Curs Complet CRP

GENEZA POLUANTILOR LA
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNA
Curs 3
Analiza conditiilor de genezd gi a factorilor
de influenti in emisia de HC
2012111t14
Material pentru uz didactic la

specializarea Autovehicule
Rr rliare - I lTf:N ,n1?
HIDROCARBURI - HmCn
Proprietdfi gi caracteristici:
densitate: 0.703 g/ml,

masa molari: 114.2285 g/mol
punct de inghet:-S7 "C (216 K)
punct de fierbere: 125.52 "C (398.7 K)
solubilitate in apd: nemiscibil
vAscozitate.0.542 cP at 20'C;1 P = 1 g.cm-t.s-t
Punct de autoaprindere: 22A "C
Entalpia standard la combustie. -5430 kJ/mol
2012111114
Materiatpentru uz didactic la
Rr rficre - I IT(1NI ?O1?
Clasa de toxicitate gi nivel de pericol

(conform clasificdrii U E)
(F)
Xn
(N)
Directiva Consiliului European nr. 67/548/EEC
Substanle sau mixturi inflamabile, de forma:

extrem de inflamabile
cu grad de inflamabilitate ridicat
Nocivitate
Substanle diunitoare pentru mediu
2012t11t14

Prdiera - l:T(iN ?nl,
lndicele NFPA:
t
*
'r4:t::::::a::::.=.../:i
"::aaaa:.-:
.__:i
at\
Grad de pericol pentru
sinitatea umane:
Grad de inflamabilitate: 4
-- 0
Grad de instabilitate chimicS: 4 --+ 0
Alte efecte asociate, simbolizate distinct
zofilafiCf+al Fire Protection ASgreidimrtru uz didactic
ra
special izarea Autoveh icu le
Rrrtiarc - llTnN ?n'1?
4 ---, 0
(F+),
(F)
(xn)
(N)
Gruparea Carbon hidrogen, poate si se concretizeze in diferite structuri

care se caracterizeazd prin proprietSli de combustie distincte.
Metilheptan
(cH3)2CH(CH2)4CH3
ffi
Trimetilhexan
Trimetilheptan
cH3CH2CH(CH3)CH2CH2CH2CH3
2012t11t14

special izarea Autovehicu le
Rr rtiare - I lTeN ,nl?
Reac{ii tipice in geneza HmCn

1. Reacfia generici de ardere a combustibilului Tn prezenfa aerurui:
combustibil + oxigen -> caldura + H 20 + COz
il*rr* + {" | +J {J2 ** rclor

--g -t {'*l
4l
\
\?/
rf?tJ
tr3rY-*5#=+ 3##r+4"ryr#
2. Reaclia in prezenla oxigenului din in aerul atmosferic (cu confinut de N):
combustibil + aer atm. -+ caldura + H rO + CO2 + N
(' r t) o, i ;.T{i (" ' i) rr" - rclot i$) r!2G tu ?rj (r: * i) $
frrYs + 5#= * 1*.i3,tr1 "-* 3f#,r +'lff!# + 18.s}!
(.,,t:!t r
2012t11t14

Rr rfiara - I lTnN ?n1?
Geneza hidrocarburilor in procesul de ardere

Hidrocarburile din gazele de evacuare sunt rezultatul arderii
incomplete a benzinei, ca urmare a intreruperii propagirii fldcdrii in amestec
Fenomenul de intrerupere a propagdrii
flicirii gi este de doui tipuri:
flicirii
a primit denumirea de stingerea
stingerea flScdrii la perete

stingerea fldcdriiin masa gazelor
Hidrocarburile apar gi ?n cazurile banale:

- c6nd scdnteia nu se declangeazd,
- c6nd declangarea nu este urmati (sau este urmati foarte tdrziu), de

aparilia nucleului de flacirS,
2012t11t14

Pr rfiaro
- I IT(iN ,n{ ?
Dependenla concentraliei de hidrocarburi de presiunea din conducta de

admisie, p"r, sau de depresiunea A pr", a permis sd se defineascd doui domenii
distincte, in care actioneazd mecanisme distincte de stingere a fldcirii.
LPro: Po -
Po
iir{'depie.sit;iioi
-.''::
...,',,..4p,;;>5
"
(Sa1il,{i@l
"
it)'
:,
"'.
:,,.' .'.,:
""",.
ac{ioneazd fenomenul
de stingere a flicdrii
in masa gazelor
aclioneazi fenomenul
stingerii fldcirii la perete
2412t11t14

Rrrticrc - llTliN ?n1?
A. Formarea HG la depresiuni mari
Fotografierea camerei de ardere la sarcini reduse a aritat cd flacdra se propagd

incomplet; pungi mari de amestec nu sunt cuprinse de flacdri, flacira se stinge in
deosebi ?n dreptul supapei de evacuare.
Aceste fapte s-au interpretat in sensul cd flacira nu se propagd lntr-un amestec
foarte diluat cu gaze reziduale, deiermindndu-se gi o limitd a propagirii in funclie
de propo(ia de gaze reziduale.
Pentru a se inlitura presupunerea ci la sarcini mici viteza de propagare ar fi
micAorati atAt de diluarea amestecului cu gaze de ardere, cAt 9i de presiunea
redusd din cilindru, s-a efectuat urmdtorul experiment:
S-a fotografiat camera de ardere in condilii specifice de funcfionare, la
depresiune foarte mare in conductd, A p""= 0,82 daN/cm2.
Dupd o funclionare normald, s-a intrerupt aprinderea in patru cicluri succesive.

Aceasta a permis baleierea completi a gazelor reziduale din cilindru.
2012111114

Rr rtiorc - I lTnN tn1,
Observatiile efectuate au ardtat urmdtoarele situatii distincte in procesul de ardere:
inainte de intreruperea scAnteii s-a constatat o funclionare obignuitd, cu stingerea

fldcdrii in masa gazelor.
a)r
La intreruperea scdnteii, fotografiile din ciclul care a urmat celor patru cicluri cu
aprindere intreruptd arati o flacdrd strdlucitoare care cuprinde amestecul
aproape in ?ntregime.
...
::
.,
.:
Propagarea esfe posibild chiar in condiliile unor depresiuni mari,

dacd amestecul proaspdt nu este diluat cu gaze reziduale.
2012111114
Material pentru uz didactic ta

Rr rf icra - I lTf:N ?Ol,
10
La reluarea declangirii scAnteii, fenomenul de stingere a flScdrii reapare, fiind

vizibil din ciclul al Vl-lea.
Propagarea este incompletd, din cauza gazelor reziduale din ciclul precedent.
'-^:;w';
:,;
c)1'1 "t
ll
r'-
Consecinlele fenomenului de stingere a fldcirii in masa gazelor (deversarea in

atmosferd a unei cantitdli mari de hidrocarburi nearse) se limiteazd,in principiu,
prin: intreruperea completd sau pa(iald a alimentdrii motorului cu combustibil;
arderea hidrocarburilor care pdrdsesc cilindrul in sistemul de evacuare, Tnainte
de a ajunge in atmosferd.
2012t11t14
Gazul B.

P: rliara - I lT{11{ ,n1?
- formarea HC la depresiuni
11
mici
Mecanismul de stingere a fldcirii la perete a fost explicat prin gtratul limitd

foffpat pe,p,gretii c?merei !"Rardere, care au temperaturi rerativ mici.
La depresiuni reduse sau sarcini mijlocii gi mari, propo(ia de gaze reziduale
este mici, iar flacira cuprinde Tn intregime amestecul pAnd ajunge la stratul
limitd (de grosime 0,2... 0,6 mm) unde se intrerupe din cauza temperaturii
reduse.
Dacd gazele de ardere conlin oxigen, iar temperatura lor este suficient de
ridicatd, peste 675 oC, o parle din hidrocarburi intrd in reactie Tn procesul de
evacuare, cdnd se amestecd cu gazele de ardere.
Fenomenul a primit denumirea de postarderea hidrocarburilor 9i
decurge in doui etape:
l.
il.
la evacuarea din cilindru;

la trecerea prin conductd.
S-a
obserat cd in gazele de evacuare se gdsesc numeraase hidrocarburi

care nu sunt conlinute inilial in benzind, ceea ce s-a explicat prin
transformdrile chimice de oxidare care au loc fn stratul limitd.
2012t11t14

Rr:fiare - IITf]N ?n1?
12
Factori de influenti in emisia de HmCn

lnfluen{a calitdtii amestecului
ffi conlinut bogat de HC datoritd lipsei
Soxigenului pt intrelinerea arderii
*Cregte concentralia de HC datoriti:

ffi instabilitdlii aprinderii,
& propagdrii incompletd a fldcirii de ardere,
- reducerea vitezei de ardere
E
o- 500
.q
c
E 475
\
I
450
425
\
400
0,7
2012111t14
0,8
0,9
\
1,0
at-
.J
1,2
1,1

special izarea Autovehicule
Rr rliara - I lTnN ?n1,
a
1,3
A
13
lnfluenla avansului la aprindere:

;:4",r:i
Utilizarea ca factor de reglare a

avansului la aprindere face ca prin
micAorarea unghiului de avans,
procesul de ardere sd fie deplasat
in destindetre, scade nivelul
presiunii gazelor 9i implicit cregte
temperatura gazelor de evacuare,
fapt ce reprezinti factori
favorizanli in diminuarea
concentraliei de hidrocarburi din
gazele de ardere
2012111t14
_* i
l
'$-;l-^
t
,rf
C) 'r i*
J:=i
o
Fi
{''l
î
tU {il
jr
:"
:
a'l '

F?rrfiare
llT(il{ ?nl,
14
lnfluenfa presiunii din colectorul de evacuare
po- ooo
g
ocE
500
fr-
400
I
$
Io
3oo
o
200
0,17
0,2
0,23
Presiunea MPa
2412t11t14

Rr rfiara - I IT(1N ?n1?
15
Influenfa geometriei camerei de ardere
tro-
-B
I
soo
E-
400
E
o
3oo
,/
200
100
100
150
200
250
RaportulAcaA/ca
Cauze:
1. Volumul gazelor de ardere este proporlional cu vol. camerei de ardere;
2. Cregterea suprafelei camerei de ardere favorizeazi fenomenul de stingere a flicdrii
2012t11t14

Pr rtiora
- I IT(IN ,nl,
16
lnfluenla raportului cursa / diametrul pistonului

Teste comparate arati ci
motoarele la care s/D este
supraunitar, au un efect asupra
emisiei de hidrocarburi mai redus
s
o
3$#
(E
(s
o
o
c
o
(J
1?
r.3
l.{
I
2012t11t14

Rrrliara - llTnN ?n{,
17
lnfluen{a raportului de comprimare
gs
ct,
o4
E
'.4
E
ul
-/
.2
\
I
689
10
Raport de comprimare
2012t11t14

Rnliara - llTnN ?n1,
18
nfl uenfa sol
icitiri lor term ice ale motorulu i
rooo
S
g
6tr e00
8oo
\
\
\
700
600
500
400
40
50
60
\
70
80 -90
100
Temperatura agent rdcire [oC ]
2012111114

Rr rf iara - I lTnN 2n12
19
concentralia de hidrocarburi din gazele de evacuare se reduce prin.
F- intensificarea
procesului de postardere, ceea ce presupune ca gazele de
evacuare sd conlini oxigen (amestecul
si fie sirac) 9i si
aibd o temperaturd
ridicatd (arderea din cilindru sd fie deplasati in destindere);
)-
micaorarea concentra!1ei de hidrocarburi din stratul
cilindru amestecuri cu
)- reducerea
)-
limiti (si se aspire in
A>'1);
grosimii stratului limitd;
micgorarea suprafelei pe care se formeazd stratul limiti, ceea ce revine la
reducerea rapoftului AcA/c (Ac
aria suprafetei camerei de ardere, Vc
volumul camerei de ardere);
F- mdrirea fracliunii din gazele de evacuare care revine in cilindru la sfArgitul

procesului (supapa de evacuare sd se inchidd cu intarziere mai mare).
2012111114

Rr riiorc - I IT(1N ,n1?
20
Sisteme de misurare a hidrocarburilor

Existd o diferenti la mdsurarea emisiilor de hidrocarburi
'
(HC)
Mdsurarea nu are loc in recipientele pentru probe din

gazele.de evacuare, ci p_rin analize continue a unei perli
a gazelor de evacuare diluate.
Concentratia mdsurati de-a lungul ciclului de incercare,
este apoi dddugat5.
Motivul pentru care se procedeazd astfel este cd
hidrocarburile (care au un punct de fierbere ridicat) se
condenseazi in recipientele pentru probe, unde se afld
gaze la temperaturi reci.
2012t11t14

Rr rfioro - I IT(iN ?n1?
21
Analizorul cu infra-rogu nedispersiv

Acest analizator folosegte proprietatea anumitor gaze de a absorbi radiatii infrarogu cu o ingustd lungime de undd
Radialia absorbitd este transformatd Tn vibra{ii sau energie de cdtre moleculele
absorbante.
Tn schimb, aceastd energie poate fi mdsuratd ca, cildurd.
Fenomenul descris apare la moleculele ce formeazd atomi la cel putin doud
elemente chimice, de ex.: CO, CO2, CuH.,o sau SOr.
'-;ry-_-_':
-
",
tJ
,
"e
'--:
'
:]\
tr
.r",1'*!
-.-'-i'i ': fi
)
f
ii,}
Ji
:'
-:3
l$
........
.:
$ "'..:
,***.. " lI
::h:
$t;ti
:*- &d:iaEl;Ihlg
:i
:"' *{'--*:'*"T.'
t9
l
2012t11t14
''
2
34
5
6
7
i
:
,3
Evacuarea gazelor
Celula de absorblie
Admisia gazelor de testat
Filtru optic
Sursd de lumind infra-rogie
Raze infra-rogii
Celula de referintd
Disc rotativ
Detector
la
Material pentru uz didactic

Rr
rtiara - I lTnN
,nl,
22
Existd mai multe tipuri de analizatoare cu infra-rogu nedispersive, cele mai

importante pa(i ale sale fiind: o sursd de lumind infra-rogie, o celuld de
absorbfie (cuvd) prin intermediul cdreia testul este ghidat, o celuld de referintd,
in general pozilionatd in paralel (plind cugaz inert, de ex.: N2), un disc ce se

rotegte 9i un detector.
Detectorul comprimd
cu ajutorul unei membrane doud compartimente
ce
confin mostre ale compugilor de analizat.

Radialiile de la celula de referinli sunt captate intr-un compartiment, iar cele
de la cuvi in alt compartiment.
Diferenla de energie radiantd produce curenli ce sunt inregistrali de cdtre un
debitmetru de aer sau senzor de presiune.
Discul rotativ intrerupe radialia infra-rogie, in cicluri, fdc6nd curenfii de aer sdgi schimbe direclia, iar astfel o modificare a semnalului.
2012111114

Rrrtiera -
23
l|T(iN rn.l?
Analizatorul cu infra-rogu nedispersiv este sensibil la vaporii de

ape pe parcursul testului, din moment ce moleculele de apd
absorb o mare parte din undele de radiatie infrarogii,
Acesta este motivul pentru care, atunci cand folosim aceste

analizatoare pentru mdsurarea gazelor nediluate, acestea sunt
pozilionate Tn aval de un dispozitiv de tratare a gazelor (de ex.: un
ricitor pentru gaze) pentru dezumidificarea gazelor de evacuare.
2012111114

Pr riiarc - I lTnN ?n1?
24
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNA
Curs 4
Analiza conditiilor gi a factorilor de
influenfa in emisia compugilor: NOx
2012t11t14

Rrrfiaro - I lTliN
Analiza compugilor pe bazd de oxigen gi azot
N---O
o/,s#
<__-_-_-i>
115pm
NO
%NrO
s
Nroo
2012t11t14
1r3fi-r . - -;pf,pg
Nrou
Rrrtiore IIT(]N
Compugi generati din combinafii ale oxigenului gi

azotul
Proprietifi gi caracteristici
densitate:
masa
molari:
N---O
.
1.3 x 103 kg m-3 (in fazi lichidd)

1.34 g O*-s lsub formd de vapori)
115 pm
30.0061 g/mol
punct de inghe!:-163.6"C (109.6 K) (-262.48'F)

punct de fierbere: -151 .7'C (121.4 K) (-241.06'F)
caracteristici:
substanld chimiluminiscenti, limiteazd transferul de cdldurd pe care o
transformd in lumind;
Este responsabil pentru cregterea nivelului de ozon troposferic!
lndice de risc: R23: toxic prin inhalare
R24: toxic in contact cu pielea
R25: toxic la ingurgitare
R34: cauzeazi arsuri
R44: risc de autoexplozie la temperaturi ridicate
Rr rf iara - l lTnN
2012t11t14
Compugi generati din combina[ii ale oxigenului gi

azotul
Proprietifi gi caracteristici
densitate:
masa
molari:
1443 kglms (Tn fazd lichidd)

3.4 kg/m3(sub formd de gazoasdla294,25 K)
46.0055 g/mol
odb-s
punct de inghef :-11.2"C (261.95 K)

punct de fierbere (vaporizarel: 21,1"C (293.25 K)
caracteristici: substan{i de culoare maronie, care
?gi
culorii funclie de temperaturd;

Este principalul cauzator al ploilor acide
lndice de risc: R26: foarte toxic prin inhalare

R34: cauzeazd arsuri
2012111t14

Rr rf icrc - I ITflNl
schimbi intensitatea
Reacliile de formare a ploilor acide

1. Reaclia cu vapori de apd atmosferici:
2NO2 + H2O --- HNOz + HNO.
2. Descompunerea acidului nitros

3HNO2 --- HNO. + 2NO + H2O
3. Reaclia oxidului de azot ?n oxigenul atmosferic

apd:
4NO + 3O2 + 2H2O
Ai
4HNO3 (acid nitric --- ploaie acidd).
lnstabilitatea NO in
atm osfe rd c o n stitu i e facto r
favorizant in obtinerea NO,
gi implicit constituie factor
fav o ri za nt dec I a ngd ri i
reacliilor de formare a
ploilor acide:
Concentralia NO in
(ppm)
20,000
10,000
1,000
100
10
1
2412t11t14
in prezenla vaporilor de
aer
Timp de reaclie
necesar: pentru a oxida la NO,
(min)
0.175
0.35
3.5
35
350
3500
Material pentru uz didactic Ia

Rrrtiorc - llTnN
Referinta: Raport UE 2008

2012t11t14

Rrfiora - I IT(iN
Compugi generati din combinafii ale oxigenului gi

azotu
Proprietifi gi caracteristici:
densitate:
masa
r.rgfi_r
__
_1gfug
222.8 kg rn-s (in fazd lichidd)

1.8 kg r-s lsub formi gazoasi)
1
molari:
44.0128 glmol
punct de inghe!: -90.86 "C, 182 K, -132 'F

punct de fierbere: -88.48 'C, 185 K, -127 "F
caracteristici:
- substanli chimicd cu efect hilar, durata de activare: 5 minute;
- este o substantd cu rol in generarea efectului de serd
Indice de
risc:
st
R8: ugor inflamabil
: l!5
a
reaclie!
Este utilizat ca gi element de Tm,bunitifire

arderii la m.a.i 9i la motoare cu
2012t11t14
la
Autovehicule
Material pentru uz didactic

specializarea
Rr
rtiora - I lTnN
*n
"*
$*
q'
I
$,?*
rffi
ly'*, fli& r3g ilHi ffig
Motivafie:
-Densitate ridicatd;
-Toxicitate redusd (controlabild)
-Poate fi pdstrat la temperatura ambientali;
-Stabilitate chimicd la temperaturi medii gijoase, ridicatd;
-Acumularea in recipiente de transpofi nu necesitd presiuni mari.
Efect: injectat in galeria de admisie asigurd un plus de oxigen in procesul de ardere
La temperaturi de peste 570 oC, se descompune eliberind oxigen atomic in masa
de aer din camera de ardere:
NrO -+l/2 + O
Dacd aerul atmosferic conline 21% oxigen, prin injeclia de Nro se asigurd
o imbogdlire a aerului la admisie cu pdnd la 33 % oxigen
Efecte adverse:
Azotul eliberat reaclioneazd cu metalele gi produce o oxidare rapidi, fapt ce scade
durabilitatea motoarelor cu pdnd la 50%
2012111114
Material pentru uz didactic ta

Prrtiarc-lIT(iN
ir.!I{
Material pentru uz didaciic la

special izarea Autovehicule
Rnticrc - IITi]N
2012t11114
Clasa de toxicitate gi nivel de pericol
(conrormrff,
sJ:l
aasin@=,oto
nal Fire
de pericol pentru sdndtatea umana: 4
de inflamabilitate: 4 ---
01+
2012111t14
T+
G
Grad de instabilitate chimicd: 4 --- 0
1\
---+
Alte efecte asociate, simbolizate distinct

Rrrfioro - I lTf-Nl
Reacfii tipice in geneza NOx
1.
Mecanismele producerii compugilor ce au la bazd radicalul NO au fost dezvoltate de:

Zeldovich (n.1914 - d.1987) (Thermat NO Mechanism or Zeldovich Mechanism - 1g3O)
Nz + O
.' Oz
** NO + N: reaclie endotermi
se dezvolti la temperaturi de (>2000'C)
.- NO + O: reaclie cu grad ridicat de instabilitate
N + OH
*'NO
+ H: la m.a.i. are loc pentru
x>
1,2
2. Reac[ia in prezenfa oxigenului din in aerul atmosferic (cu conlinut de N):
combustibil + aer ctm. -+ caldura + H rO + CO, + N
#:Ffs + 5#3
2012t11t14
1S.9.&r:
--+
3f*2
+ 4FfzS +
1S.S.\r2

Rrrfiorc - IIT(IN
Factori de influenfi
Tn
emisia de NOx
A. I nfluenla calitdlii amestecul ui
ffi
&
Aportul de NOx este

maxim pentru A cuprins in
limitele 1,A2 - 1,05) cdnd
condiliile de temperaturi
9i volum de oxigen
favorizeazd arderea
Lipsa oxigenului face ca reacliile

de oxidare sd fie reduse
.q
x,
Predomind tipul lll de

reaclie (de stingere)
0,7
2012t11t14
0,8
0,9
1,0 1,1 1,2
1,3A

Rrrtioro - llTf:N
Varialia NOx 9i HC:
Predomini efectului de chimioluminiscenfd ce duce la stingerea reacliei 9i parlial

prin cregterea cantitifii de oxigen ce duce la reducer"" .Jn."ntraliei de
hidrocarburi care constituie factor neutralizator al radicalului No
o)
,;\
'4.\
--"4
Y\
Ten aara{r ra no
)s
nner, lr rr2 il
,\
HC [g/h]
2012111t14

Rrrfiora - IIT(IN
-as.s
iwl
s"fs
s_1$
f:;i
tr
1.,"/;
s"1$
*a*:** **3$ pg*p, ;
""j'r-'trj
$"tS,F#a
#"s}
-.,...-*S
..!r
ii|.
fi_s
nL
2412t11t14

Rrrtiara-l|T(iN
$pru
tg*;x.}
t.g
lnfluenla avansului la aprindere:

NOx
lg/kV.Vhl
Utilizarea ca factor de reglare

a avansului la aprindere face
ca prin micgorarea unghiului
de avans, procesul de ardere
si fie deplasat in destindere,
scade nivelul presiunii
gazelor 9i implicit cregte
temperatura gazelor de
evacuare, fapt ce reprezintd
factori favorizanli in cregterea
concentraliei de NOx
5ffq,r*t
'?4j+L^
fr
$
?&
$dr
rS
JJ f .
tz
J;
ri;
i!rlt
l*
ftt
x*
t
1
,[
er #.& *,* {.* T.r l"d

A
2012t11t14

Prrfiara-l|TCN
lnfluenfa tura(iei
2000
3000
[Turafia roVmin]
2012t11t14

Prtiare - llTeN
?"3 :.4
lnfluenfa geometriei camerei de ardere
_6000
E
go
x
o
z
5000
,/
/
(o
E-4000
L
c.
o
E sooo
o
2000
000
100
150
2AO
250
RaportulAcaA/ca
Cauze:
1. Volumul gazelor de ardere este propo(ional cu vol. camerei de ardere;
2. Cregterea suprafe(ei camerei de ardere lavorizeazi fenomenul de stingere a fldcirii
2012t11t14

Rrrfiara - llTflN
lnfluenla raportului de comprimare
5ffi
Ippm]
-o
'z
.Q
f.ilss
3S**
E
I,JJ
?w
!sffi
2412t11t14

Rrrtiera - llTnN
lnfl uenfa solicitilri lor term ice ale motorul
FE
1000
IX
goo
ui
.-
o-
8oo
,t
700
400
./
600
500
II
40
50
60
70
80 90
100
Temperatura agent ricire [oC ]
2012111114

Rltiare - IIT(IN
sisteme gi tehnici de mdsurare a concentratiei

de NOx
Existi o varietate de senzori gi implicit tehnicl de misurare care sunt
dezvoltate in urmdtoarele ilireclii:
'
.
'
'
.
.
.
.
Sisteme cu potenliometre ce valorificd diferenlele de potenlial;

Sisteme cu semiconductori ce valorificd efectul rezistiv
Sisteme voltmetrice ce sunt bazate pe cregterea tensiunii functie de
cregterea curentului in circuit
sisteme ampermetric difuze bazate pe modificdrile de curent la
menlinerea constantd a tensiuni
Misurare ?n infrarogu;
Chemiluminiscenld;
Undd acusticd;
Gas crematograf.
2012111114

Ruiicra - llTnN
Sisteme cu polenliometre ce valorifici diferenlele de potenfial;
Principiul'consti in dependenla logaritmicd dintre tensiunea celulei

galvanice gi concentralia de NOx. (Ecualia lui Nernst)
Metoda este mai pu[in aplicatd in construclia aparatelor pentru
misurarea concentrafiei de NOx datoritd dependenlei capacitilii de
deteclie de presiunea gi cantitatea de oxigen din gazele de evacuare.
2012111114
'*'*ffi:::ilfllenicure
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNA
Curs 5
Particularitdfi prjvind emisiile de poluanfi
produse de MAC
AR - curs pt uz intern
Principalii poluanti ai MAC sunt:

. CO - rezultat al arderii incomplete;
o \Ox
- produs poluant cu genezd identicd ca gi
in cazul MAS dar, cu o rald de emisie mai
.
.
ridicatd la MAC;
Fum- poluant specific MAC rezultat al mixturii
compozi{iei din gazele de ardere cu ratd de
reacfie secundard ridicatd, in prezenla vaporilor
de apd rezultali prin condens;
PMx- particule solide - lichide in suspensie, care
stau la baza aerosolilor
Monoxidul de carbon
- la MAC
Este rezultat al arderii incomplete care este cauzati

procesul de ardere
atit de insuficienta
lnjeclie directd
looo
Camere de preardere
gf,
O
o
ooo
400
200
12
Factori de influentd
Tn
emisia de CO
Temperatura la evacuarea gazelor.
600
500
ge
400
3oo
200
150
250
300
AR - curs pt uz i$E{ffperatura
[oc]
lnfluenla intensitilii reciclirii gazelor de evacuare
10
I
!
=o)
o
o
1,5
2,5
AR: curs pt uz intern
3,5
A
Mecanismul producerii oxizilor de azot este identic ca gi Tn cazul MAS cu

specificarea ci regimul termic Ai excesul de oxigen runt factori
favorizanli suplirnentari.
lnjeclie directi
1
oo0
800
f,
o.
ooo
d
z
400
Camere de preardere
200
12
Geneza fumului
Fumul este un rezultat direct al procesului de ardere form6ndu-se ca gi
poluant in procesul de propagare a arderii, intensificAndu-se in traseul
de evacuare a gazelor.
Funclie de condiliile de funclionare ale motorului Diesel, componenla
fumului se schimbi gi acest fapt este sesizabil prin intermediul culorii
caracteristice in contact cu aerul atmosferic (rece).
Fumul negru
datorat amestecurilor bogate sunt create condilii de

ardere incompleta) gi excesului de eliberare a carbonului elementar in
procesul de ardere; Este caracteristic exploatirii motoarelor la sarcind
plini, acceleririi dar 9i reprizelor de schimbare a vitezei autovehiculului.
Fumul alb - este cauzat de prezenla combustibilului nears Tn sistemul de
evacuare. Combustibilul se incilzegte pe traseul de evacuare, tinde sd
atingi faze de vaporizare gi Tn contact cu aerul atmosferic "precipitd".
Fumul albastru - este datorat frac{iilor de ulei din gazele de evacuare.
Este specific pornirii la rece. in general fracliile de ulei ce pitrund in
camera de ardere sunt arse partial,pt dar datoritdlazei scurte de ardere
uz intern
pdtrund in galeria de evacurt?6:u"
Factorii de influentd ai emisie de fum sunt:
a
a
a
a
a
Calitatea motorinei;
Tipul motorului (cu injeclie directS, supraalimentat, etc.);
Regimul de exploatare a motorului;
Modul de reglare a pompei de injeclie;
Temperatura motor;
Gradul de uzura a motorului.
Mdsurarea gradului de fum la MAC
Existd trei procedee principal diferite pentru

misurarea densitelii fumului Tn gazele de
evacuare:
trprin filtrare,
Sprin absorbtie
trprin reflexie,
Fumetre bazate pe metoda filtrdrii

La fumetrele bazate pe metoda filtrdrii, gazele evacuate sunt fo(ate sd
stribati un filtru care refine funinginea. Aprecierea cantitilii de funingine
relinute se poate face pe cale vizuali, prin fotometrie, prin cAntdrire sau
prin ardere.
Cilindru de lucru
@
.@
@
@
HArtie filtru Whatmann
Piston aspiralie
Sondi prelevare probi
t_
dp_g Pompd
I
I
w
l----------1ffi
nsffi;4;/
aspirafie probi
Analizd probei Whatmann pe cale fotoelcetricd
@
@
@
@
@
@
Potenliometru
Sursi de curent 12 V cc
Vofimetru
Sursi de lumini (bec)
Grili pozilionare probi

Celuli fotoelectrici
Fumetrul cu absorbtie
&
Filtru particule
@
t--L
-
Filtru
Supapi debit
Sursi de lumini (bec)
api (condens)
Tub de misurare cu I = 407
@
@
Celuli fotoelectrici
Suflanti aer
Fumetrele cu reflexie
Un jet de gaze evacuate traverseazd un fasci-cul de lumina. lntensitatea
luminii reflectate este propo(ionala cu confinutul de funingine si se
mdsoari pe cale fotometricd.
Secfiunea fasciculului luminos este limitata de ferestre (fante calibrate) iar

murdirirea acestora este impiedicati de un curent de aer care
mangoneazd jetul de gaze.
Aparatul are o pozilie de tarare (calibrare), cAnd celula nu este iluminati,
o pozilie de alegere a intensitilii sursei de lumina gi o pozifie de
misurare.
Scala este gradata direct in conlinutul de funingine.
Geneza fractiilor PM
(Particulate Mater) - particule
PM
sunt particule fine solide sau lichide aflate
Clasificare - func{ie de criteriul dimensiune

localizare dpdv al riscului la om
Tn
suspensie Tn masa de gaz.
diametrul aerodinamic- gi
oPM 10 (fraclii toracice (abdominale): <=10 pm

oPM2.5 (fractii
respirabile):
oPMl
<=2.5 pm
<=1 pm
oUFP sau UP (particle fine sau ultrafine <=0.1 pm

oPM10-PM2.5 (fraclii
inferioare)
2.5 pm - 10 pm
Diametrul aerod inam ic: (???)
Reprezinti o expresie a Tnsugirii aerodinamice a particulelor, raportate la

particula de forma sferici gi densitate unitari a cirei diametru este
denumit diametru aerodinamic.
Se determini cu relatia:
Unde:
. p este densitatea particulei;

. X factor de forma egal cu 1 pt. sferi;
. dn reprezinti diametrul in cimp gravitalional
Axa de plutire (ridicare)
Direclia reacliunii normale

(cf. Legii a ll-a Newton)
Axa forlelor de rezistenld aerodinamici
Axa gravitalionali (de greutate
de cobor6re)
Geneza particulelor
Formarea gi dezvoltarea unui
cAmp de noi particule prin
absorblie gi condensare
/
%3@
*w
.fq.{9t
W,,:@
@'.
'\)
V
Particule de funingine cu strat Oe suifali sj

nitrati rezultafi prin absorbtie 9i condensare
Compugi chimici identificali in PM provenite din gazele de ardere de la MAC

SO" oxizi pe bazd de sulf;
NOx oxozi de azot;
Sulfuri;
Nitrati;
Fraclii biogenice rezultate din hidrocarburile nearse
d-:parti.e,*Fmeta
1,,8',-'tn,,n*
rti
lice iull
..Ain:.*ibiul.
e,,d,e,.su:l.fa,tl. "d|mdn siU:ni'.ifitr,'',1,0'"=--30,
n* a
tr t11
...dim
ensiuni
Componenla aglomerdrilor de funingine rezultatd prin condensare gi reaclii

secundare de formare a nucleelor
Strat toxic
Strat metal
Sulfafi gi nitrati
de generatla a
1l-a
Compugi ai carbonului
organic
Carbon elementar
6o
.9
o
$
o
r!
o
o
!
=9
.9
E
(E
(E
o
o
o
Zona
grad de expunere ridicat
ffi$i
Evolufia normelor privind

limitarea poluirii
chimice produsi de motoarele
cu ardere internd
20.11.2012
curs IVAR
Tehnici de Evaluare a Poluirii Chimice

Evaluarea poluErii chimice produsS de motoarele automobilelor este
orientatS ?n urm5toarele directii :
o Evaluarea
e
bazati pe principii teoretice
- pornind de la
caracteristicile fundamentale ale m.a.i;

Evaluarea experimentalS detaliat5 in urm5toarele
componente:
Evaluarea pe baza ciclurilor de testare in conditii de simulator;
Evaluarea direct5 prin m5surarea emisiilor poluante in diferite
conditii de functionare (sunt in general incerc5ri care decurg
simultan cu trasarea unor caracteristici fundamentale
(caracteristica de turalie, caracteristica de sarcinS, etc.)
Evaluarea estimativ5 prin extrapolarea efectului simultan al
diferitelor categorii de autovehicule din punct de vedere

cregterii emisiilor globale (se practicd indeosebi pentru
monitorizarea efectului transporturilor in mediul urban).
20.11.2012
curs lV AR
al
CICLURI DE DEPLASARE
Ciclul de deplasareii a automobilului redd o serie de date referitoare la variatia

vitezei in timp.
Ciclurile de deplasare sunt stabilite de organizalii pentru diferite tdri
sau regiuni, ca gi condi{ii de determinare a performanlelor autovehiculelor, cum
sunt consumul de combustibil gi nivelul emisiilor.
Ciclurile de deplasare pot fi de doud tipuri:

- cicluri de tip tranzitoriu, care implicd multe schimbdri de vitezd;
- cicluri de tip modal, cu perioade prelungite de mers la vitezd constanti.
20.11.2012
curs lV AR
Ciclul de deplasare european (ECE-I 5;

NEDC)
Ciclul european ECE - EDC (gi EUDC) se utilizeazd pentru testarea pe stand, pentr
certificarea emisiilor autovehiculelor ugoare Tn Europa (Directiva EEC 90/C81/01).
Ciclul complet cuprinde patru segmente ECE repetate fdri pauze, urmate de
un segment EUDC.
inainte de testare vehiculul este ldsat cel pulin 6 ore sd ajungi la o
temperaturd de 20-30'c, apoi este pornit gi ldsat pe mers in gol timp de 40 s.
incepAnd cu anul 2000 aceastd perioadd de mers in gol a toJt eliminatd,
mdsurarea emisiilor incepdnd imediat dupi pornire.
in urma acestei modificiri ciclul a fost denumit NEDC (New European Driving
Cycle).
Segmentul EUDC (Extra Urban Driving Cycle) a fost addugat dupd patru cicluri
ECE pentru a lua in considerare 9i modul de conducere mai agresiv, Ia viteze
mai ridicate (la periferiile oragelor). Viteza maximd este de 120 km/h.
A fost definiti gi o varianti a ciclului EUDC pentru vehicule de putere redusd,
cu o vitezd maximd de 90 km/h.
Profilul este similar exceptAnd po(iunea in care viteza depdgegte 90 km/h.
20j12012
curs lV AR
'llrl
1:[o
ED
Etl
4D
Ciclul urban
european ECE-15
_:0
I]
1:0
100
s0
Ciclul sub-urban
european EUDC
6g
40
,201
20.11.2012
Noul ciclu european

(compus) NEDC
curs lV AR
Parametrii comparati ai ciclurilor ECE

ECE 15
durata: 4x 195 s = 780 s
distan{a: 4x 1.013 km = 4.052 km
viteza medie: 18.7 km/h (cu mers in gol)
viteza rnaximi: 50 km/h.
EUDC
- durata: 400 s
- distanla: 6.955 km
- viteza medie: 62.6 km/h
- viteza maximi: 120 km/h.
20.11.2012
curs lV AR
PlecAnd de la date reale, au fost dezvoltate cicluri tranzitorii pentru dlferite

categorii de drum gi condi{ii de trafic.
Acestea sunt cicluri de tip tranzitoriu, in care porliunile de vitezi constanti

sunt mult mai scurte.
Acest tip de cicluri fiind determinate pe baza Tnregistrdrilor deplasirilor reale
constituie o mai bund reprezentare a condifiilor de deplasare prin orag decAt
ciclul european standard,
Datele ponfrrr raalizaraa ninlrrrilnr l-Jrrzarn arr fncf nnlanfafa nrr airrfnrgl a7T de
autovel viteza {kmih}

2200 de 6o
np de circa
A fost u
cicluri d
regrune
'area unor
orice
4{J
?n
a
o':]
?ttfj
3s*
5t;6
4BG
vite=a ikmthl
6t1s
timp {s}
ciclu de deplarnre Fe iuto5trad5
aa
+8
o
d'
20.11.2012
Z*t
4SO
6BA
B{1*
l*to
curs lV AR
',l
3{!{!
I 44S
?sflB
:irp
1u1
Ciclul american FTP-72

Testul FTP-72 (Federal Test Procedure) simuleazi un traseu urban de circa 12
km cu opriri frecvente.
Este utilizat 9i in Suedia.(A10 sau cvs - Constant volume Samp/er) gi in
Australia (ADR27 - Australian Design Ru/es)
6rl.
5t].0
40fl
:0.11
/-11.0
10.t1
0.0
20.11.2A12
curs lV AR
Giclul compus Galifornian (UC)

Parametri:
- durata: 1435 secunde
- distanla: 9.8 mile (15.7 km) - viteza ?n graficul din Fig. 1 .17 in mile/h
- viteza medie: 24.6 milelh (39.6 km/h).
7il
Srl
ft
3t-l
1n
{r1
B
zil*
20.11.2012
+sI
0tl
38ll
curs lV AR
1U0D
Ciclul japonez 10-l 5

Parametri:
- durata: 660 secunde (mod 10); 892 secunde (mod 10 + mod 15)
- distan{a: 4.16 km (mod 10); 6.34 km (mod 10 + mod 15)
- viteza medie: 22.7 kmlh (mod 10); 25.6 km/h (mod 10 + mod 15)
- vtleza maximi: 40 km/h in modul 10,70 kmih in modul 15.
B[.0
Tr_r.rl
6ri.!
5tr.!
4lJ.I
38.0
:n.0
1
D.I
0.0
20.11.2012
Ciclul WHTC
(World Harmonized Transient Cycle) este un ciclu de tip tranzitoriu destinat
testdrii pe standul dinamometric Tn vederea certificdrii pentru nivelul emisiilor al
motoarelor vehiculelor grele.
Se doregte a fi un ciclu acoperitor pentru deplasarea vehiculelor grele, la nivel
mondial.
20.11.2012
curs lV AR
Ciclul mixt - Romania
ii:""*
iBTg{t;i !
{*$1L{
li F{
::. i -
tr*:.
l,-i::rrlf urtw*
F*$^r{,L4
l"i.*
l
il
..'lJriL f
i.'
1l
)t
,:i.:
rri
:iti:
:Ll
I)ll f {
{..S:tt${rl$JrE {:xn
"
s! s
I
!i:
'i
*l :!
cL &.
-ry
:l
,e
il
il
i-i
| :,i
tr"i,
Fr'
i"'
i
-**
20.11.2012
curs lV AR
Pscipi+nt
miJs'tri
Testele de emisii pe standulcu

role:
1. Roli cu dinamometru,
2. Convertor catalitic primar,
3. Convertor catalitic principal,
4. Filtru,
5.
6.
7.
8.
9.
',i\
lli
i /i
rY^
r i""'-qr
?s,
"'
-,
:i$t+r.r
** *racrare
!.}
i
L," ffs
C
ij
fT*l*
I*l i iistqrniij onat,raror. ji

c+r,tn*Lr:ieriil**t
20.11.2012
Sist+tt ui anaiieatr:r
gistefiul ;nalizfftor,
t+n'iinuil
{iIl!.rat I lrsdil'rat
R*cipient*ir *a
}fializa,
.6r]tinu,J dillrat
curs lV AR
Filtru de particule,
Tunel de dilulie,
Mix-T,
Robinet,
Dispozitiv pentru aer condifionat,
'10. Aer pentru dilulie,
1 1. Aer de evacuare,
'12. Exhaustor,
13. SistemulCVS,
14. Recipient pentru
probe de dilu[ie,
15. Recipient pentru probe de gaze
de evacuare (Mix-T),
16. Recipient pentru probe de gaze
dde evacuare (tunel).
l. - Calea pentru mdsurarea
gazelor de evacuare, pentru
motoarele pe benzinS, ll. - Calea
pentru misurarea gazelor de
evacuare, pentru motoarele Diesel.
tf
{.
lerr*hare
L.$t
"
J :etuirrrir li:*r:r'g,ir r:::iur- rie:rcri

.}irc{fi]-3
x1'.
Adisprirt d*
Tirl1r
Ilaaa
rdoEtirii
rr't.
iLl
i-'-tritl 1-t
;{tr9{1* Ei{erir
Hisul1$xie
in4,*ur.t
reft*ui de '*rl*iru
ceire
enuslih 'filBeillelix
:vl_,.E,r_
rlUir-eL.I
+
lsitln];t.cl
ta!l$!ll!l Emrl$r3ll
L31lr111n r,llrSFEAl:A
,i.daptsre l.c Faertixa

.U r:r,! hL I
Ldapt3IE ja Dl}'ettr:,a
s.rl],1$l'+
t[r 1 1 1A]5
It ll$rE{f
Lnu!5l* -f,r$Ageifia
-{ji*Iptare la
Drrrlr:a
1+
ff lslg
1f
.tld.1!al
l{1r\1il,T{F
l{Jr1
6
LLT
$XiTdiFl'E
C.rn:illil Errrpear
[sj+i].Ll:
C:gtqrlt:t
-'Er-v*
1'
11
Caas:ll.u E*rapea:r
r]r:::rer1pll t.urslaex&
9*.'l l:EC
5r
cllfo i Lile:e}
ll
Eltqleel
*-1,51:ECE
"Eur* l' tJtt$
g+.'l
t1
{-ra:iI$r llucpetl:
liEC
"E&r -1-'ll$o
tllllsiliBi EilJcDtin
fffcafielladl EurQperr
f,-onsililli Er$oprn
Pu!"rmentul Erucpe;r*
:{r
^{:lreurian:er-rl
*r
Erecti'r':r ;0..r1:*.'Ea-E
-funtndar*rnt
Diiff{ii'i;r lrL'l ll},C'E
{tl
.4':nendrfi:ent ls
1$ i16 1 q33
l:
Duerri-;a
jrl:ll
Dlrerrt-:a
l{ljl :tiECE
D,t-E
.q:Beudffffrt Ll
-'r8l
:$ it.1!9-l
t.f
ArBesdan:fft 1I
Duecti...r ]0il 1*..ECE
i.ill.1'!-{+
fungrd:rr-r:t k:
i0:ll*{E
Cllrl'iliili. Er}fol]enn
Parbnern{ Eru':gea:
D!recti.,,*
F*jr:n,Ef
'Ewe 4" Ou'r
l0|]:rssrEC
ri fmsili:l Emrm:n
DiHtir*
LirBrsra t.ruope$L1
ilEafl*a1l]EEi tfr
'Em* 4" Die;rl

l0S:iS$rEl
.{fileld3lneai ls
Dlr*cri.;x lflJll0.ECE
s3 09. _tt
'Eurn .1"' Dirsel
1r
lruerdan:ert le
r,lf_1F-s4
t1 l0 lsqs
ll lil
S98
7{1,?-"tiF{F
uj. tu.:tivi
Dreii*:-il:ll.$ECE
C'rrusir Eur,tpeal-l
jlruer){Jamirxf .lfi
uJ.
t!_;.w-l
Drutba fil:l]O:ECE
Clasificarea autoveh icu lelor

ECE 79/Amendam. 2/16 Apr.1999
Anexa 7 a ordinului mentionat, stabilegte definirea gi categoriile de autovehicule,

clasificarea fiind insugiti gi de citre constructorii de automobile europeni (inclusiv Rusia).
Cate
Subca
goria
tegoria
Definif ia autovehiculului
Vehicule cu mai pufin de patru
Lr
rofi
Vehicul cu doud rofi, avdnd capacitatea cilindricd sub 50 cm3- in cazul echipirii cu motor
cu ardere internd sau orice alt sistem de propulsie a cerui vitez6 maximi (de proiectare)
nu depdgegte 50 km/h
L2
Vehicul cu trei roli - indiferent de pozifionarea relativd a acestora, avdnd capacitatea

cilindricd sub 50 cm3- in cazul echip6rii cu motor cu ardere internd sau orice alt sistem de
propulsie gi a cdrui vitez6 maximd (de proiectare) nu depige$te 50 km/h
L^
Vehicul cu doud ro[i, avdnd capacitatea cilindricd peste 50 cm3- in cazul echipdrii cu
motor cu ardere intemi sau orice alt sistem de propulsie gi a c6rui vitezd maximd (de
proiectare) depdgegte 50 km/h
L,I
Vehicul cu trei rofi, dispuse asimeffic fa!6 de planul longitudinal median al caroseriei,
avdnd capacitatea cilindricd peste 50 cmi- in cazul echipdrii cu motor cu ardere intemd
sau orice alt sistem de propulsie gi a c6rui vitezd maximd (de proiectare) depagegte 50
kmA (motociclete cu atag)
L{
aA
.t
4 at
Vehicul cu trei ro!i, dispuse simetric fa!6 de planul longitudinal median al caroseriei.
av6nd capacitatea cilindricd peste 50 cm3- in cazul echipdrii cu motor cu ardere intemd
sau orice alt sistem de propulsie gi a cdrui vitezd maximd (de proiectare) depdgegte 50
km,h (motociclete cu roata a^l[:4$flf p{ag in spate)
:ri.l
-frfegorir
Exemplr:
irfrreari
t, : {:'.ganJ+
a .{j{:
De:eriert
,'rhlrrle nr cl} ?i!*! + mti rj<5tEst
,rilxntte d$traEte EspqLdu d

tss1t- isl *B a* fui tEiilt &
t{,.
ffi
ffi
lEeri. Fe li+gn tci

sfftlui
deerira*
v:.-]ti.B[e
a$
ai+gorT
fii1rlomrl*
r ffia mrei
tr1d4ltteit:1+E
Srecrierr
--
i:drr*lr dst:{s:r irslp$:ulu
&
r-*rfuri c8 n mesi wtiisl: trzf"riza$
:e dElla;E:1r 1: tfti?
..:::::::::a
dr
:C-ro
:::::::
,i
-Ag,*4
,.
::ry.
1&ttrJi*ti F
iiebir*e rAr.tiak anr].ipqt1lu *
rroffE teti Is m1 f'1u1i de !

silri" !r l"irngi ffl der&st iifenk
i su r rs:.i eruri auiFiftui *
r'ilu{ule
de
ters
lqlilelr i rffi
L-ehi:lle ru c.J pa*a 4
l$$ptrtElri
{ie
fl:fiui
sti drjisi
' - !ffitl+ird G 'ra fi comhist i;E c1 siebsfti

!1. d< ru *mb*F:lN- De::rrup1u- u
.'pind
"rllruhs
&gini
it
Exeeg{u irfcrm*tir. *
dextiw
M$A_ tit a$ m fi1ii de

ui- }f ]fugi rel de&lsr l'jba{!
re{sr
rar:itrJFili de
!t
lestilate trifls.pmdlr
1F$h el'aEi
dtp;rr,jire ?.:; rFF
,'rhi{i}r
de6xaate
dia r-xtEEBris
lit-{$e ffir di!,tiai
:sk'.jrii pE ierff accident:t. i :f

utrlra .:t;_1G.
$l
a$Efal
1:?
ani'u
xtrsFo*1tu d
[iriui e! o @s? rsrdrd asa$ri*;

e! mee i-_1 tcrt. dtr ctre rr
lepaletE i: r@E
20.11.2012
CUTS
IV AR
Limitele de poluare impuse de Euro s

Limitele pentru motoarele Diesel (g/km):
Norma
Euro I
CO
Data
1992.07
HC HC+NOx NOx
pM
2,72 (3,16)
0,97 (r,13)
0,14 (0,19)
Euro
2,IDI t996.0r
1,0
0,7
0,09
Euro
2,DI
1996.01
1,0
0,9
0,10
Euro
2000.01
0,64
0,56
0,50
0,05
2A14.09
0,50
0,17
0,08
0,005
Euro 6
20.11.2012
curs lV AR
NOx
F&!l xrnl
:l
f,\"i
i,;
:;
.; II
HC
b{
li
4\J$r
-&,{:}
o*
:rl
_-.!,t*h
2000
Eurol : 1$9S
20.11.2012
Limitele de poluare impuse de Euro 5

Limitele pentru motoarele pe benzind (g/km):
Norma Data
Euro I
1992.07
Euro 2
1996.01
Euro 3
2000.01
Euro 6
20.11.2012
2014,09
2,30
HC HC+NOx NOx
0,97 (1,13)
0,5
0,20 0,15
1,0
0,10
co
2,72 (3,16)
))
curs lV AR
PM
0,06 0,005
Evolulia regulamentelor de poluare

Normele pentru motoarele pe benzind (g/km):
20.11.2012
Evolufianormelorprivind
limitareapoluirii
chimiceprodusi de motoarele
cu ardereinternd
13.12.2013
curslV AR
Teh n ici de Eva lu a r e a P o l u i r i i C h i m i c e

poluErii
produs5
Evaluarea
chimice
de motoarele
automobilelor
este
orientat5
in urmdtoarele
:
direclii
o Evaluareabazatdpe principiiteoretice- pornindde la
caracteristicile
fundamentale
ale m.a.i;
. Evaluarea
experimentalS
detaliatbin urm5toarele
componente:
pe bazaciclurilor
Evaluarea
de testarein conditiide simulator;
poluante
Evaluarea
direct5prinmdsurarea
emisiilor
in diferite
(suntin general
condiliide funcgionare
incercEri
caredecurg
simultan
cu trasarea
fundamentale
unorcaracteristici
(caracteristica
de turatie,caracteristica
de sarcinS,
etc.)
r Evaluarea
estimativbprin extrapolarea
efectuluisimultanal
diferitelorcategoriide autovehicule
din punctde vedereal
pentru
cregteriiemisiilorglobale(se practicbTndeosebi
monitorizarea
efectuluitransporturilor
in mediulurban).
13.12.2013
curslV AR
CICLURIDE DEPLASARE
reddo seriede datereferitoare

la variatia
a automobilului
Ciclulde deplasareii
vitezeiin timp.
pentrudiferite{iri
de organiza{ii
suntstabilite
de deplasare
Ciclurile
performanlelor
gi
a
autovehiculelor,
cum
sau regiuni,ca condiliide determinare
emisiilor.
de combustibil
suntconsumul
9i nivelul
potfi de doudtipuri:
de deplasare
Ciclurile
de vitezi;
careimplicdmulteschimbdri
- cicluride tip tranzitoriu,
prelungite
perioade
de
mers
la
vitezi constanti.
cu
de
tip
modal,
cicluri
-
13.12.2013
curslV AR
european(ECE-1
5;
Ciclulde deplasare
NEDC)
pentrutestareape stand,pentr
CicluleuropeanECE- EDC(giEUDC)se utilizeazd
EEC90/C81/01).
ugoarein Europa(Directiva
autovehiculelor
certificarea
emisiilor
CiclulcompletcuprindepatrusegmenteECE repetatefdrd pauze,urmatede
un segmentEUDC.
esteldsatcel pulin6 oresd ajungdla o
inaintede testarevehiculul
temperaturide 20-30'C,apoiestepornitgi ldsatpe mersin goltimpde 40 s.
cu anul2000aceastiperioadide mersin gol a fosteliminatd,
incepAnd
imediatdupdpornire.
TncepAnd
emisiilor
mdsurarea
ciclula fost denumitNEDC(NewEuropeanDriving
in urmaacesteimodificdri
Cycle).
SegmentulEUDC(ExtraUrbanDrivingCycle)a fost addugatdupdpatrucicluri
gi modulde conducere
maiagresiv,la viteze
ECEpentrua luain considerare
Vitezamaximdestede 120km/h.
oragelor).
mairidicate(la periferiile
A fostdefinitdgi o variantda cicluluiEUDCpentruvehiculede putereredusd,
cu o vitezdmaximdde 90 km/h.
porliunea
in carevitezadepdgegte
90 kmih.
estesimilarexceptdnd
Profilul
13.12.2013
curs lV AR
t2D
100
BD
6B
40
Ciclulurban
europeanECE-I5
r0
0
120
100
80
Ciclulsub-urban
europeanEUDC
60
40
:tl
0
13.12.2413
1?fl
10il
8U
Efl
{0
tCI
il
13.12.2013
curs lV AR
Noulciclueuiopean
(compus)NEDC
curs lV AR
ECE15
UM
Caracteristica
EUDC
NEDC
Distan!a
km
0.9941
6.9549
10.9314
Timp total
195
400
I 180
Tim de mersin
gol
57
39
267
Yiteza medie
(incl. opriri)
km/tr
1 8 .5
3
62.59
33.35
Yiteza medie
(exc1.opriri)
km/h
25.93
69.36
43.10
Yiteza maximd
km/h
50
1.20
120
Accelerafia
medie
m/sl
0.599
0.354
0.506
Accelera!ia
maxlma
m/s2
1.042
0.833
t.042
13.12.2013
curs lV AR
ECE
Parametrii
ai ciclurilor
comparati
ECE1 5
4x 195s = 780s
- durata:
4x 1.013km = 4.052km
- distanfa:
- vitezamedie:18.7km/h(cumersin gol)
- vitezamaximi:50 km/h.
E UDC
- durata:400s
- distanfa:
6.955km
- vitezamedie:62.6km/h
- vitezamaxim5:120km/h.
curs lV AR
13.12.2013
PlecAndde la datereale,au fost dezvoltatecicluritranzitoriipentrudiferite

categoriide drum9i condifiide trafic.
in carepo(iunilede vitezi constanti
Acesteasuntcicluride tip tranzitoriu,
suntmultmaiscurte.
pe bazaTnregistririlor
deplasirilorreale
Acesttip de ciclurifiinddeterminate
a condifiilor
de deplasareprinoragdecAt
constituie
o mai buni reprezentare
cicluleuropeanstandard.
Datelepentrurealizarea
ciclurilorHyzemau fost colectatecu aiutorula77 de
l de circa
autovehir
viteza {kmih}
r
cicluurban
2200de
rea unor
A fost un
.fo
rrice
cicluride
regiune
c
B
16fi
0
vit:za
560
lfJa
sos
+tD
6$6
timp (s)
ciclu de depla:are pe autostrildi
{kmfh}
r 2&
80
4{t
s
80
13.12.2013
so$
10&s
CUrSIV AR
1:ss
I,406
:6oB
ti*p 1u;
CiclulamericanFTP-72
TestulFTP-72(FederalTestProcedure)
simuleazdun traseuurbande circa12
km cu opririfrecvente.
Esteutilizat9i TnSuedia(A10sau CVS- ConstantVolumeSamp/er)gi in
Australia(ADR27- AustralianDesignRules)
Eil:ll
50.|.J
.tli:t.I
3!.tl
1tl.tl
1 l:1.!
[.t]
13.12.2013
curs lV AR
(UC)
CiclulcompusCalifornian
Parametri:
- durata:1435secunde
- distanfa:
9.8mile(15.7km)- vitezain graficul
din Fig.1.17in mile/h
- vitezamedie:24.6milelh(39.6km/h).
tr"1
?fl
a.i
g0
4Q
3fi
?IJ
1fr
0
SlrS
13.12.2013
.!0[
curslV AR
Giclu ljaponez
10-15
Parametri:
- durata:660secunde(mod10);892secunde(mod10 + mod15)
4.16k m (mod10);6.3 ak m ( m o d1 0 + m o d1 5 )
-d i sta n l a:
- vitezamedie:22.7kmlh(mod10);25.6km/h(mod10 + mod15)
40 km/hin modul10,70 km/h?nmodul15.
- vitezamaximd:
EU.0
rn.0
E[.t]
5[B
40.0
30.t]
:D.D
1D.I
0.0
13.12.2013
GiclulWHTC
(WorldHarmonizedTransientCycle)esteun ciclude tip tranzitoriu
destinat
pentrunivelulemisiilor
testdriipe standuldinamometric
Tnvedereacertificdrii
al
grele.
motoarelor
vehiculelor
pentrudeplasarea
grele,la nivel
Se doregtea fi un cicluacoperitor
vehiculelor
mondial.
13.12.2013
curslV AR
Ciclulmixt- Romania
**tr*f *xlrxl'lrtw*rs
T**t# ?l*:t - *i;:l** r*rixr*

*
&
a
b
a ]
i&
13
(]\6,p
,&
YI''
!!.8
$3
FT:
ad!
t,L- . g1:
&7* re:t
,J::?,?'W.-
curs lV AR
13.12.2013
l t$
, :i:l
u1*slta
,:ii
it
t
&1.;-i
(,
fi'rft.-"'*
*Er
""*^
ii"eib*,;._lt_j
4'*"^l
" ,.au
1;-i
-4-.1,:-
XXX
-: ; j
l-,-*<*r,
t*i!! r"i
P*lpiun:$e
,){ ;fialiei
rirr';:at",
I*t I sisi*iii,it
c*ntiru',rreclihat
13.12.2013
Sistefir"danalizdrt.
t*uitnilii
riiiratI nedii,"Jat
5i4t*,iui an3lknlnf,
Reripienteie
de
etaailr(.
cr;"iir*r difuate
curslV AR
Testelede emisii pe standulcu

role:
1. Roldcu dinamometru,
2. Convertor
cataliticprimar,
3. Convertor
cataliticprincipal,
4. Filtru,
5. Filtrude particule,
6. Tunelde dilutie,
7. Mix-T,
8. Robinet,
pentruaer condilionat,
9. Dispozitiv
10.Aer pentrudilulie,
11. Aer de evacuare,
12.Exhaustor,
13.SistemulCVS,
pentru
14. Recipient
probede dilu!ie,
pentruprobede gaze
15. Recipient
de evacuare(Mix-T),
pentruprobede gaze
16. Recipient
dde evacuare(tunel).
l. - Caleaoentrumdsurarea
gazelorde evacuare,pentru
pe benzinS,
motoarele
ll. - Calea
pentrumdsurareagazelorde
evacuare,pentrumotoareleDiesel.
ts
.I
i*
l,toon*,
l"-\-.
t*"*-
l*gfemrl
}uii:*
T 10s
*\
hs*
'r'|i
*ri
fr,
*tl
,rflr
OLJ
ita
ir
i{ i**
iFl
i rt
: *
,.ilfi*
v
tlra:
**
dleerr"el+r
-qeMrireti.r
}ir.
9irprtiln
Tit]u
-{alepfi}t dr
r'l"f -aii"f-L{-
4.
t .E
Lhurd}* L{rcpa!
I]Hle
in:p*r*m pa!:irii
aryului de retrr
e:nlsirileritllirrlt l*:
ivilitl.l,
Clusili* Eru+pra:r
ltJibt-t
tFr]:rtli
186nj ECE
:rliil$Jft
rcerrirlf,
,l*ra
ailoer[vii
.l$.ir-{-1qllr
f,!'t"
i!Fxic4:
Lrrc{Ern;
f,bruxie Eumpeana
-4j1.apt3!Ptt 1ftre.cfr.,?
XtllS:IfE
l$_{.1}.1pi4
.Ld.aptff e llr l-,fi rt1.G
jt:.11,1J*ri
l{t,:ll8r!{:E
.{dEpBre}sDirertia-E
J}
r'U --U.tLt"
Slr-i:1: {'I
Conrilil Eurcpean
16..161g$i
AiEdlfiiiftesl1,?
Dlrecrir:c 70,?10llF
6
SS;{.ECE
C*c::ilir: Erryeau
.qfteffi"xn1e1:i
li
]-iiff ri:.a l{"f il )t1..Fri F
*3.11.1qS1
S9.41$:E{E
C*nxlil E*rryeal
.l,eEBi:t11ff&i
10.116.1q$S
nrEcii-.'a
EUrg 1
9]i59E{:E
''Euto l'- |lttr
It
s+.'l.],'EC
An}iD*ff:e&i la
OrnEcti"? iil-:l2l'ECE
Farhnrenft:lEurr.;:ear ,{tneBdan:e*: 1s
ir ConriliBl E*:r:oesl1 Diricri;,ir l0Jlltl'Ecf
'Eruo i'- Die,:el

Sd.'11iEC
"Eur* -1''tlno
qSi69iEL
'tur --1'Di5e1
F*r'rigiF'C
Fari;meuxl Eurperu
;r C*ncilial Elrot:{i
Fadanrutr.i Eru*pe,r::
x Cprrilittl Etxaresr
Fartr*nenu{Eurcpean
$ ConsrliniEr:rspe.1n
''Eurs 4 Littrrl
)flt]-J
1ix
lfl . lliliEcE
L0milt'-t
tLrqpeaD
L OrHSta I'nf,Oilea&i
,?Atl.rFf-
E1lfL1 + Lxdll
]aa-"j,.An,Ff"
LOlDrSra.eff{Feffi
l$.10.1!4J-r
'll.ijj,1!{r4
'Ji.iiJ.1$.r+
,{nra:$an:er::h
il:rectila l{.l,l lf-1,'E{5
AjEerldarfiE zi la
Dlrectia ?nrl{lEat
,4merldar]]eel la
DiIEfIi,.n lil,il :{rriE{lE
il$randaritEm 1"i.
Diectir.a j*: ]ll.lrE{E
$Eeflil.aulerf
DrrFdi.,ia
Lr
1:i l1l 1!!E
1-1l0 lg{E
tr_l.
t0.tt?l
t-r 1f .l0Sl
r-{liLl.l,iE{E
Clasificarea
autoveh
iculelor
ECE 78/Amendam.
2/16Apr.1999
Anexa 7 a ordinuluimentionat,stabilegtedefinireagi categoriilede autovehicule,
fiindinsugitigi de cdtreconstructorii
de automobile
clasificarea
europeni(inclusiv
Rusia).
Cate
goria
Subca Definitia autovehiculului

tegoria
Vehiculecu mai pufrn depatru rof
40
4^
at
Ll
Vehicul cu doui rofi, avdnd capacitateacilindrici sub 50 cm3-in cazul echipdrii cu motor
cu ardereintemd sau orice alt sistemde propulsiea cirui vitezd maximd (de proiectare)
nu depdgegte50 km/h
L2
Vehicul cu trei rofi - indiferent de pozilionarearelativd a acestora,av6nd capacitatea

cilindricd sub 50 cm3-in cazul echipdrii cu motor cu ardereinternd sauorice alt sistemde
propulsie9i a cdrui vitezd maximl (de proiectare)nu depdgegte50 km/h
L3
Vehicul cu dou6 ro!i, av6nd capacltaleacilindricd peste 50 cm3- in cazul echipdrii cu

motor cu ardereinternd sau orice alt sistem de propulsie gi a cdrui vitezd maximd (de
proiectare)deplgegte50 km/h
L4
Vehicul cu trei roii, dispuseasimetric fald de planul longitudinal median al caroseriei,

av6nd capacitateacilindricd peste 50 cm3- in cazul echip[rii cu motor cu ardereintemd
sau orice alt sistemde propulsie gi a cdrui vitezd maximd (de proiectare)depAgegte50
km/h (motocicletecu atag)
Ls
Vehicul cu.trei ro!i, dispusesimetric fald de planul longitudinalmedianal caroseriei,

avAndcapacitateacilindricd peste50 cm3- in cazul echipdrii cu motor cu ardereinternd
sau orice alt sistemde propulsiegi a cirui vitezdmaximi (de proiectare)depdgegte50
km/h (motocicietecu roatalllJ:qpg, Sag in spate)
[,xemplc iuf*rm*rir
i-efucsli $ rel puii[ -t rcri rhsti:u
. ctre ilu a$ rffi
sulr
Iti
*o
De:aiele
-.-:i
,rehialde CEtl[3ir
rssperttrls
.'i
JrlMlziil
i:t:,:A:tiiluiriui c! o misi ru5$i

redrpi$rlte ll tR
_.' ,'
&e, c&e 3s M
s{t
d
i. tt 6!9; {El dsist
iofen
iu a ssi
fiasi
iulsfirab
,lEpix.tte j toue
$*18
r'att
ehlrul.
aI
rlul
{u .el rus
cta d lBsi
lwe
J.:
tttlll
dt
4 rotr diltr!
118\6vi
tlase. dtr
rI w- :q' uffi.
lerud
{iwlusir rsni-remm*}
Lrci';:*:ifiir
ffi
ffi
:eh(ule de ters
- liubot*l G 1r E ro$l1!trt fi.. at s$bolu

{. ic cu sicboltl N, De *ru{rl*. m
'8fum1dio catfDfli |it"cir ste distiMt
6.lrsrrii pp teretr arcidslat. i ae l:a Jfibnl
.r1tn"Sai\i|i.
^, t'11]
asfofl
rse
13.12.2013
CUTSIV AR
Limitele
de poluareimpusede Euro5
fl.'f6
E
L
.:c
n *q
lJ. td
Eurs ? Dl {llc"bt{C,}
tu
= fi.*8
4r
=
!J
# f,.*4
Eur.s6
iPtqF,lrcdi
tj
n?
13.12.2013
o.4
fi
HS, {glhml
curslV AR
NOx
FM xro'
13.12.2013
Limitele
de poluareimpusede Euro5
Limitelepentrumotoarelepe benzini(g/km):
Norma
HC
CO
Data
HC+NOx
Euro I
1992.47 2,72(3,16)
0,97(1,13)
Euro 2
1996.01
0,5
Euro 3
2000.01 2,30
)o
Euro 6
2014,09 1 , 0
0 ,1 0
13.12.2013
))
curslV AR
NOx
PM
0,06
0,005
Evolutia
regulamentelor
de poluare
Normelepentru motoarelepe benzina(g/km):
CO
-a.i
F M x ts
Eur*I : {$SG
13.12.2013
NOx
Ciclulde testareESC
Ciclulde testareESC( de asemenea,
cunoscutsub numelede ciclulde OICA/
ACEA), a fostintrodus,
impreunicu ETC(CiclulTranzitoriu
European
) 9i ELR
(CiclulEuropean
de rispunsla testare),pentrucertificarea
emisiilor
de la motoare
1999/96/CE
dieselgrelein EuropaincepAnd
din anul2000( Directiva
din 13
decembrie
1999) . CESesteun 13 moduri,careinlocuieste
testulR - 49 .
pe o secvenldde moduri.
Motorulesteincercatpe un standdinamometric
pentru
Motorultrebuiesd funclioneze
un moment,prescrisin fiecaremod,in care
nu se schimbd?nprimele20 de secunde.
turalia9i sarcinamotorului
Turaliaindicatdse menlinela + 50 rpm9i cuplulspecificat
se menlinein limitaa t
o/o
2 dincuplulmaximla turaliade incercare.
Emisiile
suntmdsurate
in timpulfiecdruimod9i se facemediape durataciclului
cu ajutorulunuiset de factoride ponderare.
pe un filtrupeste13 moduri. Rezultatele
Emisiilor
de pulberisuntegantionate
finalede emisiesuntexprimate
in g I kwh .
personalul
poatesolicitamoduri
in timpultestdriide certificar,
de certificare
suplimentare
in cadrulzoneide controlal ciclului( Figura1 ) .
de testarealeatorie
prininterpolare
Emisiemaximdla acestemodurisuplimentare
suntdeterminate
intrerezultatele
vecinede testareobignuite
.
din modurile
13.12.2013
curslV AR
Me rsi n g o l
2
3
B
B
8
9
B
B
10
11
L2
13
c
c
0
100
50
75
50
75
25
100
25
100
25
75
50
13.12.2013
15
8
10
10
5
5
5
9
10
8
5
5
5
curslV AR
:Sarcina
a%l
Mers in gol
13.12.2013
Tura{ia motor [7o]
curslv AR
2
2
L
2
2
2
2
2
2
2
2
2
Controlulgi ReducereaPoluarii- curs

AR
specializarea
Principalelecdi de reducerea poluanlilorchimici la

automobilesunt:
procesului
Reducereain proces (prinmodelarea
de arderegi
de oxigenin camerade ardere,
asigurarea
cantitdlii
suficiente
etc.);
Reducereapost-procesprin"tratarea"gazelorde evacuarecu
conlinutbogatde CO, HC 9i NOx;
Reducereacontinui princreareaconditiilor
de "mobilitate
urband"in traficulrutier;
simultand
Reducereaconjugati prinaplicarea
a tehnicilor
menfionate
anterior;
Reducereaglobaldprin aplicareabiotehnologiilorin
a l i m e n t a r em
a. a . i .
13.12.2013
Controlulgi ReducereaPoluarii- curs

AR
specializarea
Reducereapost-procesprin ootratarea"gazelorde
evacuare
reactiilor
rea gazelorde evacuareconsti in promovarea
de catalizi.
icatalizi in sensuldorit.
potfi:
reacfiile
catalitice
;; Funcliede naturacatalizatorului,
careintrdin reaclienu suntin
heterogeni- substan(ele
Cataliza
W:J
aceeagifazi (solidi sau lichida);
Catalizaomogeni (esterificarea);
Bio-cataliza
- prinacliuneaenzimelor;
Electrocataliza-este favorizatdde cregtereavaloriienergeticea
atomilorgi sau nucleelor
^^1
E^-v
--t:^tY
----
t:- l ^ :- l Y\.
ControlulSi ReducereaPoludrii- curs

AR
specializarea
13.12.2013
Reacfii de catalizd,tipice
X gi Y pot sd dezvolteo reaclie
aci se considerdci doui substan(e
unuinoucom
imicdducAndla obtinerea
cantitativgi calitati
echilibrului
te ducela modificarea
au loc urmitoarelereaclii:
+ C +
X C
C + Y +
Tncareseobline"mixtura"
deprogres
de
XYC Reaclia
YC+CZ
CZ+C+ Z
1 3 . 1 2 .2 0 1 3
"seconsumi"
primariprincarecatalizatorul
Reac{ia
reac!ie
Reacliade transferspre faza finald

Reacliade regenerarea catalizatorului
Controlul9i ReducereaPoluirii- curs

specializarea
AR
Varia{ia energieide reacfiein prezen[acatalizatorilor
- energia de reacftefdrd
catalizator
Err- energiade reacfiecu
catalizator
D erularea (progr esul) r eacfi ei
nu modificiechilibrul
reacliilor
Catalizatorii
avandrolin
ponderarea
energieide reactiecu efectasuprarateide
t3.12
zoi3ob[i nere a prod uglhr" rgadta#
-curs
loruerii
a yte;1!
degataliza
$ta!l$tl:_gnltatea
!9 mlgurdt
Suhnurlli;ll*s
hlultipl*s
Value :tynrh*l: ftlirtn* , , \frrlua .Synrh+l
H:Irl
".-:a..----.
][-t
!1t
.+
11"1t,
1 [l -'|,;u t:, cka t
rjerrh=tal..]u1
d;rhal_d*c1Fralal
. .-.:, !:1-l,
r:e ntil.;atal1L- l' kat hk' r t h e c t n k s t a l
I , 1r:r3
1tl+ kat : mk;-rt: nrillikrrt*l
kat , kk'rt
1rl-+
ft
h ilo k ; r t a l
uller_ 1lirri'f':at1l
. lijui-1t. h,'{l;ltmer=tak{;il
rlal
lt-=Irl i::!.:1gig.,rh
l!* !*t 'l:g -11110r'aral
.{ .1
1tl -1 2 ki rt p rl .ra t p i r:nkatr r l1tl1:k' r t
Tkat
terakatal
1tl -1 5kstr l ka t i t'**tok*ttoli

h' :ti Fk;r t
' 11115
1[-1 8 ka t, rrl .;a t : a ttokatali itl]' * tr ati Ekat
petrrkatal
1tl -:r ka t
ry]]al;ttal
rka t
1tl -:+l .;a ti u ka t

13.12.2013
re p tr - r katal1tl?l kat
.Ikat
l n rtnkat;r l:1tlzal.;lri t Ykat

Controlulgi ReducereaPoluirii- curs
specializarea
AR
lFk*l1l
Tnttahatal
ile com onenteale sondeid e oxi en
"=
1F
AE
II
I
II
,c?
w
g,
=.
**
rge,
4t
&
-irl
PE
F"
=
t33*
ryK
.tl
311
w.
=S^
$1
g.
u=
&,
t4
tu b
H
gti
ar*
ry
-.
&.
E
,
fr,
=:-$a: a
* :::
E{5
KIU
!r!
fF
n#
*:
SB
;l;
F+.:.
-lt
&
*r.
*.=
r$. u.
tin
e"
Pa
i $*
Controlul9i ReducereaPoluarii- curs

AR
special:zarea
Cum lucreazdsondade oxigen?

Funclie de prezen{a oxigenului in gazele de evacuare, sonda_de
i&
amestecurilor
bogatepeste14,7:1,tensiunea
transmiside senzorva fi-in
,,.*ffi,[bprezenta
: ; M' i + a l a '
A f\
OAA m \/'
le:A600
mV;
900
transmisd
de senzorva fi sub 300mV;
, ]& amestecsirac, sub 14,7: 1, tensiunea
limitaraportului
de amestecstochiometric,
semnalul
,l.--'il"
* r "-jurul
valoriide 450mV
;i,,
't000mV
450mV
100mV
c^ F.i a l i Ta r Fe
AR
Controlulgi ReducereaPoludrii- curs

cn A.i 2 l i ? .r a a
AR
Convertorul catalitic
'
Catalizatorul
cataliticeste un dispozitiv
folo5it'peiltiU'a
sau convertizorul
reducetoxicitatea
emisiilorunuimotorcu ardereinterni.
Prima datd a fost introdusin produc,tiade seriepe automobilelede pe piala
americand,incepdnddin anul 1975.
in interiorul
catalizatoarelor
au loc reacliichimice,princareprodugii
toxici
rezultali
in urmaarderiisuntconverti{i
in produgimai putinitoxici.
:Eficienta
poateajungepAndla g0%.
unuicatalizator
;*lsferia catalizatorilor
privindeficienla,
a cunoscutun trendascendent
gi durabilitatea
funclionalitatea
lor.
13.12.2013

cn cn i a l i ze r a a
AR
Controlulgi ReducereaPolu;rii- curs

AR
specializarea
'.=E
=::.::::x;;:6
..
nearse(saupa(ialarse)Tnbioxidde
Oxidareahidrocarburilor
.__
.,.,.....2.
'::
:::::::=:,:.:.:::==.:'=
carbon(COz)gi api (HrO):
/\
zCxHy+l
2x++1o,
"
|
' ) l'
I
.':
.L/
2xCo2+yH2o
Acesttip de catalizatoare
suntin deosebirispAnditela motoarelecu
princompresie,
av0ndrolulde a neutraliza
emisiilede hidrocarburi
aprindere
gi monoxidde carbon.
1 3 . 1 2 .2 0 1 3
Controlul
9i ReducereaPoluarii- curs
AR
specializarea
'
: | : :,:j
: :.'.:1| ;it,a:
:,:.:a.:::::)t
:,t:':.i
,'
; :1-.;:
;,ii:,y11,
;;.1i,
..,,
:::.:r::.1::'.:,,::,
:s$Lli:ii\ir,irffi;.i:r*.t*li:::::,:ii::.i::.
=''||Au fostfolositein SUA 9i la motoarelecu aprindereprinscAnteiepAndin

privitorla emisiilede oxizilor
1981, cAnddatoritinoilorregulamente
,.. . ,,,,anul
azot(NO"),au fost introdusecatalizatoarele
cu treitrepte.
*.
_
convertoarelor
cataliticeduce la reduceredrasticda emisiilor
3",',|',|)tilizarea
poluanteale unuimotorcu ardereinternd,dar cregteastfelsemnificativ
care nu esteo
--s3nfitatea de bioxidde carboneliminatin atmosferd.
problemipentrucalitateaaeruluiurban,insapoatecontribuila incilzirea
globald .
Controlul9i ReducereaPoludrii- curs

AR
specializarea
13.12.2013
::::. Catalizatoarelecu trei trepte
',",;"1
Reducereaoxizilor de azot (Nox) in azot (N) gi oxigen(oz):
LNO*,+xOr+N,
'.'2 Oxidarea monoxidul de carbon (CO),care este toxic,in bioxidde
(CO2):
;,-darboh
2CO +O z, -t Z CO ,
3. Oxidareahidrocarburilornearse(HC)in bioxidde carbon(CO2)gi
api (H2o):
ZCxHy+l 2x+ + lO, + 2xCO2+ yHrO

/-
"
1i122012
2)
r'
z-
41
*Au fostfolositein SUA gi la motoarelecu aprindereprinscAnteiepdndin

t:ii;Anul1981
privitorla emisiilede oxizilor
, cAnddatoritdnoilorregulamente
;ge azat(NO*),au fost introdusecatalizatoarele
cu trei trepte.
r,,:::1,=::'rr,:ll
Utilizareaconvertoarelor
cataliticeducela reduceredrasticia emisiilor
oluanteale unui motorcu ardereinternd,dar cregteastfelsemnificativ
"t'i,i",:1,:',,,,!
+
snfitateade bioxidde carboneliminatin atmosferS,
carenu esteo
problemipentrucalitateaaeruluiurban,insapoatecontribuila incilzirea
globald .
'.tait tl:itj:::n::i

soecializareaAR
Catalizatoarelecu trei trepte

sarctnr
stmu
1. Reducereaoxizilor de azot (NOx)in azot (N) Sioxigen(Oz):
zNO" -+ rcO, + I{,

:i,n,ftOxidarea monoxidul de carbon (CO), care este toxic,in bioxidde
. carbon(CO2):
zCO+Oz
+zCOz
3. Oxidareahidrocarburilor nearse(HC)in bioxidde carbon(CO2)gi
apd(H2o):
(\
zCxHy
+l 2x++lo,
"
2)
2xCo,+ yHro
41
Constructiaconvertorilor catalitici
<-\
tl
tl
M o n o litu( lm ie zu l)
LJ
Stratde protecfie(mat)
44
Carcasametalici
Controlul 9i Reducerea Poludr{-'p

>Pcu r c'r zc'
cc
ART
Monolitul
sau miezul,esteun metalpretios:in cazulcatalizatoarelor
moderneacestaestede obiceiun fagureceramic,dar suntfolosili,de
asemenea,
Miezulestedeseoridenumitsuport
9i faguridin olelinoxidabil.
eatalitic,
,,=,,,=.=,
.,.,: ,
-..
Platina(Pt)estecel mai activmetalgi estecel mai des utilizatla
catalizatoare.
Nu estefolositin toatecazuriledatoritdunorreac{ii
adilionale
mai ridicate.
nedoritesau/gidatoritdcosturilor
Paladiul(Pd)9i
rodiul(Rd)suntaltedoudmetalepre{ioase
folosite.
Platinagi rodiulsuntfolositepe postde catalizatorreducdtor.
Platina9i paladiulsuntfolositepe postde catalizatoroxidant.
A - catalizator
de oxidare,C - faguri.
de reducere,B - calalizator
13122013
controrur
t],::lffi::x
- curs
?",l'arii
(Mg)gi nichelul(Ni)suntde asemenea

u (Ce),fierul(Fe),magneziul
ite intr-omisurd limitatd(folosireanicheluluinu esteadmisdin
iuneaEuropeana,in schimbse utilizeazdcuprul,
careesteinterzis
a
folosiin nordulStatelorUniteale Americiidatoritd
ii de
ind).
ina: substanficu potenJial
toxicAicancerigen.
Rezultatele
diverselor
studiiau eviden[iatefecteleadverseale dozelormari
sdndtdlii
omului.
."dedioxinias.ury3
specificumane,estelargrispAnditdin mediulinconjurdtor.
iicbasta,prinactivitdlile
De aceeaefectelenociveasupraorganismului
depindde maimul{ifactori,
; .".
nivelul
care
expunerii,adicddozade toxic,duratagi frecvenlacontactelor
^l--rUtihtre
an'ismu|ui
cu substanla.
"
==
Efectulcaracteristic
In afaraacesteia,dioxinelemai pot
estecloracneea.
pieliipe zonelimitate),
duceasuprapieliirush(inrogirea
decolorare
zonalasi
gtereaexcesiva
a paruluiin specialpe fatasi in parteasuperioara
a corpului.
Un alt organafectatde acestesubstanfeesteficatul,dar intensitatea
reacliilorla acestnivelestemoderata.
Studiileau ardtatca expunerea
la dozemaride dioxinasau la dozemici,dar
pe perioade
?ndelungate
risculde cancer.
cresteconsiderabil
;:::::::::::::::::i.:::::=
::;:::::: : ; : : : :
'
t'
-r-t-
1 3 . 1 2 .2 0 1 3
-:
Controlul
9i ReducereaPoluirii- curs
specializarea
AR
at de proteclienumit gi o'mat":esteun amestecde silicongi aluminiu.

stratare rol de a separa,izola9i protejamonolitulde carcasametalicS.
Strst de p,'rr-;tecli
e
{mat}
Ca rra s a c lin
' : t e l in o Hi' J a b il
n o lit re ra mic
Senz':rul
de r.-:r:iLJerr
a{h
S tr;t tratati ti cde rrretar
F rEt i.r $
l=n lat ie
S u b s t r a t r : e r a r n i ':
1 3 . 1 2 .2 0 1 3

specializarea
AR
'
Filtrul de particule
menitsd inldtureparticulele
dieselesteun dispozitiv
Filtrulde particule
din gazelede evacuareale unuimotordiesel.
dieselsaufumul(funinginea)
lor
Majoritatea
filtrelorprezintdo eficienldde 85%,dar deseorieficien{a
prin
cu motordiesel(cu aprindere
depdgegte
90%.Un autovehicul
nu va emitefum vizibilla evacuare.
dotatcu filtrude particule
compresie)
1 3 . 1 2 . 20
s pec i al i z ar eaAR
Cerinleimpusela fabricareafiltrelorde particule
- filtrarefind
m in im a
hid r a u licd
- r e z i s t e n fa
in produclia
de serie
- fezabilitate
presiune
minimd
- diferentd
de
ridicata
- durabilitate
- pretredus
13.12.2413
Conirolul9i ReducereaPoluarii- curs

AR
specializarea
tl:a.::.:::;a.i1il
:.
;, ""lt,
-'
;: ':'
:. . Filtrede particulede cordieritd
i;::,!!!,2=:
filtrelorde particule
oritatea
t:lli
.'..,.-.t:t
lerial ceramicce este folositgi
1:gmaterial de bazapentru
j:'i, vertizoare|e
cata|itice).
reledin cordieritiprezintdo
ien[dde filtrareexcelenta,sunt
:::.
-'=
,.'.
tiv ieftinegi au proprietdli
" ,iermicece le fac ugorde folositla
;iautovehicule.
' ?iincipalatrisdturaa cordieritei
ci are punctulde topire
"
at ivs c d z u (t 1 2 0 0 ' C )g i
se topesc
substraturile
cordieritei
a
in timpul'fazeide regenerare
filtruluide particule.
AR
specializarea
FI
',
r
Filtrede particulede carbidde siliciu (SiC)
Are punctde topiremai ridicatdecAtcordieriti(2700'C),dar un estela

luiestemai
-, 1de stabildin punctde vederetermic,agadarmodelarea
;f's|I|lOlla'
"tr,"
zii de carbidde siliciusuntin generalmai scumpidecAtcel de

suntinterschimbabili.
d a r nt fabri
,.,.:,li
l
:-
'
; r
t â.
IJ:,
/ ". , Y:
':;
,.&
1
I
l
,.;
-ll,
Conlrolul9i ReducereaPoluirii- curs

specializarea
AR
,, '',-Filtrede particuledin fibre metalice
',.
unelesitualiimiezulfiltrelorde particuleestefabricatdin fibremetalice,
,:,:.[n
: ,'i pletite,sub formaunuimonolit.
;.:.
.-.,
,,:,;, onolitin scopulincSlziriimiezuluipentruprocesulde regenerare.

din fibremetalicesuntmai scumpidecit cei din cordieritisau carbid
,:.,',i.."[t.iezii
",.'' siliciu,gi in generalnu suntinterschimbabili.
lltrg d g pa rticu lg d g hd rtig :

,''.,_:'.:':,,.,,,,:,F
t1,.,,,1";i'-',:"',i,
anumiteaplicaliieste folositi h6rtia,fird posibilitatearegenerdrii.
de particulecu miezidin hirtie suntfolosiliTnspecialla
.,:.,",..:Filtrele
r,:':,,:-,,,rnotoarele
dieselcareopereaziin incdperiTnchise,
cum ar fi stivuitoarele
re manipuIeazdmartaTninterioruIsupermarket-uri|or.
'l1r,,..,;',4,;,,,,,;,
:::..P.'rr*re
de particule parliale:
in proporlie
xisfi o gamdde filtrede particulecarefiltreaziparticulele
mai marede 50%,dar mai micdde 85%.
Acestefiltrese fabrici intr-ovarietatede materiale,avind o rezistenta
hidraulicd
dar mai mici decit a unui
mai maredecAta unuicatalizator,
filtrude particulenormal.
AR
specializarea
Regenerareafiltrului de particule
Filtrede particule:
- De unicdfolosinli
- Regenerabile
:,;;:;':'.r'
Filtrereqenerabile:
';,a.'..',':" - pasive- cu catalizator;
:
- active- preincdlzitorcare mdregtetemperaturagazelorde
";.,,11;,,,::,''i
,.,',;,;;,.',,1"',,:,
evacuarece intrdin filtrupAni la ardereaparticulelor
.: .:,:: t : , t : ' . , : j: : :
13j2.2013

AR
specializarea
.1'Unnateaelectronica
de comanda
g RarDtla
comun8de iniectie
:3 Catalizstor
deoxidare
4 tiltr*l.te particule
15Senz8ridetemperat[ra
'6 Senzoride Fresiune
?,ArBralura
filtrului
C - Filtruregenerat
f==-
k:;
<{::=
E - R egenerarea
*
Pre- inieclie
lniectie
normala
"
., hiectie
,,pMS
; itttarziata
..Post
.
in eLtie
|
r
j;;
Controlulqi ReducereaPoluarii- curs
1 3 . 1 2 .2 0 1 3
<n a ^ i a l i 'r r a e
::)
.at.t
:i:'.1:.
Tehnicide armonlzate a catalizatoareIor :

primaipotezd
,,:,:,
Befiiint
presupune
',
...
W ffiB'v'urn
:i;.
::'
:::a.a::
ri::.::
.:';tl:
Ae
W@ r
amplasareaunui convertizorde
or menstunt
constoer aoil
mal
r ',,,,,,,
Fari, subcaroserie.
,
1.,,,,,,,, In cazulal doileaconvertizorul
' ,,,
esteimpdrtitTndoui convertizoare
,,
::...,. maimici,primulfiindplasatinainte
de intrarea
in tunel,iarcelde-al
,,,,;
d o ile as u bc a r o s e r ie '
, , . . . . . .. ,
,,,,,1', lpotezalll - cazulunuicorp
, : . . . ., ,. . , c o m u nf,o r m adt e c e led o u a
,,,,,,,, cor.rVeftizoare,primulconvertizor
fiindla intrarea
in tunel,cel de-al
,::
doileafiindsubcaroserie'
,...
lpotezalV' esteceain careeste
. ...,,. ,
,,,:,,,.: prevdzutun singurconvertizor,
amplasat
in vecindtatea
,,,
W''@r*;"'.
L,ight-off
1 3 . 1 2 .2 0 a 3
de evacuare'
controrureineducerear"fig.lg$lorului
specializarea AR
s5
H3, catalizatorul
a fost plasatchiarin avalde turbo-suflantd,
iar filtrulde
particule,
detagatde converlizor,
sub caroserie.
gi catalizatorul
H2b - filtrulde particule
suntunite,formAndcorpcomun.
Amplasareaconvertizorului
estefdcutdsub caroserie,iar a filtruluide
particule
la intrarein tunel.
specializarea
AR
Hlb
.,
r,
:::::t.
; .:.-.'
:.:,;,,,,.,:.1
gi a filtruluide particuletot sub forma

H:tb - implementarea
catalizatorului
U.nuicorpcomun,acesteafiindamplasate?navalde turbo-suflanti.
H3 cu filtru NOx
.
H3 cu filtru NOx,se folosegteun filtrude particule9i a unuifiltruNOx,filtrul

de particule
fiindpozilionat
iar cel pentruemisiileNOxin aval
sub caroserie,
de turbo-suflantd.
Controlul9i ReducereaPoludr'i- curs
AR
specializarea
57
CONTTROLIJL
SI
REDUCEREAPOLIJARII
poluareasonota:
:
:::l::r:il::
:::::r-
M
:i!;::
i:ii;i:;
it,ilir t:,+t:
t: !|i
?:a:
CURSII/1
13.12.2013
Peste 20o/o(mai mult de 80 mil. locuitoridin mediulurban),din

populatiaEuropeisuferi de afecfiunicauzatede zgomotulemis,mult
pestelimitelesuportabilitSlii.
in zoneurbanecu
Alli peste170 mil. locuitoridin Europa,locuiesc
provocdnd
limitade supoftabilitate,
emisiide zgomotcaredepbgesc
stress,tulburbripsihice
5i auditive.
Prinefecteledirectegi indirecteproduseasupramediuluigi activit5tilor

poluarea
internbrutal tdrilor
sonorSimplic5costuridin produsul
sociale,
o/o.
p6n5la 2
estimatin limitele:0,2o/o
europene,
Controlul9i ReducereaPoluerii- curs

AR
specializarea
1 Acustica fizici gi fiziologici

prin existentasimultanda trei conditii
Domeniuluiacusticeste caracterizat
Oriceprezenlienergeticiin naturdare o formdde manifestare

sau esteinsofitdgi de
o componenta
mecanice,
termodinamice,
acusticd(procesele
deplasarea
unuifluid,
procesele
transportul
de energieelectricd,
chimice,
etc.).
13.12.2013

AR
specializarea
Mediulde propagare'
Propagarea
energieiacusticeare loc numaiin medii elasfice
Practic,
la scoaterea
din echilibru
a unuimediuelasticprinaportenergetic
extern,
particulele
vor incepesd oscileze.
acestuia
tilrl
ililililil|
liltl
Acesteoscilaliiiau formaunorrarefieri compnm arsuccesive

l
carese transmit
in intregmediulsubformdde unde
13.12.2013
Controiulgi ReducereaPoluarii- curs

specjalizarea
AR
?
Fononul
Energiapotentiala
inmagazinata
in atomiestede forma:
@ 6 EEE? e e o @
'
t
' @ ee
,1 " .
,
st-
E plol, ^ , :Lt-) 'r E p ,t . l\r t, -r ,lJ /
:,
-r
" r.',
@@
s6@ e
"'""':;
=*"
&x??:
":"nic
u:
rr _ s ./
'r
.
./.1 7 1
iL r r .2 i
retaila:
"',
rs v
+-m-C)'>
HÂH\tt/
..ro@e@o
este']""
lx,-x,l
,/
m - masaatomica
p - momentcuanticZ(momentulclasicscalatcu
x - pbfiitW relativa a atomulul
t
c
L
_5
1tl
1.
Frecvenlade dispet'sie
ls-txl0rl
1 3 . 1 2 .2 0 1 3
conkorur
t*:Xffi';X?"#arii-curs
& Ê eoe
6B%,q
a a ge ?e eIe
Dacdconsiderdm
cd analizdmo unddsonordpland,putemcalcula
densitatea
de energiefolosindrela{ia
f
pa.ar
N{ , im * Rs ' i- * w-
$,"***J
sdi**
in care: w - densitateade energieacustice[J/m3]

l- intensitatea
acusticd[Wm2]
c - vitezade propagaie a undeisonore[m/s].
p - presiunea
acusticd[Nlm2]
v - vitezade propagarea parliculeiacustice[m/s]
p - densitatea
mediului
de propagare
[kg/m3]
Db asemenea,
cunoscAnd
definitia
impedanlei
acustice
,Fr':*xI
F:"a*J
.Jpr:
J:r.e
Zc - impedanlacaracteristicia mediuluide propagare[N's/m3].

specializarea
AR
13.12.2013
a
\mq
d4
t ^f
*" r
f,q45
VL.
lls
&tu
4q!
f*!
'l
&l $
nr r
$$.n
.r
*$
{-
wt
i3,,-, Y
w. - densitatea
de energieacusticdcineticd
wp- densitatea
de energieacusticepotenliali
Nivelul densitdlii de energie acusticd
* Lm
$*sr*
{.{+r';r
{fr} f**-j
4t' g *
13.12.2013
r m**t
F:
.r.-.-?'!
1g .* L ;ir lit*J
Controlulgi ReducereaPoluerii- curs

specializarea
AR
l.:i-=., J
omenulpropagdrii
semnalului
acusticpe suportondulator,
prin:
estecaracterizat
i1-=@nfulde undd: loculgeometrical
Et? .t"lor.atinsede pefturbaliela un
mentdat;
--J
de
undd:
locul
metric al tuturor punctelorpe
de propagare, care
ileazdsimfazic;
i
.i
Iingimea de undd l.: distanfadintredoudpuncte

ccesive,
careoscileazd
simfazic
perioadaf: timpulincareundaefectueazd
o
completd
oscilalie
t [s]
gi ReducereaPoluerii- curs
Controlul
specializarea
AR
1 3 . 1 2 .2 0 1 3
.:rli
,;;i,
:l
r r : . llI i
''ttttlttl
Is]
IHz]
Im]
2. t r
Is]
a)
IHz]
A
Im]
k
13.12.2013
I
T
V\
:W
Hi
.{Jffi
' 3i -
',EtÎ
k.at
2r
,L
'#
;r
C.T
2tr
al .T
f
2'n'f
..,,',,
2. n
c rtrolul9i @ucerea Polud -curs

specializarea
AR
2. n
k
Ecuafiilepropagirii undeloracustice
modeluItrigonometric
x - xcos (att+ c ld),

d - punctulatinsde perturbalie
la momentul
f
modelulcomplex
u:-,
I t.
I t
x-lxl(cos0+isind),
I de fazdalvectorutui
9 - unghiu
deplasare
4,.:,
:::;,
0 - 0 t + 0,
Q- tazainilialda migcdrii
'iliarut unidimensionat
complexx
Arik(ct+d)
+ B rik
(ct + d)
A - amplitudinea
complexi a undei de frecventi f care se propagain direclia axei Ox
pozitivd;
B - amplitudinea
complexda undei I
e2 e
At e
e t@ , e2q vitezd.
2;t^2
c'
o t'
cf
^) oy
^7
Oy-

AR
specializarea
Vitezade propagarea undeiacustice

Legeaa ll-a a lui Newtonpentrugazegi lichide
k - coeficientul
adiabatic
al mediului
de propagare;
po- presiunea
mediuluineperturbat
p6- densitatea
mediuluineperturbat
Pentrumediisolide:
E - modululde elasticitate
longitudinal
c (t )-
co
c, estevitezasunetului
la temperatura
de 00C,
peratu
rd
11273,15. 6e
*g tem
""ft,fil,tld"g,g"",jjglenispecializarea AR
Vitezeaproximative
in diferitemediide propagare.
Yiteza de propagare
Materialul
rit$ilr
:isnsl
(oy'')
Aer
344
Apd
1,372
Beton
3 048
Sticld
3 658
Fier
5 182
Plumb
't 219
Olel
5 182
Lemn (esenli tare)
4267
Lemn (esenldmoale)
3 353
=
:::l
::::ts
!\:::\Yl
13.12.2013

specializarea
AR
Acusticafiziologici
emisiiloracustice,funcliede frecvenla
-Perceplia
diferen{iazi
treidomenii:
Infrasunetecu frecventa
sub 16 Hz
Sunete- frecventa
cuprinsd
Tnintervalul
16 Hz - 16 kHz
Ultrasunete- frecvenfapeste16 kHz
t,
,t'ry,'"t x
t [s]
Controlul9i ReducereaPoluArii
- curs
cn cr i a l i za r o a
AP
Fiziologieacusticd
Urechea
medie
Llrecheaexterni
Urecheainterni
Canale
semicirculare
Nervul
auditiv
Pavilionul
ochl ea
I
ciocan,
nicoval6,
scdrifd
Fereastraovali
Tubul lui Eustachio
Anatomia organului auditiv uman.

specializarea AR
Zona de receptare
a semnaluluisonor.
Sisternelastic:
amortizor-ampl
i ficator
l
l
+
=
ll
Llhro
Urecheaexternd
Urecheamedie
Urecheainternd
nervoase
Scoarlacerebrald,
t'
zona auatItvLrLLlt
'1VI6iGlu1 mecanico-acustic atagat a1 mecanismului producerii senzaliei auditi.ve, 1 - pAlnie

acusticd, 2 - trrb acustic, 3 - membrand vibrantl, L 1- sistem complex mecanic vibrant, 5 membrand vibrantd II,6 - camera de rezonanlA, T - tub de rezonanfd, 8 - receptorii semnalulr-ri
auditiv, 9 - bloc analizor spectral al sunetului complex, 10 - transmiterea 1an!u1ui de semnale
sonore sub forma de impulsuri nervoase, 11 - decodare semnal nervos Si reconstifuirea
sunetului.
1 3 . 1 2 . 2A1 3

AR
specializarea
existentintreenergiasemnalului
stabilegte
raportul
ea Weber- Fechner:
c ai gradulde percepfie
Unei uaria{ii a intensita,tii semnalutui AI tn progresie geometricd.

ti corespunde o uariafie a"serlza[iei auditiue AS recepfionate
in progresie logaritmicd
A,S
- k . I;
.s-th
k
N- I - Io ;
A,S- S-Sr;
I
Ia
gi ReducereaPoluirii- curs
Controlul
AR
specializarea
13.12.2013
sonordN,:
nivelulde intensitate
nivelulde presiune
sonordNo
I{i-
I
.1g
10
Io
I\Ip:
20 '1g P ,
Po
Semnificativ
la limitd
Perceptibil
? * ri 5 6 ?

specializarea
AR
:
li,r, Valori ale principalelor mdrimi de referinld, penfru determinarea niveiurilor
acustice
Mdrimea de referintd
Mediul considerat
Denumire
Simbol
Valori
Aer
Presiune
r0
10-5Pa
Alte medii decAt aer

( solid,lichid, etc.)
Presiune
Po
10-6Pa
Deplasare
do
10-12m
Vitezd
v0
10-em /s
Toate mediile
Acceleralie
104 m fs2
Fortd
10-6N
Putere
ô
10-12w
Intensitate
Io
10-12w/m2
Densitate de
energie
W'
10_12I
/r#
Energia
tr
10-\2J

soecializarea
AR
1 3 . 1 2 . 20 1 3
Niveie acusticeqi relafii de calcul.
Relatia de referintd
Nivel de presiune
20tS( p/po)
Nivel de deplasare
20 tg ( d/do)
Nivel de vitezd
2 0 lg (a / a o )
Nivel de acceleratie
2A Q ( a/ao)
Nivel de fortd
20tg ( Ffto)
Nivei de putere
L 0 I g ( P lP o )
Niveiul intensitdtii
10 tg ( I/Io )
Nivel densitdlii de energie
10tg (wMo)
Nivel de energie
10tg( Efro)
specializarea
AR
Unitate de
mdsurd
caresemnalelereceptatepot fi grupate
la suneteinalte.
ria sunetuluiN
insugirea
senzalieiauditivelegati de intensitatea
acusticda curbeide vibrafii
are, care permiteordonareasunetelorpe o scard de la "slabe" la
::
Estedefinitdca fiind: numdrulce aratd de cdte ori sunetul sauzgomotulcare

se propaga in fala unui ascultatoraudiologicnormal, sub forma unei unde
plan progresivelibere,esfe mai intensdecAtun sunetpur de 1000Hz, avdnd
un nivelde tdriede 40 foni cdruiaii corespundeun nivetde presiuneacusticd
de 4o dB
;'.,
'.;;{:
"'l@uarl de tdrie,
presiunii
reprezinti
nivelul
sonore
al uneivibrafii
acustice
de 1000Hz,apreciat
de
unauditor
otologic
normal,
caavdndaceeagi
tirie caa sunetului
considerat.
A,:20
tg ( I- )r:toooHz;p:2o
Po
10-'+;
m
Tipuride sunete
netulpur
x
lml
f [Hz]
1 3 . 1 2 .2 0 1 3

specializarea
AR
,$unetulmuzical
Frecvenlafundamentald
l
.,*"1
i
I
13.12.2013
I
L2
r3
f 6 f [ Hz ]
L1
Zgomotul
este de asemeneaun sunet complexin componentacdruia insd
irmoniciloreste densdfiindpozilionate
foarteapropiateastfelincAtse
$$ffi
N::nk-tn--
T&-*.
t.
i'''.,f*\
it
"i' f'
"nt._t",.,:il
.
13.12.2013
*"}i-***{|L
Controlu:
9i ReducereaPoluerii- curs
cn a n i a l i za r ca
Ae
,1r
Ranid
req1,
*f{
..**.-"''...-"
*.,,,','"'*",,....
i}
- #&w
:t.':'-'
:
#6il*""
ffig$$$xmes$m
-
Controlul9i ReducereaPoluerii- curg

specializarea
AR
Evaluarea
unuisunetcomplex:
globaldprino singurivaloarerdspuns;
DEvaluare
prinanalizaspectrului
DEvaluare
elementare
oscilaliilor
carecompun
semnalul
sonor
gi ReducereaPoluirii- curs
Controlul
specializarea
AR
prinanalizaspectrului
elementare
EValuare
oscilaliilor
carecompunsemnalul
sonor
t [s]
" Pentru a analizaun sunet complexsau un zgomot,este necesardevidenlierea
: componentelor
particularia zgomoteloreste densitatea
din spectru.O caracteristicd
(componentelor),
ridicatdgi de cele mai multeori neuniformdistribuitd
a armonicilor
posibilitdlile
faptce limiteazd
de analizi.
Rezolvarea
tehnicda acestorimpedimente,
s-a concretizatprin introducerea
analizei
in benzide frecvenli,careacoperdintregdomeniulsonor.
13.12.2013
ControlulSi ReducereaPoluerii- curs

soecializarea
AR
m
E
o
.c
'1O
o-
o
o
'lf
o
JTS
-).2
b- .f,,- -f,,: .f,,'
-f,-.1f,A -Jit,.
b,
Frecvenla[Hz]
13.12.2013
JilI

specializareaAR
tlt'
m
o
)(5
L
o
a
o
C
f
'6
o
CL
0)
lf,
{"
JK
r' -1/3OCTOV.+
Jk
t,
J k+2
J l(.+ I
J k +l
'f-J k+3
Spectrul de1,/1,octave1it/3 octave.

specializareaAR
13.12.2013
du-se modul de generarea semnalului (funclia f(t) caracleristicd),se apeleaze

ld ia descompunereain serie Fourie.
lul complex descris de o funclie continud in intervalul: [t1, tr , caracterizatprin:
tz=tr*7,
Pornind de la seriatrigonomelricd de forma:
n
ta,:.:.:.:.:::..:=
y = f (1) = LA, cos(i al t)+ Bisit(ialt) ,
i:::;::#lermenul constant A, se determind cu relafia:
Ao:
&"
'\
l'[0, ,
T esteperioada,egaldcu:
2n
T_
a)
1 3 . 1 2.2 0 1 3
gi Reducerea
PoluArii- curs
Controlul
AR
specializarea
Coeficientiiseriei trigonometrice A, qi B, se determind cu relafiile:

,) ' p
A,' = i lf tt) cos(i att)dt,
ri"
Br=?'{t(r)sin(iatr)dt..
uezvenarea in serie Fourie este frecvent aplicatd la analiza zgomotelor, fiind

agreatd gi pentru analiza unor semnale complexe localizate, dar qi pentru
ffmpunerea
unui sunet specificdin componentelesalecaracteristice.
1r

soecializareaAR
13.12.2013
globalS
Evaluarea
de zgomot9i curbelede zgomot
- criteriile
\
NC-60
m60
!
i50
i
o,
o:
c
N
N
Ns
NC-65
40
NC-55
NC-45
s
\
L]
3,*
o
c
o
q
!10
NC-40
NC-35
NC-30
NC-25
NC-20
'6
prin
Curbelecaracteristice
evaludrii
de zgomotN.C.
criteriul
NC-50
20
NC- 1 5
l\
| ,)";
Pragde
audibilitatept.
zgomotcontinuu
tt
63
125
250
500
Frecvenlacentraldin bandi
de octavd
10q)
2000
4000
8000
[Hz]
i^|, ,irii ^' 'rc
,R-'--'-
areaglobald- criteriilede zgomot9i curbelede zgomot

--EV-al
;,a.iAi;::=
wiffi
m
E
)c'
L
o
c
o
a
o
Ns
5
'6
0)
L
o_
c)
FHCA
Plr,S'Ea]
tt
Curbele
caracteristice
criteriului
de zgomot
preferenlial
P.N.C
FHG55
Ft{c;50
FXC45
ruucrc
Pf$c-s
I
Il/4
pnlco
t\
l-4
Plrc-33
st*+:s
Pragul inferior de
oercepSeal unui zgomot
conlinua
FflC-16
:
I
gl
3r5
rF
?$o
goo
ts
{{oo
Frecven{ecentralein bandade octavd
)G
o
o
o
L
lqgq
lHzl
? 40
t3D
f={ }
l
o
'i5
.N
tl o
-o
-o
)o
o
-o
o
c)
-f
l SO
'-a
0)
Fg
va
66
5'{i
oc) {{
E
b
3{
UF
!ct
3 t .5
6.3
| 25
?5.8
=.cfic
*rao
so<io
FreiventacennalaIHz]
Curbele de egal nivel de tdrie sonord Cz.
.tffi ::
10
m
15
o
L
go
o
o_
o
E - 10
ct
L
Curba de ponderareA esteutilizatdpentr,u

evaluarea
zgomotelor
care
inregistreazd
valori
mai
mici
de 55
E -20
9i
rO
dB., in benzi de frecven!5,avand un domeniude
o
foaftelarg.Esteagreatdprinnormenalionale
utilizare
)O
o
gi internafionale
la evaluarezgomotuluiindustria[,
-:o
5
urbansi in transoorturi
terestre.
a
o
ponderare
B
Curba
de
caracterizeazezgomotele a cdror
c
'6
detalierein banda de octavd inregistreazdvalori de nivel de
F :40
presiune
in domeniul
sonorecuprinse
55 - 85 dB.
o
Curbade ponderareC estespecificdunorzgomotea cdrorcomponente
E
o
in
bandade frecvenlede octaveinregistre
azd valoride nivelde presiune
([
:cn
sonoride peste85 dB.
o
o
Curba de ponderare D este destinati evaludriizgomotelorla care se
inregistreazdvaloriale componentelorfoarteinalte,fiind specificdevaludrii
zgomotului
aeroporturilor.
aeriangi a celuidin perimetrul
o
dt
g
ldBl
tl
Frerventa
10
20
50
1 3 . 1 2 . 20 1 3
100 "200
500
1k
2k
ControlulSi ReducereaPoluarii- curs

specializarea
AR
5k
10k
20k
rH Tl
L " Ar
conversiaunuizgomotinregistrat
in benzide frecven[dla valoareardspuns
ponderare,
de curbelede
relafia:
se utilizeazd
Curba de ponderare:
Frecventa
a{,l
ldBl
ldBl
C
ldBl
L6
-8,5
37,5
-39,4
63
-3,0
-)6 )
125
-'16,1.
250
-8,6
A'
500
n
1000
-0,8
- q?
2000
-1,3
-0,3
-0,1
+1,0
4000
-0,7
-0,8
8000
-3,0
16000
-6,6
-8,4
oper atli cu decibeli

)
( Lrr
i.,t'_lll;,1,'.!i:4
d unarea
Lp, =
bz
1*)
tO.tel1010+10 10+...+1010
\)
{ ":t'
tm"
.1,"",i
.,5.,,;;^..
t:,...;.::"-;;:,
43rr":S#
6# dH
,, .',) ^-.
"r)*
63d*
*4
'*'5{:;*'$ffi

specializarea
AR
Exemplu:
=55d$
ht
* 51 d$
L*r.
=
*L"
't dH
* . .*tdR*
L\
* SH+ $..1la 5S.4*lS
L.+!r*,*.,3:
H
4dR
!.fl
ControlulQiReducereaPoluirii- curs
AR
specializarca
Scdderea
L,o,
LTona
\
L^- - t o .l e lto 1 0_10-*

Itr
^l
\,
I
)
' ffi
tt;-
=*8 dB
L
lL
L*
L*,*;
*5$qY F
IdH
'
$ l dE
=S .fl - I= 5$d&
!t
fi$
Controlulqi ReducereaPoluarii- curs

AR
specializarea
CONTROLUL
9I REDUCEREA
POLUARII
sonord
- poluarea
CURSIII2.3
pentru
gi echipamente,
Tehnici
poludrii
gi reducerea
mdsurarea
sonore
10.01.2014
A. Sursede zgomotla automobile

Funcliede dinamicaactiviti(ilor
specifice,
desfdgurate
Tnarealedistincte
din
mediulurban,zgomotulinregistratestediferen{iat,
avdndo structurd(Tnfrecven{e
gi ponderea niveluluide intensitate)
caracteristice
specificd.Tnacestsensse
disting:
B zgomotul
specificzonelorindustriale,
apreciatca fiindun zgomotcontinuua
cdruicaracteristici
nu se modificdln modsubstanlial
in intervalede timp mari
(corespunde
de reguldca durata,timpuluide activitate
a unitdfilor
industriale);
I zgomotul
caracteristic
mariloraglomeririurbanegeneratprintraficrutier,ale
cdruivalorisuntdeterminate
de trafic;
de caracteristica
B zgomotul
din zonaaeroporturilor,
alecirui valorisuntfluctuante
functiede
fluxultraficului
aerian;
E zgomotul
din zonagdrilorgi din apropierea
relelelor
de cii ferate;
prinprezenfasporadicia unorsursede emisii
tr zgomotaleator,caracterizat
sonore,datoratunorlucriride intrelinere
amenajdri
de gantierde
9i urbanism,
construclii,
deplasarea
autovehiculelor
de intervenlie,
spectacole
in aer liber,etc.
a
E
.9.
E
=
E
N
C
o
c
o-
42
44
46
48
50
52
54
56
58
60
62
64
68
70 72
74 76 78
Zgomot echivalentL."n[dB(A)]
g l2o/oi
Surse de zgomot penfru motoarele autovehiculelor

rutiere.
produsde automobile
Tehnicide atenuarea zgomotului
Combaterearyomolului urban
Protejarea selectivila
unor zoneurbane
impotriva zgomotului
Atenuarea emisiilor poluante

prin:
- modelareaarhitectuni
traseuluide evacuare;
- proiectareaunor
atenuatoare
de zgomot
Limitarea fr""rnet"ito. a" i"rn"

pentru sectoare de drum bine
determinate din mediul urban,
prin:
- reducerea vitezei de
deplasare
a autovehicuielor
- imptmerea restncfiilor
privind
de
categoria
paticipanfi la trafic admigi
pe sectorulde drum
Construcfia
arhitectonice
favorizarea difractiei
si
reducerii energiei
(banerele
sonore
- val de oimdnt
- combrnate
- perdelede'arblfli
Diagrama acfiunilor priaind pratec fi q bnpatriaa

zgomotului arban, ptoilus pin trafic rutier
post procesa zgomotuluila autovehicule

Reducerea
globald- prinutilizarea
de materiale
fonoabsorbante
Reducerea
nivelului
active;Tnacestcaz,atenuarea
de zgomotdepindede
atenuatoare
gradulde absorblie
careTmbracila interior,
acusticia materialului
mantaua
atenuatorului.
filtrelorde bandd.Tn
in spectrede frecvenld- prinutilizarea
Reducerea
joase,mediigi
o atenuareselectivda frecven{elor:
acestcaz se realizeazd
- dirijarea fluxuluide gazede evacuare.
inaltecu camerede destindere
prinfonoabsorbfie
(atenuatoare
Atenuarea
active)
presiunii
gazelorde evacuarela trecerea
reducerii
Se bazeazdpe principiul
prinstraturide materialeporoase,careprinfrecareviscoasiduc la oblinerea
semnificative
unorgradiente
de presiune
dpdvacusticprin:coeficientul
de absorb{iea
Acestematerialese caracterizeazd
Atenuareaeste:
A L = 1 o le
4 . a . N+ 1
1-6r
Unde:
o reprezintd
coeficientul
de fonoabsrobfie;
L estelungimea
traseului
c a n a lu lu i
N se determind
cu relatia:
-t
,\
, . , -_ L ( a + b /
"'
2.g.b
frecventade referinta[Hz]
Materialul 10( 12! 16( 20( 25( 31140( 50( 63( 806 100a125(160(200(,250(,315( 400( 500c
Pasla
minerala
clasica(30
mm)
cb
11
70 78
15 1 3 15 21 2 3 30 29 40
94
98
97
95
a1
Pasla
minerala
clasica(50
mm)
13
1 5 1 5 22
2 8 37 48
Paslaauto
cu bitum(5
mm)
12
10 12
10
11
61
1 3 13
77
94
19
to
31
99
99
99
94
97
99
zz
44
55
OU
69
100
90
80
7A
60
50
4A
30
2A
10
o
Zgomotulprodusde u'nm.a.i.
*::AlrinU0
sirr irrl. l5i{
--{--,Lt-- ::arr ina.J ll-"1"
--Tslrcim. IJ'/+
:. sarrirr'r ltJDl:!
1r!
I t!
'fr rru
i' ur
E
H- r!
tr,
iI r!
.=
('0
iI
r!
rf,-
r !
uJ
=
+[
1! !!
Fr e+'u e n t a[ H r ]
1E l qT
YI
::t!X li*t*'t
in#ry
r',,9.*pfw",r{lS1
E
{}...
+ it
lisja.l
:**,a
-,-n*-*
\ "-tf1f",,-1-.*'if'r,r"a-r"*t..
-fi
fi:3:l: #l4
lI&
i,.W /l t * lil * 3d *lti

In1"' 1'
7.uak !3S {r**:e"el
'1}-q
lr,
l4t*f.:
v ti ;
tt?.
f,l N s '4.w
[i 1
tr i ?
Yk$tottrf
ld6ls :4i11hdrrrudl
* ${
* 1&
t) !t
tl 1:-.
tf,ry
f'fi
.t
t;..
**,**-V
f**,f-t,,fr*ry*t/
-f*t'*"'C
lr.n$ |}ln
tJr:
utNJ :r-i:
lf;dp*, llrl
Tisa!&l$.Sl F r,1tr*3
*.N
,j,its
;Yj* ieie.t4
:ei
-*'^Y*t'y' *^*r-*i-,J:
,,\.$i
*.{t{
*
s
*rrj
iif*
lrls\S l*l
:s.41* uYmlt+i*t
,J I
;.:.c!.{
t! t4
ti ;:
l,*
*-^*-rr-$',./"- *- " =fg#'**-**rt]

I
i!,
Lt 1:tj
f*'*"-**f*--'*,*ff
.*
t!i
fr rrf
rjs
1$(t,ils'?
4.v,
[,]*
::erfrstl&i
"Yzrta Xtffi !rx'+ffi.:
.* \
t:..\J
,l
1.&
*:Ba
* {*;
{1ffi
liignl.*t
acustiEE
inregistratpEntrutrei riduri de f uncfionarepentrudiferjtetura!ii dEmerg
SemnalulLrE5iunii
in gnl
iijl&ii;.j,!&t|''4i4i
h
E"' ,
s
a
..
t
r.'|q*.lrs.lit4i.wi;?
fr
E
E
Ftr@{Ul
Fn!:lffif*l
,il ,l
,si
:.]i
.,1
E ,;l
E,*.f
*
'" 1 ,
:
I
rgi
E ;::
'l
''t
4r
'i:
g,
i
tr..i
ial"++
+-lal
1**se{.Mi
;+:
3*':
;:i , i I : r ,
l;:
' , r i!:
't.,tl
j l r,i i i
r"r
-',*r-J-lr++
:.
.x.:
iarl. . j
lor i
d
.
'"4
: I
:ede..ilispli-bts1
I
]
r
r
,l,
I I r : : : , ,
"": i
,i l i r;i l
, **lJ-;r-L.id;---*r*L*
i
a: r: 4
!t
!j.-:t1 d: 14',t. ?, at: et ?+: F,

'+.::
Frs,w!rts{
..)1
?rs;fq l$S
{r*+in"e';
T'".s:65d
$p$
reactive
Atenuatoare
filtre"trecejos"
1T't
=zotelcos
AL,
-l l
,"1
at
-rlll
zJt
f,= *( 2 ' m + r )
la ambelecapete;
de rezonanld
a filtruluicu deschidere
d - frecven{a
gazelor
evacuate;
c - vitezasunetuluiinaerla temperatura
m - raportul
s2 / sl , in cazuls3 = s1;
secliunilor
ALr- atenuarea
in dB;
f - frecventa
dinspectrul
de 1i1sau1/3octave.
tl
))
[ - ool
(
I
r/
* \/l
' | .s in kl . . 1 . 5 . - :I I
l .l r. - '\2
A.:= lO .l"os
l
+
l
L
o[ '
'
,,)
r8 0 /l
\'
=-
'l
100
lv lO -
lv l0'
f1
FrecventalHzl
a-?**:**
.rrB 1n
AI
Atnuatorreactiv
filtru"trecesus"
f, - frecven(apropriea rezonatorului;
V - volumulcamereide rezonanp;
Co - admitanlarezonator;
gituluirezonator;
/n- lungimea
g6tuluirezonator;
dn- diametrul
gAtuluirezonator;
S, - secfiunea
S - sec{iunea
camere:de rezonantd
,Sl
Co-
l- +
"4
|
\z
I l "t cvll
n /=l Oloel l*l
=2' t, | |
lf,f,
ll
| [r- r)l
L
\J T
7r.d_
"
2
n - numdr ulde or ificii;
fr - frecvenlade rezonan{d
s r . 4z 2,
.t\
S, ' \ 2, + 2, )
(r\
Ar - l0losl - |
\r)
vll
de intrarein palnie;
S,- secliunea
de iegire;
Sr- secliunea
iegire;
2,,- impedanlele
de intrare,respectiv
pdlniei
r - transmisibilitatea
acusticda
Tehnicide mdsurare
a emisieide zgomot
r a.,.
ii
r ,::r .:: :- a )
; :a :.:.- - .:
sta[ionar.
pen
Misuririlese efectueazg
autovehic
feleeqndjjiidqtUlatpele_n[otorului
- turaliade mersin gol;
p6ni la 314dinturaliamaximd;
- accelerare
pornind
- deceferare
de la 314dtnturaliamaximi;
-! t t r-L*),
L ," h = L M
Pozilionarea microfonului pentru misurarea zgomotului produs la evacuarea gazelor; lncerciri la stalionar.
.:lfVitezelede apropierein vederea

mdsuririi zgomotuluisunt:
- 50 kmlhin condiliileTncaretgralia
motorului
este3/4dinturafia
puteriinominale;
corespunzdtoare
- 50 km/h,pentruturaliacuprinsi?n
limitele(112- 3i4)dinturalia
puteriinominale;
corespunzdtoare
- 50 km/h9i turaliaegaldcu 1/2din
turatianominald.
Jalonareapoligonului pentuu
mdsurarea zgomofului in migcare.

Curs Complet CRP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Complet CRP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GENEZA POLUANTILOR LA

Material pentru uz didactic la

densitate: 0.703 g/ml,

Clasa de toxicitate gi nivel de pericol

Substanle sau mixturi inflamabile, de forma:

Material pentru uz didactic la

Grad de pericol pentru

Grad de instabilitate chimicS: 4 --+ 0

Alte efecte asociate, simbolizate distinct

zofilafiCf+al Fire Protection ASgreidimrtru uz didactic

special izarea Autoveh icu le

Rrrtiarc - llTnN ?n'1?

Gruparea Carbon hidrogen, poate si se concretizeze in diferite structuri

Material pentru uz didactic la

Reac{ii tipice in geneza HmCn

combustibil + oxigen -> caldura + H 20 + COz

il*rr* + {" | +J {J2 ** rclor

combustibil + aer atm. -+ caldura + H rO + CO2 + N

Material pentru uz didactic la

Geneza hidrocarburilor in procesul de ardere

a primit denumirea de stingerea

stingerea flScdrii la perete

Hidrocarburile apar gi ?n cazurile banale:

- c6nd declangarea nu este urmati (sau este urmati foarte tdrziu), de

Material pentru uz didactic la

Dependenla concentraliei de hidrocarburi de presiunea din conducta de

Material pentru uz didactic la

A. Formarea HG la depresiuni mari

Fotografierea camerei de ardere la sarcini reduse a aritat cd flacdra se propagd

S-a fotografiat camera de ardere in condilii specifice de funcfionare, la

depresiune foarte mare in conductd, A p""= 0,82 daN/cm2.

Dupd o funclionare normald, s-a intrerupt aprinderea in patru cicluri succesive.

Material pentru uz didactic la

Observatiile efectuate au ardtat urmdtoarele situatii distincte in procesul de ardere:

inainte de intreruperea scAnteii s-a constatat o funclionare obignuitd, cu stingerea

Propagarea esfe posibild chiar in condiliile unor depresiuni mari,

Material pentru uz didactic ta

La reluarea declangirii scAnteii, fenomenul de stingere a flScdrii reapare, fiind

Consecinlele fenomenului de stingere a fldcirii in masa gazelor (deversarea in

Material pentru uz didactic la

Mecanismul de stingere a fldcirii la perete a fost explicat prin gtratul limitd

la evacuarea din cilindru;

obserat cd in gazele de evacuare se gdsesc numeraase hidrocarburi

Material pentru uz didactic la

Factori de influenti in emisia de HmCn

*Cregte concentralia de HC datoriti:

Material pentru uz didactic la

lnfluenla avansului la aprindere:

Utilizarea ca factor de reglare a

Material pentru uz didactic la

lnfluenfa presiunii din colectorul de evacuare

Material pentru uz didactic la

Influenfa geometriei camerei de ardere

Material pentru uz didactic la

lnfluenla raportului cursa / diametrul pistonului

Material pentru uz didactic la

lnfluen{a raportului de comprimare

Material pentru uz didactic la

nfl uenfa sol

icitiri lor term ice ale motorulu i

Temperatura agent rdcire [oC ]

Material pentru uz didactic la

concentralia de hidrocarburi din gazele de evacuare se reduce prin.

procesului de postardere, ceea ce presupune ca gazele de

ilrr + {" | +J {J2 ** rclor