Maduva spinarii

Mduva spinrii este coninut n canalul vertebral si se adapteaz la curburile

fiziologice si patologice ale coloanei vertebrale, dar nu umple n ntregime canalul .
Mduva este nvelita n sistemul meningeal , format din 3 membrane,
enumerate din interior spre exterior : piamater, arahnoida si duramater.
Membrana exterioara se numeste dura mater.
Are o structura fibroasa,rezistenta
si este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural
Arahnoida are o structura conjunctiva
si este separata de pia mater printr-un spatiu care contine lichidul
cefalorahidian
Pia mater este o membrana conjunctivo-vasculara,cu rol nutritiv,care inveleste maduva
la care adera patrunzand in santuri si fisuri.In grosimea ei se gasesc vase arteriale
Mduva are aspectul unui cilindru uor turtit anteroposterior, cu
o lungime de 45 cm. la brbat si 43 cm la femei. n seciune transversala are forma
ovalar cu diametru variabil (intre 10 si 16 mm.).
In regiunea cervicala, intre vertebrele C3-T2 si in regiunea lombara, intre
vertebrele T10-L1-L2, mduva prezint cate o umfltura numita intumescenta cervical
respectiv intumescenta lombar. Aici isi au originea nervii brahiali si lombari. Apariia
intumescentelor in scara animala are legtura cu dezvoltarea membrelor; cu cat
membrul joaca un rol mai important in locomoie, cu att intumescentele sunt mai
voluminoase.
Mduva se ntinde de la gaura occipitala ( vertebra C1) pana la nivelul
vertebrelor L1-L2, de unde se continua cu o formaiune foarte subire fillum terminale
pana la vertebra Cocigian2, de care se si fixeaz. Fillum terminale nu are nici o
nsemntate funcionala, dar alturi de ultimii nervi rahidieni formeaz coada de cal.
Superior mduva se continua fara o delimitare evidenta cu bulbul rahidian.
Mduva spinrii prezint 2 fete anterioara si posterioara. Pe fata anterioara
se afla fisura mediana anterioara mai larga si mai adnca, iar pe fata posterioara
santul median posterior. Locurile de intrare si ieire a rdcinilor nervilor spinali sunt
marcate de santurile laterale anterioare si posterioare.
Pe o seciune transversal prin mduv putem vedea dispoziia substanei
albe la exterior si a substanei cenuii la interior.
Substana cenuie are forma literei H sau de fluture cu aripile deschise si e
formata din corpi neuronali.
Ea se prezint sub forma de coarne sau in seciune longitudinala
sub forma de coloane care strbat mduva pe toata lungimea ei.
Coarnele sunt : anterioare(voluminoase),
posterioare (mai subiri si alungite) si
vegetative (mai pronunate in regiunea toraco-lombara) sau laterale.
Comisura cenuie (ramura orizontala a literei H)este centrata de canalul
ependimar care conine LCR.
Substana alba este impartita prin dispoziia in H a substanei cenuii in 3
cordoane simetrice:
anterior (intre fisura mediana anterioara si santul lateral anterior),

lateral (intre santul lateral anterior si santul lateral posterior) si

posterior (intre santul lateral posterior si santul median posterior).
Prin mduva spinrii trec fibre ce transporta influxurile la si de la creier si care
se organizeaz in tracturi perechi.
Din punct de vedere histologic, substana cenuie e compusa din corpul
celulelor nervoase si prelungirile lor amielinice, in timp ce substana alba este formata
din fibre cu mielina si celule gliale.
Celulele nervoase din coarnele posterioare sunt neuroni somatosenzitivi si de
asociaie (celule de legtura ale substanei cenuii).
In coarnele anterioare sunt neuroni somatomotori radiculari iar
coarnele laterale sunt vegetative
in jumtatea anterioara gsim neuroni visceromotori si
in jumtatea posterioara gsim neuroni viscerosenzitivi. Comisura cenuie
conine neuroni vegetativi in regiunea sacrata, acolo unde lipsesc coarnele laterale.
Coarnele anterioare sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare si
contin 2 tipuri de neuroni somatomotoriiai cror axoni formeaz rdcina
ventrala a nervilor :
neuroni (alfa) spinali. Axonul neuronului ajunge la muchiul striat cu care
formeaz o sinapsa speciala neuroefectorie,numita placa motorie,
si neuroni (gama). Axonul neuronului ajunge la poriunea periferica
(contractila) a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular.
Coarnele posterioare (dorsale) conin neuroni senzitivi care au semnificaia
de deutoneuron (al doilea neuron),
protoneuronul (ptimul neuron) fiind situat in ganglionii spinali. La nivelul
deutoneuronilor se termina o parte din axoni neuronilor pseudounipolari (un neuron din
ganglionul spinal).
Neuronii senzitivi din coarnele posterioare sunt mici,dispusi sub forma de
grupe relative structuralizate,numite nuclei (nucleul capului cornului posterior,nucleul
thoracic etc).
In substana alba intre cornul posterior si cel lateral, in vecintatea substanei
cenuii se gsesc celule nervoase dispuse in reea.
Celulele nervoase nu se repartizeaz uniform in grosimea substanei cenuii
ci formeaz sisteme regulate numite nuclei
Sunt 31 de perechi de nervi spinali dispuse pe regiuni astfel:
8 perechi cervicali,
12 perechi toracali, 5 perechi lombari,
5 perechi sacrali,
o pereche coccigiana
Structural, un nerv spinal este format din:
Rdcina posterioara senzitiva, are pe traiect un ganglion spinal si este
format din axonii si dendritele neuronilor din ganglion. Dendritele fac legtura cu
receptorii iar axonii ptrund in mduva unde fac sinapse.
Rdcina anterioara motoare, este formata din axonii neuronilor
somatomotori radiculari si visceromotori.
Trunchiul mixt se formeaz prin unirea celor doua rdcini.
Ramurile in regiunea toracica au distribuie metameria, in rest sunt mixte,
formeaz plexuri nervoase, care conin fibre provenite din mai multe segmente
nervoase ale mduvei.