Investitiile chineze in Romania

investitii_chineze

gura de oxigen pentru economie

Guvernul vrea sa faca pasi concreti care sa duca la nceperea proiectelor de inves
titii stabilite cu naltii demnitari chinezi la sfrsitul anului trecut cu ocazia Su
mmit-ului China-Europa Centrala si de Est de la Palatul Parlamentului. Milionul
de locuri de munca promis de guvernarea Ponta, s-a putea transforma din utopie n
realitate, ntr-o oarecare masura, gratie viitoarelor investitii generate de parte
nerii chinezi. Se constata, n ultima vreme, o tot mai mare deschidere a Romniei sp
re companiile si grupurile de investitori din China, numai anul trecut, oficiali
i celor doua guverne semnnd 13 acorduri care vor sta la baza viitoarelor investit
ii chineze estimate neoficial la peste 8,5 miliarde de euro.
Soarele ar putea rasari pe strada economie noastre tocmai din China! Romnia prezi
nta un interes n crestere pentru investitorii chinezi, aflati n prezent pe locul 8
n clasamentul general al investitiilor straine din tara noastra, tinnd cont de ex
istenta unei baze industriale importante, a resurselor naturale si umane valoroa
se si fiind relativ competitiva n domeniul petrochimic, constructiilor de masini
si industria agro-alimentara (n special produse din carne si vin).
Din pacate, neglijenta si lipsa de viziune a autoritatilor romne a facut ca dupa
1989 relatiile romno-chineze sa se raceasca accentuat. Bunele relatii din era com
unista nu au fost continuate, ceea ce se resimte mai ales sub aspect economic. C
hina este a doua putere economica a lumii, cu perspective de a devansa SUA ntr-un
viitor nu tocmai ndepartat. Relatiile traditionale si foarte strnse din trecut ca
si forta economica si militara a Chinei obliga Romnia sa curteze intens aceasta
superputere. E pacat ca prietenii Romniei din China nu sunt cautati de autoritatile
romne pentru a rennoda vechile parteneriate economice sau pentru a gasi pun?i com
nue necesare pentru a se pune bazele unor afaceri de durata, benefice de ambele
par?i.
n prezent, China este aproape inexistenta pentru exporturile din Romania. Pe o pi
ata de 1,2 milliarde locuitori, noi trimitem doar de 1,2 milioane de euro, adica
1 eurocent pentru fiecare chinez. Romnia importa anual marfuri de 2,5 miliarde d
e euro din China, n mare parte articole de mbracaminte si electronice. Exportul de
produse chineze este esential, iar costurile acestora sunt influentate n mod covr
sitor de costul transportului. La nivelul Chinei, volumul de transport este abso
lut imens si trebuie gasita undeva o locatie intermediara pentru Europa. Drumul
spre Europa, prin Constanta
aici apare miza romneasca este mai scurt cu 12 zile d
ect prin Rotterdam si e mai ieftin. Costurile cu transportul pe ruta Constanta
Vi
ena sunt de trei ori mai mici dect pe ruta Rotterdam - Viena. Astfel, se conturea
za o prima oportunitate : amenajari portuare n Constanta pentru marfurile chineze
sti, iar ca derivat , folosirea experientei si tehnologiei chineze pentru constr
uctia de autostrazi, poduri, linii de centura n Romnia. Eforturile reciproce nu tr
ebuie sa se consume doar n schimburile, alternativa cea mai profitabila reprezentn
d-o investitiile n cadrul unor proiecte mari.
Argesul - un El Dorado pentru investitorii chinezi
n ceea ce priveste investitiile, n Romnia exista aproape 10.000 de societati chinez
e si societati mixte romno-chineze cu o valoare a investitiilor de circa 500 mili
oane dolari, sitund China pe locul 8 n clasamentul general al statelor care au inv
estitii n tara noastra, n timp ce, n Repubilca Populara Chineza sunt doar doua firm
e cu capital romnesc, cu investitii de circa 1,5 milioane dolari.
Startul intersului oamenilor de afaceri din China spre investitii n Arges a fost
dat odata cu semnarea memorandumului de parteneriat si nfratire a Consiliului Jud
etean Arges cu provincia Gansu din China si Pitestiul cu orasul resedinta al pro
vinciei, Chongqing, n iunie anul trecut.

Cel mai important accord, pentru Romnia, a fost semnat n domeniul nuclear, ntre Nuc
learelectrica si China General Nuclear Power Corporation. n principiu, documentat
ia adoptata prevede constructia Unitatilor 3 si 4 de la Centrala Nuclearelectric
a Cernavoda, proiect estimat la 6 miliarde euro pentru care partea romna ncearca s
a gaseasca finantare de mai bine de cinci ani. Realizarea acestui proiect va gen
era noi locuri de munca si la Fabrica de combustibili nucleari de la Mioveni, un
de anul trecut experti din China au efectuat vizite de lucru pentru a se documen
ta.
Unul dintre cele mai profitabile parteneriate, de lunga durata, a fost ncheiat nca
din 2009, ntre Institutul de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Maracineni si Inst
itutul de Pomicultura Taigu, Shanxi, din China. Partea romna, are ca principal ob
iectiv identificarea, evaluarea si obtinerea de specii si soiuri de cires de pro
venienta asiatica utile programului autohton de ameliorare genetica, de testare n
conditiile agroecologice locale a agroproductivitatii si valorii de piata a soi
urilor colectate, precum si de familiarizare cu tehnologiile de cultura comercia
la a ciresului din China.
O gura de oxigen, n valoare de peste 300.000 lei a primit, la nceputul acestui an,
din partea Chinei si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehn
ologii n Horticultura Stefanesti. Statiunea de Vinuri de la Stefanesti a reu?it s
a perfecteze o afacere de export a 3.000 de sticle de vin ro?u, Cabernet Sauvign
on, cu destina?ia China, iar daca licoarea Bahica va fi pe gustul asiaticilor, c
ererea se va dubla sau chiar tripla n aceasta toamna. Demersuri n acest sens s-au
facut si saptamna trecuta, cnd odata cu vizita n China a vicepremierului Liviu Drag
nea s-au purtat discutii pe tema exportului de vinuii rosii.
Cel mai important aspect al cooperarii romno-chineze, pentru judetul Arges, l repe
rezinta combinatul petrochimic Arpechimul si divizia petrochimica Bradu, n specia
l. Nu mai departe de saptamna trecuta, o reprezentantii a doua companii importnat
e din China au vizitat Arpechimul, interesati de sectia de piroliza, apoi au avu
t o ntlnire la Prefectura cu autoritatile locale n vederea punerii la punct a unor
aspecte administrative. Pe lnga faptul ca au cumparat deja caietul de sarcini, ch
inezii au purtat numeroase discutii cu oficialii ministerului economiei si repre
zentantii combinatului si au angajat o firma de audit care sa evalueze Oltchim, n
vederea achizitionararii acestuia la pachet cu Arpechim. Pe parcursul vizitei,
delegatia a fost nsotita de ministrul delegat al Ambasadei Romniei n Republica Popu
lara Chineza si de conducerea S.C Oltchim S.A. si administratorul judiciar al ac
esteia.
Tot cu ajutorul investitorilor chinezi, sute de locuri de munca ar putea fi disp
onibile n Arges, n scurta vreme, odata cu demararea proiectului drumului express C
raiova-Pitesti. Prima cale rutiera din tara noastra ce va fi amenajata cu fondur
i private, va avea o lungime de 121 kilometri si va numara patru benzi de circul
atie, cte doua pentru fiecare sens de mers. Reprezentantii Companiei Nationale de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romnia, dar si ai Guvernului, s-au aratat ex
trem de ncntati de oferta depusa de China Communications Construction Company, soc
ietate care are cele mai mari sanse sa cstige licitatia si sa realizeze, la cel m
ai bun pret, acest proiect.
Si la capitolul afacerilor imobiliare oamenii de afaceri chinezi cauta parteneri
n Arges. Un asemenea proiect a fost prezentat de catre primarul Nicolae Diaconu
la Curtea de Arges, unde municipalitatea doreste initierea unui program de reabi
litare termica a blocurilor cu tehnilogii moderne. Reprezentantii a doua firme d
in China au vizitat municipiul Basarabilor si au purtat discutii cu autoritatile
locale, partile punnd la punct si un plan care presupune ca investitorul chinez
sa realizeze gratuit reabilitarea si mansardarea unor imobile, iar locuintele re
zultate la mansarda blocurilor sa fie cedate si vndute de societatea chineza.
Agricultura preprezinta un alt sector n care partea chineza doreste sa investeasc

a ori sa ncheie diverse contracte de export n domeniul cerealelor si carnii. Aici

sunt vizate exportul de oi, porci si vaci, att vii ct si carne procesata. n acest s
ens, ministrul pitestean al Agriculturii a semnat, pe 19 martie, aprobarea desch
iderii de negocieri a Memorandumului de ntelegere pentru dezvoltarea cooperarii n
domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din R.P. Chineza si Ministe
rul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din Romnia. Cum fermierii si producatorii
agricoli autohtoni, aici regasindu-se si cei din Arges, se plng de faptul ca nu a
u piata de desfacere ori ca produsele lor nu se vnd din cauza concurentei marilor
retaileri, o solutie o poate reprezenta creerea unor asociatii si canalizarea r
ecoltei catre exportul spre China, cel mai mare consumator al planetei la nivelu
l resurselor alimentare. De exmplu, pentru anul acesta chinezii au ncheiat un con
tract de import de 25.000 de vaci din rasa Bal?ara Romneasca, urmand ca valoarea
unui singur animal sa fie de 1000 de euro.
De curnd a fost readus n discutie un proiect mai vechi, pe care autoritatile judet
ene doreau sa-l realizeze n 2008 cu participarea unei societati din China. Este v
orba de proiectul de metrou usor de suprafata ntre Pitesti si Mioveni, calculat l
a o valoare de 24.400.000 euro, investitie cuprinsa n strategia de dezvoltare a z
onei Arges-Muscel pentru perioada 2014-2020.
Legat de deschiderea romnilor si n special a tinerilor de o cunoaste limba, clutur
a si traditiile Chinei, presedintele filialei judetene a Asociatiei de Prietenie
China, prof. univ. dr. Petre Popa, anunta ca n scurta vreme, la Pitesti se
Romnia
va nfiinta o sectie a Institutului Confucius. Acelasi lucru afirma si decanul Un
iversitatii Pitesti, prof. dr. univ. Ionel Didea, care se arata dispus chiar sa
puna la dispozitie un spatiu din cadrul Universitatii, n care sa functioneze acea
sta institutie internationala. La nivel mondial, Institutul Confucius din China
are deschise 430 institute si 272 de clase, n 116 tari. n Europa, sunt active 94 d
e Institute Confucius si 34 de clase Confucius. n Romnia exista n prezent cte un Ins
titut Confucius la Sibiu, Cluj, Brasov si Bucuresti si cte o clasa la Deva si Con
stanta.
Lipsa oricarui contencios teritorial, traditia buna a relatiilor prietenesti si
de conlucrare activa n toate domeniile din ultima parte a secolului XX, o anumita
complementaritate economica, cultivarea pacii si combaterea terorismului, edifi
carea, n plan international a unei ordini politice si economice mai echitabile, s
unt elemente favorabile mentinerii si dezvoltarii ascendente a legaturilor dintr
e Romnia si China. Amenintari nu exista. Alaturi de intensificarea raporturilor n
cadrul Uniunii Europene, NATO, al parteneriatului cu SUA si cu statele vecine, i
nclusiv cu Rusia, dezvoltarea unor relatii pe baze pragmatice, sanatoase si a av
antajului reciproc cu China
stat membru permanent al Consiliului Securitate al O
NU prezinta o importanta majora pentru tara noastra.
Toate acestea pledeaza pentru un adevar simplu: fara relatii ample si profunde c
u China, Romnia va fi lipsita de un pretios suport necesar interesului interesul
national, pe plan economic, financiar, cultural, politic si chiar strategic.
Ceea ce se obtine prin implicarea chineza este o redistribuire n balanta puterilo
r straine care exercita controlul n economia din Romnia, marcnd o echilibrare prin
diminuarea dependentei exclusive de stapnul occidental. ntotdeauna o echilibrare e
ste un lucru bun. Ca acest lucru ar putea nsa crea un spatiu pentru o emancipare
a capitalului autohton asta ramne de vazut. Prin implicarea chineza, statutul Romn
iei de colonie a UE nu se va schimba. China n-are interes sa schimbe acest statu
t, ci de fapt sa-l foloseasca pentru batalia competitionala la nivel mondial pe
care o duce cu centrul si nu cu periferiile din UE.
Articol realizat de: Marian Mihai