ASOCIATIA DE CP 012/1 - 2007 STANDARDIZARE DIN ROMANIA COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI CODE OF PRACTICE FOR THE MANUFACTURING OF CONCRETE CODE PRATIQUE POUR PRODUIRE LE BETON Document tehnic unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13510:2006, (Ordinul MDLPL nr. 577/29,04.2008) elaborat sub coordonarea’ Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintolor Directia Generala Tehnica in Constructii Institutul National de Cercetare ~ Dezvoltare in Constructil si Economia Constructillor lulie 2008 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel: +40 21 316 32 98, Fax’ #40 21 316 08 70 Direofa Standarczare: Tel. +4021 310 17 90, +4021 310 43 08,4021 312.47 44, Fax +4021 3156870 Direc Pali -Serv, Varaat/Abonamerte: Tel +40 21 31677 28, Fax+ 402% 317 25 14, +4021 31294 88 SServiciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 4021 316,99.74 @ASRO ——_ Reproduceres sau ut8zarea negra sau para a prezenull document noice publica princi procade (eleororie, mecant, foteophor,ricrofimare etc) esl tered daca mu exis scordul sca sAGRO.Preambul Prezentul cod de practic& pentru producerea betonulul a fost elaborat In baza prevederlior art. 4 din Ordinul MDLPL nr. 577 (29.04.2008 publicat in Monitorul Oficial al Roméniet Partea I, nr.974/16.V.2008 gi are avizul 1.212008 ‘al Comitetului tehnic de coordonare general al Ministeruiui Dezvoltéri, Lucrérlor Pubice si Locuinelor. Prezentul cod de practicd a fost elaborat prin comasarea textolor urmatoarelor documente: = reglementarea tehnic& NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonulul |ueréitlor din beton, beton armat gi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonuii executarea ~ slandardul SR_EN 206-1:2002_ "Beton. Partea 1: Specificatie, performanté, productie si conformitate” cu amendamentle SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 g' erata SR EN 206-1:2002/681:2008 - standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Document nafjonal de eplicare a SR EN 206-1:2002" cu erata SR 13510:2006/C91:2008. [Anoxele norrnatve din prozentul cod de practicé sunt anexele A,B gi din standardul SR EN 206-1:2002, dnexele FI dnslandaral SR 19510:2005 gi anotele 9) © Groat NE O121-2007 Anexee informative dn prezertl cod de pralch sunt: anole E, J K dn standard SR EN 2061:2002 si anoxele M9 Nin slandarul SR 13510-2008, ‘AnexaD Cefomasva(Baigrtein standardvl SR EN 2061-2002 a fost eiminaté din cuprinsu cod de practica pentru c& prevedarile acestela- aU Tost preluate Ta capitol 2 Referinte normative al prezentuiui cod de practic’. ed ‘Anexa G (informativa) Cerinte _privind exactitatea_echipamentului_de_dozare din _standardul SIREN 206-1\2000(6 Tost TENS Jn cuprnaul cou Ob pracics ponarca- Farrar este-valab conform 9 Prevederilor standarduiar SR EN 206-1:2002/A1:2005 (art.9.6.2.2). // La capitolul de referinte normative sunt indicate editjile standardelor gi raglementtitlor tehnice romane in vigoare la data elaborari normetvulul NE 012/7-2007. Se recomands ca ullzatori 88 se informeze periodic ‘supra celor mal recente edi! ale documentelor de reiéeinfa. Pentru aplicarea acestul cod de practical se utllizeaza standardele romane, europene si intemationsle la ‘care se face referinta (respectiy standardele roméne identice cu avestea). Unpatosrole stendardele europene g intemationale la care se face referire in toxtul cod de practicdfiu au Standard roman corespondent: ISO 2859-1, DIN 4030-2 si ASTM C 173. ‘Acest cod de practic’ face trimitere la Directiva SU/S84/CEE care a fost transpusd tn Hotérérea Guvernului ',1016/2004_privind masurile penis organizarea =I Teallzarea schimbului de informaii in domoniu ‘Slandardelor §reglementariior tehnice, precum si al regulorrefertoare la servicille soci informationale Intre Romania gi statele membre ale Uniunii Europene, precum i Comisia Europeand.CUPRINS Referinte normative, Definjil, simboluri gi prescurtat 1 Termeni si defini 3.2 Simbolurs! presourtit Clasificare 4.1 Clase de expunere Th uncle de acfunile datorate mediuldi incor 4.44 Sannlesjia desler de expunere. 42 Beton proaspat 42.1 Clase de consistent 7 4.2.2 Clase th funcfie de dimansiunea maxi a agregssior 4.3 Beton intirit 4.3: Clase de rezistenta la compresiune .. 43.2 Glasele de mas volumic& pentru beton usor. 5. Cerinfe pentru baton si metode de verificare 8:1 Gere de bazk pen matele componente 8.1.4 Generalitay 5.1.2 iment .. 5.1.3 Agregate 5.4.4 Apa de amesioc BAS Advi... 5.1.8 Adaosuriie (indusivfilerele mineraie §| pigment) 5.2 | Ceri do bari peu compoztia befor... 5.2.1 Generalitat. 5.2.2 Alegerea cimentuiti 5.2.3 Utlizarea agregatelor 5.24 Ublizarea apelorreciciate 5.2.5 Utlizarea adaosurilor. 5.26 Utlizarea aditvllor 5.2.7 Continut de cloruri 5.2.8 Temperatura betonuiui . 5:3. Cerinje referitoare la classle de expunere .. 5.3.4 Generali 8.3.2 Valo limits pentru compozitia betonulul 5.3.5 Metode de concept bazate pe performant 5.3.4 Cerinfe pentru betonul turnat sub api .... 5.4 Cerinfe pentru betonul proaspat 5.4.1 Consistenta 5.4.2 Confinut de ciment report apaiciment 5.4.3 Confinut de @€F nn. 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor 5.8. Gerinfe pentru betonul intarit 55.1 Rezistenta 5.8.2 Masa volumicd 5.5.3 Rezistenta la penotrarea apel 5.5.4 Reacha la foc 5.85 Rezistonfa la uzurd «.. 6 Speciicatia betonuiui 84 Generalitat. 6.2. Specificatia betonti 6.2.4 Generali 82.2Datede bazi 6.2.3 Cerin suplimentare 6.3 Specficatia betoanelor de compuzitie Brescia 6.3.1 Generalitat 6.3.2 Ceringe de baza 6.3.3 Ceriate suplimeniare 84. Speciicatia betoanelor de compazite prescrisd prinirun standard .. 27. Uvrarea betonulul proaspit 35 7.4 Informati de a utizatorl betonuil pantry productitor — 5 7.2. Informatie la producatord de beton pentru uilizator = 38 7.3 Bonde ivrare pentru betonul gate de UElZeP® menses 36 7.4 Informa a livrare pentru betonul de gantie. 37 75. Consistonalalvrare BT 8° Controlul conformitai gi rer de conformitato “38 81 Generali. : 38 8.2. Control de conformitaa al beionuti cu proprat! specicaia 38 824 Control de conformitate a rezistenel la comaresiune ieee 38 8.2.2 Control de conformitate al rezistefei a traciune prin despicare a 8.2:3 Control de conformtate pentru alte propritaj decat rezistonta 41 8. Cont carter eto de compli press, neu a bszanir do compari resis printran standard... on 8.4 AciunlInreprinse in caz de neces aa 9 Control productel 45 8.1 Generali 45 922 Sistome de contra al produgie == 45 9.3 Date inregistate gi alte documenta. 45 94 Incercari . ae 9.5 Compozitia betonului gi tncarcarile injale 46 86 Personal, echipament sl instal... 7 8.7 Dozerea materialelor components 48 9,8 Amestocarea betonUl sere “48 8.8 Proceduri de control al producti 48 40. Evaluate a conformitati 38 40:4 Generalitat... 55 10.2 Evaluare, supraveghere gi cerifcare a control 55 producti 11, Notarea botonului prvectat (cu propret specticale) . 55 Anexe A (normativa) Incerciriniiale... 56 ‘Anexa B (normativa) Incerc&r de identicare pentru rezistenta la compresione 58 ‘Anexa C (normativa) Dispozit! pentru evaluarea, supravegherea gi cersficarea coriroluiui product 60 ‘Anexa € (Informativa) Indica de eplcare @ conceptului de performanta echivalent8 a propritatiior bbetonuiul 83 ‘Anexa F (normativa) Recomandari peniruimiteie compozibiior betonului 84 ‘Anexa H (infomativa) Proveder supimertare refertoare la betoanele de tal rezistents. 73 ‘Anexa | (normatva) Clasticarea mediloratmosferice agresive asupra elementelor din beton armat gi beton precomprimat supraterane 76 ‘Anexa J (nformativl) Metode de alcatuie a rjetolor bazate pe performanle pentru durabitate 79 ‘Anexe K (ifomativa) Famille de Beton... Bt fnexa | (oomatvs) Compoctiegandomsticl a oreo sea prepara betonil. 33 ‘Anexa M (informativa) Recomandari generale pentru alegerea cimenttiui 88 ‘Anexa N (informativs) Tretarea betorululfunctie de evolutia rezistenjel betonuiui ~~" 90 Anexa 0 (nemava) Canine mine prin clicare | exceena profesional responsabii pentru controll productiet s Figura 1 - Rela Intre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE 012/1 si standardele pentru proiectare gi execufie, standardele referitoare la componente gi standardele de incercari Figura L.1 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm Figura L.2 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxim& a agregatelor de 16 mm Figura L.3 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm .. Figura L4 ~ Zone de granulozitate pen dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm Figura LS — Zone de granulozitate perizu dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm ‘Schema K.3- Schema pentru evaluarea unui membru gi a Gonformitail une! femilide beton‘Tabelut 1 - Clase de expunere a ‘Tabalul 12 - Combinatii de clase de expunere .. vee : Tabelul 2 — Valotle limits pentru clasele de expunere corespurztcare la atacut chimic a sar naturale si apelor subterane 19 ‘Tabelul 2a - Condit de utlizare a advil... 26 Tabelul 3 — Clase de tasare .. 20 “Tabet 32 - Valo rinime sto volumuli aor atreat func de dmenslunes maxima a agregator «31 ‘Tabelul 4 — Clase Vebe .. ‘Tabelul 5 - Ciase de compactare .. ‘Tabelul 6 — Clase de rispandire .. ‘abel 7 ~ Cielo de rezistnt la compresiine pen etoane de masa Veluicd nol betoane grele .. “Tabelul 8 ~ Clase de rezistent pentru betoane usoare “Tabelul 9 - Clasificarea masel volumice @ betonului usor ‘Tabelul 10—Confinutul maxim de cior din beton ... “Tabelul 11 ~Toleranfole refer la valor specticate pentru consistant “Tabelul 12 ~ Evolutia rezistentei betonului la 20°C... ‘Tabelul 13 — Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitt .. ‘Tabelul 14 ~ Critent de conformitate pantru tncerctile de rezistenfa la comprasiuné.. “Tabelul 15 ~ Criter de confirmare pentru membsil une! farili Tebell 16 ~ Citrile de conformitate pentru rezistenta la tracflune prin decpcare ‘Tabelul 17 ~ Criteri de conformitate pentru afte proprietili decat rezistenfa. ‘Tabelul 18 — Criteri de conformitate pentru consistent... 48 Tabolul 18a i 180 ~ Numéral de accoptae pent criterite de conformitate tolcable a ‘ltr caractristic deca rozistenta 44 ‘abel 20 Datle registro gate docimentedacd este cazl 48 ‘Tabelul 21 ~Toleranfe pentru dozarea materialelor componente ... 48 ‘Tabelul 22 — Controlul materialelor componente 4s Tabelul 23 ~ Controlul echipamentului st Tebelu 24 — Control prosecutor de produce $i al proper beton 63 ‘Tabelul 8.1 Criterl do entifcare pentru rezistenfa la compresiune : 59 Tabelu F.1.1'~ Valo lta recomandate pentu compoziia $1 propretie bots en clasele de expunere XO, XC, XD $1 XS enn hittin “65 ‘TabelulF.1.2 - Valorie limits recomandate peritry veonpnta Bi propia botchul petra coset do expunere XF, XA gLXM « 86 67 STAS 10092, SR 7085 gi §R EN 206-1 Tabalu £22 Domeni de tizare pentru cert de ip I! M cénfonn lander cu SR EN 197-1 ‘SR EN 206-1 ow 68 “expunere ‘Tabelul £.2.4 - Exemple privind utlizarea cimenturlor de tp CEM JEM (func de =pomrene principaitor constituent), fabricate Tn conformitate cu standarduil SR.EN 197-1". Tabet F.3.1- Contnutul maxim admis de pt fine In betonu prepara cy uagogae syand dimonsianea n C/E0 # LC>s055 =‘Tabelul H.1 ~ Controtul materialelor componente Tabelul H.2~ Conticlul echiparnentelor TabellH.3 Control procedutlor de preparae beton gal caracteisticior beter do naa rete 75 ‘Tabelu! 1 ~ Determinarea clasel de agresivitate a medilor atmosferice cu agenti agresiv tn stare gazoas’ {une de uniceaearlave@ serdu, de empermure mech ode carctrsic psator agresive . "Tobetul 12 -Incadrarea gazaoragresive. “Tabolul |3~Determinarea cose de agrsivtate a mediorctmostri cu agen agresi stare eo functia de umicitatea relativa a aeruul si de caracterstica solidulul i interior! constructilor 77 ‘Tebelul L4 - Determinarea clasel de agresivitate a medilor atmosferice cu agen agresiv!in stare solid& functie de umiditatea relativ’ a aerulul gi de caracteristica solidulul, tn aer liber | 78 Tabelul 5 — Caracteristica Golldul .nnosetseonn 78 “Tabelul Nt ~ racer ale unr tip de cen. 88 ‘Tebelul M.1.1 - Indicarea tipulul de ciment funciie de atingerea rezistentel la 28 zile . 89 ‘Tabelul M2.1 - Recomandéri de utizare a cimenturilor pentru tumarea betonului pe timp friguros a0 ‘Tabelul M2.2 - Recomandési de utlzare a cimentunior pentru turnarea betonuiui pe timp c8lduros .......89 ‘Tabolul N.1 - Durata minima de tratare a betonuiui pentru toate clasele de expunere cu exceptia claselor XO gi XC4 : 8Introducere Prezentul cod de practic reprezinta documentut tohnic unificat pentru producerea betonului tn Roméria pentru structurle turnate in situ structure prefabricate peniru clad gi construcji inginerest Prezentul cod de practios CP 01211-2007 constituie un document tehnie util pentru produ¢erea betonuti In relatile contractuale si/sau In caz de iitigit prevaleaza prevedarile documentelor invocate tn art. (2) din Anexa' la Ordinul MOLPL nr. 677 128.04.2008, publicat tn Monitorul Ofielal al Roménici, Partoa |, nr SPA/16.V-2008. Context de functionare @ coduiul de practic’ tn report Gu’ staidaitale TeplemTaniante-tehrice penttu producerea betonulul (materiale componente, prolectare, execute, metode de incercar etc) esie prezentat fnfigura 1.‘Structuri de beton 7 es oo — oa BEG | | cmmertnerldemine | | SRE OT ce aa mr Incerei pe boton proaspat oaSREN 197 Incercari pe beton Intarit Ls aa Pe Incercdri pe beton in structuri SR 7055 —— = — oe oe ————— ee ace eer Figura 1 - Relafilintre standardele SR EN 206-4 si SR 13510, normativul NE 012/1-2007 gl standardele pentru prolectare gi execuile, standardele referitoare [a componente si standardele de Incercari1 Domeniu de aplicare ‘Acest cod de practic sa apiicé pentru producerea betonulul destinat structurior tumate in situ gi structurilor prefabricate pentru cid g1 construct inginerest Betonul poate fi beton tabricat (preparat) pe gantier, Beton gata de utilzare sau beton fabricat Int-o uzind de productie a elementslor prefabricate, Ate referinje europene ‘efertoare la produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele intr tn domeniul de aplicare & prezentului cod de practic, pot necesita sav autoriza deragér! in Faport cu prezentul document Prezentul cod de practic spectica cerinjle pentru ~ materilete componente ale betonulu + proprietile betonuli proaspat si tnt g veificale lor; = limitare impuse compozifiet betonuii - spectfcaile botonul = livrarea betonulu proaspat; - proceduifie de convo ale productie; ~ citerile de conformitate s{evaluarea conformitai Prezentul cod de practicd se aplicd betoanelor compactate de o asemenea manierd incat cantitatea de focus, alta decat aers! antrenat, esta negljabild. Prezentul cod de practica so aplica betonulul de masa Volumicé nemmala, betoruiul gras betgnut ugar, Predantl cod de eractes 30 aps )bt ctante 4 betnnalr cu grgete dn beon recidat, cu conditia ca apttrtea Ge Utlizare,a acestor agregato, sf Te Verticals st erin \Vedere citerile aplicate agregatelor naturale. Cerri complomeriar sau der pot sf date nate reglementiiehncastansarde exopene specie, de exompl: beton destinat crumurior gi altor suprafefe de circulate: = boton utlzand alte materate (de exemplu:fbre) sau materiale componente'neacoperte de 6.1; ~ beton cu simensiunoe maxima a aqregaluki mal mic’ seu egald cu 4 mm (mortar + tehooloal speciale (de exernplu: baton torsetal) ~beton pentru siocarse degeurior lichide =! gazoase: - boton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante; -boton pentru stucturi masive (de exemglu: bara = beton preamestecat uscat. NOTA-Pe timpul tn care acesto standards europene nu sunt cieponibll, pots le aplicate prevederto valabile pe locu! do ubizare, Sunt In laborare standarde europene pen eton destinat dru alle suprafole de crculafje; Poon ea ewe nt do poste n SS Sapo ~beton act “ton spumat = beton cu structura deschid (beton cavernos-pores) = beton ugor cu masa volumes mal mic& de 800 kg/m’; = beton refractar. ‘Acest cod de practic’ nu contine cerinte referitoare la s&ndtate si securitate, pentry protectia operatorilor in tumpul producti silivr’ril betonulul.4 i 2 Referinfe normative Documentele prezentate In continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui cod de practic’. Pentru referinjele datate gi nedatate 60 aplic3 numai edija citata in acest artical SR EN 196°2:2006 SR EN 196-3:2008 SREN 196-6: 1994 SREN 197-1: 2002 ‘SR EN 206. 2002 SR EN 206-1: 2002) A1:2005 SR EN 206-1: 20021 A2:2005 SR EN 208. 691:2008 20021 SR EN 450-1:2006 SR EN 933-1:2002 SR EN 994-2:2003 ‘SR EN 1008: 2003 SR EN 1097-1: 1998 ‘SR EN 1097-2: 2002 ‘SR EN 1097-3: 2002 SREN 1097-6: 2002 SREN 1262:2008 ‘SR EN 1992: 2008 SR EN 12350-1: SREN 12350-2: 'SREN 123505: 'SREN 12350-4: SREN 123505 'SREN 123505: SREN 12350-7: 2003 2003 2003 2002 ‘2002 ‘2002 2003 SR EN *2390-1:2002 SR EN 12390-2:2002 SR EN 12390. 2002 SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-6:2002 SR EN 12390-6: SREN 123907: 2002 2002 ‘SR EN 12390-8:2002 ‘SR EN 12504-1:2002 ‘SR EN 12504-2:2002 ‘SR EN 12504-3:2008 Metode de ncorcért ale cimonturior Patea 2: Anaizachimicé a cimontor Metode de Incereéit ele clmonturor, Partee 3: Determinares tpul do prizé si a stabi Metode de incercér ale cimenturior. Partea 6: Determinarea tne iment = Partea 1: Composite, specical si citer de conformitate ale cmanturfor wave Beton Parteo 1: Specical, performanf, produces! conformitate Baton Partea 1: Specticai, porformanf, producto $i conformtate. Amendament Beton Partea 1: Speciticsto, performangé, productie gi conformitate. Amendament Boton Partea 1: Speciicafe, performant8, productie si conformitate, Erata ‘Genus zburétosre pentru beton. Partea 1: Definiti, condi si crten de conformitate Incercérl pentru determinarea caractersticor geometrice ale agregatele. Partea 1: Determinarea granuiozitafi. Analiza granuiometricd prin cernere ‘Aditi pentru beton, mortar si pasta. Partoa 2: Adltiv pentru beton. Defi, condi, Conformitate, marcere si stichetare ‘Apa de preparare pentru beton ~ Speciticai pentru prelevare, incercere si eveluare 2 apttudini de utilzare a apel, Incusiv a apelor recuperate dn procese ale industriel do botan, ca apa de preparare pentru beton Incercéii penta determinarea caractensticior mecenice $i fzice ale agregatetor. Pariea 1: Determinarea rezistentel la uZura (micro-Deval). Tncerciri pentra determinerea carectersticior mecanice sifzice ale agregatetor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentel la sfrémare Incercari pentru determinarea ceractersticior mecenice $i fzice ale agregetelor. Partea 3: Metode pentru deteminare masei volumice tn vrac $i @ porozitétii intergranulare Tocercéri pentru determinarea ceracteristiclor mecsnice i fizice ale agregeteior. Partea 6: Detorminarea masei reale sia coeficientului de absorbtio a apei ‘Agenti activi de supratets. Determinarea valorii pH-ului solufilor sau dispersitor ‘2gentlor activ de suprefalé Eurocod 2: Proiectarea structurior de beton. Standard pe parti Incercare pe beton proaspit. Partea 1: Epantionare Incercare pe beion proaspat. Partea 2: Incercare de tasare Incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe Incercare pe beton proaspat. Partes 4: Grad de compactare Incercare po boton proaspat. Partea & Incercare cu masa de raspandire Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Gontinut de aor. Metode prin presiune Incercare pe beton Intért. Partes 1: Forma, .dimensiuni i alte condifi pentru epruvete $i tpare Incercare pe beton intérit. Partea 2: Progétirea si conservarea epruvetelor pentru Incercér de rezstenta Incercare pe beton Inti, Pertes 3: Rezistenta le compresiune a epruveteior Incercare pe beton intart. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracterstcle ‘masinilor de incercare Sncercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovolere epruvetelor Incercare pe beton intarit. Pertea epruvetelor Incercare pe beton Intéit. Partea 7: Densitates betonutlIntiit Incercare pe beton intarit, Partea 8: Adancimea de patrundere @ ape! sub bpresiune Tncercéri pe beton tn structur Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si incercéri la compresiune Ihoercéil pe boton In structur. Partoa 2: Incercat nedistuctive. Determineres Incelu de recut Incerctr pe beton tn strucur. Partea 8: Determinarea forfeide smulgere Rezistenta la intindere prin despicare aSR EN 12504-4:2004 SR EN 12620:2003 SREN 12878 :2005 ‘SR EN 13085-1:2003 SREN 18242: 2003 SREN 13242: 2003 ‘AC:2004 SREN 13263-1:2005 SR EN 13263-2:2005 SR EN 13577:1999, ‘SR ENV 13670-1:2002 SREN 13791: 2007 SSR EN 45501:2000 SR EN ISO 9001:2001 SR ISO 2859-0: 1999 SR ISO 2859-2: 1998 SR ISO 2859-3: 1998, sR 180 3310-1: 2000 ‘sR 180 3910-2: 2000 SR ISO 3310-3: 1998 R180 3951: 1908 SR ISO 4221:2000 Incr pe beton inti. Partea 4: Dterminaree viteze! de propagere 2 ultrasunetelor Agregete pentru beton Pigmenti pentru colorarea matsriselor de constructie pe baza de ciment si/sau var. ‘Speciicafi si metode de incercare Aaregate usoare. Part 1: Agrogate usoare pent betosne, mortar si paste de “Agregate din materiale nolegate sau legate hidraviic pentru utiizare tn ingineria (Wild $1 fn construct de drumuri ‘Agregate din materiale nelegete sau legate hidraulle pentra utiizare in inginaria. Civil $1 In construct de drumur - Eras Silice utrafind pentru beton ~ Partea 1: Defnii, condi gi critani de conformitate Siice ultafing pentru beton ~ Partea 2: Eveluarea conformita{i ‘Atac chimic asupra betonului. Determinarea confinutulul de cioxid ce carbon ‘agresiv din apa Execufia structurlor de beton. Partea 1: Condi comune Evaluarea in-situ a rezistentel fa compresiune betonulul din structur si din elemento prefebricate Aspecte metrologice ale aparatelor de cAntéit cu funcfionare nesutomaté ‘Sisteme de management al calitSti. Cerinte Procedurt de esantionare pentru inspectia prin atribute, Partea 0: Introducere in sistemul de egantionare prin atribute al ISO 2869 Proceduri de egantionare pentru inspectia prin atribute, Partea 2: Planuri do esantionare indexate dupa cailtatea limite (LO) pentru inspecterea loturorizolate Proceduri de egantionars pentru inspectia prin atribute. Partea 3: Proceduri de ‘esantionare skip Site pentru cemere. Condit! tehnice si verti. Partes 1: Site pentru cernero de fesaturi metalice ‘Sie pentru cernere. Condi tehnice $i verifcir. Partea 2: Site pentru cemere de table metalice perforate Ste pentru cemere. Condi tehnice si verifcarl. Partea 3: Site pentru cemere de fol electroperforate Pred stable do esantonar poi inspec prin misurer pants prosent de ‘econformiti Caltatea aeruul, Determinarea cancentratisi masice de dioxid de sulf In asrulDIN 4030-2 —_—Evaluarea fichidelor, solurtor $1 gazelor nocive peniru beton — Partea 2: Prelevarea $i analiza egantioanelor de apa $i soluri 180 2859-1:1999 __Ragles d'échantilionnage pour les controles par attributs - Paro 1: Plans échanttlonnage pour le contrbles lot par lot, indexés d'aprés fe niveau de qualité acceptable (NGA) Directiva S0/S84/EEC Directive du conse du 20 Juin 1990 pour "harmonisation des régies des états ‘membres concemant les équipements de pasée non automatiques © 170-1987 Instrucjiuni tehnice pentru protectia elementelor din baton armst si boton -precomorimat supraterane In modil agresive naturale ! industriale Ne otayt-2007 Nonnativ pent producerea betonulul $i executerea lucrarior din beton, beton armat s{beton precomerimat ~ Partea 1: Producerea betonutul 3 Defini , simboluri si prescurtair 3.4 Termeni si definitii Pentru cerintele prezentului cod de practcd, se eplica termenit si defini} urmatoare: 3A.4 beton, ‘matetial format prin amestecarea cimentulu, nisipului, plotrigulul ¢! apel cu sau f8r& adit gi adaosur ale Bru proprietati se dezvoltd prin hidratarea cimentulul 342 beton proaspat beton complet amestocat gi aflat inc’, Intr-un stadiu care t plermite compactarea prin metoda aleas 3.4.3 beton tntarit beton In stare solid gi care @ obtinut o rezistenta semnificativs 34.4 beton de gantior Beton produs la locul construciei de utlizatoru de béton pentru propria sa utlizare 345 beton gata de utlizare boton livrat tn stare proaspata utlizatorulu, de ctre 0 perscand fizicd sau persoana juridicd, alta decat utlizatorul. In sensul ecestui cod de practic’ betonul gata de utilzare este de asemenea: «= beton produs de utlizator in afara gantierulu ~beton produs pe gantier, dar nu de utlizator. 348 produs prafabricat de boton rodus din beton a care tumare gi al céruiratement sunt efectuate Intrun loc difert de cel in care este utlizat 3A beton cu masa volumicd normala beton a carul mas volumicd dupa uscare In etuva este mai mare de 2000 kgim’, dar inferioara sau egalA cu 2600 kg/m’ 348 beton ugor beton a cérui masé yolumicé dupa uscare in etuva este mal mare sau egalé cu 800 kg/m®, dar mai micd sau fegala cu 2000 kg/m’, el este produs integral sau partial cu agregate usoare. 349 beton grew bbeton a cdrui mas volumic& dup uscarea tn etuva este mai mare de 2600 ka/mn® "3.4.10 boton de inal rozistonga beton ce apartine une! clase de rezistenté la compresiune superioard la C50/60, in ‘cazul betonulul de masé Volumicé normalé sau al betonulul greu si superioaré la LCBO/SS tn cazul betonulul ugor. 3An1 beton cu propristif! speciticate beton pentru care proprietaile cerute si caracteristicle suplimentare sunt specificate producstorului care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface proprietatle ceruts si caracteristlele suplimentare, 34.12 beton cu compozitie specifica beton pentru care compozitia betonului gi meterialele componente de utilzat sunt specficate producstorulul care este responsebil de furrizarea unui beton respecténd compoziia-speciicata, 3.4.13 beton de compozitie specificata printrun standard beton de compazifia specificata, avand compozitia defini tnir-un’standard aplicabil la locul unde betonul ‘ste utiliza 3144 familie de betoane grup de compozii de beton pentru care exisid o relate flabilé Trire propratifle principale. Aceasta relate este demonstratd prin Incercari; demonstratia este consemnata In seris si pastrata 34.16. metru cub de beton antitate de beton proaspat care coup un volum de un metru cub, dup ‘compactare conform SR EN 123506 34.48 autobetonierd unitate de amestecere a betonului montata de cbicei pe un gasiu autopropulsat, capabllé si amestece si s& livraze un beton amogen 34.47 malaxoricuva agitatoare echipament montat de obical pe un gasiu autopropulsat si capabil si conserve un beton proaspat amogen in ‘impul transportului 34.48 bend (buncér de transport) oe echipament utizat pentrs transportul betonului fard agitare, tn sensu defini f'3.1:17, de exemplu, camion cou bend basculanté sau buncar de transport 34.49 amestec cantitte de beton proaspat produs Tntr-un singur cidu de amestecare discontinua, sau cantitate descdrcatd Titimp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continua 34.20 5a Cantitatea de beton transportata Intr-un vehicul si confinand unul sau mai mute arnestecur 34.21 livare actiune de livrare de beton proaspait de cétre producator 34.22 aditiv ; pprodus adugat In beton In timpul procesulul de amestecare, In caitial! mic! raportate fa masa cimentui, ‘pentru modifcarea proprietaiflor betonulul proaspat sau Intrit “ 23.1.28 adaos material mineral fin divizat utlizat 1h beton pentru Imbundtéires uncr profrietaij seu pentru a4 confer! proprist®! speciale. Acest cod de practica trateaza doul tipuri de adaosuri minerale: * adaosuri considerata practic inerte (ip I); + adaosur puzzolanice sau hidraulic latente (tipi). 34.28 agregat ‘material mineral granular apt de a fi utiizat in beton. Agregatele pot fi naturale, ertiiciale sau reciclate plecéind de la materialele utlizate anterior in construct 34.25 agregat curont agregat avand dup uscare Tn etuva, o masa volumie3 > 2000 kg/m si < 3000 kg/m? determinaté conform SREN 1097-6 3.4.26 agregat usor ‘agrogat de origine minerala avand dup uscare in etuva, © mas volumicd < 2000 kgim’, determinata conform SR EN 1037-8, sau o mas’ volumics in vrac < 1200 kg/m’, determinata conform SR EN 1097-3 “34.27 agregat grew agregat avand dupé uscarea Th etuvd, o mas’ volumicd 2 3000 kg/m?, determinatd conform SR EN 1097-6 3.4.28 cciment (Iiant hidrautic) ‘material mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeazd o pasté care face priza s! se ‘ntareste prin efectul reacilor §! proceselar de hidratare, si care dup Intarire, Igi pastreazé rezistenia gi stablltatea chiar gi sub apa 3.4.29 cconfinutul total in apa ‘pa adugatd, plus apa continuta In sila suprafaja egregatelor, plus ape cin activ gl adacsur ulizate sub forma de suspensis1 apa rezultata din adaugare de gheala sau din Inczire cu vapor 3.1.30 ‘coninutul de apa eficace diferenta Intre cantitatea totald de ap& conjinula tn betonul proaspat gi cantitatea de apa ce poate fi absorbitd de sgregat raport de mas’ Inire cantitatea de api eficace si cantitatea de ciment din betonul proaspat 3.32 rezistent&-caracteristica valoare-rezistont’ sub care se pot situa §% din populatia tuturor rezultatelor determinatlor de rezistent’ posibile ale volumului de beton considerat 34.33 aer antrenat ule de aer microscopice incorporate intenjionat tn beton cénd se face amestecarea de cbice! prin utllzarea agentilor tensicactvi: bulele sunt practic sferice si diametrul lor este tn general cuprins intre 10 um gi 300 um 3.1.34 aer oclus ‘goluri de aer in beton care nu sunt create intentionat 3.1.35 antier _amplasamentul unde este realizata lucrarea de constructie 183.4.36 specificatic ; sintez8 finala de cerinte tehnice decumentate transmise la producator tn termenide performants sau de compozitie 34.37 - elaborator de specificatio persoané fizicd sau persoana juridicd care stablleste specifcalia betonului proaspat $i Tnt&rit 34.38 producitor ppersoand fizicd sau persoans juridicd producdtoare de beton proaspat 3. utllizator ersoand fizica sau peisoand juridicd utilizatoare de beton proaspat pentru executia unel construcfi sau a unui element 3140 durata de viata pericada de timp tn care comporteres betonuiul in structuré rimane la. un nivel compat eu cerinle de Porformanta ale structui, daca aceasia este corect Intent, 3441 Incercal Initiale Tneercare sau incercér de verficare, inainte de Inceperea produciei, atunci cand un beton nou sau o familie oud de betontrebuie sf fomidat, pent a satsace toate cerns speciicate, In stare proasp8t ca In stare intrita 34.42 Incercael de Identificare ‘ncercari pentru a determina daca amestecurile sau garjole selectionste apartin unei populaiiconforme 3.4.43 Incercari de conformitate ‘ncercéri efectuate de producétor pentru a evalua conformitatea betonulul 34.44 ‘evaluarea conformitatil examinarea sistemnaticd a gradului de satistacero do cdtre un produs a-cerinfelor specificate 3.1.45 aefiuni datorate mediului inconjuritor actunifizice si chimice la care eéte expus botonul, care produc efecte asupra betonului, armatulor sau inserilor metalce i care nu sunt considerate ca Medved la prvectarea stucturi 31.46 vorificare confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cexintolor speciicate 34.47 beton autocompactant beton a c&rui consistenta a fost modificata prin utiizarea de aditvi special, la valori mari ale Nuidtati fara @ prezenta segregare gi care poate fi pus tn opera fard a fi vibrat 3.1.48 continut de parf fine cantitate total de part fine exprimatd In kg/m?, calculatd ca sumd a cantitati totale de cment si cant particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de ia agregate 31 edaosuri ide 3149 lesa de expunere dlasticare @ condifilor de mediu fizice, chimice si mecanice la care poate fi expus batonul si cere pot lnfluenta tn timp suprafata betonului, structura sa\gi/sau armaturle. Aceste tipuri.de actunl nu consttuie ipoteze de Tncdrcare tn proiectarea structural’ 43.4.0 api rezidualairecictata ‘apa rezullaté in urma produceri betonulul gl care poate fl refolositd fa preparafea acestuia 3.4.51 raport apalciment rapor dint cantitatea total de apa gi confinutul de cient din betonul proaspat 3.2 Simbolur! si prescurtari xo xe. XO. xs. XP XA, XM. ela St pind le $5 doa VO pana la V4 dela CO pind la C3 Cola Fi pind ia FS cu Low. fame feat tase fea fon fee Casa de expunsre panty absent riscului coroziunl sou tac CClasa de expunere pentru ricul de coreziune prin carbonatere Caso de expunere pentru rsoul de coroziune prin clorut altele decdt cole din apa demare CClasa de expinere pontru seul do coraziune de clo din ape de mare Casa de expunere pentu atacu prin inghet dezghet Casa de expunere panty atacu de oxgine chimica Casa do expunere pentru atac mecanie (abraziune) Case de conssteris dup tasare Case de consistent dup incercarea Vebe. Case de consistent dupa indicele de compactare Clase de consistent dupa cfametrul incercror de raspandire Clase de rezistent ta compresiune in eazul betonll normal grou Case de recistent ia compresiune in cazul beton user FRozistonja caracterstd Ia compresiune a botonuul determina prin tncorcares eprwetelor clings ‘Rezistonis la compresiune a betonulul dotemminat prin Incecar pe epruveteciincrice Realstenja caracterstict la comprestune determinatd prin tncerciri de epruvete cubice Rezistonfs la compresiune a betonuiul detomninat prin Incercar pe epruvete cubico Reistenta mest la comprasiune a betonulul Rezistenia medi la compresiune a botonulu a (2) ile Rezultat al Tneecilindividuale do razistord la compresiune @ betonulul ‘Rezistenja caracteristcd la tratiune prin despicare a betonuii Rezistonja medie la traciune prin despieare@ betonut RReauitatal ner india a rezistonfala race prin desicare a betonulu Clase de denstate pentru betonul ugor Dimensiunos neminalé maxima a agregatulul grsier ‘Tip de ciment confocm serei SR EN 187 Estimarea abatori standard a unel popuiaii ‘Abatorsa standard an rezultate de Incercét! consecutive Nivel de caltate acceptabil (a se vedea [SO 2850-1) Raport epalciment Factor care tne seama do actvtatea unui ede0s de ti Diviziunea scar de veriicare a echipamentulul de céntéire ‘Sarcina exerctat asupra echipamantili de cantare Numar “Vin etandardul roman care a pralvat varanta engleza a ISO 2859-1, simbolul pentru rivelu de caltste acceptabil este gal. Pentru apical nayonale se poate ulliza simboll a.4 Clasificare 4.1 Clase de expunere in functio de acfiunile datorate mediulul inconjuraitor Actiunile datorate meciuiui tnconjurétor sunt clasifcate Tn clase de expunere gi sunt date tn tabehi 1. Exomplele sunt indicate cu ttl infomativ. 4.41.4. Semnificajia claselor de expunere Standardul SR EN 206-" dofinaste diferite clase de expunere in functie de mecanismele de degradare ale betcnulul. Notata utiizata pentru identiicarea acestor clase este format din doul ere go cif Prima lterd este X (de la eXposure In mba engleza) urmat de o alla care se referd la mecanismul de degradare considerat, astfel © de la Carbonation (Carbonatare) D dela Deicing Salt (Sare periru dezghet) S dela Seawater (Apa de mare) F de la Frost (Inghet) ‘A do la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic) IM de la Mechanical abrasion (Atac mecanie prin abraziume) ‘A doua liter este urmati de 0 cira care se refer ia nivel de" umitata (XC, XD, XS, XF) sau nivel de agresivtate (XA, XM). NOTA; Agro sla. anette So cfr n vgord. nebo. aA lasficafe do exDuNer nu exclude Iuerea in conaderape @ condlilor parteulare exstente la Jooa unde betonul este a feBTES de mBsuti de protenie precum ubzarea de olelinoxidabil sau sit metal rezistnt Ia coreziune, 9 Uilizarea do acoperi protectoare pentru betoh sau armatut one Betonul poate fl supus la mai multe din actiunile descrise tn tabélul 4, th aéest caz, condijlle de medi Inconjurdtor la care el este supus, pot si fle exprimate sub forma de combinali de clase de expunere Pentrs un element de structura indicat, diferite suprafefe de beton pot fi supuse le actiuni ale meciull siferte, Tabolul 1 ~ Clase de expunere Denumirea Descieres Exemple informative tustrand clasei mediulu Theonjurator ‘alegerea claselor de expunere “TNici un rise de Goroziune sau atac ‘Beton simplu gi fara piesa metalica Inglobate. Toate expunerile, cu exceptia tJ cazurlor de Inghot-dezchet, de Beton de.umplutura / egalizare abraziune gi de atac chimic : 7 Corosiunea datorata carbonatarl Cand betonul care confine armétur’ Sau plese Motalice Inglobate, egte expus la Ger gr umidiate, ‘expunerea trebule clasificaté In model urnator: NOTA — Condifie de umisitae luate in consderare sunt cale din bistonul co acoperd armature sau piesole rmelalica Ingiobate, dar Im mumeroase cazutl, aceasts umictiste poate fi consideraté cB reflecta umiltatea st ca, 0 clasficare fondata po ciferte medi ambiarts poate fl acoeptablia. Situaia nu poste f is 0 Darierd Intre beton sf mediul 820 Tconjurator (acoperrea Detonuld cu un material de Beion Tn iterondl iddiior unde graaul de umicitate a meciuiul ambiant este redus xe1 Useat seu permanent uned (inclusiv bua, Bile g! spalatorile cladifior de locut) Seton imersat permanent In apa | Suprefejo de beton Tn contact ex apa pe termen lung (ée exempiu elemente ale xe Umed,rereor uscat rezorvoaree de aba)” Un mare numBr de funda Belo nin cadeor unde 5 umisitatea mediuul amblant este medio xe3 Umnidttate moderatt sau ridicatt (bucditil; bai, spalatorit profesionale altele decat cele ale cladirior 16Danumirea clasel Dascriorea mediuiul ineonjurator Exempla ifommative Nusirand alegerea claselor de expunere, de Tosut) Boton la exterior, ins la ad’post de Jntemperii(olemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de ‘exemplu: hale deschise xC4 ‘Atternanta umicitate — uscare Suprafefe supuse contactului cu apa, dar cere nu intré in clasa de expunere XC2 (clemente exterioare expuse intemperilor) ‘SCoremunea atorata clorurilor avand alti origine decit cea marina Cand betonul care confine eraturi sau plese metalice Inglobate, este In contacl cu apa avand alla ‘origine deca cea marina, confinand clorur,inclusi din strurle pentru dezghetare, clasele de ‘expunere sunt ‘dup cum urmeaza: NOTA. Ince prveste condijile de unitate, a se vedea de asemenca seofunea 2 cn acest tabel ‘Suprafele de beton expuse la Gon ‘ransportate de curent de aer (de exemplu suprafetele expuse agentiior de oo ae dezghejare de pe supratata carosabl, pulverizatisitransportall de curonfl de aef, la garaje. etc.) Piscine, rezervoare x2 Umed, rar uscet Beton expus spelorindustiate continans clorur | Elemente ale podurlor zidui de sprin, ee expuse stropiii apei contindnd clon oa ee es ‘Sosele, dalele parcajelor de stationare @ Nehiculelor “E Corosiunea datoraté clorutlor din apa de mare Gand betonul care confine armaturi sau piese metaice Inglobate, este pus Th contact 6a conan din apa de mare, sau acfiril serulul ce vehiculeaz& séruri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele: Expunere la aerul ce vehiculeaz’ séruri ‘marine, Ins8 nu sunt in contact direct cu ‘apa de mare ‘Structuri pe sau In apropierea fitoraiuut {agresivitatea atmosforica marind ‘actioneaza asupra constructillr din beton, ‘armat pe o cistanta de circa § km de ‘arm) Tmersaie in permanent Elemento de sructan marine ‘Zone de variafio a rivelului ape! mani, zone supuse stropiti sau cetit Elemente de structuri marine med, dasele ‘SAtac din nghet ‘Céind betonul este supus a un atac somnificatlv datorat ciclurior de Tnghel-dezghel, aluncl cand Octo ide expunere sunt urmatoarele: XF1 Saturatie moderala cu ap de dozghetare Suprateje vericale ale betonulul expuse Ta ploale gi la inghet xF2 Saturaie moderati cu apd, cu agent de ezghetere ‘Suprafefe.verticale ale betonulul Gn wore rutiere expuse la inghet si curenfior de aer ce vehiculeaz’ agonii de dezghetare XFS ‘Saturaje puternice cu aps, tard agen de dezghetare ‘Suprafefe orizontaie ale beionului expuse la ploaie gi fa Inghet XF4, ‘Saturate puteric&.cu apa, cu agent de dezghetare sau apa de mare @ Atac chimic, ‘Cand beionul esto expus [a alae chimic, care survine Gin Solan naturale, ape de Suprafals g1 apo sSubterane, clasificarea se face dup’ cum se indicd tn tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizerea geogratiea, In consecin(’ se aplicd clasiicarea Valablls pe locul de utlizare a betonulu. NOTA - Un studiu space, poste necesar pentru deterrinarea clase! ce expunere adecvate tn medi Tnconjuritoare, tnsituatile ummatoare: 7 ‘Sosele gi table de pod expuse le agenh de dezghetare rafetele verticals ale betonulul expuse la inghet si supuse direct stropiti cu agenti de dezghetare Zenele structuror marine expuse la inghet Si supuse stropii cu agenti de dezghetare‘Denumirea Descrierea Exempla Informative fusirand clasel _meiulul nconjuraitor, jetea claselor de exounere. + nu ge tncactesz# In eritele din tabotl 2: ‘contin alto substante chimice egresive, ‘$01 82U p8 poluata chimic, = prezinté 0 vitezs ricicatd a apot do seurgore, in combinatio cu anuite substante chimice din tabelul 2. or Meaiu inconjurstor cu agresivtate chimicd siab8, conform tabelului2 ae Meciutnconjurator cu agresiviate chimicé moderatl, conform tabolului 2 aaa Mediu inconurélor cu agresivitats chimicd intensd, conform tabeluil 2 7 Solicitarea mecanicd a betonulul prin uzura Daca betonul este supus unor solicitari mecanice care produc Uzura acealua, atuncl acest tip de expunere poate fi clasificat dupd cum urmeazé a aaa Elemente din incinte industriate supuse la a Soe eccenceeres citculatiavehiculelor echipate cu anvelope Elemente din incinte industrial supuse la M2 Solicitare intens8 de uzura circulatia stivuitoarelor echigate cu anvelope sats bandaje de cauciuc Elemente din Incinte industriale supuse Te circulate stiitoarelor echisate cu bbandaje de elastomeri metalce sau masini cx senile NOTA - Pentru caracterizarea oxpunefl betonulul este necesard tn genoral combinarea mal muitor clase da expunore In tabetu! 7a se prezints example de astel de combina NOTA 2 - Cand betonul este expus le alac chimic care provine dn’ atrosfera.cu agent! agresiv tn stare gazoasa 3! sold, clasiicarea se face dupa cum se indicd In-anexa |. In acest ca2, cerinjle privind materelele componente $1 betondl sunt prevazute tn docurentul,Instrucfunl tahrice pentru protacia elementelor dia beton armat gi Deton precomprimat supraterane in medi agresive naturales ndustile,Indcatv C170. XM3 Solicitare foarte intens& de uzur’ ‘Tabelul ta - Combinafii de ciase de expunere Expunere Combinati de case de expunere Descriere_ ‘Exemple BNAT BATT EPS ‘a mevor Te SBOE aT RATE TEE Taereror Fare tnghol Finals nivel ahah 55 x Gu ng 5° Garj dacs acoperte passe. iz [x1 | xcarXFI The # CONG CTT Smareeeoare expe apone [FI [XCe DEA Clararne ae rascal ers SUX too TE are Latzontse 2MAUFS | xEasKC4) hes Verticale (in zona de siropire) Xa XF4= XD3+XCH ea ra ira contact GU apa Go are ser marin pond 66 Fn We Coast Elemente exerioare alo consbucor Teer Gu tnghet expuse ploi In zonele ttorsle HER ass PREM XSI _ Ta contact 60 apa Ge are Imersate Elemente structurale sub op Soe Elemente Spas WEEKS XCas NST XT srogit Perel cheurior Ga 5A2 x4 4 Beton nearmat aed Beton armat )Bton precernprimat 18‘Tabelul 2 ~ Valorile limit pentru clasele de expunere corespunzitoare la atacul chimic al solurtior naturale $1 apelor subterane ‘Mode ncorjuratoarechinic agredive, casfcato alos, sunt bazate pe slut ape eubtorae naturale Jao temperatura apa/sol cuprinsa Intre 5 °C $i 25 °C gi in cazurile In care viteza de scurgere a epel este Sulton Ge ied peru corsdoattn conc state Agere claslr oe fac In report de cracls chimic ce conduc la agreiunea ea ma ren Cénd cal pun dou carci! agresive conduc la aceeas| last, med court trebui cescat Incas tesa superoat dat untud spec nua dortowtat cb svete eso neceaa Tietoae ae Garacerstei | oort de vat we xa reins ‘Ape de supraaté gl sublevane $804, mgil SREN 196-2 2 200 si < 600 > 600 $i < 3000 > 3000 gi < 6000 oH srisois | cesg255 | 40sist00 | > 100pindia rng pind NH", mgt SRISOT150-1 sau] 21551 < 30 > 303160 > 6091s 100 Ribo 71508 war me sRis0 7980 | zec0q< 1000 | >r00091se000 | >000 pinta sae Sal 80.7, mglkg*, SREN 196-2 | >2000si<3000° | >2000° si < 12000 | >12000° si <24000 tot cite rig | DIN 4000-2 >200 Tu sunt tte tn pact Baumann Gully * Solurile argiloase a cror permeabilitate este inferioard la 10° m/s, pot s4 fie clasate intr-o clas& inferioard. * Metoda de incercare proved extracja SO,” cu acid clorhidric; stematv este posibil de @ proceda la sceasts extract cu api, dacd aceasta exte adrisa pe loul de utizare a betonul « Limite trebuie 68 rand de la 3000 mg/kg pans la 2000 mghkg In caz de isc de acumulare de fonl de sulfa fa beton detorta stemantel perioadslor uscate gi parioadelor unede, sau prin ascensiunea cepliars NOTA. Velorfo im pentru clasele de expunere corespunzitoare ataculu chimic a pamanturlor naturale gi splor sublerane Indicate n tabelul 2 se api s! apolor supraterane In contact cu suprafaa betonui 42 Beton proaspat 42.1 Clase de consistent Tabelele 3, 4 5, si 6 sunt aplicabile in cazurle in care consistenfa betonulul este clasiicatd. NOTA - Nu exe relat directo tne case do consistonfS indicate tn tabelele do fa 3 pn la 6. In anumto cazut Daricure, conistenfa poste de asemenea 28 fe special ca medie a vaoror previzute. Pent beloansie de Eonsisterta pamant umd, aceasta Inseam 8 un elon cu Un contr redus de apa, studst pentru 8 f compacta Dinu procedeu spacial ae consitonja casticata 19Tabolul 3 ~ Clase de tasare , Casa | ‘Tasarea th mm si de la 10 pand la 40 s2 de la 80 pana la 90 83 de la 100 pana la 180 84 de la 180 pand la 210 38) 2220 Tabelul 4— Clase Vebe ‘Clase. jebe as vor 231 vi do ta 30 panda 21 v2 dea 20 pang la 11 v3 dela 10 pand 26, va? de la 5 pand la 3 ‘Tabolul 5 ~ Clase de compactare, Clase Grad de compactare com 21,48 co de la 1,45 pand ta 1,26 2 do la 1.25 panda 1.11 3 de la 1,10 pana ia 1,04 cat <1,04 ™ Ca se apicd nual batonanul ugar. ‘Tabelul 6 ~ Clase de réspandire Clase Diametru raspandini nm Fam 5340 F2 dea 350 pana la 410 3 de fa 420 pana fa 480 Fa de 1a 490 pain’ fa 550 FS dela 560 pnd la 620 Fo? 2.630 42.2 Clase intunctie de dimensiunea maxima a agregatelor nd betonul este clasiicat dupa dimensiunes maxima e agregatolor, clasficarea trebule &8 se fac’ plecdnd de la dimensiunea nominala maxim& 2 agregatului grosier prezent In beton (Draw), conform SR EN 12620. NOTA - D este dimensiunes maxima o sitelor prin care este dotorminata granuloztatea agregatulul conform ‘SR EN 12620. 43 Beton intarit 43.4 Clase de rezistentd la compresiune Cand betonul este clasificat dupa rezistenfa la compresiune se aplicd tabelul 7, pentru betoanele de mas8 Volumicd normala si betoanele grele, sau tabelul 8, pentrs betoanele ugoare. Valoarea faa este rezistenta Caracteristica ceruté la 28 zile, emésuraté pe cindri de 150 mm diametru 51 300 mm tnaltime, si valoarea focus ‘este rezistenta caracterstic’ cerutd la 28 zie, mBsuraté pe cuburi de 180 mm lature. NOTA - In anurite cazit particuare, este posi do a uiiza rivele de rezisten(Sintermadiare tn raport cu valle indicate n abeloe 7 8, dacs acesta este pemis pin nomele de calcul coreepunzatoare, ‘Kee vedea rota 644Tabelul 7 — Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de masé volumicé normala g! betoahe grele Rezisienta caracionatca | Rezistenta caractonslca Clase de rezistenté | minim pe clincti ‘minima pe cuburi la compresiune. fast Fc, Nira? Nima? caiio 8 10 cis 12 15 C1620 16 20 (€20125 20 25. (C25/30 25 30 C3037, 30, 37 ‘c35/45 35. 45, ‘C0050 40 50 CASIS5: 45 55. 50/60. 50 60. (C55/67 55 67 ‘C80rTs 60 75 C7OBS 70 25 (C0195; 20 95 (C90/105, 20 108 100/135 7100 118 ‘Tabolul 8 — Clase de rezistentd pentru botoane usoare Razisionfa caractorslica | Rezistoria caracteisics Clase de rezistenjs | minim pe clindsi minima pe cubur? a compresiune a ws cere 8 8 | Lew 12 13 Lorei8. 16 18 020/22 20 22 Lo2si28 25 28 Los0/s3. 20 33 Loss/36 35 38 Loaoiaa 40 48 Lo4s/50 45 50 LO5O/S5: 50 55 Less/60. 55, 60 Losol66. 60. 66 Lever. 70. 77 Lesoiee: 80. 88 | "Alte vaior pot 7 fzate dacd este siobité gi cocumentaté cu o precio suiGonis 0 relate cu valle do refer pe cin! 4.3.2 Clasole de masa volumica pentru beton ugor Cand betonul este clasificat dup masa volumicd, se aplicd tabolu 9 21‘Tabelul 9 — Clasificarea masel volumice a betonulul ugor Cassie do mask vous] BID] Dig] “Sig Bis [bap intorval ge masa votumica | 00 si | ~>10009 | >12007 | >iao0 gi | >1600si | >1800 51 Inkgim stovo" | _st200" | <1400" | 0,48 20 2,0, cu excoptiaclaseior de expunere XC si XF, unde k= 1, CCantitatea de (ciment + k x praf de silico), nu trebuie s& fio infeioara cerinel privind dozalul minim de iment, pentru clasa de expunere corespunzétoare (a se vedea 5.3.2). Confinuul minim de ciment nu trebule diminuat cu mai mult de 30 kg/m, in betoanele destinate afi utizate In clase de expunere pent ore dozeju minim de ciment este < 300 kgim™ 5.2.5.3. Conceptul de porformanti echivalenta a betonulul Conceptul de performanta echivalenta a betonuiti permite modificdri ale cerintelor enuntate In acest cod de Practica, n ce priveste continutul minim de cients! raportul maxim apiVimert tn cazurlle in care un adaos. 25specific esto utiizat cu in ciment specific avand cler definite gi documenta, caracersticle pentru fecare Bursa de fabricate. Conform cerintelor de ta 5.2.6.1, ttebule demonstrat, ci betonul are performante echivalente cu cele ale betonulul de referinta, in special in ce privegte comportamentul acestuia la agresiuniio mediulul inconjurdtor ‘gi durabilltatea sa , conform cerinflor pentru ciase de expunere la care se referd (a se vodea 5.3.2) ‘Anexa E prezinta principle de evaluare a conceptulul de performanta edhivalenté a betonului, Cand betonul ‘este confectionat dupa aceste proceduri, el trebule supus unel evaluaei continue, fnénd seama de veriatie cimentului gi sdaosulul Valabilitatea conceptuiui de performanta echivalenté a betonulul este stabilité dacd cerinfele menyionate mai sus sunt respectate (a se vedea nota 2 la 52.5.1). 526 — Utilizarea aditivilor ~ Canttatea ota8 do ach ‘eventual ula nu treble s& depsgeascd doze rim recomandet, de produestonl do adv! sinu webul ee mel maro do 60g adtn'n stare de Ivars) pe kg do emer, In Stark de cazl cid -0 eat faa url doz) mal reat aura perormanel: Gurabihat toni, Adil tz Tn canta froard la 2 gfkg cient nu sunt admis dott depersat Intro parte din apa de cess Daca cantitatea totald de adi Iichid (In solufie), este supericara la 3 lim* de beton, confinutul su de apa trbuie atm contra a eae ports apslomert ard sunt uta! mal mulj ad, competbiltatoa lor trebule vere lund ind se ofecueazs tresrarte ial. NOTA - Botcanele de consistents = $4; V4 C3 sau 2 Fé trobule fabricate cu adltvi putarnic reducterl de ap& sau cu superplastitanh. Betoanele trebuie sa fle preparate cu adtvi, Condifile de utlizare a aditvlor sunt prezentate In tabel 2a ‘Tabelul 2a — Condi de utllizare a aditivilor NET Tip beton,tshnologe si conde turnare ‘Aditiv recomandat Ovsewatt | Betoane de rezistenil evand casa me Dia caz 1 | cuprinsa inve ¢ 8/1081 620/37 incusiv | Plestiiant Superplastfint Beloane supuso lainghel— dezghet e ae ‘Antrenor de or Dupe cae? Reducdtor de apa / = intens reducdtor de 3. | Betoane cu permeabitate recus’ Resins aracecnmenel = impermeabilizator Dupacar: 14. | Betoane expuse in cori de agresivitate | Reducitor de apa! = inkons reduodtor do intenss $i foarte intonsé plastifiant ‘2pa/superplastiiont inhibitor de coroziune Baleares execute mona avand dasa | Soporpasifant Tis 2625/45, redusator de api 6 _| Betoane fuide Superplastiiant Beioane masve 5 7 | Betoane turnate prin tehnologit speciale ease a eee as (utocompactante) TniBraetor de prize + 8 | Betoane turnate pe timp calduros superplastiint (Prasttiant) © | Betoane trata pe tmp gos Argh Facer de "o | Beisane cu reastenfe marta emnene | Accelerator de tnanre ra scurte lori 2652.7 Continut de cloruri Pentru continutul maxim de clorui al agregatelor se consider’ urmatoarele limite: - maximum 0,15 % pentru beton fra armaturé sau alte plese metalice Inglobate maximum 0,04 % pentru beton armat si cu plese metaiice Inglobate maximum 0,02 % pentru beton precomprimat, Pentru cimentul CEM Ill confinutul de clor trebule 88 fle de maximum 0,10 % pentru toate tpurie de bbotoane. CConfinutul de cloruri a unui beton, exprimat ca procent de masa al icnlor de cloruri fatS de masa cimentului, ‘rebule 88 nu deptseasca pentru clasa seleciionaté valorile date In tabelul 10, ‘Tabelul 10 ~ Confinutul maxim de lor din beton Clasa de clorur® | Gontioutil maxim Utizarea botonului nt de Cr raportat ia contin masa cimentulu” Beton care nu confine anmaturl de ofel, sau alte piose ct 40 1.0% metalice inglobate (cu excepiia pieselor de ridicare rezistente la coraziune) ‘Beton continand armaturi de otel sau piese metalice ci_0,20 0.20% Inglobata cl 040 0.40% ‘Beton confinand armaturl de precomprimare de ofel 10,10 0.10% cr 0,20 0.20% * Bonini o ulizae specifica betonull, dasa de ullizare este in funaie co prevederilevalabile pe locul de wtlzare a betonuiu ° Gand sunt utlzate adsosur de ti Ig sunt uate i calculu confrutull de iment, tunel caninutul de dora este ‘@xorimst ca procent din masa lonior cor fala de masa de cmont plus masa totald @ adaceurior care surt uate tn ‘onsiderapc Clorura de calciu gi aditvit pe baza de clorur, nu trebuie utlizail In betonul ce confine o armaturd de ole, 0 ~armaturé de precomprimars de ofe, sau piese metalice inglobate. Pentru a determina continutul de cloruti din beton trebuie™calcusaté suma contributilor materialelor ‘componente, cU ajutorul unela dintre metodele urndtoare sau prin combinarea for: - caleulul bazat pe continutul maxim fn cloruri al componentior dacé este stabilit prin standardul de ‘component sau cel declarat de cdite producdtor pentru fiecare dintre materialele componente: ~-caloulul bazat pe continutul de corur al materialetor componente, calculat lunar din suma medilor utimeior 25 determinari a continutului de cloru, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent NOTA - Aceastt ultima metoda so apc tn spacial agregatolor extrase din mare, pentru cazurle tn care valoarea ‘axind nu este standaruizats sau decaratd 52.8 Temperatura betonului ‘Temperatura betonulul proaspat nu trebules& fe mal mica de 5 °C in moment ivr Th general temperatura betonului proesp&t nu trebule s& depdgeascl 30 °C In cazul Th care nu au fost luate masuri speciale pentru a se asigure ci depasirea temperatuil peste 30°C cu va avea consecinte negative ‘supra caltati betonuul tnt (de exerpluIncerc&ri prealabile prin utlizarea unul adit tntarzieto). Tr cal th care temperatura aeruul este situaté rtre + 5°C si 2°C, temperatura bstonulul nu tebuie sé fie imal mica de * °C. In cazul I care dozalul de ciment este mal mic de 240 kam’ sau daca se floseste ‘ment cu e&ldura de hidrataro redusd (de exemplu de clasd 32,5 N) temperatura betonull trebule si fe mal mare de + 10 °C Ia locul de punere In opera. arLa temperaturi ale aerului mai mici de - 3 °C, temperatuira betonului trebuie s& fie mai mare de + 10 °C. Trebule luate mésuri corespunzatoare de tumare pe tima friguros caro constauin protejarea Beton ImpotivaTngheluli. Este recomandats utlzarea cmenturlor eu degajere mare de caldurd $i fsau avi ceeleraton dette sl antingheh Nu se recomand puneres in oper a betonuluila temperaturi ale aeruiui situate sub — 10% Tn cazul tn care este necesars 0 alts cern relertor la temperatura maxima sau minima pentna betonul proaspét, aceasta trebuie s8 fe specticata dénd de asemenea s oleranole. Toate cerinele de race Sau Se inca arficiala a betonuiutrbule stabi de comun acord inte producto ql uliztor. 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Generali Cerintele pentrs ca betonul 9% rozisto la agresiunile mediului tnconjurstor sunt date adesea Tn termeni de ‘valor limita, pentru compozitia betonulul ¢! proprietile stabilite ale betonului (a, se vedea 5.3.2) alternatly exigentele pot rezuita din metode de concestie de performants (a se vedea 5.3.3). Cerinjele trebuie sé tind ‘seama de durata de viata prevdzuta pentru structur 5.3.2 Valor! limite pentru compoziis betonulut In atsenja standerdelor europene pentru tncerct directe de petfomanlé a betonuul, din rajuri de xperienfe dere pe termen lung, metodei epecticate ele rezistenfa a agresiuno mecilul Inconuror Sunt date Tn termeni de propel stable perry beton gi de valor limi de componife. Cerinjele pentru fiecare clasa de expuneretrebuie specificate In termeni de: = puri gi clase de materiate componente permise; + report maxim apalciment, = cortjnut minim de eiment; - clase minima de rezistenta la compresiune @ betonuiul st in daca este cazul: + contnut minim de aer din beton, NOTA 2 In pravedarile valaile pe locul de utlizare a batonulu, s-a stablt og report apalciment maxim sé fi indicat prin ereptore de 0,05 conginutul minim de ciment pin craptere da 20 kglm®. Cat pveste rezisionia la comgresune, sto recomandat s4 fis inccatd tn clase, conform tabelull 7, pentru: betonul grew gi conforn tabelulul 8, pentru Beton lor, Tabelele F..1, F.1.2, F2.1, #22, F23, F.24 (anexa F) prezintS conde compazifionale, proprictale betona ‘sl ubizarea dmentarior. Continual maim de par fina cn beton este prezontat in tabelele F.3.1 giF.3.2 din anexa F. NOTA 3- Este necosar ca prevederlevaleile pe locul de uilizare a betonul! 8 incud® catinje pe baza unel durte de Viakd prezumato de minim 80 ani fn condiile de tnefnere stabilto prin prolect. Pentru curata de Vial inferoara sau ‘Superioara, pot 8 necesare valol imi speciicate mal severe sau mal putin savere. In acest caz sau pentru compazisle Speclficate de beton, sau Tn condi speciale In materie de protectie contra coroziunl, eferor le grosimea betonuul ce ‘coperd armature (de exemplu clnd grosimea esta infesoara specficaiior — prevederior ~ SR EN 1992-1-1rolativ la rotecfia contra corozluni), trebule efecuate stud speciala de cdtre elaboratorl speciicatis, pentru un gentier anume, 'S2u mal general pent prescrpfi najonale. Daca botonul este conform cu valor iimité speciicate, betonul din structurd trebule sd fle prezumat capabit de a satistace corinjele de durablltate In raport cu utlizarea avuté in vedere in conditile de mediu Tneonjurtor specifice, cu condita ca: ‘= betonul este corect pus in oper’, compactat si supus la un tratament, de exemplu conform 'SRENV 19670-1 sau alt standard adecvat, = betonul ce acoperd armatura s8 aib& grosimea minima a cerintelor standardelor de projectare adecvato, Pentru condijile de mediu Inconjurator speciice de exemplu SR EN 1992-1; ~ clasa de mediu Incon|urator este corect selectionata ; -fntvetinerea preventiva este realizata 285.3.3 Metode de conceptle bazate pe performante Corintele refentor ia ciasele de expunere pot ft stabiliteutlizand metode de concept bazate.pe perforant pentru durabilate si ele pot fi stabilite in termeni de parametr de performanta, de exemplu a masura ‘exfolierea Into Incercare de aghet-dezghe}. Anexa J (informativa) prezintd incicafirefertor la utiizarea unor metode alternative de conceptie functie de performantele pentru durabiltats, Utllzarea unet variante depinde de prevederle tn vigoare la locul unde betonul este utlizat, 5.3.4 Cerinfe pontns betonul tumat sub apa Jn cazul betonuiui tumat sub apa pentru executia unor elements portante, raportul AIC nu trebule sa 55; = grad de compactare 21,04 $< 1,48; = dlametru de raspéndie > 340 mm < 620 mm, ‘Acolo unde trebule s8 se determine consistenta, se aplicd condita speciicatd In momentul utlizafl betonulul ‘sau Th cazul betonului gata preparat, moment lvréi. Daca betonul este iat into autobetonierd sau cuva agitatoare, este posibll de a masura consistonta poo proba punctuala preleveté la prima deversare, Proba punctuala trebuie prelevats dup o descdrcare de ‘aproximativ 0,3 m’, conform SR EN 12360-1 Consistenta poate fi specificaté, prin referiné la o clas de consistenf’, conform 4.2.1, sau in cazuri Particular, ptint-o valoare specificatd. In acest caz, toleranfele sunt date in tabelul 11. 29‘Tabelul 11 —Tolerantel referitor la valorile specificate pentru consistent’ Tia iieval ovale seam to 33 Taraneh za 2a ze Tip Vabe Ileal de valod peda TH [wipes] ss Tasraneins : 28 mL {rade compara Imerva oval peo 100, numerele de acceptare ‘corespunzStoare pot fi preluate din tabelul 2A al ISO 2859-4 | 8.4 — Acfiunt intreprinse in caz de neconformitate a produsului ‘Masur urmatoare trebuie luate de producdtor in caz de neconformitate: = verificarea rezultatelor Incercdtilor neconfomme gi dac& acestea sunt valablle, luarea de masurl pentru climinarea erorlor; = dacd neconformitatea este confirmatd de exemplu prin repetares Incercétior, Intreprinde actiuni de corectie, precum revizuirea de etre conducere @ procedurilar de control al produce: = cfnd se confirma noconformitatea cu specificatia care nu a fost evident tn momentul liv, avertizeaz ‘laboratorl g ullizatorul pentru a evita toate pagubele In consecints: - consemneazi actiunile privitoare la punctele precedente. Dacé noconformitatea betonului rezulté dint-un adaos de aditv pe gantior (2 se vedea 7.6) produciitorul nu este obligats8 ia msuri daca ui | s-a cerut acest adaos. [NOTA 4 - Doct producdtonl a avertzato neconformtate a betonuilu sau daca rezuitatle Incercllor de conformitate nu sunt conforme,cu corijelo, trebuie efectuate Incercéi supimentare conform SR EN 12504-1, pe carote prelevate din Strutued eau o combinalis de Incercir pe carole gi Moarcar| nedistrucive pe structura seu elemente de exemply conform SR EN 2504.2 sau SR EN 125043. Recomandéi pontru evalua rezistenfel fn stracturs sau elements ‘componente ale sructu sunt date In SR EN 13781. NOTA 2 - Se vor aves in vedere sl provaderle reglementinlor romanesS privind fncarcirle nedistrucive ‘semineditrucive n confonmitate cu standardole europene, 449 Controlul productiei 9.4 Generalitat! Toate botoanele trebuie supuse controluul de productie sub responsabiltatea producBloruté. Control producti cuprinde toate masurlle necesare pentru mentinerea Caracteristclor betonulll tn conformitate cu Condile spedicate. Ele includ: + selectarea matorialelor, ~ proiectarea betonuiu ——L» productia betonului + inspectile gi moerctste; = utlizarea rezullatelor Incercdiilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si tntarit gi asupra echipamentelor, -daci este cazul inspectia echipamentulul de transport a betonulul proaspat; ~ controlul de confomnitate pentru care prevedarile sunt indicate la capitolul 8. “ Cerinfele pent alte aspecte ale controlului productie! sunt date In urmtorul capitol. Aceste cerinfe trebule ‘8 fie considerate tindnd seama, de modul si volurnul producfie}, de lucrare, de echipamentele speciale, de \procedurile gi regulle Tn vigoare pe locul de produce gi de ullizare @ betonulu. Cerinje supiimentare pot s3 fie necesare in funcjle de situatia special pe locul de produclie sau pentru cerinjele speciicate ale 6% din masa cimentulu ‘Aditi si adaosuri utiizate in canttate < 6% din masa 5% din cantitatea coruta iment [NOTA- Tolerantaoste deren dintre valoarea spocificaté gi valoarea masurat Gimentui, agregatele si adaosurile sub forma de pulbere trebule dazate ca mas&; sunt admise alte metode acd pot li respoctate toleranjele la dozare cerute, si daca aceste metode sunt documentate. ‘Apa de amesiec, agregatele usoare, adiivil gi adaosurile lichide pot fl dozate ca masa sau ca volum, 9.8 Amestecarea betonulul Amestecarea matetialelor componente trebule efectuaté Tn malaxoaré conform 9.6.2.3 si continuata pana la ‘obfinerea unui amestec de beton cu aspect uniform. ‘Malaxoarele nu trebuie tnc&rcate peste capacitatea lor nominala de amestecare. Jn cazul tn care se utiizeaz’ activi acestia trebuie adugali In timpu! procesului principal de amestecare ‘excoptand adiivil mari reducditor de ap sau aditvil reducsiori de apa care got si fie ad&ugali, dupa ‘amestecarea princioala. In ultimul caz, betonul trebvie amestecat din nou pana la dispersarea completa a ‘adivull In amestec gi p&na ce el a acfonat complet. NOTA. Ing-o autobetoniors, durata de reamestecare dupa adaugarea aghiviar tebuie 62 se stabileasca Tn funcie de ‘pul utljulul de amestecare, dar nu trebule 8 Re mai mic8 de 7 minim’ sau de § min pentru o cantitate mal mcd de Sm Pentru betonul usor preparat cu agragate nesaturate cu apii, perioada Tntre amestocarea Initial gf sférstul amestecdill finale (de exemplu amestecarea Inlr-o autobetonior’) trebuie prelungité pana ce absorblia de ‘apf do catre agregat gl avacuares cvasicompleta a aerulul inclus tn agregatele ugoare nu mai are nici o ‘actiune cu impact negativ asupra proprietatlor betonulul Int ‘Compozifa betonulul proaspat nu trebuie sa fle modifical’ dupa descércarea din malaxor. 99 Materialele componente, echipamentele, procedurile de productie a betonulul rebule sé fie controtate tn ce priveste canfornitatea cu specticaile si cerinfele din prezentul cod de practicd. Controlultrebuie s& permit delectarea echimbirlor semnifcative susceptibile de a influenfa caractersticle betonului, tn vederea Intreprinderll unei acfuni corective adecvate. ‘Tipu gl frecventa inspectlor 1 fncercdlor asupra materialelor componente sunt cele date In tabelul 22. NOTA - Pentru stabiléa acestu tabel s-a presupus, c& producditor de materiale componente efectueaz’ un control corect al producjel adeptat pe locul unde sunt produse gi c& materalele consituente sunt ivrato cu o deciarafje sau un ‘catoat de conformiato cu specicatile corespunzstoare. In caz contre, trebuie ca prodvcatorui de belon 8 veriice ‘conformiatea meterialelor ou standardels corespondente,, Controlul echipamentelor trebuie s& asigure cA sunt Intr-o stare es asigurdi buna functionare a dispozitivelor de stocare, a echipamentelor de dozare in masa si in volume, a aperatelor de amestecare gi de comanda 48(permitfind de exemplu méisurarea conjinutulul tn aps sl agregatelor). Ele sunt th conditi bune de {unetionare gi de asomenea sunt conforme cu cerinjele din prazontul cod de practica. Frecverta inspectlor si. Incercéillor pentru echipamente In perioadele de ullizare este daté Tn tabell 23. ‘Stafilo, echipamentu si miloacele de transport trebule s& fle supuse unui sistem de Intrelinere planificaté i trebuie’s& fle menjinute In condii de functionare eficienta, astfel Incat 64 nu afecteze caracteristiclle gi cantitatea de boton. ‘Caracteristiclle betonulul proiectattrebule 83 fe verificate fn raport cu cerinjele specticate In tabelul 24 ‘Compazitia betonulu, precum gi consistenta gi temperetura sa dac& sunt specificate trebuie s8 fie controlate {in rapart cu cerinfele din tabelul 24 (randunie de la 2la 4, 6, 7 si de la 9 pand la 14) Control trebuie s@ includ productia,transportul pana la locul de descarcare gi livrarea. “Bent anumite betoana, pot fl necesare condi suplimentare pentru controll produce. entry produciia da beton de inalté rezistenti se cer cunostine si oxperien{s speciale. Acestoa nu sunt ‘definite in acest cod de practic’, Anexa H prezinta céteva recomandari. Daca contractul defineste cerinjo ‘speciale peniru beton, controlul productie trebule s& includ actiuni corespunzitoare suplimentare fai de ‘pele menjionate In tabelole de la 22 pana la 24. ‘Acflunle prevazute tn tabelele de la 22 pana la 24 pot si fle adaptate la conditile specifice pe focul de productie, sis fie irlocute prin altele care asigura un nivel echivalent de contrl al produce. ‘Tabelul 22 —Controlul materialelor componente Masield [inwveciesncarcerea| Scop Frecvenia mina T } Gimentu® —|Trepectia ponulul | Asigurarea daca | La Necare Ivrare de livrare® Inainte | expedtiia este de descarcare confor’ cu ‘comanda sursa este corects Z| Rgregate | Thspectia, bonuli | Asigurarea dac | La Necare Ivrare do livrare™tnainte | expediia este A dedescircare | conforma cu ‘comanda | sursa este corects z Tnepectia Comparare a gra- | La Necare Ivrare, cand Iwrarea este pe granulozitatit rnulometiei, afor- | band& transportoare, cu periodkctate tn Inainte de mei si impuritat- | functie de concitile locale sau de livrare, esctrcare lor cu aspectu normal : Trearoare prin Evaluare a Ta prima ivrare proverind diniro nous ‘cernere conform | conformitati cu | surs&, cénd Informafile furnizorului nu : SREN 933-4 granuiometia | sunt disponibile, Standardzata sau | in caz de dublu dupa exarmenul vizual cualté granuio- | Periodic functie de condiile locale metre corvenité | sau de livrare* 5 |Tncereare penis) Evaluare a La prima livrare provenind dintr-o noua controlu prezentelsia | sursé, cdnd informatie dela furizor nu Iimpurtior cant sunt disponbie. impurity Tn caz de dubiu dupa examonul vizual (Cu periodicitato tn functie de condifile locale sau de livrare” 3 [Thosreare && Evaluate a conf] La piima Ivete proverind Giro nove absorbjie 8 apei | nutuluide apa ef- | surs, cdnd informatie dela furizer mu EN 1097-6 Glonta din boton a | sunt sponte. sevedea 5.4.2 | In caz de dublu dupa examenul vizual 49Tabolul 22 (continuate) [] Matetatal | Trepocjatncorcarea Scop Frecranga minima component 7 [Control —|Thearcare conform —] wissurare a Ta prinva ivrare proverind dno nous suplimentar | SR EN 1097-3 Plerdoril densi, | sursa, cand informatie de la furnizor al agroga- invrac rw sunt disponibile telor usoare Tn.caz de dub dupa examenul vizual sau grele Gu periodicitate infunctie de condiile Tocale eau de lvrare® | Aa inspecpe bonululde | Asigurare decd | La fecare Ware livtare $a etichetel, | expedila esto aplicate pe ambalal* | conforma cu co- Inainte de manda $ mar- escarcare careaesie originals 3 There a den} Paris Treaz Ge aus iicare conform | comparafo cu SRENS34-2,de | informatio exemplu densitatea, | furizate de infra-rogu, etc: producator 70" | Adsosur” | Trspadja bonulal de | Asigurarea daca | Ta Wecare Wvrare pulveruienie | livaretnainte de | expedijaeste Ingramada | descdrcore conform eu omanda | sursa este corecta TT Tnceicare de plerders | Paria Ta fiecareivrare pentru betonul ou aer la-calcnare @ cenusli | identifcaroa | antrenat, cand aceasta informaye nu volante schimbarlor | este disponiblé de le fumizor Confinutul de c&rbune care poate afecta roprietaiie botonului cu ger antrenat TE | Adaosur in | Trspoqja bonular de | Asigurarea daca | La Wecare wrare susponsic® | vrare*Inainte de | expediia este escarcare conforma cx ‘comanda gi sursa este corectt 7B Theercare panitu | Asigurerea Ta Tiecare ivrare Gi paride Umnpul doterminarea conformitayi | productiel de beton onsitati 14 [Apa Tncercare conform | Asigurare c& apa | Ta prima uilzare a unel ape SR EN 1008 nu contine ropotabile de lao sursd nous constituent nocivi | Tn caz de dubia Fenty efectuarea de inoercari in caz de dubiu, et. esto rocomandabll Ge a prelova 6 proba po siptamand, pontru «flecare tip do ciment i pasa ® Bonu deliver sau ga tehricd @ produsulltrebuie s8 comin de asemenes informati asupra confrutiui maxim do clorut 1 este indicts analiza Gatelor privior la readja sleal-tion conform dapoatier valle pe loc de llzare. * Se recomandsprlevarea da probe la iecare rare $i conservare acestora * Bonu deliver rebuio i cond sau 88 fe insoft de o dedlaraie sau da un cetcat de confomitte, conform corinfslor dn standard sau specticaia corespunztioare * Acoasta nv ete necosara end contr producto do agrgate ext cartes. 80‘Tabolul 23 ~ Controlul echipamentulul Echipament | Inspecfa/incercarea ‘Scop Frecventa minima [Dapoaie Ta sol, | Thspecie vizuald | Asigurare a | © Wald pe siplamand bunker, etc conformitai cu ceringele 2 Eahipamertal | Tnspecfa bunet | Asigurarea | Zinc de cantérire | funciona functional in condifi de curé- {oni si a func- fiona corecte a eechipementut de cAntarire Tnspedha exacktair | Asigurarea echipamentuluide | exactitati Periodic in functie de provederile cantare conform 9.6.22 | nationale In caz de dubiu Dozaloarele | rspocfe vaualae | Asigurarea | Pentru fecare adilv Ta primul anvesteo al de aditvi (n= | funciona functionani to | zi clusiv cele ‘conti de curé- rmontate pe {enie gi afunc- ‘utobetoniere) fiondri corecte a dozatorui [Troerearea Evitarea ororior | La inelalare exact de dozare Periodic" dupa instalare Tn caz de dubiu Contoralde | Compararea Asigararea | Ta instars api cantitafireale cu ‘| exactitati Periodic® dupa instalare valorie afigate pe | conform 8.6.22 | In caz de dubiu contor Echipamentat_| Compararoa ‘Asigurarea | La stalave de mésurare | canta reste cu | exact Poriodic® dup8 instalare continua a | valonle inregistrate Tn caz de dubiu Continutului de | pe umidometru api anisi- pul Sistemulde | Tnspecje vauai | Asigurarea of | Zine dozare echipamentul functioneaza corect [Comparareamasei | Asigurarea ca | La nstalare reale misuretéa | exacttatea | Periodic” dupa instalare componenior dozariteste | Incaz de dubiu prezenté i amestec | conform Jeu masa prevazuts, | tabelului 21 Js incaz de Jincegistrare auto- mata a inregistéitlor lcuvvalorie programate prin Imetode adecvate cofform sisters Jde dozare uizat 51Tabelul 23 (continuare) Echivament | inspecivincarcarea] Scop Frecvenga minim 70] Rparatura de | Elalonare seu | Veriicarea Poo incercas’ | calixare conform | conformtati | Penru aparatele de incercare @ normale nationale reaistenf minim o data pe en Sau ouropene corespuncatcare TT] walacoare | Examen visual | Vertcarea | Pero fincusv sradil ce autobetoniere) tora at material * Frecvenfa este tn funcfe de pul echipamenist, de sonsiiltates sa In funcjonare = de concijila de products ale satel 82‘Tabelul 24 ~ Controlul procodurilor de productie gi al proprietifilor betonulul Inepare_| !nspedia/incercerea Scop Frocventa minima 7 ropietatie | roercan mje fa Perinra Tralite doa aiza 9 nod compertie Se botonului ca | se vedea anoxaA) | demonsiza ci | beton prosieta propritatile Spocifato Speciiate sunt bjt prin formula propusd cuomera adeorats 7 | Umidiatea [Seton de wasu- | Deterninarea | Zin partu verieare dscontinus nisipuui rare continua, | masol Freovenja ceruté pont incerati poate Inceredr de uscare | agregatelorsi__| sa ie in functe de conde locale 5 sau echivalente | canta ge apa | atmosterice de adugat 3 | Unidtatea | Trcercar do ustare | Determinarea—| Tn funeV do ConaiieOeaTS wt piotrgulut” | sauecnivatente | cantiayi ge | almosferice _2gregate gi apel ce rebuie adaugata - 7 | Cantnutalde | Varicarea canitali | Objinerea de [ Fiecare arestoc apaal | de apa de amestec | dato pontry botonaiss | addugeta report proaspat apilciment 3} Goninutat de | Boterminare TAFaI | Aslourare ina] Ua efecuates Wncecailor Mae clorut al | prin calcul este depasit | Ta cazul caster conti de Coruna botonali conj-nutul | materaalor componente maxim de cloruri © | Consistenta Examen vizual Comparara Go Fiocare amestoc tun beton cu aspect normal 7 Thoercai de Evaluare @ ‘Cand consisienja este speciticata, consistent Obfineri valorior | conform tabeiulu 13, pentru rezistenta la i ‘conform: ‘consistentei | compresiune SREN 12350-2 | specificate si | La incercétle pivind continutul de aer sau detectarea ‘in caz de dubiu dupa exemenul vizual 2 SREN 129503 | eventualelor ‘sau varia ale cont SREN 12350-4 | nutului de aps sau SREN 12350-5 | Denstatea | Deierminarea Penta batonut | Zine etonului | densitatii conform | usor sau greu, proaspat | SREN12350-6 | pentru i supervizarea ‘amestocutilor $1 se ccontrolul densitai 83Tabelul 24 (continuaro) Tipe] Inspecfatinoercarea ‘Scop’ Frecvenga mania ineercare ‘9 | Continutul de, | Notarea cantiti, | Veriicarea conjr | Flecare amestec imental “| de cimont uiizat® | mutului de ciment betonulul proaspat : portul apa/eimant 0 | Conjautal Ge ‘Variicarea conf] Fiecare amosiee adagsuri in rutulu de adao- botonut fur gl objinerea proaspat de date poninu raportul apalciment (@ 20 vedea 5.42) TT | Coninatal de | Veriicaroa masel | Veriicarea Fiecare amiestes activin | sauavolumulul de | continutuiul de Detonuiui | adit acaugat” | adit proaspat Z| Rapotul | Prin caleul sau | Evauarea obj- | Zine daca este spociicat spalciment in | prnt-o metodé de | neni raportulu Betonul | Incercare apalciment proaspat | (ase vedea 5.4.2) | specticat TE | Conjnutal de | Trcorcare conform | Evaluare a obj | Panu betoanéle confined oar aer al SREN 12350-7, | nerilcontinutuiul_ | antrenat: primele amestecur sau sare etonuiul | pentru betonul de | specificat de aer | din ocare producte zinicd, pand la proaspat | densitate normal | antrenat stablizarea valorlor dacdeste | gibetonul grou si specificat, | ASTM C173 pentru Pet oye 777] Temperate | iarraree eraarea oF |W car de aT etna | tempera ret tempera | Cand temperatura este special: ‘proaspat minime de 5°C = periodic dupa caz Souavalod! | -hecareamestec sau san cand Spectcato’ | jrmperatura este aproepe de iid 5] Daren — | Tarcare confogn | Poriaevalrea [Card denatatca eae poo, aTe betonului | SREN'12380-7" | obtinert densitaji_ | de frecvont ca pentru rezstenfa la Tart uger Srectcats | compreskine 75] Tacos da] Thoarcare conform | Panta evaluaros | Cand reaisinja la compresione @ rexistertala | SREN 12380-7" | objineriirezis- | betonului este speciicata, la fel do compress tarot specticate| Reovent a pont sont do pe epuvele Contomitate a sevesea 1 $182.1 Eenfectnate inupere * Cand nu este ustzat echipamentul de Tnregistace gi cénd tolorantole de cSntare pentru amestecuri sau gore sunt dopagito, canttafle c&nttte so inegistreazs In regis de product. incorcate In cone de satura, dacd este stabilté 0 rela siguré cu densitales dup40 Evaluare a conformitafi 40.1 Gonerailti Producatorul este responsabil de evaluarea conformitiii In concitile spaciicate ale betonulul. Pentru aceasta producdtoru tebuie s& efectueze operatile urmatoare! 2) incercaiinijae, cand sunt cerute (a se vedea 9.5 $f anexa A); ») controlul produciei de producdtor (a se vedea artical 9), inclusiv controlul de conformitate {a se vedea capitol @). Daca se recomands @ so recurge la organisme aprobats de inspectie si de certifioare pentru inspectie atunct Controlul productie si cerificarea sa de conformitate depind de nivelul de cerinje de performantS, de modul de produce si de maja de securitate rezultaté din compote. Jn general este recomandata inspectia $i certiicarea controlulul de productie de c&tre organisme aprobate do inspectie 51 de certficare, Aceasia nu este considerala ca necesara pentru betonul avand compozijia prescrisd intr-un standard cu o foarte mare mayja de securitale in compozilie (a se vedea capitol 5), pentru tun domeniu de utlizare restrans si o clasd de rezistena rodusd (a se vedea 6.4). Pentru produsele prefabricate din beton, cerinjele si prevederie referitor fa evsluarea conformitafi sunt date In speciticailtehnice adacvale (standarde de produs si agremente tehnice) Inspectia pentru controll productie! st controlul conformitayi betonului trebuie efectuate de care organisme de inspectie gi certficare aprobate sau recurioscute, aple pentru a cetifica conformitates cu prezentul cod de practica 10.2 Evaluare, supraveghere si certificare a controlului de productie Daca este cerut fe printr-un contract fle prin prevedeti valabile pe locul de ullizare a betonulti, ca contilul de produciie al producétorului si fie evaluat s| supravegheat print-un organism de inspecfie aprobat si apol de certifcarea do catre un organism de cortificare aprobat, atunci se aplica prevederile pentru evaluare, supraveghere si cortiicare prezentate in anexa C. Regulile indicate In anexa C ,Prevederi pentru evaluarea, supravegheree 5 certficarea controluui produce! din SR EN 206-1" sunt normative pe tetoriul Romaniel 44 Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) Dac caracteristicle esentiale ale betonulvi prolectat trebule fumizate tntr-o forma prescurtaté, trebuie utiizate urmatoarele: - refering lastandardul european SR EN 206-1; < clasa de rezisteny la compresune: lesa de reziston{@ aja cum este defn In tabeele 7 58, da exempla 25180; = pentru velorle tims, in functia de, dasa de expunere: casa simbolizata conform tabelull 1, umata de prescurtarea RO de la numele tani “’ care a dat prevederile pentru valorle limita, compozitia betonului si Saracteristcle sale sau solu de condi, de exemplu XO2 (RO) cind se aplica prevederic dato ce Romania. Valorie lta alo compoci! betonulu ee dau tindnd seama de incacrarea In-un anu! med de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelelor 1 si 1a din acest cod de practica. conjinutul maxim de ciorurt clasa definita tn tabelul 10, de exemplu Ci 0,20; < dimensiunea maxima nominala a agregatulul; valoarea Dyes aga cum este definité In 4.2.2; de exemplu Das 225 = densitatea: speciticares clasei simbolizate In tabelul 9 sau valoarea specificatli, de exemplu D 1,8 din SREN 206- ~consistenfa: prin clase aga cum este definta tn 4.2.1 sau valoarea specifica {Tip acord ev cod intemational recunoscut pentru plcile de Tamotriculare le veblcullor. Abrevialia numelu ii, ate {lnformafiretartoare la ate preveder. 88,Anexa A (normativa) Incercari i At — Generalitati Aceast’ anex’ contine detalile incorcarlloriniale aga cum sunt indicate tn 6.2.1, 5.2.5.1, 6.4 gi 9.5. Incercdre infiale trebuie 58 stablloasca c& un beton satistace toate cernjele speciicate pentru betonul proaspat si inti. Dac& producdiorul sau elaboratorul specticate! pot demonstra 80 refeté este Coraspunzitoare plecénd de la datolerezultate pe baza incercatior precedente sau pe baza unei experiente Alobsndite po o duraté lung, aceasta poate constitu oaltemativé la incercarde ino. A2__ Partea responsabila de incercarile initiale Incorcérileinijale trebuie sa fie Tn responsabiltatea producttorului, pentru betonul cu proprietali specificate, responsabiltatea elaboratoruiul specificaliel, pentru betonul de compozitie prescrisd si cea 2 organismelor de standardizare pentru betonul cu compozlie prescrisa int-un standard 3 Frecvonta incercarilor ini le Incercarile inijale trebule efectuate Tnainte de a utliza un nou beion sau 0 nous familie de betoane, Tncercarie infjale trebule repotate daca a avut loc 0 schimbare semnificativa fle a componentelor betonulul ‘sau a cerinjelor specificate, pe care s-au bazat incercarile precedente. A4 — Condifii de incercare a regula general, Incercile intiale trebule efectuate pe un beton In stare proaspatd a clirul temperaturd ‘ste cuprinsd intre 15 °C gi 22°C. NOTA - Dac’ betonarea este efectuati pe amplasamentul gantierlul Int-o mare varietate de condi de temperaturs sau dacd esta apicat un tratament form, ese necesar ca producatorl 68 fie informat deapro acestea pentru ca el 8 poata Wa inconsiderate efectele asup proprietor betonuul si necesarul de Incercal supimensars. Pentru flecare incercare iniljalé a unui beton trebule realizate minim trei amestecuri $i din flecare amestec trebule confectionate si supuse la Incercéri minim trei epruvete. Daca o incercare initial se efectueazt pentru 9 familio de betoane, numérul de betoane de egantionat trebuie s8 acopere gama de compozifi a Tamils. In acest caz, numdrui de amestecuri pentru o refeta poate sa fie numai unu. Rezisten{a unui amestec sau a unel garje este media rezultatelor incercdrilor. Rezultatul Incercdtinitisle pe beton este rezistenja medio a amestocurior sau Sarjelor. Intervalul de timp Tntre amestecare gi incercatile de consistent precum gi rezultatele Incerciiilor trebuie i fie inregisrat Pentru @ prescrle compozilia unui beton avand compozitia prescrisé, a cBrui uilizare este provizutd la ‘scard rafjonala printr-un standard astfel incat s& se {ind seama de toate matorialolo componente permiso, ‘este necesar un numar de incerci semnificalv mai ridicat: Rezultatele Incercasilor inijale trebuie documentate de cétre organismul de standardizare responsebil AS — Criterii de acceptare a incercatilor Pentru evaluarea proprietor betoanelor in'special cele ale betonului proaspat, diferentele intre pul de amestecare 1 condiile de emestecare utiizale pentru Incercdrile inale si cele utiizate pentru productia Ccurenta trebule luate in considerate.Rezistenta la comprasiune a betonulul avand compozitia sleas’ peniru cazul real trebuie s8 fie superioaré valorlor {4 din tabelul 7 sau din tabelul 8, cu o anumita mari, Acoasté mayja trebuie 8a corespund’ ‘minimului nocesar pentru satisfacerea crteiior de conformitate stipulate in 8.2.1. Trebuie ca marja 88 fle in Jur de dublul abateni standard agteptat, sau cel putin de la 6 MPa pnd la 12 MPa, tn funcje de instalatile de. ‘producti, materialele componente gi de informatie disponible referitor fa varia. CCiterul de acceptare a Thoercétilor inijale ele betonulul avénd compoziia prescrisé print-un standard este urmatoru! fay 2 fet 12 Consistenfa betonulul trebule s& se situeze tn limitele claselor de consistenfé in momentul th care betonul este suscepti de afi pus Tn opera, seu Inainte de livrare In cazul betonulu gata de utlizare. Pentra alte proprietat| specificate, betonul trebuie s& satisfacd valorie speciicate avand maria corespunzatoare. 87Anexa B a (normativa) jentificare pentru rezistenfa la compresiune B41 Generalitati Aceasta anexa indie’ detaile pentru Incercatle de Wentificare cum sunt cole indicate n 8.2.1.4 (© Incorcare de Identficare arata daca volurmu! definit de Beton tn discutle apartine acolelasi popula cu cea verificata care se conformeazi clasel de rezistenfé prin care se face evaluarea conformilaii de catre producéter. B.2__ Plan de esantionare si de incercari Cand se procedeazi la Incercéri de identiicare, volumul particular de beton trebule definit, de exemplu: = un singur amestec sau sara In caz de dubiu asupra caliti lor, - betonul furnizat pentru lecare eta} al unel clddic sau a unui ansamblu de grinzidale sau de stdipi/ pero al tunul eta}, a unei clad sau parti comparabile ae aitorstructur; = betonul livrat pe un santier th timpul unel sSptéméri, Ins nu mai mult de 400 mi ‘Numdirut de probe de prefevat dintr-un Volum particular de beton trebule deft. Probele trebule prelevate din diferte amestecuri sau garje conform SR EN 12350-4 Epruvetele trebuie sf fie realizate si conservate conform SR EN 12390-2. Rezistenta ls compresiune a epruvetelor trebuie determinats conform cu SR EN 12390-3. Rezultatele Tncercérlortrebule 68 proving din ‘media a doud sau mei multe epruvete realizate pomind de la acseasi proba pentiu a fl Incercate la aceeagi varsti. Cand dou sau mai multe epruveto sunt realizate pornind de la acelagi egantion gi cand impragtierea rezultatelor este mai mare 15% din valoarea modie, rezultatelo trebule eliminate exceptand situatile In care © ancheté permite determinarea unui motiv care 84 justice eliminarea unui rezultat individual B.3__Criterii de identificare pentru rezistenfa la compresiune B.3.1._ Beton supus unui contro! de certificare a productie! Identitcarea betonulul este evaluat ponty fecarerezultat de rezisten{s individuals! pentru media de * n rezultate discrete care nu se suprepun dupa cum ee Indicd in tabelul 8.1. Betonul este considerat ca provenit dintr-o populaie conforma, dacd cele doua crteril din tabelul 8.1 sunt ssalisfacute pontru "n" rezullate derivate din rezultatele rezistenjelor probelor prelevate din volumul de beton defina,‘Tabelul B.1 ~ Criterl de identificare pentru rozistenta la Gompresiune Numan "nal veztatlor de Gita Gitera ‘eesfeuml de ton dan nerenutate | Toate reaittclsinaidual a a Tent Nin a 7 Newpleabi Bard za Bavt Blan4 $6 Bla t? Band NOTA- Criteria de identiicare din tabelu Bt, dau 0 probabiltste de 1% de olminare a unui valum de Beton conform, 8.3.2 Beton nesupus unui control de certificare a productiet Pentru volumul de beton defini, rebuie s& fle prelevate pentru Incercari minim trei probe. Betonui este prezumat ca provenind dintr-o populate conforma daca crterile de conformitate indicate In 8.2.1.3 gin tabelul 14 pentru o productie Iniliald sunt saiistScute,Anexa C (normativa) Dispozifii pentru evaluarea, supravegherea si certificarea controlului productiei C1 Generalitati Gand este-corut pentru controlul producti (a se vedea capitolul 9), provedsrile pentru evaluatea, supravegheres si certficarea controllui procuctici de eaire un organism aprobat, sunt date In aceastd anexa. €.2_— Sarcinile organismului d inspectie €.2.4 Evaluarea inifialé a controlului productioi © inspoctic intial’ a stafioi de boton gi a controlului de productie trebuie efectuatzs de organismul de inspectie aprobat. Inspectia inijal& are ca scop s& determine daca condifile esentiale, in ce priveste personalul gi echipamentele peri o produce corect& si pentrs controlul corespurztor al producfel sunt asigurate. Crganismul de Inspectie trebul + manvalul de contol al productisl de Ia producdtor gi st evalueze prevederio pe care aceasta le contine. in special el trebuie sd veriice dacd aceste preveder sunt conforme cu cornjele pentru control productt de la arco 9 si daca el ne seama de cernfele acestul cod de practic - disponibitatea Ia locurile previzute gi la persoansle implicate a documentelor elaborate necesare, pentru inepectis echipamentotor gi care sunt dispozitia personalulul staici; Inte altele, 8& examineze gi s8 vertice: - dacé toate mijjocele si echipameniele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspectilor gi Incarcdsile ecesare asupra echiparentelor, materialelor componente si betonulu = cunostinfele, pregatirea $i experienta personalului de produce gi de control a producti; - dacé o Incercare initial a fost bine efectuatd conform cu anexa Aa acestui cod de practicd si daca ea a fost raportatd de o maniara adecvat’, acd se ofoctueaza Incercaitindiracte, sau, daca conformitatea pentru rezistenti a fost stabil pe bazé de rezultate transpuse din conceptul de familie, producatorut trebuie 88 demonstreze organismului de inspectie deo maniera salisfécStoare, corelarea sau telat fabllé inte incercaiile directe glindkecte, Pent a da Ineredore fn rezuitatele controlului productci, organismul de Inspectie trebule 68 efectueze Incercari punctuale tn paralel cu cele ale producatorulul. Astiel de incercari pot fi Thlocuite print-o ‘supraveghere aprofundata a datelor producstoruul sia sistemului de control e&nd laboratorul de Incercd al roducditorului este acreditat si sub supravegherea unul organism de certficare. Toate aspectele semniicative ale inspectici initiate, tn special tn ce priveste echipamentul pe locul de producti, sister de control al productel si evaluarea acestul sistom trebule consemnate Tnty-un raport de evaluare. Cand unitatea de productie a recut de Inspectia iniiala satisicand organismul de inspectie, aceasta trebule 8 elbereze un raport de evaluare din care s& rezulte conformitatea controlului producti ia capitolu 8 cin prezentul cod de practic’. Acestraport va f transmis producdtoruui 1 organismului de certificare aprobat NOTA - Pe baza acestul rapor, erganisml de certicare aprobat, va decide carficarea contrlulul de producto (a ee vedee €.3.1).€.2.2 Supravegherea continua a controlului productiet . €C.2.24 Inspectille periogice Inspectile perodice efectuate de organismul de inspectie au ca obiectv principal de e verifca daca sunt mentinuto conlile irijate pentru product st contol productisl agreat. Raportal de evaluare a inspect Initiale este uizat ca 0 declaratio pentru contclu de producto. Producitorul este responsabil de mentjnerea sistemulul de control al productcl. Dac au ‘fost ‘atuse ‘schimbit! somnifcave la locul de product, sistomulul de controll produce! sau rmanuelutl de contol eb producti, producatorultrebuie s& notice aceste schimbari organismului de control care poate. sa Ceara repetarea inspectil ~ In cursulinspectiior periodice, organismul de inspecfie trebuie 8 avalueze cel putin: - procedure de product, de egantionare gi de Incerci; dato inregitrate ; = rozulalele objinute la Tncorctile de Corrol a producfel in timpul pericad! de inspocte; fi Incercdle cerute au fost efectuate prin procedure g cu frecventa adecvatd; ~ 8 echipameniele de producie au fost vericate gi fnretinute conform prevedertor, ~8 aparatura de Incercare a fost intrejinua si etalonata conform programa ~ acfiuile tntreprinse tn cazul neconfornitaii produselor; = trebuie de asemenea veriicate bonurile de ivrare si dectarafile de conformitate Pentru a da Troredere In egantionarea gi Incercaie de control 2 productel ale producstorulul, organismul de Inspeciie uebule 8B prelevezo, pe durata inspeciiel periodice probe punctuale pentru Incercaile din producjia curenta, Prelevarea pentru acest scop nu trebuie anuntaté in avans. Organismul de inspectie trebuie 68 stablleasc’ frecvenja corespunzatoare pent fiecare unitate de producti, pentru care esto indicat 8 condued aceste Thoarcan jinénd seama de condifila speciale, Astfel de incercari, In concifi adecvate, pot sA fie Inlocuite printr-o supraveghere a datelor producStorulul si a sistemului de control cand laboratorul de incercéri al ‘producétorulul este acreditat $i sub supravegherea unui organism de certficar, Betoanele proiectate trebule Tncercate pentru proprietaile specificate, de exemplu: rezistena, consistenta. Pentru beloanele avand compozijia prescrisé, incercarile trebuie s8 acopere numal consistenfa $i compozita. Rezultatele Inceredtilor curente ale producdtorulul rebule 8 fle comparate cu cele ale organismuli de inspectie. ‘Organismul de ingpectie tebuie s% examineze pertodic relaile fable Intre Incercatile directe g! indirecte ca ‘i rolafile Tse membtifamililor de beton. Rezultatele Inspectilor periodice trebuie consemnate Intr-un raport care este transmis producdiorulul § corganismului de certifcare, Inspectile periodice trebuie efectuate col putin de dova orl pe an, exceptand situate In care procodurile de Voriicare sau regulle de certficare definesc scheme pentru reducorea sau cresterea frecventel acastora, ©.2.2.2 Inspect exceptionale -. Oinspecfie exceptionald este nacesars - dacii au fost detectate dlvergente importante la controlul periodic (reinspectare); - dacd producta a fost intrerupta fn timpul une perioade superioare le 6 luni; | = daca este cerutd de producator, de exemplu datorité schimbarll conciilor de producti; ~ dacdi este coruté de organismul de certiicare gi justicata cu documento, ‘Continutul, ious! perioada inspectiel exceptional, depind de specificul situatiet, 6©.3 — Sarcinile organismului de certificare . 1 Certificarea controtului de productie Organismul de certiicare trebuie si cortiice controlul productioi pe baza raportului organismului de Inspectie, care a stabilt cd unitatea de productie a trecut de evaluarea Iniljala a controluul de productie dnd satistacfie organismului de inspect. COrganismut de certifcare trebuie si decid asupra valablltaji certiicatului pe baz de rapoarte de ‘supraveghere continud @ controlului produce ©.3.2 Masuri tn caz de neconformitate Dac organismul agreat identified neconforritali ale betonulul cu specifcatia sau dacd au fost decelate defecte ale pracesului de productie sau ale controlului productel gi produc&torul nu a reactionat corect in momentul constatari (a se vedea 8.4), organismul agreat trebule S& ceara producdtorului remedierea Gefectiunlor int-un timp suficient de scurt. Actiunile producktorului trebuie verficate de organismul de Ingpectie. Dac’, trebuie procedat la inspeciia exceptionalé i la incerc’si suplimentare in caz de neconformitate, se au In vedare mai ales: = rezistenja; ~ raportul apalciment + limitarile de baza impuse compozitii; - densitatea tn cazul cand este speciicata ia proiectarea betonulu ugor gi gret ~ compozitia specificata tn cazul betoanelor prescrise, Dac’ rezultatele inspectiel excoplionale nu sunt satisfacdtoare sau dacd incercérile suplimentare nu au Satisfacut criterile, organism de cerifcare trebuie 83 suspende sau s& retragé cerficatul de conformitate a Ccontrolulu produce, fr nici o Souza NOTA - Dups suspandaroa sau etragerea certfealuul de conformitate @ controlulu product, producttorul nu webule ‘sh mal fac refrnf la catfical de conformal. in cazul unor erort minore, organismul de cortficare poate considera c& nu este cazul de a proceda la o inspectie exceptionala si poate accepta davezi documentare care atest cA erorile au fost rectifeate. Acaste dovez!trebule confiamate in timpul inspectie periodice unnatoare,Anexa E ‘i (informativa) Indicafii de aplicare a conceptului de performanta echivalenta a proprietafilor betonului Acces anexd lnc dette retetor la concept de peta cchivelent a eters conor Gor prezeraiolas 25 $1825 Incercirie trebule s8 arate ci performana betonulul care confine adaosuri este col putin echivalenté cu cea ‘a Detonului de refering evaluat ca medie a incercarr. Betonul de referingé trebui = s& confin’ un ciment conform gu SR EN 197-1, ca tip s! 8 contind constituent| corespunzstori combinalel ‘cimentulu g1 sdaosulul; sli fle conform cu cerinjele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzatoare. Cand nu exists un ciment corespondent disponibit, este indicat sd se utlzeze un ciment CEM L Programul de tncercasi webule 8% cuprinda toate Incercarle care permit s4 se demonstreze c’ betonul conlinand adaosuri este echivaiont cu betonul de referinta, tn cosa ce priveste actiuniie specifice ale ‘mediuiui Inconjurdtor rezuitate din classle specifice de expunere. Este necesar ca Tncercatile s8 fie efectuate tn acelagi timp 51 in acelasi taborator acreditat care posed ‘experienja necesara pentru Incercari corespondente. Este nocesar ca modul operator pontru ofectuaroa Tncercatilor 68 asigute un grad de incredere carespurtzatar tn parformanjele betonulul conform ou cerinfele de la 5.3.2 pentru ciasa de expunere corespunzatoare gi confindnd ciment conform SR EN 197-4 Este necesar ca gama de compoziji pentru care se aplicl aceasté metoda, 68 fle limitatd la condille urmatoare: ~ cantitatea totala de adaosuri, inclusiv cele deja continute atat ca constituent al cimentului, trebuie s8 respecte valorilelimité date in SR EN 197-1, pentvu un tip de ciment corespondent autorizat; - suma canttailor de ciment si adaos trebule 8 fle col putin egal cu cea corespunzétoare cerinjei privind Confinutul tn ciment, prevazut in 5.3.2, pentru clasa de expunere corespunzatoare; - raportul apai(ciment + adaos) trabuio 24 fe in limitele prescrise in 6.3.2 pentru raportul apé/eiment maxi, pentru ciasa de expunere corespunzatoare.Anexa F (normativa) Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului Aceasta anoxd furnizeazé recomandiri pentru alegerea valosilor limits ale compozitiel i proprietor bbetonului in functie de clasa de expunere conform 6.3.2. Tabelele F.1.1 gi F.1.2 prezinté valorie limitd ale compoziiel si proprietétior betonului In functie de clasa de expunere bazaie pe ipoteza unel durate de viafé si Intrefinere a structuil prevazute de 50 ani. Valorie din tabelele F.1.1 si F.1.2 corespund dlferitelor tipurl de cimenturi gi agregatelor ale c&ror dimensiuni maximo sunt cuprinse inte 20 si 32 mm. In tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 si F.2.4'se prezint& domenii $i exemple de utllzare a unor tipuri de cimentur fabricate conform SR EN 197-1 gi standardelor nationale pentru diferite clase (combinatii de clase) de expunere Tabelele F.3.1 si F.32 fumizeaz’ continulul maxim admis de parti fine tn betonul preparat cu diferite dimensiuni ale granuleior agregatelor. Clasele de rezistontd minime au fost deteminate plecdnd de 1a reafile oxistente tne reportul opalciment s Clase de rezstenfa a betonutlfabricat cu dant aparinand clael ce rezistenia 22,5.99 = stone pao op op ope 25 = con (2 08 69 au pune SO arse 9p ete ean mo snes po anaes ov oman ot Srl peussres pneu $4) oad . ~ 7 . . “ahpue seat swans ynurjuog, (,wu/BH) ace | gee | om | oer | ae | oe | oo | ox | oe | ov ae ‘exe ‘eluesiza7 snsea | snse | seme | svseo | sweeo | seco | oxeza | semzo | custo | cxoto | ovo: | sequnn 22) wewp/ede sv'0 os'o ss'0 s¥'0 oso sso os‘o 090 ooo s9'0 a wpeu ees BSC eee ae sian 9p ede wip unuc eu eye nes: ‘Feu 2p ede Up ursoIg ‘8p ede Joep OSINS BYE UIP LMIA}Q. “eyeyuoqueD Und esnpul eun/ZO09 ‘eunjzeu09 spe OS TTS Son BISURERS Bp Base SXI8 aX ‘OX ‘0X asounds 15219 nqudd jnnud}eG epivroydoud 16 effyzoduioo nuqued eyepuRWOoDeL OIA ("ha meqeL,‘2 op lode eeunfoe 6] sus;8! njiou BzyRn Jon oF BUUELI 9aLOZ Us HOUND IED Uo vx o.0undv0 op esp nsjued feyns e| EAP vere opuRre OUD UE ‘ona unjuauro eiezuan angen ‘deyns &| 1 2anpi .P0S @p Busre:d PLR ‘ueunnoea ud oree4 newoxe 80 -avecygzundseicoesoundxe op 39 nad joyézop -fouSuy @; elusiszes guiness 160) @ eueo nated Uoj]eq_ un no efjezeduico uy ‘ayenTOpe upaweOUY OP epoJeUI oun UO;UOD FlEsNseU OY BS BGAN In;NUOIeq elUELLOYOS pure ‘oj no yeuave Je auiuoo nu ucag EEG WG NO ERLLOGNO U4 MUS Bue eBUryLOL ep Of ML SHER OF JURE JO BP /HRUAOD og s1ounexe op est eau angan pea fers uss gay a fejns | NB US wi ee || wear own ° soteoplaghla Soa omtay | m2 eH | eee T cs | cae | om | ov | oat | ox | aoc | ow | ox | ot | xe | ome | oor | stitomy ‘uauj fez0q anno | snsio | 00:0 | soneo| snco| ssto| ooszo | zenco | snsto | onszo|susco| oeazo | ceszo | fumavese ] quawioyede svo | s¥o | ss0 | so | sro 090 wss'0 | os'o | ws’ | oso | Whew neden ae} gece herb a 2 ‘oueew oe; SIND OBI Jeubzep-ley6uy ery L RST TTED WOK 1S VX 4X o10UNdx9 op ojoseyo naUed InynuoIeq etirzodwoo nijued orepuewoses EU aBLOIeA,8 eel x Tx Tx [x x | x x | x x x v_[ waa veaiz7g lopemapereranime aemaiqueo u ecto 95 » b3 2 seen os v ° I x x g 1 x x x v ° x x | uma n x x x ¥ x x x a [av x x x s_| vu x x x slay x x x evi x x x arco) x x x huis foes x x x LW9 eeSXs| SX 2X FOX) oxy sre aaa ap ae ap aE epedeup unio _| yeoep eins ae up union | . ameuoaiea ud esnpu unzoic | nes aumoica eouro du ZOETWOD BST oUTIED 20290 NON TITS HD +902 N3 US 6 9502 US 2600} SVIS "110 US ‘/-Z6b NaS JolopLepUE}S UHO;LOD uUeUID MALEd BJezyIIN Bp yuEMOG - 12:4 ImeqeLCgeonde e380 1x erourdxa ap esep 18) zyx otoundie 9p seep ruved ‘ednp yeytse se riveluD goed "Hens e|uereeOs WoW Un 2] areoygeundsasco 1aRvoduoo INRASvOUN fz Uy 'eBEUS UP 908 58 TVS eeu) wns e avezygn 39 aipuog “seuojes japzepuers 16 |-26) NA No B\eYUNEIUCD vy, ejeOUNEY UMUBLID J0UN 8 JEzIRN Bp aRLOWP eWIZOU |OGE} MIOZALE fe ‘younde op 2198210 sare | wet f 2 W o |. fo ° o [ol ol]. | 0 a <> x | fx |x x [ol o | 0 | v o fo }elolo ‘o foo | o | a x x x x x x x x xX a W ed) «txt. lx] x x elo} ox 3 x Lox [ox x Sager rare W aia Pe a wil x [ox xe te x xx |x |x [x ay x x x x x x x x x ae OSTS 1 «tx [« txt x Pa a oro «px [« tx] x Pa a 1s «px tx txt x «tx x |x fx ina) wee | wx | pax tax, uuu oehy_ jeuSzep-feyBuy ory qwawy diy = (Ssenunuco) |z"4 nIeqeL,(eaqeayce aise jx asaundxo op esa ‘pdnp wouisep a}s9 muawD £089 * feo peapa uaeTar oO pIEe TES ) Zox sreundo op ese ned jens &|EIeapU Nes glerepoW PlueIsze: o no uNJeWWE aIezIRN aINCeR "ENTE e| eLaySI= nb uasizaUaWMD Un yay ay Bs jaluase eys0 ey. 6 Z¥X BrBUNdKa ap EBeIO 0.8] eaNPLOD {70 oP eeZBIS PUED 4g ea eae Basu Sp BREAD ote os rN oud o90d 05 ¥ Tr ° ° ° ° ° ° o | 9 | o} o | sraatre Shas x x x x x x of ofof x 8 x x x x x x Ox fe xa as x x x x x x x_ [x [x x, Pratstos wf wna x x x x x x ° x fo] x v x x x x x x x | x |x} x |e ||| ee asia “you Ty Soa. Beara cay arounch of SED olofojlofo}{ofofjfojx }|.x x x{x]fx[x]x fx |x [x |x | x x a fmm a || a a | x ae |e ae |e ce [ses ne eee XOX Xxx x x w | uwao xPx}x]xix]} x fx |x |x | x x iv x{xfxfxfxft x fx fx fix |x x L Be a ie ee eee ae ox aa ‘eresTap of Wap RR 3 spedeupyniog | _asns aye up unto woyes tic esrpixeungong | nes sunzai00 owe dy DDO ERA eunzaIeD op2su Un ON 1-802 NA US 18 ~ L6b NA US nO JO|@psepUES WuO}uCD WH} dH Op UBM AAUOd BEzINM op yuoUlOg Zea MeReL-BSeU Up % 995 ojeyUED UY EMNEiz now s'zE x nes-'zp = sluRIBIZA: op EsEP OY 28 usb 8 fayBzap-oubul op soqunoe sridns eye PynucIeG & aerieAIndsoscD WeedLICD JENSUOL /nZ60 deans oy equsis zu oymueurn easecin apojedaqo Bis@ LyX aiaundsa ap eso ersed opeys UNIO 2 "Bax #8 14x asaunds@ ap ose nud gre OX 8 £0X esoundho op ose ved EZEAZINN 38 ON ig ‘ea QUI ap SEP NALOE EZINN WA 9S NU A-AM WO fp ig lun ‘evew ep ede nes exeoyize fi BA 35.3 BSED w ewUND NAME 4 oT x x x x x x mx Teubzap-Teubul gigs Sune el] 0 ° x x x x x WX ‘PsX ‘oye no oUOZ io Tex x xX x x i PINS Dey fp Bom aomlanx x x x Xx _ | XE SOX Supet BRAS x [Eg] o fof x x x x x | pax eax 'ax'ox es S34 x |eRfo [xf « x x x x eax 'Ox ‘soqayoronng onasv09 x i OP fal iex x x x x Lax ‘Ox ermouenre aqUeWe(3 x | ef] x]}x] «x x x x x | ¥Ox tox 'z0x.‘10x x ae ax x x x Xx x (Geuesu] ns worea, oid wa| v2 ¥ lwy [ara | oY oojoid ‘aifonnsuog) an seesvi| ovoa | tus | twas | naued awe hens) aiaundxe 3p ese mwa9 nw30 aioundxa ep aseyo op yuew op undy oun e axeziInn ap:ue theyns e| ueysr02 youre gzeazE TORS LOX ORT OF OATHS TRI ETT OTT unuuryp op 2 85 1 YK atgundie Bp ese o}sod ‘Hej S]uND ame ap ZeO oj rujved eaxezyn psiuiod 259 np ‘2 een -wojdeojeod 0X o x x x WX] ator ay eunzeray ° ° 0 x Wx bax yea no @u07. ° x x x ve (ND BN 2 0 x X___ | PaK Ea 'SK'OX Supe unions aiaiogBzap ° ° ° x aK tax 'OX'Ox | op sfusbe i joyBzop-fousyy LL ° é x x 3x0 ° x x x bax OX are0uepe UOWOIS 7 7 y 7x (eae ues ovo up mpegs, a ‘ox'ZOx ‘LOX, ermoduy exejaaid equewy us a x x x (Geuiesu) nidurs uovog Ta To aa | a] is |e gs. os. TA mu Lan LA : TA 2 7 a1eyoa08 as ma] 8 | ve a Jeune ope | sionamog /ouoduog w ns wa {|v | ca | v | oondesreseo xa ns ea | as ns | os ds WeilW3D no ayeyuoyu09 uy ejeo1sqe} “siuempsues comredyound ejuouoduioo ep ofouNy) Wl WD dB ep Jo{yMuewy eoseryAN PULA 1-46) Na us InpuEpUEIS arduioxg + 9°74 mroge,‘Tabelul F.3.1 - Confinutul maxim admis de pirti fine in betonul preparat cu agregate avand i inea granulelor cuprinsé de la 16 mm pana {a 63 mm pentru betoane de clas C50/60 gi Lo>so/6s [7 cozajciment agin’) | CORTRUTRaKITn pRTHNE orm) na pe KOA) 400 ‘500 00-450 Dazal de ciment + 100 450 500 550 2500 600 rAnexa H {informativa) Prevederi suplimentare referitoare Ia betoanele de inaltd rezistenta Prezenta anexa formuleaza cdteva recomandati apicabile prevedertior relatv 1a controlul de conformitate, ‘care se adaugi celor data in fabelele 22, 23 5124 pentru productia de beton de alts rezstenta 22, 28 926’ caro NOTA - Numero atribut nile din fabslle H.1, H.2 gi HS covespund respect Enilor din tabo se reamplaseazA sau modifica prescipfil echvalento ‘Tabelul H.1 ~ Controlul matetlalelor componente Matoralut Trepecielincarcare Scop Frecvenfa minima ‘component, ‘pa de consistonis normal SR EN 196-3 Finete de mécinare | Respectarea SREN 196-6 ccerinjetor stabite 41 | Ciment Confinutul de sual La fiecere livrare SREN 196-2 el Pastrare pana la Probe martor termenele de Incorcare, Tatiecare Wwrare, ncoresrl prin comere acd agregatele nu conform SREN GS-1 | Loma, fac obiectal unor 4 | Agregate Sau confor intrmopior | ONORMIBH CY | rant restnge gh : Fnicordu pind | Saw Tubeneficiazs deo soregetole Certicare a : cone product i Dorstate Raspestarea Efe | acu Pistrare paRBTe | La ecoreHirare : Probe marty termoncis da Inefar de coz ‘Determinarea jeormcompereree cand rezuitatele cu valoarea declarata | 8nd re2 substantel uscate pin tye tebvaee Inoerdor sunt date In caz de dubiv Misurarea density | GOmparRMOR CA | La fecare lvrare Penins ideriiicares schimbaior La fecare fvrate, in Adeosutin vec | Mésurareapierdria | conjrutiulln carbon | nd reulatle 7 ene Inceresrlor sunt date de furnizor betonului proaspat {OTA Informal complomentare asupra contrluui produce Pentru betoancia de inaitéredsten|@ pot f obfut din erat pertinent, de exempl: Suetinut de lnlormare CEB 197; Deton de Ina rezsten{a ~ Report asupra stadiiui Pott al problematic: SR 90/1-1990. Pentru betanul tntrit trebuie Tntocmit fmpreund eu beneficiarul un pian pentru asigurarea calititi. In acest lan tebuio sa se stabileasc’ in detaliu toate determindrle necesare asigurdrii si controlului calli efonuUi. Totodaté trebule sa se stablleasca mésurile ce se Intreprind In cazul sesizaril unor abateri de la lorle prescrise precum gi persoanele responsabile de aducerea la indeplinire a acestor masuri 73‘Tabelut H.2 ~ Controlul echipamentelor Echipament_ ‘Inspectie /Incercare ‘Scop Frecvenja minima Dopozt ash Agua dan ee Examen vizual conformitayl cu Inic ‘ bbuncare, etc. corintele, Echipament de ; ‘Asigurarea Tin flecare 21 inainte cantare pent | Verticares exact de | Crcetant conform | Je prepararea $2, | iment, antrire 9622 betonulel anuiomatle ‘OBjinerea: Triccare a rant 5 (Dazeterete ce} Verificarea exactitii’ | cantitatlor exacte | de prepararea aitivl de aditivi betonulul ‘Compararee tntre Asi In fiecare zi inainte 5 iourersa arate a Rati conform | de prepararea G2 | Contorde apa | Volorte atate co | exact Ge prepa conor Exhipamarti do |, omnpararea — | mésurarecoting 2 | contutil rel ou | Venera Samana dupa A [canna de apa | (era aga instore din agregate Jn caz de dublu Compares IS mmetoda edooratd « Z item Inman rie Ge dovareutiaat ou | yaa insta Socrmignatie | etoues 4, emda t 2 | Sitemulde doze | componeneoran | tlranflr de ere fmreeioc sau cuvatone | 0028) cons yimaione Specifeate gin carl Goes autoates do cups instaare aeernenea vaio frogs ae Trfecare Tate Aparatira de |_| Verticarea a 10 | treerare ae conrtuynart | yorteaes, | depen acai Tn fiecare zi inainte ‘ia _ | Disportvee de a 2 | amestecare betonuiul 7 Fara apa de Tnaintea fiecaret 11 [aucbotonow | Vertcoroviuna | FAB apse | nanan 7Tabelul #13 - Controlul procedurilor de preparare beton gl al caracteristicllor botonulul de inalta Tezisten}a, Tip de tncercare _| Inspectia/incercarea ‘Scop Frecventa minim’ ‘abies mass | Conjnade psa! | vertcarenconinus | arogtanras | Zinc nginea nisipulut a umicitai isipuut | canta de apa Beton L sdtugate Zine Pentru detorminarea Leeda) 45 | Continutulde apa al | incor de uscare | masei agregatelor sia | SU T= Pub, pletgutl su echivalente | canttaiide apa nian addugate e conse locale i amostoricn tatiecare confectionare a ‘4a | Gontinatulde apa a! | Verifcares cattati | Respectarea velonior | corpurior de proba betonuiuiproaspat | de apa adugate | maximestabiite | pentiuveriicerea Fealstonje’ dar cet uit de 3 of po i. | Evaluates objner valorlor consistent 7 | Consistanjabetonuiut | Verifcare conform | speciioat si ee proaspat SREN 12350-5" | detectarea ome feventualelor variatil ale continutului apet ~ Verificarea dozajulut @. | Dozaiu decimental | sglgrarea, | da cmon’ penta canta cinen® | objrerea dtsor | Ficare amestec betonuispoaspat | Scugate nocosar clo rapa apsfement Tegiavares ——|Vericarea Conti de adaoaun | Soa . ; 10 | Sirtife ste | arcs sons oom de | Fearo anastoc ae Dn aiae ae | mosrerees Verifcare confor | Evaluare objneri__ | atobetosire, dr aati SREN 25903,” | reasoner specteste | ca pig 3 probe i= lasom? Caractere de Ren iranoa ool 18 | emestocare Verificare vizuais | Reepeciree ee nies belooul do iad rediston[s este recortandallo Inregievara automate a canailon 75Anexa | (normativa) Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane Mediile agresive atmosferice uate In considerare tn prezentul normativ se clasifica tn patru clase de agresivitale asupra elementelor din beton armat gi boton precomprimat: XA 1b- modi cu agresivitate foarte stabs; XA 2b - medi cu agresivitate siaba XA 30- medi cu agresivitate medie; XA db - medi cu agresivitate puternica Clasa de agresivitate se stabilagte tn functie de starea fizicd g1 natura factorilor agresivi, Agentii agresivi pot fi tn stare: = gazoasa (gaze agresive de diferte folur, ceaja provenité din condensul vaporilor ¢@ apar In urma ‘arialio! umiditapi sau datorit® caracterisicilor de exploatare a instalailor tehnologice); ~ solid (sdruri, cenusi, pref, pamént etc.) ‘Slasa de agresivitate a medilor atmosferice cu agent} agresivi in stare gazoasa se stablleste In functie de Umicitetea relativé a aeruli, de temperatura mediului si de cafacteristica gazelor agresive, conform tabelului Lt ‘Tabelul 1 — Determinarea clasel de agresivitate a mediilor atmosferice cu agent} agresi ‘gazoasd functie de umiditatea relativa a aerulul, de temperatura mediulul gi de caracteristica gazelor agresive Clasa de | Umisitatea relatva | Tomporat ju, | Car he i agatiate “| Umiditatea relatva | Temperatura mediulu, racteristica gazelor agresive wnecliul a aerulul, % c (tabelul 1.2) aati Se TaxbO Teragaze apresive, $60. max.60 gaze agresive din grupa A 375 max.60 far8 gaze agresive, XA2 a... 5 max.50 [gaze agresive din giupa A 560 max.50 gaze agresive cin grupa B 375 max.50 gaze agresive din grupa A XA 30 a. miax.50_ | gaze agresive din grupa B 260 max.60 \g3z0 agresive cin grupa C $75 max.60 gaze agresive dir grupa 8 poe a. max.60 gaze agresive din grupa C a stabilirea clasei de agresivitate a mediulu in stare gazoasd se vor avea th vedere urmatoarele: 4) 1a temperaturi ale mediului cuprinse tntre 50 °C gi 80 °C, ciasa de ‘agresivitate din tabelul L1 se mareste cuo dass b) in cazul in care pe suprafala elomentslor de construct este posibili formarea condensulul, agresivitatea se mBreste cu o casi, dacd mediul contine gaze agresive. ¢) in cazul in care concentratile de gaze agresive sunt mai mari decat la gazole din grupa C si umiditalea relativl a aorului este mal mic& decat 60%, medile respective se considera tn clasa XA 4b, 4d) Tn cazul th care gazele agresive sunt din grupa C $i umiditatea relativa a aerulul este mat mare de 75%, ‘In cazurile Im care dup’ aplicarea corectilor precizate la punctele a), b) gi c) rezulté o clas’ de agresivitate ‘mai mare de XA 4b, orecum $1 in cazul In care concentratile de gaze agresive sunt mai mari decat la gazele din grupa C $i umiditatea rolativé a aerului este mai mare de 60%, medile respective se consider’ cazurl speciale sce analizeaz’ fiecare in parte, ) In cazul prezenjel mal multor gaze agresive din grupe diferte, clasa de agresivitate se stabileste pentru ‘gazul cel mal agreshyIncadrarea gazelor agresive Tn grupele A, B si C speciicate in tabelul|.1 se face conform tabelulul|.2. ‘Tabelul {2 Incadrarea gazelor agresive ‘Grupa do Denamiros Formula chinica | Gonceniralia gayolor agresne, concentratie a ‘gazuluiagresiv ‘mom? aor gazelor agresive _— = Bid do sat SO; 6,10 Hidrogen sulfurat HS £0.01 ‘Acid fluoridric HF < 0,02 Grupa A lor Ch = 0.05, ‘Acid cloridic Hel < 0,05, Oxizi de azot NO, NOp £005 ‘Amoniac NH t Bioxid do sult S02 Hidrogen suifurat HS ‘Acid fluortidtic HF Grupa 8 Chor Ch ‘Acid clorhidrie Hel ‘Oxizi de azot NO, NOs Amoniae, Ney ae Bioxid de sulf ‘SOz Hidrogen sulfurat HS ‘Acid fuorhicrio HF Grupa c Clot Cl ‘Acid clorbidtic Hel ‘Oxiai de azot NO, NOs “Amoniac. Nis. Observatie : Determinarea concentajel se fave pentru = ioxtd de sulf, conform SR ISO 4224; hidrogen sulfurat, conform STAS 10814; ‘acid fluorhidric, conform regiementéiilor tehnice specifica; lor gazos, conform STAS 10946; ‘cid clohidric, conform STAS 10843; oxizi de azot, conform STAS 10328; ‘monic, conform STAS 10812 3tasa de agresivitate 2 mediior atmosferice cu agenti agresivi in stare solida so stabileste Tn funcfie de ‘miditatea relat’ @ aerului si caractetistica solidulul, conform tabelului L.3, In interorul construcfilor gi abolu L4 In aer liber. Seracteristica solidull se ta conform tabotulu LS. ‘Tabelul L3 - Determinarea clasel de agresivitate a medillor atmosferice cu agen{i agresivi in stare ‘olld’ functie do umiditatea relativa a aerulul g] de caracteristica sotidulul, n Interlorul constructillor © —Vapresiitate ] — Umicitatea relatve a media! aor Caractorition soli 618 lab SoWUBI ce 560 {igor SoTabil- putin higroscopie S75 slab solubil xA2 G18 ‘igor solvbl- pubin higroscopic 560 Uugor solubl - higroscopic. ae 75 {igor solubil- putin higroscopie i... 75 ‘gor solubil- higroscopic KAS, 75 ‘gor solubil- higroscopic ‘Wedife ou cade ov agresivtate dicta, nose Gy aslocs Th Taba 5, confers madiuui casa da agrosiitave 2cingierent de caracterisicasoliduli respect de umiliatea relative ae nTabelul 14 - Determinarea clasel de agros |tate a medillor atmosferice cu agenfi agresivi in stare sollda functic de umiditatea relativa a aorulul ¢! de caracteristica solidului, in a ‘Clase de agreswitate | — Umniditatea relate " jou ‘a mediului ‘a aorulu, % eee ee XA1 =60. Slab sotab S76, slab solubil XA 2» Z60_ TUgSr SoTubil- pun nigiOscopiC 375 slab solubi XA 3b 75, {Ugor solubil - putin higroscopre IC 260. ugor solubi - higroscopic Exz ‘ugor solubil higroscopic. XA Ab a... 75, sor solubil- higroscopic | “rieaife Ga sobde ev agrBsivtae vcicata, nal Gu asTonGE Th HDAIUILS, confers modulu casa de aDrESvtate XA 4, incieront de caractatsica soul Fespecti gi de umicitatea relativé 2 aeruu ‘Tabolul 5 — Caractoristica solidulul Donumirea agontulul agrosW in stare solda Caractoristca soldur Fra de siiciu Carbonat de calcu Garbonat de baru CCarbonat de plum Oxtd de fier Hidroxid de fier Oxid de aluminiy Hidroxid de aluminiu slab solubil ‘lord do solu Clonura de potas ‘Glorura de emoniu Sulfat de sodiu” ‘Sulfat de potasiu? ‘Sulfat de amoniu? Sula do estou Azotat de sodiu? Azotat de plumb: ‘zolat de magneciu ‘Cromat/bicromat de sodiu> Gromatbicromat de potas? Cromatbieromat de amonit Garona do sod Cerbonet de potsiu Hidrodd de call Hicrocd de magneclu Hiren de bara Uusor solubil- putin higroscopic Fluoruré de calc CCloruré de calciu Fluoruré de maaneziu Fluorurd de aluminiu Fluoruré de zinc Fluorura de fier Suifat do magneziu? Sulfat de mangan Sulfat de zing Sulfatde fer? ‘Azotat de amoniu? Fosfal primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de soci”, Hidroxid de potasiu” [ "Sclide cu agrosilate TaGaE Tal de belan 78 Lugor solubil- higroscopicAnexa J (nformativa) Metode de alcatuire a refetelor bazate pe performantele pentru durabilitate J Introducere Aceast’ anexa prezinl pe scurt conceptul si principle aplicabile pentru o reletd bazatd pe performante cu priv la durabiltatea la care s-a facut referinia in 6.3.3, J2 Defi ‘Aceasta variant considera cantitat fiecare din mecanismele de detertorare, durata de Viat8 a elementelor ‘sau a siructuril § riterile care dofineso sfarsitul acestei durate de viaia. Aceast metoda poate $8 se bazeze pe o experientl satistécdtoare (In concordan{a) cu practiile locale tn ‘medile Inconjuratoare locale, pe date strBnse pornind de la o metoda de Incercari de performanta stabiltS pentru mecanismul studiat, sau pe utiizarea de modele predictive verificate. 13 1) anumite actiuni agresive sunt mai bine tratate print-o aproplere prescriptiva, de exemplu: roaciiaalcalll- tice, atacul sulfatior, sau abraziunes; ) alte metode se aplic’ in special rezistentei fa coroziune si in anurnite cazuri deopotivl rezistonfel la {ghet-dezghet. Acoastd apropiere se poate doved! corespunzatoare fn cazurile Th care: ‘se cere 0 drat de viata cu mult paste 50 ani structura este calificatd ca” special" aceasta inplicd o probabiltate de distrugere muit redus’; ‘nodalltaile de aclune ale mediuiui Taconjurdtor sunt particular agresive, sau sunt bine definite; 4 fost prevazuta 0 calitate a execute! de Thal nivel; rtroducerea unei strategil de conducere gi de mentenanl, cu un eventual calendar de renovare; rebulé si fle construite grupe semnificative ale siricturl sau de elemento similare; ‘ebuie 88 fie ulizete materiale noi sau ciferite; {ost utlizatd metoda conform 5.3.2 pentru conceptie, dar a fost observat un defect de conformitate; 1p clic, nivelul de durabiltale obtinut depinde de combinarea conceptiel, a materialelor gi a execuliei; sen tates conceptului teoretic, @ sistemului sinuctural, forma elementelor gi detalile structurale si ltecturaie sunt alli parametti de calcul semnificatvi compatibiitatea materialelor, metodelor de construcjie, calitates executial 5| nivelul de control gi de jurare a cali, sunt parametil de constructie semnificativ erformantele cerute referitor la do durabilitate dopind de durata de viat@ ceruti, de ullizarea posibila in ota structuni, de masurile de protectie specifice, de mentenanja prevazutd Tn sevice gi de consecintele Aistrugere, in medial tnconjuratr local; rentru toate nivelele de performant’ cerute, este posibl s& rezulte din difertele combinalil-de calcul, de tetiale si de execute soluti aliernative echivalente; Aivelul de cunoastere al ambientului microclimatulul local este Important.ta determinarca fabilt@i odelor de concepfe legate de perlormante.v4 Metode de alcatuire a rotetelor bazate pe performantele pentru durabilitate La aplicarea variantelor enumerate mai sus, este necesar s8: 86 defineascd Tn prealabil cel pufin urmatoarele: ~tipul gl forma structuiy conde locale de mediu tnconjurstor; nivel de execute; + durata de viata cerut Pentru a aduce metoda aleasé la un nivel pragmatic gi practic sunt in general necesare cdteva ipoteze evaluart Metodele care pot fi utiizate sunt urmatoarele: a) adaptarea metodel conform 5.3.2 bazaté pe o experien{é practic’ pe termen lung ga matetilelor locale $1 pe 0 cuncagtere detalaté a mediulul inconjurator local; b) metode bazate pe Incorcari aprobate I verificate, care sunt reprezentative pentru condijile reale $i criterle de performan’ aprobate; ©) metode bazate pe modele analitice etalonate In raport cu rezutatele Incerclor reprezentative ale Contiilor reale Intnite in practic Este ‘indicat ca sii fe foarte exact definite compozitia betonulul gi materiaele componente, pentru a permite mentinerea nivelului de performanja. 80Anexa K (informativa) Familiile de beton Prezenta anexii fumizeazé detalii asupra utlizeri famililor de beton dupa cum se indic8 tn 8.2.1.1 K2 — Selectia familiei de beton , In cazul selectoi une! famili pent controlul producti gi al conformitsi, producatonut trebuie s8 realizeze ‘controlu|asupra tuturor membrior familial, In cazui tn care experienta de ullizare a conceptului de familie de polon este limita, sunt recomandate urmatoarele pentru © familie: iment de un singur tp, 0 singurd dasa de rezistenta gi o singura sursa; - agregate simitare de o maniora demonstrabilé gi adaosuri de tip ' beton cu sau fird aditvl reduc de apafplastiiant; ~ 218 gama claselor de consistent; bbetoane avéind un domeniu limita al claselor de rezistenta. sta Indicat ca betoanele co contin adaosuri de tip Il, de exemplu adaosuri puzzolanice sau cu activitate idraulicd latentd sa fie clasate Int-o familie citer. ste indicat ca beloanele care conjn adiivi ce pot si aib8 un Impact asupra rezistenfei la compresiune: de sxemplu adtivil inalt reductori de ap, superplastiiant), accelerator, intarzietor sau antrenori de aer, fie fale Izolat sau in famili separate. entry a demonstra cd agregatele sunt similare, este indicat ca ele sé fie de acoeasi origine geologic’, de asI tip, de exemplu: concasate gi c& ele au performante similare in beton. ainte de a ulliza conceptul de familie sau a extinde famille date mai sus, este necesar ca relatile si fle state pe date din productia anterioard, pentru a proba ca ele dau un control de productie gi de conformitate al gi eficace. atK.3 - Schema pentru evaluarea unui membru gi a conformi |La 28 aio, flecare rezuitat individual al Incercariioreste egal saumaimere —FNYs! So gectara amestecul sau garja ce neconforma (Gand) (Tabelul 4, erterul 2) oe Pentru fecare membru a fariliel supus fa ‘ncercari, verficatla flecare perioadé de. | Ny | Se elimina acest membre din famile si se Crfiteriut de confirmare (Tabelul 15, citeril 3) ‘evaluare dacd membru aparfine famille’ dups. |») ‘evalueaz’ ca un beton individual _[o _ La fiecare perioada de evaluare, rezistenta ‘modie a tuturor rezultatelor ranspuse este mai ‘mate sau eg: ‘betonulul de referinl plus 1,48 x abaterea Standard a familiei (Tabelul 14, esteriul 1) Curezstonga caratersteaa {NY Se dectar’ familia ca neconforma pe Intreaga perioada de evaluare [ee a Be det tor ceferpo vag ae creerAnexa L (normativa) Compozifia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului ‘ompozitia granulometrica a agregatelor care se uillzeaz8 la prepararea betoanslor este doscris’ prin ‘ecentul de volum al agregatull trecut prin sitele cu ochiuri patrate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm, Smm, 1mm, Zmm, 4mm, 8mm, 16 mm, 22 mm respectiv 32 mm gi 63 mm. ompozitile granulometiice ale agregatelor individuale sau compuso sunt determinate avand tn vedere ZEN 933-1 pe site conform SR ISO 3310, utile de fa L.1 pana la L.5 prezinté zonele de granulozitate functle de dimensiunea maxima a agregatelor. recor (vol %6) Site cu ochiur pirate (mm) favorabils Tizabila vorabits ‘orabila pentru compoziie granulometricd discontinua favorabla Figura L.A ~Zone de granulozitate pentru dimensiun« ‘maxima a agrogatelor de 8 mm 837 T z ; z 3 £ Site cu ochiur patrate (mm) egenda © ostaverabia © uiteabis © tevorabia favorabila pentru compazie granulometiic& discontinus © dafaverabia Figura L.2 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelcr de 16mm‘Treceri (vo! %) ‘Site cu ochiur trate (mm) pegenda © dofavorabita le unizavna ® tavorabita favorabié pentru compozife granuiometicd iscontinus 19 defavorabis aL 3~Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxim’ a agregatelor de 22 mm‘Trecer (ol %) 0 ons 025 Site cu ochiur patrate (mm) meals) -yenda: © defavorabila © utlizabia © favorabits @ favorabilé pentru compozitie granulometica discontinu’ © dofavorabits Figura L.4~Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatolor de 32 mm 86RTT oe Site cu ochiuri patrate (mm) Legend © datavorabits @ wanzavts © favorabita (@ favoradts pentru compozite granulometrica dscontinu 1 detavorabita Figura L.S ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agrogatelor de 63 mm a7Aceast anexA prezinta recomand&ri grivind alegerea tipurtor de cimenturi functie de temperatura punerea fn oper’ a betonulul. Alegerea cimenturlor funcfio de o anumité aplicate gi mediu de expunere se face avénd tn vadere recomandrlle prezentats in anexa F (normativa), ‘Aceastl anex8 comploteaz articolul 6.2.2 al acastul normaly in ceca ce priveste alegerea tipului de ciment Recomandari generale pentru alegerea cimentului Anexa M (informativa) ludnd tn considerate execula lucrdn i dimensiunile elementelor Cimentul se alege avand Tn vedere condijile de execuiie (lucréri executate In condi nomale, jucrari executate pe timp figures, c&lduros, turnéri in elemente masive). Tabelul M.1 prezinté anumite caracteristic ale unor cimentur, tn conformitate cu SR EN 197-1 gi standardele na{ionale, cu indicarea unor aptitudini de utlizre gi a unor domenil in care ulllzarea este conlraindicat abel 4 ~ Caracteristil ale unortpurt de cimentur din Romania pamon | Serabiatea | Dagens] Uta] Sonanacan | Onsanelt uesamen Ja frig de caidura_|__Preferentiala Contmaiwsicag particulare Struct Destinat In monoite si | Betoane special CEM152,5R | insensiot | Ridicats | prefabricate | _masve™, | stucturtor Betonare pe | morare, gape | prefabrcate; Simp figures Stutut Potimp monottesi | Betosne cares CEM142,5R | tnsonsibt | Ridicats | prefabicate | —masive', | trobuleluate Betonare pe | morare, gape | masut timp gues sposale _| Besta ta =| Elemento spel taszse | tnsensbi | Adicaw | laments, ee | a prefabriate Betoane T sri insensiot | Redusd | recistontla - sufati —_| _ co40 | tnsenebn | Requsn | Petoane do CEM 1 AS = Beton, beton ENsauR | Pujnsenson | Reduss | Beton be CEM TAS Beton, balon GENTS | pujmsension | _ Medio fn, be Betoane HAs | Pujnsensta | Redusa | Selene Nees EEE, | senett | Raduea | Beto, beton ‘ciao i prejungits_| EMIT Necestio 3” | semi | Reausa | Seton, betn are Nsw prelungita Baton, baw Neco CEMA ‘amat | Betonare pe Ser | Fostesenstil) Reds | poionare pe | timpinguos | tata teopemas oretung "Treoninfate abuae FAT, FIZ FAU FRE P23, 624 an ana {ia tumarea clonertoormesive (avd roses ogld eat mal mare cs 60cm) ee recomend area cinenuron ou doyle duel de carTabelele 1.1, M21 gi M.2.2 presints th completare recomandani generale prvind alegerea tipull de iment functie de concijile climatice la punerea In opera, MA Condifii normale (Cand temperaturg la punerea ip over, Inainle de deoofrare s/sau la punerea Th serviciu se tncadreazs tn intervalul de fa 5 °C pana la 25 °C, botonul nu este destinat a8 fe in contact cu agent! agresivi (sulfa, saruri de dezghetare etc.) si elementele din beton au cimensiuni normale, cimenturle se pot utiliza conform tabelulul M.1.4, i funciie de atingerea rezistenfo la 28 zile, ‘Tabolul M.1.1 - Indicarea tipulul de clment functio de atingorea rezistentel la 28 zile Clase de CEM CEMNA CEM CEMA rezistents Viteza medie de | Viteza medie de | Viteza medie co atingere a atingere a lingers a reaistonjelia | rezistenjalla | rezistenfeila Ts 28 zile (beton de | 28 zie (beton de | 28 zile (beton de clas pana la |" clas’ panda |” clasé pana la { 625/30) 25/30) (625/30) VitezS mare de | Vie mare de | Vitazé mare de atingere a alingere @ alingere & aasneawr | _Fosterfella | rezistentel ta | _rezistenel la SN SaUR | 2g aie (eto de | 28 zie (beton de | 28 zilo (boton de clasé de peste | clash de peste. | clasé de peste 625/30) 25/30) 625/30) Vitezs foarts mare de atingere 2 Fezistenjai la 28-2lo 52,5NsauR M2 Condiii speciale M.2.4 Turnare pe timp friguros (<+ 5%) ‘Tabelul M.2.1 - Recomandir! de utitzare a cimenturilor pentru turnarea betonulul pe timp friguros Casa de CEMI CEMA cCEMIB CEM IA S2,5N SUR Recomandabil | reccmendabi__| _rocomerdabi_| WEN SOR | spear | Rewmendabi | Recomended Sea | conta Keo vodea ort 85 "Tratare Gi protec” sl anexa E65 a SR ENV 19670.1 jExooufa sruciurlor de Delon — Parva i: Gonorattr. J ‘M.2.2 Turnare pe timp calduros (>+ 25°C) Tabolul M.22 — Recomandari de utllizare a cimonturilor pentru tumarea betonulul pe timp’ ealduros Cade CEM! CEMA CEM CEMIA rezistent | Foarte Foarte 325NseuR __ Recomandabll | recomandabil |_recomandabil ” Palin 5 a25NsuR | rece Ui, | Recomandabi | Recomandail Putin recomandabil ‘Ase vadea af 85 Tatare i prolacio" sl anexa E65 a SRENV 136704 jExoouja srucluflor de baton — Partea : General. 525NsauR ) 89‘Anexa N (informativa) Tratarea betonului functic de evolufia rezistentei betonului Evolujia rezistenjel descrie raportul inre veloarea rezistenjel medi la 2 zile respect 28 zile (determinat’ in conformitate cu incercarile injale sau cu betoane de compozitie comparabil). ‘Aceasta anexd nu se referd la tratamente speciale care se aplicd elementelor prefabricate. Durata tratirti betonuiui functie de tipu’ de ciment ullizat la preparares acestuia este specificaté in rogiomentari spectice de execute, ‘Tabolul N.1 ~ Durata minima de tratare a betonulul pentru toate clasele de expunere ‘cu excepfia claselor X0 si XC1 Foarle Evoluia rezistenfet betonulul epics Medic Lents esta le re050 | 030 1210 2 4 7 10 Testes 3 e 0 5 T Este pornisdintorpolarea Invaré a valoor hr 2) Se-va.xtinde cu 0 duraté ectivalent in cazu Tn care lucrabitatea este monfinalé mal mult de 5. 5) Tn cazul in care temperatura este sub 6 °C tratarea rebue prelungité cu curata in care temperatura incl mal putn do 5°, 90Anexa O (normativa) Gerinte minime privind calificarea si experienta profesionala a responsabilului pentru controlul productiei Rosponsabilul pentru conivolul producti va avea curostintele necesare in domeniul producer betonulul sf al slandardelor speciioe metenalelor componente gi belonului pentru @ putea asigura contol produce in ceea ce priveste: ‘2) matefialole components, ncusiy selectarea acestora: ~ receptionarea, dopozitarea gi gospodarirea mateiaielor componente: agregate, ciment, adv, apa (cand nu se utiizeaza 0 sursa de ap& pola), In vederea asigurari caracirsticor caltative impuse; - aplicarea, dupa caz, a masutlor co se impun pentru progatitoa agregatelor: sortare, spare, Tnealzres sau racirea componenfior botonul ) prolectatea i producerea betonut ~ espectarea caracteristicior sortimentuli de beton comandat. ) inspecile, Inceredrie ¢ utlzarea rezuitaleor acesiora pentru materiale componente, pentru betonul proaspat gi ita si pentru echipamente: 4) inspectia echipamentui de transport a betonull proaspat; ~ efectuarea, In confi corespunedtoare, a tansportului betonuli ©) procedure prving evaluarea conforma. % lial pent contol roduc! ries tetule fe absolve de sul supercars In domeni onstruciilor sau matedalelor-de.consttuct. In cazul stafilor de beloane de capaclate sub 3B mclora sé >oate accepfa si 0 pregatire profesionala de maisiu / tehnician constructor. Experienja profesional in >roducerea betonulu va fide minimum 3 ani pent maistrs / tehnician gi de minimum 2 ani pent inginor ?ainer coteglu (subinginer) st