Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
November 9, 2011
Continuare flagelate
Genul Trichomonas
Specia patogena = Trichomonas vaginalis
Morfologia parazitului: trofozoitul = 7-8->30 micrometri; forma piriforma sau ovalara;
seamana cu Giardia; in interiorul corpului, la polul anterior prezinta un nucleu mare
central; prezinta 3->5 flageli cu origine comuna, care se exprima la polul anterior; pe o
parte a corpului se afla membrana ondulanta (sta ca o pelerin pe corpul lui), care se
exteriorizeaza printr-un flagel recurent (o ramasita a membrane);paralele cu membrane, in
interior, se afla o formatiune numita costa; prezinta axostilul (formatiune rigida) = un
fascicul de fibrile, fibros, rigid, care asigura stabilitatea parazitului avand functie de
sustinere; strabate toata lungimea parazitului si se exteriorizeaza posterior. Chistul: se
pare ca parazitul a pierdut aceasta forma de-a lungul evolutiei filogenetice, neavand
nevoie de ea; transferul sau de la o gazda la alta se face prin contactul sexual de la
mucoasa la mucoasa, fara trecere prin mediul extern. Boala se numeste trichomoniaza
vaginala sau vaginita trichomoniazica (femei); uretrita (barbat). Parazitul se gaseste pe
caile genito-urinare, la ambele sexe, la femeie = la nivel vulvar si vaginal, putand sa se
extinda la nivelul colului uterin. La barbat este la nivelul uretrei, dar se poate extinde si la
nivelul prostate.
Pt diagnostic de laborator, la femei se recolteaza secretia vaginala, iar la barbat,
secretia uretrala. Se poate vizualiza si in urina. Sunt investigate ambii parteneri si tratati in
acelasi interval de timp. La femeie vaginita se manifesta cu zenzatie de arsuri, prurit si in
faza acuta, secretie abundenta galben-verzuie, spumoasa, aerate, care poate devein
bruna daca apare suprainfectia cu bacterii. In cazul cronicizarii bolii, secretia scade,
persista pruritul vaginal, pot aparea tulburari sexuale, psihice. Un examen ginecologic,
local, poate fi foarte util deoarece, in formele mai avansate, poate evidentia uterul
petesial = multiple pete rosii adanci in jurul colului uterin.
Cand leziunile se afla la
limita dintre vagin si uter, pot aparea malignizari. Adeseori se asociaza cu Candida, care
mascheaza multiplele leziuni. La barbati apare uretrita. Manifestari = arsuri la mictiuni, o
secretie asemanatoare ca aspect, mai abundenta, in faza acuta a infectiei, apoi scade
adeseori ramanand picatura matinala.
Diagnosticul de laborator: se recomanda ca recoltarea secretiei vaginale sa se
practice in primele zece zile ale ciclului menstrual, cand datorita constelatiei hormonale,
cantitatea de glicogen din epiteliul vaginal este mai mare, ceea ce favorizeaza
multiplicarea parazitului. Din secretia vaginala/uretrala se fac preparate native cu ser
fiziologic steril, pe care se pot evidential microscopic, trofozoitii mobili. Se pot face si
frotiuri, colorate Giemsa, pe care parazitii sunt mai greu evidentiabili, deoarece prin fixare
si etalare, isi pierd flagelii si membrane ondulanta. Deasemena trofozoitii mobili se pot
observa pe preparate din urina. In conditii de cercetare, parazitii pot fi observati si pe
medii speciale: Loeffler si TYM.
Genul trypanosoma
2 grupuri: salivaria=parazitii se gasesc in portiunea anterioara a tubului digestiv al
insectei vectoare, in partea anterioara, in glandele salivare. Specia = brucei si subspecii =
gambiense si rhodesiense. Musca tse-tse = glossina palpalis. Al doilea grup
recto..=parazitii se afla in rect; T. cruzi. Insect vectoare este pleosnita Triatoma.
T.brucei determina boala numita tripanosomiaza Africana = boala somnului=
incubatie 5-7 zile, sancrul de inoculare este un nodul cutanat, apoi parazitii ajung in
ganglionii .(se opreste in diverse organe = febra, splenomegalie, hepatomegalie,
edem; apoi boala ajunge in faza cerebral, cu modificari de sensibilitate si motorii,
modificari de somn; somn=>coma si deces. Se recolteaza sange, materiale recoltate
Diagnosticul malariei
Este produsa de specii din genul Plasmodium: P.vivax; P.malariae; P.ovale;
P.falciparum
Ciclul biologic
Prin intepatura tantarului anophel femela, parazitii patrund in sange, in aproximativ
30 minute ajung la ficat, unde patrund in hepatocite si incep sa se inmulteasca asexuat,
prin shizogonie (diviziune multipla)=>merozoiti. Acestia se tot inmultesc, pana rup
hepatocitul, ajung din nou in sange si de aceasta data patrund in eritrocite. Etapa descrisa
se numeste ciclu exoeritrocitar primar. La plasmodium vivax, acesta dureaza intre 8 si 18
zile. La plasmodium malaria intre.
In eritrocit, se desfasoara ciclul eritrocitar, trecandu-se prin patru stadii productive:
1. Stadiul de inel. Acesta consuma hemoblobina si trece in stadiul 2
2. Stadiul de amiba. Isi pastreaza nucleu, dar incepe sa aiba o cantitate de citoplasma
mai mare. Creste si trece in stadiul 3
3. Stadiul de prerozeta. Se divide nucleul. Creste si trece in stadiul final
4. Stadiul de rozeta = umplerea complete a hematiei. S-a atins nr specific de
merozoiti.
Hemoglobina nu este consumata in totalitate, ramanand un reziduu care se
numeste pigment malaric sau hemozoina. Acesta formeaza granulatii cu aspect specific
fiecarei specii.
Rozetele sparg hematiile, parazitii sunt eliberati in sange, de unde o pot lua pe doua
carari: patrund in alte eritrocite si reiau ciclul eritrocitar, sau unii se transforma in
gametociti (forme sexuate) (masculi si femela); acestia nu se divid in organismul uman, si
mor in cateva saptamani daca nu sunt preluati din tantar in cursul pranzului hematofag.
Unele specii parcurg si un ciclu exoeritrocitar secundar, si anume: unii merozoiti raman in
hepatocit in forma latenta, dormant (se numesc hipnozoiti) si se pot reactiva producand
recaderi ale bolii. Plasmodium vivax produce recaderi dupa aproximativ 3 ani; plasmodium
ovale, dupa5 ani; plasmodium malaria = zeci de ani; plasmodium falciparum nu produce
recaderi.
Diagnosticul bolii este hematologic: se recolteaza probe de sange periferic, din 8 in
8 ore, pt a evidentia formele asexuate sau sexuate in sange. Se fac doua tipuri de
preparate: un frotiu sangvin, colorat Giemsa, si o picatura groasa pe o lama se pun una
langa alta trei picaturi de sange; se amesteca circular su coltul unei lame pt defribrinare,
aproximativ un minut; apoise lasa frotiul pe masa acoperit partial cu un capac, pana se
usuca; se introduce frotiul in apa si se lasa, pnaa cand in jurul picaturii de snage apare un
Plasmodium vivax
Are afinitate pt hematii tinere = mai mari si mai palid colorate.
Granulatiile lui se numesc Schuffner; sunt numeroase si galben aurii; gametocitii lui
sunt sferici; formele asexuate sunt: inel, amiba, prerozeta si rozeta. Rozeta are
forme de mura cu 18-24 merozoiti. Pt ca .produce febra terta benigna (ciclu
de 3 zile de spitalizare). Evolutia este usoara sau medie. Emite recaderi.
Plasmodumul
Are granulatii Ziemann; mai mari, mai putine sivbrune. Gametocitii sunt sferici,
formele asexuate sunt inel, banda ecuatoriala. Rozeta are forma de margareta, cu
8-12
Formele de evolutie sunt usoare sau medii.m recaderi usoare sua medii.
Plasmodium ovale
Similar cu plasmodium vivax. Hematiile in care patrunde capata o forma de lalaea.
Plasmodiumul falciparum
Afecteaza orice tip de hematii. Ae trei caracteristici:
1. Fenomenul de poli parazitare(mai multe ineel/inele cu 2 pecete
2. Insengele preiferic putem gasi doar inele sau gametociti. Celelelate stadia le
parcurge in organelle interne, une de retrage.
3. Gametocitii sunt semilunari
Rozeta sa are 8 23 merozoiti si aspect de mura. Granulatiile = maurer; mari,
putine si prin urmare produce fie febra terta aligna fie febra
cotidiana. Evolueaza cu forme severe. Nu determina recaderi.