUL PISICEI, cel maT
inalt
VI 2FUL TIGANLT, munte la X.

com. BOtrilni, plaiu Teljen,
situat la frontiera ti_'reT despre
Transilvania.
VIRFUL VTET, deal, com. Valea
LungO, pl. Prahova, numit

ast-fel de la viile ce au fost
aci i carY au Inceput a se filoxera, replantandu-se acum
din nou. Aci se afitt ;i un platou frumos.
virf pe dealul Predeal, com.

OpOrit, plaiu Tel6jen. Se credo
V?RFUL ZIAIBRQAIET, pise al dea-
www.dacoromanica.ro
635
lulu Zimbria, com. Predealu,

plaiu Teljen.
viRTEJART, numire ce se mal' dA
ch.t. Cosmina.-de-jos, pl. V.qrbildu.
635
ast-fel
de la un btran, Ion
care a plantat cel
Ca.-0.onu,
d'ant6iu vie pe acest deal. A41

e acoperit cu pAdure.
VIA POPET (Virful-), deal in par-
tea de V. a com. VArbilliu,

virf de deal, com.
Valea Lung6., plaiu Prahova,
VTRTEJELE,
numit ast-fel de la un drum

invirtit, ce se afl pe aci.
plaiu VA.rbilAu, acoperit cu
radure, printre care- se afl6.

poera.
vii TATARSCT, vesIT Vitira, sat.
VIRTEJUI., munte la N. com.

Barani. plaiu Tel6jen.
VERACANAREA, muntior pe timbal garleY Zeletinu, com. Po-
sese, plaiu TeMjen, pe care

sunt pAunI pentru vite.
In ptele acestid 171217Zfi
S1171/ visco localitqY ?tilde se
presupcne a fi sare. Tot in

acrst n'unte ClIrgra un 11SVOr cit
afiel saratel.
VF,ZUNITLE, gar14.1., isvorAsce de
la N. com. Salcia, pl. Podgoria, se impreun in raza comuneI cu isvrele : Ciuciuru,

Bl cilor, InicureY, Once, Stupina Popi, Burlacu, CaYnele
Vulpea i formezA garla
vuff (Virful-), localitate isolat in

com. Cosminele, pl. VArbiau,
numitA ast-fel de la via ce a

fost sAdit odini6rit acolo.
vm.oR (Valea-), deal in partea

de E. a cn.t. Cuibu, Com. Gornetu-Cuib, plasa Podgoria, acoperit cu vil, live1T i islaz.
VIIpARA, sau Pierla, paraia

ce Incinge com. Pucheni-Mari,
pl. Crivina, in partea de V. i
S. IsvorAsce din com. Trgorul, curge spre S. E. i se
vrs in riul Prahova, aprpe
de com. Buda-Palanga.
VEIF,+OARA, apA format din di-
Salcia. Acst vale e acope-
ferite isv6re, vine din raionul
rita cu ptidure.
com.Trgoru-Vechiti, pl.Trgor, i se vrs in apa Leaotu.
VIA CATAONULUT, deal,
com.
Liva.dea, pl. VArbilAu, numit
VII',;ORU, deal in partea de E.
www.dacoromanica.ro
636
636
a com. Moreni, pl. FilipescT,

plantat cu vie.
VI PIOARA, mosie a statuluI pen-
servesce

arendat cu 4400 lef anual.
VIEZU1NET, vtdcea
ce
de flotar 'filtre corp. Talea, pl.

Peles si mosia OcineT, in par-
tea de E. a com. Talea.

VINELE, 10C isolat in com. Teisani, plziiu Teljen.
VITIOARA, sat,
face parte din
dinte de Mitropolia din Bucuresc'1, Tiorezu si Radu Vod6.,
riu, inconj6ra com.

Cornurile , plasa. Campu, la
VITNXIJL,
V. S. E.
VP5-,INESCI, sat,
face parte din
C. R. Oparitf, pl. Teljen. Are
C. R. Valea-Lung-A, plaiu Pra-
o pop. de 644 loc.
(318 b.
hoya. Este situat spre N. de
326 f.). Fste situat In centrul
comuntt si are o pop. de 96
comuneY.
loc. (51 b. 45 f.).
Primi locuitorY stabilitT aci

au cultivat mai nt'iti via,
VIN.D (Valea-lu-), vale, isvorAsce
prin nisce
de sub un pise din PoIna
viT vechT pArasite, numite de

betrAnT Yif TatArascl si astfel a remas numele satuldf de
Vitira.
Hotilor si Sc vrsa in Provita, pe malul stang. Are directia de la E. la V.
pe care a
Aci e o biseric fondata de

locuitorf la anul 1841.
VITIOARA, vale, com. OpttritT,
plaiu Teljen.
VITIOAR A, lac in mijlocul era.
Vitien-a, com. OpArit2f, pl. Te-
ljen, in care se vrs0. Orla

Stupina, avsnd si un canal de
scurgere in pArilul Copa'cera,
com. OpttritT.
numele posesoruluf seu.

VEADANIT, deal, incepe din par-
tea de N. a com. Provita-dejos, plaiu Prahova, se preluncresce In formrt de semi-cerc

crare E. si S., formand culmile : .Mestecenf, Virfu-Poeni
Virful Pietre'f.
VITIOARA, numire ce purta in

vechime com. Oprtriti, pl. Teljen.
e in rajonul com. Ogretinu, pl. Teljen. S'a numit ast-fel dupe
VLAD
Din aceste dealuff se ramificA dealurile numite : Durda,

plaiul Nisipuhff si Pitra Nea-
www.dacoromanica.ro
637
637
gulu. Se d.ice ca-si a luat numirea de la un locuitor anume
de 2600 loc. (1200 barb. 1400

femeT), in care intrd si 6o fa-
Vlad, care-si stabilise locuiTTta
miliT de tig-anT.
la p6lele
Este acoperit cu padure ma-
contribuabil 381 ; case de lo-
runta si la p6lele lul sunt
cuit 4.5o.
islazur, poml i puOnd

cultura de porumb.
In comuna e u biserica fondata la a. 1802 si reparata. in

1880, deservita de un sing-ur
isvor de
VLA.DANU (Muntele-),
apa minerala, situat sub munte

In apropiere de gara Campina,
com. Provita-de-jos, pl. Prahoya, aparOnnd D-lui G. Gr.
Cantacuzino. Apa sa conOne

puci6sa si pCma acum n'a fost
analisata. chimicesce.
VL.A.DEN1, mosie a statului pen-
dinte de m-rea Margineni, care
pe periodul 1888-93 s'a arenclat cu 19.050 lel anual, in

plus 1680 le plata de padurail' i confinistT.
VLADENI-MA.RGFNEXY, com. rurala., pl. Trgsor. O legendd
Cap de familie sunt 45o
preot.
Vara de agricultura, 20 locuitorl se mal ocupa cu rotaria.

Produsul munceT I desfac la
orasul Ploesd.
238 locuitor s'au improprietdrit la 1864, pe mosia \Tiadeni, din care li s'au clat 687
h. a. si 56 pe mosia C6da-Evorulu din care li s'au dat
143 h. a. In comuna sunt 400
bol, 260 vad, 260 caT, 1300

too capre, 800 pord, 12
bivolT.
Pe iazul din garla Prahova

o piv si o m6ra.
Scla clatza in comuna de
locald spune cd s'ar fi infiiMat

pc la 1573.
Este situata pe malul garlelor Provita i Crovu-Dulce, la

comuneT. S'a frecuentat in anul trecut de 30 copiI, din nuine'rul de 313 coph (169 b. 144
f.), cu vC-trsta de sc61a. Sciu
iS k. m. departe de capitzdzt
&arte.
judetuluT
si la S k. m. de a
plitseY.
Se compune din 3 cdtune

Vladeni, C6da IsvoruluI si Za-
hanaua, avnd o populaOtme
30 bitrba(1, 12 felIld.
Ttli comuna se intinde pe

supratap de 4100 h. a.
In termen mediu se cultiv
aci pna. la 5oo d. 1. - uied.
CiAndad de matase nu
www.dacoromanica.ro
638
638
cultiva; stupY Cu a,lbine sunt 5o.
Terenul nu e prielnic culture', cultivandu-se plqin grau,
i porumb. Dintre poan

roditori sunt : 400 merY, 350
ovOz
per)", ioo chof, 500 cire;4, 200

nucT, etc., iar liveqile dau 120
care de fin.
Comerciul se exercita in comuna de 8 carciumar'.

financiar 1894-95 presinta la
venitue suma de lei
6921
VIASCENILuR (Valea-),
isvorasce de la S. V. do com.
Bughiile, plaiu Teljen,
versa in garla Bughea, tot in
VoYCuLUL cesta,
com. Tarlesci,
plaiu Telejen.
VOICULEO, grliyt, isvorasce din
malul Vokuley , com. Filipesci-de-Padure , plasa
pesd, :;;i. se versa in garla Ro-
la cheltuelY 6888,66.
In comuna sunt 2 sosele

una spre Darmonesd i alta
spre Manese.
E udata' la E. de riul Prala V. de riul Cricovuhova

Dulce.
Se mArgifiesce la N. cu com.
Darmonesci, la S. cu com. Manesci, la V. cu com. Baleni din
jud. Dambov4a
Ternoru-Nou.
la E. cu
VLADENI, sat, face parte din C.
R. Vladeni-Marginenr, plasa
Tergrr.
VOICULEit, mal, loc isolat, com.

Filipesci-de-Padure , pl. Filipesci.
padure
particulara Supusd regimului
silvic inca din a 1883, pe mo-
VoRNLCUL ( Muntele - ),
ia
Vornicu, pendinte
de com. Comarnic, plaiu
VORNICUL, munte, proprietatea

d-luT G. Gr. Cantacuzino.
VRABIESCI, munte, com. Breza-
de-sus, plain Prahova. De aci

isvorasceValea Campuld, vale
VIASCENT, vale, com. Gura-Viplaiu Telejen.
prapastisa, pe unde apa cade

numaT in cascade i se versa,
in riul Prahova , pe malul
drept.
VLSCENILoR, poin situata in
partea de S. a corn. Bughiile,

plaiu Telj en.
VRA.NESCI, deal in partea de V.

4 corn. P4curey, pl. Poclgoria;
www.dacoromanica.ro
639
639
acest deal are direcOa de la

N. la S. A fost plantat cu vil,
carI s'au distrus de filoxera.
din
Asta-di, parte din dealurile
com. PacureV servesc de islaz, parte pentru cultura po-
anul 1883,
pe
mosia
Muntele Vulpea, pendinte de

com. StrmbenT, plaiu Varbilau.
VULPET (PoYna-), Vtrf de deal
situat la N. de com. GornetuCuib, plasa Podgoria, acoperit cu padure. Acest virf este
maiinalt de cilt Virfurile Nastasoaia i Fasiilor. Se spune
ca, in vechime o vulpe 41 a-
rumbulul.
VULPEA, pArau, isvorasce de la
N. E. com. Salcia, pl. Podgoria, se impreuna in raza

comunei cu isv6rele Ciuciur a,
PacureY, anca Stupina Pope, Burlacu i Cal-
vea culcusul In porna acestuT
nele, si formza
rea de PoYna VulpeT.
VULPEA sau Barseanu, munte
partea de N. a cat. Scurtescl,

com. Stefesc, plaiu Varbilau.
VULPEA, padure particulara supusa regimuluT silvic inca
virf,si de aci i s'a dat numivuLPE8cT, numire ce se mal da

cat. Sfirlanescl din com. MalaescI, plaiu Varbilau.
vuleTuRuLuT, pisc, com. Slanicu,
plaiu Varbilau.
z.
ZA.HANA, numire veche a cat.
pop. de 56 loc. (27 b. 29 f.).
FundenT, com. Scaiosl, plaiu
Aci, se dice, locuiau o data

feirte mulV BulgarT
Teljen.
ZALHANA, sat, face parte din
C. R. Vladeni-MarginenY, pla-
,sa Urgsor.
data se facea trg mare de

vite, cuOtarie i altele,
ZALUANAUA, sat, face parte din

C. R. NegoescT, pl. Trgsor.
Este situat pe loc yes, pe
marginea ape Leaotu. Are o
SArbl,
care se ocupau cu taerea vitelor mal-Y i micT (de unde i se

dice Zalhanaua). Tot aci, alta
i
Cu
ocasiunea infiintareY claceT s'a
pustiit, r6man'nd numaT ate-
va case, ce sunt i adT.

Aci e o biseric4 fondat4'
www.dacoromanica.ro
640
640
locuitorY la a. 1811
repa-
rata in anul 1893.

ZAMFIRA; monastire de calugarite, fondata la a. 1857 de Micu ajutorul
trop olitul Nifon
altor ArbimandliV, in Vele

CaTmacamieT luT Alexandru Du-
mitru Ghica Voevod.

La facerea acesteI monastirT
a contribuit frte mult i sta-
retul Iftimie de la monastirea Ghighiu, cu banT i osteneala.
luat numele de Zamfira, dupe satul Zamfira.
Este s;tuata pe o campie

intinsa, lng riul Teljen, 2
ore departe de Ploesc, in
drumul Valenilor.
Acsta monastire se administreaza de o star4d, ajutata
vic inca din anul 1883, pe

mosia Muntele Zamura, pendinte de com. Sinaia, plaiu
Peles.
ZAMURA, munte, travers6za mijlocul com. Predealu, pl. Peles, si este renumit prin pa-
durile sle de fag, pentru nenumratele stane de oT, pentru bogatele luT pasunT si locu rI de fan e .
Asta-dl este in posesiunea
D-luT G. Gr. Cantacuzino.
Se scie ca, un anume Aslan,
venit din Ruar in Azuga, a

infiintat ad, pe la anul 1830,
prima fabrica de sticlarie, asortand'o cu material brut
pentru fabricaiune din carierile din Zamura.
in partea administrativa de
ZAMURA, vale, isvorsce de la
un consiliu economic si in cea
S. E. de com. Predealu, pl.
duhovniceasca de un consi-
Peles, de sub plele munteluT
liu spiritual.
Zamura, curge de la E. spre

V. si se vrsa in riul Prahoya, pe trmul stang, in cat.
Calugar4ele in num6r de
46, pe langa serviciul bisericeT lucrza si la mohair, pAnzeturT, covre
de mAna.
PoTna-TapuluT.
alte lucrurY
ZAGANU, padure p- articular su-
pusa regimuluT silvic, pe moZAMFIRA sat, face parte din C.
R. Magurelele, pl. Podgoria.

ZAMURA, (Muntele-), padure par-
ticulara supus regimuluI sil-
sia Muntele Zaganu, com. A.Ianeciu-Ungb, pl. Teljens.
zAiojiLoR, vale, com. Drajnade-jos, plaiu Teljen,
www.dacoromanica.ro
64t
LINOAGA, (Munchia-), muchie de
deal inalt in com. Brza-desus, plaiu Prahova.
zAP0DIT, localitate in partea de

Teljen, unde se ved nisce

gropT, ciesfire cari locuitoril spun
ZXN0AGA, sat, face parte din
c ar fi fast facute de Miele.
C. R. Neto0, plasa Campu.

z.A.P0DIET
ZANOAGA, Babeu
(Mul4iT-),
moiT
i Bratocea
ale statuluT
deal
in
(Muchia-), muche de
com. Brza-de-sus,
plaiu Prahova.
pendin de m-rea Snagov,

carY pe periodul 1888-93 s'au
arendat cu 2800 leT anual, in
plus 480 leT plata de padurarT.
ZA NOAGX-MORTULU (Muntele-),
zXvoiA, mahala din C. R. Cocordsci-Misli,. plaiu Varbil.au.
loc islat, com..

zAvoiu
Strasmbeni, pl. Varbilau.
padure particulara supusa regimuluT silvic Inca din a. 1883,

Pe moia Muntele Zan6ga-
ZBoILOR, plai laS. de com.
.MortuluT, pen dinte de com.

Comarnic. pl. Peles.
se afla padure i locurT de pa-
Tariesci, plaiu Telejet, pe care,

une-
(Muntele.- ),
ZELETINU, campie mare in ra-
padure particulara supusa re-
ionul com. Posesc, pl. Te-
gimuluT silvic inca din a. 1883,

pe mosia Muntele Zan6ga-
ljen.
SubOre, pendinte de com. Teila, plaiu Peles.
ZELETINU,
ZANOAGA-SUB VIRE
ZXPODIA., poYnd in partea de

N. a com. Provi%aAe-sus, pl.
Prahova.
ZXPODIA., localitata
tele Verde, in "aaitlea
Mun-
de N.
E. a com. Slanicur, Plaiu Varbilau, untie este a carierit
fiietryi din care ,se fabrica -ty5so,s.
g,r16.,
isvorAsce din
lunca Zeletinu, c6rn. Posescl,

curge catre E. in zigzag, prin
com. rarlesci, pl. Te16.jen,
se vrsa in
gh'rla Wisca-, pe
teritorul jud. Buzeu.

ZELETINU, mosie in partea de
E. a com. Rincez, pl. Tel6jen.
direqia S. E.,
c6m. Diesci, plasa
ZADURI, deal cu
41
www.dacoromanica.ro
642
trago numireaspun locuitoriIde la nisce urme de

zidurY vechl,
carl, aa e
le-
g-enda, ar fi fost niscc case

de eral'.
ljen. Accst deal are spre N.

un pise inalt, numit Virful
Zimbr6ielo. Dealul incepsnd
de la N. se prelungesce
ca-
tre S. Tot spre N. are pa-
Pe el se cultiva vita, sunt
duri, i in cea mal mare parte
prunI, nucY i merY. Parte serva
serva de paune vitelor.

spre S., apr6pe de cat.
rarii, este bun pentru cultura
de p4une vitelor, fiind distruse de filoxera'.
priesce maf ales porumbuproprietate a EforieT Spitalelor civile din Bucurescl

pendinte de m-rea Sinaia ,
lul i livedilor dc prunT. Dealul Zimbr6ia, trece'nd in cat.

Sarari ja numirea de dealul
aci e acoperit cu
Sarari.
com. Teila, plaiu Pele, care
padurl, lived de prura i
impreuna cu moiile Negrau

!;i Sa.;;ilor, au o intindere de
1246 h. a. (1044 h. a. suprafga impadurita i 200 h. a.
pamnt cultivabil i finge).
nela, mal cultivandu-se i po-
ZILPTEA-TRESTIENT (Muntele-),
In total s'au arendat cu 8422

leT anual.
zimnRoxiA, deal in partca de

E. a com. Predcal, pl. Te-
rumb.
ZIMBRO.A1A., sat, face parte din
C.
R. Predealu, plaiu Te-
16jen. Are o pop. de 312 loc.

(160 b. 152 f.). S'a numit astfel de la zimbriY, aa se spune,
ce se gasiau orl-cand pc acsta vale.
www.dacoromanica.ro

Dictionar Geografic Al Judetului Prahova

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar Geografic Al Judetului Prahova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA

D-ra Paulina Bilitescu

din Ploesd. Membrii actill a societlitei

D-1 Thn Moruzi

Lucrare .prenziald de Societalea Geografica Ronid nd, tu fedinia

1 LEGXTORIA DE CA.RTY VIITOkUL , ELIE ANGELESCU

Presegla lucrare s'a intocinit coOrm cu 15rogranta .publicatti

Dacia Enainte de Romani'

Din Plaiul Pelas

Note ampra Instalalinnzlor de la Skink

Istoria Ramn llar sub ilflhatil 7lzu

Charta jud. Prahova

Statistica Inviltdmntului public

Buletinul Soc. Geografice Romdne

Stalisticile oficiale publicate. de la 1859-1892.

Bugetul Eforid Spitalelor civik pe ultima de.

Istoria Ronuinilor de D. Xenopolu.

S'a presentat patru elaborate pentru judetul Prahova.

7 rinduri, in care nu se mentionkd nici inaltimea virfurilor,

todica. Numirile topice sunt in numr de -1722, omise fiind

al scoalelor si al alegaorilor direct si indirecti.

multe off direct, in escursiunile ce a facut in judet ; lar pentru

Descrierea positiunilor geografice este in genere lamurit',

coy, Chnpina, Predeal, Sinaia,

pe deplin exact. 0 mare atentiune da statiunilor balneare si

din BucurestY. Asa, e data compositia apelor de la Cerasu,

De multe-ori incrca sa explico originea numelor unor

1885, 1889 si 189o.

armata, vamile, de asemenea sunt studiate. Ceva mai pe larg

tns ar fi fost bine sa trateze relieful judetulnf, orografie

se comp une din dotiO vo-

crare o opera de sma, corespumpt6re pe deplin cuvintelor luT

PC unde trece, aratand numele muntelu, dealulu, movileY,

Datele statistice, asec,late in tabele frte clare, se rap6rta

recente, a preferit sa. lase locuri albe in text, de cat sa

utiliseze date invechite.

re, totusT e mai putin bogat ca in manuscrisul litera C; i pc

interesante despre fiorlul locuitorilor.

D-1 General Manu, vice-preedintele SocietateY Geografice

sor la liceul din Ploesd.

plaid Prahova, i se vrs6. in

In paraul Srgelu, pe r6rmul

ADANCATA, comun4 ruralg, plasq.

Gornau-Cuib. Se numesce astfcl dc la adancimea ce a facut

Prahova, inteun unghit ce-1

apa in curgerea sa. Se mal

numesce Gornetu , pentru-a.

Campu. Este situata' lang6.

Comuna Adancata la inceput

Durduci, numita ast-fel de la

a fost situath pa o c6std, maT

ga valea PrahoveT, care face

(Valea-), parau, isvorAsce din c6stele dealuluI Pre-

dealu, com. OpAritY, plaiul Te-

leajen, i se versa in paraul

AWANCA (Valea-), vale, isvordsce

N'arc, niel un catun alipit.

femef), In care intrd i 7 familil de tiganl-ferarl i 4 familil de bulgarf, cb.storitl ca

Contribuabill sunt 389; case

de locuit 250 ii bordeit.

cerea vitelor. EI desfac produsul munceY lor la Ploesd.

In comuna sunt : 142 cal,

tarit la 1864 pe mosia Adancata-R4anY, cnd li s'at dat

In total comuna se intinde