Subiectul 1.

Noiunea de drept al afacerilor

1.1 Caract no de dr. AfacerilorRelatai despre noiunea de drept al afacerilor i raporturile juridice
pe care le reglementeaz, referindu-v inclusiv la noiunile de drept comercial, dreptul
antreprenoriatului, drept economic, drept civil.
Dr. afacerilor un ansamblu de norme jur. care reglem. relaiile sociale patrimoniale i personal
nepatrimoniale ce apar ntre persoane n legtur cu desfurarea activit. de ntreprinztor, precum i
raporturile ce apar n cazul interveniei statului n aceast activitate. Afacerile operaiuni social utile de
extragere, creare sau dobndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel nct suma de bani primit ca plat
s acopere toate cheltuelile suportate i s asigure persoanei obinerea unui profit.
Dr. comercial ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorte din svrirea actelor
jur; faptelor i operaiunilor considerate de lege fapte de comer, precum i raporturilor jur. La care particip
pers. Care au calitatea de comerciant. Se opteaz pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din
urm reprezint un domeniu mai amplu, n care se include i normele de dr. public. Denumirea dr. comercial
sugereaz ideea c acest ansamblu de norme are un obiect mai restrns, adic obiectul de reglementare se
refer la distribuia de mrfuri, nu ns i la producia lor, la executarea de lucrri sau prestarea de servicii.
Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie
socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa
legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramur a
dreptului privat, reglementeaz raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu coninut patrimonial
sau personal nepatrimonial, stabilite ntre pri care au o poziie juridic egal. Activitatea antreprenorial
este un proces care se deruleaz n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul
economic prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend valori att
pentru indivizi ct i
pentru societate.
1.2. Clasificai izvoarele dreptului afacerilor dup fora juridic, evideniind rolul 5 pct.
uzanelor, practicii judectoreti, doctrinei i a actelor corporative.
Dupa forta lor jur actele normative au urm ierarhie:constitutia,acordurile si conventiile
internat,legile,ordonantele si hot G,acteleBNM,CNPF,actele aut pub locale si actele corporative.
Rolul uzantelor:uzanta este o norma de conduita,care desi neconsfintita de lg,este general recunoscuta si
aplicate pe parcursul unei perioadeindelungate intr-un anumit domeniu al rap civ.
Uzanta se aplica numai in cazul in care nu exista nj care sa regl rap jur respectiv si uzanta nu contravine
lg,ordinii publice sau bunelor moravuri.uzantele comerciale sunt apl mai frecvent in rap jur cu element de
extranietate.
Rolul practicii judecatoresti: In sistemul de drept al RM precedentul judiciar nu este recunoscut ca izvor de
drept, hotaririle irevocabile ale instantei judiciare nu sunt obligatorii pentru aplicare de catre instantele care
examineaza cazuri similare. Hotaririle judecatoresti irevocabile pot servi ca modele de aplicare pentru alte
instante care examineaza litigii similare. Judecatorul care examineaza o cauza similara poate interpreta norma
aplicabila exact in acelasi fel ca si o alta instanta de judecata facind trimitere la hotarirea judecatoreasca
relevanta.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor insa joaca un rol important in procesul de studiere si
aplicare a normelor judiciare ce fac obiectul disciplinei.
Actele corporative. pj cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de comportament pt membrii sai.In
unele cazuri,de aceste norme se conduc si tertii.sunt corporative actele de constituire a pj,hot adun gen a
asociatilor,hot consiliului,actele org executiv.norma actului corporativ poate sta la baza unei hot a instantei in
cazul in care nu exista norme cu o forta juridica mai mare.mai mult decit atit,nj supletiva poate avea,in actul
de constituire,un continut deosebit de cel al normei legale.
1.3. Unii autori afirm c raporturile juridice dintre autoritile publice i persoanele 7 pct.
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Alii
afirm c raporturile juridice dintre stat i persoanele fizice i juridice ce apar n
legtur cu desfurarea activitii de ntreprinztor sunt reglementate de dreptul

afacerilor. Dovedii care din autorii menionai au dreptate.

Raporturile jur. Dintre stat i pers. Fizice i jur. Ce apar n legtur cu desfurarea activit. De ntreprinztor sunt
de dr. Public i se reglementeaz de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiia dr. Afacerilor dat de doctrin. Dr.
Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, n care pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De
ntreprinztor sunt pe poziie de subordonare fa de stat. Un exemplu n acest sens ar fi procesul de liceniere a
unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, n care statul n persoana org. Competente cum ar fi
Camera de Liceniere, Banca Naional a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acord licen
pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstreaz caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat i
pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De ntreprinztor este procesul de nregistrare de stat a acestor pers. Fiz. i jur.
La Camera nregistrrii de Stat.

Subiectul 3. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor

1.1. Relatai despre elementele activitatii de ntreprinztor din definiia acesteia.

3 pct.

Activit de intrepr este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor,desf de
cetateni si asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa,in numele si cu riscul propriu,sub
rasp lor patrimoniala,in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente.
Elemente :
*act practicata de cetateni si de asociatiile lor-pf poate desf act de intrep daca a obtinut patenta de intrepr,a
inregistrat o II,a inreg o gospodarie taraneasca.pj poate desf activ numai dupa nasterea ei ca sub de drept,si
anume pers jur cu scop lucrativ.luind in considerare importanta acestei activ,statul permite practicarea ei
numai dupa inregistr oficiala.
*act independenta-intreprinzatorul actioneaza independent,exprimindusi vointa in rap jur fara a cere acordul
unor organe ierarhic superioare.el stabileste independent preturile si tarifele la productie sau servicii,cu exc
cazurilor cind acestea sunt regl de stat.garantie a independentei serveste patrimoniul propriu si interdictia
imixtiunii aut pub in activ acestuia.
*activ din proprie initiativa-activ ce se exercita prin propriul spirit de intreprinzator si propria
ingeniozitate,initiativa treb sa fie rationala,intemeiata,reala si legala.nimeni nu poate fi obl sa practice act de
intrepr,pers isi manifesta liber vointa.
*act in nume propriu-act va fi practicata de pf care a solicitat inregistrarea sau de pj creata prin
inregistrare.daca se solicita patenta,titularul va practica act in nume propriu fara a putea atrage munca unor
alte pers,intrepr indiv si gosp taranesti pot angaja salariati.activ pj se practica in numele ei propriu,ea
dispune de denumire,patrim distinct si org executive prin care-si manif vointa in exterior.
*activ pe riscul propriu si sub rasp patrim proprie-activ poate fi practicata eficient numai daca initiatorul
pune in circuit anumite valori patrim,indiferent de nat lor.riscul act este un fenomen obisnuit in econ de
piata,el se produce din cauze obiective sau subiective si depinde de capacitatea intrepr de asi alege
asociatii,investitorii,vinzatorii,consumatorii.in cazul incalcarii obl survine rasp intreprinzatorului cu tot
patrimoniul pe care il are in proprietate.
*act permanenta-practicata cu o anumita regularitate
*act aducatoare de beneficii-obtinerea de profit este scopul act de intr,insa nu neaparat razultatul ei
real.realizarea profitului depinde de eficienta activitatii.
1.2. Clasificai genurile activitii de ntreprinztor dup criteriile cunoscute.

5 pct.

Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi face clasificare a activitatii de intreprinzator in: fabricarea
productiei, executarea lucrarilor, si prestarea serviciilor.
Fabricarea productiei este un gen de activitate economica care are ca obiect transformarea materiilor prime si
materialelor in produse noi cu o valoare mai mare.
Executarea de lucrari este un gen de activitate economica prin care o intreprindere se obliga sa indeplineasca
intrun anumit timp o anumita lucrare fie din propriul material fie din materialul beneficiarului

Prestarea serviciilor este un gen de activitate economica prin care o intreprindere se obliga sa satisfaca
anumite necesitati ale persoanelor fizice si juridice prin acordare de servicii de transport, informationale,
consultative, de publicitate, de asigurare, marketing etc.
Dup importan pt societate,act De ntreprinztor pot fi clasificate n:
a)activit. Interzise activ Care pot s aduc un profit material i pentru care e prevzut o pedeaps penal
sau administrativ (traffic de fiine umane),
b)activ. Monopol de stat sint desfurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat.
Monopol de stat situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de ctre autoritile
adm. Publice cu dr. exclusive de desfurare a unei anumite activ. aductoare de profit:prepararea si vinz
subs narcotice,tratamentul prin interventie chirurgicala,efectuarea expertizei pt determinarea pierderii cap
de munca,tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase,confectionarea ordinelor si
medaliilor,prestarea serv postale,confect si comercializarea tehnicii de lupta si militare,imprimarea si
baterea monedei,imprimarea hirt de valoare de stat,efectuarea lucrarilor cartografice
geografice,topografice,cadastrale.
c)activitatile monopol natural situaia n care producerea, transportarea, comercializarea procurarea
mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, n virtutea unor factori de
ordin natural, economic sau tehnologic se afl sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni
economici .astfel de act sunt:exploatarea cailor ferate,exploatarea garilor feroviare,autostrazilor,porturilor
fluvial,retelelor magistrale de telecomunicatii,retelelor de tv si radiofuziune pt difuzarea radioprogr de
stat,exploatarea retelelor electrice.
d)activ. Supuse licenierii sunt stabilite prin legea privin licenierea unor genuri de activ.;
e)activ. Practicate n baza patentei de ntreprinztor legea privind patenta de ntreprinztor.
f)activ care pot fi practicate fara autorizatii speciale intreprinz pot desfasura genurile de activitate care
nus supuse licentieriifara vreo autorizatie sau permisiune speciala .
g)act liberale-act econ practicate de pf liberi profesionisti:prestatiile acordate de
avocati,medici,arhitecti,notary,profesori,artisti.
1.3. Argumentai dac urmtoarele activiti pot fi calificate ca fiind de ntreprinztor: a) 7 pct.
actvitatea avocatului; b) activitatea persoanei care comercializeaz cri la tarab; c)
activitatea angajatului; d) activitatea instituiei de nvmnt; e) activitatea
acionarului; f) activitatea pstorului; g) activitatea agentului brokerului la bursa de
valori, h) activitatea notarului; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului;
a) Legea cu privire la avocatur stabilete expres c avocatura nu constitue active. De ntreprinztor;
b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevzut n legea cu privire la patenta de ntreprinztor i
respectiv nu e prevzut sau interzis de alte legi , mai ales c patenta de ntreprinztor se elibireaz pentru
practicarea active. De ntreprinztor;
c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu ntrunete n sine elementele constitutive ale active. De ntreprinztor
(activ. Independent, n nume propriu, pe riscul i sub rspunderea patrimonial proprie) i n plus activ. Salariatului
intr sub incidena raporturilor sociale de munc;
d) poate, dac e instituie de nvmnt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevzut necesitatea obinerii
licenei;
e)nu poate fi, deoarece se consider c pers. Jur. Va practica activ. De ntreprinztor (adic soc. Pe aciuni) iar nu
acionarul care face parte din ea, chiar i dac e singurul fondator;
f) poate dac ntrunete elementele constitutive;
g)legea licenierii unor genuri de activ.
h)nu e active. De ntreprinztor, expres prevzut n lege; i), k) similar cu f).
Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor
2.1. Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile activitate 3 pct.
economic, antreprenoriat, afaceri.
Definiia : activ. de ntreprinz.- activ. de fabricare a produciei, de executare a lucrrilor i de pestare a serviciilor,
desfurat de ceteni i asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ , n numele i cu riscul
propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii unei surse de venituri permanente.

Activitatea economica este prea larga deoarece prin ea se subintelege si activitate de consum a bunurilor.
Activitatea de intreprinzator in vorbirea curenta si chiar in unele acte normative este numita antreprenoriat sau
afacere acestea reprezentind aceeasi notiune din punct de vedere juridic si economic.
2.2. Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural

5 pct.

activiti monopol de stat sunt desfurate exclusiv de organe ale statului sau de pers. jur. constituite de
stat. Monopolul de stat este definit ca situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de
ctre autoritile administraiei publice cu dreptul exclusiv sau cu dr-ri exclusive de desfurare a unei
anumite activiti aductoare de profit.( confecionarea ordinelor i medaliilor, tratamentul animalelor ce
sufer de boli deosebit de periculoase, imprimarea i baterea monedei, imprimarea hrtiilor de valoare .a.)
activiti monopoluri naturale prin monopol natural legiutorul desemneaz situaia n care producerea ,
transportarea, comercializarea, procurarea mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile , precum i
prestarea anumitor tipuri de servicii, n virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se
afl sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni economici (activiti legate de exploatarea grilor
feroviare, activiti legate de exploatarea porturilor fluviale, activiti legate de colectarea gunoiului i
zpezii .a.)
2.3.

Societatea comercial Tabl SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7 pct.
confecionarea numerelor de nmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor
etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de
confecionare a numerelor tuturor solicitanilor. Tabl SRL avea contract i cu Poliia
Rutier care, fiind responsabil de nmatricularea automobilelor, le punea la dispoziia
proprietarilor de automobile.
Prin Hotrrea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit c producia i livrarea
tuturor numerelor de nmatriculare a mijloacelor de transport se pun n sarcina S.A.
Artmet, stabilind prin aceasta monopolul unui singur productor asupra producerii
numerelor de nmatriculare.
Este oare confecionarea numerelor de nmatriculare o activitate monopol de stat? Ce
trebuie s ntreprind SRL Tabl pentru a desfura activitatea de confecionare a
numerelor de nmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate
monopol de stat nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea
Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii
privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca
pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.
pentru a produce plcuele de nmatriculare sau pentru a le repara, este necesar s fie semnat un contract
cu Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor.

1.1.

Subiectul 4. Licenierea activitii de ntreprinztor.

Relatai despre noiunea de licen referindu-v la ea ca la autorizaie de a desfura 3 pct.
activitatea de ntreprinztor i ca drept al titularului de licen.

Licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere n procesul de

reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul titularului de licen de a desfura, pentru o
perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a
condiiilor de liceniere; Licena demonstreaz c titularul ei ntrunete toate condiiile i are toate
capacitile necesare pentru producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate.
Licenta este un act care reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa desfasoare genul
respectiv de activitate,largindui capac civ
Licenta este un act care confirma dreptul titularului de a desf un gen anumit de activitate.
1.2.
Comparai procedura de liceniere a activitii de transport de pasageri cu activitatea 5 pct.
farmaceutic.

Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau
persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare recomandat sau prin post
electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de
aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al
organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin sau s prelungeasc licena;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru care se solicit licen si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei se anexeaz:
a) copia certificatului de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor);
b) copiile certificatelor de nmatriculare (nregistrare) a vehiculelor, eliberate n modul
stabilit, ori certificatelor de nmatriculare (nregistrare) a vehiculelor nsoite de un alt
document ce atest dreptul la utilizarea acestora sau, dup caz, certificatelor de
nmatriculare (nregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaiei rutiere, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);
c) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de
transport si securitatea circulaiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii n domeniul
transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);
d) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conductorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin Hotrrea
Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi nsoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun n original sau n copie cu prezentarea concomitent a originalului.
*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de Liceniere.
1. NREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei si documentele anexate la ea se
nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu
meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei
de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei nu se nregistreaz n cazul n
care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor indicate mai sus. Despre refuzul nregistrrii
declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenei, solicitantul de licen este
informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. Dup
nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI
Camera de Liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei si
documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei sau privind
respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. Solicitantul poate, n
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00)
pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de Liceniere. Informaia despre adoptarea
deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei se comunic solicitantului cel trziu n ziua
lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru

eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei este depistarea de ctre Camera de Liceniere a datelor
neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen. n caz de respingere a declaraiei
pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup
nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de
licen.
Dac solicitantul, n termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (nmnat) nstiinarea despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea
taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de
Liceniere este n drept s anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte decizia privind
recunoasterea licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este n drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor stabileste principiul aprobrii tacite n cazul
depsirii de ctre Camera de Liceniere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si n lipsa
unei comunicri scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. n cazul survenirii unei astfel de situaii, solicitantul de licen se
prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de ncadrare n condiiile legale ale aprobrii tacite
si de neobinere a rspunsului n termenul prevzut de lege. n astfel de situaii, Camera de Liceniere
perfecteaz licena n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu
echivaleaz cu aprobarea tacit.
----------------------------- cu activitatea farmaceutic(de ctre Camera de Liceniere - Taxa pentru eliberarea
licenei pentru unitile farmaceutice, cu excepia unitilor farmaceutice veterinare, din localitile rurale este
de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru activitatea farmaceutic veterinar n localitile rurale este
de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru asisten veterinar n localitile rurale nu se percepe;
pe un termen de 5 ani).
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBINEREA LICENEI
Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana imputernicit
de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare
recomandat sau prin post electronic (sub form de document electronic cu semntur
digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune
declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru care se solicit licen si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaiune a
imobilului, unde se va desfsura activitatea liceniat, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de
licen, privind amplasarea incperilor si suprafaa lor (cu indicarea
destinaiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotrirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaroepidemiologice Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituiilor farmaceutice nr.
11 din 29.09.2005, aprobat de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);

c) Copia autorizaiei sanitare de funcionare a intreprinderii sau instituiei farmaceutice, eliberat de

serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din
03.02.2009 privind supravegherea de stat a sntii publice);
d) Copia autorizaiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru
utilizare a obiectivelor si incperilor destinate activitilor legate de circulaia substanelor narcotice si
psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din
06.05.1999 cu privire la circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (dup caz, certificatele de echivalare a diplomelor obinute in
strintate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII
din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic);
f) Copia certificatului ce confirm perfecionarea continu a cunostinelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si
art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de munc ale specialistilor cu inscrierea respectiv despre angajarea in funcia dat
(pentru conductorii unitilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutic; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, pstrarea si evidena carnetului de munc,
aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de munc.);
h) Adeverina eliberat de autoritatea administraiei publice locale privind numrul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic).
Documentele pot fi insoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitent a originalului.
*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de Liceniere.
ELIBERAREA LICENEI
1. NREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea licenei si documentele anexate la ea se inregistreaz conform borderoului, a
crui copie se expediaz (se inmineaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data inregistrrii
declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea licenei nu se inregistreaz in cazul in care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen este informat in scris
in cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicindu-se temeiurile refuzului. Dup inlturarea cauzelor ce
au servit temei pentru refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate
depune o nou declaraie, care se examineaz in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENEI
Camera de Liceniere, in baza declaraiei pentru eliberarea licenei si documentelor anexate, adopt decizia
privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei in cel mult 5 zile lucrtoare de la data
inregistrrii acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul
de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de
Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se comunic solicitantului cel
tirziu in ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru
eliberarea licenei este depistarea de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice in documentele
prezentate de ctre solicitantul de licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru
respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de
licen.
Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinarea despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea
taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de

Liceniere este in drept s anuleze decizia privind eliberarealicenei sau s adopte decizia privind
recunoasterea licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor stabileste principiul aprobrii tacite in cazul
depsirii de ctre Camera de Liceniere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa
unei comunicri scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii, solicitantul de licen se
prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite
si de neobinere a rspunsului in termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere
perfecteaz licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele prevzute de lege, nu
echivaleaz cu aprobarea tacit.

1.3. Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s
obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsul la ntrebrile puse.
Licenta se retrage pentru :desfurarea ilicit de ctre titularul de licen a altei/altor activiti supuse
licenierii fr deinerea licenei respective; a) licenta se retrage b) Titularul de licen cruia i s-a retras
licena poate s depun nou cerere de eliberare a licenei pentru acelai gen de activitate doar dup
expirarea a 6 luni de la data depunerii la Camer a licenei retrase, cu excepia cazurilor prevzute de alte
acte legislative. C) da d) ) desfurarea ilicit de ctre titularul de licen a altei/altor activiti supuse
licenierii fr deinerea licenei respective;
Drept temei pentru retragerea licenei servesc:
a) cererea titularului de licen privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea nregistrrii de stat a ntreprinderii - titular de licen;
c) neonorarea de ctre titularul de licen a obligaiilor fa de bugetul consolidat i bugetul asigurrilor
sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice n documentele prezentate autoritii de liceniere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenei sau a copiei de pe aceasta altei persoane n scopul
desfurrii genului de activitate stipulat n licen;
f) descoperirea faptului de neprezentare, n termenul stabilit, a ntiinrii privind modificarea datelor
indicate n documentele anexate la cererea de eliberare a licenei;
g) nenlturarea, n termenul stabilit, a circumstanelor care au dus la suspendarea licenei;
h) nerespectarea repetat a prescripiilor privind lichidarea nclcrilor ce in de condiiile de
liceniere;
i) neachitarea anual sau trimestrial, n termenul stabilit, a taxei pentru licen;
j) desfurarea ilicit de ctre titularul de licen a altei/altor activiti supuse licenierii fr deinerea
licenei respective;
k) desfurarea de ctre filial i/sau alt subdiviziune separat a titularului de licen a activitii
liceniate fr copia autorizat de pe licen;
l) nerespectarea de ctre titularul de licen a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licenei pierdute sau deteriorate.
(2) Licena se retrage i n alte cazuri prevzute de legislaie
Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen.

1.1. Relatai despre organul/ele de stat mputernicite de a elibera licene.

3 pct.

Dreptul de a acorda licene in general l au ministerele, departamentele, alte autoriti ale administraiei publice pentru genurile de activitate
prevazute de lege.

Articolul 6. Autoritile de liceniere a activitatii de intreprinzator sunt:

(1) Autoritile de liceniere snt:
a) Camera de Liceniere;
b) Banca Naional a Moldovei;
c) Comisia Naional a Pieei Financiare;
d) Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic;
e) Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
1.2. Analizai procedura legal de eliberare a licenei, termenul de valabilitate i 5 pct.
ncetarea valabilitii licenei.
Articolul 10. Documentele necesare pentru obinerea
sau prelungirea licenei
(1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de
acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat
sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul
stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele,
prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea
liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport
electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghieului unic.
(21) La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit actualizare sau
conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
(3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se
verific prin procedura ghieului unic.
(5) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz
conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea
privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de
liceniere.
(6) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei nu se nregistreaz n cazul n care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, solicitantul de licen este
informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului.
(8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea
licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenei
sau privind respingerea declaraiei pentru
eliberarea licenei
(1) Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentelor
anexate, adopt decizia privind eliberarea/prelungirea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult

5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), n cazurile expres stabilite de legile care reglementeaz
activitatea liceniat respectiv, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de ctre autoritatea de
liceniere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru
eliberarea/prelungirea licenei.
(3) Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei se comunic solicitantului
cel trziu n ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei.
(4) Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei este depistarea de ctre
autoritatea de liceniere a datelor neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen.
(5) n caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, solicitantul poate depune o
nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
(6) Licena se consider eliberat dac autoritatea de liceniere nu rspunde solicitantului de licen n
termenele prevzute de lege. Dup expirarea termenului cumulativ stabilit pentru ntiinarea despre refuzul
nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, despre respingerea acesteia sau despre
adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei, cu condiia lipsei unei comunicri scrise despre
temeiurile refuzului nregistrrii i/sau respingerii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei,
solicitantul de licen poate desfura activitatea pentru care a solicitat licena.
(7) n cazul survenirii situaiei prevzute la alin.(6), autoritatea de liceniere perfecteaz licena n
condiiile art.14 alin.(1).
(8) Procedura aprobrii tacite, prevzute la alin.(6), se aplic tuturor licenelor, cu excepia celor emise de
autoritile de reglementare din sectorul financiar (bancar i nebancar), n domeniul activitilor care
vizeaz regimul armelor de foc, muniiilor i explozibililor.
(9) Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit.
Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenei
(1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) pct. 1)4), 9)32) i 43), licena se elibereaz
pe un termen de 5 ani.
(2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 5), 6) i 8), licena se elibereaz pe un termen
de un an.
(3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.7), licena se elibereaz pe un termen de 3 ani, cu
indicarea anual n coninutul acesteia a termenului pentru care s-a achitat taxa de licen
(5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 33)42) i 44), termenul de valabilitate a
licenei se stabilete prin legile care reglementeaz activitatea liceniat respectiv.
1.3. Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al 7 pct.
creia era vnzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu urmtoarele ntrebri:
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv
de activitate.
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?- pentru activitatea de
evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
Cerinele i condiiile necesare obligatorii pentru solicitantul sau titularul de licen la desfurarea genului
respectiv de activitate:
a) Desfurarea activitii liceniate n conformitate cu cadrul legislativ i normativ;
b) Respectarea restriciilor privind activitatea i independena evaluatorului
c) Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicai n
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei
Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de
acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat
sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul
stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele,
prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;

b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea
liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport
electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghieului unic.
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de activitate. Camera de
licentiere. Plus agentia relatii funciare shi cadastru
Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de ntreprinztor
2.1. Descriei cum influeneaz obinerea licenei asupra capacitii de exerciiu a 3 pct.
titularului de licen.
Daca titularul nu dispune de capacitate de exercitiu respectiv acestui nu i se va permite a inregistra
intreprinderea sa si deci nu i se va elibera nici licenta pentru a desfasura activitatea dorita. Licenta
demonstreaza ca titularul ei intruneste toate conditiile si are toate capacitatile necesare pentru
producerea de marfuri si prestarea de servicii de calitate.
2.2. Comparai temeiurile i procedura de suspendare a licenei cu procedura i temeiurile 5 pct.
de retragere a licenei.
(1) Licena poate fi suspendat temporar n conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de baz de reglementare a activitii de
ntreprinztor.
(2) Drept temei pentru realizarea aciunilor prevzute de lege pentru suspendarea temporar a licenei servesc:
a) cererea titularului de licen privind suspendarea acesteia;
b) neachitarea anual, n termenul stabilit, a taxei pentru licen;
c) nerespectarea de ctre titularul de licen a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenei pierdute sau deteriorate;
d) desfurarea de ctre filial i/sau alt subdiviziune separat a titularului de licen a activitii liceniate fr copia autorizat de pe licen,
n cazurile cnd obligativitatea obinerii copiilor autorizate de pe licen este stabilit prin lege.
Activitatea de intreprinzator poate fi suspendata prin hotarire judecatoreasca adoptata in termen de 5 zile lucratoare de la adresare.Hotarirea se
adopta la cererea autoritatilor administratiei publice sau altor institutii abilitate. n cazurile prevzute expres de lege, activitatea de ntreprinztor
poate fi suspendat, cu adresarea ulterioar n instana de judecat a autoritii care a dispus suspendarea. Adresarea n judecat trebuie s se fac

n decursul a 3 zile lucrtoare. n caz de nerespectare a acestui termen, suspendarea se anuleaz. Decizia autoritii privind
suspendarea (limitarea) activitii de ntreprinztor se aplic pn la adoptarea de ctre instana de judecat a hotrrii definitive i
irevocabile. Taxa de stat se restituie n cazul n care hotrrea judectoreasc definitiv i irevocabil, adoptat n urma contestrii,
este n favoarea agentului economic.

.Retragerea licenei
(1) Licena poate fi retras n conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de baz de reglementare a activitii de ntreprinztor.
(2) Drept temei pentru realizarea aciunilor prevzute de lege n vederea retragerii licenei servesc:
a) cererea titularului de licen privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea nregistrrii de stat a titularului de licen;
c) depistarea unor date neautentice n documentele prezentate autoritii de liceniere;
d) stabilirea faptului de transmitere a licenei sau a copiei de pe aceasta altei persoane n scopul desfurrii genului de activitate liceniat;
e) nenlturarea, n termenul stabilit, a circumstanelor care au dus la suspendarea temporar a licenei;
f) nerespectarea a doua oar a prescripiilor privind lichidarea nclcrilor ce in de condiiile de liceniere;
g) neachitarea lunar i trimestrial, n termenul stabilit, a taxei pentru licen.
Meniunea referitoare la data i numrul deciziei privind retragerea licenei se nscrie n registrul licenelor nu mai trziu de ziua lucrtoare
imediat urmtoare adoptrii deciziei. n cazul retragerii licenei, taxa pentru licen nu se restituie.
Titularul de licen este obligat, n decurs de 10 zile lucrtoare de la data adoptrii deciziei de retragere a licenei, s depun la autoritatea de
liceniere licena retras.

2.3. Societatea cu rspundere limitat Sntate SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.
creia era vnzarea - cumprarea produselor farmaceutice, a fost supus unui control
comun din partea Ministerului Sntii i Ageniei Medicamentului. n procesul
controlului a fost descoperite anumite nclcri de legislaie. De exemplu: a) unul din
vnztorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfura activitate

farmaceutic; b) s-a stabilit, c contrar dispoziiilor legale farmacia a vndut unele

produse farmaceutice fr prescripia medicului; c) s-a stabilit c unele medicamente
care era puse n vnzare aveau termenul de valabilitate expirat. ntre juritii
Minsterului Sntii i cel a Ageniei Medicamentului au aprut divirgene cu privire
la sanciunea care urmeaz a fi aplicat. Primul spunea c Ministerul trebuie s-I
retrag licena, iar cel de-al doilea spunea c doar Camera de liceniere este n drept s
retrag licena, prin urmare trebuie informat aceast instituie. ntocmii o not
informativ n care explicai: a) pentru nclcrile menionate poate fi retras licena?
b) Cine decide retragerea licenei; c) care este procedura de retragere a licenei; d) care
sunt actele normative care reglementeaz modul de suspendare i retragere a licenelor
pentru activitatea farmaceutic?
A)Nu poate fi retrasa licenta pentru temeiurile date
B) Decide asupra retragerii licentei instanta de judecata la cererea Camerei de Licentiere sau institutiile
abilitate de el
C) Activitatea de ntreprinztor poate fi incetata prin retragerea licentei prin hotrre judectoreasc,
adoptat n temeiul legii. Hotrrea instanei de judecat retragerea licentei se adopt la cererea Camerei
de licentiere. Hotrrea judectoreasc privind retragerea licenei se adopt n termen de 5 zile
lucrtoare i se execut n conformitate cu legislaia. n cazul retragerii licenei, taxa pentru licen nu
se restituie
d)Legea cu privire la activitatea farmaceutica
Legea cu privire la licentierea activitatii de intreprinzator
Subiectul 7. Evidena contabil.
1.1. Determinai importana evidenei contabile pentru fondatorii persoanei juridice i 3 pct.
pentru nsi persoana juridic.
Importanta evidentei kontabile rezida din faptul ka in baza acesteia se determina indikatorii necesari pentru
intokmire a deklaratiilor , altor dokumente utilizate in vederea kalkularii si akitarii impozitelor , efectuarii
dekontarilor
evidena contabil este cea mai importanta forma a evidenei economicecontabilitatea reflect, urmrete i
controleaz toate activitile economice desf urate de agenii economici, determina modul kum se
administreaza patrimonial
Permite inerea evidenei fiecrui element patrimonial n parte;
Asigur nregistrarea sistematic a operaiunilor;
Permite cunoaterea n orice moment a situaiei unui element patrimonial;
1.2. Analizai ciclul contabil.
5 pct.
Organizarea evidentei contabile este efectuata de intreprinzatorul pers.fizica sau de administratorul
pers.juridica.Ei sunt obligati sa creeze conditii pt.tinerea corecta a contabilitatii,intocmirea si prezentarea in
termen a rapoartelor finaciare.Pers.juridica formeaza servicii contabile ori incheie contracte cu firme de
audit,care asigura evident contabila.Responsabil de elaborarea in termen a darilor de seama este seful
serviciului contabil.Daca seful serviciului contabil considera ca documentele prezentate contravin normelor
legale ,este in dr.sa refuze executarea lor.Legea contabilitatii stabilste ca Ciclul contabil al entitii cuprinde:
a) ntocmirea documentelor primare i centralizatoare; b) evaluarea i recunoaterea elementelor contabile;
c) reflectarea informaiilor n conturile contabile; d) ntocmirea registrelor contabile; e) inventarierea elementelor
contabile; f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a situaiilor financiare.
Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare. Documentele primare se
ntocmesc n timpul efecturii operaiunii. Entitatea utilizeaz formulare tipizate de documente primare, aprobate de
Ministerul Finanelor. Documentel primare sunt: Documentele de cas, bancare i de decontare, datoriile financiare,
comerciale i calculate. Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu
prevederile I.F.R.S. i ale actelor normative. Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s
in evidena activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza conturilor
contabile.
(2) Nomenclatorul conturilor contabile i metodologia privind utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de
conturi contabile, care se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice
i a entitilor care aplic I.F.R.S., n baza Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de
lucru. Entitatea care aplic I.F.R.S. elaboreaz planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor I.F.R.S. Datele din

documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se prelucreaz n registrele contabile.

Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la
necesitile informaionale proprii, inndu-se cont de normele metodologice. Registrul contabil va conine
urmtoarele elemente obligatorii:
a) denumirea registrului; b) denumirea entitii care a ntocmit registrul; c) data nceperii i finisrii inerii
registrului i/sau perioada pentru care se ntocmete acesta; d) data efecturii faptelor economice, grupate n
ordine cronologic i/sau sistemic; e) etaloanele de eviden a faptelor economice; f) funcia, numele,
prenumele i semnturile persoanelor responsabile de ntocmirea registrului. Registrele contabile obligatorii snt
Cartea mare sau balana de verificare i alte registre centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea
situaiilor financiare. Entitatea are obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ i pasiv, cel
puin o dat pe an pe parcursul desfurrii activitii sale, n cazul reorganizrii sau ncetrii activitii,

1.3. Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii evidenei 7 pct.
contabile de ctre: a) titularul patentei de ntreprinztor; b) ntreprinderea individual;
c) societatea cu rspundere limitat. , d) banca comercial; e) Compania de asigurare
care corespunde criteriilor de microntreprindere. De asemenea el solicit ai explica
deosebirea dintre diferite sistemuri de inere a evidenei contabile. ntocmii o not
informativ cu rspunsul la aceste ntrebri.
a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta
evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp
b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform
prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla
sau sistemul simplificat al partie simple
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
d) banca comerciala tine evidenta contabila in baza sistemului contabil in partida dubla cu prezentarea
situatiei financiare complete
e)Compania de asigurare care corspunde criteriilor de microintreprindere in partida dubla complet
Organizeaz i in contabilitatea n baza sistemului contabil n partid simpl, fr prezentarea
situaiilor financiare, gospodriile rneti, ntreprinztorii individuali, pn la nregistrarea
acestora ca contribuabili ai T.V.A., i persoanele fizice care presteaz servicii profesionale,
conform indicaiilor metodice aprobate de Ministerul Finanelor.
(2) Organizeaz i in contabilitatea n baza sistemului contabil n partid dubl, cu
prezentarea situaiilor financiare simplificate, entitile care corespund urmtoarelor criterii
pentru perioada de gestiune precedent:
a) numrul mediu scriptic al salariailor nu depete 9 persoane;
b) veniturile din vnzri nu depesc 3 milioane lei; i
c) valoarea contabil total (de bilan) a activelor la data raportrii nu depete 3 milioane
lei.
(3) Organizeaz i in contabilitatea n baza sistemului contabil n partid dubl, cu
prezentarea situaiilor financiare complete, alte entiti dect cele menionate la alin. (1) i (2),
inclusiv:
a) entitile n al cror capital social cota proprietarului (asociatului, participantului,
acionarului) persoan juridic, care nu este subiect al sectorului ntreprinderilor mici i
mijlocii, depete 35%;
b) companiile fiduciare;
c) entitile importatoare de mrfuri supuse accizelor;
d) organizaiile de microfinanare, asociaiile de economii i mprumut i ali participani la
piaa financiar nebancar;
e) casele de schimb valutar i lombardurile;
f) entitile din domeniul jocurilor de noroc.

Subiectul 8. Noiunea de concuren.

1.1. Descriei condiiile de existen a concurenei i funciile concurenei.
3 pct.
Pentru ca intreprinzatorii sa-si manifeste comportamentul concurential trebuie sa existe un mediu adecvat si
anume cel al economiei de piata ca implica urmatoarele conditii: 1.liberalizarea comertului- adica fiecare
intreprinzator este liber sa-si aleaga domeniul de activitate si genul de activitate ; 2. Existenta unui numar
suficient de agenti economici privati- astfel numarul redus de agenti economici transforma piata in monopol.

3.Liberalizarea preturilor si tarifelor- intreprinzatorii trebuie sa fie in drept sa stabileasca in mod independent
preturile si tarifele la productia fabricata si la serviciile prestate, 4.Asigurarea unui cadru legal care va
preveni si va sanctiona concurenta ilicita.
Funciile concurenei: 1)Regulator al cererii i ofertei numai ntr-o economie de pia n care concurena
funcioneaz efectiv se ajunge la un echilibru ntre cerere i ofert. Dac piaa are un deficit de anumite
produse, mrfuri sau servicii, preul la ele crete, determinnd ntreprinztorii s s majoreze cantitatea de
producie deficitar.Dac pe pia se observ un surplus de mrfuri sau servicii, preul la ele scade brusc. n
ctig vor fi ofertanii care propun mrfuri mai calitative i la un pre mai redus; 2)Factorul determinant n
stabilirea preului la mrfuri concurena mpiedic impunerea preurilor de monopol i obinerea de
suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a profitului ntre ntreprinztorii implicai n producia i
distribuia mrfurilor pentru a se menine pe pia i a obine profitul scontat, ntreprinztorii au dr. de a
utiliza: reducerea cheltuelilor de producie i a preului de cost, producerea de mrfuri i prestarea de servicii
de calitate mai nalt.
1.2. Clasificai actele care suprim concurena dup criteriile cunoscute.
5 pct.
Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant pe piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile
economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic; folosirea
neautorizata a emblemei comerciale, a firmei sau a marcii altui agent; dobindirea, folosirea sau divulgarea
secretelor komerciale fara acordul posesorilor
actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea
indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii sau
privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute
de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3. Mai muli ntreprinztori din or. Hnceti s-au adresat n instana de judecat cu o 7 pct.
cerere pentru a anula o clauz din contractul de arend semnat de Primria or. Hnceti
i SRL VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis n arend un lot de 20 de ari
pentru a organiza o pia comercial. Prin contract Primria s-a obligat ca dup darea
n exploatare a pieei, s retrag autorizaiile de comer tuturor micilor ntreprinztori
care comercializeaz mrfuri n raza de 1 km de la pia. Dup ce piaa a nceput s
funcioneze, Primarul a retras autorizaiile de comer mai multor ntreprinztori care
activau n raza de 1 km de la piaa nou format. n referina Primriei a fost menionat
c motivul retragerii autorizaiilor este necesitatea de a face ordine n ora precum i
cel de onorare a obligaiei contractuale fa de SRL VOCO. Cum va fi soluionat
litigiul?
AutoritTEA PUBLIKA A STABILIT KONDITII DESCRIMINATORII PENTRU AGENTII Economici ,
favorozindul pe SRL voco , astefel primaria a deklansat un act ce suprima conkurenta libera intre agentii
economici . primaria nu a avut dreptul sa retraga autorizatiile de komert al intreprinzatorilor , astfel in konformitate
ku legea klauza kontraktuala data va fi anulata . Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia
primaria sa obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi
deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua
respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.
Subiectul 9. Concurena neloial.
1.1. Relatai despre noiunea de concuren neloial i evideniai actele de concuren 3 pct.
neloial reglementate n legislaia R. Moldova.
concuren neloial orice aciune, realizat de ntreprinderi n procesul concurenei, care este contrar uzanelor
oneste n activitatea economic;

Conform legislatiei RM acte de concurenta neloiala sunt:

a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic i (sau) pot
prejudicia reputaia lui;
b) inducerea in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul si locul fabricarii, la proprietile de
consum, la utilitatea consumului, la cantitatea si calitatea marfurilor;
c) compararea neloiala in scopuri publicitare marfurile produse sau comercializate de el cu marfurile altor
agenti economici;

d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor obiecte ale
proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma, ambalajul i aspectul exterior al
mrfii unui alt agent economic;
e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, s le
foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi
realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale
1.2. Comparai acte de concuren neloial calificate ca fiind acte de discreditare a 5 pct.
concurenilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu ntreprinderea
concurent.
Raspindirea unor informatii false sau denaturarea in stare sa prejudicieze averea sau reputatia unui alt agent
economic, inducerea in eroare a cumparatorului privitor la modul si locul fabricarii, la cantitatea si calitatea
marfurilor, compararea neloiala in scop de publicitate a marfurilor lui cu marfurile altui intreprinzator. Aceste
actiuni sint numite in doctrina denigrare sau altfel spus acte de discreditare a concurentilor. Iar folosirea
neautorizata a emblemei comerciale, a firmei sau a marcii, precum si copierea formei ambalajului sau a
aspectului exterior al marfii unui alt agent economic reprezinta fenomenul de confuzie adica acel act de
concurenta neloiala care consta in utilizarea semnelor de identitate a intreprinzatorului concurent sau a
produselor acestuia creind consumatorului iluzia ca el cumpara produsul firmei a carei date de identificare au
fost folosite.
1.3. O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat n 7 pct.
instana de judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima
vinde pantofi cu marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL
Piele n referin a menionat c import nclmintea din China i nu poart nici o
vin pentru c nclmintea poart marca respectiv. ntomii o not informativ n
care s se regseasc explicaii la urmtoarele ntrebri: a) Ce drepturi are titularul
mrcii ? b) Care drepturi i-au fost nclcate titularului de marc; c) Care sunt actele
normative care reglementeaz modul de utilizare a mrcii i care stabilesc sanciunile
pentru utilizarea ilegal a mrcii; d) Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie?
nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n drept s
interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su:
a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca este
nregistrat;
b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori similitudinii
produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de confuzie n percepia
consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere ntre semn i marc;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru care marca
este nregistrat cnd aceasta din urm a dobndit un renume n Republica Moldova, iar persoana ter, n
urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul distinctiv ori de renumele mrcii sau le
aduce atingere acestora.
Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui n calitate de ambalaj, n cazul
mrcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor n aceste scopuri sau, dup
caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i n publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului n scopurile menionate la lit.a)-d).
2. Titularului ia fost incalcat dreptul exclusiv asupra marcii
3. Legea privind protectia marcilor 2008
4.Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
n cazul cnd s-a constatat nclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona, la cererea reclamantului,
luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a nclcat dreptul asupra unei mrci i, n cazurile
corespunztoare, cu privire la materialele i instrumentele care au servit la crearea i fabricarea acestor
produse. Printre msuri vor figura n special:

a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;

b) retragerea definitiv a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, n cazul n care marca nu poate fi nlturat de pe acestea fr a le deteriora,
precum i n cazul n care nlturarea mrcii nu va fi suficient pentru a exclude nclcarea de drepturi
Daca vor fi indplinite toate conditiile SRL PIELE poate fi atrasa la raspundere penala pentru incalcarea
dreptului asupra obiectelor de proprietate industriala.
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ
1.1. Descriei condiiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu 3 pct.
scop lucrativ.
Conditiile de vlabilitate se impart in conditii de fond si de forma :
Conditiile de fond sunt : capacitatea -toti semnatarii trebuie sa aiba capacitate de a inkeia acte juridice ;
consimtamintul -> sa emane de la o parsoana ku descernamint , sa fie exprimat ku intentia de aproduce efecte
juridice , sa fi eexteriorizat , sa nu fie viciat , la fel o conditie este obiectul determinat si cauza licita.
Conditii de forma :-forma scrisa a acului de constituire; -forma autentika --- stabileste identitatea semnatarilor si
capacitatea acestora de a inkeia acte
Conditii specifice : aportul fondatorilor (contributia la ctivitate prin valoar patrimoniala sau nepatrimoniala )
;participarea la beneficii si pierderi ; intentia de a crea o societate de a konlucra ku principii de egalitate in vederea
impartirii veniturilor si pierderilor
1.2. Comparai actele de constituire a cooperativei de ntreprinztor cu actele de constituire 5 pct.
a unei ntreprinderi de municipale artnd care sunt persoanele care au dreptul s le
aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive i actele normative care le
reglementeaz.
Cooperativa de intreprinzator: Documentele de constituire ale cooperativei snt contractul de constituire i statutul. Contractul de
constituire al cooperativei trebuie s cuprind:a) denumirea deplin i prescurtat a cooperativei i informaii
despre sediul acesteia; b) scopul i genurile principale de activitate a cooperativei; c) termenul de activitate a
cooperativei; d) lista fondatorilor cooperativei; e) mrimea iniial a capitalului social al cooperativei, cu
specificarea mrimii i formei aporturilor efectuate de ctre fiecare fondator n contul cotei sale iniiale; f)
termenele n care se efectueaz de ctre fiecare fondator aporturile n contul cotei sale iniiale; g) modul i
termenele de restituire a cheltuielilor de constituire i de nregistrare a cooperativei;
Contractul de constituire este semnat de fondatorii cooperativei. Statutul cooperativei
Statutul cooperativei va cuprinde informaiile prevzute in contractual de constituire precum i:
a) mrimea minim a capitalului propriu al cooperativei; b) drepturile, obligaiile i rspunderea
cooperativei, ale membrilor i membrilor ei asociai;c) condiiile i modul de obinere i de retragere a
calitii de membru i membru asociat al cooperativei; e) modul de evaluare a aporturilor nebneti n
capitalul social; f) modul de nstrinare a cotelor;g) lista organelor cooperativei, competena, modul de
formare i durata mandatului acestora; k) lista ntreprinderilor afiliate, a filialelor i reprezentanelor
cooperativei;m) modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei i de soluionare a litigiilor dintre
membrii cooperative; n) temeiurile i modul de reorganizare i lichidare a cooperativei n baza hotrrii
adunrii generale. Statutul este aprobat de adunarea de constituire a cooperative. Actul normative: Legea cu
privire la cooperative de intreprinzator;
Actele de constituire a intreprinderii municipal sunt: decizia fondatorului/fondatorilor privind nfiinarea
ntreprinderii, statutul ntreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire
n cazul mai multor fondatori. Statutul ntreprinderii trebuie s includ urmtoarele date:1)
titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului ntreprinderii,
numrul i data adoptrii lor. 2) denumirea (firma) ntreprinderii i sediul ntreprinderii (n
firm se foloseste cuvntul "municipal()";3) scopurile i genurile de activitate ale
ntreprinderii;
4) mrimea i componena patrimoniului, trecut din proprietatea unitii/unitilor
administrativ-teritoriale respectiv la balana ntreprinderii nou-create ;5) modul de posesiune,
folosin i dispunere de fondul statutar, precum i schimbarea lui, sursele de formare a
patrimoniului ntreprinderii, modul de repartizare a venitului;
6) principiile de instituire i activitate a organelor administrative i de control ale
ntreprinderii, competenele lor;
7) modul de reorganizare i lichidare a ntreprinderii.
Contractul de constituire se aprob prin decizie de ctre fiecare consiliu local/raional care
particip la nfiinarea ntreprinderii.Contractul de constituire trebuie s includ:

1) denumirea fondatorilor; 2) denumirea i sediul ntreprinderii municipale; 3) scopul i

obiectul de activitate ale ntreprinderii municipale; 4) mrimea aportului fiecrui fondator n
formarea patrimoniului ntreprinderii municipale i termenul de transmitere n gestiune a
acestuia;5) obligaiile i rspunderea fondatorilor;6) persoana mputernicit s depun cererea
de nregistrare a ntreprinderii municipale.; Acte normative: Hotarirea Guv. Cu privire la
aprobarea regulamentului model al intreprinderii municipale.

1.3. n instana de judecat a fost depus o cerere privind nulitatea societii pe aciuni
invocndu-se motivul c actul de constituire a acestei societi nu corespunde
prevederilor legii. ntocmii o not informativ n care explicai urmtoarele; a) care
sunt actele constitutive ale S.A. ? b) Lipsa cror clauze din actul de constituire servesc
drept temei de nulitate a societii pe aciuni? c) care este procedura de declarare nul a
societii pe aciuni?
A) SA se formeaza in baza actului de constituire
B) Daca actul de constituire al societatii pe actiuni nu prevede denumirea societii, participaiunile asociailor,
C)

mrimea capitalului social subscris sau scopul societii atunci este un temei de nulitate a societatii pe
actiuni.
Societatea comercial poate fi declarat nul prin hotrre judectoreasc. Cererea de declarare a nulitatii o
poate depune fie un asociat sau organul abilitat cu controlul respectarii conditiilor de constituire si
inregistrare. Dispozitivul hotrrii de declarare a nulitii societii comerciale se insereaz n publicaiile
societii n termen de 15 zile de la data rmnerii definitive a hotrrii. Pe data la care hotrrea
judectoreasc de declarare a nulitii societii comerciale rmne definitiv, aceasta se dizolv i intr n
lichidare.

Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor

1.1. Identificai persoanele care au calitatea de ntreprinztor fcndu-le o scurt
3 pct.
caractistic.
Intreprinzatorul este persoana fizica sau juridica inregistrata in registrul de stat sau luata la evidenta in modul
stabilit de lege care desfasoara profesional si cu constiinta de cauza in nume si pe riscul propriu activitati
permanente de fabricare si comercializare a bunurilor , de executare a lucrarilor si prestare a serviciilor in
scopul de a obtine profit.
Persoana fizica are dreptul sa practice activitatea de intreprinzator fara a constitui o persoana juridica din
momentul inregistrarii de stat in calitate de intreprinzator individual , a obtinut patenta de intreprinzator sau a
inregistrat o gospodarie taraneasca.
Persoanele juridice cu scop lucrativ sunt societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipale,
cooperativele de productie si cooperativele de intreprinzzator.Pers. juridice cu scop lucrativ iau nastere prin
inregistrare de stat si inmatriculare in registrul de stat al per. Juridice .Fondatorii societatii comerciale
urmaresc scopul de a obtine beneficii si de a le imparti cu titlu de divident.
1.2. Comparai noiunea de ntreprinztor cu cea de: a) agent economic; b) ntreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoan juridic;
a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc
mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii,
notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca
obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not. de agent economic are
un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu
pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un
bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici
chiar in sens de subiect de dr.

c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de
antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai
are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare
antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica
pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character
professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de
intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e
un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si
fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu distinct i
rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s exercite n nume propriu
drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamant i prt n
instan de judecat.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca
intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu
skopul de a obtine profit.
1.3. Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi 7 pct.
utilizat la desfurarea activitii de ntreprinztor n domeniul: a) schimbului valutar;
b) activitii de asigurare; c) comerul cu produse alcoolice i tutun; d) reparaia
tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerul cu produse petroliere; ; g) aratul
terenurilor agricole; h) construcia de case de locuit n localitile rurale; i) comer cu
medicamente;
In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii
individuali, s.r.l; s.a., soc in nume colectiv si soc in comandita.
Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , SOC.
ACTIUNI ,inregistrate in RM si se supun licentierii.
Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in
nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu
amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent
Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si
soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta.
Jocurile de noroc forma de organizare societate pe actiunii sau societate cu raspundere limitata, este nevoie
de obtinerea licentei.
Comertul cu produse petroliere- Participani la piaa produselor petroliere pot fi persoanele juridice: S.A; SRL care
snt titulari de licen sau de autorizaie tehnic,
Aratul terenurilor agricole- forma de organizare gospodarie taraneasca, patenta.
Constructia de case de locuit in localitatile rurale licenta, srl,
Comert cu medicamente licenta, ntreprinderile i instituiile farmaceutice pot fi de stat, private sau cu o form mixt de proprietate.

Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor.

1.1. Identificai drepturile i obligaiile ntreprinztorului individual titular al patentei de 3 pct.
ntreprinztor fcnd o caracteristic a acestora.
Titularul desfas activ in nume propriu de la data eliberarii patentei si pina la data expirarii ei.patenta este un
act personal,care certifica dreptul doar al titularului de a desf activ de intrepr.transmiterea patentei catre o alta
persoana duce la incetarea valabilitatii acestui act,in schimb citiva titulari se pot asocia ca sa desfas in comun
activ de intrepr.activ in baza patentei nu presupune tinerea evidentei contabile si statistice si nici efectuarea
operatiunilor de casa.titularul este in drept sa desf activitatea pe intreg teritoriul tarii,daca in ea nu este stabilit
altfel.in cazul in care este eliberata de primarie,patenta e valabila numai pe teritoriul localitatii.perioada in
care titularul de patenta a activat se include in vekimea de munca.
Obligatii :sa respecte drept consumatorului,sa respecte cerintele legale,normele sanitare,de aparare impotriva
incendiilor ;sa prezinte la cererea consum si a org de control actele de provenienta a marfurilor,sa nu
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun.

1.2. Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de ntreprinztor la desfurarea 5 pct.
activitii de: a) Comerul cu amnuntul la tarabe, tejghele, tonete i din autovehicule
n piee i n alte locuri autorizate; b) predarea limbilor strine; c) arat i alte lucrri de
cultivare a pmntului cu mijloace tehnice; d) reparaie a locuinelor; e) organizare a
disco-cluburilor; f) servicii veterinare i zootehnice. g) ntreinerea cazinourilor i
jocurilor cu noroc; h) activitatea de amanet; i) activitatea de schim valutar;
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i are domiciliul sau la
locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la
primria respectiv.
(2) n cerere se indic:
a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se prevede c acest mijloc de
transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la
APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata
a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirm calificarea solicitantului n
domeniul limbilor strine(diploma),bonul de plat a taxei p/u patent;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirm dreptul a/a
mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arend,actul de proprietate),bonul de plat a taxei p/u
patent;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul
constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau
dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul
veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
G)intretinerea cazinourilor si jocurilor de noroc- pentru aceasta activitate e nevoie de licenta
H)Activitatea de amanet- pentru acest gen de activitate e nevoie de licenta
I)Activitatea de schimb valutar- e nevoie de licenta
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripie prin care a prevenit cet. Tigreanu c ncepnd 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspend patenta deoarece el a comercializat
mbrcminte, nclminte i cri de titularul de patent nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dup asisten juridic i a ntrebat n ce cazuri
nceteaz patenta i n ce cazuri se suspend, care este organul competent de a
suspenda patenta i dac cu adevrat comercializarea mbrcmintei, nclmintei i
crilor este interzis.
Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub
incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspend:
a) n baza cererii titularului patentei n legtur cu boala lui, n limitele termenelor stabilite de legislaia
muncii;
b) n cazul neexecutrii obligaiilor: s respecte ordinea stabilit de desfurare a activitii indicate n
patent, normele sanitare, normele de protecie contra incendiilor, s aib documentele primare de
provenien a mrfii, dup caz, factura de expediie, chitana de percepere a taxei vamale sau actul de
achiziie a mrfurilor;b) s desfoare activitatea numai n locurile permise n aceste scopuri de autoritatea
administraiei publice locale;d) s afieze patenta sau copia ei, autentificat de notar, ntr-un loc vizibil la
locurile unde i desfoar activitatea de ntreprinztor , iar n caz de necesitate s o prezinte la cererea organului de
control sau a consumatorilor. La fel titularul de patenta nu este in drept sa angajeze lucratori.
c) n cazul neachitrii n termen a taxei pentru perioada urmtoare de valabilitate a patentei;
Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei

(1) Valabilitatea patentei nceteaz:

a) odat cu expirarea duratei patentei;
b) n cazul n care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii respective;
c) n baza cererii titularului patentei n legtur cu pierderea capacitii de munc, confirmat de concluzia
respectiv a comisiei medicale;
d) n cazul decesului titularului patentei;
e) n cazul aplicrii fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative;
f) n cazul n care se constat transmiterea patentei ctre o alt persoan;
g) n cazul n care durata patentei nu este prelungit n decurs de 12 luni consecutive de la data suspendrii
ei pentru neachitarea n termen a taxei pentru patent.

Subiectul 13. ntreprinztorul individual

2.1. Relatai despre procedura nregistrrii de stat a ntreprinztorului individual, referindu- 3 pct.
v i la cazurile n care nregistrarea nu se admite.
Pentru nregistrarea de stat a ntreprinztorilor individuali se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(3) La nregistrarea de stat se verific identitatea i capacitatea de exerciiu ale persoanei fizice.
Registratorul, n termen de 3 zile lucrtoare de la data depunerii documentelor, adopt decizia de nregistrare sau de a refuza nregistrarea.

Cazurile in care inregistrarea nu se admite sunt:

a) nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru nregistrare;
b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru nregistrare cerinelor
prevzute de lege;
c) nclcrii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a
activitii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice;
c1) constituirii unei noi persoane juridice de ctre fondatorul persoanei juridice radiat din Registrul
de stat ca rezultat al aplicrii art.1741 din Codul fiscal - n decursul a 3 ani
d) nclcrii, din motive nentemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru nregistrarea
modificrilor operate n actele de constituire sau n datele nscrise n Registrul de stat;
e) stabilirii interdiciei de nregistrare, emis de instana judectoreasc sau de executorul
judectoresc;
f) gajrii participaiunii, cu excepia cazului cnd nstrinarea ei este permis, sau sechestrrii ori
grevrii n alt mod a participaiunii
2.2. Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea ntreprinztorului individual cu cele 5 pct.
ale titularului patentei de ntreprinztor.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu
exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de
activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza
la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si
impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de
intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut
patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde
aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al
inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa
desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se
asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa
transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana,
fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este

obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa
prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale.
Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3. Consultai ntreprinztorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta 7 pct.
le poate desfura: a) activitate de asigurare; b) comerul cu buturi spirtoase i articole
din tutun; c) activitate n domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb valutar;
e) organizarea disco-cluburilor. f) activitate de reparaie a automobilelor i vulcanizare;
g) vnzarea crilor, tablourilor i a altor obiecte de art plastic?; h) vnzarea
produselor petroliere;
a) activitate de asigurare nu
b) comerul cu buturi spirtoase i articole din tutun trebuie sa obtina licenta.
c) activitate n domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
f)activitatea de reparatie a automobilelor si vulcanizare-da
g)vinzarea artilor tablourilor si a altor obiecte de arta plastica- da
h) vinzarea produselor petroliere-nu
Subiectul 15. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.
1.1. Relatai despre noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ referindu-v i la
3 pct.
formele de persoane juridice cu scop lucrativ.
Persoana juridica cu scop lucrativ sunt organizatiile ce au drept scop obtinerea anumitor venituri de pe urma
desfasurarii activitatii de intreprinzator, acestea sunt: societile comerciale, cooperativele de producie i de
ntreprinztor, ntreprinderile de sta li municipale.
ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume
colectiv, societatea in comandita, SRL, SA ;intreprinderile de stat si municipal, cooperativele de produktie/de
intreprinzator.
1.2. Comparai noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ cu noiunile de a) societate
5 pct.
comercial b) societate civil; c) ntreprindere; d) agent economic; e) ntreprinztor;
a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care
asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul
realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind
cooperativele si intreprinderile de stat si municipal
b) societatea civila formata in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba
natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care
poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura
asociatii ei
c)intreprinderetermenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu
pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un
bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal
active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub
raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit.
d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept
public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care

are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr
public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator
1.3. Procurorul a naintat o cererea de chemare n judecat i a solicitat instanei de a anula 7 pct.
nregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt n incopatibilitate i
nu au dreptul s desfoare alte activiti remunerate dect funcia pe care o ocup. n
motivaie a fost indicat c unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curii Constituionale, iar al treilea a fost ales deputat n Parlament. Cum trebuie s
procedeze instana?
cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in
speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici
in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si
desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe
actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la
beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii
pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru
utilizarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.
Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ
1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea unei cooperative de ntreprinztor 3 pct.
explicnd aciunile registratorului desfurate n legtur cu nregistrarea n Registul
de Stat al persoanelor juridice;
Actele necesare pentru inregistrarea unei cooperative de in treprinzator sunt: ) procesul-verbal al adunrii de
constituire, semnat de preedintele i secretarul acestei adunri;b) contractul de constituire, ntocmit n modul
stabilit; c) statutul cooperativei, aprobat de adunarea de constituire i semnat de preedintele i secretarul
acestei adunri; d) documentul ce confirm sediul cooperativei; e) bonul ce confirm depunerea de ctre
fondatorii cooperativei, la un cont bancar provizoriu, a mijloacelor bneti (dac acestea snt prevzute) n
contul cotelor iniiale;f) bonul de plat a taxei pentru nregistrarea de stat a cooperativei.
Registratorul,in exercitarea atributiilor,preia actele prezentate,le verifica legalitatea,indeplineste formalitatile
si in cel mult 5 zile lucratoare emite o decizie prin care satisface cererea ori o respinge. La inregistrare pers
jur i se atribuie un nr de identitate de stat (IDNO),care e nr de inregistrare, Registratorul elibereaza
solicitantului inregistrarii un exemplar al Deciziei de inregistrare si un exemplar de acte de constituire cu
amprenta stampilei Camerei.Registratorul nu e in drept sa intervina cu modificari si completari in propria
decizie de inregistrare a pers jur si nici nu o poate anula.
1.2. Explicai deosebirea dintre persoana juridic inactiv n raport cu persoana juridic 5 pct.
pasiv i persoana juridic care i-a suspendat activitatea.
persoan juridic inactiv persoan juridic care, n decurs de 12 luni de la nregistrare, nu a prezentat drile de seam fiscale
prevzute de legislaie i nu a efectuat operaiuni pe niciun cont bancar; Persoana juridic inactiv se consider c i-a ncetat
activitatea i este radiat din oficiu.Dac persoana juridic inactiv nu are datorii la bugetul public naional, nu este fondator al unei
alte persoane juridice i nu are filiale i reprezentane, organul nregistrrii de stat iniiaz din oficiu procedura de radiere din
Registrul de stat a persoanei juridice inactive, adoptnd decizia de iniiere a procedurii de radiere.
persoan juridic pasiv persoan juridic care, dup nregistrare, a activat, ns ulterior n decursul ultimelor 12 luni nu a
prezentat drile de seam fiscale prevzute de legislaie; registratorul adopt din oficiu decizia de nregistrare a persoanei juridice
pasive i nscrie datele respective, inclusiv meniunea pasiv, n Registrul de stat.
Privitor la suspendare ntreprinderea, la decizia fondatorului/adunrii generale, poate s i suspende temporar activitatea, pe
o perioad care s nu depeasc 3 ani, n cazul n care nu are datorii fa de bugetul public naional, precum i fa de ali
creditori. Activitatea ntreprinderii va fi considerat ca suspendat din momentul nscrierii n Registrul de stat al ntreprinderilor a
meniunii privind suspendarea activitii. pe ntreaga perioad de suspendare a activitii, ntreprinderea este scutit de
prezentarea drilor de seam financiare i fiscale, precum i de plata taxelor i impozitelor, cu excepia impozitului pe bunurile
imobiliare (dac exist astfel de bunuri), care se achit i pentru care se prezint dare de seam. n acest caz, plile se achit din
mijloacele ntreprinderii imediat dup expirarea termenului de suspendare

1.3. Camera nregistrrii de Stat a respins cererea de nregistrare a Societii comerciale 7 pct.
CASA DE AMANET DACIA SRL din motivul c societatea a artat capitalul social
ca fiind de 5400 lei precum i pentru faptul c denumirea ei nu corespunde cerinelor
legale. Fondatorul societii s-a adresat ctre avocat cu ntrebarea dac SRL sau Casele
de amanet sunt obligate s aib un capital social minim. A mai ntrebat dac este vre-o
deosebire ntre CASA DE AMANET i LOMBARD i care documente sunt

necesare pentru nregistrarea unei societi comerciale care are ca i obiect de

activitatea de acordare a de mprumuturi cu amanetarea i pstrarea obiectelor din
metale i pietre preioase. Consultai fondatorul societi i dai rspuns la ntrebrile
puse;
Conform Hot. Guv pentru aprobarea regulamentului cu privire la modul de organizare si functionare a caselor
de amanet- Capitalul statutar al lombardului nou nfiinat trebuie o s constituie o sum echivalent cu cel puin 25000 dolari S.U.A. pentru
localitile municipale i 15 mii dolari S.U.A. pentru localitile rurale, conform cursului Bncii Naionale a Moldovei la data fondrii
lombardului. Nu este nici o deosebire dintre casele de amanet si Lombard.
Documentele necesare pentru inregistrarea unei societati comerciale care are ca obiect de activitate acordarea de imprumut cu amanetare si
pastrarea obiectelor din metale si pietre pretioaase sunt: cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcie de forma juridic de organizare, n dou exemplare;
documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare, actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social.

Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale.

1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoan juridic din
Romnia, al treilea fondator este o asociaie obteasc din Republica Moldova.
Actele necesare sunt: cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii

de stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcie de forma juridic de organizare, n dou exemplare;
documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare, actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social

fondatorul persoana juridica din romania prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate
urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de
pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa
aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice
centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern.Asociatia obsteasca prezinta copia decizia de constituire
a acesteia, copia actului de constituire.
1.2. Comparai Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul licenelor evideniind
5 pct.
destinaia, deintorul i coninutul acestora.
. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat .In
conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali
Tinerea Registrului de stat consta n nscrierea n acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv
filialele si reprezentantele acestora, nregistrate, reorganizate si lichidate, despre modificarile operate n
actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si
ncetarea calitatii de ntreprinzator individual de catre persoanele fizice.
registrul licenelor - totalitatea informaiilor cu privire la licenele eliberate, reperfectate,
suspendate, rennoite i retrase; Registrul licentelor se tine de Camera de Licentiere.
Autoritatea de liceniere formeaz un dosar de liceniere pentru fiecare ntreprindere,
organizaie, persoan fizic care a depus declaraia, inclusiv prin intermediul serviciului eliceniere, pentru eliberarea licenei, iar pe fiecare gen de activitate liceniat se ine registrul
de eviden a declaraiilor i a licenelor eliberate. Registrul de eviden a declaraiilor i
licenelor eliberate conine datele despre solicitantul de licen, data primirii documentelor,
data i numrul deciziilor adoptate de autoritatea de liceniere, data eliberrii licenei i
semntura persoanei care a primit licena. Autoritatea de liceniere formeaz i ine registrul
de liceniere, separat, pentru fiecare gen de activitate liceniat. n registrul de liceniere se
indic:
a) datele despre titularul de licen;
b) genul de activitate liceniat;
c) data i numrul deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei;
d) seria, numrul i data eliberrii licenei;
e) termenul de valabilitate a licenei;
f) informaia privind reperfectarea licenei, eliberarea copiilor i duplicatelor de pe aceasta;
g) temeiurile, data i numrul prescripiei privind nlturarea nclcrilor ce in de condiiile
de liceniere;
h) temeiurile, data i numrul deciziei privind suspendarea temporar i reluarea valabilitii
licenei;
i) temeiurile, data i numrul deciziei privind retragerea licenei;
j) temeiurile, data i numrul deciziei privind declararea licenei ca fiind nevalabil.

1.3. Consultai fondatorului unic, al crei cereri de nregistrare a SRL a fost respins de 7 pct.
Camera nregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Nordic nu este
reglementat de legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi nregistrat o
societate comercial care i propune un astfel de obiect de activitate.
In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica
poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat
a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea
de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare-necorespunderea actelor de
constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele
legii intrucit prinsul pestelui in Marea Nordica ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv
in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta
activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele
si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre
Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala
Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.
1.1. Descriei obligaiile asociatului societii comerciale.
3 pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita
participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire;
sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul
schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii
drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de
lege sau de actul de constituire.
1.Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz
de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie.
2.Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie
este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
3.In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia
despre convocarea adunarii generale De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara
acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate.
1.2. Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a: 5 pct.
a) asociatului comanditar; b) acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni; c)
asociatului unic al societii cu rspundere limitat.
In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaii este prezumat a fi
n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel. Pina la data nregistrarii de stat a societaii, fiecare
fondator va trebui sa verse in numerar in contul societatii cel putin 40% din suma aportului subscris, daca
legea sau actul de constituire nu prevad o proportie mai mare. Fiecare asociat va trebui sa verse integral
aportul subscris in cel mult 6 luni de la data inregistrarii societatii. Dreptul societaii de a reclama aportul de
la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la inregistrarea de stat a societatii. In calitate de aport la capitalul
social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. in perioada de activitate a societatii, asociatii nu
pot cere restituirea aportului lor varsat in capitalul social. Creana societii privind transmiterea aportului
nu poate fi stins prin compensaie
-Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul
comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in
considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active
in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire
de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat.
--Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA
stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint
obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar
si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii

suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de
emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de
natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale.
1.3. Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a naintat o aciune n instana de 7 pct.
judecat ctre asociatul Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate
din motivul c acesta nu a vrsat ntregul aport la capitalul social la care s-a obligat. n
aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 10 noiembrie s verse integral aportul
su, ns a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc
obligaia, iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a)
C. civ. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I
ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila
excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL
asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea
acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul
dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde
acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in
primirea cererii.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale
1.1. Descriei drepturile asociatului societii comerciale.
3 pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de
constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea
profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor,
proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de
constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta
adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii,
dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de
cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori,
operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de
control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin
actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula.De asemeneaasociatul are dr de a intenta actiuni
indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2. Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului
5 pct.
comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere limitat.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea
societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si
bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari
in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata
participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu
personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si
prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL
depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al
Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit
si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit
dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte.
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL n ultimii 3 ani nu a primit dividende. El
7 pct.
solicit consultaie i posibil asisten juridic n instan cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c)
modalitatea de plat a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a mpririi
beneficiului ntre asociai. ntocmii o not informativ i rspundei la ntrebrile puse

precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere n instan pentru ncasarea
forat a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul
asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un
beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de
constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de
distribuire a beneficiului societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale a asociailor, care se
adopt cu votul unanim al asociailor.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul
rmas dup achitarea impozitelor i altor pli obligatorii. Beneficiul se pltete asociailor n form
bneasc, n decurs de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea
asociailor nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este n drept s adopte hotrre privind
distribuirea beneficiului ntre asociai 1.pn la vrsarea integral a aporturilor; 2.dac, n urma distribuirii
beneficiului, valoarea activelor nete ale societii va deveni mai mic dect suma capitalului social i
capitalului de rezerv. Societatea nu este n drept s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire s-a
hotrt la adunarea general a asociailor dac, la momentul achitrii, societatea este n stare de
insolvabilitate sau poate ajunge n aceast stare n urma distribuirii beneficiului. n cazul ncetrii
circumstanelor menionate, societatea este obligat s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire sa hotrt la adunarea general a asociailor. Beneficiul pltit contrar reglementrilor stabilite se restituie
societii.
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
1.1. Descriei noiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ evideniind 3 pct.
principalele atribuii ale administratorului..
Administratorul p. Jur cu scop lucrativ este organul executiv al pers. Jur. prin intermediul carei pers. Jur
isi exercita drepturile si isi executa obligatiile. Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau prin actul de
constituire, sunt desemnate s acioneze, n raporturile cu terii, individual sau colectiv, n numele i pe seama societii.
Atributiile administratorului sunt:

a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute n

actul de constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i n
instanele de judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte juridice, dac
aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de consiliul
societii conform competenei lor.

1.2. Comparai modul de desemnare i revocare a administratorului societii n comandit 5 pct.

cu cel al societii pe aciuni.
Societatea in comandita: Conducerea acesteia este exercitat de comanditai. Respectnd
dispoziiile cu privire la societatea n comandit, ei stabilesc modul de conducere, de
administrare i de reprezentare a societii. Dreptul de a administra i a reprezenta societatea
l are fiecare dintre comanditai, dac nu este stabilit altfel prin actul de constituire.
Comanditaii vor decide dac administrarea i reprezentarea vor fi exercitate de unul, mai
muli sau de toi asociaii n comun . Dac administrarea societii se deleag unei sau mai
multor persoane, ceilali membri, pentru a ncheia acte juridice n numele societii, trebuie s
aib procur de la prima. Actul de constituire poate stipula dreptul unuia sau mai multor
membri de a reprezenta societatea. Dac exist motive ntemeiate, la cererea oricrui
membru, instana de judecat poate priva persoana de dreptul de a administra i a reprezenta
societatea n comandita. Motive ntemeiate snt, printre altele, nclcarea grav a obligaiilor i
imposibilitatea exercitrii atribuiilor.Printr-o declaraie adresat persoanelor cu drept de
administrare i reprezentare, fiecare membru poate renuna n orice moment la dreptul de a
administra i a reprezenta societatea.
Societatea pe actiuni: Organul executiv al societii poate fi colegial (comitet de conducere,direcie) sau unipersonal (director general,
director). Organu executive este desemnat de adunarea generala insa poate fi si consiliul societatii.nu poate fi administrator unipersonal: persoana
incapabila, condamnata pentru escrocherie, sustragere de bunuri, luare de mita etc. administratorul sau membrii organului executive pot fi

revocati oricind de organul care ia desemnat. Organul executive va inceta sa functioneze numai in cazul de dizolvare a societatii. Administratorul
sau membrul organului executive collegial este in drept sa demisioneze.

1.3. Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s 7 pct.
ntocmeasc o procur prin care ei l mputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s
reprezinte interesele SRL VULTURENI n raport cu organele administraiei publice
i n raport cu terii la ncheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la
ntocmirea unei asemenea procuri. ntocmii o not explicativ i indicai la drepturile
asociailor de a reprezenta societatea, precum motivele refuzului notarului.
Societatea trebuie s aib unul sau mai muli administratori, care administreaz societatea i o reprezint. Administratorul societii se
desemneaz de adunarea general a asociailor sau de consiliul societii. Astfel administratorul desemnat de organelle date are dreptul s
reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i n instanele de judecat;

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui.
3 pct.
In sens juridic prin patrimoniu se intelege o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care
persoana juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele ale
persoanelor care o alcatuiesc.
In sens economic patrimoniul reprezinta doar o totalitate de drepturi.
Patrimoniul este suportul material care ofera pers.jur. posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost
infiintata,care-i permite sa participe in nume propriu la rap.jur. si sa-si asume drepturile si obligatiile pe care
aceasta participare le presupune.Din componenta patrimoniul fac parte toate bunurile pers.jur.
1.2. Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr n componena activului 5 pct.
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ.
Bunurile ce intra in componenta activului patrimoniului pers.jur. cu scop lucrativ sunt:
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului. Lucrurile, obiectele
lumii inconjuratoare in raport cu care pot exista drepturi si obligatii.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia fara asi
pierde forma sau valoarea economica.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde
valoarea lor economica. Terenuri cladiri constructii
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic-un bun complex ce cuprinde un ansamblu de bunuri
corporale si incorporale, mobile si imobile.
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului-se formeaza din totalitatea activelor materiale si banesti ce
servesc activitatii de intreprinzator.
e)sursele mijloacele economice-reprezinta locul de unde provin ele sau modul lor de dobindire.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.cum ar fi drepturile
patrimoniale
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
1.3. Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis n capitalul social al 7 pct.
S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera nregistrrii de Stat a refuzat s
nregistreze societatea cu asemenea bunuri n capitalul social, ori potrivit Constituiei
i Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul nregistrrii n instana de
judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit
chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept
de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale.

Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social.

1.1. Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea 3 pct.
capitalului social al societilor cu raspundere limitata.
Obiect al aportului n natur poate fi orice bun aflat n circuitul civil. Bunul care face obiectul
aportului n natur va fi indicat n actul de constituire.
(2) Aporturile n natur se evalueaz n bani de ctre un evaluator independent i se aprob
de adunarea general a asociailor. Asociatul care a transmis aportul i evaluatorul rspund
solidar fa de creditorii societii, n limitele supraevalurii. Preteniile privind corectitudinea
evalurii se prescriu n termen de 3 ani de la momentul evalurii.
(3) Actul de constituire al societii prevede modalitatea de aprobare a rezultatelor evalurii
aportului n natur de ctre adunarea general a asociailor. Bunurile ce fac obiectul aportului n
natur devin proprietate a societii, dac actul de constituire nu prevede altfel.

Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cazul unui bun supus
inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt
immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in
registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea
societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care
varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar
valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
1.2. Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune 5 pct.
parte social, aciune aport suplimentar.
intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta
enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes ,
parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia
la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea
participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea
social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de
cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care
atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende,
precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
1.3. Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s verse 7 pct.
cu titlu de aport n capitalul social un bun imobil, un automobile, aciunile pe care le
deine n S.A. Tmplarul referindu-v la la termenul de vrsare, modul de evaluare
i de predare a acestora.
In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la nregistrarea de stat a
societii .Aportul n natur ca imobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de zile
de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat organului de
nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi evaluat de un
evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se
pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societii de capital creanele i
drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in
Regstrul de stat al transporturilor.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.
1.1. Identificai bunurile incorporale ce se includ n activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct.
i explicndu-le esena.
In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra
emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra
modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din
totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze

in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea
platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate
incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii
utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un
element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu,
emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca
aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei
depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de
vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare
ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind
reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de
fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii
industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin
aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de
serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei
singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei
asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare
intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin
mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse
si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr
exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea,
comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate
fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit
de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a
fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui
constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra
inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de
Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2. Comparai denumirea de firm cu marca de producie evideniind momentul
5 pct.
aparieie drepturilor respective i prioritatea care o acord legea una fa de alta n
cazul confruntrii acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente
incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint
bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale.
Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate
actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau
tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O
societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De
asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui
termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a
intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane,
printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de
firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
1.3. Consultai un investitor strin n privina posibilitii transmiterii unei mrci de
7 pct.
producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de
evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect
orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele
incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de
adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire dar nu
mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale.

1.1. Numii 9 reglementri legale prin care se stabilete capitalul social minimal al unor
3 pct.
societi comerciale i relatai despre funciile capitalului social.
Reglementari: legea cu privire la srl, legea cu privire la sa, hotarirea guvernului pentru aprobarea
regulamentului cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de amanet, legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi, legea privind reglementarea valutara, legea privind cooperativele de productie,
legea privind cooperativele de intreprinzator,
Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a societatii. De aici se asigura
cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe
care le produc aceste investitii. 2) Capitalul Social garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului
social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este
mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3)
Capitalul social legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective
cu scopul vadit patrimonial - de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din
foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei
1.2. Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii, 5 pct.
pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune.
Delimitarea capitalului social de alte noiuni similare. n literatura juridic s-a menionat c, n unele cazuri,
capitalul social trebuie delimitat i de alte noiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societii497, de
capital propriu i de capital vrsat.
- Capitalul social i patrimoniul. Din noiunea de capital social498 rezult c acesta este un element al
patrimoniului societii, ns nu se confund cu el. O eventual confuzie a capitalului social cu patrimoniul
societii apare la constituire, atunci cnd asociaii vars integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte
cuvinte, aportul n numerar, vrsat la contul bancar al societii, este capitalul propriu iniial al societii i, ca
valoare contabil, se reflect, pe de o parte, la pasiv, ca datorie fa de fondatori, indicnd legtura juridic sau,
altfel spus, dependena de acetia, iar pe de alt parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societii. Dac
patrimoniul este un ansamblu de drepturi i obligaii cu valoare economica ce aparin unei persoane, capitalul
social este suma valorilor bunurilor aduse de asociai ca aport n societatea comercial pentru formarea
activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o rarime variabil i depinde de eficacitatea activitii
societaii comerciale, adic de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fix, meninut pe ntreaga
durat a societii i nscris n actele constitutive i n Registrul de stat, modificarea lui efectundu-se prin
proceduri dure.
-Capitalul social i activul societii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a
tuturor aporturilor asociailor, indiferent de forma n care sunt fcute. De aceea, el indic valoarea ininim a
laturii active a patrimoniului societii, dar nu este activul societii. Acesta din urm este format din activele
proprii ale societii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau mprumutate (credite bancare sau
comerciale), precum i din bunurile deinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dac
aceste active sunt aportate de asociai, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace
atrase. Capitalul social arat nivelul minim al activelor pe care trebuie s le dein societatea. Din activele care
asigur intangibilitatea capitalului social nu pot fi pltite dividende. Dac activitatea, ntr-o anumit perioad,
s-a dovedit a fi ineficient, iar societatea a avut pierderi i valoarea activelor a sczut sub mrimea capitalului
social, la sfritul exerciiului financiar organul de decizie i control al societii trebuie s hotrasc fie
ntregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea real a activelor500. Dac societatea a activat eficient, la
sfritul exerciiului financiar societatea va obine beneficii i asociaii vor putea participa la mprirea lor.
- Capitalul social i pasivul societii. Potrivit regulilor de eviden contabil, mrimea capitalului social
figureaz la pasiv. Capitalul social, pe lng faptul c indic nivelul minim al activelor de care trebuie s
dispun societatea, indica i sursa acestui patrimoniu, care, n esen, nu este altceva dect datoria societii
fa de asociaii si. Asociaii, la rndul lor, au un drept de crean complex, care include att dreptuii
patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active n cazul lichidrii societii), ct i drepturi
nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociailor cu drept de vot; dreptul la informaie; dreptul
dc control etc), pe care le pot valorifica n modul stabilit de normele legalc i statutare. Creana asupra
societii se materializeaz n cota dc participare la capitalul social, numit i participaiune, parte social sau
aciune, care poate fi valorificat prin: a) nstrinare ctre o alt persoan; b) retragere din societate (numai
n unele forme de societate); c) obinerc a unei pri din active n cazul lichidrii societii.
- Capitalul social i capitalul propriu. Capitalul social nu sc confund integral nici cu capitalul
propriu al societii. Dup cum am indicat anterior, capitalul social indic sursa iniial a capitalului propriu,

i acestea corespund la constituire, cnd societatea a obinut ntregul capital social de la fondatorii si, dar nu
a efectuat nici un fel de operaiuni juridice i, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obinut nici
beneficii. Dup nceperea activitii, capitalul propriu, pc lng capitalul social i capitalul de rezerv,
include i beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezult c
valoarea nominal a participaiunii unui asociat (acionar) reprezint o fraciune a capitalului social (de
exemplu, 10% din capitalul social), pe cnd valoarea contabil a prii sociale a asociatului depinde de
capitalul propriu al societii, adic cele 10% vor fi suplimentate i de 10% din capitalul de rezerv, de 10%
din beneficiul nerepartizat i de 10% din alte fonduri ale societii.
- Capitalul social i capitalul vrsat. Capitalul social se confund cu capitalul vrsat al societii
atunci cnd asociaii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziia
art.112 din Codul civil, potrivit creia asociatul unic vars integral aportul pn la data nregistrrii de stat.
De regul, la constituire capitalul social este mai mare dect cel vrsat. Art.113 stabilete c, la data
nregistrrii de stat a societii, fiecare asociat este obligat s verse n numerar cel puin 40% din aportul
subscris, pe cnd capitalul social se vars integral n cel mult 6 luni de la nregistrare.
1.3. Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul
7 pct.
Daciei din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm
c capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cnd capitalul social
minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not
informativ n care explicai care norme au fost violate i ce trebuie s ntreprind
administratorul pentru a evita dizolvarea?
Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si
anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in
localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este
amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a
capitalului social cerut. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat prevederile legii si lui ii pot fi
anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi declarat nul. Pentru a nu fi dizolvata
intreprinderea trebuie sa fie indeplinite cerintele pentru capitalul social minim.
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.
1.1. Caracterizai formele de majorare a capitalului social a SRL.

3 pct.

Majorarea capitalului social al societii se admite numai dup vrsarea integral a aporturilor subscrise.
(2) Capitalul social se va majora prin :
a) mrirea proporional a prilor sociale din contul profitului net al societii sau din mijloacele capitalului de
rezerv i/sau alte surse;

In cazul in care societatea are active nete ce depasesc ca marime capitalul social, adunarea
generala poate decide asupra majorarii capitalului social prin cresterea proortionala a valorii
nominale a tuturor partilor sociale detinute de asociati.
b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au devenit asociai.
Pentru aceasta majorare este necesara majoritatea necesara pentru modificarea actului de constituire adica din
voturile tuturor asociatilor. Noile aporturi se varsa in termen de cel mult 60 de zile de la adoptarea hotaririi de
majorare a capitalului social.

1.2. Comparai procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor
asociai.
majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de
capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea
valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul
reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor
asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si
de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin
aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..la inregistrarea majorarii organul inregistrarii
de stat i se prezinta cererea de inregistrare a acesteia, hotarirea adunarii generale de aprobare a modificarii
avind incorporat acordul prin care sa modificat actul de constituire, actele care demonstreaza ca societatea
detine active nete care sunt nu mai mici decit noua marime a capitalului social ori dupa caz actele care
demonstreaza varsarea efectiva a noilor aporturi la capitalul social.
1.3. Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera nregistrrii de

7 pct.

Stat cererea de majorarea capitalului su social din contul aportului unui cetean
strin, care urma pn la 15 ianuarie 2014, s importe n Moldova i s depun n
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera nregistrrii de Stat a refuzat
nregistrarea modificrii n actele de constituire, indicnd c nregistrarea poate fi
efectuat doar dup importul utilajelor n R. Moldova i predarea lui SRL OTTT.
SRL OTTT, dorind s beneficieze de facilitile fiscale prevzute de Codul fiscal i
Hotrrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 i considernd ca decizia este
nentemeiat, a atacat-o n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii n Registrul de stat al ntreprinderilor i
organizaiilor n cazul majorrii capitalului social se efectueaz dup vrsarea efectiv a aporturilor i
includerea acestora n bilanul societii. La nregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.
1.1. Descriei procedeele de majorare a capitalului social al societii pe aciuni.
3 pct.
a) mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate; i/sau
b) plasarea de aciuni ale emisiunii suplimentare.
La majorarea valorii nominale a aciunilor, cota deintorilor acestora va rmne neschimbat.
Surse ale mririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societii n limita prii ce depete capitalul ei social; i/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de aciuni.
Mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate se efectueaz n proporie egal pentru toate aciunile
societii, dac statutul nu prevede c aceast mrire a valorii se extinde asupra aciunilor de o clas sau de
cteva clase.
Capitalul social nu poate fi mrit i aciunile nu pot fi emise pn nu vor fi pltite integral aciunile din emisia
precedent.
Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu
statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau
publica.
1.2. Comparai procedura majorrii capitalului social prin majorarea valorii nominale a
5 pct.
aciunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentar de
aciuni.
Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca
cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul
propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se
efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a
valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a
actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentar
de aciuni se efectueaz dup nregistrarea de stat a aciunilor plasate la nfiinarea societii; cndiiile emiterii
suplimentare de aciuni, inclusiv costul plasrii lor, vor fi aceleai pentru toi achizitorii de aciuni. Costul
plasrii aciunilor de aceeai clas va fi nu mai mic dect valoarea nominal sau valoarea fixat a
acestora;Societatea pe aciuni are dreptul s emit aciuni prin emisiune nchis sau public; Aciunile
emisiunii suplimentare pltite n ntregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societii se repartizeaz
ntre acionarii societii fr plat, n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care le
aparin; nscrierile n legtur cu emisiunea suplimentar de aciuni se fac n registrul acionarilor n baza
Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare i a listei subscriitorilor de aciuni din emisiunea
respectiv.
1.3. Acionarul Vldescu a atacat hotrrea adunrii generale a acionarilor S.A. 7 pct.
Rdeanu, prin care a fost decis majorarea capitalului social din contul beneficiilor
nerepartizate. n motivarea sa, reclamantul a artat c majorarea capitalului social s-a
fcut numai pentru aciunile ordinare emise de societate. Reclamantul deine aciuni
prefereniale de aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare i, deci, n rezultatul
majorrii capitalului social trebuie s creasc i valoare nominal a aciunilor
prefereniale. n referin S.A. Rdeanu a menionat c, potrivit actului su de

constituire, majorarea se face numai pentru aciunile ordinare, dar nu i pentru cele
prefereniale. Cum trebuie soluionat litigiul?
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.
1.1. Caracterizai formele de reducere a capitalului social al SRL.
3 pct.
. Articolul 34. Reducerea capitalului social
(2) Capitalul social al societii poate fi redus prin:
a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale;
b) stingerea prilor sociale dobndite de societate.
1.2. Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i mprirea unor active
5 pct.
ntre asociai cu procedura de reducere a capitalului social n legtur cu diminuarea
activelor sub mrimea capitalui social stabilit de actul de constituire.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu
sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active
mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CS actele cu
privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura.
reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea
activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si
egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete. Obligatia de reducere
a capitalului apare numai dupa ce aceasta stare a activelor este constatata la expirarea celui deal doilea an
financiar precum si a fiecarui urmator an financiar.
Societatea este obligata sa notifice fiecare creditor despre hotarirea de reducere a capitalului si sa publice
Monit Oficial aviz cu privire la reducerea capitalului social. Dupa expirarea a trei luni de la data publicarii
avizului de reducere, societatea este in drept sa depuna actele pentru inregistrarea modificarilor dar cu
conditia ca a satisfacut cerintele creditorilor. Actele necesarea inregistrarii reducerii capitalului social sunt:
cererea, hotarirea adunarii generaale, actul de modificare a actului de constituire, bonul de plata a taxei de
stat, monitorul oficial in care a fost publicat avizul, explicatiile ca creantele creditorilor au fost garantate sau
satisfacute. In registrarea reducerii se face la camera inregistratii de stat.
1.3. Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera nregistrrii de Stat o 7 pct.
cererea de dizolvare a SRL n legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i
constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. n cerere a solicitat ca
masur de asigurare s fie el desemnat n calitate de administrator n locul celui
desemnat de adunarea general. Administratorul SRL OTTT Ion Alunescu n
referina ntocmit a indicat c Ctlin Sudoreanu nu este n drept s nainteze o
asemenea cerere, iar instana nu este n drept s adopte o ncheiere de aplicare a
msurii de asigurare i nlturare a lui n calitate de administrator. ntocmii o not
informativ i recomandai soluia legal cerinelor indicate n cerere i n referin?
CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca
un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea
activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an
financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dac, societatea nu va reduce capitalul su social,
la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidat prin hotrre
judectoreasc.
Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).
1.1 Descriei noiunea i caracterele societii n comandit.
Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii
care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere
solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi
membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a
societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea
acestuia
Caractere:

-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate

recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale

-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare;
participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel
-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a
asociatilor
-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale
nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate
1.2Comparai drepturile asociailor societii n comandit cu drepturile asociailor societii n nume
colectiv, referinduva la marimea partilor sociale detinute de asociatii societatii in comandita.
-Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la
baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a
participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit
la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul
de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in
comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati:
comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul
adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include
si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile
asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor.
Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea
si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.
-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica
fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea
societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in
activitatea comanditatilor
-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei
proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de
aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul
asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea
capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru
societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul
are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la
capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele
se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca
societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul
social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii
ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai
intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si
majorarea capitalului social.
-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate
informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in
natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se
retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce
suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa
primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul
de constituire.

1.3 Argumentai includerea n denumirea de firm a societii n comandit a

cuvntului ciobanu i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de
comanditar al acestei societi, explicnd efectele pe care le genereaz aceste
includeri.

Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,,
numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC
movileanu si Compania.sau Co..
Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si
asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere

limitat (SRL).
1.1 Numii atribuiile se in de competena exclusiv i neexclusiv a adunrii
generale a SRL.

In competenta adunarii generale a SRL intra solutionarea celor mai importante probleme ce tin de activitatea
societatii. Adunarea nu poate decide numai in problemele pe care legea le atribuie competentei organului
executiv al societatii. Numai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate majora
sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si ai organelor de control, poate
stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul
societatii, repartiza beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime din
capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau lichida societatea,infiintarea
filialelor si reprezentantilor societatii,fondarea altor pj Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble
neordinare cu care organul executiv nu a fost imputernicit.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor SRL, cu referire
la modul de informare a asociailor, deliberativitatea adunrii, modul de adoptare a hotrrilor i
ntocmire a procesului verbal.
Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea asociatilor
care detin de la 10 % in sus din capitalul social. Adunarea generala ordinara se convoaca de regula la sfirsitul
fiecarui an financiar pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza beneficiile obtinute si
a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii adunarii generale, locul si ordinea de zi
vor fi communicate asociatilor cu cel putin 15 zile inainte. Fiecare asociat este in drept sa propuna in ordinea
de zi chestiuni pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie aduse la cunostinta tuturor
asociatilor cu cel putin 3 zile inainte de adunare. Chestiuni neincluse in ordinea de zi sau neaduse la
cunostinta asociatilor nu pot fi examinate. Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca la sedinta
sunt prezenti asociati care detin cel putin 3 din voturile societatii. Daca minimul necesar nu a fost intrunit,
comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi ordine de zi, in cel mult 2 saptamini.
Adunarea convocata repetat va fi deliberativa indiferent de numarul voturilor intrunite. La adunarea generala,
comitetul de conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a reprezentantilor lor cu indicarea
valorii partii sociale a fiecarui asociat si a numarului de voturi. Lista celor prezenti va fi supusa aprobarii si
va fi semnata de presedintele si de secretarul adunarii generale. Hotaririle adunarii generale se adopta cu
simpla majoritate de voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o majoritate calificata de 3 din voturi.
Cu 3 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de constituire, majorarea sau reducerea
capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului annual, repartizarea beneficiului, excluderea
asociatior din societate, reorganizarea sau lichidarea societatii. Pentru buna desfasurarea a sedintei adunarii
generale, se alege un presedinte al adunarii si un secretar care in timpul sedintei tine procesul verbal, in care
consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca a fost sau nu adoptata o hotarire. Acest

proces este semnat de presedintele adunarii si contrasemnat de secretar si cel putin 2 asociati prezenti la
adunare. Organul executiv al SRL pastreaza procesele verbale.
1.2 Prin hotrrea adunrii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus asociatul
Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia s-l
verse nc pn la 1 noiembrie 2004, precum i nici nu a participat la ultimele 3 adunri
generale, a pierdut legtura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis s nu-i restituie
asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu n legtur cu
nevrsarea integral a aporturilor. Asociatul exclus consider hotrrea ilegal i a atacat-o in
instan. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Adunarea general a asociailor, administratorul, unul sau mai muli asociai pot cere excluderea din
societate a asociatului care nu a vrsat aportul subscris, precum i a asociatului care, n calitate de
administrator al societii, comite fraude n detrimentul societii, folosete semntura societii sau
patrimoniul acesteia n favoarea sa sau a terilor.
Asociatul se exclude din societate prin hotrre judectoreasc.
Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporional din patrimoniul societii, dar are
dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea contabil a prii sociale la data excluderii, dac
hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se restituie
acestuia n decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat societii.
Obligaia de reparare a prejudiciului subzist n partea neacoperit prin aportul vrsat.

Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere

limitat (SRL).
1.1 Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu capitalul
social i despre dependena valorii ei de aportul depus.
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie
de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Partea sociala este o fractiune a
capitalului social si reflecta cota parte din capitalul ce revine fiecarui asociat. Partea sociala poate imbraca
diferite forme ea poate fi reprezentata in raport procentul fata de marimea capitalului social si in suma
baneasca. Valoarea partii sociale depinde de marimea aportului varsat de asociat la constituirea societatii si la
majorarea acesteia.
1.2 Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din
registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social.
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie
de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului.
Certificat al partii sociale este o hirtie de valoare constatatoare a drepturilor asupra partilor sociale aceasta
cofirma executarea oblig de aportare aici se indica denumirea societatii comerciale, nr si data inregistrarii de stat,
marimea capitalului social, date de identitate a asociatului, valoarea partii sociale in lei, proportia din capital, nr de
voturi pe care il are asociatul.
Aportul la capitalul social al societii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede
altfel.Pn la data nregistrrii de stat a societii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul
societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o proporie
mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii
societii. . n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. n
perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul
social.Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate
societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Suma total a aporturilor nu poate fi mai
mic dect cuantumul capitalului social.Asociaii nu pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aportul

Extras din registru de stat al pj este un document ce se elibereaza din Registrul de stat al persoanelor
juridice ce contune date despre persoanele juridice i ntreprinztorii individuali nregistrai n Republica se
elibereaza de persoanele abilitate cu acest drept Moldova.
1.3 Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n judecat cu cererea de a anula
contractul de vnzare-cumprare a prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i
ceteanul Nicolescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost nclcarea dreptului de
preemiune ce-l are asupra prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat
litigiul ?
Partea social sau o fraciune a prii sociale poate fi nstrinat liber soului, rudelor i afinilor n linie
dreapt fr limit i n linie colateral pn la gradul doi inclusiv, celorlali asociai i societii, dac actul de
constituire nu prevede altfel. n cazul nstrinrii prii sociale unor alte persoane dect cele menionate mai
sus asociaii au dreptul de preemiune.
Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris
administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la
data transmiterii.
Asociaii trebuie s-i formuleze n scris acceptarea i s o transmit administratorului n termen de 15 zile
de la data primirii ofertei.

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop

lucrativ.
1.1
Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou personae juridice
care au luat natere n rezultatul divizrii.

- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare

prin separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in
care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea
drept sau satisfacerea creantelor cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de
inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului.
1.2
Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct
doar acele operaiuni care le deosebesc .

Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin
dizolvare; la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se
constituie;separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care
se constituie
1.3Adunarea General a acionarilor a hotrt dezmembrarea S.A.
Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societi cu rspundere
limitat. Camera nregistrrii de stat a respins nregistrarea reorganizrii i ca
temei a invocat dou argumente: a) Societatea care se reorganizeaz nu a retras
din circulaie o parte din aciunile sale i b) Hotrrea de reorganizare trebuie s
fie adoptat cu din numrul total de voturi, pe cnd adunarea general a
votat cu 2/3 din numrul acionarilor prezeni. S.A. Autotransportatorul a
atacat decizia Camerei nregistrrii de Stat n judecat. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?

Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi ,
nu cu asa cum a mentionat CIS.

Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem
reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa
ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu

scop lucrativ.
1.1
Numii actele necesare de a fi prezentate pentru nregistrarea unei
societi pe aciuni rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere
limitat
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante la
fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.
Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
1.2
Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele
produse de absorbie evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate
pentru nregistrarea absorbiei unei persoane jurdice de o alt persoan
juridic
deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta

b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o
SC incorporeaza una sau mai multe societati
Operatiunile necesare de a fi effectuate pentru inregistrarea absorbtiei unei p juridice de o alta persoana
juridical sunt executarea contractului de fuziune prin absorbtie adica modificarea actelor de constituire alei
persoanei juridice absorbante, dizolvarea persoanei juridice absorbite si trecerea patrimoniului de la aceasta
din urma la persoana juridical absorbanta.Operatiunile juridice constau in efectuarea unor inscrisuri in registrul
de stat al persoanelor juridice ce privesc modificarea actelor persoanei juridice absorbante si radierea
persoanei juridice absorbite. Operatiunile tehnice constau in transmiterea drepturilor si a obligatiilor de la
persoanele juridice ce se dizolva la persoana juridical absorbanta si intocmirea actelor constatatoare. Pentru
inregistrarea fuziunii prin absorbtie la camera inregistrarii de stat se prezinta actele necesare, organul de
inregistrare le verifica si se face inregistrarea fuziunii prin absorbtie. Inregistrarea se face prin doua operatiuni
in registrul: radierea persoanelor juridice care se dizolva si inregistrarea modificarilor din actele de constituire
ale persoanei juridice absorbante.
1.3 Camera nregistrrii de Stat a respins cererea de nregistrare a S.A. Vultureni
constituit n rezultatul fuziunii prin absorbie din S.A. Vultureni cu SRL Corbul de aur,
ambele care pn la reorganizare desfurau activitate retransmitere a programelor de
televiziunre i radio din Federaia Rus. Motiv al refuzului nregistrrii a fost invocat c nu
au fost prezentate toate actele necesare pentru nregistrare, precum i faptul c un organ
de stat a prezentat un aviz negativ potrivit creia fuziunea duce la o concentrare excesiv
a unui domeniu de activiate. Consultai administratorul S.A. Vultureni i explicai care
documente trebuie de prezentat pentru nregistrarea fuziunii i la care aviz se refer

Camera nregistrrii de Stat.

Documentele ce trebuie prezentate pentru inregistrarea fuziunii sunt: cererea de

inregistrare, copia autentificata de pe contractul de fuziune prin absorbtie, hotarirea
de fuziunea prin absorbtie adoptate de organele supreme ale persoanelor juridice
participante, modificarile la actul de constituire al persoanei juridice absorbante,
actele de constituire ale persoanelor juridice absorbite, copia de pe avizele
publicate in monitorul oficial, actele de transmitere a patrimoniului, actele care
demonstreaza garantarea drepturilor sau satisfacerea creantelor daca au fost
inaintate cerinte, autorizatia de fuziune prin absorbtie eliberata de organul de stat
competent, dovada de plata a taxei de inregistrare.
In cazurile stabilite de lege fuziunea se poate produce numai daca autoritatea
competenta elibereaza autorizatia necesara.Astfel fuziunea persoanelor juridice
duce la concentrarea capitalului si la crearea unei persoane juridice puternice din
punct de vedere economic care ar putea influenta negativ concurenta.Astfel agentia
nationala pentru protectia concurentei efectueaza un control prealabil.

Subiectul 32. Transformarea unei personae

juridice dintre form organizatoric n alta
1.1Numii actele necesare pentru nregistrarea transformrii unei cooperative de producie n societate
cu rspundere limitat.
Acte: actul de constituire al persoanei in care se transforma, hotarirea de transformare-adoptata de adunarea
generala, actul de constituire si certificatul de inregistrare in original, copia de pe publicatia in monitorul
oficial al rm, copia de pe bilantul care arata valoarea activelor societatii si care asigura minimul de capital
social indicat in actul de constituire, certificatul de predare a stampilei.
1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu rspundere limitat n
societate pe aciuni.
procedura de transformare implica urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii pe actiuni
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii pe actiuni
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii
Transformarea implica in esenta modificarea actului de constituire a srl.De aceea asociatii se convoaca in
sedinta pentru a decide transformarea. Hotarirea de transformarea se adopta cu majoritatea necesara adica
din voturi in cazul srl. Pentru a fi opozabila tertilor hotarirea se publica in MO. Apoi pentru inregistrarea
transformarii Camerei inregistrarii de stat se prezinta actele necesare, astfel se decide fie inregistrarea
transformarii fie respingerea cererii.
1.3 Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru nsmnare societii
n nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va plti preul peste un an. Dup ce
mprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare s-i plteasc preul
pentru gru, dar cumprtorul nu i-a rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de judecat
pentru a ncasa forat suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus
la instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i compania a fost
transformat n SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost

membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au vndut partea lor social imediat dup
transformare. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
n cazul reorganizrii societii n nume colectiv n societate pe aciuni, n societate cu rspundere limitat
sau n cooperativ, asociaii continu, n termen de 3 ani, s rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile
nscute pn la reorganizare.
Asociatul nu este absolvit de rspundere nici n cazul n care, pn la expirarea termenului de 3 ani,
nstrineaz dreptul de participaiune la capitalul social.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1
Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele ce le produce ea asupra
persoanei juridice.

Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de
intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu
inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale ea continua sa existe pentru a indeplini toate
operatiunile de lichidare a patrimoniului, avind o capacitate juridical restrinsa. Efectele dizolvarii sunt: per.
Jur. Nu mai poate incheia noi contracte ce tin de desfasurarea genului de activitate; intra in process de
lichidare.
1.2 Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile cunoscute
caracteriznd fiecare din aceste temeiuri.
Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare
1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.
Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc:
1)Constituirea soc, este viciata au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire
sau dispozitiile legale
-Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I
autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit.
-Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative
interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica
pedeapsa penala sau administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa obtina
autoriz organului de stat pina la inregistrare)
-Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului
social subscris ori scopul societatii.
-Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat
-Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.
2)Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea generala a asociatilor
introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale
3)Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege
4)Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un gen de
activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat)
5)Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile)
6)Alte cazuri stabil. de lege.
1.3 Procurorul mun. Chiinu, n baza art.87 Cciv. a naintat o aciune de a lichida SRL Buzduganul
care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre Camera de Liceniere.
SRL Buzdugan n referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece
activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat. Societatea desfoar i alte genuri
de activitate i respect cerinele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul s intenteze un
proces n lichidarea a SRL? Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Procurorul nu are dreptul.
Nu este temei de dizolvare, va raspunde contraventional pentru desfasurarea ilegala a activitatii de
intreprinzator.

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1Numii condiiile care trebuie s le ntruneasc persoana desemnat lichidator al unei cooperative
de producie.
. este persoana fizica, este cetatean al r. moldova, are virsta de 18 ani, nu a fost declarat incapabil, are
domiciliul in r.moldova.
1.2 Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice insistnd n
special asupra acelor care-i deosebesc.
Lichidatorul este inputernicit sa actioneze ca si administratorul in numele sip e seama persoanei juridice in
raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina lui de lege si de organelle care lau desemnat.
Lichidatorul are aceleai mputerniciri, obligaii i responsabiliti ca i administratorul n msura n care acestea snt compatibile cu activitatea de
lichidator. Obligatiile pe care le are lichidatorul si nu le are administratorul sunt: ndat dup preluarea funciei, lichidatorul mpreun cu
administratorul face i semneaz inventarul i bilanul n care constat situaia exact a activului i pasivului.; Lichidatorul execut i finalizeaz
operaiunile curente, evalueaz, valorific i nstrineaz activele societii dizolvate sub orice form prevzut de lege, reprezint societatea
dizolvat n instanele de judecat, ncaseaz creanele, inclusiv cele legate de insolvabilitatea debitorilor, ncheie tranzacii, concediaz i
angajeaz lucrtorii persoanei juridice, contracteaz, dup necesitate, specialiti i experi, ncheie acte juridice, ndeplinete orice alte aciuni n
msura n care snt necesare pentru lichidare. ; n cazul desemnrii lichidatorului, administratorul este obligat s-i transmit, iar lichidatorul este
obligat s primeasc bunurile, registrele i actele persoanei juridice i s ntreprind aciuni de pstrare a lor. Lichidatorul este obligat, de
asemenea, s in un registru cu toate operaiunile lichidrii n ordinea cronologic a efecturii lor. Alte atributii a lichidatorului sunt: valorifica
creantele, transforma in bani bunurile persoanei juridice, satisface creantele creditorilor, intocmeste proiectul bilantului de lichidare, imparte
activele intre membrii persoanei juridice, prezinta actele necesare radierii.

1.3 Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-I restituie suma
de 50000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani n urm. Lichidatorul n
scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care a primit-o de la fostul administrator,
datoria a fost pltit nc un an n urm. Pe de alt parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a
omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaii n Monitorul Oficial i respectiv dac nu s-a
adresat n termenul stabilit de codul civil nu mai este n drept s pretind suma menionat.
Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa
ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1 Descriei principiile ce definesc statutul societii aflate n lichidare.
Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in lichidare:
1)Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si
dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer
continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde
atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de lichidare,
de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una
restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de
stat.
2)Lichidarea societati se face in interesul asociatior (interesul asociatilor este pe prim plan .)
3)Lichidarea societatii este obligatore codul civil in art 86 alin 2 stabileste temeiurile de dizolvare fartata a pj
1.2 Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare operaiune a
procedurii de lichidare.
Procedura de lichiadare consta din urmatoarele operatiuni :
-

Intrarea lichidatorului in functie si primirea patrimoniului societatii

El primeste de la administrator patrimoniul PJ, inventariaza bunurile si documentele PJ.El trebuie sa

asigure evidena activului i pasivului n modul stabilit de legislaie, s ntreprind toate msurile pentru
pstra i a conserva valoarea activelor, s pstreze toat documentaia persoanei juridice pn la
transmiterea acestea altor persoane spre pstrare. Lichidatorul este obligat sa tina evidenta operatiunilor
de lichidare in ordinea cronologica.
-

Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO al RM

Persoana juridic care a ntrat n procedura de lichidare are obligaia de a informa personal fiecare creditor al
su despre adoptarea hotrrii de lichidare. Desigur c aceast obligaie persist numai fa de creditorii a

cror calitate rezult din actele contabile ale debitorului, precum i celor care au naintat aciuni n judecat i
nc nu au fost soluionate. ns exist i creditori despre creana crora persoana juridic care se lichideaz
nu tie i desigur acesta nu poate s-l cunoasc. Ca exemplu poate fi cumprtorul unui bun pentru care
persoana juridic n lichidare rspunde pentru vicii sau pentru eviciune. Anume pentru prevenirea acestei
categorii de creditori legiuitorul prevede obligaia persoanei juridice n lichidare s fac cel puin dou
publicaii consecutive n Monitorul Oficial pentru ai informa. Aceasta este o formalitate legal, cci chiar
dac aceti creditori nu au luat cunotin de avizul publicat ei se vor considera informai. Nerespectarea
termenului de 15 zile de informare personal a creditorilor nu este un termen de decdere din drepturi.
Informarea poate fi efectuat i mai trziu. ns n cazul n care informarea creditorului s-a fcut mult mai
trziu dect termenul stabilit acesta, n special creditorii din alte ri ar putea cere prelungirea termenului de
naintarea a preteniilor.
-

Inaintarea creantelor

Termenul legal de naintare a creanelor este de 6 luni. ns acest termen nu lipsete pe creditorii
cunoscui de dreptul lor, ci este un punct de reper pentru lichidator la ntocmirea bilanului de lichidare.
Creanele pot fi naintate i mai trziu, n limita termenului de prescripie i pn la radierea persoanei
juridice din registru (vezi art.99) iar dac acestea sunt ntemeiate ele trebuie s fie recunoscute i
satisfcute. n susinerea acestei opiuni vine i dispoziiile art.95 potrivit creia dac creditorul cunoscut
nu a naintat pretenii suma de bani ce i se cuvine se depune pe cont bancar. Mai mult, legislaia stabilete
i un mecanism de protecie chiar i pentru creditorii persoanei juridice lichidate dac au existat active i
au fost transmise potrivit art.96 i 97 (vezi art.100).
-

Intocmirea bilantului de lichidare

In termen de 15 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, lichidatorul este obligat
sa ntocmeasc un proiect al bilanului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilan si valoarea de
piaa a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator si datoriile
care se afla pe rol in instana judectoreasc.
-

Satisfacerea creantelor
Consta in operatiunea de plata a datoriilor pe care PJ le are fata de creditori.
Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a
ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp, creditorul trebuie despagubit atit
pentru prejudiciul efectiv cit si pentru venitul ratat.
Satisfacerea creantelor cetatenilor fata de care PJ raspunde in calitate de debitor pentru
prejudiciul cauzat sanatatii lor sau in legatura cu decesul unor cetateni pe care
capitalizarii platilor respective pe unitate de timp, se efectueaza prin transferarea
sumelor de bani calculate catre Casa Nationala a Asigurarilor Sociale,

Repartizarea intre asociati a activelor ramase

Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a
activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a
asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi
de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor
proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea
activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se
face prin act sub semnatura private.
-

Prezentarea Camerei de Inregistrare a actelor

Pentru radierea persoanei juridice lichidatorul este obligat s depun o cerere la organul
de stat care deine registrul n care a fost nregistrat persoana juridic dizolvat, i
anexeaz la aceasta actele necesare:

cerera de radiere;
bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobat de organul suprem / instanta de judecata
care a desemnat lichidatorul;
documentul care confirma lipsa datoriilor la bugetul public national;
numerele MO in care au fost publicate avizele privind lichidarea.(art 24 din Legea nr 220/2007)
-

Radierea societatii din registru de stat al pj

Radierea persoanei juridice din registru de stat unde a fost nregistrat const ntr-o nscriere n registru
a operaiunii de excludere a subiectului de drept i ncetarea existenei acestuia. Calitatea de subiect de
drept, sau altfel spus capacitatea juridic a persoanei juridice exist atta timp ct aceasta este nregistrat
n Registrul de stat, adic de la data nregistrrii nscrierii (nmatriculrii) n Registru pn la data
radierii din Registru. Dup radierea persoanei juridice fa de aceasta nu pot fi naintate nici un fel de
cerine i aciuni civile sau de alt natur, iar dac ele se nainteaz, judectorul refuz primirea cererii.
Pina la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, PJ in lichidare este obligata,
pe propria raspundere, sa inchida contul bancar su sa predea stampila pentru distrugere organului abilitat.
Decizia Camerei privind radierea persoanei juridice din registrul de stat poate fi atacat n contencios
administrativ, dac aceast decizie s-a bazat pe acte neveridice leznd drepturile i interesele creditorilor sau
participanilor persoanei juridice.
1.3Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere n instana de
judecat pentru ncasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie
Fazanul a plilor obligatorii n sum de 40 000 lei pe care prtul le datora. n
locul referinei, pe adresa instanei a sosit o informaie de la sediul prtului
potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres ori aceasta a fost
deja lichidat. Ulterior CNAS a stabilit c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut cu
nclarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat n
Monitorul Oficial, creditorii nu au fost ntiinai n modul stabilit despre iniierea
procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului de
lichidare, CAP Fazanul a mprit ntre membrii cooperativei bunuri n valoare
de 75 000 lei. Explicai cum urmeaz s procedeze CNAS pentru a ncasa suma
creanei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

1.1

Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.

intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol
prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este
incapacitatea de plat a debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea debitorului, n cazul n
care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limita patrimoniului
ei. n acest caz, la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este
posibil aa ceva conform circumstanelor.
1.2 Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii
procesului de insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele
care survin pentru creditorii societii insolvabile.

1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280

Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind
la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de
proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care
sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se
ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele)
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de
administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;
Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in
gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu
autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor
Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281

Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta
la data intentarii procesului de insolvabilitate;
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul
de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului
si bunurilor acestuia se suspenda;
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;
Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul
finateleor.
1.3 Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie a fost
stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune. Cumprtorul a restituit
frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii. Vnztorul a anunat c defectul frigiderului
este minor i c acesta va fi reparat din cont propriu. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul
reparat, iar vnztorul nu dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a
naintat o cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate mpotriva SRL Trianon.
Cum urmeaz s procedeze instana?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de
consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza
incapacitatea acestuia de asi onora obligatiile pecuniare

Subiectul 37. Procedura de restructurare aplicat persoanei

juridice insolvabile
.

1.1 Caracterizai procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile identificnd etapele

acesteia.
procedur de restructurare una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplic
debitorului i care presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan
complex de msuri n vederea remedierii financiare i economice a debitorului i achitrii
datoriilor acestuia conform programului de plat a creanelor; Aceasta procedura include: a)
restructurarea operaional i/sau financiar a debitorului;
b) restructurarea corporativ prin modificarea structurii de capital social;
c) restrngerea activitii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;
d) orice alte aciuni neinterzise de legislaia n vigoare
Etapele: planul procedurii de restructurare; admiterea si confirmarea planului, supravegherea
aplicarii planului.

1.2 Explicai diferena dintre procedura accelerat de restructurare de procedura de restructurare a

persoanei juridice insolvabile.
Procedur accelerat de restructurare procedur prin care debitorul, dup o perioad de observaie, intr direct n procedur de restructurare.

reprezentnd o procedur prin

care debitorul depune planul de restructurare accelerat o dat cu cererea introductiv i
instana de insolvabilitate n 3 zile intenteaz procedura accelerat de restructurare. Aceasta
procedura se aplic ntreprinderii aflate n dificultate financiar. Scopul procedurii accelerate de
restructurare este salvgardarea ntreprinderii aflate n dificultate financiar pentru a-i
continua activitatea, a pstra locurile de munc i a acoperi creanele prin aplicarea unui plan.
Odat cu acceptarea de ctre adunarea creditorilor a planului procedurii accelerate de
restructurare, instana de insolvabilitate, imediat, dar nu mai trziu de 5 zile, va confirma
planul prin hotrre definitiv i va dispune ncetarea procedurii accelerate de restructurare a
debitorului i trecerea la procedura de realizare a planului confirmat. Din momentul adoptrii
hotrrii de ncetare a procedurii accelerate de restructurare i de continuare a realizrii
planului procedurii accelerate de restructurare, debitorul reintr n dreptul de administrare,
desfurndu-i activitatea n limitele afacerii sale obinuite, n condiiile planului.
Pe cind in cazul procedurii simple de restructurare a persoanei juridice insolvabile - Dup
confirmarea planului procedurii de restructurare, activitatea debitorului se restructureaz n
Aceast procedur se iniiaz la propunerea administratorului provizoriu, care va notifica toi creditorii.

modul corespunztor. Creanele i drepturile creditorilor i ale celorlalte pri interesate snt
modificate conform prevederilor planului.Debitorul este obligat s efectueze fr ntrziere
schimbrile de structur preconizate n planul procedurii de restructurare. Dup ce hotrrea de
confirmare a planului procedurii de restructurare devine definitiv i irevocabil, debitorul reintr n dreptul de
administrare a masei debitoare n conformitate cu planul confirmat, sub supravegherea sau sub conducerea
administratorului insolvabilitii, pn cnd instana de insolvabilitate va dispune motivat fie ncheierea procedurii de
restructurare i luarea tuturor msurilor pentru reinseria debitorului n activitatea economic, fie ncetarea realizrii
planului i trecerea la faliment.

1.3 mpotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de
ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL solicit asisten juridic i
afirm c societatea lui nu este n stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace bneti pentru a se
achita cu impozitele, ns dac ar vinde marfa pe care o are ar putea s se achite. ntocmii o not
informativ n care s explicai administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilitii i
esena aplicrii procedurii de restructurare i drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.
1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea debitorului, n cazul n
care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limita patrimoniului
ei. n acest caz, la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este
posibil aa ceva conform circumstanelor.
Restructurarea este o procedur de insolvabilitate ce se aplic debitorului n vederea achitrii datoriilor lui, care prevede ntocmirea, aprobarea,
implementarea i respectarea unui plan al procedurii de restructurare. Procedura de restructurare se aplic de ctre instana de insolvabilitate n
temeiul unei hotrri a adunrii creditorilor.n cazul n care fa de debitor nu s-a aplicat procedura de restructurare, iar n cadrul procedurii
falimentului s-au constatat circumstane eseniale, bazate n special pe date din analiza financiar potrivit crora solvabilitatea debitorului poate fi
restabilit, lichidatorul poate s convoace, din oficiu sau la cererea creditorilor sau a reprezentantului debitorului, adunarea creditorilor, n termen
de o lun din momentul apariiei acestor circumstane, pentru a se examina ncetarea procedurii falimentului i trecerea debitorului la procedura
de restructurare.

Subiectul 38.
insolvabilitate.

Patrimoniul

debitorului

procesul

de

1.1 Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, bunurile care nu se
include n masa debitoare i bunurile care o suplimenteaz.
Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum i
cele pe care el le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea
comun n devlmie a soilor se includ n masa debitoare..
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile
material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori
(bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.
Bunurile care nu se includ n masa debitoare
Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de
procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului.
1.2Comparai procedura de vnzare a bunurilor incluse n masa debitoare, specificnd pe cele n
privina crora crora exist drepturi prefereniale i cele n privina crora nu sunt drepturi
prefereniale.
In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa
debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul
va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert
faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si
pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri
desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului
creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al
bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza
evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare

evaluata. n temeiul hotrrii comitetului creditorilor sau adunrii creditorilor, bunurile pot fi vndute de ctre
lichidator n bloc, ca ansamblu n stare de funcionare, sau individual. Lichidatorul va organiza i va desfura
licitaii, concursuri sau va antrena n acest scop organizaii specializate, cu achitarea serviciilor din contul
debitorului. Bunurile nevndute la prima licitaie se expun repetat la licitaie, la preuri mai mici, aprobate de
adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor. Dac la licitaia repetat nu au fost adjudecate, bunurile se
vnd la licitaie cu reducere. n cazurile n care nu s-au vndut nici la licitaia cu reducere ori nu s-au vndut prin
concurs, inut n modul stabilit de prezenta lege, bunurile pot fi vndute, la decizia adunrii creditorilor sau a
comitetului creditorilor, de ctre lichidator prin negocieri directe, n baz de contract de vnzare-cumprare.
n cazul n care asupra bunului expus spre vnzare exist un drept de preemiune, acesta se va vinde prin
negocieri directe conform legislaiei civile, cu respectarea dreptului de preemiune al titularului. n cazul n care
titularul dreptului de preemiune refuz s procure n mod prioritar bunul din masa debitoare, lichidatorul l
poate vinde la licitaie cu strigare sau prin concurs la un pre care s nu fie mai mic dect cel oferit titularului
dreptului de preemiune.

1.3 Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul persoanei juridice

anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o cldire al
crei pre de pia era de 2 mln. lei; b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei
Secolul 21; c) cu dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor; d) n
ziua intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a garantat
executarea unei datoriei anterioare.
Pe tot parcursul perioadei de observaie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului i/sau al procedurii de restructurare,
administratorul/ lichidatorul poate introduce n instana de insolvabilitate aciuni n vederea anulrii urmtoarelor acte juridice dac ele afecteaz
bunurile debitorului: a doua actiune; si a patra actiune a administratorului.
Prin hotrre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra i de a dispune de bunurile incluse n masa debitoare
este transmis administratorului insolvabilitii/lichidatorului.
Orice act de dispoziie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat dup intentarea procedurii de insolvabilitate este nul.
Dac un creditor chirografar a nregistrat n ultimele 4 luni de pn la intentarea procedurii de insolvabilitate un gaj legal fa de bunurile
debitorului declarat insolvabil n temeiul Legii nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj, nregistrarea trebuie anulat n baza cererii
administratorului/lichidatorului sau a oricrui creditor.

Subiectul 39. Procedura simplificat a falimentului

nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Descriei procedura simplificat a falimentului, concomitent indicnd i 3 pct.
persoanele crora ea le este aplicabil.
procedur simplificat a falimentului procedur prin care debitorul intr direct n procedura falimentului dup o
perioad de observaie sau odat cu intentarea procedurii de insolvabilitate;

Procedura simplificat a falimentului prevzut n prezenta lege se aplic

debitorilor aflai n stare de insolvabilitate care se ncadreaz n una din
urmtoarele categorii:
a) ntreprinztori individuali i gospodrii rneti (de fermier), titulari ai
patentei de ntreprinztor;
b) persoane juridice care nu dein niciun bun n patrimoniul lor ori ale
cror bunuri snt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului i
niciun creditor sau ter nu se ofer s avanseze ori s garanteze sumele
corespunztoare;
c) societi comerciale i necomerciale dizolvate anterior formulrii
cererii introductive;
d) debitori care nu snt ndreptii s beneficieze de procedura de
restructurare prevzut n prezenta lege.

1.2. Comparai procedura simplificat a falimentului cu procedura falimentului 5 pct.

insistnd asupra distinciilor eseniale.

1.3. Cooperativa de producie Tigreanu se afl n proces de lichidare voluntar. 7 pct.

Lichidatorului acestei ntreprinderi ntocmind bilanul de lichidare a descoperit c
valoarea de pia a imobilelor cooperativei este mult mai mic dect valoarea de bilan
a acestora. Respectiv, fcnd o inventariere repetat a stabilit c activele cooperativei

sunt mai mici dect datoriile pe care aceasta le are fa de cei 4 creditori ai si.
Lichidatorul consider c trebuie s depun n instana de judecat competent o
cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul cooperativei i sugereaz
lichidatorului ideia c dac el ar discuta cu creditorii cooperativei pentru a continua
procesul de lichidare voluntar i s nu mai intenteze procesul de insolvabilitate.
ntocmii o not explicativ pronunndu-v asupra celor dou versiuni de lichidare
propuse de lichidator i jurist.

Subiectul 40. Constituirea societii pe aciuni (SA).

1.1 Descriei procedura de constituire a SA n baza dispoziiilor Codului civil.
Conform codului civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n
aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la
capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile
societii, n limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul
de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de
aciuni de fiecare clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni
Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre acionari
i reprezint valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate proporional numrului i
valorii aciunilor subscrise.
Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre fondatori.
Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea societii pe
aciuni dac aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la nregistrarea de stat
dac aportul este n natur.
n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani
financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a
acionarilor nu a luat nici o hotrre conform legii, societatea se dizolv.

1.2 Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea reglementat de
Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd deosebirea i recomandnd soluia
corect.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si
infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre
fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad
faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde
dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii sunt
persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice
capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state strine i

organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele Republicii Moldova sau al

unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i
municipale snt n drept s fondeze societi n temeiul autorizaiilor autoritilor publice. Numrul
fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi nfiinat de un singur fondator (alctuit
dintr-un singur acionar) numai n cazul n care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial
alctuit dintr-o singur persoan. Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea
societii i numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi
fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri
din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de ncredere,
fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de legislaie dar
care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica
expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de societate are prioritate fa de
statutul societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraiei de constituire a
societii) nceteaz dup nregistrarea de stat a societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor
lor. Informaiile din documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial.
Modificrile i completrile operate n documentele de constituire ce in de modificarea datelor de
identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare, n
termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru introducerea lor n Registrul de
stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta urmtoarele acte:
a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat privind modificarea
documentelor de constituire ale societii;
c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea privind Comisia Naional
a Pieei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de
actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.2
S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n
care s fie fondator unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat
cu o cerere i a prezentat actele nesare pentru nregistrarea acesteia.
Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt, motivnd c este interzis de
lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei n judecat. Cum
urmeaz a fi soluionat litigiul?

Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza
art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in
care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut
inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

Subiectul 41. Drepturile acionarilor

1.1 Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein
5%, 10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii.
Drepturile suplimentare ale acionarilor
Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta
lege, de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor;
b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de cenzori;
d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii.
Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de
alte acte legislative i de statutul societii:
a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului
organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a

societii;
b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare a
societii;
c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societii
de persoanele cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau grave de ctre
acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale
extraordinare a acionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
1.2Clasificai drepturile acionarilor n patrimoniale i nepatrimoniale i
caracterizaile.

Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:

Acionarul are dreptul:
a) s participe la adunrile generale ale acionarilor, s aleag i s fie ales n organele de conducere ale
societii;
b) s ia cunotin de materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor;
c) s ia cunotin i s fac copii de pe documentele societii, accesul la care este prevzut de prezenta
lege, de statut sau de regulamentele societii;
d) s primeasc dividendele anunate n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care i
aparin;
e) s nstrineze aciunile care i aparin, s le pun n gaj sau n administrare fiduciar;
f) s cear rscumprarea aciunilor care i aparin, n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul
societii;
g) s primeasc o parte din bunurile societii n cazul lichidrii ei;
h) s exercite alte drepturi prevzute de prezenta lege sau de statutul societii.
Acionarul deintor de aciuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe
ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Acionarii deintori de aciuni care nu dau dreptul la vot obin acest drept la adunarea general a acionarilor
cnd se iau hotrri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi n cazurile
prevzute de prezenta lege sau de statutul societii.
Dreptul la vot, dat de aciunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dac prezenta lege sau alte acte legislative
nu prevd altfel. Acionarul este n drept, n temeiul mandatului sau contractului, s delege exercitarea
drepturilor sale reprezentantului sau deintorului nominal de aciuni. Acionarul este n drept s-l nlocuiasc
oricnd pe reprezentantul su ori pe deintorul nominal de aciuni sau s-i retrag mputernicirile, dac actele
legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acionarul care lucreaz n societate nu are
drepturi prefereniale fa de ceilali acionari. Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea de ctre
societate a aciunilor care i aparin, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege, de alte acte legislative
sau de statutul societii. Acionarul nu este n drept s acioneze n numele societii sau pe cauiunea ori cu
garania societii.
Drepturile asociatului din cadrul SRL:
Asociatul beneficiaz de drepturile stabilite de lege i de actul de constituire, inclusiv dreptul:
a) de a participa la conducerea societii n conformitate cu prevederile legii i ale actului de constituire;
b) de a vota la adunrile generale ale asociailor;
c) de a fi informat despre activitatea societii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societii;
e) de a nstrina i a dobndi, n condiiile legii, partea social;
f) de a cere dizolvarea societii;
g) de a participa la repartizarea beneficiilor;
h) de a obine, n caz de lichidare a societii, valoarea unei pri a patrimoniului acesteia rmas dup
achitarea cu creditorii i cu salariaii si, proporional prii sale sociale;
i) de a cere excluderea asociatului
Dreptul asociatului la informare, la control i examinare:Administratorul este obligat s prezinte nentrziat,
la cererea oricrui asociat, informaii privind activitatea societii i s i pun la dispoziie registrele
contabile i alte documente ale societii.Orice asociat are dreptul la o copie a bilanului anual.Asociatul are,

de asemenea, dreptul s examineze bilanul anual, lund cunotin de registrele contabile i de alte
documente ale societii de sine stttor sau cu ajutorul unui expert, s cear explicaii de la organele
societii dup prezentarea bilanului anual.
1.3. Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere n judecat, solicitnd anularea hotrrii de
majorare a capitalului social i ncasarea prejudiciului suportat. n motivare acionarul a explicat c el
nu a tiut de majorarea capitalului social, i a invocat faptul c pn la majorare deinea 40 % din
aciunile ordinare ale societii, iar dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai 20 %.
De asemenea a fost invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social
depeau mrimea capitalului social cu 100% i n procesul de majorare noii acionari au pltit numai
valoarea nominal. n referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea acionarului, considernd-o
nentemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre instan? Litigiul va fi solutionat astfel:
instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia
tuturor actionarilor. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si
astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat
dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea
actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

Subiectul 42. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.

1.1Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta titularului.
conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal sau care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a
primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2 Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le esena.
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea general a acionarilor, dreptul de
a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul aciunii ordinare
referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii
unei pri din bunurile societii care se distribuie n cazul lichidrii ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara
vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin
inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda
tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport
electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in
registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor
mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii.
--- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la acionarul
societii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in
hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare

---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea
maririi capitalului social la nr total de actionari.
1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce deriv din aciunile
preferentiale referindu-v la categoriile de aciuni prefereniale.
Aciunea preferenial d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul aciunii ordinare referitor la ordinea primirii
dividendelor anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii care se distribuie n cazul
lichidrii ei. Aciunea preferenial d proprietarului ei dreptul la primirea unei pri din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia ntr-un
cuantum corespunztor valorii de lichidare a acestei aciuni. Aciunile prefereniale pot fi de o singur clas sau de mai multe clase. Societatea

este n drept s plaseze aciuni prefereniale cu dividende fixate sau nefixate. Dividendele fixate se
stabilesc ntr-o sum fixat pe o aciune sau n procent fixat fa de valoarea nominal a
aciunii.Aciunile prefereniale cu dividende fixate pot fi cumulative, parial cumulative sau necumulative.
Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau mai multe clase, n statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a
dividendelor anunate i a valorii de lichidare a aciunilor prefereniale de fiecare clas.

Subiectul 42. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe

aciuni.
1.1 Definii obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni i descriei drepturile
acordate de obligaiune titularului.
Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de
la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele
stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor.
obligatiunea acorda urmatoarele dr:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala
- de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite
Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii
Deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii
sub form de dobnd sau alt profit.
Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.
Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti.
1.2 Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute i menionai deosebirea obligaiunii de aciune.
Obligatiunile se clasifica in functie de forma emisiunii- material sau nemateriale; de modul legitimarii
detinatorului-nominative sau la purtator; si de forma de rascumparare-convertibile si neconvertibile.
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal , oblig- titlu
financiar de imprumut
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, oblig- atest dreptul
deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda
aferent n mrimea i n termenele stabilite
c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii
d) actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca aceasta sa decis la AG
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din bunuri a acesteia iar oblig nu dar in
caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni..
1.3 Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care prevd plata
dobnzii o dat pe an n mrime de 20% din valoarea nominal, ns societatea timp de 3 ani nu a
pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i recomandai-i posibilele variante de a-i apra
dreptul.
In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din
profitul societii sub form de dobnd sau alt profit.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor plasate nainte de
termenul de scaden n cazul n care emitentul nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.

Subiectul 44. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii

de valoare.
1.1. Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare.

pct.
-

Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa
in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.
Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile
prevazute de lege.
Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei
clase de valori mobiliare pe alte clase.
Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m
mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2 Comparai procedeul de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de rscumprare a

propriilor aciuni de societatea emitent
*Achizitonarea:
Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice
pe piaa secundar. Societatea este n drept s achiziioneze aciunile plasate de ea numai n scopurile
prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Hotrrea de achiziionare de ctre societate a aciunilor
plasate de ea se ia de:
a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul reducerii capitalului social
sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr de aciuni proprii;
b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul prevenirii scderii cursului lor.
n hotrrea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate clasele i numrul lor,
preul de achiziie, forma de plat i termenul n decursul cruia are loc achiziionarea. Preul de achiziie va
fi echivalent cu valoarea de pia a aciunilor, iar termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea
este obligat s aduc la cunotina fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deintor nominal
de aciuni propunerea de achiziionare a aciunilor aflate n circulaie ale societii i/sau s publice
propunerea sa. Orice acionar este n drept s vnd aciunile care i aparin, societatea fiind obligat s le
achiziioneze n condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz n ofertele acionarilor
depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre societate, aciunile se achiziioneaz
proporional numrului lor, indicat n fiecare ofert.
Societatea nu este n drept s achiziioneze aciuni plasate de ea:
1) n decursul unei luni pn la nceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare, n procesul plasrii
acestor aciuni, precum i n decursul unei luni dup plasarea lor;
2) dac, conform ultimului bilan:
a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face insolvabil; sau
b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic dect valoarea capitalului ei social sau va deveni mai
mic n urma achiziionrii aciunilor plasate;
3) dac, n urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi limita stabilit la art.13 alin.
(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3).
*Rascumpararea:
Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor n cazurile prevzute de prezenta
lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
Societatea va rscumpra n mod obligatoriu aciunile plasate de ea n cazul:
a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut n statutul societii; sau
b) operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor; sau
c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau
d) reorganizrii societii, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor;
e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotrrii de conformare a societii prevederilor art.39 alin.(6).
Acionarul este n drept s cear rscumprarea aciunilor care i aparin dac:
a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a acionarilor la care s-a luat hotrrea
n unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat mpotriva adoptrii hotrrii prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a votat pentru adoptarea
hotrrii prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea aciunilor n termenul prevzut la alin.(6);
c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind ncheierea unei tranzacii de proporii.

Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac legislaia nu prevede altfel.
Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de rscumprare a aciunilor ce le aparin se stabilete n
statutul societii i va fi de cel puin 2 luni de la data lurii de adunarea general a acionarilor sau de
consiliul societii a uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a aciunilor nu
va depi 3 luni de la data depunerii cererii de rscumprare.Dreptul de a cere rscumprarea aciunilor ce le
aparin l au acionarii inclui n registrul deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotrrile
prevzute la alin.(2) lit.b)-e). Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea aciunilor ce i aparin n
cazul n care se ia hotrrea de dizolvare a societii.

1.3.Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s
rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a participat
la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu S.A. Favorit,
deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia prealabil. Vetrescu
solicit asisten juridic i reprezentare n instan. Cum trebuie soluionat litigiul?
SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii
actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la
adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va
putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile legii referitor la
rascumpararea actiunilor care spune ca daca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la
care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparare.

Subiectul 45. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.

1.
1.

1.1 Descriei noiunea de acte juridice (tranzacii) de proporii ale S.A..

Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, n
ceea ce privete:
a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj, darea n arend,
locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a
drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform
ultimului bilan; sau
b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile n astfel
de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii; sau
c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale societii
1.2 Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu tranzaciile de
proporii referindu-v la procedura de ncheiere i efectele juridice.
Decizia de ncheiere de ctre societate a unei tranzacii de proporii se adopt n unanimitate de toi membrii alei ai consiliului societii dac
obiectul acestei tranzacii snt bunurile a cror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societii potrivit
ultimului bilan pn la adoptarea deciziei de ncheiere a acestei tranzacii, dac statutul societii nu prevede o cot mai mic. a) bunurile ce
constituie peste 25% i nu mai mult de 50% din valoarea activelor societii potrivit ultimului bilan pn la luarea deciziei de ncheiere a acestei
tranzacii; sau b) aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societii, convertibile n asemenea aciuni i plasate n cantitatea artat la
art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de 50% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii, dac statutul societii nu
prevede o norm mai mic, n limitele creia consiliul societii este n drept s decid cu privire la mrirea capitalului social.
Hotrrea de ncheiere de ctre societate a unor tranzacii de proporii neprevzute la alin. (1) se ia de adunarea general a acionarilor pe cind
actele obisnuite pot fi effectuate si de consiliul societatii.
In cazul tranzactiilor de proportii: Consiliul societii nu este n drept s adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului

societii .Prin derogare, consiliul societii poate adopta decizii ce rezult din obligaiile asumate de ctre societate nainte de data
primirii avizului despre achiziionarea unui important pachet de aciuni.
Restricia i pierde aciunea din momentul inerii adunrii generale a acionarilor, convocate ulterior primirii de ctre societate a
avizului despre achiziionarea unui important pachet de aciuni.
Decizia consiliului societii privind ncheierea de ctre societate a unei tranzacii de proporii se public, n termen de 15 zile de la
data adoptrii, n organul de pres specificat n statutul societii

1.3 Ceteanul Lucescu, acionar a S.A. Fntna, a depus o cerere de chemare n judecat de anulare
a contractului de gaj prin care S.A. Fntna garanta BCA Prima c, n cazul n care peste doi ani

SRL DERN nu va restitui bncii mprumutul de 2mln. Euro, ea nsi va onora aceast obligaie n
locul debitorului.
n motivarea cererii reclamantul arat c suma de 2 mln de Euro inidcat n contractul de gaj
reprezint un contractul de proporii ori el reprezint peste o 100% din capitalul social i 52% din
mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a menionat n referin c, acionarul
Lucescu nu este n drept sa nainteze o asemenea aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori
SRL DERN este o societate solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la ncasarea sumei de
la garant. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Conform legii cu priv la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa
deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respective de anulare a unei tranzactii de
proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective Lucescu sa adresat
din initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care
la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2mil euro, Fintina isi va onora aceasta
obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA
Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.

Subiectul 46. Adunarea general a acionarilor n societatea pe

aciuni (SA).
1.1.Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale i
formele de inere a adunrii generale.
Adunarea general a acionarilor este organul suprem de conducere al societii i se ine cel puin o dat pe an.

Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor

a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de
constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in
forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub form mixt.
Adunarea
general
anual
nu
poate
fi
inut
prin
coresponden.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai trziu de dou
luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii.
Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri generale regionale dac la
dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri
va fi identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul societii sau
de
adunarea
general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia consiliului
societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de
adunare.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor referindu-v n
special la: ntocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a
hotrrilor i ntocmire a proceselor verbale
Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n
temeiul deciziei consiliului societii.
n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire la inerea
adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul indicat aceasta se convoac la decizia
organului executiv al societii.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n
temeiul deciziei consiliului societii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista
candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii, inndu-

se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu
drept de vot ale societii
Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale anuale a
acionarilor vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele
(denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care
le aparin.
Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi
nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de 10
ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze
acionarilor decizia luat cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui
gestionar.
Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena
acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal
de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista
acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat n organul
de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe aciuni
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form
mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal
de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul de vot; i se public n organul de pres
indicat n statutul societii.
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i
sediul societii
Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o
alt persoan aleas de adunarea general.
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa
exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor
privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra
celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot
- un vot, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege.
Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat
care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a acionarilor
se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de numrare a
voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se
anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu prezena
acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin
coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau
prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a acionarilor
intr n vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative
sau hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei n vigoare.
Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al adunrii generale a
acionarilor se ntocmete n termen de 10 zile de la nchiderea adunrii generale, n cel puin
dou exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de
secretarul adunrii generale ale cror semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori
n exerciiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde:
a) data, ora i locul inerii adunrii generale;
b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii;
c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general;
d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i
prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului i hotrrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
1.3 Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale
S.A. Nucul, au depus n instana de judecat o cerere prin care solicit anularea
deciziei Camerei nregistrrii de Stat prin care a fost nregistrat modificarea

actului de constituire a S.A. Nucul i implicit majorarea capitalului social cu 100

%, efectuate prin hotrrea adunrii generale din 20.08.2007. Acionarii reclamani
susin c au participat la adunarea general, au votat mpotriva hotrrii de
majorare a ccapitalului social i deci hotrrea nu a fost adoptat. Ceilali acionari,
precum i Camera nregistrrii de Stat afirm c hotrrile adunrii generale au fost
adoptate cu majoritatea de voturi i nu exist temei de nulitate. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa
exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor
privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra
celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare.
de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica 2/3 si deci solutia
instantei va fi urmatoarea-anularea hotaririi AG a asociatilor deoarece ia nu intruneste nr
necesar de voturi adica trebuie 67 dar ei au adoptat cu 62

Subiectul 47. Consiliul societii pe aciuni

1.1. Caracterizai Consiliul ca organ al societii pe aciuni i atribuiile acestuia,
referindu-v i la situaia cnd el este ca i organ obligatoriu i cnd cnd nu este
obligatoriu.
Consiliul societii reprezint interesele acionarilor n perioada dintre adunrile generale i, n limitele atribuiilor sale, exercit conducerea
general i controlul asupra activitii societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a acionarilor. 2) Consiliul

societii, conform prezentei legi i/sau statutului societii, are urmtoarele atribuii:
a) decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor;
b) aprob valoarea de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de proporii;
c) decide cu privire la ncheierea tranzaciilor de proporii prevzute la art.83 alin. (1);
d) ncheie contracte cu organizaia gestionar a societii;
e) confirm registratorul societii i stabilete cuantumul retribuiei serviciilor lui;
f) aprob prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprob darea de seam asupra rezultatelor emisiunii i modific n legtur cu aceasta
statutul societii;
g1) aprob decizia cu privire la emisiunea obligaiunilor, cu excepia obligaiunilor
convertibile, precum i darea de seam asupra rezultatelor emisiunii de obligaiuni;
h) decide, n cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezerv,
precum i a mijloacelor fondurilor speciale ale societii;
i) face, la adunarea general a acionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale i decide cu privire la
plata dividendelor intermediare;
j) aprob fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii;
k) decide cu privire la aderarea societii la asociaie sau la o alt uniune

1.2. Comparai modul de alegere al Consiliului societii pe aciuni prin vot cumulaiv i prin vot
obinuit, relatnd n ce situaii juridice se purcede la votul cumulativ, care este esena lui i a cui
interese se apr la alegerea consilului prin vot cumulativ.
Membrii consiliului societii se aleg de adunarea general a acionarilor pe termenul prevzut n statut, dar
nu mai mare de 4 ani. Aceleai persoane pot fi realese un numr nelimitat de ori.
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un numr de
voturi egal cu numrul total al membrilor consiliului societii care se aleg. Acionarul este n drept:
a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau
b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai pentru funcia de membru al
consiliului societii.
(9) n cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei n consiliul societii candidaii care la adunarea
general a acionarilor au ntrunit cel mai mare numr de voturi.
(10) Statutul societii poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societii pentru completarea
componenei de baz a consiliului societii n cazul retragerii membrilor lui. Rezerva se alege n modul
stabilit pentru alegerea consiliului societii. Subrogarea membrilor consiliului societii retrai se efectueaz
de ctre consiliul societii.

1.3. Vasile Pereanu deine 35 % din aciunile S.A. I-KEL i a depus o cerere n judecat prin care a
solicitat ncasarea prejudiciului de 1000 000 lei suportat de societate de la 3 membri ai consiliului
societii. n cerere se indic c prii, fiind membri ai Consiliului S.A. I-KEL au votat pentru
ncheierea unei tranzacii de proporii i au acceptat vnzarea unui imobil al societii cu 1,5 mln. lei,
tiind c valoarea de pia a acestuia este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca att, se arat c cumprtor al
acestui imobil apare SRL ULM n capitalul social al creia doi dintre pri dein n comun 75 %.
Membrii consiliului n referin au indicat c att timp ct tranzacia de vnzare-cumprare este
valabil nimeni nu este n drept s considere c prin ea au fost aduse prejudicii societii. Mai mult ca
att, a indicat c reclamantul nu are dreptul s nainteze cerere de chemare n judecat pentru a ncasa
prejudiciul de la membri consiliului societii. Mai mult, consiliul este un organ colegial i membrii
acestuia nu poart rspundere pentru votul expirmat n edin Consiliului. ntocmii o not
informativ i dai rspuns la cerinele indicate de reclamant dar i cele indicate de pri.
Conform legii Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii,au dreptul s adreseze instanei judectoreti cerere de
reparare a prejudiciului cauzat societii de persoanele cu funcii derspundere n urma nclcrii intenionate sau grave de ctre acestea a
prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.

Subiectul 48. Cooperativa de ntreprinztor

1.1 Descriei noiunea de cooperativ de ntreprinztor i procedura ei de constituire.
Cooperativa de intr- este persoana juridica lucrativa fondata de cel putin 5 persoane fizice sau juridce care au
calitate de intreprinzator in scopul de a activa in comun pentru eficientizarea propriei activitati obtinerea de
profit sau realizarea de economii.
Cooperativa de intreprinzator se constituie prin contract de constituire sau statut. Dupa semnarea contractului
de constituire de toti fondatorii si adunarea de constituire aproba statutul cooperativei se procede la
inregistrarea de stat a cooperativei.
1.2. Comparai cooperativa de ntreprinztor cu cooperativa de producie i cu societatea
comercial, referindu-v distinciile i asemnrile dintre ele.
Cooperativa sau societatea cooperatist este o persoan juridic, format prin voina a cinci sau mai multe persoane, exprimat n actul
de constituire, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura anumite activiti i care contribuie la
obinerea unor beneficii sau la realizarea unor economii de ctre membri ei. Acetia nu rspund pentru obligaiile cooperativei, ci suport
riscul activitii ei n limitele valorii cotei din patrimoniu deinute. Cooperativa este privit ca o persoan juridic ce mbin caliti ale societii comerciale i caliti ale societii necomerciale. Deosebirea ce mai important dintre societatea comercial i cooperativ const
n faptul c scopul societii comerciale este desfurarea activitii de ntreprinztor pe baza bunurilor aduse ca aport, obinerea de
beneficiu i mprirea lui ntre asociai cu titlu de dividend, iar al cooperativei este desfurarea activitii pe baza cooperrii activitii
personale a membrilor cooperativei sau desfurarea activitii cooperativei care s contribuie la obinerea de profit sau la realizarea de
economii de ctre membrii ei
Cooperativa de producie este persoan juridic, format prin voina a cinci sau mai multe persoane fizice, exprimat n statut, n care
acestea convin s desfoare n comun activitatea de producie sau o alt activitate economic bazat preponderent pe munca personal
a membrilor ei i pe cooperarea cotelor de participare la capital. Membru al cooperativei poate fi i o persoan care a mplinit vrsta de
16 ani
Cooperativa de ntreprinztor este persoan juridic organizaie comercial, format prin voina a cinci sau mai muli ntreprinztori persoane
fizice i/sau juridice, exprimat n contractul de constituire i n statutul ei, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a

Diferenta
cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima, poate avea ca fondator o societate
comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator o cooperativa de productie, ci doar persoane
juridice cu scop lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice de
drept public
desfura anumite activiti economice sau de organizare i n care s contribuie la obinerea de profit de ctre membrii si.

1.3. Membrul cooperativei agricole de ntreprinztor Valea Fermecat intenioneaz s nainteze o cerere
de chemare n judecat pentru a se retrage din aceast cooperativ i s i se atribuie o parte din patrimoniu
proporional cotelor de participare la capitalul social precum i o parte din beneficiul nerepartizat. ntocmii o
not explicativ i indicai ce fel de cote de participare pot exista n aceast tip de cooperativ, ce drepturi
are membrul cooperativei de ntreprinztor n caz de retragere (ieire), i dac poate sau nu reclamantul
pretinde la beneficiile nerepartizate.
In acest tip de cooperativa pot exista cote ordinare si cote preferentiale. Drept aporturi n capitalul social al
cooperativei pot servi mijloacele bneti i patrimoniul nebnesc, cu excepia aporturilor n contul cotelor

prefereniale, care pot fi efectuate doar cu mijloace bneti.Aportul nebnesc n contul cotei ordinare poate fi
transmis cooperativei cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosin.
Ieirea din cooperativ se efectueaz n baza cererii, care se va examina de consiliul cooperativei n termen
de o lun de la data depunerii. n decizia consiliului se vor indica obligaiile patrimoniale reciproce ale
membrului cooperativei i ale cooperativei, legate de restituirea valorii cotei, precum i termenele executrii
acestora.
De la data depunerii cererii membrul cooperativei pierde dreptul de a fi membru al consiliului, al comisiei de
revizie sau preedinte al cooperativei.
Dac cererea de ieire din cooperativ este depus cu cel puin 3 luni pn la expirarea anului financiar
curent, membrul cooperativei pierde calitatea de membru din prima zi a anului financiar urmtor. n alte
cazuri, dreptul indicat poate nceta din prima zi a celui de al doilea an financiar care urmeaz celui curent.

Subiectul 49. ntreprinderea de stat (S)

1.1.Definii noiunea i caracterele ntreprinderea de stat
ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan juridic, care, pe baza
proprietii de stat transmise ei n gestiune, desfoar activitate de ntreprinztor.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin
acte unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei
este unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator,
adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia
expresa a fondatorului poate sad ea in arenda..
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate
insa desfasura alte activitati neinterzise de lege
1.2. Analizai structura de organizare a ntreprinderii de stat referindu-v la drepturile fiecrui organ
al ei.
Intreprinderea de stat este gestionata de: fondator, consiliul de administratie, administrator.
Fondatorul i exercit drepturile de gestionar al ntreprinderii prin intermediul consiliului de administraie i
al administratorului ntreprinderii (organul executiv).
(2) Fondatorul:
a) aprob statutul ntreprinderii, modificrile i completrile acestuia;
b) stabilete ntreprinderii indicii economici;
c) promoveaz o politic tehnic unic n cadrul ramurii;
d) desemneaz membrii consiliului de administraie i i revoc;
e) desemneaz administratorul ntreprinderii i l elibereaz din funcie, la propunerea consiliului de
administraie;
f) transmite bunurile i atribuiile sale n ceea ce privete desfurarea activitii de
ntreprinztor administratorului n baza contractului (acordului).
Consiliul de administraie este organul colegial de administrare a ntreprinderii, reprezint interesele statului.
Consiliul de administraie:
a) aprob programul de perspectiv al dezvoltrii i planurile anuale ale ntreprinderii;
b) ia msuri ce vor asigura integritatea i folosirea eficient a bunurilor ntreprinderii;
c) soluioneaz, de comun acord cu fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea ntreprinderii n asociaii
i alte uniuni i ieirea ei din ele;
d) aprob devizul anual de venituri i cheltuieli, darea de seam contabil i contul veniturilor i
pierderilor;
e) prezint fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiar a ntreprinderii, precum i raportul auditorului;

f) adopt decizii cu privire la obinerea, acordarea i folosirea creditelor n mrimea stabilit de fondator;

g) prezint fondatorului propuneri privind modificarea i completarea statutului ntreprinderii,

reorganizarea i lichidarea ntreprinderii.
h) propune fondatorului candidatura administratorului ntreprinderii;
i) aprob, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al ntreprinderii;
j) ia decizii privind asigurarea transparenei procedurilor de achiziie a bunurilor, lucrrilor i serviciilor destinate att acoperirii necesitilor,
ct i asigurrii bazei tehnico-materiale i formrii programului de producie al ntreprinderii.

Administratorul:
a) conduce activitatea ntreprinderii i asigur funcionarea ei eficient;
b) acioneaz fr procur n numele ntreprinderii;
c) reprezint interesele ntreprinderii n relaiile cu persoanele fizice i juridice, precum i cu organele de
justiie, acordnd astfel de mputerniciri n unele probleme i altor lucrtori ai ntreprinderii;
d) asigur executarea deciziilor fondatorului i consiliului de administraie;
e) asigur, la decizia consiliului de administraie, efectuarea auditului rapoartelor financiare i ncheie contractul de audit cu societatea de
audit;
f) prezint consiliului de administraie raportul cu privire la activitatea economico-financiar a ntreprinderii i raportul
auditorului;

g) ncheie contracte, elibereaz procuri, deschide conturi n bnci;

h) prezint fondatorului propuneri coordonate cu consiliul de administraie privind schimbarea
componenei, reconstrucia, lrgirea, reutilarea tehnic a bunurilor transmise n gestiunea operativ a
ntreprinderii;
i) asigur folosirea eficient i reproducerea bunurilor primite n gestiune operativ;
i1) coordoneaz cu consiliul de administraie deciziile privind asigurarea transparenei procedurilor de achiziie a bunurilor, lucrrilor i
serviciilor destinate att acoperirii necesitilor, ct i asigurrii bazei tehnico-materiale i formrii programului de producie al ntreprinderii;
i2) asigur respectarea principiului transparenei procedurilor de achiziie a bunurilor, lucrrilor i serviciilor destinate att acoperirii
necesitilor,
ct
i
asigurrii
bazei
tehnico-materiale
i
formrii
programului
de
producie
al
ntreprinderii;

j) poart rspundere material pentru neexecutarea sau executarea necalitativ a obligaiunilor stabilite n
contract;
k) prezint trimestrial consiliului de administraie dare de seam referitor la rezultatele activitii
ntreprinderii;
l) prezint Ministerului Finanelor copia de pe raportul auditorului.

1.3. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec cu SRL
Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de Producie Plai de
transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s semneze contractul de ipotec
menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deinute i
respective nu le poate gaja. Consultai administratorul i explicaii de ce ntreprinderea de stat nu are
dreptul de proprietate asupra bunurilor sale i n ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, , in
limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al
intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil,
ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare
a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si
incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului.
Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de
asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub
incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care S poate dispune ca
si proprietarul.
Subiectul 50. ntreprinderea municipal
nr.

Coninutul subiectului

puncte

1.1. Descriei noiunea ntreprindere municipal referindu-v la actele de 3 pct.

constituire, fondatorii i drepturile pe care le are ntreprinderea municipal
asupra bunurilor ce intr n activul ei.
Int. municipala agent economic cu personalitate juridica constituit in exclusivitate pe
baza proprietatii municipale care prin utilizare ei efectiva produce anumite tipuri de
marfuri executa lucrari si presteaza servicii pentru satisfacerea cerintelor fondatorului
si pentru realizarea intereselor sociale si economice ale colectivului de munca.
Actele de constituire sunt: hotarirea autoritatii publice locale competente si statutul
intreprinderii municipale. Fondatorul intreprinderii mun. Este unitatea administrativ
teritoriala. Asupra bunurilor ce intra in activul intreprinderii exista doar drept de
gestiune.
1.2. Comparai rspunderea fondatorului ntreprinderii municipale i a nsi ntreprinderii 5 pct.
municipale pentru obligaiile asumate cu:
- rspunderea fondatorului ntreprinderii de stat i a nsi ntreprinderii de stat
pentru obligaiile asumate;
- rspunderea membrilor societii n nume colectiv i a nsi societii n nume
colectiv pentru obligaiile asumate.
Intreprinderea de stat: ntreprinderea poart rspundere pentru obligaiunile sale cu toate bunurile de care
dispune. Organul administraiei de stat nu poart rspundere pentru obligaiunile ntreprinderii pe care a nfiinat-o.
ntreprinderea nu poart rspundere pentru obligaiunile organului administraiei de stat care a nfiinat-o.
Intreprinderea municipal: Pentru obligaiile sale ntreprinderea poart rspundere cu ntreg patrimoniul su.
Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii, iar ntreprinderea nu este rspunztoare pentru
obligaiile fondatorului. Conductorul poart rspundere material pentru obligaiunile ntreprinderii pe care o
conduce, precum i pentru neexecutarea sau executarea neconform a obligaiunilor sale, stipulate n contract.

Societatea in nume colectiv: Rspunderea societii . Reieind din concepia Codului civil al Republicii
Moldova c societatea n nume colectiv beneficiaz de personalitate juridic, fiind subiect de drept distinct, ea are
posibilitatea s-i asume obligaii n raporturile cu terii i rspunde cu patrimoniul propriu pentru nerespectarea
obligaiilor n cauz.
Rspunderea asociailor. Conform art. 128 al Codului civil al R.M., membrii societii n nume colectiv poart
rspundere subsidiar solidar i nelimitat pentru obligaiile societii.

1.3.

Consiliul or. Clrai mpreun cu Consiliului comunei Sipoteni i a Comunei 7 pct.

Hrjauca au decis s nfiineze o ntreprindere municipal pentru gestionarea i
repararea drumurilor. n legtur cu aceasta, s-a decis nzestrarea acestei ntreprinderi
cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul Primriei or. Clrai a
menionat c ntreprinderea municipal nu poate fi constituit, deoarece nici una din
localiti nu are statut de municipiu i apoi nu pot mai multe uniti administrativ
teritoriale mpreun s constituie o ntreprindere municipal. Consider el c ar fi mai
util s se constituie o societate cu rspundere limitat cu acelai obiect de activitate.
Sunt corecte obieciile juristului primriei? Poate oare unitatea administrativeteritorial s constituie societi comerciale? Dar ntreprinderi municipale? Pot oare
mai multe Uniti administrativ teritoriale s constituie o ntreprindere municipal?
ntreprinderea municipal (n continuare ntreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridic,
constituit de ctre una sau mai multe uniti administrativ-teritoriale (n continuare fondator/fondatori), dotat n
exclusivitate cu bunuri proprietate a unitii/unitilor administrativ-teritoriale fondatoare, care, prin utilizarea lor
judicioas, produce anumite tipuri de mrfuri (producie), execut lucrri sau presteaz servicii, necesare pentru
satisfacerea cerinelor fondatorului/fondatorilor (ale unitii/unitilor administrativ-teritoriale fondatoare)

Subiectul 51. Reglementarea juridic a investiiilor

nr.
Coninutul subiectului
puncte
2.1. Descriei noiunile investiie, investitori, ntreprindere cu capital strin i cu 3 pct.
capital mixt;
Investitie-totalitatea de bunuri depuse in activitatea de intreprinzator pe teritoriul r.m
pentru a se obtine venit.

Investitori- orice pers fiz sau juridica careia legea sau actul de constituire nui interzice
sa dispuna de anumite valori patrimoniale pe care le afecteaza activitatii de
intreprinzator pe teritoriul rm
ntreprindere cu capital strain-este unitatea al carei capital social se constituie numai
din investitii straine.
Int. capital mixt-unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor nationali si fondatorilor straini.
2.2. Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia Republicii 5 pct.
Moldova.
Articolul 7. Transparena
(1) Actele legislative i normative care pot afecta n mod direct sau indirect investiiile se
dau publicitii n conformitate cu legislaia n vigoare.
(2) Autoritile publice care intenioneaz s elaboreze sau care elaboreaz noi politici
investiionale trebuie s organizeze consultri publice nainte de implementarea acestor
politici, s le publice ori s le fac publice mpreun cu notele explicative n cazul n care ele
se implementeaz deja.
(3) Autoritile publice snt obligate s rspund oricror adresri i s furnizeze, la cererea
oricrui investitor, informaii privind investiiile sau orice alt informaie care
afecteaz investiiile i activitatea investiional pe teritoriul Republicii Moldova.
(4) Comunicatele informative privind concursurile investiionale, inclusiv cele organizate n
cadrul parteneriatului public-privat, snt publicate din timp n Monitorul Oficial al Republicii
Moldova i/sau n alte surse de informare n mas, conform legii.
Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor
sau contra unor alte aciuni similare
(1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care priveaz, n
mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiiei,
cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiii nu poate fi ntrerupt silit dect n urmtoarele condiii:
a) ntreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i prealabil
despgubire, i nu este discriminatorie;
b) ntreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite n cadrul parteneriatului publicprivat.
[Art.10 al.(2) n redacia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc n conformitate cu legislaia
privind exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaz, n conformitate cu legislaia n vigoare, de dreptul la reparaia
prejudiciului cauzat prin nclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce l lezeaz n drepturi
i interese, adoptate de autoritatea public sau prin alte aciuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despgubirea este echivalent cu ntinderea real a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii unei
dispoziii a autoritii publice prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare a nendeplinirii
ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre autoritate sau de o persoan cu funcie de
rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia n vigoare a Republicii
Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul
autoritii publice vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despgubirea se pltete investitorului n valuta n care a fost efectuat investiia sau n
orice alt valut convertibil dac investiia a fost efectuat n valut convertibil.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n vigoare sau n
condiiile parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin
intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziia organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal i vamal
a Republicii Moldova.

2.3.

O societate comercial i o persoan fizic din Romnia intenioneaz s 7 pct.

nfiineze o persoan juridic n Republica Moldova i s desfoare activitate de
ntreprinztor. Pn a purcede la nregistrare eu solicit consultan i rspuns la
urmtoarele ntrebri: a) Care form de organizare juridic poate avea persoan
juridic ce va fi constituit? b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n
vederea nregistrrii acestei persoane juridice? c) Ce capital social va avea viitoarea
persoan juridic, dac este posibil s aduc aport la capitalul social utilaje speciale.
d) Va beneficia persoana juridic de careva faciliti (vamale, fiscale, de alt natur)?
a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic,
forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii?
Actul de constituire al societatii comerciale, cazierul judiciar al persoanei fizice
straine.
c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da in
conformitate cu legislatia vamala si fiscal.
d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica
Moldova i ntreprinderea cu investiii strine?
Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta unitatea al carei
capital social se constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si
fondatori nationali; intreprindere care apartine integral investitorilor straini unitatea al
carei capital social se constituie numai din investitii straine.
ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul
s nfiineze n Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele
ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale
nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral
investitorilor strini de la data nregistrrii lor. Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se
nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei n vigoare, fr drept de
persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.ntreprinderile cu investiii
strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n documentele lor de
constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n strintate.
Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu
investiii strine nu snt persoane juridice.

Subiectul 52. Filialele i reprezentanele persoanei juridice.

nr.
Coninutul subiectului
Puncte
2.1. Caracterizai noiunile de filial i reprezentan.
3 pct.
Societatea este n drept s nfiineze filiale i reprezentane n Republica Moldova n
conformitate cu prezenta lege i cu alte acte legislative, iar n strintate i n
conformitate cu legislaia statului strin, dac acordul internaional la care Republica
Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filial a societii este o subdiviziune separat a ei, care este situat n afara
sediului societii i poate s ndeplineasc toate mputernicirile acesteia, inclusiv cele
de reprezentare, sau o parte din ele.
Reprezentanta este o subdiviziune separata a persoanei juridice situata in alta parte
care apara si reprezinta interesele persoanei juridice, incheie contracte in numele si
contul ei.
2.2. Comparai modul de constituire i nregistrare a filialei persoanei juridice 5 pct.
nregistrate n Republica Moldova cu modul de constituire i nregistrare a filialei
unei persoane juridice strine.
-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali:
Articolul 12. nregistrarea filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice
(1) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz cu condiia

indicrii n actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea,

denumirea i sediul acestora.
(2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz fr atribuirea
statutului de persoan juridic. Procedura nregistrrii filialelor i reprezentanelor
persoanelor juridice strine este similar procedurii nregistrrii persoanelor juridice
autohtone, cu particularitile specificate n Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu
privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor.
(3) Pentru nregistrarea filialelor i reprezentanelor se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire
la crearea filialei sau reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la
desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanei, n dou exemplare;
d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor
financiare;
e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
(5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine
care le-a creat
2.3. Administratorul filialei SRL Prima din Bli a ncheiat un contract de prestare a 7 pct.
serviciilor juridice de reprezentare n instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai
Ionescu i Frunzescu. Dup ce avocatul a studiat materialele dosarului, a ntocmit
referina la cererea de chemare n judecat, administratorul Filialei a comunicat
Biroului de Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat
n acest contract, deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l
semneze. Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie contracte de
prestri servicii n numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este n drept:
a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute
n actul de constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i
n instanele de judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte juridice,
dac aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de
consiliul societii conform competenei lor.
(2) n cazul desemnrii mai multor administratori, acetia au mputerniciri de
reprezentare egale, dac actul de constituire nu prevede altfel.
Subiectul 53. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i mijlocii.
nr.
Coninutul subiectului
2.1. Definii noiunile de: microntreprindere; ntreprindere mic; ntreprindere mijlocie
Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ)
cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a
veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici

puncte
3 pct.

ce intra in categoria micro.

Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel
mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea
totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.

2.2. Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor mici sau 5 pct.

mijlocii cu cele acordate rezidenilor n zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si
perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza n zon magazine expoziii permanente, n vederea vnzrii.
- Acordarea posibilitii de a depozita mrfuri i careva restricii n privina limitelor maxime
sau celor minime i fr obligaia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica
libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.
- Obinerea beneficiilor mari din diferena de taxe de transport pentru mrfurile aduse n vrac
i reexportate din zon dup prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baz de cooperare, urmnd ca
investiiile s fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
n special pentru importatorii ce aduc mrfuri prin zona economic liber, exist avantaje ce
necesit a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpra diferite mrfuri din zon dup ce au fost supuse
unor prelucrri care le sporete valoarea i sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marf prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative
ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si
servicii.

2.3. O ntreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor 7 pct.

comerciale la categoria de ntreprindere micro, a decis s se nregistreze n calitate de
agent al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii. Pe administratorul acestei
ntreprinderi l intereseaz dac poate persoana juridic care are ca i domeniu de
activitate schimbul valutar s profite de reglmentrile legislaiei i s se nregistreze ca
microntreprindere i sau ca ntreprindere mic.
ntocmii o not informativ n care trebuie s indicai urmtoarele:
- aciunile ce trebuie s le ntreprind administratorul societii pentru a fi nregistrat
n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii;
- care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca acestea s fie
recunoscute ntreprinderi micro i ntreprindere mic?
- care ntreprinderi nu pot fi declarate ageni ai sectorului ntreprinderilor mici i
mijlocii?
- care sunt facilitile i prin ce se manifest protecia acordat microntrprinderilor,
ntreprinderilor mici i celor mijlocii?
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,
Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub
incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.
Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in
Legea cu privire la reglementarea valutara.

Facilitatile din punctul 2.2 .

Subiectul 54. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1. Caracterizai limitele i interdiciile legale la desemnarea persoanelor n funcie de administrator
al unei persoane juridice
1.2. Analizai obligaiile administratorului fa de societatea comercial
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
de a convoa adunarea generala;
de a pastra documentele PJ;
de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este subordonat;
de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;
de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe
care o administreaza.
1.4 Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o cldire a societii cu 2
mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cnd capitalul social al societii este de 4
mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei.
Subiectul 55. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
nr.
Coninutul subiectului
1.1. Descriei atribuiile administratorului persoanei juridice cu scop lucrativ.

puncte
3 pct.

1.2. Analizai natura juridic a raporturilor dintre administrator i societatea 5 pct.

comercial pe care o administraz.
1.3. Ceteanul urcanu, fiind administrator al SRL ,,Fulguor, a dorit s iniieze o 7 pct.
afacere proprie, astfel a constituit o societate comercial SRL ,,Brndua unde
este asociat unic. Peste o anumit perioad de timp fiind n criz de personal
calificat a nceput s propun angajailor un salariu mult mai mare, cu condiia
c vor demisiona din SRL ,,Fulguor i se vor angaja n SRL ,,Brndua.
Argumentai legalitatea aciunilor ntreprinse de administrator. Stabilii dac
poate fi atras la rspundere administratorul i n baza a cror temeiuri.
Subiectul 56. Sisteme societare
nr.
Coninutul subiectului
1.1. Descriei noiunea, caracterele i tipurile de sisteme societare
1.2. Comparai concernul vertical contractual cu concernul vertical prin incorporare, cu
concernul vertical de fapt i cu concernul orizontal.
1.3. Acionarul Vasile Lungu care deine 9% din aciunile cu drept de vot ale S.A.
Mndra consider c acionarii Ion Livdaru care deine 20% din aciunile cu drept
de vot este afiliat cu Nicu Livdaru fiul care deine 10%, cu S.R.L. Valea
Norocului cu 20% , S.A. Carpenul 20% i Societatea n comandit pe aciuni
Dolonescu din Romnia cu 21 %. El consider dac acestea sunt persoane afiliate, el
ar avea n privina persoanelor afiliate dreptul de a cere rscumprarea de la acetia a
aciunilor cei aparin la un pre special. Explicaii acionarului ce nseamn persoan
afliat, care sunt persoane afliate persoanei fizice i persoanei juridice i n ce const
dreptul de a cere rscumprarea aciunilor de la un alt acionar?

puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.

Subiectul 57. Tipurile de control

nr.
Coninutul subiectului
1.1. Descriei tipurile de control care se efectuiaz asupra activitii de ntreprinztor a
persoanelor juridice de drept privat.
1.2. Analizai etapele de efectuare a controlului de stat planificat efectuat de organul
(autoritatea public) cu funcii de control.
1.3. Administratorului S.A. VVT i s-a prezentat actul de control ntocmit n procesul
controlului planificat de ctre echipa de contolori a Serviciului Proteciei Civile i
Situaiilor Excepionale n legtur cu normele i regulile de aprare mpotriva
incendiilor n care i-a fost prescris s-i suspende activitatea de vnzare a produselor
petroliere pn la ndeplinirea tuturor cerinelor de protecie mpotriva incendiilor.
Administratorul nu este de accord cu constatrile din actul de control i consider c
controlul a fost efectuat cu grave nclcri, ori controlorii nu au prezentat nici un
document ce demonstreaz c ei au fost mputernicii s efectuieze controlul asupra
activitii ntreprinderii lui.
ntocmii o not informativ n care explicai modalitatea de efectuare a controlului
ntreprins de ctre Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale.

puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.

Subiectul 58. Bunurile statului i a Unitilor administrativ teritoriale i modul de folosire a

acestora n activitatea de ntreprinztor
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Numii modalitile de utilizarea a bunurilor statului i Unitilor administrativ 3 pct.
teritoriale n activitatea de ntreprinztor.
1.2. Comparai regimul juridic al bunurilor domeniului public al statului cu regimul juridic 5 pct.
al bunurilor domeniului privat al statului explicnd care este modul de transferare a
bunurilor dintr-un domeniu n altul.
1.3. Spe:
7 pct.